Stefan Cel Mare

Coec[e n[ut coordonut
de Anuto Vdrucu Dun Vdrucu

Concep[u grulc u coec[e
copertu: Vudmr Zmeev
Ld[e uctut ngrt
tuntoogure, ntroducere,
gosur, cupto de meod,
note comentur)
de 1udor Couc
kLlLkl NjL
l S1Ckl CC- Ll 1LkAkL:
Ncoue lorgu,
Mhu Sudoveunu,
Ncoue Coocuru, A.D. Xenopo,
1udor lumle,
Mhu-Aexundru Cuncovc,
telun Corove, Ncoue Crgoru,
Sergu Moruru, Crgore otezutu,
Ncoue cescu
STEIAN
CEL HABE
SI SIANT
500 ANI
DE NEHUBIBE
Ldturu ,Lteru lnternu[onu

C. l. 6l, C.l. 2l, sector l, ucuret, komnu
te./lux t02l) 3303502, e-mu: nloteru.ro
str. .l. Husdeu nr. 2, mun. Chnu,
MD-2005, kepubcu Modovu
te./lux t3732) 292 932, 294 ll0,
e-mu: teruteru.ro
lrezentu ed[e u uprut n unu 2004
n versune tprt eectronc
u Ldturu ,Lteru lnternu[onu
1oute drepture rezervute.
Ldtor: \iJtacu i |iii
Lector: \alen|ina 5olovei, le|tu C/encea
1ehnoreducture: lotina Cincu
1puru executut u 1pogrulu Centru dn Chnu.
Comundu nr. 2793
CZL 94t478)+929
C 94
Descrereu Cll u Cumere Nu[onue u Cr[
telun ce Mure Slnt. 500 un de nemurre / Actutor 1udor
Couc tb. couruu, co. n[. coord. Anuto Dun Vdrucu,
conc. gr. co. cop. / Vudmr Zmeev, sere nou, nr. 423). ., Ch.:
Lteru lnt., 2004 t1pogr. Centru). 760 [p].
lSN 973-675-2l3-5 - lSN 9975-74-82l-X
94t478)+929
lSN 973-675-2l3-5 Ll1LkA lN1LkNAjlCNAL, LCLkL1l, 2004
lSN 9975-74-82l-X Ll1LkA lN1LkNAjlCNAL, CHllNL, 2004
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
5
5te[an cel âre:
leend si mit
a 2 iulie anul 7012 conorm calendarului de
la acerea lumii sau 2 iulie 1504 in corespundere cu sistemul
reorian al erei noastre, deci de la naterea lui lsus lristos,
ia dat saritul obtesc ,tean cel Mare. Aceasta datl este
consideratl de cretinltate Ziua Memoriei strllucitului
domnitor i a tuturor eroilor na(ionali ai latriei.
ln istoria nescrisl, adicl in crea(ia orall a poporului, sunt
nenumlrate poeme inchinate celor mai vrednici ii ai sli.
Lxprimand prin esen(l in(elepciunea popularl, acestea sau
transmis timp de veacuri din url in url, adesea recom
punanduse, dupl cum o cerea nevoia suleteascl a vremii.
Le iecare datl insl ele au incon}urat cu ri}l i draoste
pe vite}ii aplrltori ai plmantului strlmoesc, pe semlnlto
rii de dreptate i cinste.
Adevlrate oaze in amintirea strlmoilor, imainile
acestora, ie mai pu(in, ie mai mult pe mlsura cantarului
ac(ionat de ceea ce numim contiin(a istoricl se perindl
prin timp i spa(ii. Lar nici unul nu a izbutit ca ,tean cel
Mare sl domine cu atata vioare memoria mul(imilor. ln
acest context mul(i cercetltori il vor caliica pe Lomnitor
drept apari(ie rarl in dezvoltarea noastrl istoricopoliticl
din epoca medievall, tot aa cum irepetabile au ost i da
tele componente caracteristice acestei epoci.
ln aceastl ordine de idei e suicient sl parcurem cu ra
darul spiritului ceea ce sa scris despre ,tean cel Mare pa
nl la noi, incepand cu Cr. Lreche, l. Neculce, L. Cantemir,
,
,
_
o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C. Asachi, C. Neruzzi, A. kusso, A. lasdeu, \. Alecsandri,
M. Lminescu, 8.l. lasdeu, C. StamatiCiurea, ,t. losi, 1. lam
ile, N. lora, M. Sadoveanu, N. Labi}a i al(i oameni de
culturl. Sunt covaritoare prin prounzime i valoare artis
ticl diversele exemple de prozl olcloricl ixatl pe rlbo}ul
timpului i culeasl de cunoscu(i olcloriti cum sunt 1. lam
ile, l. Caraman, S. lloreaMarian, S.1. Kirileanu, Cr. 8ote
zatu, 1.A. 8odan .a. uimi(i de prounda implantare in
memoria popularl a Lomnitorului. Lxplica(ia ne apare
simpll: dintre ata(ia domnitori doar ,tean cel Mare a rlmas
sl simbolizeze veacuri la rand idealurile pentru care masele
populare luptau i pe care visau sl le ob(inl: mai multl li
bertate sociall, intocmiri interne mai drepte, bunltate i
pre(uire, sat in(elept i carmuire siurl, independen(l na
(ionall, suveranitate.
Lesiur, din toate aceste aspira(ii cate ceva putem relsi
i in leendele pu(ine rlmase pe seama altor voievozi i
domni (8odan \odl, Alexandru cel 8un, Mihai \iteazul,
\asile Lupu, Cuza \odl .a.}.
,tean cel Mare, insl, are calitatea de a i reprezentat ca
de(inltor al tuturor bunelor insuiri, portretul slu izic i
moral iind pllmldit de masele colective drept o hiperboll
nemlrinitl. ,i aceasta cu toate cl in istorioraie cronicile
lau schi(at de obicei in termeni pozitivi, dar la dimensiuni
mai restranse decat a lcuto olclorul. Leci, reconstituirea
trlslturilor sale principale, conservate in viziunea popularl,
este, printre altele, o datorie a prezentului, carei pre(ui
ete ii cunoate temeliile.
Maniestlrile culturale de lar rlsunet na(ional de la
lutna din anul 1871 la care au participat personalitl(i de
vazl ale ortodoxiei i ale intelectualitl(ii romaneti, printre
care Mihai Lminescu i Ciprian lorumbescu, dand las
, 1 L l A N C L L M A k L: L L C L N L A , l M l 1
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
7
visului spre unirea romanilor din toate provinciile, au
resuscitat interesul pentru cunoaterea crea(iei despre
domnitorul ,tean cel Mare. La 1903 revista ,Candela" a
lansat un apel al Academiei Ortodoxe komane cltre oamenii
de bunl credin(l, litera(i, olcloriti, intelectualii care nu
erau indieren(i a(l de trecutul istoric lorios, ,pentru
stranerea leendelor despre ,tean \odl cel 8un i Mare".
Astel cltre aniversarea a 400a de la trecerea in nemu
rire a domnitorului sa conturat ideea culeerii i publiclrii
unor edi(ii antoloice reprezentative ce ar insuma tradi(iile
populare despre domnitor. Anterior in presa timpului, in
publica(iile de olclor usese recunoscutl teza cl leendele,
incepand cu cele publicate in Letopise(ul lui l. Neculce,
oerl surse inormative de netllduitl valoare istoricl i cl
propaarea tradi(iilor despre ,tean cel Mare are o importan
(l aparte pentru cultura na(ionall. O serie de reviste sau
ana}at plenar in opera de identiicare i tiplrire a acestor
materiale: ,,ezltoarea", ,lon Creanl", ,lamilia", ,Albina",
,lltlrumos", ,Na(ionalul", ,Lambovi(a", ,Calendarul Or
todox", ,Lumina", ,Lumea ilustratl", ,Cazeta poporului",
,Calendariul komanului", ,Cazeta 1ransilvaniei", ,Calen
darul colarilor", ,komanische kevue", ,Semlnltorul",
,}unimea literarl", ,Calendarul ospodarilor", ,Lucealrul",
,1udor lamile", ,Leteptarea", ,Muurul", ,loaia poporu
lui", ,Calendarul (lrlnesc", ,\ulturul", ,lranurele" .a.
sunt titluri de reerin(l care au rlspuns apelului despre care
am pomenit. lar aportul unor clrturariolcloriti din aceastl
perioadl i de mai tarziu este cu totul deosebit.
lnvl(ltorul olclorist Simion 1eodorescuKirileanu
(1879192o} a inmlnuncheat i a publicat la 400 de ani
dupl trecerea in nemurire a marelui domnitor multe
dintre izvodirile ce incl mai aminteau de aptele pline de
8
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
izbandl i vrednicie ale lui ,tean cel Mare. lrin culeerile
sale Stcfan cc| Marc si Sfant, |storisiri si cantccc popu|arc, stran
se la un loc in locani, 1ip. AuroraCh. A. Liaconescu, 1903,
238 p., ed. a llla, Monastirea Neam(, Casa ,coalelor, 1924,
3o0+\lll p. i |aptc|c si vitcjii|c |ui Stcfan cc| Marc si Sfant, 8uc.,
Casa ,coalelor, 1943, 154 p., Simion 1. Kirileanu sa lcut
remarcabil in calitatea sa de colec(ionar al tradi(iilor i
leendelor despre ilustrul domnitor. Le aici incolo nici un
cercetltor olclorist nu va ocoli aceste surse de inorma(ie.
keactualizate pentru prima datl cu prile}ul slrbltorilor
putnene din 1904, cand contiin(a romaneascl a comemorat
implinirea a 400 de ani de la moartea domnitorului, aceste
leende, repuse in circula(ie prin tiplrire, au clpltat noi
dimensiuni ca apt de culturl accesibil deopotrivl elevilor
prin lecturl i creatorilor prin reimprospltarea memoriei
despre aceastl personalitate marcantl in istoria neamului
romanesc. Nu vom rei airmand cl S. 1eodorescuKirilea
nu a cules cele mai multe crea(ii din ondul leendelor i tra
di(iilor despre ,tean cel Mare.
La saritul secolului \l\ olcloristul Simeon llorea Ma
rian contribuie sim(itor la imbol(irea tematicl a literaturii
despre tradi(iile istorice prin publicarea culeerilor 1ra!itiuni
popu|arc romanc, Adunate de S.ll. Marian, Sibiu, Lditura
Closius, 1878, oo p. i 1ra!itii poporanc romanc !in 8ucovina,
Adunate de S.ll. Marian, 8ucureti, lmprimeria Statului,
1895, 1 oto+3o8 p.
Lintre culeerile de olclor literar dedicate iurii proe
minente a lui ,tean cel Mare ne vom opri in continuare la
cea intitulatl Stcfan cc| Marc, 1ra!itii, |cgcn!c, |a|a!c, co|in!c
s.a., Culese din ura poporului de 1eodor A. 8odan, 8raov,
Ldit. Libr. Ciurcu, 1904, 72 p. ln colec(ie sunt incluse 27 de
leende, 10 subiecte baladice, 2 colinde i 2 cantece de
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
9
lealn. Cunoscutul istoric i critic literar, etnoloul lordan
Latcu, reerinduse la aceastl brourl, caliicl ,valoarea
tradi(iilor inerioarl celei a colec(iilor similare realizate de
S.1. Kirileanu i 1. lamile", aceasta iind diminuatl de ,adlu
irea a el de el de inlorituri proprii, in stilul epionilor
dulcei ai romantismului", dupl cum se expriml Ov. la
padima in |itcratura popu|ara romana.
Meritul principal al lui 1. A. 8odan este, dupl plrerea
noastrl, acela cl a repus in circula(ie tradi(ii leendare dintr
un areal anume Campia 1ransilvaniei, dei ,toate lrl
indicarea numelor inormatorilor i de mai multe ori va
localizate", dupl cum remarcl i lordan Latcu. Lnul dintre
subiectele baladice intitulat Manca si Stcfan \o!a, pe care
cercetltorii evitl sll comenteze din motive de ordin etic,
presupunem, este o replicl a celebrei balade Mcstcru| Mano-
|c, doar cl ac(iunea se desloarl ,pe Siret la vale", cei noul
meteri il au in runte pe ,Manea cel detept", iar Neru
\odl este substituit cu ,,tean \odl cel cretin". Nota de la
saritul textului in cauzl apare mai curand ca o indreptl(ire.
,Copiatl din manuscrisul: ,Scrisam scripta aceasta dupl
spusa Mariei linthii, nepoata a lui linthea viteazul, eu ltul
bisericii Simeone linthi i trimeasl prea blaoslovitului i
mlritului domn, domn plrinte suletesc i protopop loane
Maior, ca inchinare de ziua numelui Lomniei sale". (p. o9}.
ln context, ne exprimlm plrerea cl dintre subiectele bala
dice culese de 1.A. 8odan un interes aparte il prezintl cel
din ciclul ,tean \odl i mandra, pe care lam inclus in
prezentul volum cu comentariul de rioare.
lolcloristul 1udor lamile (18831921} nea llsat un
Manunc|iu nou !c povcstiri popu|arc cu privirc |a Stcfan cc|
Marc, Stranse de 1udor lamile, Chiinlu, 1iporaia Clasul
|lrii, 1919, 100 p., leende, care prin importan(a lor
10
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
valoricl se situeazl la acelai nivel ca i cele culese i
publicate de S.1. Kirileanu.
lrintre cele 8o de titluri de leende i tradi(ii cititorul
va ala i leende toponimice din 8asarabia: \arnita !c |anga
1ig|ina, ta|arasi !in tinutu| 0r|ciu|ui, !ovacii !in tinutu| t|i-
sinau|ui, |oca|itatca \a!u|-|ui-\o!a pc ma|u| !istru|ui, 0angura
pc va|ca 8otnci.
lrintre caracteristicile de redare a con(inutului mai mul
tor leende este nararea de la persoana intaia i dialoul cu
povestitorii sau inormatorii, de asemenea i men(ionarea
surselor de inormare in ma}oritatea cazurilor.
1udor lamile a salutat apari(ia la 1913 a lucrlrii ,cu o de
slvaritl inri}ire", uocumcntc|c |ui Stcfan cc| Marc in doul
volume publicate de l. 8odan. ,i nu intarzie sli exprime
reretul: ,e plcat cl allturi de aceste invederate lelturi
dintre popor i marele Lomn nu sau strans i acele multe
pizanii, slpate in zidurile bisericilor Moldovei i peaiurea,
in lespezile cetl(ilor ca i cele turnate in doaele clopotelor,
bltuten vase sinte, (esute in prapure i odl}dii, ca sl avem
astel in atat cat sa putut plstra printratatea viore, toate
mlrturiile rlmase de la acest \oievod neintarzielnic recu
noscltor al milei lui Lumnezeu i rabnic rlsplltitor al
vredniciei poporului slu de (lrani i boieri". (p. 2}.
Aceste randuri din prea(a la Manunc|iu nou... se incheie
cu erma convinere a autorului de a respecta autenticitatea
crea(iilor culese, dar i deschiderea acestora spre alte posi
bile interpretlri, ,socotind orice bucatl ca un document
care poate cuprinde in aarl de ceea ce ne intereseazl aici,
incl i alte lumini, mam erit de rezumate sau de adausuri:
din acest punct de privire, rostul meu este cu totul nein
semnat". (p.3}.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
11
Cercetltoarea 1on, 8rill care a consacrat leendei po
pulare romaneti paini alese, inclusiv |rincipii|c c|asificarii
|cgcn!c|or popu|arc romancsti, precum i un corpus impunl
tor din |cgcn!c|c cosmosu|ui, |cgcn!c|c f|orci, |cgcn!c|c faunci
i care cuprinde i leende mitoloice, eoraice, reliioa
se i istorice, nea llsat in manuscris tata|ogu| tipo|ogic a|
|cgcn!c|or popu|arc romancsti. lndex tipoloic i biblioraic
bilinv (romanrancez} cu un volum de 2700 de paini.
Aceastl lucrare ampll include crea(ii din reviste, antoloii,
culeerii de olclor panl la 1940, din Arhiva de olclor a
lnstitutului de Ltnoraie i lolclor C. 8rliloiu panl la 1957
i din ondurile lnstitutului Arhiva de olclor lon Mulea
al Academiei komane din Clu}Napoca panl in anul 19o2.
Ca instrument de lucru acest catalo tipoloic in manuscris
ar putea servi drept punct de pornire cert in studierea tra
di(iilor despre iurile istorice ale marilor personalitl(i, in
clusiv despre ,tean cel Mare.
O interesantl selec(ie de texte despre ,tean cel Mare
publicl olcloristul Seriu Moraru, displrut prematur.
Culeerea sa aplrutl in 1989 la Chiinlu punea temelia
unei serii noi Mostcnirc in stana lrutului, i include leen
de, balade, cantece istorice, portrete literare.
lreocuplri speciale pentru universul leendei manies
tl olcloristul Criore 8otezatu in studiile i culeerile |c-
gcn!c istoricc mo|!ovcncsti (19o9}, |cgcn!c, tra!itii si povcstiri
ora|c !csprc ra:|unatorii poporu|ui (1970}, |cgcn!c|c uoc|ici
(1971}, |cgcn!c|c cponimicc (Lescllecatul Moldovei} (1974}.
\olumul de sintezl |cgcn!c, tra!itii si povcstiri ora|c mo|!ovc-
ncsti con(ine mai multe crea(ii despre domnitorul ,tean cel
Mare.
Lna dintre cele mai bine documentate i arumentate
sub aspect tiin(iic lucrlri de reerin(l este cea semnatl de
12
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Nicolae Co}ocaru (Stcfan cc| Marc si Sfant. |cgcn!c, 8ucureti,
1992.}
Cercetltorul MihaiAlexandru Canciovici este printre
primii etnoloi care au semnalat necesitatea metodoloicl
a ordonlrii i tipoloizlrii corpusului de variante ale leen
delor despre ,tean cel Mare. Aezarea materialului narativ
intrun sistem interator ce reiese dintro scheml tipoloicl
ireascl oeritl chiar de povestitorii populari (naterea,
copillria, tinere(ea, aptele etc.} i notarea dieritelor divi
ziuni i subdiviziuni prin limba}e codiicate speciale nuan
(eazl op(iuni tematice aproundate ale intre ciclului vital
al domnitorului, ca un ansamblu de trlslturi caracte
roloice.
lntemeindui cercetarea pe un corpus de 390 de varian
te din publica(ii ce corespund in tata|ogu| |cgcn!c|or popu-
|arc romancsti, variantele din antoloii, precum i tata|ogu|
|cgcn!c|or popu|arc romancsti, lucrarea in manuscris a rere
tatei 1on, 8rill din arhiva lnstitutului de Ltnoraie i lolclor
tonstantin 8rai|oiu din 8ucureti, M.A. Canciovici ne pro
pune schematip a leendelor despre ,tean cel Mare:
l. Omul / Lomnitorul
1.1. lortret izic
1.2. Caracteroloie
1.2.1. \ite}ie
1.2.2. Spirit de dreptate
1.2.3. Lraoste de popor i a}utor dat slracilor
1.2.4. Ataament a(l de obiceiurile tradi(ionale
1.2.5. Spirit ospodlresc i edilitar
1.2.o. Spirit reliios
1.3. kela(ii de amilie
1.3.1. Copillria lui ,tean
1.3.1.1. lrorocirea viitorului lui ,tean
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
13
1.3.1.2. Caracteroloie
1.3.1.3. Ste}arul din 8orzeti
1.3.1.4. ,}udecata" lui ,tean
1.3.2. So(iile lui ,tean
1.3.3. Mama lui ,tean
1.3.4. Copiii lui ,tean
1.4. kela(ii extracon}uale
ll. lolitica internl
2.1. kela(ii socialpolitice
2.1.1. Cu institu(ii
2.1.1.1. Cu armata
2.1.1.2. Cu }usti(ia
2.1.2. Cu clase sociale
2.1.2.1. Cu boierii
2.1.2.2. Cu (lranii
2.1.2.3. Cu alte plturi sociale
2.2. Construc(ii
2.2.1. Ctitorii
2.2.1.1. 8iserici
2.2.1.2. Mlnlstiri
2.2.1.2.1. Mlnlstirea lutna
2.2.2. Construc(ii edilitare
2.2.2.1. Cetl(i
2.2.2.2. lalate
2.2.2.3. lntlrituri
2.2.2.4. Movile, ropi
2.2.2.5. loduri
2.2.2.o. Lrumuri
2.2.2.7. Alte urme
lll. lolitica externl
3.1. Luptele cu domnitorii din |ara komaneascl pentru
consolidarea puterii politice
14
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
3.2. Luptele de aplrare a (lrii impotriva dumanilor
externi
3.2.1. Luptele cu unurii
3.2.2. Luptele cu turcii
3.2.3. Luptele cu polonezii
3.2.3.1. Ciclul Lumbrava koie
3.2.4. Luptele cu tltarii
3.3. kela(ii diplomatice cu dierite puteri externe
3.3.1. kela(ii cu polonezii
3.3.2. kela(ii cu tltarii
l\. Moartea Lomnitorului
\. kesurec(ia Lomnitorului i transiurarea suletului slu
5.1. Metamoroza in porumbel
5.2. Metamoroza in iner
5.3. Obiecte care au apar(inut lui ,tean, rlmase dupl
moartea sa.
Le remarcat cl aceastl schemltip poartl un caracter
deschis i, ca orice tipoloie enerall, ar putea i raportatl,
in unc(ie de corpusul de variante de care dispunem, la
dierite personalitl(i din cateoria domnitorilor cu nuan
(lrile respective.
La inceputul anului 2004 8iblioteca Na(ionall a kepub
licii Moldova a realizat edi(ia }ubiliarl Stcfan cc| Marc si Sfant
(14571504}. 8iblioraie selectivl, alcltuitori larascovia
Calev, \asilisa Nechioreac, Llizaveta Scripnic, director de
edi(ie Llena 1uruta, director eneral Alexe klu.
ln opinia noastrl acest volum biblioraic acoperl la
maxim cerin(ele din domeniul respectiv prin identiicarea,
inventarierea, clasiicarea i sistematizarea unui volum
enorm de inorma(ie acumulatl timp de secole, situanduse
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
15
in parametrii exien(elor contemporane a(l de acest en
de investiare. Astel cercetltorii de maine ai tematicii
diverse ce vizeazl via(a i aptele lui ,tean cel Mare i Sant
intrl in posesia unei lucrlrihid dintre cele mai complete
i mai bine structurate, oerind noi deschideri spre cercetlri
i studii aproundate.
lentru o imaine cat mai clarl despre ceea ce constituie
aceastl edi(ie biblioraicl, aducem in continuare cuprinsul
lucrlrii ca o sintezl a acestei munci investiatoare:
1. lzvoare
1.1. Locumente
1.1.1. Locumente semnate de ,tean cel Mare
l.1.2. Locumente privind domnia lui ,tean cel Mare
1.2. Cronici
l.2.l. Cronicari romani
1.2.2. Cronicari strlini
2. Studii istorice
2.1. Ceneralitl(i
2.2. lersonalitatea lui ,tean cel Mare
2.2. l. \ia(a i aptele lui ,tean cel Mare
2.3. ,tean cel Mare om politic i de stat
2.3.1. lolitica internl a lui ,tean cel Mare
2.3.1.1. Lupta pentru domnie
2.3.1.2. Cetl(i i localitl(i, leate, inll(ate i ocrotite de
,tean cel Mare
2.4. lolitica externl a lui ,tean cel Mare. Activitatea
diplomaticl.
2.4.1. kela(iile cu lmperiul Otoman
2.4.2. kela(iile cu ltalia
2.4.3. kela(iile cu lolonia
2.4.4. kela(iile cu kusia
2.4.5. kela(iile cu |ara komaneascl
1o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
2.4.o. kela(iile cu Lnaria
2.5. klzboaiele lui ,tean cel Mare
2.5.1. klzboaiele cu polonii
2.5.1.1. 8ltllia din codrul Cosminului
2.5.l. 2. Lumbrava koie
2.5.2. klzboiul cu tltarii. 8ltllia de la Lipnic
2.5.3. klzboaiele cu turcii
2.5.3.1. 8ltllia de la kacova (1475}
2.5.3.2. 8ltllia de la klzboieni (147o}
2.5.3.3. 8ltllia de la \alea Albl (147o}
2.5.3.4. 8ltllia de la \aslui (1475}
2.5.3.5. Luptele pentru cucerirea Chiliei i Cetl(ii Albe
(1484}
2.5.4. klzboiul cu unurii
2.5.4.1. 8ltllia de la 8aia
2.5.5. Luptele in |ara komaneascl
2.o. lamilia lui ,tean cel Mare
2.o.1. Mama lui ,tean cel Mare
2.o.2. So(iile lui ,tean cel Mare
2.o.3. liicele lui ,tean cel Mare
2.o.4. Alian(e dinastice ale lui ,tean cel Mare
2.o.5. Motenitorii lui ,tean cel Mare
2.7. ,tean cel Mare i 8iserica
2.7. l. Ctitor de biserici i mlnlstiri
2.7.1.1. Mlnlstirea Clpriana
2.7.2. Canonizarea lui ,tean cel Mare
3. ,tean cel Mare un simbol peste veacuri
3.1. ,tean cel Mare in memoria poporului
3.2. ,tean cel Mare pe mapamond
4. Cultura i arta in timpul lui ,tean cel Mare
5. Chipul lui ,tean cel Mare in literaturl i olclor
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
17
5.1. lolclor
5.2. 8eletristicl
5.2.1. loezie
5.2.2. lrozl
5.2.3. Lramaturie
5.3. Muzicl
5.4. licturl
5.5. Sculpturl
5.5.1. Monumentul lui ,tean cel Mare (Chiinlu}
5.o. Cinematoraie
5.7. leraldicl, numismaticl, ilatelie
5.8. lconoraie
o. Materiale }ubiliare
kevenind la imainea Marelui \oievod vom re(ine drept
interesantl i altl constatare a stlrii de lucruri: dei domn
al Moldovei, culeltorii tradi(iilor noastre olclorice au adu
nat un boat material reeritor la aceastl personalitate de la
inormatori din Lcraina, Lituania, lolonia, Lnaria, nemai
vorbind de toate provinciile istorice ale komaniei.
\om incerca sl ne oprim asupra acelora care ne acili
teazl sl realizlm o prezentare sinteticl a modului in care
acest Lomnitor ne apare din olclor.
Lin multitudinea crea(iilor olclorice intalnite panl la ora
actuall am considerat reprezentative din punctul de vedere
al corespunderii lor cerin(elor de bazl ale olclorului mai
multe, care se incadreazl in parametriitip de colindl,
urlturl, teatru olcloric, bocet, descantec, poveste nuvelisticl
i paraboll, cantec istoric, baladl, cantec epic eroic i cantec
de lealn i, binein(eles, leenda i tradi(ia orall ca ormele
cele mai rlspandite ale prozei populare cu reerin(l la
domnul moldovean.
18
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
1abloul domniei i vie(ii lui ,tean cel Mare este com
pletat de o serie de materiale tiplrite de C. kldulescu
Codin, l.A. Candrea, \.A. Lrechea, Llena Niculi(l\oronca,
8.l. lasdeu, S. larnea, l. lspirescu, O. 8arlea, \. Adasclli
(ei, lon l. Ciubotaru, Lucia 8erdan i Lucia Cire, pre
cum i de cele alate in manuscrise, ale lui N. Lensusianu
i N. Cre(ulescu. lnorma(ii utile con(in i uictionarc|c gco-
graficc ale }ude(elor in raza clrora au ost consemnate die
rite tanen(e cu tema care ne intereseazl, precum i seria
monoraicl ju!ctc|c |atrici.
Cantecele istorice despre domnitorul ,tean cel Mare
sunt crea(ii de acturl sinteticl, situate intre enul epic i
cel liric, ce relectl obiectiv realitatea, chiar dacl uneori exa
ereazl aptele, dar lrl a atine un nivel de idealizare totall.
Crea(iile olclorice ne oerl de multe ori orme de tranzi(ie,
intermediare, cu elemente de interpltrundere ineall din
sera dieritelor enuri, mai ales din enul epic i liric. Lle
mente de cantec istoric pot i intalnite in }urnalul oral, ca
azl incipientl pentru cele trei specii (cantec istoric, baladl,
cantec epic eroic}, insl de un nivel poetic nedezvoltat, dar
i in iecare dintre acestea luate aparte, in povestirea sim
pll etc. \ariantele |c apa 8ar|a!u|ui, Stcfan-\o!a-n |ata|ic .a.
de un lirism mai pronun(at sunt mici ca volum. 1extele epice
sunt mai intinse. ln totalitate insl ele sunt mai reduse ca
volum decat baladele epicolirice i (cu mult mai restranse
ca panzl, canava decat cantecele epicoeroice, care sunt
orme ample, dezvoltate de cele mai multe ori}.
loporul roman a tiut, prin eniul slu, sli exteriorizeze
viziunea sa istoricl asupra personalitl(ii lui ,tean cel
Mare in leende, cantece istorice i in crea(ii apar(inand
altor cateorii olclorice, care pe lanl apte reale, concre
te, includ i momente eneralizate, tipizate, dar i inventate.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
19
Astel, in balada Stcfan si |a|a din colec(ia lui 1.A. 8odan
apare motivul viselor proetice tllmlcite ulterior in textul
crea(iei.
Atunci cand ecoul aptelor concrete ale domnitorului,
adicl amintirea lor se tere in memoria colectivl, cantecele
respective dispar sau se baladizeazl, iar alteori eroii se subst
ituie cu al(ii mai noi etc. (spre exemplu, subiectele haidu
ceti etc.}.
ln literatura de specialitate speciile men(ionate can
tecul istoric, drept una dintre ormele olclorice arhaice,
balada popularl sau demieposul nuvelistic cantat neritualic
i cantecul epic eroic sau eposul eroic cantat neritualic al
romanilor privite iind ca trei compartimente distincte ale
unui domeniu complex, conlomerat de specii numit can
tecul bltranesc, sunt tratate uneori neunivoc de cltre di
eri(i cercetltori, ceea ce poate produce conuzii cititorului
neini(iat, in special elevilor. lnsl, repetlm, aceastl chestiune
(ine de domeniul clasiiclrii, al tipoloizlrii celor trei specii
care au existat i in evul mediu i in care ia lsit relec(ie
i personalitatea ilustrl a domnitorului ,tean cel Mare. ln
context vom men(iona cl speciile respective nu apar con
comitent, in acelai timp, i se dezvoltl ineal pe parcursul
existen(ei lor in timp.
8alada istoricl, o orml artisticl rar intalnitl, mai elevatl
poetic, ce include elemente de ic(iune (spre deosebire de
cantecul istoric}, a luat natere de timpuriu. Crea(iile epice
cu caracter vite}esc despre ,tean cel Mare au aplrut, cu cer
titudine, dupl moartea domnitorului, in secolul al \\llea.
Nu intamplltor istoricul i eoraul polon Matei Str,}cov
ski evocl la 15741575, cu prile}ul cllltoriei sale in Mol
dova tantccu| |ui Stcfan \o!a pe care la auzit in pie(e i pe
strlzi interpretat de mul(imi acompaniate de cobze i allute,
20
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
airmand cl ,moldovenii i muntenii cantl despre el
nereit, la toate petrecerile lor...". latl acest text in ver
siunea lui 8.l. lasdeu:
,,tean, ,tean \odl,
,tean, ,tean \odl,
8ltea pe turci,
8ltea pe tltari,
8ltea pe unuri,
le ali(ieni, pe poloni".
Lvident, asemenea crea(ii aveau rolul lor aparte in con
textul luptei antiotomane, iindcl turcii la acea perioadl erau
un pericol real pentru (lrile europene, iar aptele de vite}ie
ale lui ,tean cel Mare erau incl vii in memoria popularl.
liloloul ceh }an 8ohoslav in cartea sa 0ramatica cc|a,
scrisl in 1570, men(ioneazl balada Stcfan si uunarca, cu
subiect reeritor la cucerirea Chiliei in 14o5 de cltre ,tean
cel Mare. ln compartimentul respectiv din colec(ia noastrl
vom ace comentariul de rioare in lelturl cu aceastl
baladl, care de la 8.l. lasdeu incoace a suscitat interesul
mai multor cercetltori (A. 8alotl, k. Manolescu, O. lapa
dima, A.lancu, N.Labi}a .a.}.
ln secolele \\ll\\lll cronicarii moldoveni Criore
Lreche, Miron i Nicolae Costin, lon Neculce dau la iveall
crea(ii narative orale de larl circula(ie in popor leendele,
care au reinviat tradi(ia istoricl despre ,tean cel Mare. Lin
cele 42 de leende inserate in 0 sama !c cuvintc din |cto-
pisctu| 1arii Mo|!ovci al lui l. Neculce noul crea(ii se reerl
la via(a i aptele lui ,tean cel Mare.
Apari(ia miclrii haiduceti i a crea(iilor populare des
pre haiduci a inluen(at dezvoltarea eposului eroic, in care
sunt canta(i exponen(i ai oamenilor simpli ce au luat calea
codrului i care luptl pentru libertatea sociall in primul
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
21
rand. keprezentan(ii domniilor i ai boierimii, identiica(i ca
exploatatori, deprava(i etc. nu mai sunt trata(i la el ca ,tean
cel Mare i curtenii sli impreunl cu boierii i (lranii vite}i
care nu iau precupe(it vie(ile pentru libertate na(ionall i
independen(l.
ln virtutea tradi(iei, unele balade, cantece epice eroice
au preluat anumite mlrturii cu reerin(l la domnitorul ,te
an cel Mare (Miu |ai!ucu|, Mi|u topi|u, tor|ca, |ctinu| |ogat,
\artici .a.}, chiar cu riscul substituirii criteriilor valorice,
cand haiducul este inzestrat cu calitl(i pozitive de excep(ie,
iar domnitorul rlmanand in umbrl. ,lentru a in(elee insl
aceastl imaine a lui ,tean din baladele haiduceti, trebuie
sl o vedem prin prisma rlsturnlrii valorice, obiectivatl de
starea sociall a epocii", airml Nicolae Co}ocaru, in colec
(ia de leende ,tean cel Mare i Sant de la 1992, explicand
i motivele pentru care aceste crea(ii au preluat la oriine
numele lui ,tean cel Mare din cantecele de vite}ie ce au
promovat chipul domnitorului ideal, lrl pereche panl i
dupl aceastl epocl. Cantecele epice localizeazl ac(iuni
eroice ,in Moldova", ,in 8ueac", ,}os pe apa Nistrului", ,in
susul Siretului", ,la poartl la ,tean \odl", ,in curte la
,tean \odl" etc.
