Vocea la om se produce n primul rnd prin ac!iunea (vibra!ia) celor dou" corzi vocale din laringe, n cadrul spa!

iului nconjur"tor disponibil din zon". Vibra!ia corzilor vocale poate inuen!a" n mod complex prin activarea mu#chilor #i !esuturilor din apropiere. Tonul de baz" la b"rba!i este n jur de 125 Hz, iar la femei n jur de 250 Hz (mai nalt). Octavele superioare, care sunt parte component" a vocii naturale, ajung la frecven!e foarte nalte, de pn" la 12 kHz. Gama de note de la cea mai joas" la cea mai nalt" (ambitusul) cuprinde la om n mod normal circa 1,3 si 2,5 octave. Teoria vocii: Vocea uman" este un fenomen aproape unic n regnul animal.Posibilit"!ile excep!ionale ale vocii umane au condus la apari!ia #i dezvoltarea unei multitudini de limbi vorbite, de-a lungul istoriei #i aproape n toate zonele de pe P"mnt. Fenomenul vocii umane s-a reectat puternic, contribuind n mod decisiv la dezvoltarea gndirii #i inteligen!ei la om. ESTETIC! "I LIMBAJ N ARTA SCENIC! Nevoia optim" de comunicare l-a obligat s"-$i supravegheze cu aten%ie vocea pentru a o destina vorbirii eciente, n consens cu preten%iile arm"rii sociale. Pentru calitatea vocii $i vorbirii s-au oferit modele n art", mai exact n teatru. n teatrul antic grec !i latin se acorda mare aten%ie dic%iei $i form"rii vocii, ce trebuia s" aib" suple%e $i for%" pentru a trece prin toate situa%iile dramatice. Expresivitatea scenic" $i impune exigen%ele specice $i n ceea ce prive$te vocea $i vorbirea actorilor. Actorii, dac" joac" n teatre de art", nu mai sunt ei. Sunt personaje din trecut, prezent sau viitor; personaje vii. Printre replicile lor se strecoar" replicile, ntr-un dialog sustenabil prin tr"ire simultan". Umberto Eco vedea n abordarea pragmatic" din teatru o interac%iune verbal" obligat" s" %in" seama de raporturile intre lingvistica $i gesturi, expresii ale fe%ei si pozi%ii ale corpului, sunete $i pauze, interjec%ii.Comunicarea oral" Elemente ale comunic!rii teatrala: expresia sonor! a vocii umane elemente care "in de sensul cuvintelor Sunt doua tipuri de limbaj: # limbajul paraverbal sau ceea ce oamenii comunic! prin voce(volum, intona"ie, ritm, tonalitate, accent, pauze) $i prin manifest!ri vocale f!r! con"inut verbal (rsul, dresul vocii, geam!tul, oftatul, morm!ieli, plesc!ituri, urlete, "ipete, fluier!turi etc.) # limbajul verbal sau ceea ce oamenii comunic! prin rostirea $i descifrarea n"elesului cuvintelor n timp ce vorbe$te,omul dezv!luie o cantitate imensa de informa"ii despre sine, dar nu att de mult prin cuvinte ct prin voce. Prins n vraja semnelor paralingvistice care nuan"eaz! $i disting rostirea actorului pe scen!, spectatorul va sesiza nainte de toate timbrul vocal. Acesta este un dat al fiecarui individ recunoscut conferind o amprent! a personalitatii vocii umane. Inafar" de timbrul vocal, toate celelalte semne paralingvistice care denesc limbajul actorului adic" intona%ia, ritmul, coloratura, amplitudinea $i for%a rostirii se nva%" la disciplina de tehnic" a vorbirii. Inaltimea vocii este data de frecventa de vibratie a corzilor vocale. Cand suntem tensionati sau anxiosi, corzile vocale se intind puternic, ca si corzile unei viori, iar vocea se subtiaza, devine stridenta sau zgarie si scartaie. Cand suntem calmi si relaxati, tonul vocii coboara, devine plin si sigur. Daca suntem obositi sau precipitati, vocea devine aspra, gatuita. Volumul vocii este mai usor de controlat decat tonalitatea. Varierea volumului vocii: trebuie s" nv"%"m a o st"pni deoarece ne ajut" s" domin"m sau s" m domina%i. Fiecare din noi putem face acest lucru mai bine sau mai r"u, n func%ie de volumul pl"mnilor, de capacitatea toracic", de calitatea corzilor vocale, de modul n care ne control"m respira%ia, de pozi%ia corpului etc.E lementele care nu %in neap"rat de noi n corec%ia volumului vocii, dar care trebuie luate n seam" dac" vrem s" m auzi%i $i asculta%i, sunt: m"rimea nc"perii, m"rimea publicului $i zgomotele de fond.Volumul trebuie sa e tare la inceputul si la sfarsitul unei prezentari pentru a sublinia obiectivele si concluziile acesteia. Se recomanda sa pastram un volum jos, normal de conversatie adaptat ambiantei. Articularea: este arta de a vorbi inteligibil $i a emite sunete potrivite ,folosind buzele, maxilarul, din"ii $i limba .Dic!ia depinde de articularea corect! $i complet! a consoanelor $i de enun"area clar! a vocalelor. Cei pe care natura nu i-a prea ajutat $i vorbesc dintotdeauna ng!imat, neclar sau blbit nu pot fi b!nui"i de adoptarea vreunei strategii de comunicare, dar un vorbitor care de regul! vorbe$te r!spicat $i care dintr-o dat! devine neclar n anumite zone ale discursului s!u, las! s! se n"eleag! c! ori nu este sigur pe ceea ce spune, ori nu-i place ceea ce spune, ori pur $i simplu are ceva de ascuns.Dictia este calitatea si arta de a articula si pronunta cuvintele corect si

