Ce este sedentarismul? Este un mod de viata, definit printr-o dominanta a inactivitatii fizice.

Cercetarile arata ca in tarile europene (cu exceptia celor nordice, unde exista un cult pentru miscarea in aer liber), in mediul urban, in jur de 85% dintre persoanele adulte sunt sedentare si, foarte interesant, aproape jumatate dintre persoanele sedentare nu realizeaza faptul ca au un mod de viata nesanatos.

Asadar, suntem sedentari daca: -nu avem zilnic macar o ora de plimbare sau o alta activitate fizica in aer liber, nepoluat, in locuri cum ar fi parcurile, malul apelor curgatoare, padurile. -nu avem minimum 15 minute in fiecare zi pentru exercitii de gimnastica simple: genuflexiuni, flotari, flexii pentru dezvoltarea musculaturii abdominale etc. -nu facem macar de doua ori (ideal ar fi de trei ori) pe saptamana, regulat, o ora - o ora si jumatate de sport, timp in care sa "ardem" macar 700 de calorii. -majoritatea muncii noastre o facem din pozitia sezand, in picioare sau in alte pozitii statice si ne confruntam cu probleme de genul discopatiei lombare, cifozei, rigiditatii articulare, celulitei. -suntem obezi sau ne confruntam cu o supraponderalitate accentuata. -suntem incapabili sa facem eforturi de intensitate medie, cum ar fi 1 kilometru de alergare fara oprire sau o ora de mers pe jos in pas alert (7 kilometri pe ora), fara sa ne pierdem suflul si fara sa acuzam o oboseala intensa. -70-80 % din timpul liber il petrecem la televizor, in fata calculatorului, mergand la cumparaturi, plimbandu-ne cu masina sau mancand. Daca v-ati regasit in lista de semne clare ale sedentarismului, atunci urmariti-ne cu atentie in continuare, pentru a vedea care sunt consecintele nefaste ale acestui mod de viata.

Bolile fizice produse si agravate de sedentarism In lumina acestor date, sedentarismul este una dintre cele mai periculoase maladii. De ce? Pentru ca dupa o perioada lunga de timp in care nu apare nici un simptom dureros, dintr-o data ne confruntam cu un noian de probleme de sanatate, destul de greu de rezolvat. Iata lista bolilor care au drept cauza lipsa miscarii fizice: Bolile articulare - mai ales atunci cand apar la varste sub 50 de ani, sunt semnul clar al sedentarismului. Lipsa exercitiilor fizice, mai ales a celor care implica dezvoltarea mobilitatii, duce rapid la rigidizarea articulatiilor, favorizeaza degenerarea tesuturilor din compozitia cartilajelor, precum si aparitia proceselor inflamatoare. Afectiunile coloanei vertebrale - au cunoscut o adevarata explozie in ultimii 30 de ani. Totul porneste de la pozitiile gresite pe care le avem atunci cand stam in picioare sau pe scaun si, mai ales, de la insuficienta dezvoltare si antrenare a musculaturii spatelui si a celei abdominale. In aceste conditii, intreaga greutate a trunchiului, nesustinuta de muschi, se lasa direct pe vertebre, producand tasari, deformari ale coloanei, insotite de dureri puternice si, treptat, de un grad mai mic sau mai mare de invaliditate. Bolile cardiace - apar pe fondul excesului de colesterol din sange, a greutatii corporale marite, a receptivitatii sporite la stres, a insuficientei oxigenari a tesuturilor. Cu alte cuvinte, exact problemele care pot fi cu usurinta combatute de o viata activa, cu multa miscare in aer liber. Atentie! Afectiunile cardio-vasculare constituie, in prezent, cauza numarul unu de mortalitate la nivel mondial. Obezitatea si ingrasarea - contrar a ceea ce se crede in prezent, problemele de greutate care afecteaza aproape jumatate dintre europeni nu sunt doar o problema de dieta. In primul rand, obezitatea este o problema de stil de viata, apetitul alimentar excesiv nefiind o cauza in sine, ci o consecinta a unei atitudini gresite. Iar ideea ca vom slabi si, mai ales, ca vom arata bine infometandu-ne si stand pasivi, este una din cele mai mari erori. O ora de exercitii fizice intense, dar facute intr-un ritm firesc, ard caloriile a doua mese imbelsugate si, extrem de important, transforma adipozitatile atat de inestetice

