Sunteți pe pagina 1din 15

1.

Notiunea de patrimoniu. Caracterele juridice ale patrimoniului

Patrimoniu reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale (care pot fi evaluate in bani) privita ca o suma de valori active si pasive strins legate intre el,apartinind unor persoane fizice sau juridice determinate. Unii autori includ in definitia patrimoniului pe linga dr si oblig cu valoare economica ale persoanei si bunurile. Termenul de patrimoniu este definit sub inca aspecte!economic si juridic. "ub aspect economic desemneaza totalitate bunurilor ce constituie averea unei persoane, iar juridic# totalitatea dr si oblig cu continut economic, evaluate in bani care apartin persoanei. Caracterele juridice ale patrimoniului! $ Patrimoniul este un ansamblu de dr si oblig, adica o universalitate juridica de aceea el se mentine atit pe timpul vietii titularului sau cit si dupa moartea acestuia, pina cind trece la succesorii sai universali ori cu titlu universal. $ %rice persoana are un patrimoniu. Pot fi titulari de drepturi doar persoanele fizice si juridice. &ucrurile nu pot avea dr si oblig. $ Unicitatea patrimoniului#orice pers are doar un patrimoniu dat fiin faptul ca fiecare individ este o singura persoana. $ 'nalienabilitatea patrimoniului# nu poate fi instrainat, fiind legat indisolubil de persoana.patrimoniul nu poate fi detasat de persoana atita timp cit ea e(ista. Pot fi instrainate elementele sale constitutive! dr si oblig. Cu e(eptie de la regula generala pers jur poate opera transmitearea unei fractiuni din patrimoniu in cazul in care este supusa reorganizarii prin separare.

)unctiile patrimoniului

Patrimoniu reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale (care pot fi evaluate in bani) privita ca o suma de valori active si pasive strins legate intre el,apartinind unor persoane fizice sau juridice determinate. )unctiile patrimoniului! a) gajul general al creditorilor c*irografari(creditori negarantati).c*irografari sunt creditorii care nu dispun de o garantie reala (un bun determinat) prin care sa le fie asigurata creanta,astfel patrimoniul le asigura posibilitatea de a#si satisface creantele ajunse la scadenta din bunurile debitorului e(istente la acest moment indiferent de faptul daca au e(istat sau nu la momentul aparitiei creantei.in cazul in care debitorul prejudiciaza interesele creditorilor c*irografari inc*eind acte frauduloase acestia din urma au la dispozitie actiunea pauliana pt apararea dr lor. b) "ubrogatia reala cu titlu universal. "ubrogare# operatie juridica in temeiul careia o persoana ia locul alteia in cadrul unui raport juridic, sau un bun ia locul si regimului juridic unui alt bun in cadrul unui patrimoniu. "ubrogatia poate fi de feluri! personala# cind un subiect al unui rap jur este inlocuit cu o alta persoana+ reala# un bun este inlocuit cu altul.subrogatia reala poate fi cu titlu universal#se produce in cuprinsul unui patrimoniu sau cu titlu particular#are loc in raport cu un bun particular.c) "ubrogatia reala cu titlu particular.(un bun determinat este inlocuit cu un alt bun) va opera doar in cazurile e(pres prevazute de lege. ,(! daca uzufructul cuprinde si bunuri consumptibile, uzufructuarul are dreptul sa dispuna de ele, insa cu obligatia dea a restitui bunuri de aceeasi calitate,cantitate si valoare sau daca este imposibil sa restituie contravaloarea lor la data stingerii uzufructului.

-.

Continutul patrimoniului. .repturile patrimoniale

Patrimoniu reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale (care pot fi evaluate in bani) privita ca o suma de valori active si pasive strins legate intre el,apartinind unor persoane fizice sau juridice determinate. .repturile patrimoniale se clasifica in grupe! dr reale si dr obligationale/dr de creanta. .r reale# dr subiective patrimoniale care confera titularului anumite prerogative recunoscute de lege asupra unui bun, pe care acesta le poate e(ercita in mod nemijlocit,fara a fi necesara interventia unei alte persoane. .r de creanta# dr patrimonial in al carui temei creditorul poate pretinde debitorului o anumita conduita, respectiv sa dea sa faca ori sa nu faca ceva. Caracterele dr reale! $ dr reale presupun un subiect activ, determinat de la inceput si un subiect pasiv, nedeterminat format din toate celelalte persoane. 0stfel dr reale sunt atribuite categoriei dr absolute. $ obligatia subiectului pasiv este dea nu face nimic ce ar

sting*eri e(ercitarea de catre subiectul activ a dreptului sau. "ubiectul pasiv are o obligatie generala negativa. $ din caracterul absolut decur g efecte specifice! #dreptul de urmarire care acorda titularului posibiliatatea de a urmari bunul sau la orice persoana. 'n cazul in care bunul este furat proprietarul are dr de a#l urmari oriunde s#ar afla si de a#l revendica in conditiile legii. 1dr de preferinta acorda titularului de dr real posibilitatea de a fi satisfacut cu prioritate, fata de titularii de alte drepturi, e(! gajul este un dr real in al carui temei creditorul gajist poate pretinde satisfacerea creantelor sale cu preferinta fata de ceilalti creditori inclusiv statul, din valoare bunurilor depuse in gaj in cazul in care debitorul gajist nu e(ecuta obligatia garantat prin gaj. $ dr reale sunt prevazute prin lege si limitate numeric. Partile unui raport juridic civil nu pot vcrea prin vointa noi dr reale. $ dr reale sunt aparate prin actiuni reale. .repturile reale se clasifica in dr reale principale si accesorii. .r reale principale! #dr de proprietate # conform *otaririi curtii constitutionale prin drept de proprietate se intelege dreptul de proprietate al persoanelor fizice,juridice,al statului si al unitatilor administrative#teritoriale asupra unor bunuri mobile sau imobile, e(ercitind asupra lor atributele dreptului de proprietate (posesiunea,folosinta si dispozitia), in mod e(clusive si perpetuu,prin putere proprie si in interes propriu in conditiile legii.+ # dr de uzufruct# dr unei persoane (uzufructuar) de a folosi pt o perioada determinata sau determinabila bunul unei alte persoane (nudul proprietar) si dea aculege fructele bunului intocmai ca proprietarul insa cu inadatorirea de a#i conserva substanta. Uzufructuarul are dr dea poseda bunul fara al instraina+ #dr de uz si de abitatie. Uz este dr real asupra bunului altuia in virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele necesare pt nevoile proprii si ale familiei sale. Titularul dr de abitatie are dr sa locuiasca in locuinta unei altei persoane cu sotul si copii sai c*iar daca nu a fost casatorit sau nu avea copii la data cind sa constituit abitatia+ #dr de servitute# sarcina care greveaza un imobil (terenul aservit) pt uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). Utilitatea poate consta in sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinatia lui economica+ # dr de superficie# dr real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificarii si e(ploatarii unei constructii, deasupra si pe acest teren sau a e(ploatarii unei constructii e(istente. 0cest dr este alienabil se transmite prin succesiune si poate fi obiect al unui contract de locatiune+ .r reale accesorii! #gajul este un dr real in temeiul caruia creditorul gajist poate pretinde satisfacerea creantelor sale cu preferinta fata de ceilalti creditori, inclusiv statul din valoarea bunurilor depuse in gaj in cazul in care debitorul gajist nu e(ecuta obligatia garantata prin gaj+ # ipoteca# gajarea paminturilor, constructiilor altor imobile legate nemijlocit de pamint, impreuna cu terenul aferent necesar asigurarii functionale a obiectului gajat sau cu dr de folosinta a cestui teren+

2.