clar. Ea se poate educa prin exercitiu. Dictia depinde de articularea corecta si completa a consoanelor si de nuantarea clara a vocalelor. Accentul: se refer" la pronun%area mai intens" $i pe un ton mai nalt a unei silabe dintr-un cuvnt sau a unui cuvnt dintr-un grup sintactic. Accentul de%ine un rol important n schimbarea n%elesului cuvintelor $i inducerea de mesaje colaterale celui transmis prin cuvinte.Accentul priveste maniera de a pronunta mai apasat, mai intens sau pe un ton mai inalt o silaba dintr-un cuvant sau un cuvant dintr-un grup sintactic. El poate schimba sensul cuvintelor. Ritmul si forta respiratiei sunt esentiale. Corectia volumului vocii trebuie sa tina seama de marimea incaperii, marimea grupului si de zgomotul de fond.- Ritmul vorbirii: este dat de derularea lent! (aproximativ 200 de silabe/minut) normal! (n jur de 350 de silabe /minut) sau rapid! (n jur de 500 de silabe/minut) a cuvintelor pronun"ate un bun vorbitor trebuie s! varieze viteza pronun"!rii cuvintelor n func"ie de con"inutul $i importan"a general! a mesajului. Pauzele reprezinta separarea vorbirii in grupuri si cascade de cuvinte sau fraze ce pot da unele indicii asupra starilor afective si atitudinilor vorbitorului. Pauzele prea lungi obosesc audienta, dar pauzele scurte, retorice, bine plasate, dau ascultatorului sentimentul de implicare activa. Pauzele tactice sunt facute inainte sau dupa cuvantul sau ideea ce merita subliniata.- Pauzele dintre cuvinte $i fraze: Transmit indicii att despre inten%iile $i atitudinile discursive ale vorbitorului, ct $i despre st"rile lui afective pauzele scurte divid ideile dintr-o fraz", iar cele lungi marcheaz" sfr$itul frazelor, pauzele prea lungi pot obosi audien%a,pauzele scurte $i bine plasate dau ascult"torului ,sentimentul de implicare activa, & pauzele tactice sunt f"cute nainte de cuvintele sau ideile care merit" subliniate, altele nu vizeaz" deloc interlocutorul, ci necesitatea unui moment de medita%ie, de aducere aminte &exist" $i pauze datorate stnjenelii, cnd tot ce putem spera este ca interlocutorul nostru s" ia cuvntul. In actorie ecare pauza marcheaza o stare. VORBIREA ACTORULUI Intonatia cuprinde timbrul si variatia inaltimii glasului care transmit emotii, sentimente si atitudini. Inexiunile vocii tradeaza faptul ca vorbitorul este fericit, trist, furios, infricosat, prietenos, umil sau dictatorial. Vocea indulceste sau aspreste mesajul verbal. Transforma armatiile in intrebari si invers, iar uneori transforma chiar sensul cuvintelor. INTON'IE; dex s. f. 1. modula%ia vocii n timpul vorbirii. 2. (muz.) manier" de a intona un sunet cu vocea, sau cu un instrument. (< fr. intonation) Intonatia se concretizeaza prin variatia naltimii vocii, realizndu-se astfel transformarea unor armatii n ntrebari sau invers. Intona!ie ajut" pentru a produce efectul de importan!" pe silabe subliniat : in func!ia de accentuare pe intona!ie . Intona!ie ajut" s" recunoasc" gramatica #i structura sintactic" a rostirii : func!ia gramatical de intona!ie Intonatia transforma asumarea : func!ia discurs de intona!ie. Vorbirea poate calma, repezita, lenta, rapida, teatrala, afectata sau precipitata. Daca ritmul vorbirii este ridicat, ascultatorul primeste mesajul verbal ca pe o urgenta. Un bun vorbitor schimba viteza pronuntarii cuvintelor in concordanta cu importanta mesajului, in sensul ca ceea ce este nesemnicativ sau comun este rostit repede, iar ceea ce este nou sau important este rostit rar si apasat. Deci, exist" trei posibilit"!i simple pentru intona!ie : nivel sau normala ( punct 0) cre#tere si joasa( crestere scadere) . Cu toate acestea , tonuri mai complexe sunt folosite pentru sublinirea mesajului. Fiecare dintre aceste tonuri sunt functional distincte, adic" , ele transmit diverse atitudini , inten!ii #i semnica!ii pentru ascult"tor, a#a cum a fost men!ionat mai sus. Astfel , tonul toamna este considerat" ca ind destul de " neutru " #i transmite un anumit sentiment de " nalitate " ( deci , aceasta este n mod normal utilizat a conferi asumarea ). Tonul cre#tere , pe de alt" parte , transmite impresia c" ceva mai mult este de a urma ( deci , este frecvent folosit pentru a p"stra pe podea , la rndul s"u asumarea ). Tonul - cre#tere este destul de #i transmite printre multe alte posibilit"!i , " acordul limitat " sau " r"spuns cu rezerve " . Tonul cre#tere - sc"dere este n mod normal utilizat pentru a transmite sentimente puternice de aprobare, dezaprobare sau surpriz" . Limbajul trupului Limbajul trupului este o form" de comunicare non-verbal" mental" #i zic" a omului, constnd din pozi!ia corpului, gesturi, expresia facial" #i mi#carea ochilor. Trimiterea #i interpretarea acestor semnale se face aproape n ntregime n subcon#tient. Mesajele trupului transmit informatia mai usor si mai rapid dect cele verbale, prin schimburi de priviri, prin gesturi, mimica, postura etc. n totalul informatiei transmise n comunicarea interumana, mesajele verbale reprezinta pna la cel mult, 35%, iar cele non-verbale cel putin 65%. Dupa unele opinii, ponderea mesajului non- verbal este mai mare de 65%, mergnd pna la 95%. Puterea si ecacitatea mesajului non-verbal vin si din faptul ca acesta ramne independent de auditoriu si permite transmiterea unor mesaje importante, n timp ce partenerii vorbesc, scriu sau aseaza un comportament neutru. De pilda, fara