\ariantele de balade provenind din 1ransilvania, in spe
cial cele din colec(ia lui 1.A. 8odan, in care se incearcl o
etalare a crea(iilor despre ,tean \odl cu subiectele clasice
cum ar i Miorita, Mcstcru| Mano|c .a. nau rezistat timpului
i riorilor valorice. Lnele dintre aceste subiecte cum ar i
Stcfan si Man!ra, Stcfan si |a|a, Stcfan, fata si uunarca, Stcfan
\o!a si uunarca prezintl un interes aparte mai ales pentru
cl respectl adevlrul istoric.
Comentand intereren(ele sarboromane din cantecul
epic eroic |ctinu| |ogat, l. Caraman se reerl i la enomenul
22
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
adaptlrii la mediul olcloric, aducand exemplul cand (arul
,tean Ct}epane a devenit ,tean \odl, adicl eroul
sarb a ost identiicat cu unul dintre domnii romanii cei mai
ilutri prin vite}ia lor i totodatl cel mai popular. Se cuvine
sl acem aici o remarcl. La sarbi Stepan Lusan ca persona}
al cantecului epic eroic este mire. ln variantele romaneti
insl ,tean\odl este, de cele mai multe ori nunul, i aceastl
identiicare vldete un caracter de permanen(l, ca nume
pentru nun, allturi de al(i monarhidomnitori, cum ar i
lancu\odl, Mircea\odl, letru\odl, Mihnea\odl, Neru
\odl, kadu\odl, Clior\odl etc., in unc(ie de zona unde
este plasatl varianta cantecului Oltenia, Muntenia, 8a
natul, Lobroea sau Moldova. Mai mult decat atat, varianta
moldoveneascl de la Nere}u din (inutul \rancei e cunoscutl
in popor cu denumirea tantccu| |ui Stcfan-\o!a, dei in tot
cuprinsul ei numele domnitorului nu e men(ionat niclieri.
Lvident, creatorul colectiv anonim care este poporul roman
a considerat numele lui ,tean\odl cel mai potrivit pentru
rolul autoritar al nunului mare, in concordan(l cu parame
trii eroismului i adevlrului istoric in enere. ln tradi(ia
popularl a nun(ii la romani anume nunul este persona}ul
cel mai important, care de obicei dicteazl probele ini(iatice
ale mirelui din acest ciclu de cantece.
Lacl, insl, in pu(inele variante olteneti totui apare un
alt \odl ca nun, atunci, de reull, ac(iunea este plasatl ,in
curte la ,tean\odl", reieind cl, respectiv, el este cel pu(in
tatll mirelui, adicl socrul mare, azda nuntailor. Menta
litatea popularl romaneascl na permis ,coborarea" lui
,tean\odl la ranul de mire in cantecul epic eroic |ctinu|
|ogat, iindcl aceasta ar i lezat demnitatea sa de venerabill
iurl domneascl, ar i ost un act de impietate i sacrileiu
pentru prestiiul slu inealabil. Cat privete ,variantele de
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
23
compromis", in ele ,numele lui ,tean\odl apare mai de
rabl ca o simpll etichetl, lrl vreun rol special. L un mod
pur ormal de a permanentiza o iurl vehiculatl de o veche
tradi(ie, atunci cand atributele ei oriinare sau eclipsat"
airml l. Caraman
lolclorul obiceiurilor de calendar in care numele lui ,te
an cel Mare este invenicit ie in colindele de Crlciun sau
prin urlrile de Anul Nou in pluuoare sau baladepluuoa
re, mai dlinuie i in zilele noastre in localitl(i de pe ambele
maluri ale lrutului. La el sunt i tradi(iile despre ,tean cel
Mare intruchipate in teatrul olcloric avand ca model subiec
te haiduceti, inclusiv persona}ele implicate. Cantecul de
lealn, descantecul i bocetul consemneazl imainea dom
nitorului in expresii i ormule poetice adecvate stlrii emo
tive descrise.
Lar specia care a asimilat plenar tot ce a putut crea e
niul popular despre domnitorul ,tean cel Mare este, lrl
echivoc, leenda, in special leenda istoricl.
\echimea perindlrii sale active in circuitul olcloric ne
inlduie sl spunem de la inceput cl este vorba despre
constituirea unui adevlrat mit in in(elesul real al cuvantului.
lanl i elementele de portretizare izicl ne conduc in acest
sens. 8unloarl, lcand reerin(l la leendele ce vizeazl
copillria lui ,tean cel Mare, vom urmlri cum mai mul(i
povestitori populari la inceputul secolului trecut ii con
struiau airma(iile i din unele elemente antastice.
,Cand la lcut mlsa, ursitoarele lau ursit cl ar sl ie un
om mare i vestit in toatl lumea, i multe apte bune ar sl
acl i pe mul(i dumani ia prlpldi dupl cum a i ost
i ia pus numele ,tean.
Le mic era rumos i cretea iute, ca din apl. lncl de
blie(el era hiznovat i unde lsea blie(i voinici se }uca cu
24
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
danii dea buzduanul. La cincisprezece ani implini(i a ucis
un urs, lrl sl aibl ceva in manl...". (Stcfan cc| Marc si Sfant).
,Cand era de zece ani, ,tean se arlta iste( i plin de
nlzbatii: nu lseai in sat copil netrantit de el. Cand era intre
copii nu tia multe, i cum nu se dldeau birui(i, }os cu ei la
plmant: Aa de meter era la trantl, incat nu se lsea nimeni
sll intreacl sau sll biruiascl. Se dusese vestea in lume, cl
eciorul mlriei sale e voinic i amarnic, iar adesea auzeai
zicand: , Cea i de el cand va a}une mare?". (uin copi|aria
|ui Stcfan cc| Marc).
,Cand era mic, poate aa de vreo zecedoisprezece ani,
mamlsa se zice cl sll i trimis in pldure, dupl vreo doul
vreascuri, sl aibl cu ce sli iarbl o mlmlliu(l. ll trimise
colea cam in pranzior, ca panl la amiazl sl vinl cu vreas
curile. Ateptl panl se sui soarele in crucea amiezii, dar co
pilul nu mai venea, mai atepta panl la oina cea mare, dar
nu se mai inturna nici cu vreascuri, nici lrl vreascuri.
Mamlsa, vlzand cl nu mai vine, se sperie crezand cl lo
i mancat vreo iarl sllbaticl ori cl so i rltlcit. Necl}itl
cum era, lul drumul cltre pldure. Cand era sl intre in
pldure, mai mare ii u spaima vlzandui copilul intre doi
lupi mari cat doi uri, care urlau in mainile lui.
Mamlsa, speriatl, stril dupl a}utor, dar copilul ii zise:
Nu(i ie ricl, clci ltias numai cat doi oareci, maine
poimaine i mai mari o sl prind:". (Stcfan cc| Marc si |upii).
kecunoatem aici asimilarea unor insuiri prezente doar
la eroii pozitivi ai basmelor, care aproape invariabil ,intro
zi cresc cat al(ii intrun an". Numai aa dimensiunile or(ei
i semniica(iei sale pot i in(elese. Numai de aceea un alt
inormator putea spune: ,Lei era mic la stat, dar era iute
amarnic, incat se bltea cu treizeci de oameni deodatl, lrl
sl se teaml ca i bltut.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
25
,tean cel Mare i Sant zice cl nu era mare la staturl,
ci om mlrun(el, dai vorba cl era maren cap, unii spun cl
era de apte palmen runte, mare la minte i cu chibzuiall,
era mare in sat i in apte, cum na mai ost altul ca el i...
poate na mai i vodatl". (Stcfan cc| Marc si Sfant).
lnsuirile morale ale eroului copleesc i reprezintl ceea
ce intradevlr se cuvine a i luat in seaml in chip deosebit,
in prim plan stau elementele care sus(in atributul principal:
acela de iscusit militar, mare strate, politician abil calitl(i
ce se contopeau in chipul unui rlzboinic viteaz intru aplra
rea celor mul(i. ln unc(ie de acestea insl pot i distinse i
altele, carel umanizeazl distinct. Nara(iunile olclorice evi
den(iazl in special draostea pentru plmantul i locuitorii
(lrii a clror rlspundere o purta. liindcl otenii vedeau in
Lomnitor nu numai un comandant militar ce tia sl dea
ordine i porunci, dar, in primul rind, un sltuitor luminat
i incercat. Ceea ce ordona voievodul, de apt, era vrerea
poporului i poruncile sale erau cele pe care, in numele
celor mul(i, era chemat sl le dea. ln acest el o istorioarl
povestitl de poporul insui are clldura aptului trlit sau
retrlit de popor, a aptului la care naratorul a participat sau
de iecare datl participl suletete mlcar. Numai astel
memoria popularl dezvlluie sim(lmintele epocilor trecute,
sim(lminte boat colorate de lumina leendarului i care se
spri}inl pe temeliile existen(ei amlnuntului real.
,le cat era de amarnic in vreme de rlzboi, pe atata era
de bland i bun i cu dreptate in vreme de pace. Celor slraci
le da bani i moie, tot aa i celor vite}i i cu credin(l cltre
domn. Celor nlplstui(i i asupri(i le lcea dreptate, aa cln
(ara lui era numai belu i toate celea de mul(umitl.
,tean \odl cununa, boteza i petrecea la cumltrii all
turea cu (lranii, laolaltl, i stria ca sub cetatea Neam(ului:
2o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
,Cioacl nurcl
Lanl burcl
,i papuc lanl opincl".
(Stcfan cc| Marc si Sfant)
Oamenii simpli din popor au tiut a duce peste timpuri
i a cinsti iscusin(a min(ii i vite}ia bra(ului strlmoesc, care
sau strlduit pentru aplrarea liei i iin(ei na(ionale. ,i
interesul slu pentru soarta celor mul(i se concretizeazl ade
sea in apte pline de talc. ,tiind cl or(a de care dispune se
bazeazl pe spri}inul oamenilor obinui(i, voievodul este
mereu allturi de ei.
,Oriicine indrlznea i se scula asupra lui, el invinea il
lcea sl poarte rica un timp indelunat, cl era omul lui
Lumnezeu, smerit, indurltor, cu dreptate i totdeauna, de
cate ori avea sl poarte rlzboi cu vun duman, nu se pornea
deacasl panl nu insura doulzeci i patru de llcli i mlrita
doulzeci i patru de ete, dandule tuturor averi i lcandui pe
to(i ospodari". (Stcfan cc| Marc si Sfant).
,tean cel Mare na ost niciodatl bucuros de a vedea
suerinzi, de ai scllda suletul in striltele de durere ale
rlni(ilor i muribunzilor, cum era, deo vorbl, irea lui \lad
|epe sau \lad Lracula. lnsl in conruntlrile cu dumanii el
nu preetl sl se expunl. Ll ii iubete semenii i soarta lor
o pune mai presus decat pe a sa. Le aceea in anumite situa(ii
preerl lupta exponen(iall, sinularl, ana}anduse in
aceasta dupl modelul cei este oerit de vechile practici i
nara(iuni. 8unloarl intro conruntare cu leii ,tean cel
Mare i implratul acelora ,se hotlrarl ca numai amandoi sl
se lupte. Luptl dreaptl, luptl voiniceascl. llrl multl bltaie
de cap se invoirl. Sulecandui manecile, se luarl la trantl
i se zolirl panl ce era soarele in crucea amiezii, dar nu se
biruirl. La amiazl blurl cate o inhi(iturl de apl, clci li se
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
27
uscase limba i cerul urii de inierbanta(i ce erau, apoi se
hlr(uirl panl la oina cea micl, atunci cand implratul lei
lor mai sllbind din picioare, clzu peste un bolovan de i sau
sucit rumazii i cu ei suci(i sa intors acasl, ruandul pe
,tean cel Mare de iertare". (Stcfan cc| Marc si |csii).
Lin ramentul de leendl de mai sus putem observa cu
limpezime cl viziunea prezentl in aceastl relatare opune
parcl pe lltlrumos zmeului, asiuranduise ca de obicei
celui dintai, nu lrl reutate, izbanda.
kepetatele rlzboaie mari i mici, rele i uoare, mai
luni i mai scurte, toate purtate in numele intereselor (lrii
i ale poporului, au llsat o impresie deosebitl in amintirea
urmailor. \ictorioase, cele mai multe dintre ele evocl mira
colul impre}urlrii, cand e diicil sl(i explici ad}udecarea
loriei. ,tiinduse umili i lrl spri}in, cei mul(i au incercat
sl dea talcul lor aptelor, dupl aceleai intocmiri proprii
basmelor, cori}and i schimband dimensiunile i esen(a
crea(iilor umane. ln aceste apropieri ale dieritelor specii
(leendl, basm, baladl} cu pllsmuiri antastice, cu ra
mente cantate i recitate, cu incerclri de a respecta ormu
lele caracteristice i de a ,(lrlniza" persona}ele, indierent
de treptele lor sociale, olosirea unor mi}loace artistice simi
lare pentru leende i basme .a., se ace sesizabill practica
olcloricl de apreciere calitativl i nu cantitativl a timpului.
Avem aici mai multe explica(ii. Le reull, naratorii de
poveti, povestiri, tradi(ii au ost totdeauna i buni poves
titori de leende. Acetia, in conormitate cu leea con
sumului minim de eort al memoriei, adeseori cedeazl eno
menului atrac(iei dintre specii, care este i un enomen
bilateral, reciproc. Apoi cumplnirea indelunatl a aptelor
iilor sli poporul o implinete cu sentimente trainice im
primate in memoria colectivl (olcloricl}, in stare sl reziste
28
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
timpurilor. ln aceste detalii i amlnunte, de apt, poporul
povestete despre sine insui, atribuindui calitl(ile sale
Lomnitorului dra.
lmpotrivinduse adesea cu otenii lui pu(ini, dar darzi, pu
hoiului tltlresc, Lomnul Moldovei ob(ine uneori spri}inul
neateptat al necuvantltoarelor. Ca in A|cxan!ria, cartea des
pre Machedon implratul. Lotat cu o temeinicl i rapidl }u
decatl, ,tean cel Mare tie sl ia hotlrarea cea mai nimeritl.
,ln toiul uneia din lupte cerul se intunecl i ,tean \odl,
care era in runtea otirii, vlzu nourul care intunecase
lumina soarelui i, temanduse de o prime}die mare, indatl
a dat poruncl la oaste ca sl ieie cate un snop de paie de pe
miritea care era in apropiere i sll implante in varul su
li(elor i atunci cand sa apropia nourul de danii sl deie oc
la snopi. Cand sa apropiat nourul de oaste, to(i au dat oc
la snopi. Nourul nu era nour de ploaie, ci nour de urnici.
,i in partea acea care se llsase pe oastea lui ,tean au ars toa
te urnicile, iar celelalte, care sau llsat in tablra tltarilor, iau
picat i iau mucat aa de tare incat iau prlpldit cu totul".
1radi(ia airml cl aerimea min(ii sale la a}utat sl iasl i
din alte incurclturi similare. Lste vorba, ca sl ne exprimlm
clrturlrete, de talentul slu deosebit in meseria armelor, de
uurin(a cu care lsea strateii corespunzltoare rezolvlrii
tuturor situa(iilor de pe campul de luptl. O leendl ne
povestete cum sa intamplat cu moara de apl, cand ,tean
\odl a luat prima datl cetatea 8enderului de la turci. Altl
leendl scoate la luminl iretlicul olosit intro bltllie cu
tltarii, arltandune cl orice (lran i plstor insemna pentru
Lomn la nevoie un strl}er al hotarelor (lrii, iar allturi de
acetia tot ce (inea de via(a lor.
,,i cea lcut ,tean \odl?: la hlituit cu meteu i a
luat ,tean vreo ca(iva ostai vrednici i buni de url i to(i
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
29
clllri. Cu danii a strans o cireada de boi la un loc cu vaci,
cu vi(ei, cum sa intamplat, i a pus mai pe toate vitele clo
pote, tlllnci, clopo(ei i leau luat la oanl cat ce puteau ui
inspre vetrele tltlreti. 1ltarii, cand au auzit huitul clopo
telor, tropotul vitelor, muetul lor, halca ostailor, nu tiau
ce urie i manie vine peste danii ca sli prlpldeascl. ,i
nau mai ateptat sl vadl cei, au luato la picior care cum a
putut, llsand toate in plmant numai ca sl scape mlcar cu
suletul".
Alteori succesul este asiurat prin elul in care ,tean
tie sli indrumeze i sl oloseascl otile, lcand uz de
tactica militarl occidentall aplicatl in terenul Moldovei i de
arme de provenien(l occidentall. ln special marile rlzboaie
au scos la iveall virtu(ile sale militare. Cum a ost i bltllia
de la lodu lnalt / \aslui.
,Cand a vlzut ,tean puzderia ceea de turci, na ost deci
chip sl se batl l(i i la loc lat. lndatl a coti}ito ,tean cu
oastea sa indlrlt pe ici pe colea. ,i tot ia tras pe turci incet
incet drept pe unde tia nlzdrlvanul Moldovei cl ia ace
chislli(l. Cu iretlic ia blat intro vale incon}uratl numai
de codri mari i locuri ioroase, vli mocirloase, rapi prl
plstioase i lacuri intunecoase".
le lanl eviden(ierea insuirilor Lomnitorului, tradi(iile
respective mai ac dovada deosebitei puteri de memorizare
a poporului, de plstrare a amlnuntului plin de semniica
(ie. Ne surprinde i ne impresioneazl ce sa putut reconsti
tui din spusele mai multor naratori in lelturl cu acelai
rlzboi, cu privire la etapele i amlnuntele deslurlrii. lm
presioneazl mul(imea detaliilor in lupta cu turcii, care, de
apt, corespunde mlsurii pericolului pe care acetia lau
prezentat in evul mediu pentru Moldova. Lacl despre
incletlrile cu unurii, cu leii i chiar cu tltarii, leendele
30
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
plstrate sunt destul de evident localizate, cele in lelturl cu
turcii sunt ancorate in realitatea tuturor zonelor (lrii.
Leenda \rancioaei am ascultato i in cadrul estivalului
|ovcstca vor|ci la Chiinlu de la un tanlr povesta \ladislav
8adan din satul Cliova, raionul Orhei.
lotrivit tradi(iei, o bltranl, la care ,tean cel Mare a a}uns
la vreme de restrite, ii spune Lomniei sale, oerindui a}u
torul:
,Aistai 8odea, aista Spirea, celllalt Nerill, apoi 8ar
san, Spulber, lavll i cu Nistor. 1o(i sunt eciorii mei i acum
(ii dau Mlriei1ale...".
kelcandui otirea, ,tean ii atacl din nou pe invadatori
i reuete sli alune. Lupl aceasta ,iecare din cei apte
ra(i inapoinduse sau aezat, intemeindui sate dupl nu
mele lor: 8odeti, Spireti, Nerileti, 8arslneti, Spulber,
lluleti, Nistoreti".
le lanl eviden(ierea insuirilor Lomnitorului, tradi(iile
prozei populare mai ac dovada unei deosebite puteri de
memorizare i plstrare a detaliilor pline de semniica(ie.
Lierite variante ale uneia i aceleiai crea(ii olclorice
scot la iveall noi scanteieri ale anteziei populare, ce adaul
alte i alte nuan(e la conturarea portretului voievodului.
8unloarl, intrun rand, adresanduse mul(imii de prizonieri
lei, leenda spune cl ,tean ace apel la contiin(a acestora:
,Le ce nu ne llsa(i in pace, lea zis ,tean, sl ne clu
tlm de treburile noastre. Cl noi navem supui sl ne aducl
toate dea ata. Noi arlm, noi semlnlm, noi prlim, noi
secerlm, ca sl avem bucate. Le ce nu ne llsa(i in pace, vl
zic voul?
,i indatl ia pus la plu pe to(i, deau arat esul care se
vede din liatra i panl la koznov, iar in loc de rau puse
hindl i pldurea a crescut mare i rumoasl, numinduse
Lumbrava koie"...
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
31
Se tie cl purtltorii de olclor posedl o vastl capacitate
de a eneraliza, de a scoate morala aptelor lucrurilor, de a
da o interpretare proprie i liberl intampllrilor concrete.
1recand odatl cu vanltoarea pe lanl satul lrumoasa din
prea}ma Clllrailor, ,tean cel Mare sa oprit pe Lealul ml
nlstirii, cercetand localnicii cu vorba i intrebandui, ce
pre(uiesc mai mult pe lume. ,Omenia, Mlria ta, lrl omenie
via(ai amarl...".
8inecunoscutl ne este ri}a Lomnitorului pentru a ridica
llcauri sinte dupl iecare bltllie incununatl de succes.
Leenda despre ste}arul lui ,tean cel Mare de la Cobalnea,
raionul ,oldlneti e tiutl de mari i mici. 1inzand sl lo
riice numele voievodului, orurile locale au inauurat la
Cobalnea estivalul olcloric |a um|ra stcjaru|ui i iau inll
(at monument mlre( allturi de clopotni(a din lemn ridicatl
conorm tradi(iei de ,tean cel Mare. Le apt, ste}arul este
un simbol al lui ,tean cel Mare in Moldova. Avand rldlcini
adanci in solul (lrii, coroana sa acoperl un spa(iu lar, aa
cum ,tean a tiut sl se impunl in Luropa medievall.
Le numele Lomnitorului sunt leate sute de leende ale
locurilor: manlstiri, biserici, poduri, iazuri, antani, izvoare,
copaci, vli, stanci i multe altele, iind socotite ca avandu
i inceputul, peste tot, de la Lomnia sa. Atat de puternic ne
apare implicat in existen(a poporului i a (lrii, incat adesea
,tean cel Mare este socotit de cei mul(i in randul divini
tl(ilor ortodoxe cu mult inainte panl la sanctiicarea sa. lar
actul propriuzis al canonizlrii i aezarea lui ,tean cel Mare
in randul sin(ilor la 1992 este o conirmare a venera(iei de
cltre bisericl a voca(iei cretine a luptltorului pentru dreap
ta credin(l Santul ,tean \oievod.
ln acest context am considerat intemeiatl oportunitatea
includerii in aceastl culeere a textului paneiricului cu
32
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
vant de preamlrire adus Santului \oievod ,tean cel Mare
la canonizarea sa precum i a textelor din kulciuni i
Acatist.
Lintre aptele sale intru prosllvirea lui Lumnezeu este
i cea descrisl in continuare.
Leenda Manastirca tapriana, culeasl de Simion 1. Ki
rileanu la inceputul secolului, airml: ,ln 8asarabia este o
manlstire veche, urzitl i inzestratl de leromonahul Chi
prian Muat\odl, un mo al lui Alexandrucel8un i de
aceea iau zis Manastirca t|ipriana. Mlnlstirea Chipriana a
ost de multe ori tocmitl, innoitl i inzestratl de mul(i
Lomni ai Moldovei, printre care a ost i ,tean\odlcel
Mare i Sant cu tot neamul lui.
Aici petrecea ,tean\odl vara cate o bucatl de vreme
cu toatl amilia lui domneascl... lntro zi sau luat la vanat
prin pldurile dimpre}urul mlnlstirii. \odl a prins sinur o
clprioarl vie, mandrl i pestri(l, cu pete albe i surii. 1o(i
lludau hiblcia i apta lui ,tean i credeau cli o minune
dumnezeiascl. Aa cl sa dus vestea i povestea de capra asta
i din care pricinl mlnlstirea lui Chiprian sa numit ml
nlstirea Clpriana".
Sl constatlm, totui, cl la mi}loc nu e altceva decat o
aplicare proprie i liberl a canoanelor bisericeti, o mlrturie
a ini(iativei pornite din masele de credincioi. kosturile sale
in aplrarea i indrumarea muritorilor de rand sunt subliniate
in spusele unui povestitor erm incredin(at de ele i deduse
din apte ce sunt creionate concret:
,Luhul lui ,tean\odl imbll cand i cand pe plmant,
mai ales cand na(ia noastrli in cumplnl mare. Aa, se zice
cl la
,
77, cand a ost bltllia cu turcul la llevna ,tean,
cand a vlzut cl se strane lume din mun(i i din campii sl
porneascl la rlzboi, el sa sculat din mormant i duhul lui a
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
33
carmuit i a povl(uit otirea noastrl, dea lcut pe turci sl
mai simtl o datl trecand printrinii spaima de altldatl".
Leenda Sa|ia |ui Stcfan-\o!a, publicatl la 1903 de Si
mion 1. Kirileanu ne apare, de apt, ca un testament popular
al Lomnitorului:
,Se povestete cl ,tean\odl, cand era aproape sl
moarl, a luat ocheana i sa uitat in }os peste draa lui Mol
dovl, so vadl bine, bine de tot i sl moarl cu ea in and.
,i cum se uita ,tean\odl aa, a zlrit venind asupra lui
din apte plr(i apte neamuri pline de dumlnie. Atunci
bltranul Lomn lul sabia i omplantl intrun perete, rlind
cltre cei ce stlteau in prea}ma lui:
Lraii mei, dea veni vrl}maul i va cere sl vl supune(i
lui, spune(ii cl inenunchea(i, numai ca i el sli arate
puterea dacli vrednic sl ie stlpan. ,i el vantreba: ,Cum?".
lar voi sli rlspunde(i: ,Sl sco(i sabia asta implantatl de
,tean al nostru pe patul mor(ii"...
Lnii povestitori populari, lcand exces de optimismul
colectivolcloric, airml:
,,tean cel Mare i Sant are slnvie inainte de invierea
cea de obte, cllare pe calul lui i cu sabia in mana dreaptl,
(inando drept in sus, dar atunci trebuie sl ie mai mare ne
caz pe neamul nostru. Al(ii zic cl duhul lui are sl se intru
peze in alt trup omenesc... Amu nu vrea sl se ite rlzboi, dar
cand la rlzbi mila de traiul nostru intre strlini, are sl scoatl
varul slbiei de trei deete aarl din mormant i are sl se
incaiere la rlzboi to(i implra(ii de pe a(a plmantului, cl
atunci are sl ie rlzboiul cel mare".
Aici se cuvine lcutl concretizarea cl povestitorul se
reerea la rlpirea 8ucovinei sub labsburi i cl ,rlzboiul cel
mare", intuit de opinia popularl, a i avut loc primul rlzboi
mondial.
34
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
lovestitorul popular, autocritic din ire, nu se ab(ine sl
declare cl i noi, cei care umbrim astlzi plmantul lui ,tean
cel Mare, avem o mare rlspundere a(l de Lomnia sa, a(l
de ceea ce sa strlduit sl ne lase motenire:
,Atunci cand anvia ,tean\odl, are sl vadl cum neam
stlpanit i neam inri}it bucl(ica noastrl de plmant, care
nea llsato mandrl i imbeluatl i pentru care sa bltut
el de 40 de ori, cu vite}ie i draoste de moie".
ln tendin(a de a realiza un portret cat mai complex i mai
complet al Marelui voievod, am putea imbol(i aceste paini
cu noi i noi randuri. Clci aa la plstrat i la crescut in sulet
poporul, vorba lui M. Sadoveanu, ,cum crete scoica per
la"... Avem datoria santl sl purtlm in sulet acea comoarl
de sim(ire i mandrie leitiml, cu acea piatrl scumpl a iubirii
de neam, scrisl in memoria timpului nu atat cu pana, cat cu
inima.
\enit din permanen(a valorilor surprinse, a necesitl(ii
intre(inerii lor, din atribuirea unor unc(ii simbolice aceas
ta este explica(ia vitalitl(ii impresionante a chipului lui
,tean cel Mare in olclor, receptat de noi ca o incantltoare
i proaspltl realizare a suletului colectiv.
*
I. Oe la cronicari
cetire
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
37
1. LOMNllA LLl ,1LlAN \OLA,
CLl ZlC CLL 8LN, llClOkLL LLl
8OCLAN \OLA ,l LL MLL1L kAZ8OAlL
MlNLNA1L CL AL lACL1. CANLL SAL
LOMNl1L, lOS1AL CLkSLL ANlLOk
o9o5 <1457> AlklLlL 12, }Ol
cest domn, ,tean vodl, dupl doi ani a
domnii lui lltru vodl Aron, rldicatusau de la |ara
Munteneascl cu multl mul(ime de oaste munteneascl
i din (arl aduna(i i au intrat in (arl. ,i silind spre
scaunul Sucevii, iau ieitu inainte lltru vodl Aron pe
Siretiu, la Lol}lti, la tinl, i sau lovitu in zioa de }oi
mari, aprilie 12, i inranse ,tean vodl pe Aron. Ci Aron
vodl nu sl llsl cu atata, ci de iznoavl sau bulucitu i al
doilea randu, sl lovi la Orbic i iarl birui ,tean vodl. ,il
prinse pe lltru vodl Aron ii tlie capul, dei rlspllti
moartea tltaneslu, lui 8odan vodl.
a. Criore Lreche.
Letopisetul 1rii ôldovei
-
, ,
_
38
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
2. CANLL SAL S1kANSL |AkA
LA LlkLl1A1L
eciia ,tean vodl stransau boierii (lrii i
mari i mici i altl curte mlruntl dimpreunl cu mitro
politul 1heoctistu i cu mul(i cllulri, la locul ce sl
chiaml Lireptatea i iau intrebatu pre to(i: iestele cu
voie tuturor sl le ie domnu? Li cu to(ii au striat intrun
las: ,ln mul(i ani de la Lumnezeu sl domneti". ,i decii
cu to(ii lau rldicatu domnu i lau pomlzuitu spre
domnie mitropolitul 1heoctistu. ,i de acolea luo ,tean
vodl steaul |lrai Moldovei i sl duse la scaunul
Sucevii. Lecii ,tean vodl ltindusl de mai mari lucruri
sl acl, nu cerca sl aaze (ara, ci de rlzboiu sl ltiia, cl
au implr(itu otii sale steauri i au pus hotnoi i
clpitani, carile toate cu noroc iau venit.
3. CANLL AL LLA1 ,1LlAN\OLA
CllLllA ,l CL1A1LA AL8A
LL LA lACANl
l leatul o973 <14o5> mese(a henarie
23, adunandu ,tean vodl multl oaste de (arl, vrandu
sl rlscumpere cetl(ile carile le luase planii de la al(i
domni, pooratau cu toatl puterea sa spre cetatea
Chiliei. ,i sosindu la cetate miercuri spre }oi, la miazl
noapte, au incun}urat cetatea. lnsl }oi nu sau apucat de
har(u, iarl vineri dinsdediminea(l au inceput a bate
Ckl COkL LkLClL. LL1Oll SL|LL |Akl l MOLLO\Ll

51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
39
cetatea i aa toatl zioa sau hlr(uit plnl in searl. larl
sambltl sl inchinarl cei din cetate i intrl ,tean vodl
in cetatea Chiliei. ,i acolo petrecandu trei zile vese
lindusl, lludandu pre Lumnezeu, imblanzia oamenii
in cetate. Lecia i la Cetatea Albl au tras i multl nlvall
lcandu, dobandi i Cetatea Albl. ,i aa amandoao
cetl(ile cu multl moarte i perire de ai sli le dobandi,
carile intlrindule cu bucate i cu slu}itori, au llsat pre
lsaiia i pre 8uhtea parcllabi, ca sl le ri}ascl, iarl el sau
intorsu la scaunul slu la Suceava.
larl in al zecilea an a domnii sale, in anii o974
<14oo> iulie 10, au inceput a zidi mlnlstirea lutna,
spre slava lui Lumnezeu i a lreacuratii Maicii lecioarii
Mariei.
4. kAZ8OlLL CL AL lACL1
,1LlAN\OLA CL MA1LlA,,
CkAl LNCLkLSCL LA 8AL
ateiau, craiul unurescu, bizuindusl
puterii sale i meteruului slu cu carile pre mul(i din
vecinii sli iau surpat i iau supus, carile de multe ori
rlzboaie lcea cu turcii i cu noroc izbandia, neavandu
nici o pricinl direaptl asupra lui ,tean vodl, ci numai
ca sll supuie, sl ie suptu ascultarea lui, ca sli ie cuvan
tul deplin, de care lucru de multe ori sl lluda Mateiai
crai, cl cate izbande ace ,tean vodl, cu puterea lui le
ace i de suptu ascultarea lui ace izbandl i vrandu de
-
40
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
ce sl lliia sl arate cum ieste adevlratu, au trimis sol ca
sl i sl inchine ,tean vodl, ce ,tean vodl nau priimitu.