Notiuni generale privind posesiunea ca stare de fapt

Posesiunea este in primul rind o stare de fapt care acorda posesorului posibilitatea de a beneficia de efectele juridice conferite de aceasta stare de fapt, iar in al doilea rind este starea de lucruri vazuta de persoanele terte la posesor. .istingem categorii de posesiuni! mijlocita( posesorul poseda prin intermediul altei persoane) si nemijlocita (posesorul poate stapini bunul direct prin putere proprie). .aca persoana pose da un bun in calitate de uzufructuar,creditor gajist,arendas, c*irias, depozitar sau in temeiul unui alt raport juridic similar in care este in drept sau obligata fara de o alta persoana sa posede temporar un anumit bun, atunci ultima deasemenea este posesor (posesor mijlocit). "tudiile asupra posesiunii au cunoscut un avint in sec. 13 ajungindu#se la o controversa intre mari jurisconsulti c*arles savign4 si rudolf von i*ering.teoria lui savign4 poarta denumirea de teorie subiectiva, fiindca autorul ei considera ca posesor este doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta fata de el ca un bun proprietar. 0ceasta teorie distinge elemente ale posesiunii! material si intentional, si recunoaste posesiunea numai proprietarului si uzurpatorului pt ca numai ei stapinesc bunul cu vointa de al avea pt ei nu pt altul.toti cei care poseda pt altii in conceptia lui savign4 nu pot avea posesiune. % a doua teorie dedicata posesiunii este cea elaborata de i*ering care reduce posesiunea la un singur element si anume la cel material.in conceptia acestui savant posesiunea este stapinirea

e(ercitata asupra unui lucru. Posesiunea# o stare de fapt care consta in e(ercitarea voita a stapinirii materiale a unui lucru si care in conditiile legii produce anumite efecte juridice. Posesiune anefiind un drept nu poate fi transmisa succesorilor prin succesiune, prin succesiune se transmit doar dr si oblig nu si starea de fapt (posesiunea). ,lementul material al posesiunii reprezinta puterea reala pe care persoana o are asupra bunului. ,ste prezent elementul material in cazul in care persoana e(ercita stapinire fizica asupra bunului, putere care permite inlaturarea pers terte in acel moment de la o asemenea stapinire. CC prevede ca nu toate persoanele care detin stapinirea bunului sunt considerate posesori. Nu este posesor cel care investit cu imputerniciri de catre o persoana e(ercita stapinirea de fapt a bunului in folosul ei ( e(! vinzatorul ). Posesiunea se dobindeste prin e(ercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului. Cel mai frecvent posesiunea se dobindeste in baza unui act juridic, de asemenea in urma uzurparii unui bun. Posesiunea ca stare de fapt se poate dobindi atit prin acte materiale licite cit si ilicite (un *ot posesor al unor bunuri, este deposedat de alt *ot). 0cte materiale de dobindire! ocuparea, starmutarea,pastrarea bunurilor materiale,etc. "tingerea posesiunii#pierderea stapinirii de fapt asupra bunului. 1.prin vointa posesorului 1 posesorul transfera volunta bunul in posesiunea altei persoane+ posesorul abandoneaza bunul sau renunta la el definitiv si e(pres. .contrar vointei posesorului, de regula in cazul disparitiei bunului.in cazul bunurilor imobile (e(proprierea) sau in cazul calamitatilor naturale.in aceste cazuri posesorul pierde posesiunea constructiei raminind in continuare posesorul terenului.

5.

.efinitia posesiunii. ,lementele. .obindirea si pierderea ei. Posesiunea nemijlocita si mijlocita.

Posesiunea este in primul rind o stare de fapt care acorda posesorului posibilitatea de a beneficia de efectele juridice conferite de aceasta stare de fapt, iar in al doilea rind este starea de lucruri vazuta de persoanele terte la posesor. "tudiile asupra posesiunii au cunoscut un avint in sec. 13 ajungindu#se la o controversa intre mari jurisconsulti c*arles savign4 si rudolf von i*ering.teoria lui savign4 poarta denumirea de teorie subiectiva, fiindca autorul ei considera ca posesor este doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta fata de el ca un bun proprietar. 0ceasta teorie distinge elemente ale posesiunii! material si intentional, si recunoaste posesiunea numai proprietarului si uzurpatorului pt ca numai ei stapinesc bunul cu vointa de al avea pt ei nu pt altul.toti cei care poseda pt altii in conceptia lui savign4 nu pot avea posesiune. % a doua teorie dedicata posesiunii este cea elaborata de i*ering care reduce posesiunea la un singur element si anume la cel material.in conceptia acestui savant posesiunea este stapinirea e(ercitata asupra unui lucru. Posesiunea# o stare de fapt care consta in e(ercitarea voita a stapinirii materiale a unui lucru si care in conditiile legii produce anumite efecte juridice. Posesiune anefiind un drept nu poate fi transmisa succesorilor prin succesiune, prin succesiune se transmit doar dr si oblig nu si starea de fapt (posesiunea). ,lementul material al posesiunii reprezinta puterea reala pe care persoana o are asupra bunului. ,ste prezent elementul material in cazul in care persoana e(ercita stapinire fizica asupra bunului, putere care permite inlaturarea pers terte in acel moment de la o asemenea stapinire. CC prevede ca nu toate persoanele care detin stapinirea bunului sunt considerate posesori. Nu este posesor cel care investit cu imputerniciri de catre o persoana e(ercita stapinirea de fapt a bunului in folosul ei ( e(! vinzatorul ). Posesiunea se dobindeste prin e(ercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului. Cel mai frecvent posesiunea se dobindeste in baza unui act juridic, de asemenea in urma uzurparii unui bun. Posesiunea ca stare de fapt se poate dobindi atit prin acte materiale licite cit si ilicite (un *ot posesor al unor bunuri, este deposedat de alt *ot). 0cte materiale de dobindire! ocuparea, starmutarea,pastrarea bunurilor materiale,etc. "tingerea posesiunii#pierderea stapinirii de fapt asupra bunului. 1.prin vointa posesorului 1 posesorul transfera volunta bunul in posesiunea altei persoane+ posesorul abandoneaza bunul sau renunta la el definitiv si e(pres. .contrar vointei posesorului, de regula in cazul disparitiei bunului.in cazul bunurilor imobile (e(proprierea) sau in cazul calamitatilor naturale.in aceste cazuri posesorul pierde posesiunea constructiei raminind in continuare posesorul terenului.

.istingem categorii de posesiuni! mijlocita( posesorul poseda prin intermediul altei persoane) si nemijlocita (posesorul poate stapini bunul direct prin putere proprie). .aca persoana pose da un bun in calitate de uzufructuar,creditor gajist,arendas, c*irias, depozitar sau in temeiul unui alt raport juridic similar in care este in drept sau obligata fara de o alta persoana sa posede temporar un anumit bun, atunci ultima deasemenea este posesor (posesor mijlocit).

6.

,fectele juridice ale posesiunii

Posesiunea# o stare de fapt care consta in e(ercitarea voita a stapinirii materiale a unui lucru si care in conditiile legii produce anumite efecte juridice.,fectele juridice ! a) prezumtia proprietatii. Posesorul este prezumat proprietar al bunului pina la proba contrara. Posesiunea ca stare de fapt este e(ercitata de insusi titularul dr de proprietate , iar legiuitorul a instituit o prezumtie relativa de proprietate in favoarea posesorului. 0ceasta prezumtie poate fi rasturnata prin dovada dreptului persoanei asupra bunului posedat de posesor. )aptul posesiunii se considera o prezumtie a dr de proprietate pina in momentul dovedirii contrariului, de catre cel care pretinde ca ii apartin drepturi asupra bunului detinut de posesor.posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput a poseda pt un altul. 0ceasta prezumtie nu opereaza in cazul in care dr de propr trebuie inscris in registrul public(bunuri imobile) si nici fata de un fost posesor al carui bun a fost furat, pierdut sau iesit din posesiune in alt mod fara voia lui, cu e(ceptia banilor si a titlurilor de valoare la purtator. Posesorul de bai si a titlurilor de valoare la purtator poate invoca in toate cazurile regula conform careia posesorul este prezumat proprietar al bunului, c*iar si atunci cind banii si titlurile de valoare la purtator au fost furati, pierduti ori au iesit din posesiune in alt mod fara voia posesorului. Prezumtia proprietatii opereaza si pt posesorul anterior. "e va considera ca posesorul anterior a fost proprietar al bunului pe parcursul perioadei in care la posedat. Posesorul anterior nu poate fi considerat proprietar deoarece el doar se prezuma a fi proprietar. b) dobindirea fructelor in proprietate de catre posesorul de buna credinta. Posesorului legitim nu i se poate inainta cerere de predare a bunului. 'n perioada de posesiune legitima, fructul bunului se considera proprietate a lui daca in mod e(pres nu este stipulat altfel.aceasta se refera la raporturile dintre posesorul nemijlocit si mijlocit. Posesorul de buna#credinta dobindeste dr de proprietate asupra bunului frungifer. )undamentul dobindirii dr de proprietate de catre posesorul de buna#credinta asupra fructelor bunului frungifer este!buna#credinta a posesorului,sanctiunea aplicata proprietarului care nu culege fructele bunului,abandonarea fructelor de catre proprietar, principiul ec*itatii. Posesorul de bun7#credin87 care nu are dreptul s7 posede bunul sau care a pierdut acest drept este obligat s7#l predea persoanei 9ndrept78ite. :n cazul 9n care persoana 9ndrept78it7 nu#;i realizeaz7 dreptul, iar posesorul consider7 pe bun7 dreptate c7 trebuie s7 p7streze posesiunea 9n continuare, fructul bunului ;i drepturile apar8in posesorului.Posesorul de bun7#credin87 poate cere titularului de drept compensarea 9mbun7t78irilor, dac7 acestea nu pot fi separate f7r7 a se aduce prejudicii bunului, interven8iilor, sarcinilor, impozitelor ;i a altor c*eltuieli suportate pe parcursul posesiunii de bun7#credin87 a bunului, care nu se compenseaz7 prin folosirea bunului ;i a fructelor ob8inute, 8in9ndu#se cont de fructele care nu au fost percepute din culpa lui. 0ceast7 regul7 se aplic7 ;i c*eltuielilor ce au avut ca urmare sporirea valorii bunului dac7 sporul valorii 9nc7 mai e(ista la momentul pred7rii bunului.Posesorul de bun7#credin87 poate s7 nu predea bunul p9n7 c9nd revendic7rile lui nu vor fi satisf7cute. c)apararea posesiunii prin actiuni posesorii . in cadrul institutiei posesiunii se evidentia ssubiecte! posesorul mijlocit si cel nemijlocit. ,ste considerat posesor nemijlocit persoana care stapineste bunul direct, prin putere proprie.persoana poate deveni posesor nemijlocit atit in baza unui act juridic (contract de arenda, uzufruct) cit si in baza legii (tutorele administreaza si dispune eficient de bunurile celui pus sub tutela). &a apararea posesiunii poate apela orice posesor nu doar cel care poseda bunul pt sine, uzufructuarul,arendasul au posibilitatea de a recurge la mijloace specifice de aparare a posesiunii.unele persoane desi poseda bunurile nu beneficiaza de protectia acordata posesiuii( soferul, vinzatorul). Codul civil acorda in primul rind