in masa musculara. Mai mult, o viata activa si echilibrata impiedica aparitia tensiunilor psihice care conduc la marirea patologica a apetitului alimentar, ajuta la tinerea spontana sub control a cresterii in greutate, fara a ne mai chinui cu regimuri si medicamente.Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la hemoroizi si varice. Diabetul adultilor - apare pe fondul unei cresteri a proportiei de tesut adipos in organism. Grasimea din organism ingreuneaza actiunea insulinei produsa de pancreas si, in consecinta, duce la cresterea glicemiei, intrucat nivelul zaharului din sange nu mai poate fi controlat. In afara exercitiului fizic, nu se cunoaste nici o alta modalitate eficienta pe termen lung si ne-nociva de reducere a proportiei de tesut adipos. Celulita - este unul din semnele "clasice" ale sedentarismului. Este vorba de o inflamare a tesutului adipos pe anumite portiuni ale corpului, care - asa cum spuneam - apare si prolifereaza in absenta efortului fizic. Sterilitatea - in special sterilitatea masculina se datoreaza in peste 50% din cazuri, spun specialistii, absentei activitatii fizice constante. Cercetarile arata ca in conditii de sedentarism, secretia anumitor hormoni cu rol foarte important in reproducere nu este suficienta (glandele endocrine care ii produc nefiind stimulate) si, in consecinta, apare sterilitatea. Sensibilitatea la infectii - tine in mod firesc de o lipsa de activare a sistemului imunitar. Nenumarate studii arata ca in conditii "de sera", adica traind in spatii inchise si cu temperatura constanta, lipsiti de stimularea contactului nemijlocit cu natura si de cea produsa de efortul fizic, productia de celule cu rol imunitar din organism scade dramatic. In plus, s-a constatat ca in conditii de sedentarism celulele imunocompetente pur si simplu se lenevesc, devenind mult mai putin active, chiar daca sunt in numar suficient. Rezultatul este ca organismul nu reuseste sa se mai apere de microbi chiar banali, imbolnavindu-se tot mai des. Bolile respiratorii - apar nu doar datorita poluarii si a diferitilor agenti infectiosi, ci si ca urmare a scaderii imunitatii naturale a organismului de care vorbeam mai sus si, nu in ultimul rand, din cauza ne-utilizarii plamanilor la capacitatea lor reala. Cercetarile medicale din multe tari arata ca majoritatea oamenilor folosesc cel mult jumatate din capacitatea lor respiratorie, restul ramanand neutilizata. Si orice organ sau sistem neutilizat suficient (la fel ca si

atunci cand este utilizat excesiv) se imbolnaveste. Iar cauza numarul unu a slabei folosiri a capacitatii noastre respiratorii este, fireste, aceeasi lipsa a efortului fizic de care am vorbit pana acum. Hemoroizii si varicele - aceste dilatari patologice ale venelor apar atunci cand exista macar una din cele trei premise: absenta efortului fizic facut sistematic, pozitiile statice indelungate si constipatia. Eliminarea acestor trei cauze duce, in timp, la ameliorarea sigura, daca nu chiar la eliminarea completa a acestor probleme si, cel mai important, impiedica proliferarea lor.