a intrerupe vorbitorul, putem manifesta o nemultumire politicoasa, prin expresia fetei si clatinarea orizontala a capului, sau, din contra, l ncurajam sa continue printr-un zmbet sau un alt semn aprobator acut prin clatinarea verticala a capului. Comunicarea non-verbala comporta caracteristici comportamentale de genul celor care urmeaza: a) comportamentul non-verbal are ntotdeauna valoarea comunicativa; b) comportamentul non-verbal este ambiguu. Mesajele exista permanent, dar nu pot citite ntotdeauna cu precizie sau la timp. Adesea, n graba noastra de a le descifra, comitem erori grave de interpretare; A) comunicarea non-verbala exprima atitudini si sentimente mai usor dect concepte si ideei B) comportamentele non-verbale leaga limbi si culturi diferite, n sensul ca au, adesea, aceleasi semnicatii aproape oriunde n lume. Expresia fericirii, a tristetii, a satisfactiei, a mniei, a acordului, a dezacordului etc., strabate culturile si limbile pamntului. C) Comportamentul non-verbal poarta o puternica amprenta culturala si sociala. Multe gesturi si posturi ale corpului tradeaza aria socio-culturala n care individul a trait sau Tehnica de "citire" oameni este folosit n mod frecvent. De exemplu, ideea de oglindire a limbajului corpului pentru a u#ura comunicarea este frecvent utilizat" n timpul situa!iilor de interviu. Un exercitiu foarte util pentru actorie, ca sa se poate observa diferenta dintre personalitatea individului ce interpreteaza si personaj. Limbajul corpului poate ar"ta sentimentele altor persoane, care lucreaz" n schimbul de alte persoane. Oamenii care au un limbaj al corpului u#or de descifrat #i pot dezv"lui sentimentele #i gndurile. Este important de re!inut c" unii indicatori de emo!ie (de exemplu, zmbetul sau rsul atunci cnd fericit, ncruntarea sau plnsul atunci cnd trist) sunt n mare parte universale. In actorie acest lucru este folosit pentru a realiza diferenta dintre individul ce interpreteaza si personajul interpretat . Privirea Mesajele semnicative ale ochilor si privirii sunt legate de dilatarea si contractia pupilei, de intensitatea si durata contactului vizual cu interlocutorul, de schimbarile de directie ale privirii. Interesul fata de partener este intim legat de modul de a privi. Cnd persoana sau ceea ce spune ea nu ne intereseaza, mutam privirea n alta parte. Ochii nu comunica izolat de restul corpului. n diverse combinatii cu miscarea pleoapelor, a sprncenelor, a minilor etc , ei pot spune o multime de lucruri. ,,Ochii sunt oglinda suetului si, daca vorbim cu cineva care ne place, l privim n ochi, pna la 70% din timpul discutiei. Daca-i suntem ostili, i evitam privirea. Fata si ochii partenerului de negocieri contin o buna parte din mesajul non-verbal. Contactul vizual consecvent poate indica faptul c" o persoan" se gnde#te pozitiv din ceea ce spune vorbitorul. Aceasta poate nsemna, de asemenea, faptul c" cealalt" persoan" nu are sucient" ncredere n ceea ce spune vorbitorul pentru a #i lua ochii de la acesta. Lipsa de contact vizual poate indica negativitate. Dac" o persoan" se uit" la tine, dar face gestul de ncruci#are a bra!elor de-a lungul pieptului, contactul vizual ar putea un indicator c" exist" ceva care deranjeaz" persoana, #i c" el vrea s" vorbeasc" despre aceasta. Sau, dac" o persoan" este nelini#tit" sau neatent", chiar #i n timp ce se uit" la tine direct, s-ar putea indica faptul c" aten!ia este n alt" parte. De asemenea, exist" trei zone standard care pozi!ioneaz" o persoan" n func!ie de st"rile contactului vizual: Dac" persoana prive#te de la un ochi la altul, apoi la frunte, aceasta indic" de o pozi!ie de autoritate. n cazul n care prive#te de la un ochi la altul, apoi la nas, aceasta semnaleaz" faptul c" nu se angajeaz" n ceea ce ei consider" a o "conversa!ie la un nivel superior" cu niciuna dintre p"r!i. Ultimul caz este de la un ochi la altul #i apoi n jos pentru a buzelor. Aceasta este o indica!ie puternic" a sentimentelor romantice. Plictiseala este indicat" de nclinarea capului ntr-o parte, sau de ochii care privesc direct la vorbitor, dar devine u#or nefocalizat. Un cap nclinat poate indica, de asemenea, un gt inamat, ncredere sau un sentiment de siguran!" (o parte a gtului devine descoperit", deci vulnerabil"). Este practic imposibil s" se ncline capul n fa!a cuiva n nu avem ncredere sau ne sperie, sau are tulbur"ri de vedere. Minciuna sau omisiunea de informa!ii pot indicate prin atingerea fe!ei n timpul conversa!iei. O expresie facial" aspr" sau inexpresiv" indic" adesea ostilitate. Interpretarea gesturilor #i expresiilor faciale (sau lipsei acestora), n contextul limbajul corpului, poate duce la nen!elegeri #i interpret"ri gre#ite (mai ales n cazul n care limbajul corpului este nso!it de limbajul vorbit). Deasemenea, oamenii din diferite culturi pot interpreta limbajul corpului n moduri diferite. Limbajul corpului Ap"snd degetele ( trosnit degete) Joaca cu degetele Joaca cu obiecte (de ex. pix) Brate deschise sau palme la vedere Acoperirea unei mini cu cealalt" Indica#ie Plictisit, anxios sau agitat Interpretare alternativ$ Obi#nuin!"

Plictisela sau are ceva de spus Obi#nuin!" Plictiseal" sau are ceva de spus Obi#nuin!" Arata incredere si interes Insecuritate, sentimente contradictorii Invit" #i pe al!ii s" #i spun" opinia Mini reci Respectivul obiect e

Ag"!area de obiecte Confuzie #i insecuritate

Limbajul corpului Ap"snd degetele ( trosnit degete) Joaca cu degetele Joaca cu obiecte (de ex. pix) Brate deschise sau palme la vedere Acoperirea unei mini cu cealalt"

Indica#ie Plictisit, anxios sau agitat

Interpretare alternativ$ Obi#nuin!"

Plictisela sau are ceva de spus Obi#nuin!" Plictiseal" sau are ceva de spus Obi#nuin!" Arata incredere si interes Insecuritate, sentimente contradictorii Invit" #i pe al!ii s" #i spun" opinia Mini reci Respectivul obiect e important Pozitie obi#nuit" (ine ceva strans n pumn Obi#nuin!" Are mna r"nit" Obi#nuin!" Obi#nuin!" Trebuie s" se ncadreze n timp Obi#nuin!" & Obi#nuin!"