protectie posesorului nemijlocit.acesta are posibilitatea de a inainta o actiune c*iar posesorului mijlocit pt a cere protectia posesiunii de care a fost deposedat de catre acesta. Posesorul mijlocit poate inainta doar o actiune petitorie in cazul in care trebuie sa dovedeasca dr incalcat a carui protectie o cere.actiunea in reintegrare este actiunea prin care cel deposedat de bun este in drept sa ceara restituirea stapinirii de fapt asupra bunului, are drept scop sa confere reclamantului folosinta materiala si efectiva a lucrului.instanta investita cu solutionarea actiunii posesorii poate obliga si la plata daunelor cauzate prin tulburarea posesiunii sau prin deposedare. 'n cazul act de reintegrare poate fi restabilit doar bunul de care a fost deposedat reclamantul, acesta nu poate cere ca sa#i fie dat in posesiune un alt bun oricit de asemanator ar fi el cu bunul de care a fost deposedat.aceasta este o consecinta a caracterului real al acestei actiuni.daca bunul sa deteriorat, a pierit piritul este obligat sa plateasac despagubiri reclamantului, aceste despagubiri vor cuprinde nu numai valoarea bunului pierit sau a deteriorarilor ci si orice alte daune cauzate cu aceasta ocazie.pt satisfacerea actiunii in reintegrare este necasar ca posesorul sa fie de buna# credinta in al doilea rind actiunea trebuie sa fie inaintata in decursul a - ani.pt asi restabili stapinirea materiala asupra bunului posesorul trebuie sa dovedeasca posesiunea sa anterioara asupra lui,precum si ca a fost deposedat contrar vointei sale. Actiunea in complingere este o protectie a posesiunii in cazul in care posesorul nu este deposedat de bun dar i se pun piedici in e(ercitarea normala a posesiunii.tulburarea posesiunii este de tipuri de fapt si de drept. Tulburarea de fapt consta in savirsirea de catre tert a unor acte materiale in privinta imobilului( trecerea pe terenul vecinului fara dr de servitute,descarcarea materialelor de constructie sau plimbarea ciinelui pe terenul vecinului). Tulburarea de drept#tulburarea posesiunii prin acte juridice cum ar fi pretentiile unui tert catre c*iriasi printr#o notificare de plata. 0ctiunea poate fi inaintata atita timp cit e(ista tulburarea.d) dobindirea dr de proprietate ca rezultat al uzucapiunii uzucapiunea este un mod de dobindire a dr de propr prin posedarea indelungata a unui bun mobil sau imobil in termenele si in conditiile prevazute de lege. Pt imobil posedare 15 ani pt mobil 5 ani. Posesiunea trebuie sa fie utila, pasnica,, continua, publica, posesorul sa fie de buna credinta.

<.

Proprietatea si dreptul de proprietate

Proprietatea este un fenomen comple( care implica o stabilitate sociala. Comple(itatea fenomenului proprietatii ne determina de a studia din puncte de vedere! economic si juridic. Proprietatea ca si categorie economica reprez raportul dintre persoane (proprietari) si bunurile materiale care le apartin. 0ltor persoane aceste bunuri le sunt straine. Proprietatea ca o categorie economica sta la baza aparitiei dr de propr(este reglementata de normele de drept ),proprietatea este mult mai limitata#stapinul bunurilor( in cazul propr ca o cat.economica) sau titularul dr de propriet nu mai are putere nelimitata asupra acestor bunuri. Unele prerogative ale stapinului sunt transferate statului. Proprietatea nu poate ramine in afara sferei de reglementare a dreptului pt ca prezinta premisa oricarei activitati economice, adica a functionarii motorului oricarei societati, iar finalitatea dreptului consta anume in organizarea si asiguraea functionarii societatii. Proprietatea ca si categorie juridica! dr de propr face posibila circulatia bunurilor produse de om sau e(istente in natura (terenul). Circulatia este posibila doar prin cunoasterea persoanei competente sa decida soarta lor, adica stapinul bunului. .oar cel care detine dr de proprietate poate decide modul in care vor circula bunurile din proprietatea sa. .r de propr permite individualizarea persoanelor care folosesc poseda si dispun de bunuri. .oar atunci cind cunoastem proprietarul bunului vorbim despre o circulatie a lor. regelementarea juridica a relatiilor de proprietate se face prin anumite norme care stabilesc atit posibilitatea cit si imposibilitatea apartenentei bunurilor materiale, intarind juridic starea economica de insusire a lor! 1.normele constitutionale#constitutia prevede#proprietatea este publica si privata. ,a se constituie din bunuri materiale si intelectuale. .r de propr privata precum si creantele asupra statului sunt garantate.nimeni nu poate fi e(propriat decit pt o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii cu dreapta si prealabila despagubire. 0verea dobindita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobindirii se prezuma. "tatul ocroteste proprietatea garanteaza realizarea dr de

propr in formele solicitate de titular, daca acestea nu vin in contradictie cu interesele societatii. .normele administrative si civile care reglementeaza modul de dobindire si incetare a dr de propr. -.normele ce stabilesc caracterul continutul si limitele imputernicirii proprietarului (n. civile) 2.normele care apara dr de propr (.n.penale, administr, civile). =elatiile de proprietate pot fi clasificate conventional in grupe!statice si dimanice. =elatiile de pr statice sunt aferente aflarii persoanei in posesiunea bunurilor si e(prima apartenenta lor+ relatiile de pr dinamice sunt aferente trecerii bunurilor de la un proprietar la altul si e(prima procesul de miscare a marfurilor. % astfel de trecere a bunurilor poate fi rezultatul inc*eierii diferitelor tranzactii, al dobindirii bunurilor prin mostenire, etc.

>.