Mai apoi vlzandu Mateiau craiul volniciia lui ,tean
vodl cl nu o poate supune, stranandu multl oaste a sa
i luundu a}utoriu i de la al(ii, au purces in anii o975
<14o7> i au tras spre Moldova. ,i zicea cl cu cale
mere, ca sl ducl la scaun la Moldova pe lltru vodl. ,i
trecandu muntele, au trecut la 1rotu, noiembrie 19. Le
acolo luund drumul, au sosit la koman, noiembrie 29 i
acolo sau odihnitu plnl a aptea zi, prldand i }ecuind.
lar a opta zi, dichemvrie 7, au arsu tarul komanul i
decii au luat drumul spre Suceava, prldandu i arzand
i siliia la scaunul Sucevii. Mai apoi, socotind ca sl nu
rlmae vreun unhiu nepiplit de dansul, au llsat drumul
Sucevii, undel atepta ,tean vodl, i la 8ae au intorsu
calea i au sosit la 8ae, luni, dichemvrie 14 zile i acolea,
cum nu vrea avea nici o ri}l de nici o parte, llsandu
oastea lrl de nici o ri}l, nici pazl, ci la bluturi i la
prlzi. Lnde avandu ,tean vodl tire i prinzandu limbl,
mar(i noaptea, dichemvrie 15, au aprinsu tarul asupra
lor, candu ei era lrl de nici o ri}l. ,i iindu i be(i i
nelti(i de rlzboi, iau lovitu ,tean vodl cu oaste
tocmitl in rlvlrsatul zorilor, de multl moarte i perire
au lcut intrinii. Cl ei neiind tocmi(i de rlzboi, nimica
de arme nu sau apucatu, ci de ul, nici urma sl ia carii
sclpa, cl iind noaptea, de nu tiia incltro vor mere, in
toate plr(ile rltlciia, dei vana (lranii in zlvoaie, prin
mun(i, unde vreo 12.000 peri(i sau alatu. Mai apoi i
insui craiul, rlnitu de sleatl oarte rlu, deabiia au
hlllduitu pre poteci, de au ieitu la Ardeal.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
41
Aa norocete Lumnezeu pre cei mandri i alnici, ca
sl sl arate lucrurile omeneti catu sunt de raede i ne
adevlrate, cl Lumnezeu nu in mul(i, ce in pu(ini aratl
puterea sa, ca niminea sl nu nldl}duiascl in puterea sa,
ce intru Lumnezeu sli ie nlde}dea, nici lrl cale rlz
boiu sl acl, clrora lii Lumnezeu impotrivl.
lre aceia vreme avand ,tean vodl priiteu cu leii,
au trimis din dobanda sa i craiului leescu, pen solii sli.
larl Mateiau crai, daca au sclpatu, de iznoavl l
tisl oaste, ca sl vie asupra lui ,tean vodl, ce viindui
alte reutl(i dispre |ara Ceascl, sau intors la cei cu
oastea sa.
lntraceia i craiul leescu oblicindu cl va sl marl
Mateiau craiul asupra lui ,tean vodl, au trimis soli,
zicandu cli va da a}utoriu, dei va tribui, impotriva lui
Mateiau, i iar i datu, de nu sar i plrlsitu Mateiau
crai de acel andu. lre aceia vreme, noiemvrie in 25,
sau pristlvitu Lvdochia, doamna lui ,tean vodl.
5. LL Nl,1L 1A1Akl CL AL
lN1kA1 lN |AkA SA lkALL
l leato o978<1470> rldicatusau mul
tl mul(ime de oaste tltlrascl i au intratu in (arl, sl
prade, clrora prinzandule de veste ,tean vodl, leau
ieitu inainte. ,i la o dumbravl ce sl chiaml la Lipin(i,
aproape de Nistru, iau lovit ,tean vodl cu oastea sa,
avust 20, i dandu rlzboiu vite}ate, iau rlsipit i multl
-
42
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
moarte i perire au lcut intrinii i mul(i au prinsu in
robie i le luo tot pleanul. Le care lucru cunoscand
,tean vodl cl a}utoriul nu de aiurea iau ost, ci numai
de la Lumnezeu i de la lreacurata Maica sa, cu mare
laudl i izbandl sau intorsu la scaunul slu, la Suceava.
o. CANL AL SllN|l1 ,1LlAN\OLA
MANAS1lkLA lL1NA
eaca se intoarse ,tean vodl de la acel
rlzboi cu noroc ce izbandi pre acei tltari, spre lauda
aceia, mul(lmind lui Lumnezeu, au sin(it mlnlstirea
lutna, carea era ziditl de dansul, septevrie 3 zile, intru
lauda a lreacuratei licioarii Mariei, Maicii Lomnului
nostru lisus lristos. La care sin(enie multl adunare de
cllulri au ostu: 1heoctistu mitropolitul i 1arasie
episcopul dimpreunl cu losi arhimandritul i iumenul
lutnii, zicu cl au ostu la liturhie arhiepiscopi i
episcopi i preo(i i diiaconi o4 la }irtlvnic.
-
-
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
43
7. kAZ8OlLL LLl ,1LlAN\OLA CANLL
SAL 8A1L1 LA lOLLL lNAL1L CL
1LkCll, o983 <1475>
ntraceia vreme, Mehmet implratul tur
cescu armand ' 120.000 de oastea sa i oastea tltlrascl
i munteneascl, sl marl cu kadul vodl, au trimis
asupra lui ,tean vodl. larl ,tean vodl avandu oastea
sa, 40.000 i 2.000 de lei cei venise intra}utoriu cu
8ucia(schii de la craiul Cazimir i 5.000 de unuri, cei
dobandise de la Mateiau craiul unurescu, leau ieit
inaintea turcilor din sus de \asluiu, la lodul lnalt, pre
carii iau biruitu ,tean vodl, nu aa cu vite}iia, cum cu
meteruul. Cl intli au ostu invl(atu de au par}olitu
iarba pretitindinea, de au sllbitu caii turcilor cei inai.
Lecii a}utorindu puterea cea dumnezeiascl, cum sl vrea
tocmi voia lui Lumnezeu cu a oamenilor, aa iau coprin
su pre turci neura, de nu sl vedea unul cu altul. ,i ,te
an vodl tocmisl pu(ini oameni preste lunca 8arladului,
ca sli amleascl cu buciune i cu trambi(e, dandu sem
nu de rlzboiu, atuncea oastea turceascl intorcandusl
la lasul buciunelor i impiedicandui i apa i lunca i
neura acoperindului, tlindu lunca i slrlmandu, ca
sl treacl la lasul bucinilor.
larl dindlrlt ,tean vodl cu oastea tocmitl iau lovitu
ioi, henarie 10 dzile, unde nici era loc de ai tocmirea
oastea, nici de a sl indrepta, ci aa ei inde sine tlindusl,
mul(i pierirl, mul(i prini de pedestrime au ost. Ce i
pre aceia, pre to(i iau tliatu, unde apoi male de cei
l
44
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
mor(i au stransu i mul(i pai i sanea(i au pierit. ,i pre
iciorul lui lsac paa, dupl ce lau prinsu viu, lau slo
bozit. ,i pucile leau dobanditu i steauri mai mult de
o sutl au luat.
8. kAZ8OlLL LLl ,1LlAN\OLA, CANL
AL 8A1L1 lkL AL8kLl1L CkAlLL
LL,LSCL LA COLkLL COZMlNLLLl,
LLA1 7005 <1497>
lbert craiul leescu iindu ales de (arl
craiu pre urma lui Cazimir, tltaneslu, ce (inusl cu
,tean vodl priiteuul, iarl Albertu craiul uitandu
priiteuul tltaneslu ce avea cu ,tean vodl i nu lcea
oaste impotriva planilor, carii in toate plr(ile ulera i
tuna cu trlsnetul armelor sale, vlrsand sanile creti
nilor i stropindu volniciia tuturora, inmul(indu leea
lui Moamet cea spurcatl, ci andi ca sli arate vite}iia
asupra Moldovei, socotindu cl pre lesne o va supune,
tiindu cl de multe ori sl a}utoriia Moldova de la craii
lelti, ca de la nite vecini de aproape, spre to(i vrl}
ma(ii. ,i stranandu craiul oastea, au scos cuvantu cum
va sl marl la turci, sl ia i sl dezbatl Cetatea Albl i
Chiliia, care cetl(i luase de la ,tean vodl 8aiazitu impl
ratul turcescu. ,i incl adloiia, de speriia pre ai sli, cum
turcii amesteca(i cu moldovenii vor sl treacl la lodoliia
i leau datu tire ca to(i sl incalice i sl sl impreune cu
-

51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
45
dansul la Liov. ,i au trimis soli la ,tean vodl, de iau
datu tire sl sl lteascl sl marl cu dansul, sl batl
Chiliia i Cetatea Albl i sli lteaze ste(ie de hranl de
oaste. Le care lucru au plrut bine lui ,tean vodl i cu
bucurie mare au priimit pre soli, clci au lcut oaste
impotriva vrl}maului slu. Numai ce au zis cl va veni
acolo la loc cu oastea sa, supt Chiliia.
Cunoscandu setnicii lui crai, ales episcopii, andul
cl va sl acl oaste impotriva lui ,tean vodl, multu iau
adus aminte sl nu acl asupra direptl(ii, sl nu sl
intoarcl maniia lui Lumnezeu spre el. Ci el andul slu
nu lau llsat, ci incl au ostu zicand: ,,\oao vl ieste lucrul
biserica sl plzi(i, iarl nu de rlzboaie sl ri}i(i, cl andul
mieu voi nul ti(i, numai eu sinur. Cl de ai pricepe cl
haina dipre mine tie andul mieu, in oc o a blao".
Leci mul(i din boierii lelti socotiia cl ace intradinsu
ca sl piarzl oastea toatl, cum au ieit mai apoi la dansul
i zicltoarea: ,ln zilile lui Olbriht, leahta au perit".
lntraceia ,tean vodl prinzandu veste de la unuri,
cum Olbrihtu va sl vie asupra lui cu oaste, cl nici unurii
nu era bucuroi ca sl cazl domniia Moldovei pre mana
leilor, mlcarl cl Lasllu crai unurescu (ce sl chiaml
leate \ladislav} era rate lui Olbrihtu craiului leescu
(ce sl chiaml unurete Albertu}. ln(eleandu aceasta
,tean vodl trimisau la craiul leescu cu solie pre
credincioii sli, pre 1lutul looltul i pre lsac vistiierni
cul, ca sl poatl dintrinsul cunoate ceva, cei ieste voia
sl acl. Ci nimica nu au cunoscut, cl craiul cumui
umbla cu inlllciune, ascunzandu cuvantul, pre soli cu
bucurie iau priimitu i darurile cei trimisese ,tean
4o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
vodl cu mare mul(lmitl i cu draoste leau priimitu i
leau luat i solilor iarli acela rlspunsu leau dat: cum
ieste mlrltoriu la turci. Mai apoi i solii sli de iznoavl
iau trimis la ,tean vodl, ca sl intlreascl cuvantul, iar
el au intorsu oastea spre locutiia. ln(eleandu ,tean
vodl cum craiul sl apropie cu oaste spre locutiia i sl
trae spre marine, de iznoavl au potorit soliia, de au
trimis inaintea craiului pre 1lutul looltul i pre lsac
vistearnicul cu multe daruri i lau timpinatu de ceia
parte de Nistru i iau inchinatu darurile. ,i iarli cu
draoste leau luatu. ,i decii au trecut apa Nistrului pre
la Mihllceni, in ceasta parte, cu toatl oastea sa i au
venitu la Co(mani. Acolea au discoperit toatl vicleniia
i aptile sale cele ascunse, cl au prinsu pre 1lutul
looltul i pre lsac vistearnicul, de iau ericatu in obezi
i iau trimis de iau inchis tocma la Liov.
ln(eleandu acestea ,tean vodl den iscoadile ce
pururea trimitea, sl tie incltro mere craiul cu oastea
leascl, cum crai lau viclenitu i vine asupra lui i au
trecut i Nistrul cu 80.000 de oaste pre scrisoare, lrl
altl adunare, de saru au trimis in toate plr(ile in (arl,
sl sl stranl la tarul komanului. larl Albertu au lzutu
apte zile la Co(mani. Ce pln
,
a sl strane oastea lui
,tean vodl i plnl a veni a}utoriul, cl i Lasllu craiul
unurescu, ratile lui Albertu, incl iau trimis 12.000 de
oameni de oaste i cu danii pre 8irtoc voievodul
Ardealului, ce era cuscru lui ,tean vodl, i de la kadul
vodl incl iau venitu a}utoriu oaste munteneascl, ci
plnl a sl strane oastea toatl launloc, Albert crai au
purces cu oastea de la Co(mani i au lovit la ,ipin(i.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
47
\lzandu ,tean vodl cll impresoarl vrl}maii sli, au
tocmitu stra}l i o au trimiso impotriva leilor, ca sl (ie
vadul lrutului, la taru la Cernlu(i. larl ,tean vodl in
27 de zile a lui avust, duminicl, au ieitu din Suceava
spre tarul komanului i cu toatl oastea sa. ,i intraceia
zi ii aduserl lui de la stra}l o lei i aa pe trei lei iau
trimis la implratul turcescu, iarl pre aceialal(i au zis de
iau spanzurat. Lecii craiul leescu au venitu cu toatl
puterea sa la cetatea Sucevii, duminicl, septemvrie 24
de zile. larl in 2o, mar(i, de cltrl sarl, au inceput a bate
cetatea i au bltut preiur dansa trei slptlmani i zioa
i noaptea i nimica nau olositu, nldl}duindu cl sl va
inchina (ara, pentru ce li sl suplrase cu ,tean vodl
pentru atata rlzboaie lrl odihnl i lrl mlsurl ce lcea,
de sl bltea cu to(i. Ci socotiia (ara cl de nu lii indemanl
cu al slu, mai multl neinlduin(l le va i cu streinii i
incl vlzandu atata pradl i rlsipl ci lciia oastea leascl,
de umbla prin plduri, de ala prlzi i }auri, siliia cu to(ii
di sl straniia la taru la koman, unde era beleaul.
Aa (ara stranandusl, iarl din cetate cat putiia sl
aplra i ce rlsipiia leii zioa cu pucile, noaptea astupa
aurile i le intlriia, de le era munca lor inzadar, iarl pre
aarl, unde ala lei rlchira(i direptu hrana, ii lea i ii
tlia, de nu era volnici nici intro parte sl iasl. Mai multu
strica lorui decatu celor inchii, cl in toate zile li sl
adloia lipsa llmanziciunii. Lecii iind leii coprini de
atata nevoie, incepurl a rli rlu de craiul slu, intli cu
tainl, iarl mai apoi in ura mare il vinuia cau venit lrl
cale, de iau adus ca sli piarzl pre to(i i socotiia toate
semnile cate sl lcuse rele, cl au ostu lor de arltare ca
48
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
sl ie conceniia lor. Cl intli in (ara lor, intrun parlu de
nemica, i sau innecatu craiului un pohodnic i candu au
ieitu din Liovu, boii carii purta ierblriia de vantu mare
sau rlsipitu, de nui putiia sli stranl. Ai}derea un
(lran nebunise de cap, au ostu striandu in ura mare:
,Luce(ivl spre perirea voastrl, cl nu ve(i mai veni". ,i
pre un leahtici lau dltunatu suptu cortu i doisprlzece
cai ai lui, mai apoi i pre un preot al lor, slu}ind liturhie,
au sclpatu cuminicltura lor }os. ,i alte semne rele sau
arltatu, dei prorociia to(i cl va i saritul lor rlu i amar,
cum sau i tamplatu. Cl vlzandu craiul atata cuvinte
rele de dansul de la oastea sa, sl temu ca sl nul plrl
sascl i sl ul, sl cazl in manule vrl}mailor sli, sl
a}unsl cu solii rl(ineslu, lui \ladislav craiul unurescu,
ca sli impace, cl sosisl i a}utoriul unurescu la ,tean
vodl. ,i aa 8artoc voievodul Ardealului, carile venisl cu
a}utoriul unurescu la ,tean vodl, au trimis solii sli la
Albertu craiul, ca sli spuie cl va veni insui pentru pace.
,i pre ,tean vodl cu multe cuvinte lau ruatu sl acl
pace cu craiul leescu. ,i aa au intratu la mi}locul lor i
sau dus la craiul leescu de iau implcatu intracesta
chip: craiul leescu sl sl intoarcl pre urml pre unde au
i venit, sl nu mai strice (ara pre alt loc. ,i decii pre
8irtoc voievodul Ardealului bine eau dlruitu ,tean
vodl cu mari daruri i decii sau dus acasli.
-
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
49
9. CANLL AL lkALA1
,1LlAN\OLA |AkA LL,ASCA
700o<1498> lLNlL 22 ZlLL
ntracelai an, ,tean vodl vrandu sli
intoarcl dispre lei strambltatea sa, stransl (ara i au
intratu la lodoliia i la rusi, trecutau i de Liov la Can(u
oraului, la apa \isloca, toate satile arzandu i prldan
du. Arsau oraul lremilia, kadumnea, lrevorsca,
Lan(ut i cetatea 1ereabul i multl bunltate dintrinsa
au luatu i mul(i }oimiri au scos, ci pre to(i iau tliatu i
al(ii mai mul(i au arsu in cetate. ,i cetatea 8uceaciul
multl nevoie au pl(itu i lodhae(ul au arsu. ,i mul(i
oameni, blrba(i, muieri, copii, au scos in robie, mai mult
de 100.000, mul(i de aceia au aezatu ,tean vodl in
(ara sa, dei plnl astlzi trliete limba rusascl in Mol
dova, ales pre unde iau discllicatu, cl mai a treia parte
rliescu rusete. lar ,tean vodl prldandu i arzandu
(ara, sau intorsu inapoi cu mare dobandl, lrl de nici
o zminteall, au trecut Nistrul in ceastl parte la lalici i
au prldatu i de aceasta parte. ,i decii au venitu la
scaunul slu, la Suceava, cu mare bucurie i cu biruin(l.
10. LL MOAk1LA LLl ,1LlAN\OLA
CLLLl 8LN, \A LLA1O 7012 <1504>
u multl vreme, daca sau intorsu ,tean
vodl de la locutiia la scaunul slu, la Suceava, iindu
bolnav i slabu de ani, ca un om ce era intratatea rlz
-
l
50
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
boaie i osteneall i neodihnl, in 47 de ani in toate
plr(ile sl bltea cu to(ii i dupl multe rlzboaie cu noroc
ce au lcut, cu mare laudl au muritu, mar(i, iulie 2 zile.
lostau acestu ,tean vodl om nu mare de statu,
manios i de rabu vlrsltoriu de sane nevinovat, de
multe ori la ospe(e omoraea lrl }ude(u. Amintrilea era
om intre la ire, neleneu, i lucrul slu il tiia al acoperi
i unde nu andiiai, acolo il alai. La lucruri de rlzboaie
meter, unde era nevoie insui se varaia, ca vlzandul ai
sli, sl nu sl indlrlpteze i pentru aceia raru rlzboi de
nu biruia. ,i undel biruia al(ii, nu pierdea nlde}dea, cl
tiindusl clzut }os, sl rldica deasupra biruitorilor. Mai
apoi, dupl moartea lui i iciorul slu, 8odan vodl, urma
lui luasl, de lucruri vite}eti, cum sl tampll din pom
bun, roadl bunl iese.
larl pre ,tean vodl lau inropat (ara cu multl }ale
i planere in mlnlstire in lutna care, era ziditl de
dansul. Atata }ale era, de planea to(i ca dupl un plrinte
al slu, cl cunotiia to(i cl sau sclpatu de mult bine i
de multl aplrlturl. Ce dupl moartea lui, panl astlzi ii
zicu sveti ,tean vodl, nu pentru suletu, ce ieste in
mana lui Lumnezeu, cl el incl au ostu om cu plcate,
ci pentru lucrurile lui cele vite}eti, carile niminea din
domni, nici mai nainte, nici dupl aceia lau a}unsu.
lostau mai nainte de moartea lui ,tean vodl
intracelai anu iarnl rea i eroasl, catu nau ostu aa
nici odinioarl, i decii preste varl au ostu ploi rele i
povoaie de ape i multl inecare de apl sau lcut.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
51
Au domnitu ,tean vodl 47 de ani i 2 luni i trei
slptlmani i au lcut 44 de mlnlstiri i insui (iitoriu
preste toatl (ara.
larl candu au ost aproape de saritul slu, chie
matau vlldicii i to(i setnicii sli, boierii cei mari i al(i
to(i ca(i sau prile}itu, arltandule cum nu vor putea (inea
(ara, cum o au (inuto el, ci socotindu din to(i mai puter
nicu pre turcu i mai in(eleptu, au datu invl(lturl sl sl
inchine turcilor. ,i decii au stltut la domnie iiuslu,
8odan vodl cel Crozav i Orbu.
-
52
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
b. Ion |eculce.
C sam de cuvinte
sama !c cuvintc cc suntu au!:itc !in om
in om, !c oamcni vcc|i si |atrani, si in |ctopiscti nu sunt
scrisc, cc s-au scris aicc, !upa !omnia |ui Stcfanita-vo!a,
inaintca !omniii ua|ijii-vo!a. ucci cinc va ccti si |c va
crc!c, |inc va fi, iara cinc nu |c va crc!c, iara va fi |inc, cinc
prccum ii va fi voia, asa va facc.
l. ,teanvodl cel 8un, luund domnia Moldovii i
viind turcii in dzilele lui sl treacl in Moldova la Cala(i,
iau bltut oarte rlu pre turci i au luat i Cetatea Albl
i Chilia de la turci. Apoi mai pe urml iar leau luat turcii
aceste doao cetl(i. ,i in cateva randuri sau bltut ,tean
vodl cu turcii. lar cand sau bltut la klzboieni, atunce
sau aedzat turcii cu ,teanvodl. ,i leau dat hotar i
olat 8ueacul i au lcut pace. ,i turcii apoi au adus tltari
din Cram i iau aedzat in 8ueac, carii stau i plnl
astldzi, precum au aedzat i la lotin Lipcani.
ll. ,teanvodl cel 8un multe rlzboaie au bltut. ,i
ae sl aude din oameni vechi i bltrani cl, cate rlzboai
au bltut, atate mlnlstiri cu biserici au lcut.
lll. ,teanvodl cel 8un, cand sau apucat sl acl
mlnlstirea lutna, au tras cu arcul ,teanvodl dintrun
varvu de munte ce este lanl mlnlstire. ,i unde au
aiunsu sleata, acolo au lcut prestolul in oltariu. ,i
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
53
l O N N L C L L C L. O S A M A L L C L \ l N 1 L
este mult locu de unde au tras plnl in mlnlstire. lus
au i pe trii boierenai de au tras, pre vltavul de copii i
pre doi copii din casl. Leci unde au cldzut sleata vl
tavului de copii au lcut poarta, iar unde au cldzut
sleata unui copil din casl au lcut clopotni(a. lar un
copil din casl dzicu sl ie intrecut pe ,teanvodl i
sli ie cldzut sleata intrun deluel ce sl cheaml Sion,
ce este lanl mlnlstire. ,i este slmnu un stalpu de
piatrl. ,i dzic sli ie tliat capul acolo. Lar intru adevlr
nu sl tie, numai oamenii ae povestescu. lostau i
bisericu(l
1
de lemnu intru acel deluel i sau rlsipit,
iind de lemnu. ,i ae au ost lcut mlnlstirea de
rumoasl, tot cu aur poleitl, zurlvall mai mult aur de
cat zurlvall, i pre dinlluntru i pre denaarl, i aco
peritl cu plumbu. ,i dzici cllulrii sl ie ost lcut i
senicile cele mari i cele mici i policandru i hora tot
prisne de arint, i pe urml sl li ie luat un domnu i sl
ie lcut alteli de spri}e, care leam apucat i noi. lar stri
candusl un clopot mare la mlnlstire i lcand cllulrii
clopotul a doa oarl, au pus aceste toate ce scriu mai sus
in clopot, ca sl ie mai mare.
Llsatau ,teanvodl cel 8un la mlnlstirea lutna,
dupl moartea lui, arcul lui i un plhar, ce vorbie cllu
lrii la mlnlstire cl este de iaspis, ce era in chipul
marmurii albe i al arurii, ca sl ie intru pomenire la
santa mlnlstire. ,i arcul lau ost trland cu varte}. ,i
la vremea lui Constantin Cantemirvodl, iind rlscoale,
au vinit nite clzaci cu lei, cu moldoveni }oimiri, vrand
1
ln manuscris (53}, bisericuce.
54
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
ca sl }ecuiascl ce ori lsi in mlnlstire. Leci iind un
turnu cu bunl tlrie, nu pute sl }ecuiascl. Leci au dzis
clluarilor sl de turnul, cl nu vor lua a mlnlstirii ne
micl. lar cllulrii necredzind, nu vre sl de turnul. lar
acei clzaci cu lei i cu moldoveni indatl au aprinsu
mlnlstirea, iar cllulrii, vldzand cl aprind mlnlstirea,
indatl au dat turnul. Atunce, indatl, avand puci de apl,
acei clzaci, lei i moldoveni au stansu ocul. Leci atun
ce au }ecuit tot din turnu ce au ost a boieri i a neu
(itori, iar a mlnlstirii nau luat nemicl, lrl numai arcul
lui ,teanvodl. lar plharul au ost plnl la a triia domnie
a lui Mihai kacovi(lvodl. ,i sco(indul din turnu un
eumen, pre anume Misail Chisili(l, i vrand sl sl l
leascl, au blut la masl cu acel plhar a lui ,teanvodl,
cu nite slui boiereti, ce era zlotai. ,i band mult cu
acel plhar, sau imbltat i, iind be(i, au stricat un lucru
scumpu domnescu i de minune ca acela.
l\. ,teanvodl cel 8un, bltandul turcii la klzboieni,
au mlrsu sl intre in Cetatea Neam(ului. ,i iind muml
sa in cetate, nu lau llsat sl intre i iau dzis cl pasirea
in cuibul slu nu piere. Ce sl sl ducl in sus, sl stranl
oaste, cl izdanda va i a lui. ,i ae, pe cuvantul manesa,
sau dus in sus i au stransu oaste.
larl implratul turcescu au vinit cu toatl puterea lui
la Cetatea Neam(ului. ,i au suit pucile deasupra unui
munte pre despre Moldova. ,i au inceput a bate Cetatea
Neam(ului oarte tare. lar pre acee vreme era un neam(u
inchis in cetate. ,i vldzind cl bat cetatea, au dzis pl
zitorilor sl spuie mumei lui ,teanvodl sll sloboadl de
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
55
la inchisoare, din temni(l, pre dansul, cl el va mantui
cetatea de acel reu. Leci, slobodzindul pre acel neam
(u de la inchisoare, sau i apucat acel neam(u de au
indreptat pucile din cetate asupra turcilor, unde sta
acolo in munte, de ave nevoie cetatea. ,i au i lovit in
ura unii puci turceti, de au slrmato. ,i au inceput
a bate in corturile turcilor, cat i boldul de la cortul im
plratului lau slrmat. Leci nau mai putut sta turcii
intru acel varvu de munte, de unde ave cetatea nevoie,
ce numai leau clutat a sl da in laturi de la acel loci.
larl ,teanvodl, merand de la Cetatea Neam(ului
in sus pre Moldova, au mlrsu pe la \orone(, unde trlie
un plrinte sihastru, pre anume Laniil. ,i bltand ,tean
vodl in ua sihastrului, sli descuie, au rlspunsu si
hastrul sl atepte ,teanvodl aarl plnl a istovi rua.
,i dupl ce au istovit sihastrul rua, lau chemat in
chilie pre ,teanvodl. ,i sau ispovedit ,teanvodl la
dansul. ,iau intrebat ,teanvodl pre sihastru ce va mai
ace, cl nu poate sl sl mai batl cu turcii: inchinava (ara
la turci, au ba? lar sihastrul au dzis sl nu o inchine, cl
rlzboiul este a lui, numai, dupl ce va izbandi, sl acl o
mlnlstire acolo, in numele Santului Cheorhie, sl ie
hramul bisericii. Leci au i purces ,teanvodl in sus pe
la Cernlu(i i pre la lotin i au stransu oaste, eliuri de
eliuri de oameni. ,i au purces in ios. lar turcii, in(l
leand cl va sl vie ,teanvodl cu oaste in ios, au llsat
i ei Cetatea Neam(ului de a o mai bate i au inceput a
ui spre Lunlre. lar ,teanvodl au inceput ai oni in
urml i ai bate, plnl iau trecut de Lunlre. ,i intor
5o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
chandusinapoi ,teanvodl, sau apucat de au lcut
mlnlstirea \orone(ul. ,i au pus hramul bisericii Santul
Cheorhie.
\. ,teanvodl cel 8un, cand sau bltut cu lroit
unurul, precum dzici unii la Caen, iar letopisl(ul scrie
cl sau bltut la ,cheie pe Siretiu, au ost cldzut calul cu
,teanvodl in rlzboiu. larl un lurece aprodul iau dat
calul lui. ,i nu pute in rabl inclleca ,teanvodl, iind
om mici. ,i au dzis lurece aprodul: ,Loamne, eu ml voi
ace o movili(l, i vino de te sui pe mine i incalecl". ,i
sau suit pe dansul ,teanvodl i au incllecat pre cal. ,i
atunce au dzis ,teanvodl: ,Slrace lurece, deoi sclpa
eu i tu, atunci (ii schimba numeli din lurece Movill".
,i au dat Lumnedzeu i au sclpat amandoi. ,i lau i
lcut boier, arma mare, pre lurece. ,i dintru acel lurece
aprodul sau tras neamul Moviletilor, de au aiunsu de
au ost i domni dintru acel neam. Lar i aprodzii atunce
nu era din oameni proti, cum sunt acum, ce era tot i
ciori de boieri. ,i portul lor: era imbrlca(i cu arvanele,
cu cabani(e. Ae trebuie i acum sl sl ale slui, sl slu
}eascl stlpanului, i stlpanul sl miluiascl pre slul ae.
\l. Cand au aedzat pace ,teanvodl cel 8un cu le
ii, iind lon 1lutul loolt mare, lau trimis sol la lei.
,i au dlruit craiul leescu 1lutului aceste sate la mar
ine: Campul Lunu rusescu, lutila, klstoaceli, \i}ni(a,
lspasul, Milie, \ilavce, Carapciul, Zamostie, \asclu(ii,
\oloca. 1oate acestea leau dlruit craiul leescu 1lutului
looltului. ,i au pus hotar apa Cirimuul, intru o du
minicl diminea(a.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
57
\ll. ,teanvodl cel 8un, vrand sl marl la bisericl
intru o duminicl diminea(a, la liturhie, in taru in
\asluiu, i ieind in polimari la cur(ile domneti ce era
lcute de dansul, au audzit un las mare de om striand
sl aducl boii la plu. ,i mirandusl ce om este acela sl
are duminica, i indatl au trimis in toate plr(ile, ca sll
lsascl pre acel om, sll aducl la dansul. ,i lau alat pre
om in sus, pre apa \asluiului, cale de patru ceasuri,
arand la o movill ce sl cheaml acum Movila lui lurcel.
Cl pe acel om incl il chema lurcel. ,i ducandul pre acel
om la ,teanvodl, lau intrebat ,teanvodl: el au striat
ae tare, i pentru ce arl duminica? Ll au dzis cl au
striat el sl aducl boii la plu, i arl duminica, cl este
om slrac, i intralte dzile nau vrut rateslu sli de
pluul, i acum duminica iau dat. Leci ,teanvodl au
luat pluul ratelui celui boat i lau dat ratelui celui
slraci, sl ie a lui.
\lll. ,teanvodl cel 8un i cu iiul slu 8odanvodl,
de multe ori au avut rlzboaie cu leii. ,i multe robii au
lcut in |ara Leascl, cat au pus pe lei in plu deau
i arat cu danii, de au slmlnat hindl, de au lcut
dumbrlvi pentru pomenire, ca sl nu sl mai acolisascl
de Moldova: Lumbrava koie la 8otleni i Lumbrava
koie la Cotnari i Lumbrava koie mai ios de koman.
,i leii incl nu tllduiescu, cl scrie i in cronica, in le
topisl(ul lor. Numai ml mier de Miron looltul, cum
au acoperit acest lucru de nu lau scris. ,i ae vorblscu
oamenii, cl, cand au ost arand cu danii, cu leii, iau
ost impunand cu strlmurlrile, ca pre boi, sl tral. lar
58
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
ei sl rua sl nui impunl, ce sli batl cu biciucile, iar
cand ii blte cu biciucile, ei sl rua sli impunl.
l\. Cand au murit ,teanvodl cel 8un, au llsat
cuvant iiului slu, lui 8odanvodl, sl inchine (ara la
turci, iar nu la alte neamuri, clci neamul turcilor sunt
mai in(llep(i i mai puternici, cl el nu o va pute (ine (ara
cu sabia, ca dansul.
-
II. Leende,
traditii istorice
si povestiri orale
,
,
o0
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o1
s. La nastere
1.1. ,1LlAN\OLA LS1L LLAlCl,
LlN 8OkZL,1l
e spune din bltrani cl in vremile acelea a
trecut prin meleaurile estea un voievod mandru, cu
oaste multl. Apucandul noaptea peacolea, sa abltut el
i cu curtea lui in satul ista, 8orzeti, cu andul sl manl
la vreo casl de cretin. Numai iacl, aude cl in sat, nu
tare demult, murise preotul i preoteasa rlmlsese
tanlrl i rumoasl. \oievodul a tras la preoteasl. ln zori
de zi, voievodul a purces la drum, spre casl, llsand preo
tesei, drept dar, un inel de aur, cu coroana (lrii i cu
iscllitura lui pe el.
Leacolea, a trecut o vreme indelunatl. lreoteasa
lcu un bliet ii puse numele de ,tean, un bliet bl
llior, avalnic i cu prube de om mare. Mlsa vlzandul
cl samlnl cu tatlslu, il crescu cu mare blare de saml,
povestindui adesea cl are sl se acl implrat.
Acu, ,tean a}unse ca de 10 ani, voinic i rumos cum
rar se vede, i se }uca pe tlpanul ista, undei biserica
acu, in prea}ma ste}arului. Lra cu mai mul(i blie(i, mai
mari i mai mititei, i se }ucau dea solda(ii. Luptanduse
aa, numai ce prind un vrl}ma. ll leal burdu, il al(l
deo creanl a ste}arului, il spanzurl. Lupta a mers
inainte, i panl sl se intoarcl, bliatul muri. Oamenii
,
_
o2
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
satului au blnuit cl ,tean la omorat, cl doar el usese
implratul solda(ilor, cl el il }udecase. Numai cl mil iau
pe ,tean, cu mlsa cu tot, i cu oamenii din sat, i pur
ced spre Suceava, sll }udece la domnie.