Ag"!area de obiecte Confuzie #i insecuritate Mini strnse Pumn strns Strngere de mn" ferm" Strngere de mn" slab" Rosul unghiilor A-#i frnge minile Uitatul la ceas Defensiv" Agresivitate, iritare Incredere Nervozitate, timiditate Nervozirtate Nervozitate Plictiseal"

B"tutul din picior n Relaxare, autoritate sau scaun sau alte posesie obiecte B"tut din picior Mi#carea continu" a picioarelor Statul cu picioarele ncruci#ate c"tre interlocutor Picioare ncruci#ate n directia usii Picioarele larg dep"rtate Jucatul picioarelor cu nc"l!"mintea B"tut n podea B"rbia sau obrazul sprijinit de palm" Privit peste rama ochelarilor mpinsul ochelarilor pe nas Atingere n zona nasului Atingere n zona urechilor Dat din cap repede Dat din cap ncet Buze strnse Ner"bdare sau aten!ie distras"

Nervozitate, ngrijorare, stres Nu poate sta lini#tit sau furie Relaxare, incredere si atentie catre persoana/subiect Ar dori s" ias" afar" Siguran!", ncredere n sine, lider Atrac!ie zic" Nervozitate Plictiseal" sau dezinteres Atentie, seriozitate sau atitudine critic" Gnduri profunde Gnduri negative sau dubii Nesiguranta sau cantarirea unor posibilitati Impacientat/" sau dore#te s" adauge ceva conversa!iei Interes, validarea comentariilor sau ncurajare Dezaprobare sau dore#te s" ncheie conversatia Obi#nuin!" Obi#nuin!" Dezinteres Obi#nuin!" A stat prea mult timp jos Oboseal" Probleme cu vederea Probleme cu nasul sau ochelari nepotrivi!i Obi#nuin!" sau senza!ii, probleme n zona nasului Probleme n zona urechilor Ascult" muzic" Ascult" muzic" Buze cr"pate Mimica obi#nuit" Obi#nuin!" Ascunderea unui str"nuit, c"scat ncercare de focalizare a privirii Mediile ntunecate declan#eaz" deschiderea

Buze stnse #i obraji Agresivitate ridica!i Lipsa de ncredere n sine, Mu#catul buzelor rusinare Ascunde o mim", vorbit f"r" Pune mna la gur" ca al!ii s" aud" sau indicarea unei gre#eli Sprncene ridicate Ochii larg deschi#i Surpriz" Mirare

Buze strnse

Dezaprobare sau dore#te s" ncheie conversatia

Buze cr"pate Mimica obi#nuit" Obi#nuin!" Ascunderea unui str"nuit, c"scat ncercare de focalizare a privirii Mediile ntunecate declan#eaz" deschiderea larg" a ochilor Se uita n sus Se uit" la ceva anume R"ceal" Ochelari murdari Obi#nuin!" Obi#nuin!" Ochi usca!i& Durere de cap Tocmai ce a terminat exerci!iile zice Lipsa de aer &Probleme de respira!ie Oboseal" Cravata are nevoie de ajustare Postura obi#nuit" Postura obi#nuit" Postura obi#nuit"

Buze stnse #i obraji Agresivitate ridica!i Lipsa de ncredere n sine, Mu#catul buzelor rusinare Ascunde o mim", vorbit f"r" Pune mna la gur" ca al!ii s" aud" sau indicarea unei gre#eli Sprncene ridicate Ochii larg deschi#i Frunte ridicata Surpriz" Mirare

Incercare de reamintire sau plans Privit la distan!" ncercare de reamintire Nervozitate sau dore#te s" Tu#it spun" ceva Scoaterea ochelarilor Dore#te timp nainte de a si cur"!area lor continua Sprncene relaxate Confort Sprncene ncruntate Confuzie, tensiune sau teama L"sat pe spate cu Confort minile la ceaf" Clipit Secret sau moment mp"rt"#it Masarea tmplelor Anxietate Respirat mai repede Nervozitate sau furie Inspira!ie prelung" Respirat usor Umeri apleca!i n fa!" Aranjatul cravatei Umeri tensiona!i Umerii la nivele diferite Postura rigid" a corpului Stat lini#tit/" Dore#te s" ntrerup" conversa!ia Relaxare si confort Lipsa de interes sau se sinte n inferioritate Insecuritate sau dore#te s" impresioneze Ingrijorare Nehotarare n legatura cu actiunile urmatoare Anxietate

Interes fata de ce se spune si se Oboseal"& face

Folosin aceste gesturi, un actor poate construi personalitatea personajului lui, ajungand mai usor in mintea spectatorului. Fizionomia si expresia fetei Arta de a citi caracterul omului dupa aspectul sau zic se numeste ziognomonie. O minima diagnosticare a caracterului unui partener ca si nivelului sau mental este posibila pe aceasta cale, cu o anumita marja de risc. Metoda folosita in alegerea actorului. Dispozitia sueteasca de moment si gradul de aprobare sau dezacord sunt mult mai usor de evaluat pe seama expresiei fetei, a culorii si a gradului de congestionare a tenului, a tensiunii musculare, a zmbetului sau a ncruntarii. Expresia fetei poate tinuta usor sub control si furnizeaza n mod continuu informatii asupra reactiei partenerului: surprindere, satisfactie, nencredere, furie, dezaprobare etc. Miscarile muschilor fetei produc modicari ale zionomiei care exprima sentimente, idei si framntari interioare de mare profunzime. Exista cel putin 7000 de expresii faciale distincte. Cele mai importante dintre functiile zionomiei n cadrul comunicarii orale sunt: a) regleaza comunicatia verbala; b)divulga, uneori, mesaje cu semnicatie contrara armatiilor facute; c) prin zionomie se pot masca sau simula emotii sau atitudini;