Notiunea si caracterele juridice ale dreptului de proprietate

Conform *otaririi curtii constitutionale prin drept de proprietate se intelege dreptul de proprietate al persoanelor fizice,juridice,al statului si al unitatilor administrative#teritoriale asupra unor bunuri mobile sau imobile, e(ercitind asupra lor atributele dreptului de proprietate (posesiunea,folosinta si dispozitia), in mod e(clusive si perpetuu,prin putere proprie si in interes propriu in conditiile legii. Proprietarul are drept de folosinta ,posesiune si dispozitie asupra bunului. 0lte notiuni! #codul civil romin ?dreptul pe care il are cineva de a se bucura si de a dispune de un lucru in mod e(clusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege@ #legislatia civila germana! ?proprietarul bunului poate dispune de bun dupa bunul sau plac daca aceasta nu contravine legii drepturilor persoanelor terte si poate inlatura orice interventie #doctrina anglo#americana enumera 1A#1 imputerniciri ale proprietarului care dau posibilitatea in diferite combinatii dr de proprietate sa se afle in acelasi timp la mai multi proprietari (persoane). Caracterele dr de propr! 1.caracterul absolut. .r de propr este un dr subiectiv care face parte din categoria drepturilor absolute.proprietarul are dr sa e(ercite asupra bunurilor sale orice actiuni care nu contravin legilor si nu dauneaza sanatatii oamneilor si mediului inconjurator.dr de propr este absolute deoarece este recunoscut titularului sau in raporturile cu toti ceilalti, obligate sa nu faca nimic de natura a#l incalca.dr de propr este absolute fata de toate drepturile reale fiindca proprietatea singura da putere deplina asupra lucrului. Proprietatea reuneste cele - atribute !dr de folosinta, de dispozitie si de posesiune. Toate celelalte drepturi reale nu comporta decit 1 sau dintre aceste attribute niciodata insa pe toate, caci intodeauna le lipseste atributul de a dispune de lucru. .caracterul e(clusiv al dreptului de propr reiese din *otarirea curtii const care prevede ca proprietarul e(ercita asupra bunurilor sale atributele dreptului de propr in mod e(clusive si perpetuu prin putere proprie si in interes propriu in conditiile legii.caracterul e(clusive al dr de propr permite titularului sa faca ceea ce vrea el cu bunul sau in limitele prevazute de lege . proprietarul in e(clusivitate poseda foloseste si dispune+ el poate face asupra bunurilor sale orice act cu conditia ca el sa nu contravina legii sis a nu dauneze sanatatii oamenilor si mediului, precum si sa nu aduca atingere drepturilor unor alte persoane.acest caracter nu impiedica e(istenta unor situatii in care atributele drept de propr se e(ercita impreuna de sau mai multe persoane (coproprietatea/ dreptul de proprietate comuna). Caracterul e(clusiv face ca proprietraul sa beneficieze de unul singur de cele - atribute ale dr de propr.e(ista insa cazuri cind acestea nu sunt e(erciate in e(clusivitate de catre titularul dr de propr (e(! dezmembrarea dr de proprietate in dr de usufruct, de uz,abitatie, servitude, superficie) atunci cind dr de propr la dorinta proprietarului este e(ercitat de el precum si de ceilalti titulari. -.caracterul perpetuu presupune ca dr de proprietate dureaza atita timp cit e(ista bunul, nu se stinge prin neuz. Perpetuitatea nu impiedica transmiterea dr de propr de la un titular la altul si presupune ca acest drept va e(ista atita timp cit e(ista bunul, indifferent de sc*imbul titularilor sai.dr de propriet trece de la o persoana la alta prin diferite actiuni din parte pers. )izice si juridice precum si in baza legii. 'n caz de deces sau de incetare a activitatii dr de propr trece in mod obligatoriu succesorilor.

3.

0tributele dreptului de proprietate (imputernicirile proprietarului)

'mputernicirile proprietarului au un caracter independent, nu se bazeaza pe dreptul unor alte persoane. Posesiunea folosinta si dispozitia pot apartine nu doar proprietarului (e(!cazul contractului de locatiune). 'mputernicirile proprietarului se disting prin particularitati!# continutul imputernicirilor este stabilit prin lege+#el le e(ercita de sine statator si nu se bazeaza pe dreptul altora la acest bun. Pe cind imputernicirile arendasului, locatarului,depozitarului si a altor neproprietari se bazeaza atit pe lege cit si pe vointa proprietarului. 'mputernicirile sint limitate@dreptul de propr poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui tert@ Posesiunea ca atribut al drept de propriet este mijlocul indispensabil al proprietarului de asi realiza scopul adica sa utilizeze economic proprietatea sa.proprietarul se bucura de dreptul de posesiune folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale, aceste atribute au o legatura strinsa intre ele. )olosinta nu poate fi separate de posesiune, pt a folosi un bun este necesar sal posezi(e(! soferul conduce automobilul dar nul detine in posesie). .aca transmiterea folosirii bunurilor nu poate fi realizata fara transmiterea posesiunii, posesia poate fi transmisa de catre proprietar si fara transmiterea dreptului de folosinta (e(! creditorul gajist este posesorul bunului transmis in gaj dar nu are dreptul sa se foloseasca de el, e(ceptie pot fin in cazurile stabilite prin contract). .reptul de dispozitie deasemenea este legat de dr de posesiune .este insa posibil ca proprietarul fara sa posede bunul sa dispuna de el. Proprietarul transmitind persoanelor terte (locatar, arendas) posesiunea bunului, poate vinde acest bun, e(ercitind astfel dreptul de dispozitie. ,(! sc*imbarea proprietarului nu afecteaza dreptul tertilor asupra bunurilor dobindite cu buna# credinta anterior transmiterii dr. de proprietate. )olosinta ca atribut al dr de proprietate ofera proprietarului facultatea de a intrebuinta bunul sau, culegind sau percepind in proprietate toate fructele pe care acesta le produce. )olosinta# posibilitatea proprietarului de a sustrage din bun calitatile utile ale acestuia in scopul satisfacerii necesitatilor sale materiale si culturale. .r de folosinta include si libertatea de a nu folosi bunul+dr de a nu folosi bunul reiese din caracterul perpetuu al dr de propr care presupune ca acest drept nu se stinge prin neuz. 'n cazurile e(pres prevazute de lege proprietarul bunului poate fi obligat sa foloseasca bunul. Poate fi instituita prin lege obligatia de folosire daca nefolosirea bunurilor ar contraveni intereselor publice. 'n acest caz proprietarul poate fi obligat fie sa foloseasca el insusi bunul ori sal dea in folosinta unor terti in sc*imbul unei contracompensatii corespunzatoare. 'nteresul public urmeaza a fi considerat cel din legea e(proprierii pt cauza de utilitate publica e(!necultivarea terenurilor agricole. .istrugerea bunului este rezultatul folosirii bunului si nu al dspozitiei. Unele bunuri sint distruse printr#un act de folosinta ( materie prima, petrol) altele prin folosinta indelungata( bunuri determinate individual). .istrugerea bunului#rezultatul folosirii lui. .istrugerea bunului in afara folosirii lui are loc in cazuri rare( distrugerea bunurilor de care proprietarul nu are nevoie), are loc incetarea dr de propr conform vointei proprietarului. .istrugerea nu poate fi atribuita dispozitiei deoarece dispozitia bunului presupune sc*imbarea regimului sau juridic. .eosebirea dintre folosinta si dispozitia bunului ca attribute ale dr de propr consta in faptul ca folosinta include intrebuintarea calitatilor utile ale bunului, iar dispozitia sc*imbarea statutului juridic al bunului(vinzarea,donarea,etc). folosinta bunurilor poate fi e(ercitata atit de proprietar nemijlocit cit si de alte persoane la vointa proprietarului. Proprietarul poate obtine venituri atit in urma e(ercitarii dr de folosinta cit si a dr de dispozitie asupra bunurilor sale. .e regula veniturile din e(ercitarea dr de dispozitie sunt banesti iar din e(ercitarea dr de folosinta sunt naturale. 'n unele cazuri folosirea bunurilor are ca rol intrebuintarea lor ( folosirea materiei prime pt producerea diferitelor obiecte). .ispozitia ca atribut al dr de propr# posibilitatea stabilirii statutului juridic al bunurilor (vinzare, donare, transmiterea mostenirii). Ca rezultat al e(ercitarii dr de dispozitie, proprietarul intra in relatii juridice cu persoane terte.

1A. %biectele dreptului de proprietate.


%biectele dr de propr fac parte din categoria obiectelor dr civil,pe cind obiectele dr civil includ mai multe categorii de obiecte, atit patrimoniale cit si nepatrimoniale, obiectele dr de proprietate pot fi numai bunurile care au continut economic. Pornind de la continutul economic al relatiilor de proprietate putem spune ca obiect al dr de proprietate poate fi tot ceea ce se poate insusi ca marfa, mai bine zis rezultatul muncii omului care imbraca forma de marfa. 'n ultimult timp unii autori sustin ca atit spatiul aerian, rezultatele activitatii intelectuale cit si corpul uman inclusiv organele lui constituie obiecte ale dr de proprietate. "patiul aerian nu poate face obiectul dr de propr. 'n constitutie se stipuleaza ca bogatiile de orice natura a subsolului, spatiul aerian, apele, padurile folosite in interes public , resursele naturale fac obiectul e(clusiv al proprietatii publice. 0supra spatiului aerian proprietarul nu poate e(ercita cele - atribute( folosinta, posesiunea si dispozitia). =ezultatele activ intelectuale nu pot face parte din categoria obiectelor dr de propr deoarece relatiile juridice privind rezultatele activ intelectuale apar ca rezultat al crearii si e(ercitarii operelor de arta, stiintifice, literare, invetiilor,etc. 'n aceste cazuri este borba de rezultatul activ intelectuale a autorilor, e(primate in diferite idei stiintifice si te*nice legalizate in modul stabilit. ,(! pictorul care vinde portretul pictat de el ar trebui sa piarda dreptul nu numai asupra obiectului material (pinza, *irtia) ci si toate dr asupra operei iar dobinditorul sa devina nu doar posesor ci si autor ceea ce ar fi absurd (aici e vorba doar de dr de autor ). Corpul uman nu este obiect al dr de propr. .reptul nu accepta un raport al persoanei fizice cu ea insasi, eu nu sunt proprietarul corpului meu dim moment ce corpul meu sint eu, adica eu in calitate de subiect de drept.