A}unand acolo, se pun boierii sll }udece. Numai ce
vine taeta de la \odl, ca sl se lese de }udecat i pe
oameni sli trimitl pe la vetrele lor. lreoteasa arltase lui
\odl inelul, i \odl, vlzand pe iulslu aa de iste( incl
de mic, la luat pe lanl el dea crescut mare, dea a}uns
i el \odl, dea bltut toate litele, dea lcut atatea
biserici i mlnlstiri.
,tean a ost ecior de (lran deai notri, de aceea a
ost aa de cuminte i nea a}utat atat de mult.
1.2. ,1LlAN CLL MAkL
CANL SA NASCL1...
a se spune din bltrani cl el (,tean cel
Mare}, cand sa nlscut..., apoi a ost sclldat in sane de
erpoaicl prima datl. La ezltori bltranele aa vorbeau
pe vremea lui ,tean\odl cand sa nlscut, cl el a ost
sclldat in sane de erpoaicl. La a ost drept? loate
cl..., cred cl aa, dacl vorbesc bltranii. Lin bltrani in
bltrani mere vorba aa. Le atata el a ost ca arpele.
Lei il trantea, el capul il ridica deasupra. latruzeci de
rlzboaie el lea biruit.
...
L A N A , 1 L k L
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o3
z. Oin copilrie
2.1. LlN COllLAklA
LLl ,1LlAN CLL MAkL
and era de 10 ani, ,tean se arlta iste( i
plin de nlzbatii: nu lseai in sat copil netrantit de el.
Le la o vreme a ost luat din satul 8orzetii, (inutul
8aclului i dus la Suceava, din 8ucovina, unde tatll slu
avea scaunul de domnie. Nici aici nu sa domolit. Cand
era intre copii, nu tia multe i cum nu se dldeau birui(i
}os cu ei la plmant. Aa de meter era la trantl, incat nu
se lsea nimeni sll intreacl sau sll biruiascl.
Se dusese vestea in lume cl eciorul Mlriei Sale e
voinic i amarnic, iar adesea ii auzeau zicand: ,cea i de
el, cand va a}une mare?".
Se tie cl tatll slu, 8odan \oievod, a ost omorat la
o petrecere de Aron, cand a}unse in urml \odl. Cum se
vlzu acesta pe scaunul domniei, cluta valvarte} sll
omoare pe ,tean. Ostai scump pllti(i erau pui sli
aducl capul. ,tean alase de una ca asta i se lcu
nevlzut. ,i umblau trimiii peste tot locul. ln cele din
urml alarl cl ,tean pornise spre |ara de }os i cl nite
drume(i ar i vlzut un blie(andru ca de 12 ani, alerand
pe drumuri. Cum sim(i ,tean cl ostaii cu porunca
domneascl se apropie, pe neblate de seaml se ascunse
o4
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
L l N C O l l L A k l L
intro clru(l inclrcatl cu saci i acoperitl cu paie. Cum
a}unserl irul de clru(e, trimiii incepurl sl scormo
neascl prin clru(e cu nite suli(e ascu(ite. \lzand cl din
clru(e nu iese nici un (ipet de om, mai intrebarl ce mai
intrebarl pe drume(i i ii clutarl de drum.
Lupl o bucatl bunl de drum, numai ce vede un
clrlu cl din clru(a lui tot picurl necontenit sane.
Cand cautl, ce sl vadl? Ln bliat impuns in oldul picio
rului, de unde sanele curea incl. Atunci cu to(ii price
purl pricina i se minunau intre ei: cum de na zis nici
carc, atunci cand lau impuns. ,i dandui inri}ire, lau
dus tot ascuns panl la Cala(i. Aici lea spus toatl intam
plarea i drume(ii cu clru(ele iau spus de unde veniau.
Cand ,tean a}unse \oievod peste Moldova, a dat la
to(i acei drume(i moii din belu i ranuri de boierie
clci zicea el: ,Cu credin(l mia(i ost la mare cumplnl
i omu la nevoie se cunoate ce el e".
2.2. ,1LlAN CLL MAkL ,l LLlll
oate aa vrea Lumnezeu, ca pe unii oameni
sli invredniceascl cu mai multe daruri ca pe al(ii. Lnii
sl trudesc o via(l intreal ca sl acl un lucru, iar al(ii,
lrl multl bltaie de cap, il nimeresc indatl. Aa i cu
,tean, vodl al moldovenilor, domnul cel vestit. Cine a
ost nu tiu, cl pe vremile acelea nici neam de neam de
al meu nu o trlit. L destul cl a ost, cl de nu era, nu sar
povesti atatea minunl(ii despre el.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o5
Spunea moul meu Lumnezeu il hodineascl in
pace cl e mai un veac de cand a murit, cl acel implrat
era mai sprinten decat orice om pe lume. Mic de staturl,
dar iute cum ii prisnelu. Cand era mic, poate aa de vreo
zecedoisprezece ani, mamlsa, care era o emeie slracl
i nlcl}itl, se zice cl sll i trimes in pldure dupl vreo
doul vreascuri sl aibl cu ce sli iarbl o biatl de ml
mlliu(l. ll trimise colea cam in pranzior ca panl in
amiaz sl vinl cu vreascurile. Ateptl panl sl sui soarele
in crucea amiezii, dar copilul nu mai vinea, mai ateptl
panl la o}ina cea mare, dar nu se mai inturna nici cu
vreascurile, nici lrl vreascuri.
Mamlsa, vlzand cl nu mai vine, se splrie crezand
cl lor i mancat vreo iarl sllbaticl ori cl so i rltlcit.
Nlcl}itl cum era, lul drumul cltre pldure. Cand era sl
intre in pldure, mai mare ii u spaima vlzandui copilul
intre doi lupi mari cat doi uri, cari urlau in mainile lui.
Mamlsa, splriatl, stril dupl a}utor, dar copilul ii
zise:
Nu(i ie ricl, maml, clci aitias numai cat doi
oareci, mainepoimaine i mai mari o sl prind.
2.3. ,1LlAN\OLA ,l LLlOAlCA
upl ce sa nlscut ,tean\odl, plrin(ii
cari pe vremea aceea erau domni mari, sl duserl la sat
i copilul rlmase acasl cu ara(ii. ,tean, care abia iind
de un an, era mai zdravln decat al(ii de cinci ani, o lul
oo
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
raita prin rldinl dupl struurai. Merand incoace i
incolo prin tuiuri, sl pierdu.
O lupoaicl, cei allpta puii chiar in undul rldinii,
mirosindui a carne de om, sl duse in struuratinl i
dldu cu ochii de el. ll vlzu rumos i sprinten i i se lcu
mill vlzandul cl in nepriceperea lui, in loc sl ul sl
duse la ea cu mainile intinse i, apucando de (a(e,
iindui dor de lapte dulce, incepu sl sul. Lupoaica il
llsl panl se slturl, apoi luandul de dupl cap il duse in
cuibul undei erau puii.
llrin(ii abia pe subanslrate blarl de saml cl ,tean
nui can palml. Leci ce era de lcut? ll clutarl. Lar ia
bliatul dacl ai de unde. Copilul plrea ca intrat in undul
plmantului. A doua zi il alarl in pldure suand ta(l
allturea cu puii de lup.
Oamenii, auzind de aceastl intamplare, iecare ii
zicea cl din ,tean are sl se acl om mare.
2.4. ,1LlAN CLL MAkL ,l LLLL
nainte de asta cu cateva sute de ani, se
zice cl pe aceste locuri unde azi sunt sate i orae, erau
numai tot plduri de nu le dedei de caplt, sl i umblat
prin ele o via(l intreal. Nu erau nici drumuri, nici clrlri
prin ele. Clci nime nui lua inima in din(i ca sli puie
via(a in prime}die, drumlrind prin aceste locuri pustii i
sllbatice, unde in alta nimic nu trlia decat uri, lupi, lei
i alte sllbltlcii.
l
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o7
Odatl insl, nete copii zburdalnici, a bunloarl cum
sunt i azi unii dintre ai notri, se luarl la drum ca sl
culeal zmeurl din zmeuritea ce nu era tare departe
de sat. A}unand la zmeurite, o lsirl toatl cllcatl in
picioare da o droaie de uri i de zmeurl nici poveste:
Copiii sl supurarl rlu, clci nu lsirl nici barem atata cu
cat sli stampere setea.
laide(i dupl mine, zise unul ce sl plrea a i mai
iste( intre ei cl eu tiu o zmeurite cu mult mai mare,
ce nui departe de aici.
Copiii, insule(i(i de spusele prietenului lor, o luarl
tot intrun sulet pe rapl in }os, panl a}unserl intro
poianl intinsl. Sl duserl, sl duserl, panl ii apucl
noaptea, dar ca sl deie de zmeurl nici vorbl.
Sta(i numai aici, cl indatl o sl vl aduc o clpl(anl
de zmeurl le zice vltavul lor.
Copiii stlturl locului i ezand pe iarbl verde i
rlcoroasl, trudi(i de drumlrit i de oame, adormirl
panl la unul. \ltavul lor merand in marinea unui tui
a dat de o zmeurite inclrcatl cum ii struuru, dar nu
apucl ai lua nici trei boabe, clci spre spaima lui, vede
in mi}locul zmeuritei un urs cat un bou i llmand ca
un lup, care cum imbrl(ia tua intreal, culeea toatl
zmeura cei vinea in cale.
Copilul speriat nici nu clinti, dar rumuel se puse
pup sub o tul, andind cl ursul nu o sll bae in saml.
Lrsului insl ii mirosi a carne de om ii lul tllpli(a
pe unde venise, iindui ricl poate cl a dat a(l de
vreun puca.
o8
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Numai atata ia trebuit copilului i haid umplandui
clpl(ana colopului cu zmeurl, sa intors tot intrun
sulet panl la so(ii lui, care durmeau dui.
Liminea(a, trezinduse cu to(ii, au dat nlvall peste
clpl(ana cea cu zmeurl. Copilul le spuse cele pl(ite.
laide(i sl mai culeem, ii ziserl ceilal(i, clci numai
cu atata abia neam stamplrat setea, dar apoi oamea cu
ce o potolim?
Sau dus cu to(ii, dar cand colo, acuma nu mai lsesc
ursul, dar lsesc un leu la marinea zmeuritei, ce mi
rosea locul unde copilul ezu ieri pupune(.
latl altl bidianie, ziserl copiii, necunoscand pri
me}dia cei putea atepta.
Nu vl ie ricl de nimic, haida(i numai cu mine, cl
unde e Lumnezeu, acolo nu e nici o prime}die.
Leul vlzand indrlzneala copilului, o lul la ul.
So(ii lui il arlirl cu to(ii zicand:
1u, ,teane, ai sl te aci un om mare, cl de tine nici
iarele pldurii nu indrlznesc a se apropia.
Locul unde a ost zmeuritea se cheaml i azi zmc-
uristca |ui Stcfan. lar cl din ,tean sa lcut un implrat
mare i vestit, o tim cu to(ii.
2.5. NLCLL LlN 8OkZL,1l
altl leendl spune cl ,tean, copil iind,
se }uca odatl cu al(i blie(i din sat dea resbelul, pe ,tean
il alesese craiu, blie(ii ormarl doul tabere, tablra
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o9
romanl i cea inamicl, dupl bltllie i, se in(elee, dupl
victoria armatei romane, aduserl leat la picioarele
craiului ,tean pe comandantul armatei inamice, lcut
prisonier u }udecat i condamnat sl moarl prin trean.
le dambul unde se petrecea }ocul copiilor, era un
nuc bltran cei intindea roasele lui creni umbroase.
Le una din acele creni blie(ii aa(arl, in luml, pe
camaradul lor.
latl insl cl dintrun tui sare un iepure apucand la va
le, copiii se reped i uitl in ardoarea lor pe comandant.
Cand se intoarserl sub nuc care le u spaima lor? Cama
radul lor era mort.
Se zice cl in urml voievodul ,tean, in amintirea
acelui episod al tinere(ii sale, i spre a ispli plcatul co
mis, a ridicat pe acel damb in locul nucului biserica din
8orzeti.
2.o. ,1LlAN\OLA
CANL LkA 8AlL|LL
tean\odl, spuneau bltranii, cand era
blie(el mic, nu tiu cum a venit i de undea venit, destul
atata cl sa rltlcit odatl prin mun(ii \orone(ului.
lmbland el mai mult timp i horhlind pe coastele i
stancele acestea, pe malurile Moldovei i vlile mun(ilor
pustii, cl pe aceea vreme erau pe aici numai codri, ori
unde te intorceai i te uitai cu ochii nu era (ipenie de
om, i neputand iei tanlrul ,tean pe undeva la vun
drum, sau cel pu(in la vo clrlrul cllcatl de iin(l
,
_
70
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
omeneascl, dete intro vreme deo luminl ce lucea
printre crenile copacilor dintro chiliu(l de lemn.
Spre chiliu(a aceea ii indreptl ,tean paii iu(i i plin
de voioie, pripuand cl dacl acolo ii luminl trebuie sl
ie i vun sulet de om. A}unand el, dupl cale de vo
cateva ceasuri, cu mare reu panl la chiliu(l, bltu in ul.
Cinei acolo?: intrebl un cllulr evlavios, care se
ala inluntru cuundat cu totul in rulciunile sale, ce le
aducea lui Lumnezeu lrl incetare i din adancul inimii
sale. Cine ml impiedicl in rulciunea mea i aici in
creierul mun(ilor, unde numai iarele cele sllbatice
locuiesc?
Cine sl ie?... eu sunt: rlspunse tanlrul ,tean plin
de bucurie, cl nu sa inelat in pripunerea sa, ci tot a dat
de un plmantean, care la eri de toate prime}diile.
Lu sunt: zise el mai departe, un blie(el, care mult
rltlcesc prin aceti mun(i pardalnici i pustii, nealand
niclieri nici o odihnl, dei aler in toate plr(ile sl dau
de vo iin(l omeneascl, care sl ml scoatl la lume. ,i
acum se vede cl numai Lumnezeu ma indreptat i mia
arltat chiliu(a aceasta, in care vld cl lucete o razl de
luminl prin erestuica ei cea micl. \enii la tine, oricine
vei i, slmi dai slla, cl ii destul de cand rltlcesc i tre
murl inima in mine de sllbiciune i de oame, cat i de
rica cea mare ceo am, de cand rltlcesc prin aceti mun(i
ioroi.
Mai ateaptl pu(intel, panl ce mioi mantui de zis
rulciunile, i poate teoi primi, rlspunse atunci sahas
trul, clci cllulrul acela era un sahastru, un pustnic, ce
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
71
se erete de oameni i trliete in rulciuni i post,
departe de lumea cea rea i stricatl.
,tean nemaiputand sta pe picioare de ostenit ce era,
se puse }os lanl ua chiliu(ei i atepta cu nerlbdare,
panl ce i sa deschide.
Sarindui sahastrul rulciunile, deschise ua
chiliu(ei i zise iarli:
\inl, copile:... vinl sl te vld...
,tean intrl inluntru, in chiliu(l era o mlsu(l de
lemn, pe mlsu(l o luminl i o carte, din care citea sahas
trul sintele rulciuni.
lacaice ai odihnl, zise sahastrul, dupl ce tanlrul
,tean intrl inluntru. ,i lrl deal mai intreba de undei,
al cuii i cum dea rltlcit prin aceti mun(i ci numai
uitanduse la el din cap panln picioare i cunoscandul deun
bliat bun i de treabl, ii zise:
Ce nea lipsi, Lumnezeu nea implini... Lu i(i voi
i (ie ca un plrinte i tu imi vei i mie ca un iu al meu.
1u ii sta de acum aici cu mine, panl cei crete mai mare,
sau panl ce un om plmantean va rltlci ca i tine pe
aicea, clruia sl te incredin(ez ca sl te scoatl la (arl, cl
eu niciodatl nu am datinl sl ies din aceste plduri... Lu
nimica de lucru nu (ioi da (ie, lrl numai ca sl aci de
mancare de amiazlzi i sl inri}eti chiliu(a asta iarl ce
lllalt timp lii petrece i tu in rulciune ca i mine, sau
cu alte lucruri trebuincioase, dar reliioase.
Aa ai cuvantat, plrinte sinte: Aa sl ie... eu aa
voi ace: ,tean a i lcut toate, dupl cum ii zise evlavio
sul sahastru.
72
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
ln toatl diminea(a se scula deodatl cu soarele i ri
}ea rumos chiliu(a.
Cand sosea amiaza ospl(ul era ata pus pe masl. 1ot
celllalt timp il petrecea i el in rulciuni ca i inri}ito
rul slu.
Sahastrul insl in toatl ziua disdediminea(l se ducea
din chiliu(l i nu venea panl la amiazl, de la amiazl nu
venea iarli panl ce nu innopta.
Lnde merea el i ce lcea, nui era cunoscut lui ,te
an. Acesta era un ascuns pentru dansul.
Le la o vreme insl picl ,tean pe anduri i sentreba:
oare unde sl mearl sahastrul in toatl ziua, lrl ca sl
vie panl la amiazl, panl ce innopteazl, nespuindui ne
micl... Ce ace el in aceea vreme? se intreba ,tean
totdeauna, de cate ori rlmanea sinur in chiliu(l. ,i
aa andind i intrebanduse, ii veni odatl in minte,
cand avea sahastrul sl se ducl de la chiliu(l sl mearl
i el pe urma lui.
Ll se porni i merand o bucatl de loc prin pldure,
dete de un schitior slpat intro piatrl, unde, uitanduse
prin borta cheiei de la ua schitiorului, care era inchis,
vlzu doi ini inchinanduse.
Lra sahastrul i un iner.
Lupl ce a tras sama ,tean de asta, pe loc se intoar
se indlrlt la chiliu(l... Cri}i chiliu(a ca i mai inainte...
Ospl(ul era ata numai sl vie sahastrul.
lnsl el acuma nu puse pe mlsu(a cea micl, ca mai
nainte, numai o linurl, cu care manca sahastrul intot
deauna, ci doul socotind cl a veni i celllalt inchinltor
al lui Lumnezeu.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
73
lnerul na venit. Ll a rlmas acolo in schitior, numai
sahastrul sinur a venit acasl.
lntorcanduse sahastrul i vlzand doul linuri pe
mlsu(l zise:
,teane, de cand eti tu la mine, asta nu miai lcuto,
i cum deai cutezat acuma sl mio aci? Cum deai pus
doul linuri pe mlsu(l?
Apoi dl: eu am mers pe urma sin(iei tale, i vlzand
pe doi ini inchinanduvl in schitior, care imi era
necunoscut, am socotit cl, dl: ce sl(i spun:... am soco
tit cl va veni i so(ul de rulciuni al sin(ieitale, i de
aceea am pus doul linuri(e pe masl: una pentru sin
(iata i una pentru dansul.
Sahastrul auzind asta, se uitl cu ochii sli aeri lun
asupra lui ,tean i apoi zise:
8liete: lptura ta, clutlturile tale, iste(imea i
indrlzneala ta aratl cum cl tu nu eti din oameni proti
i sinur incl nai sl ii om prost, ai sl ii un om oarte
mare i insemnat, un viteaz... Lute darl de la mine, nu
petrece timpul in zldar in aceti mun(i pustii. Lute:
Clci tu ai acuma destull minte i noroc, care sl te
poarte.
Lu te binecuvantez, i tu vei i in scurtl vreme un
viteaz oarte mare... vei i \odl peste aceastl (arl, i
atunci multe lite rele vei birui, mul(i plani i clpcani
(i sor inchina (ie in via(a ta. Le aceea iaca(i spun acuma
i(i inseamnl cuvintele mele. 1otdeauna sl cinsteti pe
Lumnezeu, totdeauna sli inal(i laudl de mlrire, i orice
lucru vei incepe, ie nensemnat sau mare, totdeauna
sll incepi cu andul la Lumnezeu, cl numai cu a}utorul
74
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
prea bunului i puternicului Lumnezeu vei aduce ori i
ce lucru la un caplt bun.
,i cand (a i (ie mai reu in lume, cand ii i mai supl
rat i mai nlcl}it, atunci sl(i aduci aminte de cuvintele
mele i sl aci aceea ce(i spun eu acuma. ,i totdeauna,
de cate ori vei purta rlzboi cu dumanii (lrii noastre, cu
planii cei neimplca(i, care rlzboaie totdeauna lei ca
tia, tu totdeauna sl aci cate o mlnlstire sau o bisericl
spre lauda i mlrirea lui Lumnezeu, de la care vei primi
a}utorul, puterea i virtutea vite}eascl i intru cinstirea
sin(ilor, clci numai aa (ii a}une (inta cea doritl de
tine i de poporul ce lii avea sub stlpanirea i scutul tlu.
|ine bine minte cl, dupl cei a}une pe scaunul Mol
dovei, dupl ce teor alee domnitor i stlpanitor peste
(ara aceasta, sl aci i aici, in mun(ii acetia o mlnlstire
spre venica aducere aminte cl ai rltlcit odatl prin
aceti mun(i i ai ost scutit de mine:
Sunt ascultltor la toate, sin(ite plrinte: rlspunse
tanlrul ,tean. \oi implini ca o santl datorie toate ce
lea, ce mi le spui sin(iata astlzi i ml sltuieti ca sl
le ac, numai dacl prea bunul Lumnezeu miar a}uta
sl iu aceea cemi proroceti cl voi i...
Lupl aceste cuvinte a slrutat mana sahastrului, i
luandui rlmas bun de la dansul, sa deplrtat iarli pe
lanl nite stanci uriae, prin mun(i pustii, cl trebuie sl
ti(i cl pe atuncea mun(ii de peacolo nu erau ca acuma,
ci sllbatici, i cu mare reu puteai strlbate printrinii.
lncotro a mers i ce sa lcut, dupl cea plrlsit ,tean
pe sahastru, nu se tie nici in ziua de astlzi. Nu se tie
cum i prin ce loc a ieit la es, la (arl intre oameni...
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
75
atata se tie, cl a ieit deodatl, pe neateptate, o aiml
in (arl cum cl moldovenii, adicl romanii din Moldova i
8ucovina cl peacele vremuri amandoul aceste (lri
lceau una i se numeau amandoul Moldova adicl
lau ales pe ,tean domnitor, sau, cum se zice, \odl
peste toatl (ara, i deacolea inainte ,tean a ost om, nu
ceva: Ll era voinic in toate i la toate.
1rlea cu arcul, cl nu era altul sl se mlsoare cu dan
sul. Se lupta cu toate litele cele rele, cu clpcani, cu turci,
cu tltari, cu unuri, cu lei, cu toatl leea, i pe to(i ii
invinea, cl era voinic i meter in bltllie. Lra un viteaz
mare, un nlzdrlvan, nu alta. laca cuvintele sahastrului
implinite:
8ltranii bltranilor notri istoriseau, cum cl ,tean,
dupl ce sa lcut \odl peste toatl (ara Moldovei, de mul
te ori imbla ca llunaulcodrilor, trecand din Suceava in
sus cltre Ardeal, sl mai deplrteze i sl mai serme din
cei dumani, i apoi iarl slnturnandlrlpt, cl nui plsa
de nime.
Zlu nui plsa de nimic, cl era nlzdrlvanul nlzdrl
vanilor.
Odatl insl a ost stramtorit din toate plr(ile. 1o(i
implra(ii i craii de primpre}ur sau ost leat de capul
lui, ca scaiul de oaie, incat cu mica lui otire ii era cu ne
putin(l sli apere (ara de dumani.
Ce sl acl acuma ,tean?... Cum sl scape de dan
ii?...,i aa cuundat in cuetele sale, ii aduce deodatl
aminte de sahastru i de cuvintele lui...
llrl multl socoteall i intarziere llsl toate deoparte
i alerl iarli in mun(i.
7o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Se zice insl cl ducanduse el de a doua oarl, na lsit
pe sahastru in mun(ii \orone(ului, ci in mun(ii lomo
rului, chiar acolo undei astlzi Mlnlstirea lomorului.
Lra o noapte vioroasl i intunecoasl, cand trecu
,tean cu pu(ini ostai prin mun(ii lomorului i dete cu
ochii deo razl licurindl intro chiliu(l.
Sa dus acolo i bltu la ul sli deschidl.
Sahastrul, care tocmai atunci era cuundat cu totul
in rulciunile ce le aducea lui Lumnezeu lrl dence
tare i din adancul inimii pentru sclparea (lrii, pe care
o amenin(au dumanii cu perire, rlspunse lui ,tean
\odl:
Aibi bunltate i ateaptl pu(inel panl ce mioi
mantui de zis rulciunile, iapoi teoi llsa se intri.
Lupl catlva vreme se deschise ua chiliu(ei i ,tean
\odl intrl co a(l tristl, pe care era rlspicatl ri}a inimii
lui de prime}dia cea mare in care se ala (ara.
Sahastrul primi pe domnitor cu tot ce avea in slracai
chiliu(l, apoi il intrebl cum mai stau trebile (lrii.
,tean ii rlspunse:
Cuvioase plrinte: acum odatl au venit lucrurile
panl la atata cl nu pot avea nici o nlde}de deam putea
sclpa i mantui iubitami (arl de cotropirea oardelor
varvare.
Sahastrul ia(intise ochii sli aeri asupra lui \odl i
cu un las aplsat cam blnuitor, dar plin de incredere i
insulltor de cura}, zise lui ,tean\odl:
lnll(ate Loamne: Se poate ca inima cea de leu a
unui ,tean\odl sl vie la nite sim(lminte aa de
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
77
nevrednice de dansa? Se poate ca Mlria1a sl aibi aa de
pu(inl incredere in Lumnezeul puterilor?
Crede cuvintele mele, nu uita ceam spus incl atunci
cand teai desplr(it de mine... tii cand erai mic? cl vei
i un viteaz mare i nime nu tea invine, cl aplrltoarea
manl atotputernicl a lui Lumnezeu incl nu sa deplr
tat de Moldova i o va mantui chiar prin vite}ia Mlriei
1ale, dacli ace }uruin(l tare inaintea acestui altar sin
(it cl dupl cei invine pe dumani ii aluna, ii mantui
(ara de plani, vei ace in locul acesta o mlnlstire in
cinstea Santului Cheorhe.
,tean lcu }uruin(l cu toatl inima... Se deplrta apoi
manaiet i incepu a da rlzboi, curl(ind (ara de to(i
dumanii, iarl dupl asta, avand pace, a lcut Mlnlstirea
lomorului.
,i nu numai aceastl mlnlstire, ci el a lcut mai mult
de 24 de mlnlstiri. Chiar in satul \orone(, acolo incl
a lcut o mlnlstire spre venica aducere aminte, cum cl
sa pierdut odatl pe acea vale, cand a ost mic, implinind
cuvintele sahastrului.
Lndea i ost schitiorul sahastrului acolo se all as
tlzi o mlnlstire veche ziditl de ,tean\odl cel 8un i
Mare. ,i clopotele acestei biserici i panl astlzi trl
anduse, sunl: ,,tean\odl neau lcut:"
_
78
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
;. ^ni de ucenicie
3.1. LCLNlClA LLl ,1LlAN
poi, sl tot i avut ,tean\odl vreo cinci
ase aniori cand, ducanduse impreunl cu al(i copii mai
mari dupl rai, le pierdu urma tovarlilor sli i se trezi,
spre searl, cl nu mai tie nici incotro au luato acetia,
nici incotro ar putea sl iasl la vreun lumini sau marine
de pldure.
\ezi bine, nici copiii nu blaserl de seaml cl ,te
lnuc aa il dezmierdau ei tot zlbovind prin tuiuri
ori uitanduse ba dupl cateo veveri(l, ba dupl cateo
cioclnitoare, rlmlsese de ei. Abia iei(i din pldure iau
dat seama cl micul ,tean nu era niclieri. Lau striat cat
lau striat, dar noaptea incepuse a se apropia rlmldind
nouri din ce in ce mai amenin(ltori, astel incat au plecat
abltu(i pe la casele lor...
,i uiteaa se pomeni copilul, penserate, sinursin
urel in mi}locul pldurii: 8a, de la un timp mai i prinse
sl ploul, lcand intunericul din }urul slu tot mai de
nepltruns. Loar ulerele, ce nu mai conteneau sl scan
teieze printre copacii zal(ai(i cu putere de vant, lumi
nau acum calea lui ,telnuc. lncotro so apuce?
1ot alerand el incolo incoace, cu and sl a}unl la
vreun liman, se inunda i mai tare in codru...
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
79
Nu tiu cat sl i trecut de cand orbeclia prin hl(iuri,
cand iatl cl zlrete o lumini(l: A}unse indatl in apro
pierea ei i vlzu cl lumina venea prin erestruica unei
clsu(e de lemn. Lar, oricat se uitl el prin ochiul cel de
eam, nu vlzu altceva decat doul mlsu(e pe care ardeau
opai(e, o vatrl, cateva blide i doul lai(e acoperite cu
scoar(e. Neavand, deci, pe cine sl strie sau de la care
sl cearl invoire pentru a se adlposti, pli cu siall
inluntru.
Lra obosit i ud panl la piele, iar clldura dinluntru
il toropi de indatl. Aezanduse pe o lai(l, numai ce a
pus capul }os i sa hemuit sub o scoar(l de lanl, cl a
i adormit...
Sl i ost pe la miezul nop(ii cand sa trezit, auzind
vorbl. A deschis ochii incet i, la cele doul mlsu(e, vlzu
doi monei atat de bltrani, incat neaua blrbilor le
a}unea panl aproape de plmant, iar enele abia i le
mai puteau ridica.
8ine cl nea adus Lumnezeu pe acest copila sl ne
mai bucure inimile, zise unul dintre bltrani.
Mai mare bucurie decat aceasta chiar cl nu am avut
vreodatl, adlul celllalt. Lra sl murim de sete i de
oame in pustietl(ile acestea, lrl sl mai vedem picior
de om i lrl sl aibl cine ri}i de suletele noastre.
Leacum neom duce mai lesne povara bltrane(elor...
Ce nume andeti sli dam?
Are el nume i incl unul rumos, care, cu vremea, are
sl ie cunoscut nu numai intre neamului slu, ci i altor
na(ii de peste mlri i (lri. liind un copil bun i cu cre
A N l L L L C L N l C l L
80
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
din(l, va avea i o purtare bunl cl numai aa i se va arlta
norocul care de mult plane de dorul lui.
Apoi, intorcanduse amandoi spre bliat i luand sea
ma cl este treaz, lau potit lanl danii manaindul i
imblrbltandul. Au incropit bltranii, dupl cum sau
priceput, cateva straie in locul celor ude, dupl care
dandui cate ceva de mancare din pu(inul pe care il aveau
prin casl, lau potit sl se culce pe cuptor, urmand ca,
de a doua zi, sl porneascl prin pldure dupl ale urii i
sl deretice mica ospodlrie.
,i au trecut aa vreo ca(iva ani buni de cand ,tean
ri}ea de cei doi bltrani, aducandule ba rldlcini i
plante bune de ierturl, ba ructe de pldure, vanat ori
bure(i. Levenise mare meter la intins la(uri i capcane,
iar arcul il manuia ca nimeni altul: Aa cl bltranii nu
aveau deloc a se plane nici in privin(a hranei, nici in
privin(a ospodlriei. klazurile de peste zi i mai ales
serile luni de iarnl le petreceau in vorbe sltoase,
micul invl(lcel avand a deschide ochii min(ii asupra
multelor i minunatelor intampllri istorisite cu talc de
bltrani, spre deplina lui in(eleere. Cat despre buna
cuviin(l a bliatului lor cl aa le era dra amandorura
sll dezmierde nici sl nu mai vorbim:...
Ce mai: crescuse ,tean un blie(andru voinic i spl
tos, mandru i rumos, de sl te tot i uitat la el:
lntruna din zile, pe cand merea ca de obicei prin
codru dupl rldlcini i ceva rai, numai cei apare in a(l
o paslre minunatl, cum nu mai vlzuse panl atunci. Clci
unde sl mai i vlzut paslre cu ciocul de diamant, ochii
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
81
ca stelele, trupul ca de araml, penele de aur i picioarele
de arint? 8a, pe deasupra, paslrea mai i prinse a vorbi:
8ine team intalnit, voinice, cli multl vreme de
cand caut sl(i dau de urml: Nu(i ie teaml de mine,
iindcl i(i voi binele, iar ceea ce am a(i spune trebuie
lcut intocmai, dacl (ii andul sl ii de a}utor (lrii tale.
Lar cine eti tu, paslre mliastrl? intrebl ,tean
lrl a o sllbi din ochi.
Sunt norocul tlu i al (lrii tale reu incercate.
Meri, route, derabl, ia(i rlmas bun de la cei doi bl
trani sihastri i, cerandule binecuvantarea plrinteascl,
intiin(eazli de noua ta menire.
llcu voinicelul dupl cum la invl(at paslrea. lar
moneii, auzindui vorbele de desplr(ire, ii darl
binecuvantarea lor.
Mic ai ost cand ai venit la noi, mare te duci dar i
mai mare vei a}une. Mare in apte i virtu(i, clci astea
sunt cele mai temeinice bol(ii. Lute, iule, pe drumul
tlu, dar nu uita vreodatl sl ii bland i cu dreptate
pentru cei slrmani...
Abia apucl ,tean sl acl pleclciunea de rlmas bun,
cl un nour alb ii invllui pe cei doi bltrani i clsu(a lor,
lcand sl disparl totul pe datl. Lluit incl de aceastl
intamplare, se intoarse in locul unde tia cll ateaptl
paslrea. ,i cei vld ochii? in locul mliastrei lsi o atl
tocmai de statura lui, cu ochii ca stelele i parul bllai ca
razele lunii, rumoasl cum bietul de el nici nu visase
mlcar slntalneascl. le loc ii cade dral, dar ata u cea
care vorbi mai intai:
82
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
,teane, de vrei slmi ii i tu dra mie, iar eu sl(i
iu nevastl, trebuie mai intai sl ba(i dumanii (lrii tale.
