Sunteți pe pagina 1din 4

Atitudinea in functie de gen privind violenta asupra femeii

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti

Abstract Violenta asupra femeii este un fenomen des intalnit, peste tot in lume. WHO World Health Organisation! estimea"a ca cel putin una din trei femei va fi #atuta, violata sau a#u"ata in orice alt fel de$a lungul vietii ei. Violenta asupra femeii este o pro#lema glo#ala care afectea"a femeile din toate tarile, de toate religiile si conte%tele economice. Violenta poate lua multe forme, iar de multe ori femeia nu isi constienti"ea"a statutul de victima. Violenta poate fi fi"ica, se%uala, ver#ala, dar si psihica, emotionala, cu grave consecinte psihologice, economice si de sanatate atat asupra femeii, dar si a copiilor din cadrul familiei. &ercetarea noastra isi propune sa determine daca e%ista o diferenta in felul in care femeile si #ar#atii percep violenta indreptata asupra femeii. 'pote"a noastra este ca din cau"a unor vederi traditionaliste care inca mai e%ista in conceptia multor #ar#ati, conform femeia (tre#uie sa se supuna #ar#atului) si eventual sa fie cori*ata fi"ic daca nu o face, acestia vor manifesta un nivel mai mare de toleranta fata de acest tip de violente+ in acelasi timp femeile empati"and mai mult cu suferintele persoanelor de acelasi gen si posi#il e%perimentand sau fiind martori la e%periente similare, avand o atitudine mai pronuntata de respingere a violentei impotriva femeii. Introducere Desi problema este una complexa, organizatia Soroptimist International este de parere ca avem cu totii un rol in a ajuta la eliminarea violentei asupra femeii. Putem face acest lucru prin ridicarea gradului de constientizare, educarea si imputernicirea femeilor si fetelor, cat si prin abordarea si atacarea atitudinilor sociale care stau la baza violentei, in comunitatile noastre si dincolo de acestea. Femeile abuzate sunt mai predispuse la dureri ale corpului, anxietate si depresie, dureri pelviene si problemele sexuale si ginecologice. De asemenea, ele folosesc serviciile de sanatate mai des decat femeile care nu sunt abuzate. Cu toate acestea, doctorii generalisti, desi trateaza aceste femei, nu sunt capabili sa le recunoasca foarte usor; s a estimat ca acestia recunosc o femeie agresata din !". In societatea noastra, aceasta problema este uneori privita in mod gresit. Cele mai evidente manifestatii ale abordarii #invinovatirii victimei# sunt cazurile de abuz sexual. $ictimele sunt prea des acuzate pentru ca sunt provocatoare, seducatoare, sugestive si isi instiga atacatorul. %stfel, barbatii sunt vazuti ca niste fiinte frustrate sexual, care nu isi pot opri poftele si le raspund femeilor provocatoare. In mod similar, in cazurile de violenta domestica, femeile au fost acuzate

de masoc&ism, refuzand ajutorul si cautandu si problemele sau meritandu le. Femeile care sunt mame si au fost abuzate sexual, se presupune ca sunt frigide, reci din punct de vedere emotional, si nu isi sustin sotii asa cum ar trebui. ' tactica abuziva folosita de abuzatori este aceea de a si acuza partenerul ca ii face sa fie violenti. %ceasta acuzare este cu atat mai efectiva cu cat abuzatorul sau alte persoane ii spun victimei ca merita aceasta pedeapsa. Ca rezultat multe victime raman in relatia abuziva deoarece cred ca ele au cauzat violenta, poarta vina. (ulte victime au incercari repetate de a si sc&imba comportamentul pentru a evita astfel urmatorul #asalt#. Din nefericire, nimeni, incluzand victima, nu poate sc&imba comportamentul faptasului, in afara de el insusi. %buzatorul este singurul responsabil cu propriul comportament. )ac*son +atz incearca sa sustina acest lucru in discursul lui din cadrul conferintei ,-D din noiembrie !./!, implicand si vina mass mediei in aceste probleme. (ass media, spune el, face ca toate aceste probleme sa para problemele femeilor, cand ele de fapt pornesc de la barbati, de la abuzator, si nu de la victima. De asemenea, el subliniaza importanta atitudinii tuturor oamenilor asupra violentei si faptul ca trebuie ca noi toti sa intervenim atunci cand auzim despre un astfel de caz, pentru a putea macar reduce numarul abuzurilor. 0eslie (organ Steiner, o supravietuitoare a violentei domestice, explica intr un discurs din cadrul aceleiasi conferinte ,-D, ca si in cartea ei, 1Craz2 0ove3 41Dragoste nebuna35 de ce victima nu pleaca. 1-ste incredibil de periculos sa parasesti un agresor, pentru ca ultimul pas in pattern ul violentei domestice este de a omori victima3, spune aceasta. Cercetarile arata ca mass media are o influenta semnificativa si este o amenintare pentru sanatatea publica deoarece conduce la o crestere a violentei si agresivitatii din lumea reala. Fictiunea si filmele violente, cat si stirile violente contribuie la cresterea violentei, in principal in forma imitarii suicidului si actelor de agresivitate. De asemenea, diferite tipuri de violenta in mass media pot fi c&iar un declansator al omuciderilor. 6n alt studiu a aratat ca dupa ce trei grupuri de subiecti 4barbati, femei, grup de control5 au vizionat filme ce infatisau violenta sexuala, acceptarea interpersonala a violentei asupra femeii a suferit o crestere in privinta barbatilor, iar la femei acceptarea a fost mai mica decat la grupul de control. Ipotezele si obiectivele cercetarii In aceasta cercetare, vom compara atitudinea femeilor si a barbatilor privind violenta asupra femeii. Scopul nostru este de a vedea daca exista o diferenta semnificativa intre aceste atitudini. Data fiind incurajarea barbatilor de a fi 7mac&o3, de a fi superiori in raporturile cu femeile si de asemenea, presiunea asupra femeilor de a fi obediente, ascultatoare si de a avea intotdeauna relatii sexuale cu partenerii ca o datorie a casatoriei, ipoteza noastra este ca barbatii vor avea o atitudine gresita fata de violenta asupra femeii. %titudinea gresita consta in a da vina pe victima, a nu lua in serios anumite tipuri de abuz sau a considera ca anumite lucruri i se cuvin barbatului in relatia cu femeia.