11. =egimul juridic al bunurilor din domeniul privat


Proprietatea este unica, ea poate apartine diferitelor subiecte!particularilor ca persoane fizice sau juridice de drept privat, statului si unitatilor adm#terit. %ricine ar fi titularul dr de propr este proprietar al bunurilor si se bucura de prerogativele pe care le acorda acest drept in limitele stabilite de lege. .r de propr este unic si nu poate imbraca diferite forme juridice. .ivizarea proprietatii in publica si privata se face in sens economic, in sens juridic ar fi corect de utilizat termenii bunurile domeniului public si bunurile domeniului privat. Bunurile domeniului privat sunt bunurile ce apartin pers fizice, juridice, statului sau unit adm#ter asupra carora titularul e(ercita atributele dr de propr in mod e(clusiv si perpetuu prin putere si in interes propriu in conditiile stabilite de lege. Bunurile fac parte din domeniul privat daca prin lege sau in modul stabilit de lege nu sunt trecute in domeniul public. Bunurile din domeniul privat se afloa in circuitul civil, sunt prescriptibile si sesizabile. Caracterul alienabil al bunurilor din domeniul privat presupune ca ele se afla in circuitul civil si prin urmare pot face obiect al oricarui act juridic civil.bunurile pot circula liber cu e(ceptia cazurilor cind circulatia lor este limitata prin lege. Nu pot fi atribuite categoriei de bunuri ai domeniului privat si nu sunt alienabile bogatiiloe de orice natura ale subsolului, spatiul aerian, apele, padurile folosite in interes public, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, caile de comunicatie,etc. Unor categorii de bunuri ale domeniului privat li sau stabilit reguli speciale privind circulatia, adica circulatia lor este limitata (e(! dr de propr asupra armelor si munitiilor aferente, poate fi dobindit de pers fizice 1> anicarora nu le este contraindicat din punct de vedere medical sa detina arme+ monumentele si bunurile ce fac parte din patrimoniul cultural). Caracterul prescriptibil presupune ca titularii dr de proprietate privata pot sasi apere dreptul incalcat prin inaintarea unei actiuni in justitie in termen de - ani. Bunurile domeniului privat pot fi dobindite in proprietate prin uzucapiune. Caracterul sesizabil consta in faptul ca ele pot face obiectul urmaririi din partea creditorilor.

1 . =egimul juridic al bunurilor din domeniul public

'n proprietatea statului si a unit adm#ter se pot afla atit bunuri ale domeniului privat cit si public. ,(istenta diferitelor categorii de obiecte in proprietatea statului sa datoreaza urmatorilor factori! statul este nevoit sa#si garanteze nu numai securitatea militara ci si ecologica, alimentara,etc+ statul indeplineste o serie de functii sociale a caror e(ercitare necesita o baza financiara si te*nico#materiala. .reptul de proprietate publica# dr subiectivce apartine statului sau unit adm# ter asupra bunurilor care fie prin natura lor fie printr#o dispozitie speciala a legii sunt de uz si de utilitate publica. Bunurile domeniului public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. .r de propr asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz si nu poate fi dobindit de terti prin uzucapiune. Caracterul inalienabil al bunurilor din dom public denota ca ele sunt scoase din circuitul civil, aceste bunuri nu pot fi instrainate, iar actele jur civile care au ca obiect astfel de bunuri sunt lovite de nulitate absoluta. Caracterul imprescriptibil# bunurile nu pot fi dobindite prin moduri de dobindire a dr de propr cum ar fi uzucapiune. .r de propr publica este imprescriptibil atit e(tintiv cit si ac*izitiv. ,(tintiv imprescriptibilitatea semnifica faptul ca actiunea in revendicare poate fi e(ercitata oricind. 0c*izitiv imprescriptibilitatea semnifica faptul ca actiunea in revendicare nu poate fi paralizata de pirit prin invocarea dobindirii proprietatii prin uzucapiune. Caracterul insesizabil consta in imposibilitatea urmaririi lor pe baza pretentiilor unor creditori.

1-. Notiunea si clasificare modurilor de dobindire a dr de proprietate


Nasterea, modificarea si stingerea dr si oblig sunt cauzate de producerea anumitor fapte juridice. 0cestea servesc ca temei pt aparitia si stingerea dr de proprietate si a altor dr reale.modurile de dobindire a dr de proprietate sunt mijloacele juridice( faptele si actele jur) in a caror baza se dobindeste dr de propr. Codurile de aparitie si incetare a dr de propr sint cuprinse in codul civil, insa pe linga aceste moduri e(ista si moduri specifice de dobindire prevazute in alte acte normative(e(! legea cu privire la privatizare, care prevede privatizarea ca mod de dobindire a dr de propr). 'n CC privatizarea proprietatii de stat este un mod de incetare a dr de propr si nu un mod de dobindire a lui. .octrinar modurile de dobindire a dr de propr pot fi clasificate in functie de! 1.situatia juridica a bunului in momentul dobindirii! $modul originar, dobinditorul este primul proprietar al bunului adica anterior bunul nu a apartinut nimanui, fiind produs de acesta. 'n lit de specialitate nu e(ista o opinie unica care mod este originar si care este derivat. ,(! aut Dlac*ide include in categoria modului originar numai ocupatiunea ca mod de dobindire a dr de propr afirmind ca celelalte moduri sunt derivate.pe cind aut. Tolstoi sustine ca originare sunt urmatoarele moduri de dobindire! producerea,prelucrarea bunului,dobindirea dr de propr asupra bunurilor fara stapin si asupra bunurilor gasite,uzucapiunea, comoara. % opinie total diferita o are aut. Ceier care sustine ca nu se poate face o clasificare a modurilor de dobindire a dr de propr in moduri originare sau derivate deoarece nu e(ista bunuri care sa nu apartina nimanui ( animalele salbatice, pestele din lacuri). $ modul derivat de dobindire a dr de propr are ca obiect transmiterea acestui drept de la o persoana la alta. . dupa intinderea dr reale dobindite! $ modul de dobindire universala#modul prin care dobinditoru+ primeste intreaga universalitate juridica ( mostenirea). $ modul de dobindire cu titlu universal#modul prin care dobinditorului i se transmite doar o portiune din patrimoniu.( dezmembrarea per jur si trecerea patrimoniului sau o parte a acestuia la persoanele juridice constituite sau e(istente). $ modul de dobindire cu titlu particular#dobinditorului se transmite un bun determinat sau o masa de bunuri determinate( toate celelalte moduri cu e(ceptia succesiunii si mostenirii). -.in functie de caracterul transmiterii! $mod de dobindire cu titlu oneros, atunci cind dobinditorul se obliga la plata unui ec*ivalent in sc*imbul dr real (vinzarea#cumpararea)+ $ cu titlu gratuit ( donatia).2.dupa momentul in care se produce efectul dobindirii dr de propr! $ modul de dobindire intre vii, modul de transmitere a dr de propr in timpul vietii contractantilor (toate modurile in afara de succesiune)+ $modul de dobindire pt cauza de moarte,modul de transmitere a dr de propr numai in momentul mortii proprietarului actual. 0ceasta clasificare referinduse doar la pers fizice. Conform CC dr de proprietate se poate dobindi prin producere,ocupatiune,act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, act administrativ, *atarire judec translativa de proprietate. Coduri de

incetarea a dr de propr# e(proprierea pt cauza de utilitate publica, rec*izitia, confiscarea, privatizarea, urmarirea bunurilor in legatura cu obligatiile proprietarului,etc.