d) ofera certitudine, ncredere n informatiile pe care le contine mesajul exprimat de vorbitor. Postura Linia trupului, a coloanei sau a umerilor, transmite mesaje de supunere, umilinta, mndrie sau dominanta. Capul plecat, umerii lasati, sira spinarii ncovoiata tradeaza obedienta si slabiciune. Capul sus, lasat putin pe spate, indica deschiderea, libertatea, dezinvoltura si o buna imagine de sine. Alte indicii non-verbale sunt: ) &pozitia la care ne plasam fata de interlocutor; ) &contactul zic; ) &miscarile capului; ) &manifestarile ostile ( minile nclestate, ntoarcerea capului, fata congestionata, ncordarea muschilor gtului, scnteierea metalica a privirii, privirea peste partener); ) &acoperirea gurii; ) &sustinerea gestuala a discursului verbal; ) &minile si degetele; ) &puterea palmei (palma deschisa este simbolul adevarului si onestitatii); ) &strngerea de mna; ) &bariera picioarelor. Limbajul timpului Timpul este un indicator important al sentimentelor, atitudinilor si opiniilor partenerilor de comunicare si viata. Un minut, o ora sau o zi nu au exact aceeasi semnicatie pentru toata lumea. In teatru timpul este foarte important deoarece poate aduce schimbari mari in dezvoltatea personajelor. Caracteristicile zice ale actorului: casting foarte uzat acest lucru Constituie, la rndul lor, surse convingatoare de informatii referitoare la personalitatea unei persoane. Sunt sugestive caracteristici precum naltimea, greutatea, lungimea parului si pieptanatura etc. Se stie ca anumite curente din domeniul modei (parul lung la barbati, moda mini, punk, rock) au avut si nainte si au si n prezent efecte considerabile n relatiile umane din institutii, organizatii etc. Alegerea unui actor se face initial dupa caracteristici zice apoi se merge pe cele psihice. Ticurile verbale Sunt si ele gesturi care nsotesc mesajele verbale. La acestea se adauga intonatia care are un important rol n realizarea comunicarii. n relatii de afaceri, este de mare importanta sa se vorbeasca sucient de tare pentru a auzit si ntr-o exprimare clara care sa faca inteligibila de catre parteneri ideea, informatia, pe care dorim sa o comunicam. Exprimarea trebuie sa e ct mai naturala, n concordanta cu nivelul si tipul de relatii dintre partenerii de discutie. Folosirea anumitor ticuri duce la intelegerea personajului de catre spectator si la asocierea in mintea acestuia cu realitatea. Accesibilitatea teatrala. Accesoriile tinutei vestimentaire Modul n care ne completam tinuta vestimentara este tot o forma de comunicare cu cei din jur. Hainele, bijuteriile, parfumurile si produsele cosmetice, parul ca si obiectele cu care ne decoram hainele formeaza accesoriile. Ele ofera anumite informatii despre personalitatea noastra si sunt n relatie directa cu educatia estetica a ecaruia dintre noi. Absenta totala a accesoriilor sau abundenta lor, sunt de natura sa creeze impresiile cele mai defavorabile. Accesorile si vestimentatia face parte din intelegerea personajului si a mediului social din care face parte. Uneori acest element se poate folosi in arta si ca contrapunct. Atitudinea distanta sau familiara Este o modalitate de comunicare prin care orice persoana dovedeste modul n care stie sa se raporteze la anumite situatii de comunicare; impunerea unei anumite ,,raceli sau ,,distante fata de persoanele din jur, este un mijloc de comunicare a atitudinii fata de acestea. Strngerea de mna este modalitatea de eliminare a barierelor impuse de ineditul unei situatii, de necesitatea cunoasterii si prezentarii ci si fata de anumite persoane.Toate acestea constituie sursa de informatie care trebuie avute n vedere, pentru ca dau viata, n mod sugestiv, mesajului dorit. Metamorfoze de la textul scris la textul scenic Dac" citim o scriere cu destina%ie teatral" n acela$i mod n care lectur"m o poezie, o nuvel" sau un roman, i parcurgem

substan%a ideatic", f"r" a ne nc"rca la o anumit" tensiune dramatic", chiar dac" ne ncearc" emo%ii sau tr"iri re$ti, ca n fa%a oric"rei crea%ii artistice. Debarasat" de interven%ia naratorului, f"r" dezvolt"ri descriptive $i caracteriz"ri de st"ri sau personaje, piesa de teatru tocmai de aceea este pentru teatru $i con%ine deja elementele denitorii pentru destina%ia sa, dar nu este spectacol. Pentru a deveni spectacol, piesa trebuie s" se integreze n cele patru straturi ale sintezei teatrale. Actorii sau actorul singur sunt numai o parte din echipa de creatori de art" teatral". Actorii adaug" ceva din substan%a profesiei lor nc" de la prima lectur" a piesei la care i-a invitat s" coparticipe regizorul. Iar regizorul, care i-a selectat cu o anumit" viziune $i rigoare profesional", ncepe punerea n scen" $i cizeleaz" pe tot parcursul repeti%iilor tot ceea ce trebuie s" devin" text scenic, adic" altceva dect ceea ce a fost textul scris de dramaturg. Ideea din textul scris poate primi conota%ii diferite n textul scenic. Monologurile, n$iruirile de basme sau povestiri n serial sunt incluse de posteritate n genul epic sau didactic, ignorndu-se atributele de spectacular conferit de darul actoricesc al naratorului. Dac" acesta n-ar interpretat cu o anumit" voce, cu un anumit fel de a vorbi, nso%indu-$i spusele cu mimic" $i gesturi potrivite, povestea sa ar fost seac", greu de urm"rit, plictisitoare.Cu asemenea exigen%e s-au organizat cele dinti reprezenta%ii teatrale n anul 534 .e.n., pe vremea lui Pisistrate, tiranul Atenei. Cam n aceea$i perioad" apare n lumea hindus" un fel de tratat, Natya Castra, cunoscut $i sub denumirea de Cartea actoruluiPoetica nu numai capitolele n care autorul analizeaz" graiul $i elementele graiului, ci $i pasajele n care subliniaz" exprimarea poetic". Din toate fragmentele selectate rezult" c" Aristotel avea o concep%ie perfect nchegat" despre con%inut $i form". Analiza vocii $i vorbirii este efectuat" n strns" leg"tur" cu imperativele rostirii scenice care, dup" autorul Poeticii, trebuie s" e intuite de cel care concepe opera. n mai multe pasaje se formuleaz", ntr-un fel sau altul, esen%ialul: rostirea scenic", vorbirea de pe parcursul ac%iunii este altceva dect vorbirea comun". Atitudini regizorale fa%" de voce $i vorbire Spre sfr$itul secolului al XIX-lea $i nceputul secolului XX, cnd s-a conturat, distinct", func%ia regizoral", vocea $i vorbirea actorului au intrat n vizorul unor preocup"ri aplicate pentru a m"ri ecacitatea spectacolului scenic. Cu toate acestea, greu vom g"si sau nu vom ntlni deloc vreun regizor care s" aib" n echipa sa de lucru un specialist n tehnica vorbirii. Actorul p"pu$ar, bine preg"tit, este capabil s" evolueze n dou" trei roluri n acela$i spectacol, cu dou" trei voci complet diferite. Trece cu u$urin%" de la registrul acut la registrul grav, imit" o sumedenie de animale $i la nevoie cum se practic" n teatrele moderne de p"pu$i iese de sub paravan, apare n fa%a scenei $i le vorbe$te spectatorilor cu propria sa voce, natural".Vorbirea este un act spontan rezultat din nevoia de comunicare ideatic". Rostirea n determin"ri mecanice $i psihice n teatru no%iunea de rostire poate n%eleas" n dou" sensuri: a) a vorbi pur $i simplu; b) a pronun%a cuvintele cu claritate. Al doilea sens este mai cuprinz"tor pentru c" asimileaz" rostirea cu dic%iunea, o etap" superioar" a tehnicii de nsu$ire a vorbirii profesionale. Cnd se spune despre cineva c" are voce se n%elege ceva remarcabil n ceea ce prive$te vocea $i vorbirea, dar oricum e mai pu%in dect atunci cnd se spune despre cineva c" are dic%ie.Vocea uman" este un sunet complex, inconfundabil. Aparatul vocal uman are o caracteristic" aparte fa%" de toate celelalte surse; este singurul instrument alc"tuit din celule vii, organice, vibrnd deci direct la impulsurile interioare ale psihicului uman. Leg"tura ntre auz $i limbaj nu mai trebuie demonstrat". n opinia noastr" auzul verbal se mparte n dou" tipuri: auzul verbal interior $i auzul verbal exterior. Auzul verbal interior este mijlocul intim de control al expresiei vocale n toate detaliile: intona%ie, intensitate, ritm, accent $.a. Auzul verbal exterior asigur" percep%ia $i recunoa$terea vorbirii celorlal%i, identicat" ca ind altceva dect ceea ce provine din propria voce. Diferen%ele existente ntre auzul verbal intern $i auzul verbal extern sunt cele care motiveaz" faptul c" ne este greu sau chiar imposibil s" ne recunoa$tem propria voce nregistrat" cu mijloace tehnice. Altfel este sunetul acestei voci fa%" de cea pe care o ltr"m prin auzul intern atunci cnd vorbim. Expunem, n acest context, metode practice de vericare a auzului $i de stabilire a ambitusului vocal. Subliniem importan%a desf"$ur"rii concomitente a ac%iunii asupra zicului cu munca asupra psihicului. Tr"s"turile de personalitate vocal" Personalitatea vocal" care tinde spre perfec%iune trebuie, printre altele, s" ating", prin poten%ialul de care dispune, un maximum posibil de expresivitate n urm"toarele tr"s"turi caracteristice: - timbrul vocal - ntinderea vocal" - intensitatea vocal" - penetran%a vocii - elasticitatea vocal" - c"ldura $i str"lucirea emisiei vocale - capacitatea de seduc%ie vocal" AMPRENTA VOCAL*