Lar cum? Cl eu sunt sinur i nam nici un spri}in...
Spri}inul e in poporul tlu, iar eu i(i sunt norocul.
Ai ri}l numai, ca totdeauna, sl ii cu inima pentru Mol
dova, ridicandu(i lasul i bra(ul in aplrarea hotarelor
i nevoilor ei.
Apoi, luandul de manl pe ,tean, ata il conduse la
marinea codrului.
l(i mul(umesc pentru vorbele tale i aler sl iu de
a}utor celor care ml ateaptl. Nu voi avea vreodatl altl
linite decat cea a apelor, mun(ilor, dealurilor i cam
piilor acestei (lri.
lata, slrutandul pe runte, se lcu nevlzutl. ,i spun
oamenii cl, aa nevlzutl, la inso(it pe ,tean in toate
prime}diile, panl la moarte.
3.2. ,1LlAN\OLA ,l 8ALALkLL
u departe de lacul Kund}uc se iscase un
laurbalaur had i roaznic, moartea lumii nu alta. Cei
cadea inainte, totul manca: i oameni, i vite, i nimeni
nui putea veni de hac. llanea lumea cu las mare panln
cer, cu lacrimi panln plmant. 8ltranii sau strans la sat
i dupl lunl sltuire au hotlrat sl mearl cu rulminte
la ,tean\odl, sli rltuiascl.
,tean a smuls din codru cel mai mare ste}ar, la pus
pe umlr i sa pornit la balaur. ln crucea amezii a a}uns
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
83
,tean\odl la lacul Kund}uc... i atunci sa incins lupta
cea mare intre ,tean i balaur. 1ot plmantul intre lrut
i Nistru se zuduia. Lupl trei zile de luptl ,tean\odl
a rlpus balaurul i, aducand un plu mare, la in}uat i
a tras o brazdl adancl de la lacul Kund}uc panl la lrut,
care se mai vede i astlzi.
3.3. 1ANAkLL ,1LlAN ,l NALLCA
pune povestea cl intro zi rumoasl, ru
moasl de varl, pe vremea cand ,tean era tanlr de tot,
iind numai un blietan cu plr bllai i minte limpede, a
pornit el cu and de hoinlreall din cetatea plrinteascl
alatl in tarul Sucevei, merand cllare, disdedimi
nea(l, spre tarul Siret. Cl tarei mai pllcea micului
,tean sl batl dealurile i campiile cele mlnoase ale
Moldovei, sl se bucure de linitea pldurilor i rlcoarea
izvoarelor:
8a i mai mult ii pllcea sl asculte vorba domoall a
oamenilor sltoi, istorisind intampllri i apte minu
nate de blrbl(ie.
Se inll(au ciocarliile, cu triluri vesele, panl in inaltul
cerului, iar bullrii albi ai nourilor plreau (intui(i pe
intinderea imensl a bol(ii strllucitoare, in diminea(a
aceea vrl}itl cu arome de auust, in care iul de domn
pornise cu and sl a}unl la stanile de pe esul lorai(a,
de lanl Siret.
84
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Soarele se ridicase i el de vreo doul suli(i pe cer
cand micul ,tean, trecand printro dumbravl imbie
toare i sim(ind o moleeall pllcutl, a descllecat.
Sa tras apoi la umbra unui ste}ar mai alnic, intin
zanduse pe covorul de iarbl moale. Calul slu mur cu
(intl albl in runte i pielea strllucind incl de urmele
aplsate ale (esalei cu care il manaiase indelun ran
daul domnesc, plrea sl se bucure i el de popas. Lel
nandui alene coada cu luciri mltlsoase, bidiviul se
abltuse spre un povarni smll(uit cu cicoare i mara
rete, scuturandui coama din cand in cand, parcl pentru
ai putea zlri mai lesne stlpanul...
ln vremea asta, puiul de domn prinsese a visa cu
mainile impreunate sub cap i cu ochii a(inti(i in man
dre(ea runziului de deasupra.
,i cum sta aa, numai iaca vede aleanduse dintre
ramurile cele van}oase ale ste}arului un um alb, tor
canduse apoi iute, ca un uior: ,i, panl sl se dumireascl
el mai bine, se i trezi cl din umul acela sa ales o nl
lucl, pe care o auzea bltand din palme i razand in ho
hote ascu(ite, rlutlcioase.
Cerul derabl prinse a se intuneca, acoperinduse cu
nori care de care mai amenin(ltori. ,i unde nu incepu
sl tune i sl ulere, de i(i era mai mare roaza, oricat
de viteaz ai i vrut sl te (ii:...
,tean, insl, cum era de tot nlzdrlvan, nici cl se pier
du cu irea: iute slri in picioare i alerl sli desprindl
arcul i tolba din oblancul eii. Murul nechezl scurt,
cu capul pe spate i prinse a bate plmantul cu picioarele
din a(l, de andeai cl o sl scapere sub copitele sale.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
85
Ln trlsnet asurzitor detunl ste}arul cu laclrl al
bastrl, iar mul(ime de (lndlri slrirl din tulpina lui, pe
care prinserl derabl a se intinde limbile }uclue ale
primelor llclri. Lar nlluca nu era detunatl, ci, bltand
iarli din palme, radea in hohote i mai puternice. Ochii
ei mari i bulbuca(i, lumina(i de valvltlile ce cuprindeau
ste}arul, sticleau cu rlutate vicleanl.
,tean ii incordl arcul, (intind...
Ln vaiet prelun, iniorand parcl intreaa dumbra
vl, u semnul cl sleata, slobozitl cu putere, a nimerit
in plin.
lumul care incon}urase nlluca se risipi pe datl i, in
locul cumplitei arltlri, se mai vlzu doar o movili(l de
plcurl i cenul. lllclrile se mistuirl i ele de indatl,
ca i cum nici nar i ost. Loar trunchiul detunat al ste
}arului i pata aceea urat mirositoare, din care ieea incl
un abur uor erau semne siure cl totul se intamplase
aievea i nu usese doar o inchipuire copillreascl...
,i iatl cl, dintro datl, se vlzu venind cltre micul
viteaz un bltran arbovit de ani, cu plrul ca omltul i cu
barba rlsiratl panl la enunchi. Le stuoase i luni
cei erau, sprancenele mai cli acopereau ochii, de era
a mirlrii cum de mai poate zlri pe unde calcl.
Se opri moul din mersul slu, care mai derabl
semlna a plutire peste unduirea ierburilor din poianl,
taman in a(a bliatului bllai cu obra}ii incl rumeni de
nldueala luptei cu nlluca. Apoi, cltand la ochii lui
limpezi, in care mai stlruiau lumini(ele albastre ale
maniei, spuse cu las molcom i cantat:
8o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Lomnul sl te binecuvanteze, copil viteaz i no
rocos ce te ali: Azi se implinesc taman o mie de ani de
cand am }uruit sl omor duhul lsta rlu care a semlnat
numai dihonie i nevoi in omenie, aducand mari
necazuri i neamului tlu de harnici i pricepu(i lucrltori
ai plmantului. 1oatl strldania mea de panl acum a ost
zadarnicl i numai (ie am a(i mul(lmi cl astlzi sunt
dezleat de }urlmantul meu. 1u ai slvarit azi, prin
cuetul lipsit de teaml i inima cea plinl de virtute, mai
mult decat am lptuit eu in o mie de ani. Ca mul(lmire
pentru aceastl aptl, dea Lomnul sl moteneti toatl
(ara asta mlnoasl i nici o putere lumeascl sl nu te
poatl rlpune candva:
Aa vorbi moneaul rezemat in toiaul slu no
duros i apoi se lcu nevlzut...
lar ,tean, imbu}orat la a(l i cu pieptul bltand
nlvalnic de rostul cel tainic al bltranului, nici cl apucl
sl clipeascl, darlmite sl mai rlspundl ceva:
La indemnul vorbelor ce incl ii rlsunau in urechi, ia
chemat de indatl murul (intat i, slltand ca ulul in
a, a pornit mai departe spre esul lorai(ei, }urandui
sl nu uite vreodatl nici vorbele cele cu miez ale bltra
nului, nici leile cele adanc inscrise in iniml ale
iubirii de neam i (arl.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
87
. !rorocirea viitorului
4.1. ,1LlAN CLL MAkL ,l NOkOCLL
ai demult, pe locul unde sunt o mul(ime
de sate, se zice cl au ost numai tot codri cu runzl
umbroasl, desplr(i(i unde i unde de poieni cu iarbl
rasl. Nu locuia nime pe aceste locuri pustii i sllbati
ce, de aceea, de drumuri nici pominl nu era, abia de era
doar vreo clrlrul bltutl de vanltori, ori de vreun urs
trandav.
,tean\odl, care pe vremea aceea era un vanltor
lrl samln, nu avea astamplr, bunloarl cum nu au nici
azi oamenii mai tineri.
lntro bunl diminea(l, lrl a mai da de tire cl ce are
de and i unde sl duce, sa luat i sa dus in codru, sl
mai tral cu ochiul dupl vreo clprioarl. Merand mul
tl vreme, cat o i mers, o bunl seaml nu o tiu i arun
cand ochii incoace i incolo, dete de un pui de clprioarl
mandru i rumos de sll mlnanci cu ochii. ,tean cat
cel zlri, puse puca la ochi, dar cand era sl sloboadl
cocoul, mai pucl dacl ai ce. luiul sl lcu nevlzut.
,tean, luandui puca de la ochi, il vlzu iarl, dar indatl
ce o puse la ochi, puiul iarli se lcu nevlzut. \lzand
,tean cl aceasta nu poate i altceva decat voia lui
Lumnezeu, ui tot intrun sulet dupl puiul cel de
clprioarl, ca sl vadl unde se va ascunde.
_
88
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
l k O k O C l k L A \ l l 1 O k L L L l
,ia mers, panl spre mirarea lui vede cl soarele de}a
era ascuns dupl muchea dealului i umbra nop(ii ince
pu sl se lase peste codrul in mi}locul clruia sl all, i
numai dupl ce se intunecl, bll de seaml cl nu tie
unde sl all i cl merindea ce o luase o pierdu, zvar
colinduse printre crenile rlmuroase ale ste}arilor.
Aceasta nu e bine, ii zise intristat panl in adancul
inimei. Adlpost nam, mancarea miam pierduto, iar de
tiut nu tiu in care parte a codrului e marinea mai
aproape.
lnandurat, sl aezl pe un trunchi putred, rlsturnat
de tie Lumnezeu cand, i obosit cum era, a adormit. ln
vis i sa arltat o copill tanlrl i rumoasl ca un iner
scoborat din ceri.
Ai sl vii cu mine, ii zise copila.
La aceasta ,tean trezinduse, ii lul puca la umlr
i o lul in partea dincotro i sl plrea cl a venit copila cea
rumoasl.
1recand peste un parau mare i adanc, spre mirarea
lui, vede iar clprioara cea din ziua trecutl. Cum a}unse
lanl ea, vru sl o prindl, dar clprioara ii zise:
Nu pune mana pe mine, panl numi llduieti cl
ii ace atatea biserici, ca(i dumani vei bate.
l(i llduiesc cl o sl ac.
La aceasta, clprioara sa dat peste cap, i pe cand a
a}uns in undul paraului, era prelcutl in o atl rumoasl
cu plrul de aur i cu a(a albl ca omltul i cu trupul inalt,
sub(irel, ca o varl de alun, imbrlcatl numai in aur i
arint.
,tean, apropiindusl de ea, ii zise:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
89
Cine eti tu, cl de eti satana, sl ml lepld de tine,
iar de eti vreun iner deal lui Lumnezeu, sl ml inchin.
Nu sunt nici satanl, nici iner. Lu sunt norocul tlu
i al (lrii tale i am venit, trimisl iind de Santa \ineri,
ca sl(i dau de tire cl toate lucrurile tale o sl(i mearl
bine, dacl numai de credin(a cea dreaptl vei inri}i, clci
atat pe tine cat i pe neamul tlu, numai credin(a in Lum
nezeu vl poate mantui.
,i pe cand se apropia ,tean sl o prindl de manl, ea
sl lcu nevlzutl i nevlzutl e i azi, iar ,tean a ost unul
dintre cei mai norocoi oameni din lume, deoarece no
rocul la spri}init (inanduse de cuvant, clci in toate locu
rile pe unde bltea vreun pizma, in cealaltl zi mlnlstiri
rumoase ridica.
4.2. ,1LlAN CLL MAkL ,l
S1ANCA CLA lLkMLCA1A
and era ,tean cel Mare llcliandru, aa
cam de vreo 1718 ani, intru bunl diminea(l sa dus cu
vreo ca(iva prieteni de ai lui in mi}locul codrului, ca
sli caute o toporite de buzduan. Lrumlrind multl
lume din implrl(ie, prin codrul inrunzit i poienile
inlorite, a}unse la o stancl inaltl ce sclipea ca soarele.
ln varul stancii era un lemn de tisl inalt i rumos, de(i
era mill ca sl(i implan(i securea in el. Lespre lemnul
acesta se credea cl cel ce va i in stare sll taie i sl il acl
toporite la buzduan, vl birui lumea intreal.
90
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
,tean auzise de credin(a asta i de aceea sa dus i
el sli incerce norocul. Sosind la stanca cea luminoasl,
luatua strai(a din rumazi i olind merindea din ea,
llmand cum era, a mancat tot ce a dus cu el, apoi
inhi(i o ducl de apl din parliaul ce curea din varul
stancii printre mii i mii de bolovani. Mai mare ia ost
insl mirarea, dupl ce bluse apa, clci stanca ii sl plru cu
mult mai micl i lemnul cel de tisl cu mult mai mare i
mai puternic. Llsandui prietenii la umbra stancii, lrl
a mai da cuiva de tire, prin un desi de nepeni se sui
pe stancl, dar plrea cl era armec, cu cat merea mai in
sus, cu atat il ardea o ierbin(eall de care nu a mai
pomenit.
Cand era la mi}locul stancii, mai blu o ducl de apl,
de o sim(i prin intre trupul. Lupl ce blu, sl sim(i cu
mult mai intlrit i mai slnltos, iar stanca sl lcu albl ca
omltul i lunecoasl ca hea(a, ea sa ost prelcut in stan
de hea(l, iar tisa din varul ei era impodobitl tot cu lori
albe, ca ulii de omlt i sclipicioase ca diamantele, iar
intre creni vlzu o atl rumoasl cu plrul de aur i cu
cinci puiori arintii in poall.
,tean vlzand acel odor de atl, incordatua pute
rile, i cat clzand cat ridicanduse, cu chiu, cu vai a}unse
panl la varul stancii. Acolo lsi un izvor cu apl ca
cristalul, dulce ca mierea i ermecltoare ca buzele unei
copile tinere. Ostenit cum era, inhi(i o url de apl,
dei mai pocnirl urechile, iar cu cat blu, cu atata ar i mai
blut, clci apa era ermecatl de ata cea dintre crenile
tisei. Slturandusl de apl, auzi un las dulce ca i de
iner, care il chema ca sl mai suie incl vreo cinci pai.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
91
,tean ii rlspunse cl nu mai poate, clci apa ia luat toate
puterile.
Scaldlte in ea, ii zise ata.
,tean, aa imbrlcat cum era, sl aruncl in mi}locul
izvorului, care apoi sl schimbl in o blltoacl lrl de
marini, i tlvllinduse prin ea, sim(i cl ii pierde lumina
ochilor i in locul tisei vede o loitrl (scarl} inaltl ce
a}une panl la nori, iar in varul ei vede o atl cu mult
mai rumoasl ca cea de mai inainte, care ii lcea cu mana
ca sl se suie dupl ea. ,tean prinzanduse de uteii
loitrei, sl sui aa de sus, de vlzu plmantul numai cat un
burete. Acolo sl intalni cu Lumnezeu care, luandul de
manl, arltatuia toate bunltl(ile lumii zicandui cl, de
va (inea i va plzi poruncile lui, il va pune mai mare
peste bunltl(i. Lui ,tean insl, ca la to(i oamenii pl
manteni, nui erau destul bol(iile lumii acesteia, el ar
i dorit ca sli deie i ata cea cu plrul de aur. Lumne
zeu, de pe a(l ii vlzu dorin(a lui, i cunoscandui an
durile, ii zise:
Alee(i ori bunltl(ile lumii intrei, ori numai pe
aceea ce o doreti i o rldinl rumoasl.
,tean, inenunchind la picioarele lui Lumnezeu, ii
zise:
Loamne, dlmi numai o rldinl cat de micl, dar nu
uita slmi dai i odorul de atl.
8ine, ii zise Lumnezeu, i cu aceea le dete drumul
pe unde sau suit.
A}unand iarl in varul stancii, rupe o creanl de tisl
i punando de toporite la buzduan, sa scoborat }os
la (arl alandui prietenii invrl}bi(i, alunatuia pe care
92
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
incotro, iar el i cu ata cea cu plrul de aur au trlit panl
ce au plzit clile cele drepte i sinte ale lui Lumnezeu.
,tean insl sclpanduse, ca to(i oamenii plmanteni
ca sl plcltuiascl odatl, oclrandui pe rumoasa lui,
datuia Lumnezeu o boall i trimi(andui i moartea,
dusula acolo de unde numai cei buni se vor mai
intoarce. Lrlu(a lui cea cu plrul de aur i azi il }elete,
ateptandui invierea.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
93
,. Cnd i-o pus
coroana-n cap...
,l COkOANA lLL1l1OAkL
tean\odl deaici de la lrobota sa ridicat
domn, unde io pus coroanan cap aici a lcut i mlnl
stirea. latl cum so lcut el domn:
,tean\odl era neustor. \enea cu mara de la Cala(i
i aici unde azi e mlnlstirea lrobota, era o poianl iau
poposit to(i cu carele, cl erau mai mul(i chiriii.
latl coroana lui venea }ucand pe sus i norod mult
pe Lsubf dansa umbla. Cela: ,cl so punl la mine", cela:
,la mine", cela: ,la mine"...
Lacolea a a}uns coroana la ,tean\odl, unde edea
el culcat sub car. Lacl a vlzuto viind, el so sculat in
sus i coroana a }ucat deasupra carului i i so pus la
dansun cap.
...Mlnlstirea avea clopote care sunau aa: ,,tean
\odl neo lcut:: ,tean\odl neo lcut:::".
So irosit clopotele, de cand so pustiit Moldova,
aud cl planltatea lear i aruncat in lacul Colac.
_
,
_
94
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
5.2. \Ol1A|l \Ol SA \A llL LL LOMN?
odanvodl avea un iu pronumit ,tean,
viteaz cum nu se mai vlzuse incl. Spun, chiar, cl se cu
notea intrinsul, din varsta cea mai raedl, o aerime
de minte de nu putea nici un copil sll a}unl, ii pll
ceau armele cu deosebire. Nici unul din semenii sli nu
era destoinic sli stea inainte nici la trantl, nici la vo
roavl. La vanltoare mi(i ucidea ursul in luptl dreaptl,
inarmat numai cu un cu(it. lentru aceasta so(ii lui il
porecleau, zicandui 8ur!uja. Ll motenise de la tatlslu
cutezarea, iu(eala i meteuul min(ii, iarl de la bunul
slu, Alexandru cel 8un, dreptatea, in(elepciunea i ini
moia. Lupl moartea lui 8odan in bltllia de la satul
kluenii unde letru Aron ii tlie capul ii lul tronul, ,te
an nlzui la curtea \laduluivodl |epe din |ara koma
neascl, carele cu bra(ele deschise i iubire il primi. Cu
a}utorul acestuia, ,tean intrl in Moldova i apucl pe ca
lea Sucevei, la anul 1458, inranse in doul randuri pe
letru Aron il ulri in (ara leeascl.
Lupl aceasta cheml pe mitropolitul 1eoctist cu toate
clpeteniile clerului i cllulrii, pe to(i boierii, boieri
naii cu curtenii, pe rlzei i popor, in campul numit
uircptatca i le spuse cl nu din nebunia de a domni a
onit pe hrlpitorul scaunului plrintesc, ci din dorin(a de
a ace Moldova mare i lludatl... ,i, intreband pe toatl
adunarea cu raiul blande(ei, zise:
Oameni buni, voita(i voi sl vl iu eu domn?
1o(i cei de a(l intro llsuire striarl:
lntru mul(i ani de la Lumnezeu sl domneti:
C A N L l O l L S C O k O A N A N C A l
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
95
llru mult mai bine lui ,tean, cand se incredin(l cl
poporul il voiete, i dupl ce u ales la domnie i i se
dete schiptrul i steaul (lrii Moldovei, care stea avea
pe deo parte capul de zimbru, iarl pe de cealaltl San
tul Cheorhe cllare, lovind cu suli(a un balaur, el intrl
cu all in Suceava la scaunul domnesc. ,tiind cl incepu
tul in(elepciunii este temerea de Lumnezeu, cea dintai
treabl a sa u de a mere la bisericl spre a aduce cantlri
de laudl celui lreaputemic.
Astel a treia zi dupl intrarea sa in Suceava, ,tean
purcese la bisericl cu toatl ala domneascl. La poarta
bisericii descllecl. Mitropolitul 1eoctist, cu episcopii,
cu arhiereii, cu o mul(ime de preo(i i diaconi, il intampi
narl cu santa Lvanhelie i cu cldelni(i din care ieea
tlmaia cea binemirositoare, iarl cetl(enii cantau laude
in cinstea sintei 1reimi, to(i cu lclii aprinse.
Cand ,tean urcl cea dintai treaptl, mitropolitul se
cobori cltre dansul, lul santa Lvanhelie din mana
preotului ce o ducea i o dete domnului ca sl o slrute.
Atunci cel dintai psalt incepu sl cante: \rc!nic cstc|
Cand a}unse dinaintea altarului, domnul ii lul stema
din cap i se inchinl la sintele icoane ale Lomnului
nostru lsus Christos i la a lreacuratei sale mame pe ca
re le slrutl. Atunci episcopul de la koman il lul de sub
(ioara dreaptl, iarl episcopul de la kldlu(i de cea stanl
i il duserl in santul altar prin uile implrlteti. Lupl
aceea ocolirl santul lristol de trei ori, iar psal(ii cantau
rulciunile obinuite la asemenea slu}be, sarind cu
|saiia !antuicstc. Apoi domnul i amandoi episcopii
inenunchearl dinaintea santului }ertelnic. Mitro
politul, puind omoorul pe capul lui ,tean, ceti molitva
9o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
randuitl la unerea domnilor, dupl care primi unerea
cu santul mir. La ieirea din altar, domnul u dus panl
la }e(ul domnesc, iarli de sub(iori, de cei doi episcopi.
,i primind binecuvantarea mitropolitului, domnul
veni in mi}locul bisericii, se inchinl, apoi, punandui
stema strlmoeascl pe cap, iei din bisericl i se intoar
se la locuin(a domneascl cu acelai alai ca la venire.
1rei zile (inurl veseliile, in care zile ii alese setnicii.
ln ziua a treia i se inl(iarl to(i boierii.
Lomnul sta pe scaunul domnesc i iecare ceatl de
boieri trecea pe dinaintea lui i i se inchina ca la un domn.
lntai trecurl: looltul cel mare, vornicul cel mare de
|arade}os, cel de |aradeSus, parcllabul de lotin, cel
de Neam(, cel de Cetatea noul, hatmanul i parcllab de
Suceava, postelnicul cel mare, spltarul, paharnicul,
vistiernicul, stolnicul i comiii. Lupl acetia trecurl:
vornicul doamnei, cuparul, vltaul de plhlrnicei, cel de
stolnicei, cei doi vltai de aprozi, cel de tar i cel de
curte. Apoi credinciosul, clmlraul, vltaul de copii din
casl, pivnicerul, to(i in capul oamenilor ce carmuiau ei.
Mai trecurl: velii clpitanii de Suceava, de lai, de
Cotnar, de Soroca, de 1ecuci, de Lorohoi, de Covurlui,
polcovnicul de curte, stolnicul de cazaci, clpitanul llt
mlniei, Aiei, clpitanul doamnei, ce avea stea de clll
rai, i al(ii cu oamenii lor.
Aa se insclunl ,teanvodl.
le vremea aceea, domnea in |ara komaneascl \lad
vodl |epe, in (ara leeascl Cazimir l\, in (ara turcului,
Mahomed ll, in (ara unurului Matei in Corvin i in
Cram, MaenliCerai han.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
97
. La lucruri
de rzboaie mester...
o.1. LLl1L CL LNCLkll
o.1.1. 8A1ALlA LL LA 8AlA
at a trlit ,tean cel Mare i Sant, numai
de dumani a avut parte: cand intrau turcii in (arl, pe la
mare, cand veneau leii prin pldurile i dealurile dinspre
miazlnoapte a Moldovei, cand nlvlleau tltarii de la
rlslrit ori unurii dinspre asin(it.
Aa, intrase odatl unurun (arl lrl veste il apuca
se pe ,tean, lrl sl ie ata cum se cuvine de bltllie.
Lnurii au dat buzna peste oastea moldoveneascl
ia ulrito pe la kldleni, ca doarl a prinde pe ,tean.
,tean\odl dacl a vlzut cl nui chip de sclpare, sa
tras in tarul 8aia i acolo dacl a sim(it nevoia, sa suit
intrun arin, ca sl sascundl de vrl}ma.
Lnurii au trecut i pe dedesupt i mai de llturi de
arin, dar cui lia trlsnit prin and cl \odl stl ascuns
intrun arin. Lupl ceau a}uns unurii in 8aia, lau clutat
el i chip, in toate plr(ile pe ,tean\odl i dacl au vlzut
cl nau avut noroc sl puie mana pe dansul, de ciudl, au
prldat casele oamenilor i sau dat pe blute i la petre
canii ca acelea.
,tean cel Mare, cand sa vlzut sclpat de prime}
die, sa scoborat }os din arin, a mul(lmit lui Lumnezeu,
_
98
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
deacolea a strans oastea imprltiatl, a tlblrat peste
unuri in vreme de noapte i cum erau ei mor(i be(i i
nu mai tiau pe ce lume sunt, lea tras o bltaie de an
deau unurii cli mania lui Lumnezeu i nu nimereau pe
unde sl ul mai derabl.
Lupl cea alunat ,tean\odl pe dumani din (arl,
in locul arinului in care a sclpat cu via(l, a zidit o bise
ricl, ce se cheaml i astlzi 8iserica Albl, mul(lmind cl
nu a prime}duit via(a in bltllie i a sclpat (ara de
dumani.
Ostaii care au murit in bltllia asta a pus de ianro
pat in Movila 8ortoasl, care se vede i in ziua de astlzi.
lar unii spun cl sa mai inropat dintrinii pe hotarele
8lei dinspre satul Oprieni, unde este astlzi o mocirll.
o.1.2. 8A1ALlA LL LA CkOll
tean \odl, dupl ce cuprinsese cetatea
Ciceului, se mutl in ea, adunand o mul(ime de scule
scumpe, luate de la lei, tltari, cazaci, turci i al(ii.
Cetatea o innoi i o incon}url cu zid puternic, iar in }os,
in vale, lcu impre}urul ei mai multe randuri de an(uri
aunde, de puteai ascunde biserici in ele. Lupl ce o
umplu cu toate bunltl(ile, ii aduse nevasta, ca sl uste
din pllcerile lumii, clci din cetatea asta vedea aproape
toatl implrl(ia luatl de la Matia.
li andea ,tean cl, iind bltran, sl puie buzduanul
la o parte i sl trliascl in pace i linite. lizmaii insl,
L A L L C k L k l L L k A Z 8 O A l L M L , 1 L k
,
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
99
vlzandui bltrane(ile, ii puserl de and cl chiar acum
sl nui dea pace, ci sll alune din cetate i sli ia (lrile
pentru care se luptase de atatea ori.
,tean, prinzand de veste cl ce anduri au pizmaii,
cat ai bate din palmi, ii stranse o oaste de era neru pl
mantul i porni la luptl. lizmaului, iind in numlr mai
mare, nici cli plsa de vite}ia lui ,tean, lrl a sta ca sl
dea piept cu el. \lzand ,tean cl pizmaul e mai puter
nic, se socoti sll prindl in cursl. Le aceea, dupl o micl
hlr(uiall o lul la ul cu ai sli i nu se opri panl la Ciceu.
leste noapte lcu o mul(ime de ropi aunde. Apoi
in ziua urmltoare incepu din nou sl pute asupra
pizmaului, (inand toatl ziua hlr(uiala. Cand se intunecl
o tuli la ul. lizmaul, care tia cl locul acela e neted,
se lul, in cap de noapte, dupl oastea lui ,tean, dar o
pl(i rlu, clci a}unand la ropi, se prlbuirl cu to(ii
dea valma in ele. ln toiul acestei incurclturi, ,tean cu
ai sli se aruncl asupra lor ii nimici panl la unul.
Locul acela i astlzi se numete |a gropi, iar valea ce
cure pe acolo sl numete \a|ca gropi|or.
o.1.3. 8A1ALlA LlN \ALLA CLOLLLLl
atia Craiul era mare duman al lui
,tean, clci acesta bltandul ia luat cetatea Ciceului,
care era una dintre cetl(ile cele mai rumoase din (arl.
Le aceea, pe cand ,tean era dus din cetate, a mers sl
o cuprindl. Oamenii lui ,tean, incuind por(ile, se
_
100
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
aplrarl, nellsand sl intre pizmaul. Matia se lupta
vite}ete, dar i oamenii lui ,tean arltau cl nus mlml
lii, clci pe care cum il a}uneau cu buzduanul, nu mai
vedea soarele. llr(uiala ia (inut vreo patrucinci slptl
mani. Lupl aceea a dat Lumnezeu o ploaie de andeai
cl toarnl cu coa, nu altceva. Cltanele lui Matia sl
udarl panl la piele, ba chiar i o(elele putilor ruinirl,
de nu le mai puteau olosi, dupl atata amar de ploaie.
lntraceea, ,tean sl intoarce biruitor din lupta la
care merserl. Mirarea lui cand ii vlzu cetatea incon
}uratl de pizmai: Nu zlbovi mult i in vreme ce pizma
ul sta sulit prin corturi, sreburand de ri, sl aruncl
asupra lui il alunl panl la \a|ca 0ropi|or, unde iind un
lod mare, se implantl lrl de veste. ,tean, vlzandul
inlodat, ii dete o bltaie ca sl o pomeneascl i strlne
po(ii. Apoi sl intoarse in cetate.
Locul unde ia bltut sl numete i astlzi \a|ca 0|o-
!u|ui, iar valea lanl care ia inropat sl numete \a|ca
0ropi|or.
o.1.4. ,1LlAN\OLA ,l LNCLkll
icese cl ,tean\odl era, dupl cum am
auzit istorisinduse din moistrlmoi, omul cel mai in
(elept, mai iste(, mai vestit i mai tare dintre to(i impl
ra(ii i craii de pe vremea lui.
ln via(a lui sa luptat cu multe lite rele, cu mul(i
clpcani, cu multe eluri de limbi plane, care intrau in
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
101
(arl i cutreierau esurile intinse i mlnoase ale Mol
dovei, tocmai ca nite lupi hlmesi(i. Ll sa bltut cu turci,
tltari, cazaci, unuri, lei i cu mai mul(i al(ii, dar pe to(i
ii biruia, cl nime nu era aa de priceput i a}uns de cap
ca dansul i sl tie ca dansul randuiala rlzboiului...
Odatl bltuse el pe to(i dumanii lui, blandui in
ricl, doar ca sli deie bunl pace, dacl lii de lumea asta
i lii dral via(a.
,i o bucatl de vreme nul nlcl}ise nime nici dintro
parte i nici un duman nu se scull asupra lui, cii dldurl
to(i bunl pace, temandui coii i erinduse de el, ca
sl nui clptueascl undeva i sli slrame cu totul, cl...
sl te ereascl ceriul:... ,tean\odl, cand se intlrta, era
mania lui Lumnezeu... era mai rlu decat un leu... tii:
colea: cand il starneti din culcuul lui il zldlreti...
bltea i tlia dumani ca in curechi necru(and pe nime,
dear i ost mlcar oriicine... sl i ost chiar rateslu,
numai sl i tiut cli duman.
ln timp de pace sta ,tean pe lanl curtea lui cea
strllucitl i mlrea(l din Suceava, oranduind cele tre
buincioase in (arl, ri}ind pe supuii sli, ca sl le mearl
bine i sl ie erici(i i indestula(i atat in timpul domniei
cat i dupl moartea lui, iarl in zile de slrbltoare petre
cea cu curtenii i setnicii sli, ieea, cand era serile seni
ne, rumoase i cllduroase, in rldina de lanl curtea
domneascl i acolo se plimba, andind neintrerupt la
cele viitoare i la binele (lrii.
Lar... tocmai cand se socotea el sl ie mai linitit, cl
na sl se mai lupte cu nime, ci va rlmanea o bucatl de vre
me in pace, tocmai atunci ii sosete o veste la Suceava,
102
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
cl unurii se scularl iar asupra moldovenilor i voiau sl
intre cu toatl oastea lor in Moldova, ca sll batl i sll
rlpuie pe ,tean i in locul lui sl ridice pe un alt dom
nitor.
,tirea asta nui prea pllcea lui ,tean, dar iindcl
navea incotro, trebuia sl se lteascl cat mai derabl de
bltllie i sl plece el mai intai inaintea dumanilor, panl
a nu apuca sl intre ei in (ara lui. Le aceea cheml indatl
pe to(i setnicii sli i pe to(i clpitanii de oaste i se sltui
cu danii, ce sl acl i cum sl inceapl, cl doar or invine
ca i mai inainte pe dumani.