12. %cupatiunea# mod de dobindire a dr de proprietate


%cupatiunea 1 mod de dobindire a dr de propr in virtutea caruia cel care ia in posesiune un bun mobil ce nu apartine nimanui devine proprietarul lui de la data intrarii in posesiune. nu se considera fara stapin bunurile pierdute sau bunurile furate si abandonate de catre *ot. "e considera fara stapin $ bunurile mobile al caror proprietar a renuntat e(pres la dr de propr# situatia in care proprietarul anunta e(pres persoanelor terte ca renunta la dr sau de propr asupra bunului renuntarea e(presa poate fi verbala sau in scris (aviz), $ bunurile abandonate# bunurile parasite de proprietar fara instiintarea per terte, precum si bunurile care prin natura lor nu au proprietar (animalele salbatice, fructele de padure, apa de izvor etc), intrarea in posesiune acestor bunuri trebuie sa se faca in conditiile legii e(! nu se va dovedi dr de propr prin acupatiune daca este interzis vinatul unor animale salbatice.

15. 0ccesiunea# mod de dobindire a dr de proprietate


0ccesiunea este incorporarea unui bun in altul,cu alte cuvinte unirea unui lucru cu un alt lucru.0ccesiunea poate fi!mobiliara si imobiliaraAccesiunea mobiliara ca mod de dobindire a dr.de pr.este regl.prin art --A al CC!Proprietarul lucrului principal devine prin accesiune proprietarul noului bun format prin incorporarea la lucrul principal a unui alt lucru mai putin important.'n CC sint regl.- cazuri de accesiune mobiliara! adjunctiunea, specificatiunea, confuziunea.0djunctiunea consta in unirea a bunri,ce apartin unor proprietari diferiti,care desi formeaza un singur tot,pot fi despartite si utilizate separat.% prima situatie care poate aparea in cazul adjunctiunii consta in posibilitatea separarii celor bunuri,care prin unire au format un nou bun,proprietarii pot pretinde la se pararea lor,daca separarea nu ar cauza prejudiciu celuilalt proprietar.% a situatie poate surveni in cazul adjunctiunei atunci cind bunurile care au format un intreg nu pot fi separate fara a se deteriora ori separarea,desi nu le afecteaza necesita c*eltuieli e(cesive. .ac7 dou7 bunuri care apar8in diferi8ilor proprietari s#au unit 9nc9t nu se mai pot separa f7r7 a fi deteriorate sau f7r7 munc7 sau c*eltuieli e(cesive, noul bun apar8ine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului, prin munc7 sau prin valoarea bunului ini8ial, fiind obligat s7 pl7teasc7 celuilalt proprietar pre8ul bunului unit cu bunul principal. Proprietarul bunului mai putin important nu poate cere separarea bunului, ci doar pretul lui, e(ista insa o e(ceptie atunci cind unirea bunului accesoriu la bunul principal a fost facuta fara stirea proprietarului bunului accesoriu. "pecificatiunea#cazul in care o pers.face un obiect nou cu o materie straina. specicatiunii iar dr.de proprietate asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei apartine proprietarului lui. .ac7 contractul nu prevede altfel, dreptul de proprietate asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei apar8ine proprietarului ei, care este obligat s7 pl7teasc7 valoarea manoperei. "e consider7 de asemenea prelucrare scrierea, desenarea, pictarea, imprimarea, gravarea sau o alt7 transformare a suprafe8ei. Prin e(cep8ie de la regula general7 este posibil ca lucr7torul s7 devin7 proprietarul noului bunul, c*iar 9n lipsa unei 9n8elegeri cu proprietarul materiei. Pentru aceasta este necesar ca lucr7torul s7 fie de bun7 1 credin87, pe de o parte, ;i valoarea manoperei s7 fie superioar7 valorii materiei (spre e(emplu un pictor renumit picteaz7 un tablou pe o pEnz7 ce nu#i apar8ine). Trebuie s7 consider7m c7 9n acest caz munca este un bun principal iar materia un bun accesoriu, respectiv lucr7torul va avea obliga8ia de al desp7gubi pe proprietarul materiei ac*itEndu#i valoarea..up7 caz, fie proprietarul materiei fie lucr7torul vor avea un drept de reten8ie, adic7 vor fi 9n drept s7 re8in7 bunul pEn7 la ac*itarea sumei datorate de cel ce dobEnde;te dreptul de proprietate asupra bunului ap7rut 9n rezultatul specifica8iunii Confuziunea,este amestecul a sau mai multe materii care apartin unor proprietari difeiti.'n cazul in care un bun sa format prin amestecarea mai multor materii(confuziunea)ce apartin diferitilor propritari si nici una nu poate fi cinsiderata ca materie principala,proprietarul care a stiut despre confuziune poate cere sepaarea materiilor daca este posibil..aca materiile

amestecate nu pot fi separate fara paguba,bunl format apartine proprietarului materiilor proportional cantitatii,calitatii si valorii materie fiecaruia. ,ste posibil ca un bun s7 se formeze prin amestecul a dou7 materii ce apar8in la doi proprietari diferi8i. % asemenea situa8ie poart7 denumirea de confuziune.Conform CC pot fi desprinse trei situa8ii! 1) au fost amestecate mai multe materii formEnd un nou bun 9ns7 una din materii poate fi considerat7 principal7+ ) nici una din materii nu poate fi considerat7 principal7 dar este posibil7 separarea materiilor+ -) materialele amestecate nu pot fi separate f7r7 pagub7. Dom e(amina pe rEnd toate aceste trei situa8ii. # .ac7 una din materii poate fi considerat7 ca principal7 ;i alta ca accesorie (acest lucru poate fi stabilit pe diferite criterii 1 valoarea fiec7ruia+ cantitatea+ calitatea+ etc..) apoi noul obiect va putea apar8ine proprietarului materiei principale .dac7 va fi posibil ca o materie s7 fie considerat7 ca principal7, apoi proprietarul materiei principale (materia acestuia dep7;e;te cealalt7 materie prin cantitate ori valoare) poate pretinde ca bunul creat prin amestec s7#i fie transmis 9n proprietate. Pentru a putea cere acest lucru proprietarul materiei principale trebuie s7 fie de bun7#credin87. &a rEndul s7u proprietarul materiei principale va fi obligat s7 pl7teasc7 celuilalt proprietar pre8ul materiei sau 9nlocuirea materiei cu materie de aceea;i natur7, cantitate, greutate, m7rime ;i calitate sau plata contravalorii ei. # .ac7 nici una din materii nu poate fi considerat7 principal7 dar este posibil7 separarea materiilor, atunci proprietarul materiei care nu a ;tiut despre confuziune poate cere separarea materiilor.# dac7 materiile amestecate nu pot fi separate f7r7 pagub7, bunul format apar8ine proprietarilor materiilor propor8ional cantit78ii, calit78ii ;i valorii materiei fiec7ruia. Accesiunea imobiliara: naturala si artificiala.accesiunea imob naturala# accesiunea paminturilor depuse sau create de ape ( aluviuni, avulsiuni, insule si alibi parasite). 0luviunile sunt cresteri de pamint ce se fac succesiv sip e nesimtite la malurile apelor curgatoare. 0ceste adaosuri revin proprietarului terenului riveran( tot ceea ce solul poarta la suprafata si tot ceea ce apele aduc si lasa la tarm precum nisipul, pietrisul,etc). avulsiunile# fenomen natural care se produce in timpul revarsarilor de apa astfel incit o parte din teren este rupt de la un proprietar si se lipeste la alt proprietar. 'n cazul avulsiunii, proprietarul fondului din care apa a rupt o portiune de teren pastreaza asupra acestei portiuni dr de propr, cu conditia reventicarii ei in decursul unui an de la data in care proprietarul terenului la care sa alipit partea a intrat in posesia partii alipite.daca in acest termen proprietarul de la care a fost rupta bucata de teren nu o va revendica va pierde dr de propr asupra ei. 'n cazul insulelor si albiilor parasite, proprietarul terenului inconjurat de de riuri,iazuri,*elesteie ,canale sau de alte ape nu devine proprietar al terenurilor aparute prin scaderea temporara a apelor. Proprietarul acesor ape nu dobindeste nu dobindeste nici un drept asupra terenurilor acoperite ca urmare a unor revarsari sporadice. 'n cazul in care o apa curgatoare formind un brat nou, inconjoara terenul unui proprietar riveran acesta ramine proprietarul insulei astfel create. 0ccesiunea imobiliara artificiala are loc in - cazuri! 1.proprietarul terenului face constructii din materiale straine+ .persoana construieste din materiale proprii pe un teren strain+-.vecinul face o constructie atit pe terenul propriu cit si pe terenul vecinului, astfel incit minim F din constructie sa fie pe terenul vecinului. Proprietarul terenului care a facut constructii sau alte lucrari cu materiale straine devine prin accesiune proprietarul acestor lucrari, cu conditia ca sa c*ite despagubiri necesare proprietarului materialelor. Proprietarul materialelor nu va putea revendica materialele sale c*iar daca lucrarile au fost facute de rea credinta. 'n cazul in care constructiile sau lucrarile sunt effectuate de un tert, proprietarul terenului are dreptul sa le tina pt sine sau sa oblige tertul sa le ridicepe c*eltuiala proprie sis a repare daunele cauzate. Proprietarul terenului daca pastraza lucrarile sau constructiile facute de un tert este obligat sa plateasca valoarea materialelor si a costului muncii sau o suma de bani egala cu valoarea cresterii terenului. 'n cazul in care constructia este ridicata in parte pe ternul constructorului si in parte pe terenul invecinat, propr terenului invecinat poate dobindi proprietatea asupra intregii constructii platind constructorului o despagubire. .espagubirile treb sa acopere valoarea materialelor si a costului muncii precum si contravaloarea folosintii terenului aferent.