Tulburarile digestive - multe probleme cum sunt constipatia (in special cea atona), digestia dificila, balonarea, dispepsia, dischinezia biliara sau chiar anumite forme de gastrita au ca si cauza principala... lenevirea organismului, care nu este pus sistematic sa faca o activitate fizica sustinuta. Intreg sistemul nostru digestiv a fost proiectat de natura sa functioneze optim atunci cand facem efort fizic si suntem activi. In schimb, atunci cand avem o viata sedentara, toate procesele digestive, inclusiv cele de eliminare, sunt inhibate in mod natural. De aici apar si problemele de sanatate sus mentionate, pentru ca pe de o parte, noi ne alimentam normal, iar pe de alta parte, modul nostru de viata transmite sistemului digestiv mesaje de inactivare, ceea ce creeaza tulburari in lant. Si psihicul, ca sa nu o ia razna, are nevoie de miscare Marea problema pe care o ridica sedentarismul apare din faptul ca el nu e doar o stare de spirit de moment, ci se constituie intr-un adevarat stil, extrem de nesanatos, de a trai. Cei mai multi dintre noi ne-am obisnuit sa ne marginim orizontul la ceea ce ne ofera societatea consumista in care traim. Ne multumim in timpul nostru liber cu privitul la televizor, cu treburile casnice, cu cate un mers la cumparaturi, cu diferitele modalitati de agrement prin intermediul computerului, in cazurile fericite cu intalnirile cu cei din anturajul nostru, cu cititul unei carti sau cu o plimbare. Vacantele, in cazul in care nu sunt un nou prilej de munca, sunt foarte rar gandite prin prisma mentinerii sanatatii si a tonusului interior. In concediu, a inceput sa conteze tot mai mult unde mergem, fata de ceea ce efectiv facem pentru a ne simti bine. Contactul nemijlocit cu natura a fost gradat inlocuit de excursiile cu masina, de mersul la un gratar, de plimbari tot mai rare. Exista si o mentalitate paguboasa conform careia, odata

trecuti de varsta adolescentei, sportul devine o "joaca" deplasata. La varsta a doua si a treia, pentru multi, exercitiul fizic este de neconceput, existand bariere psihologice tari ca piatra impotriva sa. Ca atare, plamanii nostri ajung sa inspire tot mai putin aer, sistemul muscular se atrofiaza, toata energia din alimente este bine economisita de organism, ea fiind utilizata doar pentru procesele fiziologice vitale. Rezulta, in consecinta, un imens surplus de energie, nu doar fizica, ci si psihica, pe care nu stim cum sa o gestionam. Aceasta din urma, adica energia psihica in exces, se constituie - nu rareori - in factor destabilizator al echilibrului nostru interior. Iar tulburarile pe care le vom enumera in continuare apar, s-a demonstrat statistic, mai ales la cei care au un stil de viata sedentar - o dovada clara ca energia economisita fara voie si necanalizata constructiv devine o sursa de suferinta.

Tulburari psiho-emotionale generate de sedentarism Depresia - se agraveaza in coplesitoarea majoritate a cazurilor atunci cand, pentru o perioada de timp, ne reducem foarte mult activitatea fizica si contactul cu natura. In schimb, depresiile se vindeca adesea spontan si fara medicamente atunci cand, gradat, reusim sa ne redeschidem fata de o viata activa, care sa ne mobilizeze energiile launtrice. Intr-un numar viitor vom arata pe larg exceptionala alchimie psihica de care beneficiem atunci cand facem efort fizic in mod regulat, efort care este un inamic demonstrat al starilor de tristete, pesimism si astenie psihica. Anxietatea - de cele mai multe ori "ataca" atunci cand nu avem supape pentru descarcarea tensiunilor interioare, care incep sa se acumuleze. Or, exercitiile fizice si directionarea energiei launtrice prin intermediul lor sunt un exceptional mijloc de reducere a tensiunilor psihice. Un mijloc la care, din pacate, prea putini anxiosi apeleaza in prezent. Mai mult, s-a constatat ca cei care adopta o viata activa isi dezvolta gradat vointa si increderea in ei insisi, cele doua calitati psihice fiind si cele mai puternice antidoturi impotriva fricilor si fobiilor de tot felul. Insomnia - un raport elaborat de "Centrul American pentru Cercetari Psihiatrice" in 2002 arata ca mai mult de 75% din persoanele care acuza tulburari de somn au un trai sedentar. Mai mult, studiile facute pe grupe de