Sosind cei chema(i, puse indatl in cale, ca sl se adu
ne to(i eciorii cei mai voinici de prin (arl la Suceava i
deacolea sl porneascl cu to(ii cat mai derabl in prea}
ma unurilor.
Ceea ce se sltuirl ei se i lcu.
lanl in cateva zile o mul(ime mare de ostai era
stransl in Suceava. leciorii cei mai voinici, mai iscusi(i
i mai iste(i ieirl intru a}utor.
Care de care se indesa mai inainte... care de care voia
sl a}unl mai aproape de domnul lor ,tean, ca la cel mai
bun, mai scump i mai iubit plrinte i apoi sl porneascl
allturea cu el la rlzboi i sl deie a(l cu unurii, ce
cutezarl a ll(i aima cl vor sl intre in (ara Moldovei i
sl le rlpeascl averile, precum o lcuse ei de multe ori.
le timpul acela eciorii erau voinici i inimoi, nu ca
eciorii (llclii} din zilele noastre, cari, cand aud de vo
bltllie, socot cl picl ceriul pe danii.
Atunci, cand auzia cl turcii, ori tltarii, ori unurii ori
al(i plani i dumani au intrat in (arl i voiesc sl o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
103
prade, hei: sli i vlzut numai, cum apucau securea
(toporul}, coasa, urca de ier sau oriice le venea in ma
nl i cat ai bate in palme erau pe drum, ata dea da
pieptul cu oriicine i ai pune chiar i via(a pentru (arl
i leea lor, cl pe atunci merea treaba altel:... koma
nul de pe timpul acela nu se llsa cllcat in picioare de
orice venetic ticlit i llmand i de ca(i prizlri(i i bltu(i
de Lumnezeu, ci spunea dumanului, o datl i pentru
totdeauna sl nui acl lucru cu dansul, dacl nu lii voia,
sl audl cantandui la ureche cocoii din ceriu i dacl
lii voia sl mai vadl santul soare.
Aa era romanul de pe acele vremi:
,i cum spusei, toatl oastea era stransl in Suceava,
ata de ducl, numai una incli mai lipsea lui ,tean\odl
i apoi avea sl porneascl in prea}ma unurilor. lnsl ni
me nu tia ce e pricina cl ,tean tot tlrllneazl cu por
nirea i nu se mai aruncl odatl pe calul slu cel sprinten
ca oimul... sl se puie in runtea voinicilor i apoi sl por
neascl.
,tean insl nu spunea nimlrui cum cl el nare bani
de a}uns de cheltuiall pentru oastea sa, ci sta dus pe
anduri: ce sl acl? de unde sl mai scoatl ata(ia bani?
cl vistieria (lrii se delrtase mai inainte, cand avu dea
se lupta in anii trecu(i cu ca(i i mai ca(i crai i implra(i...
de la cine sl imprumute el atata amar de bani, ca sl
a}unl la oastea intreal pe timpul cat ar i sl (ie lupta?
La urma urmei tot se induplecl i spuse setnicilor
sli pricina de ce se trllneascl atata i nu se mai
pornete.
104
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Acetia, auzind pricina mare, deterl de tire in tot
tarul, cl doarl sar putea ala oarecine, sll imprumute.
Lar nu se ala in tot tarul nici un sulet de cretin, nici
boier, care sl i avut o suml aa de mare de bani.
\lzind asta, ,tean se cam suplrl... nu cl doar iar
i trebuit lui bani... dar mai mult pentru oaste, pe care
o iubea ca ochii din cap.
ln aceste impre}urlri dureroase, iatl cl i se inl
(oeazl un ecior voinic, indrlzne( i cu cretere bunl.
Ll, cum a}unse inaintea lui ,tean, zise:
Mlria1a, dupl cum in(elesli, te inri}eti de bani,
cl nai avea cu ce sl ne (ii de cheltuiall in vremea rlz
boiului? Navea nici o ri}l, cl doarl oameni suntem noi,
nu nimicuri:... tim noi cum sl ne inri}im i sl ne
aonisim cele trebuincioase. Lacl Mlria1a ai numai
decat lipsl de bani, apoi... ce mai atata vorbl? Ce trebuie
sl mai stai pe anduri, ca i cand ar pieri lumea de dorul
banilor...
Sl merem pe la noi prin Lrloieti, cl plrcllabul
nostru ii putred de avut... el tea imprumuta, cu ca(i bani
ii voi, chiar i cu mai mul(i dacl i(i trebuie: Sl ne rlbim,
cl unurii ne ateaptl ca iarba de leac... iaca aa: cu
suletul in palml i cu inima in din(i:
,tean, auzind aceste cuvinte din ura indrlzne(ului
ecior, ce sta a(ln a(l cu dansul, sim(i mai intai a rade,
iarl mai pe urml, intrebandul dacl intradevlr are
parcllabul din Lrloieti atata avere, ca sl poatl i in
stare de ai imprumuta ata(ia bani ca(i ii trebuie lui i
rlspunzandui llclul cl parcllabul lor e in stare cu banii
lui sl (ie toatl oastea moldoveneascl chiar un an intre,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
105
porunci indatl ca sl sune din bucium (acnalul de
pornire.
Abia a sclpat acest cuvant din url i toatl oastea era
in picioare.
,tean, luandui rlmas bun de la doamna i de la
copii, saruncl pe calul slu cel sprinten ca randunica i
porni inainte.
,i colea, cand era soarele trecut de pranzul cel mare,
un roi de eciori merea dupl ,tean intocmai ca i
albinele, cand ies dintrun tiubei i se duc dupl matcl,
incotro le duce ea.
,tean\odl, ieind cu oastea din Suceava pe la satul
Areni, care loc se cheaml astlzi lodulArenilor, ii
indreptl paii drept cltre satul Lrloieti care va i
deplrtare ca la vreo trei mile i }umltate, de nu i mai
bine, spre asin(it de la Suceava.
Nu pot spune cu chiteall cam pe unde a i mers ,te
an\odl cu oastea sa, dupl ce a ieit din Suceava, cl sunt
ata(ia ani deatuncea i cu anevoie e sl tii clile de pe
vremea aceea, dar dupl cum se poate prubului, el a tre
buit sl treacl mai intai prin (arinele ce se cheaml astlzi
1inoasa i lrumoasa, apoi prin satul Liteni, sau intre
Liteni i satul Zlhlrlti, ca aa sl a}unl mai lesne la
Lrloieti, iindcl pe aici ii calea cea mai dreaptl i mai
scurtl.
le undea mers, pe unde na mers, pu(in ne pasl
destul cl pe cand era soarele cruceamiazl, oastea sala
lanl Lrloieti, iar ,tean i cu ca(iva din clpitanii sli
ablturl pe la parcllabul Lrloi, ale clrui cur(i se alau
pe atunci allturea cu partea despre rlslrit a satului de
10o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
astlzi, tocmai pe locul, care acuma se cheaml Mitoc,
unde i in ziua de astlzi se mai vld rlmli(i de pietre i
clrlmizi a cur(ilor strlvechi precum i urma temeliilor
i un plr uria, martori adevlra(i ai vremilor acelora.
Lrloi, cum in(elese cl ,tean vine la dansul, ii iei
inainte il poti in curte.
\odl, intrand in cur(ile boierului, mult se mirl cand
vlzu cu ce el de rumuse(e i scumpete sunt impodo
bite inclperile (odlile} acestora, precum i de avu(iile
ce erau intrinsele, iar dupl ce umbll pu(intel incolo i
incoace prin curte, zise lui Lrloi:
Am in(eles de la nite oameni cum cl dumneata ai
i oarte avut, cl ai o mul(ime de avere i o comoarl de
bani.
liindcl eu tocmai acuma trebuie sl pornesc la bltllie
impotriva unurilor, care vrau sl vie iarl asupra noastrl
i neavand bani de a}uns i la rlzboi pentru toatl oastea,
de aceea ii bun imi imprumutl o pltrare de albeni,
panl ce moi intoarce indlrlt i atuncea i(i voi dao cu
mul(lmitl.
Lrloi iind, dupl cum am spus, un boier oarte avut,
avand toate bunltl(ile lumii pe lanl curtea sa, pe
deasupra i o mier(l de albeni bine strani, nu se codi
mult, cii imprumutl pltrarea cerutl, mai cu saml cl
tie prea bine cinei ,tean i ce plltete.
Lupl ce ia imprumutat Lrloi pltrarea cea de al
beni, ,tean nu stltu mult la vorbl cu dansul, ci indatl
iei din cur(ile lui i se porni cu oastea in sus spre asin
(it, trecand prin pldurea Lrloietilor i a Corll(ii, pe
la satul Capul Codrului sau, dupl cum se chema mai
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
107
inainte 8ucureti, apoi prin taruorul Cura lumorului
i colea cand inslrase bine, a}unse nu departe de locul
unde se all acuma mlnlstirea \orone(.
A}unand acolo se intalni, din intamplare, cun om.
,tean cum il vlzu, il i intrebl dacl nu se all undeva
in apropiere vun sltior ori mlcar nite case, unde ar
putea trae cu oastea peste noapte i de nar clplta ceva
de mancare iindcli llmand.
Omul ii rlspunse:
Nu departe deaicea... acolo, intre cei doi mun(i
inal(i pe \alea \orone(ului sunt vo cateva bordeiae, dar
nu cred cl tei olosi ceva cu locuitorii, cl sunt nite
oameni cum a dat Lumnezeu, nevoiei i slrmani ca vai
de danii:
Nu stricl nimic, ltul meu: indreptaliseva i
starea lor pe incetul cu voia lui Lumnezeu i cu a}utorul
nostru, numai deam i slnltoi i zicand aceste
cuvinte se porni indatl spre locul arltat.
A}unand el in \alea \orone(ului, dete din intampla
re mai intai cu ochii de o chiliu(l, care era aezatl sub
poalele unui munte inalt i stancos intro sahll deasl i
intunecoasl, implnatl din toate plr(ile cu molizi, brl
dani i lani.
Cum a a}uns el lanl chiliu(a asta, se opri pu(intel
dinaintea ei socotind cl ar i bordeiaul unui biet om slr
man, dupl cum ii spuse mai inainte omul cel necunoscut
i apoi trland cu urechea, sl vadl dacl nu este cineva
inluntru, bltu in uu(l.
Ln las rluit din nuntru ii zise:
108
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Cinei acolo?... Le eti om plmantean intrl, de eti
hull de pldure, intrl mai aund in pldure:
Om plmantean sunt: Numele meu ii ,tean,
domnitorul (lrii:
Lacl eti ,tean, domnitorul (lrii, potim de intrl
inluntru:
,tean\odl, deschizand uu(a i intrand inluntrul
chiliu(ei, mirarea lui na ost micl atunci cand vlzu inain
tea lui pe un sahastru bltran, arbov i cu barba albl i
lunl panl din }os de brau, stand dinaintea unei me
seioare i zicand rulciuni dintro carte mare, cu oile
pe }umltate rupte i cu pere(ii (tartarii} roi de cari, un
semn cum cl era oarte veche cartea aceea i intre
buin(atl mult.
Sahastrul, intorcandui a(a spre ,tean, ii zise:
,ezi dacl ai venit la mine l mai inlduie oleacl, pa
nl ce mioi mantui de zis rulciunile, apoi mii spune ce
vant teaduce prin aceste locuri pustii, panl la chiliu(a
mea.
,tean se pune intrun bolohan de piatrl, care era in
loc de scluna, i ateptl.
Nu mult dupl asta, sahastrul sarind de zis rul
ciunile, incepu ai povesti toate impre}urlrile sale, ce
vant il aduse prin codrii acetia i unde era sl se ducl.
Sahastrul il ascultl cu luare aminte i din cand in
cand clltina din cap, ii netezea barba i nite cuvinte
nein(elese ieeau din ura lui.
ln urml, ii spuse ,tean intre altele cum cli llmand
i lar poti sl ie aa de bun, sli deie ceva de mancare.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
109
Sahastrul incepu a se rua de iertare, spuandui cl
nu are atatea bucate, cu cate sll poatl primi ca peun
domnitor. li spuse cl are numai un plstrlv proasplt i
alt nimica.
,tean ii rlspunse cl este la slu}itorii lui o bucatl de
carne anume pentru dansul, sl acl darl bine i sl iarbl
plstrlvul i carnea i acestea vor i dea}uns deo cinl
pentru amandoi.
Sahastrul ii zise cl are o sinurl oall in toatl chiliu(a
lui, in care ierbe cate una, alta... dar numai bucate de
post, i nu tie cum va ierbe petele cu carnea.
Leodatl i la un loc nu se poate, cl eu nu indl
tinesc niciodatl sl mlnanc de rupt:... le rand iar nu se
poate cl atunci mi se va inrupta oala, iapoi ml voi in
rupta i eu, deci spunemi ce sl acem. Cum sl ierbem
noi carnea i petele deodatl?
,tean se uitl la dansul i stranse din umeri.
\lzand sahastrul cl nui alt chip de lcut, puse pls
trlvul cu carnea la un loc, iar dupl ce sl ierse dea}uns
zise cltre ,tean:
Ce sl acem acuma? Lu (am spus mai inainte, cl
nu mlnanc carne, petele sau inruptat, deci ce voi
manca eu, cl sl im amandoi sltui i eu tot sl nu ml
inrupt:
,tiu eu ce voi ace, sinte plrinte? uitanduse iarl
la sahastru i dand din umere.
Lacl suntem noi buni, atunci se va ace din ciola
nele lui alt plstrlv. ,i cum rli aceste cuvinte, lul o carte
in manl, incepu a ceti nite rulciuni deasupra stra
chinei i, binecuvantando, vlzu, minunea minunilor, cl
110
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
plstrlvul incepe iarl a se mica i a inota prin apl ca i
mai inainte, cand il prinsese in \alea \orone(ului. Atunci
se puserl amandoi lanl mescioarl i incepurl a cina
impreunl din petele i carnea ce iersese.
,tean\odl a ost pe vremea lui un om oarte vestit
i lludat de toatl lumea. Ll sa bltut cu doulzeci i patru
de crai, cu implra(i la un loc i pe to(i ia invins. Orii
cine sar i sculat asupra lui, dear i ost mlcar ori i
implrat, cat de mare i de tare, ,tean\odl cu romanii
lui, co manl de oameni, cu eciori tineri, iste(i i veseli
dar verzi ca ste}arii codrilor alei, iu(i ca ocul i tari ca
nite smei, nu se da biruit de nime o datl cu capul.
Oriicine indrlznea i se scula asupra lui, el il invin
ea i il lcea sl poarte rica un timp indelunat, cl era
omul lui Lumnezeu, smerit, indurltor, cu dreptate i
totdeauna, de cate ori avea sl poarte rlzboi cu un du
man, nu se pornea deacasl, panl nu insura 24 de eciori
i mlrita 24 de ete, dandule tuturor averi i lcandui pe
to(i ospodari.
Aarl de asta, nu se pornea el niciodatl la rlzboi,
panl nu aleea mai inainte un loc oareunde de mlnlsti
re, ca, intorcanduse de la rlzboi biruitor i deplin slnl
tos, sl zideascl mlnlstire pe locul acela.
Aa lcu i acuma.
Ll voi sl zideascl i pe locul acesta o mlnlstire, atat
spre aducerea aminte de intalnirea i petrecerea sa cu
sahastrul cat i pentru ca sl poatl birui pe dumanii sli,
cei amenin(au (ara i voiau sll rlpuie din scaunul
domnesc.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
111
Leci, cum sa sculat de la masl a intrebat pe sahastru
dacl nu se all vun zidar pe acolo, adicl prin (inutul
\orone(ului, care sar apuca i ar i in stare sl zideascl
o mlnlstire.
Sahastrul nu tiu ce sl rlspundl, pentru cl el rar
cand se intalnea cu oameni.
,tean insl dete indatl poruncl la nite ostai ai lui
ca sl caute prin vlile acelea, doarl or putea ala pe
cineva care sl se apuce de zidit mlnlstirea.
Clutand ostaii incolo i incoace, deterl in urml
peste un zapciu. Acesta, iind adus inaintea lui ,tean,
se apucl precum cl el va zidi mlnlstirea i in scurtl
vreme va i ata. ,tean\odl ii dete atunci zapciului ceva
bani, spuindui ca sl inceapl a zidi cat mai derabl i
chiar pe locul acela, unde se ala chiliu(a sahastrului. li
lul apoi rlmas bun de la dansul i de la sahastru, se
intoarse la oastea sa, care peste noapte rlmase pe locul
ce se cheaml astlzi Cura \orone(ului i colea pe la
pranzior se porni mai departe in prea}ma unurilor.
Cum a}unse i cum dete a(l cu unurii, se incinse
o luptl mare i crancenl. ,i unurii socoteau in mintea
lor cl nui nime mai tare, cl nime nu poate sli invinl,
aa cl ei vor i biruitori.
Lar amarnic se inelarl, clci sll i vlzut numai pe
,tean\odl ce lcu cu danii... Se puse adicl cu sabia
scoasl in runtea eciorilor lui i cand se repezirl cu to
(ii asupra unurilor (i se plrea cl a dat un card de lupi
intro stanl de oi, aa ueau unurii in toate plr(ile i
slbiile romanilor ii mantuiau de zile, i nu le da nici
mlcar atata timp cat sa rlsule.
112
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Amare i dureroase erau striltele unurilor i vl
zand cl nui bine cu danii, clutau sl ul incotro ior
duce ochii i picioarele, dar cine sclpa cu ua intro
parte, in cealaltl parte inchina steaul.
,i aa invinse ,tean pe apriii lui dumani, bltandui
de la roate i tlind in ei ca in curechi i trimi(and pe cea
mai mare parte dintre danii pe cealaltl lume, undei
atepta plrin(ii i al(i ra(i deai lor, pe care de bunl saml
ii trimisese ,tean mai inainte acolo, in alte bltllii ce
purtase cu danii.
Aa sa mantuit bltllia asta.
lar dupl ce sa sarit bltllia, ,tean\odl, poruncind
mai intai sl se stranl i sl se inroape trupurile celor
clzu(i in luptl, senturnl cu oastea lui acasl slnltos i
voios.
Ostaii asemenea erau veseli, cl au invins pe du
mani. Lnii dintre eciori cantau pe drum din luiere, al(ii
din url, iar al(ii chiuiau i striau: Sl trliascl ,tean
\odl:
ln calea lui cltre Suceava se abltu iarli pe la sahas
trul de la \orone(, vorbi i cu zapciul, care incepuse acu
ma ai strane oameni la lucru, spuindui ca sl lteascl
mlnlstirea cat mai derabl.
Apoi porninduse de aici, se mai abltu i pe la parcl
labul Lrloi din satul Lrloieti, de la care imprumutase
patrarea cea de albeni i pentru una ii dete acuma cu
mare cinste i mul(lmitl, doul inapoi i dea colea ll
sand pe parcllab in pace, se duse drept la Suceava.
Scurtl vreme, dupl rlzboi, se duse ,tean\odl iarli
la \orone( sl vadl atai mlnlstirea ori ba.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
113
Zapciul ii (inuse cuvantul, clci cand veni ,tean, ml
nlstirea era ata ziditl pe locul acela, unde sa alat chi
liu(a sahastrului i care se poate vedea i in ziua de
astlzi.
,tean se bucurl de saruin(a zapciului i pentru
asta ii pllti mai mult decat lea ost tocmeala, i se in
toarse voios la Suceava, mul(lmind lui Lumnezeu pen
tru a}utorul Slu.
o.2. kAZ8OAlL CL 1LkCll
o.2.1. 8A1ALllLL lLN1kL
CL1A1LAAL8A ,l CllLlA
tean\odl cel 8un, luand domnia Mol
dovii i viind turcii in zilele lui sl treacl in Moldova la
Cala(i, iau bltut oarte rlu pe turci i au luat i Cetatea
Albl i Chilia de la turci. Apoi mai pe urml iar leau luat
turcii aceste cetl(i i in cateva randuri sa bltut ,tean
\odl cu turcii. larl cand sa bltut la klzboieni, atuncea
sau aezat turcii cu ,tean\odl. ,i lea dat hotar i olat
8ueacul i au lcut pace. 1urcii apoi au adus tltari din
Cram i iau aezat in 8ueac, care stau i panl astlzi,
precum au aezat i la lotin lipcani.
,
_
_
114
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o.2.2. kAZ8OlLL LL LA lOLLlNAL1
i puseserl in and turcii ca sl rlpuie pe
,tean cel Mare i pe urml sl robeascl i (ara Moldo
vei. Sauntrarmat turcii au pornit la rlzboi cu oaste
catl runzl i iarbl, ca doarldoarl la birui pe ,tean, cl
altel ii cam duceau rica.
,tean\odl a rldicat i el oaste i lea ieit in cale
numai co manl de oameni, dar cu credin(l in Lumne
zeul cel puternic, cu nlde}de in bra(ele lor cele van}oase
i cu meteuul ostlesc motenit din moistrlmoi.
Cand a vlzut ,tean puzderia cea de turci, na ost de
chip sl se batl l(i i la loc lar, indatl a cotiito ,tean
cu oastea indlrlpt, pe ici, pe colea. ,i tot ia tras pe turci,
incetincet, drept pe unde tia nlzdrlvanul Moldovei, cl
ia ace chislli(l pe dumanii care vrau sli inchinlm (ara
cu voie, ori lrl voie.
Cu ariclic ia blat pe turci intro vale, incon}uratl
numai de codri mari i locuri ioroase, aa cl te ui(i nu
mai in cer in plmant, in colo nu vedeai decat codru sll
batic, vli mocirloase, rapi prlplstioase i locuri intu
necoase.
1urcii, care se bizuiau pe ostaii lor cei mul(i, tot il
urmlreau mereu pe ,tean, andind cl i in borta oa
recului dacl sar bla, tot ar sll batl o datl pe ,tean, sl
spuie incaltea i mor(ilor de patima lui.
Oastea lui ,tean cel Mare tia prea bine locurile din
\alea kacovei i, tiind ceo ateaptl, ii lcuse in pripl
cetl(ui de aplrare, movili de privehere i an(uri de
adlpost de }urimpre}urul \lii kacovei.
l
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
115
Aa pe varul dealului laiu a ost cetl(uie, pe \ale a
ost silistrlrie de pra de pucl, prin satele lorclre(,
lluneti, \aleakl i loiana Carnului, au ost tot movili
i an(uri.
8ltllia sa inceput in valea Similei, pe dealul care se
cheaml Cetatea, unde se vld i astlzi 2 tabii (an(uri},
pe urml la ura \lii kacova i deacolea sa tot bltut in
sus pe apa 8arladului in 8arzeti, pe valea kebricei, i
panl la tarul Scanteia, pe leahul cel mare, care mere
spre lai, tot o bltaie a ost ii omora pe turci, ca i cum
iar i luat din oall.
le undei satul lundltura a ost bltllie amarnicl:
,tean ii aezase otirea pe dealul Mlura, carei cel
mai inalt deal de pe acolo i trlean turci dei potopea.
,i astlzi sunt urmele de an(uri i a unui beci carei zic
oamenii 8cciu| |ui Stcfan-\o!a. le esul 8arladului, undei
astlzi satul ,tean cel Mare, a ost iar o bltllie cu turcii.
le lodularapului de peste paraul kacova aproape de
satul Chi(ocu oastea lui ,tean a ucis un pal harap i
de aceea se cheaml i podul, |o!u| uarapu|ui. lodul
acesta a ost lcut de ,tean\odl.
,i ca(i dumani au pierit i ca(i au rlmas ciolnavi pe
campii tot nu se llsau, cl parcl rlslreau din plmant, aa
de mul(i turci erau.
,tean dacl a vlzut nevoia, a prins a se trae din calea
lor, cll urmlreau sll prindl.
liind stramtorat de turci, sa suit intrun ste}ar, care
venea pe locul unde se all astlzi biserica din Scanteia
i cum stl in copac, ,tean sa ruat.
11o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Loamne: scaplml de ocul in care ml lsesc astlzi
i in locul ste}arului aistuia, voi zidi un llca.
1urcii au trecut inainte lrl ca sll zlreascl i ,tean
a sclpat cu via(l.
Lupl intamplarea asta ia bltut cu istovul pe turci, la
lodulnalt, care venea mai sus de satul Scanteia i pe
urml ia alunat pe turci in }os spre Lunlre.
ln (inutul 1ecuciului iar ia bltut amarnic pe turci, la
un vad care deatunci ia rlmas numele, \adul 1urcilor.
,i aa a sclpat (ara de robie i oastea moldoveneas
cl a lcut minuni de vite}ie.
Cum a sarit rlzboiul, ,tean a poruncit sl acl in
Scanteia o bisericl cu hramul S. Arhanheli Mihail i
Cavril i a mai lcut i un pod de piatrl peste parlul
kebricea.
Mor(ii ca(i au clzut in vremea rlzboiului cu turcii,
ia inropat inspre miazlzi i rlslrit de luneti, in locul
undei zic oamenii 1intirimu| |ui \o!a. lar celor careau
trlit i sau purtat vite}ete in cumplna asta aa de mare,
,tean ia rlsplltit dlruindule plmant, ca sl aibl cu
indestulare neam de neamul lor.
Lnora din clpitani lea dlruit chiar locurile unde sau
arltat ei, aptele lor vite}eti. Aa a ost la bltllia din sa
tul lundltura.
klzlii din 8ucltlria, Cln(lllreti, Chetreti, Cio
eni, Coeti, Carceni, Mirceti, 1ele}na de sus i 1ltl
tlni, to(i sunt implmanteni(i din vremea rlzboiului de
la kacova, pentru cl au tiut cum sli apere Crucea,
\odl i Moia.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
117
,aa, cu a}utoriul lui Lumnezeu i cu blrbl(ia osta
ilor moldoveni, a sclpat ,tean\odl (ara de nacaz i de
inchinare inaintea planului.
o.2.3. 8A1ALlA LL LA
kAZ8OlLNl \ALLA AL8A
icl ,tean cel Mare i Sant usese invins
de turci, la un loc cei zicea \aleaAlbl.
Nemaia}unandul capul ce sl acl, pentru ca sl scape
(ara de aceti plani, se duce la sahastru, sli cearl sat.
Lndes turcii? intreabl sahastrul.
lntro vale, incon}uratl de dealuri.
Atunci strane derabl o mie de oi, una de miei,
alta de vaci i incl una de vi(ei. Apoi aazl iecare card
pe cate un deal, dar aa el ca oile sl ie a(l in a(l cu
mieii i vacile cu vi(eii. Mai pune la iecare card cate un
palc de oaste. Suiete, pe urml, pe cel mai inalt dintre
dealuri, i incepe a trambi(a i a da drumul la tunuri i
apoi... ii ace cum tea invl(a Lumnezeu.
,tean lcu intocmai cum il invl(l. Lar cand incepurl
trambi(ele sl sune i tunurile sl bubuie, unde nau ince
put vitele a rae, a zbiera i a alera mieii inspre oi i vi
(eii inspre vaci, de credeai cli saritul lumii, nu altceva.
1urcii vlzand una ca asta, se buimlcesc de tot, nu
tiau incotro sl deie i ce sl acl. Lar cand vlzurl pal
curile de oaste cl se apropie, ii cuprinse o spaiml
118
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
stranicl i de rica celor ce se petreceau, andeau cl tot
ce aud i vld ii oaste dea lui ,tean.
1urcii incep a alera in toate plr(ile. O invllmleall
mare se iscl, iar ,tean se rlpede ca un trlsnet cu cele
patru palcuri ale oastei, cuprinde pe turci din toate
plr(ile i incepe ai bate vite}ete.
llanii rlzbi(i o iau la ul, ,tean ii urmlrete ii
secerl mereu, mereu, panl cei trece peste Lunlre.
,i aa, i de data asta tot ,tean iesl invinltor.
o.2.4. CLM A lOS1 LLA1A
CL1A1LA 8LNLLkLLLl
LL LA 1LkCl
atl aa povestire am auzit. Cetatea 8en
derului era luatl de turci. ,i in timpul acela, candva, in
cetate a ost moarl de apl. ,tean cel Mare, ca sl cuce
reascl cetatea, ti(i, cl atunci a cuceri teritoriu i a nu
pune mana pe cetate, asta nu era cucerire, a lcut un tra
tat cu turcii sl aducl la moarl sl macine linl pentru
armatl.
Lrau pui in cateva care acolo nite saci cu rau i in
urml ceva, da restul saci cu paie i de desubt, vraslzicl,
solda(i, armatl. ,i in timpul acesta aceia au ieit i au
inceput lupta inluntru acolo. ,i iau biruit pe turci i
iau scos din cetate.
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
119
o.2.5. LLl1A LlN lkLA}MA |AlLLLl
icl turcul stricase (ara lui \odl,tean, ca
i un potop de llcuste, de la 8rlila panla lai.
\odl, slrlcit de ostai, dupl atatea i atatea bltllii cu
planii, nemaiavand nici o acere, dldu poruncl pe la
to(i slu}itorii de altare, sl porneascl cetania cea mare
pentru mantuirea neamului moldovenesc.
Lra }alea mul(imii i mul(i ii prlpldiserl nlde}dea,
dar se dete boall rozavl in mul(imea turcilor.
\odl,tean abia ateptl cl porni cu oaste de stran
surl peste capul dumanului, care se intorcea acum spre
|arirad.
,i ia onit ,tean\odl pe turci, i ia bltut peste tot
locul, dar mai cu saml in prea}ma |lpului ia stropit rlu
de tot, unde picarl atatea hoituri, cl \odl lcu doul mo
vili mari pentru inroparea lor, ele sl vld i azi, in coas
tele moiei |lpului.
leatunci erau plduri intinse peaici, dar cu poieni
multe prin ele.
,i turcii ueau ca orbii, de sau inecat in Siret o bunl
parte din ei, acolo undei azi \adul 1urcilor, iar al(ii au
luaton }os, pe la asin(it de 1ecuci spre Cala(i, cl, pan
acolo, se tot vld movile multe, toate ridicate de ,tean
\odl, spre odihna slrmanilor plani, adui i ei pe la noi
cu vrerea stlpanului lrl sulet.
lar, la intoarcere, ,tean\odl a radicat in 1ecuci o
bisericu(l cu hramul Maica lrecista, care stl i astlzi,
verde de muchi, iar lui lpotl, osta de runte, ia dlruit
\odl locuri pe undei |lpu de azi, din (inutul 1ecuciului.
120
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Se spune cl spre miazlnoapte i apus de biserica
veche de pe hotarul moiei |lpu, a picat intro luptl un
voinic de runte al lui ,tean cel Mare, anume kotlrau,
clruia ia ridicat domnul, dupl bltllie, o cruce de lemn
in chip de stalp, cu slove slpate pe dansa, ca sli veni
ceascl numele.
Stalpul a putrezit cu vremea, dar locului ia rlmas
numele aa |a sta|pu| kotarasu|ui. ,i de tot nu sa uitat
numele acelui viteaz osta al lui \odl,tean.
o.2.o. 8A1ALlA LL LA ZAkl}A
mplratul ,tean a ost o datl bltut de
turci i uea. Merand aa, a a}uns intro pldure i a vl
zut o luminl la un schivnic. Schivnicul acela avea o chi
lie in piatrl.
,tean a trimes un osta sll cheme sl vie la el. Schiv
nicul a spus ostaului:
Cat ii de la mine panla implratul, atatai i de la
implratul panla mine. Sl vie implratul dacl vrea.
A mers ,tean la schivnic.
Ce aci, ,teane? a zis schivnicul, cl era nlzdrlvan.
la rlu. lu de duman:
,i ii ui, ia zis schivnicul. La ia dl sleata ceea cu
arcul tlu incoace.
,a luat schivnicul a tras.
\ezi lumina ceea? a zis el. Acolo unde am nimerit
eu sl meri maine i sl vezi, cli lsi sleata intrun
l
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
121
paltin i in locul acela sl aci mlnlstire, iar unde a i
paltinul sl aci pristolul.
Cand a mers ,tean a doua zi, deabia ia lsit locul,
i tlind copacii na cunoscut carei paltinul, a lcut
pristolul pe altul. ,tean sa tliet la un deet a mers la
schivnic de ia arltat.
Lite cum mam tliet, plrinte:
lentru cl nai lcut pristolul cum (am zis eu.
8a acolo.
Nu, cl nui paltinul acela. lai ii vedea. Acestai:
,a pus schivnicul urechea la copac i in el cantau inerii.
lune urechea pe piciorul meu lanl paltin.
Atunci a auzit i ,tean.
\ezi, ia zis schivnicul, cl nu eti bun la Lumnezeu:
la i l altl mlnlstire.
,tean a stricato pe aceea, a lcut alta unde era pal
tinul. ,a lcut apte mlnlstiri prin plduri i deacolo
sa dus la schivnic.
Li, ceai mai lcut?
Am lcut apte mlnlstiri.
la(i apte ostai i pornete dupl duman, dar sl
nu dai tu intai. A luat apte ostai a pornit. laca dl lita
cea rea de el.
Aici mi teai ascuns, doamne?
Nu ml ascund, hai sl ne luptlm:
Cu cine slncep, cu voi apte?
Nave(i ri}l, da(i:
,au dat planii un oc i sa lcut pacll, au inceput
a se tlia intre danii, cl nu au mai rlmas nici }umltate.
Stai, ,teane, hai sl acem pace.
122
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Cand se uitl dumanul, ,tean sta deoparte pe un
deal i litele sau clslpit intre danii. Ln cllulr de la
mlnlstirea lutna istorisete cl Lumnezeu a dat o ur
tunl mare cu tunete i piatrl, i turcii nevlzanduse sau
omorat intre ei.