16. Uzucapiunea# mod de dobindire a dr de proprietate


Uzucapiunea este un mod de dobindire a dr de propr prin posedarea indelungata a unui bun mobil sau imobil in termenele si in conditiile prevazute de lege. Uzucapiunea este un fapt juridic comple(, rezultat din unirea unei actiuni a posesorului si a unui fapt natural( trecerea unei perioade), prevazute e(pres de lege, care da nastere unui dr real! dr de propr, de servitute. Uzucapiunea se clasifica in mobiliara si imobiliara.deosebirea consta in timpul necesar dobindirii pt imobil 15 ani, pt mobil 5 ani. Pt ca o persoana sa dobindeasca dr de proprietate asupra bunului prin uzucapiune este necesar de a intruni urmatoarele conditii! $ cel care poseda bunul sa fie de buna#credinta+ $ posesiunea sa fie considerata utila. Cel care poseda se considera posesor numai daca posesiunea nu este viciata, proba contrara urmeaza sa fie dovedita de cel care invoca inutilitatea posesiunii, adica viciul ei.astfel pt a fi utila posesiunea trebuie sa nu fie discontiua, tulburata, clandestina sau precara. $ posesiunea trebuie sa fie continua. Continuitatea posesiunii implica succesiunea actelor de posesiune la anumite intervale de timp destul de scurte tininduse cont de natura lucrului. $ posesiunea treb sa fie pasnica. Nu trebuie sa fie tulburata. Posesiunea este tulburata atita timp cit este dobindita sau conservata prin violenta fizica sau morala care nu sunt provocate de alta persoana. $ posesiunea treb sa fie publica. ,ste considerata clandestina daca se e(ercita astfel incit nu poate fi cunoscuta. Posesiunea este publica atunci cind se e(ercita in vazul tuturor si este cunoscuta de toti cei care doresc sa o vada si sa o stie. $ posesiunea nu trebuie sa fie precara. Posesiunea este precara cind nu se e(ercita sub nume de proprietar. Cel care poseda un bun in baza unui titlu nu poate dobindi dr de propr asupra acelui bun pe care il detine in baza acestui titlu.

1<. 0lte moduri de dobindire a dr de proprietate


1. prin producere dr de propr asupra unui bun nou realizat pt sine de catre o persoana se dobindeste de catre aceasta persoana daca legea sau contractul nu prevede altfel. Producerea este un mod de dobindire originar fiindca dr de propr asupra bunului respectiv nu a e(istatpina atunci. . dobindirea dr de propr asupra bunului gasit (valabil doar pt bunurile mobile). Bunul gasit# bunul pe care proprietarul la pierdut iar o alta persoana la gasit. Bunul mobil gasit continua sa apartina proprietarului sau, pers care a gasit bunul este obligat de a intoarce bunul proprietarului. 'n cazul in care gasitorul nu poate identifica propr bunuluiacesta urmeaza sa predea bunul organelui de politie din localitatea in care a fost gasit. 0cestea din urma sint obligate sa intreprinda masuri pt identificarea proprietarulu, iar in caz de neidentificare, peste 6 luni din momentul predarii bunului de catre gasitor acestea sunt obligate sa#l reintoarca gasitorului si acesta dobindeste dr de propr asupra bunului.e(ceptie# daca bunul a fost gasit intr#un local sau ve*icol, gasitorul va preda bunul prosesorului localului sau ve*icolului. 'n cazul bunurilor consumtibile acestea nu pot fi pastrate timp de 6 luni,ci vor fi vindute de catre aut publ#locale sau politie iar banii obtinuti din vinzare ii va lua gasitorul. .aca gasitorul renunta la dr de propr sau la bani, bunul trece in proprietatea statului.e(ceptie#cel care a pierdut bunul nu#l poate pretinde de la gasitor, e(!animalele nu sunt lucruri, ele sunt ocrotite prin legi speciale. Gasitorul nu va inapoia bunul proprietarului daca va dovedi ca animalul respectiv sa atasat de gasitor intr#o masura mai mare decit de proprietar, sau daca gasitorul va dovedi in instanta ca fostul proprietar se comporta mai crud. -. dobindirea dr de propr asupra comorii . comoara#orice bun mobil ascuns sau ingropat c*iar si involuntar al carui proprietar nu poate fi identificat sau al carui proprietar a pierdut dr de propr in conditiile legii. %biecte ale comorii pot fi nu doar banii si obiectele de valoare, ci si orice bun mobil daca proprietarul bunului respectiv nu poate fi identificat. :n cazul 9n care 9ntr#un bun imobil, se descoper7 o comoara, ea apar8ine pe jum7tate proprietarului bunului imobil 9n care a fost descoperit7 ;i pe jum7tate descoperitorului dac7 ei nu convin altfel. 0cestuia din urm7 nu i se cuvine 9ns7 nimic dac7 a p7truns 9n bunul imobil ori a c7utat 9n el f7r7 consim87m9ntul proprietarului sau al posesorului. Consim87m9ntul proprietarului sau al posesorului se prezum7 p9n7 la proba contrar7.:n cazul descoperirii unei comori constituite dintr#un bun (bunuri) recunoscut ca monument al istoriei sau culturii, acesta este transmis 9n

proprietatea statului. Proprietarul bunului imobil 9n care a fost descoperit7 comoara, precum ;i descoperitorul au dreptul de a primi o recompens7 9n propor8ie de 5AH din pre8ul comorii. =ecompensa se 9mparte egal 9ntre proprietarul bunului imobil 9n care a fost descoperit7 comoara ;i descoperitor dac7 acordul dintre ei nu prevede altfel. =ecompensa se pl7te;te 9n 9ntregime proprietarului dac7 descoperitorul a p7truns 9n bunul imobil ori a c7utat 9n el f7r7 consim87m9ntul proprietarului sau al posesorului. 0ceste dispozi8ii nu se aplic7 persoanelor care au efectuat, 9n interesul unor ter8i, inclusiv 9n cadrul e(ercit7rii obliga8iilor de serviciu, cercet7ri ar*eologice, c7ut7ri 9n urma c7rora a fost descoperit7 comoara. 2. actul juridic ca mod de dobindire a dr de propr. 0ctul juridic civil este cel mai raspindit sic el mai important mode de dobindire a dr de propr. .in aceasta categorie fac parte actele juridice translative de proprietate! vinzarea# cumpararea, sc*imbul, donatia, contractul de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata, succesiunea testamentara. 5. succesiunea legala ca mod de dobindire a dr de propr mostenirea legala consta in trecerea patrimoniului defunctului catre persoanele enumerate e(pres in lege, in conditiile acesteia. 6. hotarirea judecatoreasca translativa de proprietate ca mod de dobindire a dr de propr (e(ecutarea silita a unei *otariri judecatoresti privind vinzarea prin licitatie a bunurilor unei persoane). <. actul administrativ ( ordinul ministrului de interne prin care anumite persoane vor primi arme personale pt meritele sale).