pacienti au aratat ca persoanele care incep sa faca sport de trei ori pe saptamana au o rata de ameliorare a somnului la fel de mare ca si cei care recurg la cele mai noi somnifere de sinteza. Aceasta imbunatatire a somnului prin renuntarea la sedentarism prezinta insa avantajul ca nu are efectele adverse si nu are fragilitatea rezultatelor terapeutice specifice celor care recurg la medicamente. Starile de iritabilitate nervoasa - sunt in opinia multor cercetatori expresia unor energii psihice refulate, care scapa controlului mintii constiente. Consumarea acestei energii psihice prin intermediul efortului fizic sistematic nu rezolva complet aceasta problema, insa o atenueaza in foarte mare masura, fiind fara doar si poate cel mai bun calmant cunoscut. Tulburarile de dinamica sexuala - au cel mai adesea fie cauze strict psihologice, fie o combinatie de cauze organice si psihologice. Sedentarismul, s-a observat, duce la o dezvoltare a unei exagerate sensibilitati psiho-afective, care se reflecta foarte adesea in domeniul atat de delicat al sexualitatii. Cu alte cuvinte, sedentarii sunt mult mai susceptibili sa capete complexe de inferioritate, sa dezvolte frustrari, sa se confrunte cu stari de hiperexcitabilitate sau cu opusul lor, decat celelalte persoane. De aici si pana la aparitia unor tulburari de dinamica sexuala, cum ar fi ejacularea precoce la barbati sau frigiditatea la femei, nu mai este decat un pas. La fel ca si in cazul bolilor fizice, spatiul nu ne permite sa enumeram si sa detaliem nenumaratele consecinte psihologice nefaste ale sedentarismului. In continuare ne vom propune sa raspundem insa la alte doua probleme fundamentale: cum apare si, mai ales, cum se vindeca sedentarismul.

Cum ne vindecam de sedentarism? In nici un caz printr-o incordare continua a vointei si nici prin adoptarea unei rutine de robot, care face exercitii fizice in fiecare zi. Solutia este sa ne gasim un nou mod de viata, sa avem curiozitatea de a gusta si din alte bucurii decat cele cu care ne-am obisnuit. Pe urma, este vorba si de rabdare: cu siguranta ca primele sedinte de alergare nu vor fi prea amuzante, la fel ca si primele ore de trudit la aparatele dintr-una din salile de fitness. Dupa cateva saptamani si luni de practica vor aparea insa negresit rezultatele. Vom incepe sa ne trezim mai odihniti, vom arata mai in forma, iar cunoscutii vor observa mai

devreme sau mai tarziu ca suntem altfel, mai bine. Odata trecuta faza critica, de adaptare la un nou mod, activ, de viata, vom vedea ca viitorul se profileaza in culori mult mai roz, iar truditul pentru a fi in forma s-ar putea chiar sa ne... placa. De fapt, alergarea in aer liber are poezia ei, dezvoltarea vointei prin efortul fizic constant are savoarea ei, chiar si oboseala de dupa o ora de munca la aparate are partea ei extrem de placuta. Apoi, febra musculara din primele saptamani ne va aduce aminte ca facem, intr-adevar, ceva concret pentru noi insine, iar aceasta ne va reconforta mai mult decat ne imaginam. De fapt, pe langa curiozitate si rabdare, aceasta ar fi cea de-a treia calitate pe care trebuie sa mizam, cand vrem sa scapam de sedentarism: imaginatia. Sa avem micul curaj sa ne imaginam ca putem sa ne simtim bine si multumiti, chiar atunci cand mergem spre necunoscut, adoptand un alt stil de viata: activ.

Suprasolicitarea fizica poate cauza probleme - discomfort fizic dar si psihic - de aceea, pentru a evita leziunile provocate de suprasolicitarea fizica, incepeti treptat programul de exercitii fizice. Trebuie sa avem grija, la inceperea unui program de exercitii fizice exista riscul aparitiei unor leziuni atat in corpul muscular producand intinderi sau rupturi musculare cat si la locul de prindere al muschiului pe os prin tendon. Una dintre cele mai comune - si mai usor de evitat - leziuni este cauzata de suprasolicitarea fizica. Acest tip de leziune apare atunci cand forta care actioneaza asupra muschiului, creste mai repede decat posibilitatea de adaptare a muschiului la efort. Acesta suprasolicitare fizica duce frecvent la o cedare a tesutului mai putin elastic - tendonul, partea terminala a muschiului - si se manifesta prin durere spontana sau la mobilizare, posibile umflaturi si vanatai. Leziuni usoare, cum ar fi tendinita si bursita pot apare frecvent, insemnand ca un tendon sau bursa se inflameaza. ("bursa" este un mic sac alcatuit dintr-o membrana sinoviala ce contine un lichid seros si se afla situata la nivelul tesuturilor care se misca unele pe altele, pentru o alunecare fara frecare). Explicatia consta in faptul ca tendoanele - partile terminale mult mai putin elastice ale muschiului - nu au o retea de vase proprie, precum muschii, ele se "hranesc" prin difuziune de la vasele muschilor si sunt. In cazul aparitiei unei solicitari fizice intense, corpul muschiului, vascularizat si