Pentru noi no%iunea de amprent" vocal" se apropie foarte mult de cea de identitate vocal". Distingem astfel tr"s"turile unei personalit"%i care se eviden%iaz" $i prin voce. Scopul nostru nu este acela de a identica pe calea amprentei vocale o anumit" persoan", ci de a-i scoate n relief valoarea. Noi sus%inem c" tr"s"turile de personalitate vocal" con%in cteva elemente distincte pe care le putem ncadra n identitatea persoanei, n amprenta vocal" a acesteia. Vocea $i vorbirea uman" se bazeaz" pe gndire. Prin capacitatea sa de comunicare, vocea uman" este un mijloc de socializare, de apropiere ntre indivizi, de organizare $i civilizare a vie%ii. Vocea uman" este capabil" s" reecte $i s" induc" st"ri afective, s" formuleze inclusiv idei chiar $i atunci cnd nu se materializeaz" n limbajul articulat.Specicul capacit"%ii umane rezult" $i din faptul c" vocea uman" este perfectibil". Ea se poate instrui, se poate re-educa pentru a-i spori posibilit"%ile expresive n vorbire $i n cnt. Dar subliniem: oricte eforturi vom depune, nu vom putea schimba identitatea vocal", amprenta vocal" care se statornice$te n structurile sale esen%iale, imediat dup" vrsta adolescen%ei att la fete ct $i la b"ie%i. Care este liantul ntre gndire $i limbaj? Noi r"spundem, f"r" echivoc, c" este vocea. n termeni necalica%i, vocea banal" poate denit" ca o voce $tears", sucient" totu$i pentru a satisface actul comunic"rii n sensul de a servi percep%iei. Totu$i, dac" avem n vedere faptul c" vocea ec"rui individ este unic" $i inimitabil", vocea banal" exist" numai n sensul comun al n%elegerii. Fiind unic" $i inimitabil", ecare voce apar%ine Eului $i este o tr"s"tur" de personalitate. Defectele de rostire pot avea cauze mecanice $i psihice. Cauzele mecanice sunt organice ( o defec%iune congenital" ) $i func%ional" ( o gre$it" ntrebuin%are a aparatului fono-respirator ). Printre defectele organice se enumer" coardele vocale slab dezvoltate, cu noduli $i cu pareze; limba prea scurt", prea lung" sau cu apexul ( vrful ) necorespunz"tor dezvoltat; unul sau altul dintre maxilare n proeminen%" fa%" de cel"lalt; din%i cu spa%ii mari ( strung"re%e ), din%i lips" sau nc"leca%i; incisivi prea scur%i sau strmbi; deforma%ii palatale; buze prea groase, prea r"sfrnte sau asimetrice; sinusuri nfundate; fosele nazale obstruate. Defectele func%ionale survin dintr- o gre$it" ntrebuin%are a aparatului vocal $i se refer" la buze, limb", maxilare, faringe, palatul moale.n perfec%ionarea vocii $i vorbirii se insist" pe cultivarea metodelor de autocontrol, acurate%ea rostirii ind obligatorie pentru cei ce $i aleg meseria de a vorbi n public. La defectele de vorbire determinate de cauze psihice putem enumera timiditatea, complexul de inferioritate decurgnd adesea de la mici malforma%ii ( din%i lips", ur%i ), precipitarea indus" de nervozitate $i ner"bdare. n func%ie de natura defectelor, acestea pot nl"turate prin interven%ii medicale, iar unele pot eliminate prin studiu $i exerci%ii strict supravegheate de speciali$ti, dar $i prin autocontrol, perseveren%" motivat" $i prin recompensa succesului. Este foarte important s" putem r"spunde armativ la ntrebarea dac" vocea unui subiect este perfectibil". Instruirea vocii, respectiv formarea vocii $i vorbirii scenice se poate include n sistemele de modelare a personalit"%ii. Cel mai concludent este sistemul clasic, referitor la temperament, aptitudini $i caracter. Avnd n vedere aceste tr"s"turi, se pot ob%ine performan%e n mai mic" sau mai mare m"sur" prin educa%ie $i instruire. Vrsta $i capacitatea de nsu$ire a tehnicii vorbirii Primul strig"t al nou-n"scutului oa este un sunet vocalic, o explozie a vocii ntr-un diftong, un moment n care ncepe ascensiunea spre comunicare. Pruncul recunoa$te imediat vocea mamei pe care, se pare, ar mai auzit-o. Urechea foetusului distinge mai bine frecven%ele joase dect pe cele nalte, ceea ce nseamn" c" aude mai bine vocalele dect consoanele. Dup" primul strig"t, vocea se mpline$te mereu cu ceva n plus, dar ntmpin" praguri ce trebuie luate n seam", obligatoriu.Cultivarea vocii, vorbirii $i cntului poate efectuat" n copil"rie, dar, dup" to%i autorii, trebuie s" nceteze orice agresiune asupra vocii n perioada pubert"%ii, cu diferen%e de durat" ntre fete $i b"ie%i. Dup" perioada pubert"%ii nu mai sunt opreli$ti n perfec%ionarea tehnicii vocale. La orice vrst" ulterioar" se pot ob%ine performan%e, dac" motiva%ia personal" este cople$itoare.Pentru teatru, exigen%ele vorbirii parcurg etape specice de preg"tire. n primii ani de studii se pune accentul pe exerci%iile care duc la st"pnirea perfect" a limbii, dup" care se trece la nv"%area defectelor de rostire, voite, con$tientizate, astfel nct acestea s" poat" exprimate n orice rol de compozi%ie. O respira%ie care nu este bine condus" $i sus%inut", o respira%ie supercial" ce face imposibil" sus%inerea frazei pn" la cap"t, toate acestea pot deni o vorbire neinteligibil". Tot a$a este $i precipitarea n vorbire. Din motive diverse, din obi$nuin%", din cauza unei st"ri tensionale, a tracului sau a timidit"%ii, se precipit" cuvintele $i rezultatul poate dicil de descifrat.Vocea uman", care este un instrument natural netemperat, dispune de capacit"%i uimitoare $i surprinz"toare de emitere a sunetului. Cnd sunt mai pronun%ate, sunetele disonante sunt percepute chiar $i de o persoan" f"r" ureche muzical". n muzic" se utilizeaz" $i sunete consonante, $i sunete disonante pentru anumite efecte; dar, pn" la urm", se intr" n consonan%". Pentru prezen%a actorilor n radio $i televiziune ar trebui rezervate ore speciale, distincte, n programa de predare a disciplinei de tehnic" vocal". n aceea$i situa%ie particular", specic", trebuie s" e ncadrat" $i preg"tirea vocal" a actorilor pentru teatrele de p"pu$i marionete. Pentru receptor, esen%ial este ca vocea s" corespund" situa%iei date. De$i poate p"rea ciudat, exist" $i voci cu unele defecte evidente care pot capta aten%ia n mod pl"cut. Nu ne referim la defectele pronun%ate, patologice, care afecteaz" grav inteligibilitatea rostirii. Din punctul de vedere al exigen%elor pretinse n tehnica vocal", vocile r"gu$ite sunt inadmisibile n teatru $i n cnt. Efortul de care a uzat n exces spre a-$i valorica aceast" amprent" vocal" i-a $i fost fatal...