8ltllia asta a ost la Zlri}a, in 8rosclu(i, (inutul Sto
ro}ine( din 8ucovina, iar in altl parte a satului 8rosclu(i
esteo vllunl, 1a|aristca, undea stat tablra moldo
veneascl. Leatunci a luat ,tean plmanturile acestea de
la plan.
o.2.7. 8A1ALlA LL LA ClOk1AkLl
tean\odl avea numai 40 de ostai, cand
au venit planii asupra lui. Ll a ost pus and la Lum
nezeu sl acl o mlnlstire i Lumnezeu a dat aa o pacll
cl turcii nu sl vedeau unul pe altul, au inceput a se tlia
intre danii, da un turc dea lor zice:
Sta(i voi, ra(ilor, sl nu ne batem, cl noi nu ne ba
tem cu dumanii, dar ne bate Lumnezeu.
Atunci sa inseninat i ei au vlzut cl ,tean sta deo
parte cu oastea lui i turcii au uit... ,tean\odl sa luat
dupl danii i pe ca(i au mai rlmas, ia inecat in Lunlre
i nau mai venit mai mult in (ara moldoveneascl.
Lar zice cl au vlzut atunci oamenii cum a trecut un
sant peste neura ceea, pe deasupra. Zice cl S. Onorei
mult ia a}utat in rlzboaie lut ,tean\odl, de aceea a i
,
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
123
lcut mlnlstirea Santului Onorei in Mlnlstioara,
lanl Siret.
8ltllia asta a ost la Ciortlrei, un loc lanl 8adeu( in
8ucovina, cl i amu plmantui cruit de sanele cela ce
sa vlrsat atunci.
o.2.8. MlN1LA MOLLO\ANLLLl
CLA LL lL LkMA
tlpanea |ara Moldovii intrun rand un
domn mare intru toate i numele lui era ,tean\odl. ,i
neamul nostru o ducea bine i de aceea slman(a pismei
incol(ise in inima litelor strline.
Sculatusau leii i tltarii i la urml au purces i
turcii mul(i ca runza codrilor i pe atata incl mai mul(i,
i au intrat in (arl pustiind i par}olind, iar mai apoi, prin
zandune i oastea noastrl, o slramarl io imprltiarl.
,i se lcea prin locurile acelea o pldure deasl in
a(a pldurii o arll latl i plinl de stuhlri. ,tean ii
adunl pu(inele rlmli(e in dosul lor, lcu sat i din sat
iei poruncl sl mearl inainte ca(iva surlai i sl deie
bucium de stranere. Surlaii incepurl chemarea iar
\odl ,tean cu ostaii lui incepurl sl chiuie ca i cum
ar i ost de o mie de ori mai mul(i.
1urcii pe datl crezurl cl acoloi loata cea mare a
norodului de oaste i dldurl nlvall peste arll unde
rlmaserl innlmolite o mul(ime de tunuri i randuri de
oaste. Moldovenii atata ateptau. kepede sar ca nite lei
124
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
paralei peste capul planului il strivesc il buchisesc
i pe urml il lasl sl se intoarcl in (ara lui pe drumuri
scurte, cu ce mai rlmlsese neatins.
1urcii sau intors cu nespusl manie in sulet i ma
nioi au rlmas impotriva noastrl panl astlzi. Spun cei
ce tiu cl de cate ori se inchinl, turcii, in loc de amin,
zic panln ziua de astlzi:
Llmi, Loamne, mintea moldovanului cea de pe
urml.
o.2.9. ,1LlAN\OLA ,l 1LkCll
tean\odl a ost un domn despre a clrui
iste(ime i vite}ie sa dus vestea, cum se zice: peste noul
(lri i noul mlri. Le cum sa suit pe scaunul Moldovei
i panl cea pus manele pe piept, na avut mai nici o zi
de pace i odihnl, ca al(i oameni, ci tot numai rlzboaie
peste rlzboaie. Nu apuca bine a se bate cu un implrat,
crai, vodl sau ce era i iarli trebuia sl mearl impotri
va altuia. ,i poate nu sar i bltut de atatea ori, dacl craii
i implra(ii de primpre}ur iar i dat pace. Apucanduse
dumanii (lrii lui mai intai la sadl cu dansul, el iind
unul care nu suerea niciodatl pe nime sli sule in bor,
nu se llsa panl ce nui da ieclruia cate o bltaie de la
roate, tii colea... so (ien minte cat a i a trli.
Aa era ,tean\odl, cine vre sl tie: in(elept, iste(,
inimos i viteaz cum na mai ost altul pe timpul lui, de
ai i umblat sl cau(i lumea luni i curmezi.
,
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
125
Cu mai mul(i ani inainte de a se urca ,tean\odl pe
scaunul Moldovei, zice cl implratul turcesc a ost pus
ochiul pe Moldova i de aceea cluta el toate chipurile
cum ar putea pune mana pe dansa. La niciodatl nu a
putut a}une (inta. Lupl ce sa suit ,tean pe scaunul
domnesc, iarli a cercat norocul voind sll rlpuie i
sll acl ca sl pllteascl haraci, dupl cum pllteau i al(i
voievozi din alte (lri inchinate de mai inainte.
,tean mai derabl ar i dat capul, decat ar i in
chinat cuiva (ara de bunl voie ar i plltit haraci. Le
aceea in(eleand el, de la cinea in(eles, cu ce el de cu
ete prieteneti se poartl turcul, a chemat intro zi pe
to(i setnicii lui, cum i pe mul(i al(i boieri i oameni
insemna(i la sine, i (anand cu danii sat, le istorisi din
ir in plr toate cele ce voiete sl inceapl i sl acl turcul.
lar dupl ce le istorisi intreabl:
Spune(imi acum, boieri dumneavoastrl, ce ar i
mai cu cale i mai nimerit sl acem? slnchinlm (ara
turcului i sl plltim haraci, ori sl nui dlm nimica?
Setnicii, la intrebarea asta neateptatl, rlspunserl:
8a: una ca asta nam mai aceo niciodatl:... Moi
din strlmoii notri nau plltit nimlnui haraciu, i acum
noi sl im aceia care sli plltim? Au doarl banii, ce ar i
sli dam turcului, navem noi pe cei intrebuin(a?
Lui ,tean ii pllcea oarte mult rlspunsul acesta clci
parecl setnicii i lar i cetit din iniml. Lar el nu se mul
(lmi numa cuatata i zise mai departe:
li oarte rumos din partea dumneavoastrl cl vl
trae inima pentru (arl i nu vl place ca sl ie inchinatl
i despoiatl de plani. Lar bla(i bine de seaml cl
12o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
implratul turcesc, vlzand cl nu voim ai inchina (ara
i ai pllti haraci, are sl se manie i sl se scoale cu pu
terea asupra noastrl, i atunci ceom ace? Cum neom
aplra de dansul, dupl ce noi romanii suntem, aa zi
cand, numai o manl de oameni, pe cand turcii... catl
runzl i iarbl? Noi, dupl cum ti(i, avem pu(inticl
oaste, pe cand implratul turcesc are o mul(ime, nenu
mlratl. Nu tiu dacom i in stare sl ne aplrlm de dan
sul, intamplanduse sl se ridice cu puterea asupra
noastrl. Leci incl o datl vl ac lultori de saml, cei de
lcut i de inceput, ca nu cumva dupl aceea sl se in
tample i zicala veche: ua-mi uoamnc mintca romanu-
|ui cca !c pc urma.
Lacl turcul sa rldica cu putere asupra noastrl,
rlspunserl setnicii, atunci nici noi nom sta cu manele
in san, ciom cluta toate chipurile i mi}loacele cate ne
or i cu putin(l ca sl ne aplrlm.
Nui vorbl cl aa ar trebui sl acl lecare roman
adevlrat, cand vede cl domnul slu ii in prime}die i (ara
amenin(atl de a i cotropitl de plani. Lar de una, drept
sl vl spun, cl tot ml tem ca nu cumva cand oi i in dricul
nevoiei, sl ml llsa(i ca runza pe apl:... Mul(i sunt, care
inainte de rlzboi, saratl cei mai vite}i oameni de pe a(a
plmantului, iar cand vine treaba la adicl, atunci dau dos
la a(l i... pe ici incolo (ii drumul:...
Cat despre una ca asta, sl ne ereascl sin(ii, cl
doarl noi nu suntem iepuri sl ne splriem de toatl
nimica, ci romani, apoi romanul, mai ales cand ii vine
mucul la deet, nu se lasl cu una cu doul:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
127
Atata am voit sl tiu, zice ,tean, mai mult nimica.
lar cat oi trli nu voi da turcului nici o para chioarl.
,i cum a zis ,tean\odl, aa sa i intamplat, cl ce
zicea el odatl zis era.
lmplratul turcesc insl, cum a prins de veste de
hotlrarea lui ,tean\odl, sa lcut oc i parl de manie
i ia scris ca pe loc sli trimeatl haraciu ori dacl nu, va
i vai amar de capul lui. A cuetat pe semne turcul in
mintea lui cl ,tean, cum ia vedea scrisoarea, sa vari in
toate rlcorile i indatl ia trimite bani. La sa intamplat
amarnic cl ,tean\odl nu era unul de cei ce se inspli
mantl aa derabl. Ll cum primi tirea asta, a spus tri
misului turcesc sl se intoarcl inapoi de unde a venit i
sl spuie stlpanului slu cl dacl ii trebuie haraciu din
Moldova sl vie sinur sl il ieie.
1rimisul se intoarse i spuse stlpanului ce avu sli
spuie.
lmplratul, vlzand cl ,tean se impotrivete i nu vra
de bunl voie sli trimeatl haraciu, ii mai scrie o datl, i
inco datl, i tot aa in vo cateva randuri, i de cate ori
scria, de atatea ori mai tare il amenin(a.
Lar ,tean nici ri}l navea. Ll totdeauna ii rlspundea
ca intaia datl, cl dacl voiete numaidecat sl aibl
haraciu i din partea Moldovei sl vie sinur sl il ieie,
sl vadl cum la lua... lar cat despre dansul, zicea cl nu
i la da de bunl voie in veci i pururea, de ar ti cl sar
intampla nu tiu ce sl sentample.
1rimisul, ce era sl acl? sl se puie cu ,tean in poarl?
Atata iar i trebuit, mai mult nimica: li lul indatl
128
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
catrausele i, lrl sl mai zicl vun cuvant, se intorcea
rumuel inapoi, de unde venise.
,tean, cum petrecu cu nepusen masl i cea de pe
urml oarl pe trimis, vlzand cl nu poate cu una cu doul
so scoatl la caplt cu turcul, porunci ca sl se adune de
rabl to(i setnicii la un loc, spuind cl are sl le implrtl
eascl nite lucruri oarte cumplnitoare.
Lupl ce se adunarl, le zise:
laca, setnicii mei, ce voiete implratul turcesc sl
acl cu mine i cu voi to(i: zice cl are sl vie cu oastea
asupra Moldovei ca sl ne acl mii i lrami, pentru cl
nu voim sli inchinlm (ara i sli plltim haraciu. ,i cand
turcul zice una ca asta, sl ti(i cl nui lucru de al... Ce
a pus odatl ii spus, i cand sl manie ii vara lui Lum
nezeu: \am chemat ca sl aud i acuma care ii plrerea
dumneavoastrl, implinivlve(i llduin(a care mia(i
dato acuma cateva luni? ,i dacl ave(i de and so im
plini(i, apoi ce ar i mai bine sl incepem i sl acem?
1o(i setnicii, cum i ceilal(i boieri, care mai erau
strani impre}urul lui ,tean, striarl intrun las cl mai
derabl or muri panl intru unul, decat sor llsa sl ie
cotropi(i de plani,
Aa am cuetat i eu, zise ,tean. Le acuma la
lucru, cl timpul ii scurt: Ca maini ne vom trezi cu turcul
in (arl....
,i cum rosti cuvintele acestea i se desplr(irl de
laolaltl, atat ,tean\odl, cat i setnicii lui, incepurl din
toatl plr(ile a se lti din rlsputeri de rlzboi. ,i unii i
al(ii rlscularl i adunarl poporul de prin sate, cl pe tim
pul acela nu era ca acuma atata oaste invl(atl, catl ar i
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
129
ost in stare sl deie a(l cu oastea unui implrat de
plnura acelui turcesc, ci mai mult poporul de la (arl era
aplrltorul i scutitorul adevlrat al (lrii. ,i in cateva zile
era o mul(ime mare de oaste stransl in Suceava, ata ca
la cel dintai semn sl se porneascl impotriva planului.
1urcul de altl parte, cum a auzit de la trimesul lui, cl
,tean\odl nu numai cl nu voiete sli inchine (ara i
sli pllteascl haraciu, ci incl il ia i peste picior, cheaml
toatl oastea catl o avea la un loc i, mai derabl de cum
ar putea cineva inchipui, se porni cu dansa asupra Mol
dovei. ,i erau turci de nu le mai tiai numlrul i cand
a}unse la marinea Moldovei i intrarl peste hotar, era
mania lui Lumnezeu ce lceau.
Lar las cl i romanii nu stlteau cu manele in olduri
sli atepte ca sl le scurteze via(a inainte de a sosi vre
mea. Li, cum prinsese de veste cl turcul a intrat nepotit
in (arl, se pornirl cu ,tean\odl in runte inaintea lor,
i cum sosirl a(l in a(l, unde nu incepurl a mii lua la
ochi cu sle(ile i a se bate cu danii, ca nite lei inu
ria(i, cand sunt amenin(a(i cu moartea in insui culcuul
lor. Se incinse o bltaie pe via(l i pe moarte, de andeai
cli prlpldenia lumii, nu alta.
Lar ce olos de toatl blrbl(ia i vite}ia romanilor
dupl ce erau poate pe zece plr(i mai mul(i turci decat
danii?
Lra tocmai aa ca i cand ar slri un }urat la bltaie
impotriva unui sat intre. Cum sl invinl }uratul pe sat,
ie acela chiar un uria. Cum sl invinl unul sinur?
,tean\odl nu se llsl cu una cu doul a i splriat i
ca unul care se pricepe oarte bine la treburi rlzboinice,
130
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
vlzand cl sunt ata(ia turci i cl la es nu ii este putin(l
sl (aie piept cu danii, o intoarse altmintrelea, incepu
adecl a se trae pencetul cu oastea lui spre mun(i, l
candui pe turci sl creadl cl el ar ui de danii.
1urcii, nici visand mlcar cu ce eliu de anduri se
poartl ,tean, se luarl la ul dupl dansul.
Lar ,tean, dupl ce se trlea cu oastea ca la vro
cateva mii de pai, deodatl sta locului, se mai bltea cat
se bltea cu danii, apoi se trlea, i tot aa lcu el in mai
multe randuri panl cei ademeni sub poalele mun(ilor.
1urcul, ca turcul, se (inea mor(i de el, voind numai
decat sl puie mana pe dansul i sll nimiceascl cu
oaste cu tot. ,i cum a}une sub poalele mun(ilor, se in
cinse din nou lupta, insl de data asta, nu ca mai inain
te, ci cu mai mare inverunare.
,tean se luptl i acum ca un leu cu danii i pe mul(i
ii trimise in cealaltl lume. Lar ce olos de toatl iste(imea
i vite}ia lui, ce olos de toate ademenirile i apuclturile
lui, cl de la o vreme tot na ost in stare sl (ie mai de
parte piept cu danii, cl cei mai mul(i dintre voinicii lui
de runte, incepand de la setnici i panl la cel din urml
osta de rand, picarl acum }ertl inurietului i neimpl
catului plan.
lar cei ce mai rlmaserl in via(l, nemaiputanduse (i
nea pe picioare de vllui(i i osteni(i ce erau, temanduse
ca sl nu cadl i ei }ertl lrl vun olos pentru sine, pen
tru domnul lor i pentru (arl, incepurl a da indlrlpt, a
se imprltia i a se ascunde prin desiurile mun(ilor i
acolo sl atepte apoi un timp mai bun i mai potrivit ca sl
se poatl iarli scula impotriva dumanilor.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
131
\lzand ,tean cl nui chip de invins, cl ostaii i
(lranii, cel inso(irl in rlzboiul acesta cumplit i care mai
sclparl teeri de uria planilor, se rlzle(esc in toate
plr(ile, se suplrl in adancul inimei lui i nu tia sin
ur ce sl mai inceapl i sl acl. ,i de suplrat peste ml
surl i dus pe anduri cum era, cl una ca asta, sl ie
invins, de cand sa suit pe scaunul Moldovei nu i sa ost
intamplat, cum vlzu cl turcii invin i cl mai mult nu
i chip de sclpare, incepu a alera incolo incoace in ua
calului, ca i cand ar i voit sl scoatl din undul plman
tului o oaste noul, o oaste mai puternicl i mai odihni
tl de cum era ceea ce sa ost rlzle(it prin desiurile i
vllunele mun(ilor. ,i aa, netiind sinur ce ace, se
porni prin pldurile de sub poalele mun(ilor i se duse,
intro ierbin(eall, cat timp sa i dus, panl cea a}uns
intro lucinl nu departe de satul de astlzi lutna. Lupl
ce a a}uns in lucina aceea, vlzand cl bietul cal, de asudat,
de ostenit i de llmand ce era, nul poate duce mai
departe, i se lcu mill de dansul, descllicl ii dete
drumul ca sl se mai odihneascl, sl pascl i sl mai prindl
putere. Apoi se duse i el sl adl pe tulpina unui copac.
,i cum sta el aici dus pe anduri asupra celor ce i sa
intamplat, privind din cand in cand incolo i incoace in
intunericul nop(ii, cl inserase acuma cand a}unsese
in lucina aceea, iatl cl la o deplrtare de vo cateva zeci
de pai de dansul se vede zarea unei lumine liclrind
prin crenile unor copaci. \oind sl tie ce el de luminl
ii aceea i cine poate sl locuiascl in nite locuri aa de
sllbatice, cum era pe timpul acela locul unde se ala el,
prinse derabl calul i se indreptl in partea aceea
132
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
dincotro se zlrea lumina. larl dupl ce se apropie ce sl
i vadl ochii?... O stancl mare, incon}uratl de }ur
impre}ur cu copaci cine tie de ca(i veci, cu partea
despre miazlnoapte i rlslrit implantatl adanc in
coastele unui deal, iarl cea dinspre miazlzi i asin(it
slpatl de sus i panl }os cu dalta, alanduse in cea dintai
trei erestruici mici, iar in cea din urml o ul intlritl cu
drui de lemn. ln una din cele trei ereti ardea incl
lumina cea ost zlrito el pu(in mai inainte.
Aceasta era Casa sau Chiliadepiatrl, care i panln
ziua de astlzi se poate vedea pe malul drept al paraului
\i(eul, nu departe spre miazlzi de satul lutna.
,tean\odl, cum vlzu stanca asta i lumina ce ducea
dintrinsa, indatl se pricepu cl nu poate i o stancl de
rand, ci ea trebuie sl ie pe dinluntru slpatl i sl lo
cuiascl cineva intrinsa. Leci, leand calul de creana
unui copac, se duse mai aproape de stancl, o privi deaml
runtul de }urimpre}ur i cum se uita, iatl cl dl deo ul,
i cum dete cu ochii de ua aceea, se duce i bate intrinsa.
Lupl ce bltu, de vo cateva ori, un las din nluntru
intrebl:
Cinei acolo?
Lu sunt: rlspunse ,tean.
,i cine eti tu?
,tean\odl.
Nu se poate:
Le bunl saml.
,i dacl intradevlr eti tu ,tean\odl, spunemi ce
cau(i prin aceste locuri pustii, unde nai mai ost panl
acuma, niciodatl?
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
133
Creu ii pica lui ,tean\odl sl rlspundl la aceastl
intrebare neateptatl i mai multe minute stete in
cumplnl: ce sl acl?... Sl se mlrturiseascl unei iin(e
necunoscute, ori sl incalece pe cal i sl se ducl unde
la duce el, numai sl naibl a rosti cuvantul invins, care
nul rostise niciodatl panl atunci. Lar intunericul nop
(ii i urletul cumplit al unor lupi din apropiere il lcurl
sli calce pe iniml i sl rosteascl cuvintele, care nici
prin vis nu iau trecut cl lea rostit vreodatl.
Ll zice:
Ce sl caut? all, oricine vei i, cl sunt bltut de
turci, i acuma u de danii:... 1e ro darl, sl ii aa de
bun i sl ml primeti de mas, clci noaptea aceasta ii
intunecoasl, pare cl mai intunecoasl decat toate nop(ile
de panl acuma i eu nu tiu incotro sapuc i sl ml duc
prin codrii in care am intrat...
,tean\odl sl ie bltut de turci? asta nui cu pu
tin(l, zi mai bine cl eti altcineva, iar nu ,tean\odl cel
viteaz iatunci mai derabl teoi crede i (ioi da drumul
inluntru:
8inear i, cand altul ar i aici in locul meu, dar
durere... de data asta norocul ma plrlsit i acuma ml
alu unde nici nam andit.
Sahastrul, clci lasul ce a vorbit din nluntru era la
sul unui sahastru, cum a auzit cl strlinul ce a bltut la
ua lui era ,tean\odl, indatl ia deschis ua i la potit
inluntru. Apoi il intrebl cum sa intamplat ca sl ie
invins de turci, care sl ie pricina dupl ce mai inainte
nime na ost in stare niciodatl sll invinl.
134
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
,tean ii istorisi de la inceput toate cum a cerut
turcul haraciu de la dansul, cum sa sculat cu putere
asupra lui, cum a mers el cu romanii sli impotriva tur
cilor, i cum sa bltut cu danii. Mai pe scurt, ii spuse
toate din ir in plr cum sa intamplat de la inceput panl
cea ost nevoit sl ul denaintea planilor.
Nu ii suplrat, Mlria1a: zise sahastrul, dupl cea
ascultat cu luare aminte. Multe lite varvare au voit in
curerea timpului sl stinl pe romani de pe a(a pl
mantului i sl rlpuie (ara asta, insl Lumnezeu cel drept
i puternic nu ia llsat sli implineascl dorin(a, el nu
tea llsa nici pe Mlria1a sl rlmai de ras, ci mai derabl
de cum i(i po(i inchipui ai sl invini cu a}utorul lui pe
turci i ai sli aluni cine tie unde peste hotarele (lrii.
Lea da Lumnezeu sl ie aa, da eu tare ml tem cl
noi mai a}une acele zile, mai cu seaml cl pe cei mai
alei voinici iam pierdut:
Nare a ace:... ,i dupl ce rosti sahastrul cuvintele
acestea, poti pe ,tean sl adl pe o muche de stancl
slpatl in chip de llicioarl, iar el iei derabl aarl i
adlposti calul intrun el de pivni(l, care era dedesup
tul chiliei lui sub o aripl a stancei cl urletul lupilor, cel
auzise ,tean, se apropia din ce in ce mai tare de stancl.
Apoi intrl inluntru, puse ce avu mai ales i mai bun de
mancare pe o mescioarl rotundl, asemenea de piatrl,
i poti pe ,tean la ospl(.
,tean nu se llsl mult imbiet, cl trecuse mai bine
deo zi i }umltate de cand nu luase nici o lrmlturl de
paine in url. Si iatl cl, pe cand sta el i cu sahastrul la
masl i osplta, vorbind despre intampllrile trecute,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
135
unde nu mi se pornete deodatl un urlet ca acela im
pre}urul stancei, de sl rlsunau vlile de prin apropiere.
,tean, cand auzi urletul lupilor, slri drept in sus de
la masl, puse mana pe sabie i zise insplimantat cltre
sahastru:
llrinte: neau incun}urat lupii, cei de lcut?
Ce sl acem, nemicl, lasli sl urle cat le place, cl
noi i aa nu avem nici llutar, care sl ne cante la masl...
lasl incaltea sl ne cante ei:
,tii cl eti cam hazliu. Lar sl llslm acuma aa la
o parte, lupii, dupl cum se vede, sunt mul(i, pot sl strl
batl inluntru i atunci nu tiu zlu cum vom putea sclpa
de danii?
Navea nici o teaml, clci noi suntem aici intlri(i
mai dihai decat un implrat intro cetate.
Lar calul meu?
Nici lui nare sl i se intample nimica, cl i el ii tot
atat de bine scutit, ca i noi:
,tean, cand auzi cuvintele acestea, se mai liniti
pu(in, se puse la masl intre urletele lupilor, care se
invartirl mai de multe ori primpre}urul i pe deasupra
chiliei, osplta mai departe. Lupl ce se scull de la masl
i dupl ce lupii, vlzand cl nu pot sl puie labele pe prada
ceau ost adulmecato, incetarl de urlat i se deplrtarl
prin desiul pldurii, ,tean se puse sl se odihneascl,
iindcl era oarte obosit de luptele ce le avusese, cat i de
drumul cel deplrtat de pe campul de rlzboi.
A doua zi diminea(a, cam pe timpul acela cand intrl
preo(ii la utrenie, sahastrul trezi pe ,tean din somn, iei
cu dansul aarl, se suirl amandoi pe varul stancii, in
13o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
care erai slpatl chilia, i dupl asta arltand cu mana spre
asin(it il intrebl zicand:
Litlte in sus, vezi ceva?
Nu vld nimica: rlspunse ,tean, cltand spre locul
arltat.
Calcl pe piciorul meu cel drept: zise sahastrul.
,tean la inceput nu prea vrea, insl mai pe urml tot
la cllcat pe picior sl vadl ce are sl se intample.
\ezi acuma ceva?
\ld:
Ce vezi?
\ld, rlspunse ,tean, arltand cu deetul, colo in
mi}locul lucinei celeia un copac mare, iar in copac vld
arzand o mul(ime de lumini.
Copacul acela era un paltin oarte ros i inalt, i se
ala tocmai pe locul unde este mlnlstirea lutna.
Lauzi ceva? intrebl iarli sahastrul.
Nu aud nimica.
Calcl pe piciorul meu cel stan.
,tean lcu i de data asta cum ia spus sahastrul.
Auzi acuma ceva?
Aud:
Ceauzi?
O cantare. Lar nu tiu preo(i sunt aceia ce cantl,
ori ineri, cl mai dulce, mai pllcutl i mai rumoasl
cantare decat asta nam auzit de cand sunt.
,tii una, Mlria1a?
Ce sl tiu?
lune and la Lumnezeu cl in lucina unde se aude
cantarea ceai auzito ii ace o mlnlstire, al clrei pristol
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
137
sl ie tocmai acolo, unde este acum copacul, in care ard
luminile i lasl cl tei cli vodatl: ,i, (inandute de
cuvant, po(i mere in voia cea bunl sl te ba(i nu numai
cu turcii care teau invins acuma, ci i cu mul(i al(i du
mani i lasl dacl nui vei invine pe to(i.
\oi ace toate, dupl cum imi spui, ca sl pot invine
pe dumanii (lrii mele, care o amenin(l cu pierzare.
Acum po(i mere lrl ricl impotriva neimpl
ca(ilor turci, clci mai inainte de cum i(i po(i inchipui, ai
sli invini i ai sl curl(i (ara de danii.
Lar de unde sl iau atata oaste, cu cat sli pot in
vine?
|arai mare... mai sunt incl destui oameni intrinsa,
cautl(i numai oastea trebuincioasl ii alao:
Lupl asta mul(lmind ,tean\odl din toatl inima
sahastrului de primirea, manaierea i satul lui cel
plrintesc, ii lul rlmasbun de la dansul, se cobori de pe
varul stancii, scoase calul din pivni(a in care la ost adl
postit sahastrul de cu sarl, se sui cllare i se porni ca
sli caute oamenii cu care sl porneascl iarli impotri
va turcilor. ,i merand el aa, cat timp a i mers i ieind
la (arl, in pu(ine zile stranse o mul(ime de popor pe lan
l sine i cu acetia se porni iarli impotriva turcilor.
1urcii, vlzand cl ,tean nu se mai aratl, iarl oastea
lui catl a mai rlmas in via(l sa imprltiat in toate plr
(ile ca puii de potarniche, socotirl cl Moldova acuma ii
a lor, cl nime na mai cuteza sl se scoale cu arma asu
pra lor i de aceea incepurl i ei a se imprltia in mai
multe plr(i i a pradl (ara, luand tot ce le pica in manl
sau arzand tot ce nu puteau lua i duce cu danii. ,i
138
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
bucuria lor era nespus de mare cl sau descotorosit de
un om indlrltnic i prime}dios ca ,tean\odl.
Lar zadarnicl lea ost toatl bucuria, cl tocmai pe
cand nici nu visau ei, iatl cl ,tean\odl cu oamenii carei
stransese din plr(ile despre miazlnoapte ale Moldovei,
adicl din partea kldlu(ului, precum i cu cei cari mai
inainte sau ost ascuns prin crierii mun(ilor, se repezi
pe neateptate i cu o urie nemaiauzitl asupra lor.
,i dupl ce au inceput ,tean a se bate cu turcii, iatl
cl a dat Lumnezeu un nour i o neurl deasl i oarte
intunecoasl in partea aceea unde erau turcii, cl nu se
vedeau de eliu unii pe al(ii i din nour curea ploaie cu
oc asupra lor. ,in zlplceala cea mare au inceput acuma
a se bate i a se tlie ei intre ei. lar pe cand se intampla
aceastl clslpire nemaipomenitl de oameni, o basma
rol ca para ocului plutea in vlzduh pe deasupra lor.
lnsl in partea aceea, unde era ,tean\odl cu oame
nii lui, era senin i rumos i otirii sale nime nui lcea
nimica. lar el i cu ai sli blteau i tliau in turci can cu
rechi i nu le da nicidecum rand ca sli vie cat de pu(in
in ire.
,i pe cand zlplceala i incurcala turcilor era mai
mare i mai iniorltoare, pe cand se tliau i se clslpeau
mai cumplit, iatl cl sclpl un turc cllare din mi}locul
imbulzelii turceti i, vlzand cele ce se intampll, stril
in ura mare:
Sta(i, ra(ilor, locului, cl nu ne bate ,tean\odl, ci
ne bate Lumnezeu pentru rlutatea i dauna cea mare
care am lcuto (lrii acesteia.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
139
1urcii, auzind lasul care se vede cl era a vreo unui
pal i vlzand cl nui bine de danii, bucuroi ar i in
cetat dea se bate i sar i implcat, numai dacl ar i putut
i ar i avut cand. Lar deeaba, cl acuma, dear i i voit
oricat sl se impace, ,tean\odl nu le da rand, ci apu
candui mereu din coaste i de la spate, nu se llsl, panl
cand pe cei mai mul(i dintre danii nui trimisese pe cea
laltl lume, iar pe cei ce mai sclparl ca prin urechile acu
lui de moarte, nui inldui nici un pic panl ce nui alunl
pe to(i peste Lunlre i curl(i (ara de danii.
,i dupl ce a invins ,tean pe turci i a sclpat (ara
de danii, sa intors indlrlpt, unde a ost lupta mai in
verunatl, a poruncit sl se stranl la un loc to(i ostaii
ca(i au clzut mor(i in luptl, a spus sl acl mai multe
movile dintrinii, sli prohodeascl ca pe nite voinici
i cretini adevlra(i i sli acopere rumos cu (lranl ca i
pe oricare alt cretin.
,i cum a poruncit ,tean\odl, aa sa i lcut i el in
cl a stltut de a(l, panl ce to(i sau inmormantat cum
se cuvine.
lar dupl ce a implinit i aceastl datorie cretineascl,
a dat drumul tuturor oamenilor, care lau a}utat cu atata
credin(l i blrbl(ie, ca sl mearl iecare pe la vetrele lor
i sa intors i el plin de voie bunl la scaunul lui din tar
ul Sucevei.
Lar ,tean\odl nu petrecu mult la Suceava, ci voind
ai implini llduin(a, cea dato mai inainte sahastru
lui de la Chiliadepiatrl, porunci sl adune mai mul(i
meteri zidari i se porni apoi dimpreunl cu acetia,
precum i cu mai mul(i boieri i curteni ai lui, spre locul
140
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
unde se all astlzi satul lutna i, a}unand acolo, puse
sl zideascl mlnlstirea lutnei tocmai pe locul acela unde
a vlzut luminile arzand, adicl dupl cum la sltuit sa
hastrul de la Casa sau Chiliadepiatrl, care mlnlstire a
rlmas panl in ziua de astlzi. Apoi sa intors la scaunul
lui din Suceava.
,i aa ,tean\odl ia (inut atat cuvantul ce la dat
sahastrului, cat i cela ce la dat setnicilor lui inainte de
rlzboi, cl el cat a ost i a trlit na plltit turcilor nici un
ban ca haraciu.
o.3. 8A1ALll CL lOLONLZll
o.3.1. lLS1NlCLL SlL\LS1kL
tean cel Mare a avut el de el de du
mani, i plani i cretini, cl to(i aveau cheul sl puie
stlpanire pe (ara Moldovei, care era mlnoasl, rumoasl
i cu oameni vite}i. lntre cretinii care dumlneau me
reu pe moldoveni erau i leii, din partea despre miazl
noapte a (lrii noastre. Odatl leii au pus in minte ca
sll prindl pe ,tean neltit de rlzboi i cu iriclicul
acesta sll batl. Lar ,tean a zlpsit vicleuul Craiului
leesc i din pricinl cl navea destull oaste sl (ie piept
deodatl la mul(imea otirei leeti, sa tras rumuel din
calea dumanului, tot inspre |arade}os a Moldovei, panl
cea a}uns in dreptul mun(ilor din apropierea Cetl(ii
,
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
141
Neam(ului, dupl cum ii izvodise el un plan ca sl tral
la urma urmei pe lei in capcanl i sli bltl, ca pe danii.
Leii tot lau urmlrit pe ,tean, ba pe la Cetatea Su
cevei, ba pe la Cotnari, unde avea ,tean\odl ospodl
rie amarnicl, lau mai clutat i prin alte plr(i panl ceau
dat de urma lui, cli tras cltre mun(i i sau luat dupl el.
,tean cel Mare trimite anume ostai ca sli tral pe lei
in capcanl, prelcanduse cl moldovenii u de ricl de
dinaintea leilor.