elastic poate face fata efortului pe cand tendoanele trebuie sa beneficieze de o "pregatire" pentru a ajunge la capacitatea de functionare maxima. Pentru a le "incalzi" este nevoie ca vasele de sange din muschi sa se dilate pentru a aduce substantele nutritive. Efortul fizic aplicat tendoanelor trebuie sa fie gradat, de la zero (starea de semi-repaos) la starea de solicitare maxima. Cele mai obisnuite zone din partea inferioara a corpului, unde pot apare leziunile datorate suprasolicitarii fizice sunt tendonul lui Ahile, fluierul piciorului, tendonul patelar (partea din fata a genunchiului) si soldul. Cele mai obisnuite zone din partea superioara a corpului, unde pot apare leziunile datorate suprasolicitarii fizice sunt umarul si cotul (uneori numita "cot de tenis"). Daca apar durerea si/sau umflatura, cel mai bine este sa intrerupa sau sa se modifice activitatea pentru a odihni zona afectata. Pentru a reduce durerea si umflatura, alaturi de repaos, si de administrarea unui antiinflamator, poate fi utilizata o punga cu gheata. Daca simptomele persista, este recomandabil sa se mearga la un examen medical, la un specialist in medicina sportiva sau medic de familie. Intinderile (stretching) pot fi folosite in recuperare in cazul leziunilor cauzate de suprasolicitare fizica si, daca sunt facute corect, pot fi de asemenea folosite pentru a preveni aceste leziuni. Intinderile (stretching) pregatesc muschiul pentru a face fata fortelor care vor actiona asupra tendoanelor sau altor structuri. Ele ar trebui efectuate dupa o incalzire a organismului, cum ar fi o plimbare vioaie sau o repriza de alergare (jogging). Exercitiile de intindere (stretching) trebuie sa fie folosite atat pentru partea superioara cat si inferioara a corpului, prin antrenarea fiecarei grupe pentru 15 - 30 secunde cu doua - trei repetari, fara sarituri. Exercitii usoare de intindere pot fi folosite si dupa incheierea activitatii. Alaturi de exercitiile de intindere (stretching) folosite pentru incalzire, se recomanda si o abordare progresiva a exercitiilor fizice din program. Leziunile datorate suprasolicitarii fizice sunt de obicei rezultatul unei activitati caracterizate de "prea mult, prea greu, prea brusc". Incepeti de la un nivel scazut de efort, crescand gradat intai numarul repetitiilor si apoi intensitatea exercitiilor, cu aproximativ 10 procente in fiecare saptamana, presupunand ca efectuati exercitii fizice de cel putin doua-trei ori pe saptamana.

S-a observat ca supra-antrenanentul are un efect neplacut si asupra starii psihice putand apare o senzatie de epuizare, greata pana la senzatie de voma, ameteala sau stare de nervozitate. Supraalimentatia este o forma de malnutritie in care nutrientii sunt suprafurnizati in raport cu necesarul organismului privind cresterea normala, dezvoltarea si metabolismul. Acest termen face referire la obezitate, provocata de supraalimentarea generala rezultata din consumul mancarilor bogate in continut caloric. Obezitatea si supraalimentatia pot fi raportate si la o oferta excedentara nutritiva specifica, cauzata de consumul excesiv de suplimente alimentare, vitamine si substante nutritive care nu sunt prezente in organism din consumul alimentelor. De asemenea si diferite diete pot cauza dezechilibre nutritionale. Un studiu realizat de cercetatori din diferite tari a explorat ipoteza de dezvoltare a supraalimentatiei in cazul mamelor britanice. Aceasta ipoteza sustine ca mama, daca are un exces de greutate in timpul sarcinii, niveluri ridicate de zahar si de grasimi in organism, ar putea afecta permanent cresterea copilului prin controlul asupra poftei de mancare si a metabolismului personal. Astfel ii poate afecta si pe descendenti, acestia putand in timp sa ajunga obezi. Supraalimentatia este considerata tot un tip de malnutritie, in cazul in care exista un surplus de substante nutritive pe langa cele necesare pentru cresterea si dezvoltarea normala. In "Manualul Merck de Diagnoza si Terapie", in capitolul intitulat "Malnutritie" sunt prezentate o serie de tulburari de nutritie legate de supraalimentare: - excesul de greutate, obezitate - obezitatea infantila; sindromul obezitatii de hipoventilatie; obezitatea abdominala; - otravirea cu vitamine - hipervitaminoze A, D, E; - suprasarcina de minerale - a se vedea erorile innascute ale metabolismului de metal (sunt defecte metabolice congenitale de metal care se refera la tulburarile in prelucrarea sau distributia mineralelor dietetice), toxicitatea;