n teatru nu sunt deloc rare vocile cu mici defecte care vin cu plusuri n conturarea personalit"%ii artistice. Toate artele sunt expresii ale comunic"rii, altfel dect poate aceasta s" se cuprind" n sucien%a dialogului inter-uman obi$nuit. Iar ntre ele, comunicarea teatral" are un specic bine conturat nu numai prin complexitatea contributiv" la exteriorizarea ei, ci $i datorit" faptului c" n spectacolul viu se restituie lumii o lume imaginat", la fel de palpabil" ca $i cea real". Comunicarea teatral" nu se poate exercita f"r" spectacol. Iar spectacolul pretinde un public. Publicul, compus din indivizi, este eterogen ca vrst", profesie, religie, grad de cultur". Receptarea spectacolului teatral este condi%ionat", n cea mai mare m"sur", de gradul de cultur". scurt dictionar de termeni Prozodia = parte a poeticii care se ocupa cu studiul versicatiei. Urmareste componenta versurilor din punct de vedere al numarului silabelor, al cantitatii calitatii vocalelor din acestea, al gruparii lor n unitati ritmice. Versul (lat. "versus" = ntorsatura) = unitatea de baza a prozodiei. Un grup de cuvinte cadentate dupa anumite reguli, formnd mpreuna o unitate metrica, un rnd al unei poezii. Poezia (gr. "poitis" = creatie) = este alcatuita, n mod obisnuit, din mai multe versuri, de obicei grupate ntr-o strofa. Emistihul = una dintre cele doua jumatati de vers, separate prin cezura (pauza de la jumatatea versului). & "Sara pe deal // buciumul suna cu jale". Strofa = un ansamblu unitar ntr-o poezie format dintr-unul sau mai multe versuri, n general despartita printr-un spatiu grac de alte unitati de acelasi fel. = versurile ntr-o strofa sunt unite att prin ideea pe care o exprima, ct si prin elementele de versicatie (ritm, rima, masura). Dupa numarul de versuri, strofa poate : 1. Monostih (monovers) - (un vers) &ex. "Poeme ntr-un vers", de Ion Pillat 2. Distih (doua versuri): "Oamenii ma-nvinuiesc / Ca sunt tnar si iubesc" 3. Tertina sau tertet (trei versuri) 4. Catren (patru versuri) 5. Cvinarie (cinci versuri) 6. Sextina (sase versuri) 7. Polimorfe (de sapte, opt, noua, zece, unsprezece sau douasprezece versuri) septet, octava, nona, decima. Refrenul = cuvnt, vers sau grupare de versuri repetate la anumite intervale (de obicei dupa ecare strofa) spre a ntari o anumita idee sau un anumit efect artistic. Rima = potrivirea sunetelor nale din doua sau mai multe versuri ncepnd cu ultima vocala accentuata. Rimele = sunete sau grupuri de sunete identice sau aproape identice cu care se termina versurile&& dintr-o poezie. Categorii de rime: 1. Monorima - alcatuita din succesiunea acelorasi sunete nale ntr-o ntreaga poezie sau n mai multe versuri dintr-o poezie. (foarte des n creatiile populare) Paunasul codrilor Voinicul voinicilor." &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& ("Paunasul codrilor", colectia Vasile Alecsandri) 2. Rimele mperecheate = acelea n care, prin sunetele lor nale, versul 1 rimeaza cu 2, iar 3 cu 4. Sunt ntlnite frecvent si n poezia populara si n poezia culta. a&& "Ca si eu trimite-voi& a&&& Ce-I mai mndru pe la noi b&&& Oastea mea cu amurile b&&& Codrul si cu ramurile."