Variabilele cercetarii $ariabila independenta este variabila 7gen3, iar variabila dependenta este atitudinea fata de violenta impotriva femeii, cuantificata prin scorul obtinut prin completarea unui c&estionar privind violent impotriva femeii.

Participanti Participantii au constat dintr un esantion de 89 de persoane, :. de sex masculin si ;9 de sex feminin, care au fost selectati din cadrul populatiei <omaniei, o tara in care se cunoaste ca exista un numar ridicat de cazuri de violent domestica si violenta impotriva femeii. Subiectii acestei cercetari au fost impartiti in doua esantioane= femei si barbati. Selectia a fost randomizata, participantii fiind alesi la intamplare. Metode si instrumente %titudinea privind violenta asupra femeii a fost masurata cu ajutorul unui c&estionar alcatuit de autorii cercetarii, care consta in /: intrebari cu raspunsuri di&otomice de tip D%>?6, pe care subiectii l au completat online. <aspunsurile la intrebarile care au evidentiat o atitudine favorabila fata de violenta asupra femeii au fost evaluate cu / punct, iar cele defavorabile violentei fata de femei . puncte. %stfel fiecare subiect a realizat un scor cuprins intre . si /:. Rezultate Datele obtinute au fost prelucrate utilizand testul t pentru esantioane independente din cadrul programului de prelucrare computerizata a datelor SPSS. %stfel a fost aplicat testului t pentru esantioane independente, comparandu se scorul reprezentand perceptia barbatilor asupra violentei indreptate impotriva femeii cu scorul obtinut de catre subiectii de sex feminin. <ezultatul obtinut in urma aplicarii testului arata o diferenta semnificativa din punct de vedere statistic intre perceptia in ceea ce priveste violenta asupra femeii a pesoanelor de sex masculin 4(ean@","8, SD@!,:A5 si a celor de sex feminin 4(ean@:,"8, SD@/,"95 in conditiile unui scor t@;,;" si p@.,... aflat sub pragul critic asumat de p@...". Concluzii

Output SPSS

Group Statistics V1 N Mean Std. Deviation V2 1 2 30 49 5.57 3.57 2.388 1.594 Std. Error Mean .436 .228

Independent Samples Test Levene's Test or E!"a#it$ o Varian%es ' E!"a# varian%es ass")ed V2 E!"a# varian%es not ass")ed Independent Samples Test t&test or E!"a#it$ o Means Si(. *2&tai#ed+ Mean Di eren%e Std. Error Di eren%e 95, -on iden%e .nterva# o t/e Di eren%e Lo0er E!"a# varian%es ass")ed V2 E!"a# varian%es not ass")ed .000 .000 1.995 1.995 .448 .492 1.103 1.005 7.790 Si(. .007 t 4.455 4.056 t&test or E!"a#it$ o Means d 77 44.964

Independent Samples Test t&test or E!"a#it$ o Means 95, -on iden%e .nterva# o t/e Di eren%e 122er V2 E!"a# varian%es ass")ed E!"a# varian%es not ass")ed 2.887 2.986