Supraalimentarea cronica poate duce la obezitate si la sindrom metabolic. O serie de factori de risc este prezenta in aceste cazuri si anume: obezitate abdominala, o capacitate scazuta de la procesul de glucoza (rezistenta la insulina), dislipidemii (sunt modificari in exces sau in deficit, a concentratiei lipidelor sangvine) si hipertensiune arteriala. Normalizarea starii de nutritie incepe cu o evaluare nutritionala. Pacientii care nu pot manca ori cei care au probleme cu absorbtia nutrientilor pot fi hraniti intravenos (nutritie parentala) sau printr-un tub introdus in tractul gastro-intestinal (nutritia enterala). Prognozele facute releva faptul ca 10 % din greutatea corporala a unei persoane poate fi pierduta fara efecte secundare. In cazul in care mai mult de 40 % din greutate este pierduta, situatia rezultata este aproape intotdeauna fatala. Alaptarea unui copil pe o perioada de cel putin sase luni este considerata a fi cel mai bun mod de prevenire a malnutritiei in copilaria infantila. Este recomandabil a se consuma fructe, cereale si legume. De asemenea, alimentele cu grasimi si colesterol scazut care contin numai cantitati moderate de sare, zaharuri si sodiu sunt si ele recomandate de nutritionisti pentru a preveni obezitatea. Stabilirea unui angajament in ceea ce priveste activitatea fizica moderata, care sa fie exercitata timp de cel putin 30 de minute pe zi si de cel putin cateva ori pe saptamana previne alaturi de o dieta sanatoasa supraalimentatia. Pentru o greutate ideala incercati sa evitati consumul de alcool. Este necesar ca pacientii care prezinta un risc ridicat de malnutritie sa fie evaluati si reevaluati de multe ori, pe o perioada mai lunga, prin asistenta medicala sau ingrijire la domiciliu.

GIMNASTICA AEROBICA-MIJLOC IN COMBATERE A SEDENTARISMULUI, SUPRASOLICITARII SI SUPRAALIMENTATIEI

La inceputul anului 1960 in SUA, Dr. Kenneth H. Cooper medic cardiolog, i s-a incredintat pregatirea fizica si intarirea sanatatii pe baze stiintifice a pilotilor si astronautilor americani la Huston. Sistemul sau de fortificare se baza pe angrenarea judicioasa a calitatilor motricedar in paralel avea in vedere antrenarea functiilor vitale, prin anumite exercitii complexe, pentru realizarea echilibrului temeinic studiat - privind consumul si aportul de oxigen in organism. Acesta a conceput un test pentru verificarea nivelului conditiei fizice generale a organismului cu o durata de 12 minute. Potrivit testului - In 12 minute un barbat de 30 de ani trebuia sa alerge intre 2400 - 2800 m, iar o femeie 2200 - 2600 m,distanta micsorandu-se cu 200 m la fiecare 10 ani peste varsta mentionata. O data cu trecerea a 9- 10 ani Jacki Sorens a extins exercitiile aerobice la 15- 20 de minute introducand in afara alergarii gimnastica,tenisul si dansul. Jane Fonda -celebra actrita americana - dupa 1970, inspirandu-se din metoda Dr. Cooper, fondeaza gimnastica aerobica de intretinere, intervenind cu idei proprii bazate pe streatching folosind exercitii accesibile si din gimnastica Yoga, precum si variatii de pasi de dans si elemente de balet clasic.Acest sistem se bazeaza pe exercitii analitice: pe segmente, grupe si regiuni musculare. Foloseste structuri combinate, care se adreseaza solicitarii mobilitatii articulare si de intretinerea musculaturii si tendoanelor sub forma de elongatii-cele cu o dificultate sporita sunt denumite "killer streach". Sistemul are in atentie si exercitii adecvate ce combat tendinta de ingrasare, o atentie speciala o detine si miscarile bazinului, perineului si muschiului pubococigian, care sustine uterul, astfel ea preconizeaza tonifierea musculaturii organelor feminine. Tonifierea centurii abdominale necesara viitoarei mame in vederea nasterii. Tinuta corecta a coloanei vertebrale urmarind amplasarea estetica a segmenteleor si a intregului corp pe principiile