1>. Comentul dobindirii dr de proprietate. =iscul pieirii sau deteriorarii fortuite a bunurilor
.r de propr este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului mobil daca legea sau contractul nu prevede altfel. 0ceasta norma poarta un caracter dispozitiv, astfel partile pot conveni ca dr de propr sa fie dobindit c*iar in momentul inc*eierii actului juridic sau la o data ulterioara care sa nu coincida cu momentul predarii bunului. Predare a bunului inseamna remiterea bunului catre dobinditor precum si catre carau sau oficiul postal pt a fi e(pediat in cazul in care acesta este instrainat fara obligatia de a fi transportat. .r de propr asupra bunurilor imobile se dobindeste in momentul inscrierii in registrul bunurilor imobile. .r de propr si alte dr reale asupra bunurilor imobile, grevarea acestor drepturi, aparitia, modificarea si incetarea lor sunt supuse inregistrarii de stat. Comentul dobindirii dr de propr asupra bunurilor mobile poarta un caracter imperativ, prin urmare partile contractante nu pot deroga de la lege. =iscul pieirii sau deteriorarii fortuite a bunului il suporta proprietarul daca legea sau contractul nu prevede altfel, e(! vinzatorul si cumparatorul pot conveni ca riscul pieirii fortuite sa fie transmis dobinditorului (cumparatorului) nu in momentul predarii bunului ci in momentul semnarii contractului. &a fel legea poate sa prevada ca riscul pieirii fortuite sau deteriorarii bunului sa il suporte o alta persoana decit proprietarul, e(! riscul pieirii sau deteriorarii fortuite a intreprinderii trece la cumparator in momentul semnarii actului de predare, pe cind dr de propr asupra intreprinderii trece la data predarii intreprinderii.(e(ceptie conform careia riscul pieirii sau deteriorarii fortuite il suporta proprietarul bunului).

13. 'ncetarea dr de proprietate A. Notiunea si categoriile modalitatilor dreptului de proprietate comuna. Proprietatea anulabila si rezolubila 1. No8iunea dreptului de proprietate comuna. )ormele dr de proprietate comuna . .reptul de proprietate comuna pe cote parti -. .reptul de proprietate comuna in devalmasie 2. Notiunea si sistemul mijloacelor juridico#civile de aparare a dreptului
.r civil cuprinde o multitudine de mijloace prin care poate fi aparat dr de propr, precum si celelalte dr reale. Cijloacele de aparare a dr de propr sint notiuni prin care proprietarul tinde sa inlature atingerile aduse dr sau de propr si sa asigure e(ercitarea lui in conditii normale. 0ceste mijloace sunt cuprinse in diferite ramuri ale dr! # dr constitutional care stabileste principiile

generale de apartenenta si aparare a dr de propr+ # dr penal si administr stabilesc raspunderea in caz de atentare la bunuri straine+ # dr muncii reglementeaza de e(emplu raspunderea muncitorului pt daunele aduse intreprinderii unde este angajat. Totusi principalul rol in apararea dr de propr ii revine dr civil. 0utorii rusi evidentiaza 2 grupe de mijloace cu ajutorul carora se poate apara dr de propr! 1 mijloace reale# care urmaresc restabilirea dr de posesiune, de folosinta si de dispozitie. 0ceasta categorie de mijloace presupune ine(istenta unor relatii obligationale intre proprietar si terti. .in ea fac parte actiuni reale numite si petitorii (act.in revendicare si negatorie). mijloacele obligationale# dr de propr este aparat prin aceste mijloace in toate cazurile in care intre proprietar si tert e(ista un raport obligational.e(! actiunea privind restituirea bunului dat in folosinta temporara(arenda unui teren pt un anumit timp). - mijloace ce nu pot fi raportate nici la mijloace reale nici la cele obligationale dar care sunt prevazute de unele institutii ale dr civil (in cazul aparitiei persoanei declarate disparute fara urmasau declarata moarta+ in cazul declararii nule a actului juridic civil). 2 mijloace de aparare a dr de propr care au drept scop dr de propr in cazurile prevazute de legislatie, de stingere a lui, e(!e(proprierea pt o cauza de utilitate publica+in cazul cind bunurile proprietarului sunt rec*izitionate. Persoana a carui bun a fost rec*izitionat poate cere restituirea lui daca dupa incetarea situatiei e(ceptionale acesta sa pastrat in natura. Pretul bunului sau foloirii lui se stabileste prin acordul partilor sau inst de jud. 0lti autori sustin insa ca mijloacele de aparare a dr de propr pot fi clasificate in! $ mijloace care asigura dezvoltarea stabila a rel de propr+ $ mijl care apara dr de propr numai in caz de incalcare a acestui drept. Un loc aparte in sistemul mijloacelor ju#civ de aparare a dr de propr ii revine clasificarii date in functie de caracterul incalcarilor. 0stfel avem! 1. mijl jur specifice/directe 1 actiuni care se fundamenteaza direct pe dr de propr. 'n caz de incalcare nemijlocita a dr de pr (furtul bunului) intra in vigoare apararea absoluta impotriva oricarui atentat. 0ctiunile din aceasta categorie sun act reale. &ocul central in rindul acestora il ocupa act de revendicare. .mijl juridice nespecifice/indirecte# actiuni civile ce se fundamenteaza pe dr de creanta, e(! actiuni care provin din nee(ecutarea contractelor,actiun intemeiate pe raspunderea civila delictuala, actiun in nulitate sau anulare. 'n toate cazurile in care intre parti nu au fost stabilite rel jur bazate pe lege sau nu a fost inc*eiat un contract, apararea dr de propr se face cu ajutorul actiunilor reale (de revendicare, negatorie). Actiunea de revendicare actiune reala prin care proprietarul( sau o alta pers careia propr ia dat in posesiune un bun) pierzind posesiunea bunului sau cere restituirea acestuia de la posesorul neproprietar. Actiunea negatorie actiunea reala prin intermediul careia proprietarul a carui drept a fost incalcat prin alt mod decit uzurpare sau privare ilicita de posesiune, poate cere autorului incetarea incalcarii. ,l poate cere deasemenea si despagubiri pt prejudiciul cauzat. .espagubirile se pot pretinde c*iar daca nu a fost ceruta incetarea incalcarii sau acest fapt nu este posibil.

5. 0ctiunea de revendicare ca mijloc de aparare a dr de proprietate


0ctiunea in revendicare actiune reala prin care proprietarul( sau o alta pers careia propr ia dat in posesiune un bun) pierzind posesiunea bunului sau cere restituirea acestuia de la posesorul neproprietar. 0ctiunea in revendicare are drept scop restituirea posesiunii asupra unui bun determinat individual. Caracterele juridice! $ este o actiunea reala fiindca se intemeiaza pe dr de propr ca dr real. Poate fi inaintata catre orice tert care detine ilegal bunul. 'n cazurile cind intre proprietar si detinatorul bunului e(ista un raport obligational nu poate fi intentata act.in revendicare. 'n cazul cind bunul a pierit sau a fost deteriorat din vina posesorului urmeaza a fi intentata o actiune personala de reparare a prejudiciului. $ este o actiune petitorie# actiune care priveste insusi fondul dreptului si apartine numai titularului dreptului real contestat. $este o actiune prescriptibila ( termenul - ani). =eclamantul si reclamatul. .r de a inainta actiune in revendicare il are proprietarul bunului. CC din 1362 prevedea ca dr de a inainta act in reven il are si persoana care desi nu este proprietar detine in posesiune bunuri in baza legii sau a unui contract. =eclamati sunt posesorii ilegalicare poseda bunul la momentul inaintarii actiunii. %biect al revendicarii pot fi numai bunurile determinate individuala, care sunt in natura la

momentul inaintarii actiunii. Cind nu e(ista obiectul revendicarii se poate inainta o actiune in reparatia daunei materiale. Conditiile inaintarii actiunii in revendicare! 1.pierderea de catre proprietar a posesiunii asupra bunului+ .determinarea individuala a bunului+ -.aflarea bunului in posesiune straina si neaparat ilegala. .aca bunul nu se fla in posesia persoanei care la deposedat (bunul a fost vindut) proprietarul trebuie sa inainteze actiunea de revendicare fata de persoana care il detine. 'n astfel de cazuri legea stabileste categorii de posesoriilegali! dobinditor de buna credinta (nu stia si nici nu putea sa stie), de rea credinta ( stia sau trebuia sa stie).

6. 0ctiunea negatorie ca mijloc de aparare a dr de proprietate <. &imitele de e(ercitare a dr de proprietate. Notiuni generale >. Continutul raporturilor de vecinatate. Caracteristica generala. %bligatia de respect reciproc. 3. .reptul de vecinatate.Continutul dr de vecinatate -A. Notiunea si caracterele uzufructului -1. Codurile de constituire a dr de uzufruct - . ,(ercitarea uzufructului --. "tingerea dr de uzufruct -2. No8iunea ;i caracterele dr de servitute -5. Clasificarea servitutilor -6. Tipurile de servitute. Constituirea servitutilor in baza codului civil -<. ,(ercitarea servitutilor ->. Codificarea locului de e(ercitare a servitutii -3. "tingerea servitutilor 2A. Notiunea si caracterele dr de superficie 21. Constituirea dr de superficie 2 . ,(ercitarea dr de superficie 2-. "tingerea dr de superficie