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& ("Ce te legeni", de M. Eminescu) 3. Rimele ncrucisate = versul 1 rimeaza cu 3, iar 2 cu 4. a&& "El tremura ca alte dati b&&&& n codrii si pe dealuri a&&&& Calauzind singuratati b&&&& De miscatoare valuri." &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& ("Luceafarul", de M. Eminescu) 4. Rimele mbratisate = versul 1 rimeaza cu 4, iar 2 cu 3. a&&&&& "Stelele-n cer& b&&&&&& Deasupra marilor b&&&&&& Ard departarilor a&&&&&& Pna ce pier" &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& ("Stelele-n cer", de Mihai Eminescu) 5. Rima interioara = rimeaza cuvintele din interiorul versului. "Pentru ce e armonie o mnie fara scop" 6. Versurile fara rime se numesc versuri albe sau versuri libere. (n poezia moderna) RITMUL Ritm = armonia ce rezulta din asezarea simetrica a silabelor accentuate si neaccentuate n vers. Cea mai simpla unitate ritmica n vers este silaba. Un grup de silabe accentuate si neaccentuate care se repeta n vers formeaza o uniate ritmica numita picior metric. Picioare metrice: bisilabice: troheul, iambul trisilabice: anapest, ambrah, dactil. tetrasilabic: coriamb Troheul: &- unitate metrica formata din doua silabe, prima accentuata, a doua neaccentuata ( --& v), specic poeziei populare "Ne-guri al-be, stra-lu-ci-te & --&&&& v / --& v/&&& --&&& v/ --&& v/ & Nas-te lu-na ar-gin-ti-e &&& --&&& v/ --& v/& --&& v/& -- v/&&&&&&&&&&&& (Mihai Eminescu, "Craiasa din povesti) Iambul - unitate metrica formata din doua silabe, prima silaba neaccentuata, a doua accentuata (v& --) "A fost o-da-ta ca-n po-vesti" & v&& --/& v& --/ v&& --/&&& v&&&& --/&&&&& (Mihai Eminescu, "Luceafarul") & Dactilul - unitate metrica formata din trei silabe, prima accentuata, celelalte neaccentuata /--& v& v/ "Cn-ta ze-i-ta m-ni-a ce-a-prin-se pe-A-hil Pe-le-ia-nul" && --&&& v&& v/-- v&& v/& --&& v&& v/&&& --&&& v&&& v/&&& --&& v&&& v/ --&&& v &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&(Homer, "Iliada") Ambrahul - unitate metrica formata din trei silabe,1 si 3 neaccentuate, 2 accentuata& /v -- v/

"Sal-ba-te-cul vo-da e-n za-le si-n er." & v&&& --&& v / v&& --&& v /& v&&& --& v /& v&&&& --&&& &&&&&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&(G. Cosbuc, "Pasa Hassan") Anapestul - unitate metrica formata din trei silabe, 1 si 2 neaccentuate, 3 accentuata /v v& --/ "A-le tur-nu-ri-lor um-bre pes-te un-de stau cul-ca-te." & v& v& -- / v& v& -- /& --&& v //& v&&& v&& --/&& v&&&& v&& --/& --& v&&&&&&&&&& && (Gr. Alexandrescu, "Umbra lui Mircea. La Cozia) Coriambul - unitate metrica formata din patru silabe, cu accent pe 1 si 4. /-- v v --/ (ritm coriambic) "Sa-ra pe deal // bu-ciu-mul su-na cu ja-le && --& v&& v&& --&& //&& --&& v&&& v /&& --&& v&& v / -- v& & Tur-me-le urc // ste-le-le sca-pa-ra-n ca-le" &&& --&& v&&& v&& --& //&& --& v& v / --&&& v&&&& v& /& -- v&& Versurile din "Sara pe deal" sunt alcatuite din picioare metrice de natura diferita: un coriamb, doi dactili si un troheu. Masura = numarul de silabe din care este alcatuit versul. Este mai mare n poezia culta dect n cea populara. - n poezia populara versurile au 5 - 6 sau 7 - 8 silabe. - n poezia culta, numarul silabelor poate ajunge la 18. "Soa-re-le si lu-na&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 6 & Mi-au ti-nut cu-nu-na"&&&&&&&&&&&& 6 "Ce te le-geni co-dru-le&&&&&&&&&&& 7 Fa-ra ploa-ie, fa-ra vnt"& &&&& 7 Proza se deneste& n contrast cu poezia prin absenta& structurii& prozodice (vers, rima, ritm, strofa). Limbaj artistic = modalitate de comunicare specic" artei. Orice mijloc de exprimare a ideilor, a sentimentelor. Genul dramatic cuprinde totalitatea operelor scrise pentru a ulterior reprezentate pe scena unui teatru. De aceea, operele dramatice presupun o limitare n timp #i n spa!iu a ac!iunii reprezentate. In operele dramatice apare un conict dramatic, care este axa n jurul caruia se dezvolta ac!iunea, bazat" pe mprejur"ri, pasiuni #i caractere care se ciocnesc. Personajele textului dramatic comunic" prin intermediul dialogului #i a monologului, autorul neintervenind dect n indica!iile scenice (regizorale). Indica!iile scenice apar ntre paranteze sau n subsolul paginilor #i se refer" la ac!iunea personajelor, la gesturi, la decor, la mimica etc. Personajele iau cu totul locul autorului, a c"rui interven!ie indirect" se manifest" prin indica!iile de regie, care se numesc didascalii.