baletului clasic. Calitatile motrice dezvoltate prin sistemul sau, Jane Fonda pune accentul pe mobilitate - elasticitate - suplete, pe detenta si in mai mica masura pe coordonare si viteza. In schimb dezvolta rezistenta generala a organismului prin travaliul muscular in lectii desfasurate "non stop" fara timpi morti angregand in paralel cu miscarile,sistematic respiratia ritmica fara apnee. In jurul anilor 1981 - 82 in R.F. Germania apare actrita de origine greaca Sidney Rome, formandu-si scoala de gimnastica aerobica,care se baza pe sistemul Jone Fonda, dar in plus a pus un mai mare accent pe exercitiile de dans si balet jazz. Gimnastica castiga teren si devine "en vogue" se practica cu entuziasm in : Franta, Belgia, Elvetia cu un numar mare de amatori si in Romania. Alte sporturi aparent asemanatoare,fitness-ul, miss fitness, step, workout, the power workout si sportul aerobic. Fitness-ul este gimnastica aerobica de intretinere prezentata anterior. Miss fitness are ca scop prelucrarea aparatului locomotor acel "body building" cu scopul de formare a unei linii plastice corporale -armonioase, cu o musculatura reliefata in forma sportiva, dar in spiritul esteticii feminine. Step-workout sport care isi are radacina tot in gimnastica aerobic de intretinere. continutul acestui sistem este format din pasi, exercitii, salturi pe trepte (steppere) si pe sol, iar elongatiile se executa la incheierea lectiei. Toti pasii si miscarile sunt acompaniate muzical si cu o ritmicitate sustinuta se efectueaza miscari alternative pe steppere si pe sol indeosebi in pozitiile inalte si medii- in pozitia culcat se pot folosi si gantere (2-3 kg) The power workout-ul contine miscari de forta- izometrice (statice) tot pe trepte in combinatie cu cele izotonice, care se recomanda pentru persoanele avansate cu o pregatire fizica anterioara. In finalul acestor lectii in mod special se folosesc halterele (1-3 kg) pentru dezvoltarea fortei centurii scapulohumerale. Continutul sportului aerobic isi are radacinile in fitness preluand pasii specifici saltarile, dupa modelul aerobic "patternss" care au denumirea de March (mers) Jogging (alergare) Lunge (fandari inainte si saltari), Kick (balansari si picioare din saltare)si Jumping Jack(sarituri in departat si apropiat), acestia din urma fiind cei 4 pasi de baza ai primilor 3 de legatura, in total 7 pasi aerobici. Randamentul biologic al miscarii aerobice Aerobica in dictionarul roman este definita prin cele doua parti ale cuvantului: aero = aer si bios = viata si se refera la organismele a caror viata este legata de

prezenta oxigenului molecular liber in mediul extern. Antrenamentul aerob are ca specific oxigenarea sistematica, ritmica, a sportivului pentru rezolvarea metabolismului, energetic in cadrul antrenamentului de intensitate : mica medie sau mare. Din punct de vedere biochimic, contractia musculara isi are ca sursa acidul adenozin- trifosforic, fosforestina si glicogelul, substante epuizate dupa un minut de contractii intense. Dupa acest timp acidul lactic se acumuleaza, ca efect al descompunerii moleculelor de oxigen. Prin oxigenarea organismului acidul lactic treptat se resintezeaza in glicogel si astfel se creaaza substante energetice necesare care sa stimuleze contractia musculara.