Lupl ce a pus toate in cale, ,tean\odl sa suit pe
un cal i, lrl sl obliceascl cineva, trece pe la izitura
iazului de la 1rapezariu, pe coasta schitului Slltioru, pe
la odaia Mlnlstirei Albe (8ooslovu vechi sau Mlnlsti
rea Neam(ului cea veche}, trece podul de pe Maherni(a
i se oprete la chilia vestitului pustnic Si|vcstru din
Croitoria veche. Leal calul de cheotoarea chiliei i intrl
incet la pustnic.
Chilia intunecoasl era luminatl pu(in de ocul din
vatrl. lustnicul, care edea pe vatrl curl(and usturoi, a
sam(it ca intrat cineva antrebat:
1u eti, Stoene?
Lu, a rlspuns streinul. La ce aci acolo?
la curl( usturoi sl ac ceva dea manclrii, cl am in
tarziat cu pravila de la bisericl i am mai cetit i la bol
navi. La tu ezi pe lai(l i spunemi ce veti ai mai auzit,
ori dacl vrei, vinl sl manclm amandoi ici la oc. Am
mancare intrales, uitlte colea, in clu carmo}i de paine
cu zaml de ehili(l (anhelicl}, am i udlturl, usturoi cu
oloi de }ar, i pe urml dreem ustul cu chislli(l.
Cand lea pus pe toate in cale, pustnicul i oaspe(ul
sau aezat pe scluiee lanl vatrl i au prins anulica
142
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
la manclri ca acelea. Lin cand in cand mai vorbeau in
cet i linitit, de \odl care le ace bisericl, de nlcazul
(lrii cu leii i multe de toate i tocmai intrun tarziu
cand era mai ata mancarea zise oaspe(ul:
Nu (ii minte de cand sunt Lomn in (ara Moldovei,
sl i mancat aa de bine, ca chislli(a i usturoiul
pustniciei tale:
lustnicul, auzind vorba: ,de cand sunt Lomn" holbl
ochii la strlin i odatl clzu la picioarele lui \odl.
lartlml, Mlria1a, cl plcltosul de mine nu tea
cunoscut. Lti MlriaSa ,tean, ctitorul nostru. 8lao
slovit sl ii veac de veac: lrumoasl mlnlstire ai durat,
numai de (ar a}uta Lumnezeu sl o i imbraci, cl mare
pomanl (ai ace pe lumea asta. La ce vant tea adus, pe
vremea asta la plcatele mele?
la nite pardalnici de lei numi dau rlaz, ci tot
imbll cu zurba supra mea, de numi pot stlpani (ara
in linite. ,i amu am venit sl ml ro, ca impreunl cu to(i
cllulrii tineri i bltrani sl ace(i in noaptea asta slu}bl
la santa bisericl, ca doar mia a}uta Lumnezeu Santul
sli snopesc maine pe lei, dupl cum andesc eu i
atunci voi imbrlca mlnlstirea asta noul, voi inchide
valea cu ziduri puternice, drept mul(umitl Lomnului, iar
oamenii sl pomeneascl veac de veac cum cl ,tean\odl
a mancat aici carmo}i de paine cu ehli(l i usturoi cu oloi
de }ar la pustnicul Silvestru.
Sl trlieti, Mlria1a, (a a}uta Lumnezeu cel mare
i puternic, cl, doamne, multe mlnlstiri i biserici ai
lcut pe lumea asta. Noi ne rulm totdeauna pentru
Mlria1a i neom rua i amu. laca amu sor strane to(i
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
143
plrin(ii, ii mere i Mlria1a i sl ii in pace, cl maine ai
sl ii stlpan pe arlsall.
lndatl au tras clopotele la biserica 8ooslov, \odl sa
inchinat i a pornit in treabli tot pe drumul pe unde ve
nise de la Cra}duri, iar cllulrii sau ruat toatl noaptea.
A doua zi, leii, care clzuserl in capcanl, ia bltut
cumplit ,tean\odl, pe podiul din 8ranite care vine
intre Obre}a Mare, Obre}a Micl i intre piciorul munte
lui locrov i rldina Lon(ului, dupl cum aratl chiar
movilele, unde sa inropat mandria leascl, care se vld
i astlzi, rlindune, in elul lor, de vite}ia strlmoilor
notri tari in credin(l i iubitori de neamul nostru.
o.3.2. LLCL|l\A SlkL llLlkLA
\OAS1kA CA NL \L|l MAl \LNl
lbert, Craiul leesc, au uitat prieteuul
tltaneslu ce avea cu ,tean\odl. Nu lcea oaste im
potriva planilor, cari in toate plr(ile ulerau i trls
neau cu armele, ca tunetul, vlrsand sanele cretinilor
i stropind volnicia tuturor, inmul(ind leea lui Mo
hamed, ci andi ca sli arate vite}ia asupra Moldovei,
socotind cl prea lesne o va supune, tiind cl de multe
ori se a}utarl Moldova de la craii leeti.
,i stranand oaste acel crai, au scos cuvant cl va sl
mearl la turci, sl ia i sl dezbatl Cetatea Albl i Chilia,
care cetl(i le luase sultanul 8aiazet, de la ,tean\odl,
144
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
i incl adloea de speria pe lei, zicand cl turcii ames
teca(i cu moldovenii vor sl treacl in lodolia.
,i leau dat de tire ca to(i sl incalece i sl se impre
une cu Craiul de la Liov i au mers soli la ,tean\odl de
iau dat tire sl se lteze sl mearl cu dansul sl batl
Chilia i Cetatea Albl i sli lteze sta(ii i hranl de
oaste.
Le care lucru au plrut bine lui ,tean cel Mare i cu
bucurie mare au primit pe soli, clci au lcut oastea asup
ra vrl}maului slu. Numai ce au zis cl va veni acolo la loc
cu oastea, subt Chilia.
Cunoscand setnicii craiului andul lui, cl va sl acl
oaste asupra lui ,tean\odl, mult iau adus aminte ii
ziceau: sl nu aci oaste impotriva dreptl(ii, sl intoarcl
mania lui Lumnezeu spre dansul.
larl el cu andul slu nu sa llsat, ce incl zicea acelor
episcopi ai sli:
\oul vl este locul biserica sl plzi(i, iarl nu de
rlzboaie sl ri}i(i, cl andul meu voi nul ti(i, ce numai
eu sinur, cl dea pricepe cl haina de pe mine tie
andul meu, in oc o a bla:...
Leci, mul(i din boierii leeti socoteau cl ace inde
adins sl piarzl oastea toatl, cum au i ieit mai apoi de
la dansul i zicltoarea: in zilele lui Albert, leahta (boie
rimea} au pierit.
Le aceasta ,tean\odl prinzand veste de la unuri.
cum cl va sli vie asuprli cu oaste, trimesau ,tean
\odl soli la craiul leesc pe credincioii boierii sli, 1lut
Looltul i pe lsan \istiernicul, ca sl poatl cunoate
ceva de la crai, ce ii voia sl acl, care nimic nau cunoscut.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
145
Clci, craiul, cum imbla cu inlllciune, ascunzand
cuvantul, pe soli cu bucurie iau primit i darurile cei tri
mesese ,tean\odl, cu mul(lmitl leau luat, i solilor
iarli acelai rlspuns au dat, cum cl este merltor la turc.
Mai apoi i solii sli au trimes iar la ,tean\odl, sli
intlreascl cuvantul, iar el a intors oastea spre locu(ia.
ln(eleand ,tean\odl cum cl craiul se apropie cu
oaste la marine, iar a trimes soli inaintea craiului, pe 1lut
Looltul i pe lsan \istiernicul, cu multe daruri i lau
intampinat peste Nistru i iau inchinat darurile i iarli
cu draoste lea primit.
,i deaici a trecut Nistrul pe la Mihllceni in aceastl
parte cu toatl oastea sa i a venit la Co(man.
Acolo ia descoperit toatl viclenia cea ascunsl, cl a
prins pe 1lut Looltul i pe lsan \istiernicul, dei bll
in obezi i ia trimes de iau inchis in Liov (Lember}.
larl ,tean\odl, dacl a in(eles cum cl la viclenit
Craiul i vine asupra lui i a trecut lrutul cu 80 de mii
de oaste pe scrisoare, lrl altl adunlturl, de sar a
trimes in toate plr(ile, in (arl, sli stranl oaste la tarul
komanului.
larl Albert a ezut cu oastea 7 zile la Co(man.
Ci panl sl se stranl oastea lui ,tean\odl i panl
ia veni a}utor, cl i craiul unuresc ia trimes 12 mii de
oaste, cu 8irtos, voievodul Ardealului, ce era cuscru lui
,tean\odl i de la kadu\odl i panl iau venit a}utor
oastea munteneascl i panl a se strane oastea toatl la
un loc, Albert a purces cu oastea de la Co(man i a lovit
la Sipin(i.
14o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Leci vlzand ,tean\odl cll impresoarl vrl}maii
sli, a tocmit strl}i i a trimes impotriva leilor, ca sl (ie
vadul la lrut.
larl ,tean\odl a ieit din Suceava spre tarul ko
manului, cu toatl oastea lui, i dintraceea zi ia adus
limbl (veste} stra}a lui, o lei, dintraceia pe 3 ia trimes
la implratul turcesc.
Leci craiul leesc a venit cu toatl puterea sa la ceta
tea Sucevei i a inceput a o bate.
,i aa a bltuto 3 slptlmani i ziua i noaptea i
nimica na olosit, nldl}duind cl i se va inchina (ara,
pentru cl li se suplrase cu ,tean\odl intru atatea
rlzboaie lrl odihnl i lrl mlsura ce lcea, de cu to(i
se bltea.
larl (ara socotea cl de nu lii indlmanl cu al slu, darl
cu strlinul mai multl neinlduin(l le va i:...
,i incl vlzand atata pradl i rasapl ce lcea oastea
leascl in (arl, de umblau prin plduri de clutau prlzi i
}auri, sileau to(i de se straneau la koman, unde le era
vileaul.
Aa (ara strananduse, iarl din cetate cat putea se
aplra, i ce risipeau leii cu tunurile ziua, iarl tocmeau
noaptea i intlreau, de era munca lor in zadar.
larl pe aarl pe undei ala lei risipi(i dupl hranl, ii
blteau, de nu erau volnici sl iasl nici intro parte, mai
mult stricau sie decat celor inchii, cl in toate zilele li
se adloea lipsa i llmaniunea.
Leci iind leii cuprini de atatea nevoi, prinserl a
rli rlu de Craiul lor, intai in tainl, iarl apoi in ura mare
ii invinuiau, cl a venit lrl cale, de ia adus ca sli piardl
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
147
pe to(i i scoteau toate semnele cate le lcuserl rele, cl
au ost lor de arltare, sl ie pedeapsa lor.
Cl intai, in (ara lor, intrun parau de nimica sanecat
un povodnic al Craiului, i cand a ost ieit din Liov, boii
cari purtau ierblria (de pucl} de vant mare sau rasapit,
de nu puteau sli stranl.
Ai}derea un (lran ce innebunise, a ost striat in
ura mare:
Luce(ivl spre pieirea voastrl, cl nu ve(i mai
veni:...
,i pe un leahtici (boierna} la trlsnit subt cort, i
12 cai ai lui.
Mai apoi i un popl dea lor, slu}ind la leturhie, a
sclpat cuminecltura lor pe }os...
,i alte semne rele sau arltat, de prooroceau to(i cl
va i saritul lor cu rlu i cu amar, cum sa i intamplat.
Cl vlzand craiul atatea cuvinte rele de dansul de la
oastea sa, se temu sl nul plrlseascl i sl ul i el sl
cadl in manele vrl}mailor sli.
Sau a}uns cu solii rl(ineslu \ladislav Craiul unu
resc, ca sll impace i pe ,tean\odl cu multe cuvinte
lau ruat sl acl pace cu Craiul leesc intracest chip ca
sl se intoarcl pe urma de unde au venit, sl nu mai strice
(ara pe alt loc.
Atunci Albert imbolnlvinduse de iniml rea, a dat
semn de intors inapoi, de care semn to(i erau bucuroi
sll audl, sl se intoarcl de atata llmaniune, la casele lor.
Sa intors Craiul de la Suceava, i na mers pe calea
ce venise, ci pe altl cale, pe unde era (ara intreal, spre
codrii Cosminului.
148
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Sim(ind ,tean\odl cl leii nau mers pe unde
venise, ci mer spre codrii Cosminului, indatl a trimes
dupl Crai, de lau potit sl nu o ia spre codru, ci pe urma
pe unde a venit, cl apoi vlzand (ara pauba ce se ace
de oastea leeascl, nu va putea rlbda, ci vor vrea sli
apere ale sale, de unde poate sl se a(a(e de iznoavl
vreun lucru rlu, carele va strica i pacea.
Ci Craiul mai bucuros era dea dreptul sl mearl sl
iasl in (ara sa, nau blat de saml, ci ia plzit calea spre
codrii Cosminului.
Leci, ,tean\odl, iind inierbantat de rlzboi, soco
tind cl are vreme de ai rlscumplra strambltatea de pe
cel ce na cllcat numai pacea cea veche, ceau avut dom
nii Moldovei cu craii leeti, ci i }urlmantul i pacea ce
lease atunci de curand, tocmind sl se intoarcl pe unde
venise, deci, il a(a(a i a}utorul cei venise de pretutin
dene i oastea sa toatl, ata stransl i odihnitl, vlzand
dobanda de pe cei llmanzi i sllbi(i.
A trimes inainte ca sl apuce calea la codrii Cosminu
lui, sl taie pldurea, sl on(ineze, ca sl poatl porni, sl
cadl asupra otii, dacl vor intra leii in pldure.
larl sinur ,tean\odl cu oastea a tras dupl danii,
cu doul mii de turci. ,in ziua de S. Lumitru, ia a}uns
intrand in pldure i ia lovit din toate plr(ile i nlruind
copacii cei in(ina(i, asupra lor, multl oaste leascl a
pierit, unii de oteni, al(ii de (lrani, ce le cuprinsese ca
lea ca cu o mrea}l, i al(ii de copacii in(ina(i.
Aa pierzand tunurile i llsand steaurile, carele
toate leau adunat ,tean\odl, iarl leii cine incotro au
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
149
putut aa sau risipit prin pldure, unde pu(ini au sclpat
pe aarl.
,i sinur craiul, cu pu(inii ce rlmlsese, strananduse
sau adunat intrun ocol, in satul Cosmin i de acolo bu
lucinduse au ieit.
larl oastea lui ,tean\odl, cu danii de asemenea
merea, bltanduse i tlinduse, cat nici cei pu(inei lei
ce ieise din codru nu vrea sli scape, de nu sar i in
curcat ai notri in carele crlieti i boiereti, de leau in
delunat vremea de uit.
,i acolo a venit veste lui ,tean\odl, cum vine i altl
oaste intra}utorul Craiului, i atunci a chemat pe 8oldur
\ornicul i ia dat oaste, i lau trimes impotriva acelei
oti i a zis sl le dea rlzboi.
,i aa 8oldur \ornicul, luand oaste de a}uns, a trecut
lrutul impotriva acelei oti, lea dat rlzboi i indatl ia
rasapit cu a}utorul lui Lumnezeu i cu norocul lui ,te
an\odl i multl vlrsare de sane sa lcut atunci in
oastea leascl, in satul Lin(eti unde se cunosc ocopurile
(traneele} leilor, lcute deatunci i panl astlzi.
,i nimica na tiut Craiul de venirea otei aceea nici
de pieirea ei.
1recand Craiul lrutul la Cernlu(i, ia lovit o saml de
oaste a lui ,tean\odl, de iau risipit i ia tliat, cat abia
a sclpat insui Craiul cu pu(inea oaste de a sa, lcand
mare pieire intrinii in satui Sipin(i.
Craiul, cu multl anevoie strecuranduse, a trecut la
Sneatin i acolo a slobozit oastea pe acasl, catl rlml
sese, iar el sa dus la Liov.
150
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Lumnezeu cel drept, cel ce ceartl nedreptatea i
inal(l dreptatea, cu catl certare pedepsete pe cei ce
calcl }urlmantul:
Capetele de runte ale boierilor lei au pierit in acest
rlzboi.
,i cinstea Craiului din zi in zi micoranduse, de
iniml rea pu(in de na murit.
larl ,tean cel Mare dupl izbandl cu noroc cea
lcut acel rlzboi, sa intors inapoi la Suceava, cu mare
laudl, ca un biruitor.
,i a sin(it i a inrumuse(at biserica ce a ost ziditl
de dansul pe numele santului marelui mucenic Limi
trie, dand laudl santului, in tar in Suceava, ce este
inaintea cur(ilor domneti.
Zic unii sl se i arltat lui ,tean\odl, la acel rlzboi
S. mucenic Limitrie, calare intrarmat, ca un viteaz,
dand a}utor i valvl lui ,tean\odl i otii lui.
Ce este dea i incredere, de vreme ce iau zidit bise
ricl inrumuse(atl.
Lupl aceea data ,tean\odl cuvant la toatl (ara,
otenii sl se stranl la larllu, in ziua de s. Neculai.
,i adunanduse intraceea zi cu to(i la larllu, lcutu
leau ospl( tuturor boierilor i tuturor vite}ilor sli i cu
daruri scumpe ia dlruit pe danii.
,i deacolo ia slobozit deau mers cine i pe acasl
i, invl(andui pe to(i sl dea laudl lui Lumnezeu pentru
cl toate puterile sunt de la Lumnezeu, de sus.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
151
o.4. 8A1ALll CL 1A1Akll
o.4.1. 8A1ALlA LL LA
lOlANA LLALLLLl MAkL
nspre asin(it de satul Lnureni, din co
muna Cliceana, (inutul 1ecuci, pe varul Lealului Mare
este o poianl care se cheaml loiana Lealului Mare. Aici
se vld urmele unei cetl(i i sunt o mul(ime de an(uri.
Spun bltranii cl ,tean cel Mare a bltut aici pe tl
tari, care aezaserl tunurile in dealul lopeti, unde se vld
i astlzi urme din cetate cu intlrituri.
o.4.2. 8A1ALlA CL 1A1Akll
LL lL \ALLA 8LklLClLLLl
ai in sus de satul \ultureni, pe valea 8er
heciului, (inutul 1ecuciului, in nite rapi, se alzase
acolo tltarii ca la danii acasl i nu se dldeau dui,
clpcanii: andeau cau dat peste (arl lrl stlpan.
,tean\odl, tocman vremea aceea nu prea avea de
unde sl stranl atata oaste ca sl alune tltarii, cu nepus
in masl: ori se vede cl nici nu a bltut capul sl mai
starneascl atata lume pentru nite tltari.
,i cea lcut ,tean\odl? la hlituit cu meteu.
,a luat ,tean vo ca(iva ostai vrednici i buni de url
i to(i clllri. Cu danii a strans o cireada de boi la un loc
cu vaci, cu vi(ei, cum santamplat i a pus mai pe toate
l
152
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
vitele clopote, tlllnci, clopo(ei i lea luat la oanl, cat
puteau ui inspre vetrele tltlrlti.
1ltarii, cand au auzit huitul clopotelor, tropotul vite
lor, muetul lor, holca ostailor, nu tiau ce urie i
manie a lui Lumnezeu vine peste danii ca sli prlpl
deascl. ,i nau mai ateptat sl vadl cei i cum, au luato
la picior, care cum a putut, llsand toaten plmant numai
ca sl scape mlcar cu suletul.
,i ia ulrit ,tean intro plrere, panl cea socotit cl
nu lea mai i potl, altl datl, sl mai poposeascl tltarii
prin (ara Moldovei.
Astlzi incl se mai lsesc, pe \alea 8erheciului, oale
pline cu oase, tocmai din vremea tltarilor acelora.
o.4.3. 8A1ALlA LL LA \AkNl|A
ovestesc bltranii, care mai tiu multe din
vremea veche, cl ,tean\odl a avut o luptl rozavl cu
tltarii pe campul \arni(ei, care vine in hotarul 8adeu
(ului, a Satului Mare i lanl campul Ciortlria i atata
ce sa luptat ,tean cu danii incat a rlmas ,tean\odl
numai cu un sinur osta.
Lacl a vlzut \odl cl nu mai este chip sl se batl, a
uit inspre munte i nu sa oprit panl la lutna. Acolo
sa aezat sub un tuar care era impre}urat de mai multe
tue i a clzut ,tean\odl in enunchi i a inceput a se
rua lui Lumnezeu ca sll mantuie de uria planeascl
i sli a}ute sli biruiascl.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
153
Lupl ce sa ruat \odl un rlstimp bun, numai ce sa
poorat un iner din cer i ia zis:
Nu te tanui, ci crede in Lumnezeu cel mare i pu
ternic, cl el (a a}uta i pune and cl ii zidi o mlnlstire
pe locul aista i sl tii cl vei birui planltatea.
,tean cel Mare a }uruit inerului:
Nu voi zidi numai mlnlstirea asta, ci cate ziles
intrun an atatea biserici i mlnlstiri am sl ac, numai
deoi birui pe dumanul caremi ace zile ripte.
lnerul, dacl a vlzut cl ,tean a }uruit ca ace mlnl
stirea, la trimis sl se ducl la sahastrul Laniil i (el} sa
lcut nevlzut.
Cat a i imblat ,tean cel Mare pancea nimerit sl
hlstria lui Laniil nu tiu. ,tiu atata cl daca dat de
sahastru, antrebat:
Cinei acolo?
Lu, ,tean al Moldovei.
Mai inlduie pu(in ca slmi at rulciunea. ,i
indatl cum a mantuit sahastrul rulciunea, ia dat
drumul inluntru.
Lar ce vant tea abltut Mlria1a, ca sl imbli prin
meleaurile acestea?
Clpcanii de tltari mau lcut sl pribeesc tocmai
pe aici.
,i ia povestit cea pl(it cu tltarii, cum a uit din
calea lor, cum i sa arltat inerul i cum la trimis ca sl
vie la Laniil.
Nu te scarbi, Mlria1a, cl Lomnul este cu noi i
(a i intra}utor.
154
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Lite ceai sl aci: iaca(i dau uiorul ista, aprindel i
dute dencun}url planltatea de }urimpre}ur de trei
ori, apoi ii vedea cea i cu danii.
Lapoi a a}une uiorul aista ca slncun}ur eu ata
ta loc?
Ml ro, ascultl ce(i spun eu, nu te teme cl tiu ce
te invl(.
,tean\odl a luat uiorul a lcut dupl cum la po
vl(uit sahastrul. Cand anceput slncun}ure ,tean\odl
pe tltari cu uiorul aprins, a clzut din vlzduh un um
peste plani incat nu se vedeau unul pe altul i nici nu
se cunoteau ei in de ei, aa cl unde mi sancins o bltaie
stranicl intre danii, cl se tliau i se omorau ca chio
rii. ,i sau bltut panl ce la urma urmei au rlmas doi ra(i.
Sim(ind ei cl sunt numai doi, atunci au striat unul
cltre celllalt:
Cine eti tu acela?
Lu is cutare, i ia spus numele. Larl tu cine eti?
Lu sunt, mli rate. ,i au contenit din bltaie.
Mli cl mare urie a clzut asupra noastrl: ,i uria
asta no starnito ,tean\odl, ii venitl de la Lumnezeu.
Ll nea bltut in eliu aista cl nam vlzut nici ostai mol
doveni, nici clpitani deai lor i nici pe \odl, ori mlcar
vorbl sau rlcnet de moldovan nam auzit.
Se vede cl ,tean\odl ii tare in credin(l i ia stat
intra}utor.
Apoi numa caa, cl altel tot noi il blteam amu.
,i atata vlrsare de sane a ost acolo, cl de atunci a
rlmas campul \arni(ei ro ca i clrlmida.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
155
Lupl cea vlzut ,tean\odl i nacazul aista dat la
spate, a pus dea zidit mlnlstirea lutna, care este i
astlzi i unde se all i mormantul lui ,tean cel Mare
i Sant.
o.4.4. CLM SCAlA ,1LlAN\OLA
LL 1A1Akl lklN1kO MlNLNL
datl nlpustise tltarii iar in (arl. ,tean
\odl, auzind de treaba asta, lea ieit in cale cu ostaii
lui vite}i i cum santalnit cu planii, sa i iscat o bltllie
cumplitl. Ceau lcut, ce nau lcut ostaii lui ,tean, dar
de la o vreme vlzand cl nu pot izbuti impotriva mul(imii
tltarilor, apucarl la slnltoasa.
Nu mult dupl asta, cerul sentunecl i ,tean\odl,
care era in runtea otirii, vlzu nourul care intunecase
lumina soarelui i temanduse de o prime}die mare, in
datl a dat poruncl la oaste ca sl ieie cate un snop de paie
de pe miritea care era in apropiere i sll implante in
varul suli(elor, i atunci cand sa apropia nourul de dan
ii, sl deie oc la snopi.
Cand sa apropiat nourul de oaste, to(i au dat oc la
snopi. Nourul nu era nour de ploaie, ci nour de urnici
i partea aceea de nour care se llsase pe oastea lui ,tean
au ars toate urnicile, iar celelalte care sau llsat in tablra
tltarilor iau picat i iau mucat aa de tare, incat iau
prlpldit cu totul.
,i aa au sclpat ,tean\odl de uria tltarilor.
_
_
15o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o.5. S1AkllkLA ,CAlCANlLOk"
o.5.1. ,1LlAN CLL MAkL ,l CAlCANll
enitau mai de mult capcanii, i alte eluri
de limbi plane i cllcatau locurile noastre i dusau cu
ei toate bol(iile ce le lseau, llsandune slraci lipi(i
plmantului. Casele ni le ardeau, pldurile le aprindeau,
turmele le duceau, de nici urma nu leo lseam. Aa era
mai de mult.
Lupl atatea zile rele i vremuri rele, trimesunea
bunul Lumnezeu i un om viteaz, de i se duse vestea i
povestea preste vli i mlri, in intreaa lume, de viteaz
mare ce era. 1oatl lumea se minuna de vite}ia i hlrnicia
lui. Armadia lui il iubea il ri}ea, cum i(i ri}eti ochii
din cap, clci i el era un sulet de om, clruia nui dase
Lumnezeu so(ie.
lizmaii lui insl il pizmuiau, dorind cu orice pre(
sli ieie (lrioara, ,cuib de vulturi", dupl cum ii ziceau
ei. Ll insl nu o da nimlnui, clci care cum venea sl io
ia, mai mult indlrlt nu se inturna slnltos.
Aa odatl pornitau impotriva lui sute i mii de piz
mai inarma(i panl in din(i, de suna plmantul de armele
lor i era reu plmantul de plumbii cei duceau cu ei.
,tean cel Mare, clci el era craiul romanilor pe vre
mea aceea, data o stranicl poruncl, cl pe care strlin,
cum il va intalni, sll trimeatl pe ceea lume.
Oamenii lui ,tean aa i lceau, omorand tot ce le
pica in cale ori le venea pe manl. Strlinii vlzand isprava
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
157
oamenilor lui ,tean, maniatusau oc i pornitau cu
mic, cu mare, ca sll prindl de ar i ascuns chiar i in un
dul plmantului. Lar andul lor nu sa implinit, clci Lum
nezeu trimesau boli rele asupra lor, de muritau tot al
treilea om.
Clpcanii, cari pe atunci erau cei mai mari pizmai ai
lui ,tean, vlzand bltaia lui Lumnezeu, stransusau cu
to(ii i aruncatusau asupra lui ,tean, dar Lumnezeu
nu lea a}utat, clci peritau cu to(ii panl la unul, sub lovi
turile buzduanelor romaneti.
,tean, drept mul(umitl lui Lumnezeu, a lcut o ml
nlstire rumoasl, unde ziulnoaptea sl roal 100 de
cllulri, mul(lmind lui Lumnezeu cl ia aplrat de mania
vrl}mailor.
Locul unde a ost bltaia nu se tie, clci de atunci e
mult i sau uitat oamenii: Atata se tie cl etele cele de
clpcani au ost duse intro poianl unde au trlit multe
sute de ani, lrl ai inmul(i neamul, neavand blrba(i.
Aa a pierit neamul cel mai prime}dios din lume.
o.5.2. ,1LlANLLl1A1OkLL
tean bltea pe implra(ii i pe craii litelor
de le mereau petecile. le clpcani, oameni cu capul i
inima de caine, ia ters dea binelea de pe a(a plman
tului. le tltari, litl amarnicl la maiurile ei, i care nare
decat un ochi la ceal, ia spanzurat pe rudl, pe slman(l
in codrii de la 1iheci, Orhei i Soroca. Lin turci a lcut
,
_
158
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
harceaparcea: ia hlcuit, tii, cum hlcui carnea pentru
llute. La cu lei a lcut a var, chiar cum li so clzut.
ia pus la plu ii manau dea cllare moldovenii, ii
croiau cu oticul, pentru cl, auzeam, ei cu prldlciunile
lor, au olit (ara de boi. Numai muscalii pe atunci nu se
iscaserl: cine tie ce ar i lcut i dintrinii.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
159
;. |ume de viteji si eroi
7.1. AlkOLLL lLklCL
tean \odl cel 8un cand sa bltut cu lro
iot unurul, precum zic unii la Cain, iarl letopise(ul
scrie cl sa bltut la ,cheie, pe Siret, a ost clzut calul
cu ,tean\odl in rlzboi, iarl unul lurice aprodul ia
dat calul lui, i nu putea in rabl inclleca ,tean\odl,
iind om mic.
,i a zis lurice aprodul:
Loamne, eu ml voi ace o movili(l i vinl de te suie
pe mine i incalecl:
,i sa suit ,tean\odl.
Slrace lurice, deoi sclpa eu, i tu atuncea (ii
schimba numele, din lurice, in Movill.
,i a dat Lumnezeu i au sclpat amandoi, i la lcut
boier, arma mare pe lurice, i dintru acel lurice apro
dul sa tras neamul Moviletilor, de au a}uns deau ost
i domni dintru acel neam.
Aa trebuie i acum sl se ale slui sl slu}eascl stl
panul, i stlpanul sl miluiascl pe slul aa.
,
,
_
_
1o0
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
N L M L L L \ l 1 L } l , l L k O l
7.2. A\kAM lLl8AN
n vremea rlzboiului de la kahova, un os
ta dea lui ,tean cel Mare Avram luiban a ost
trimes dupl nuiele de corn, ca sl acl arcuri dintrinsele.
luiban i ceilal(i carel intovlrleau au nimerit in
Corniul Lunliei, din }os de undei astlzi satul Avrlmeti.
leatunci locurile din plr(ile acelea erau numai pl
duri i pustietate, dar lui luiban iau pllcut mult i iau
rlmas in and locurile acelea.
Lupl asta luiban sa bltut amarnic cu turcii la ka
hova incat purtarea lui vite}eascl ia pllcut i lui ,tean
\odl, aa cl, dupl cea alunat pe turci cltre 8arlad de
ia scos aarl din (arl, \odl la rlsplltit pe luiban,
dandui rlzlie dupl cum a ales el pe valea paraului
\lii Mlrului, drept locul acela care ia pllcut lui luiban
cand a ost la nuiele de corn. ,i ca cinste mai mare, ,tean
a hotlrat ca sl nu mai ie osta din oastea care imbla pe
}os, ci sl ie in oastea clllrailor allturea cu boierii (lrii.
lotlrnicia sa lcut in primlvarl deun aprod inslm
nand din 1utova, la ura Mlrletilor, cltre miazlnoapte
panl in zarea 1uletilor, undea aezat o icoanl intrun
ste}ar bltran.
Lrmele ste}arului tot se mai cunosc i astlzi, in hota
rul pldurii moierului loru Costandache.
le vremea aceea moiile se mlsurau in luni i
se puneau hotare, iar in curmezi se intindea panl
unde a}unea o vitl plscltoare in ase luni de zile, aa
cl rlzlia lui Avram luiban, cltre asin(it era panl in
zarea Zeletinului de azi i cltre rlslrit, venea panl la
l
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
1o1
zarea 1utovei. Avram luiban sa aezat in loianaLea
lului, undei azi biserica S. NeculaiNou. Aici a lcut
el casl, cu emeia lui, Sata i iciorusu Cheorhe. Ca
sa anrldito cu cioate de copaci i pe lanl celelalte
ale ospodlriei, a lcut o prisacl, iindcl erau lori
multe de tei i de buruianl avrlmeasl care le place al
binelor.
lmpre}urul casei lui Avram to(i au lcut ospodlrii,
eciori, ineri i ara(i dea lui i tot sau inmul(it casele
panl sa lcut sat dea binelea. Leacolea au lcut cu to(ii
o bisericu(l de lemn, cu hramul S. Neculai, clreia i se
zicea i |iscrica |ui Avram.
Satul Avrlmeti ii trae numele de la Avram luiban
i de la buruiana avramcasa.
Cheorhe luiban sa insurat cu lrina de la Neam( i
tatlsu ia dat zestre LealulMerilor, intemeind un sat
numindul Mlrleti, dupl porecla Marascu pe care o
purta Cheorhe, din pricinl cavea meremulte.
7.3. 8AL,
atul lerchiu din comuna lurueti, (inutul
1ecuci, ii intemeiat din vremea lui ,tean cel Mare.
Locul aista a ost dat unui viteaz deal lui ,tean\odl,
anume 8al, care impreunl cu un cumnat deal lui au
intemeiat satele: |crc|iu, uc!c|cu, |arcascsti si Scn!rcsti.
_
_
1o2
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
7.4. 8AkSAN
ntro zi de primlvarl trecea ,tean\odl
pe zarea din luminiul 8arsetilor, cu o ceatl de voinici.
Colindase toatl ziua clllri to(i mun(ii, sl stranl ostai,
cl ,tean usese bltut de turci in (inutul Neam(ului.
Sara se urcarl pe un tlpan aproape de piscul \ulturului.
Acolo descllecarl i au lcut un oc mare. Scoase din
desai ce mai aveau deale manclrii, ospltarl i sau pus
pe hodinl.
ln drumul lor panl acolo nuntalniserl (ipenie de om
i de pe munte nu zlreau nici o scanteie de luminl i nu
se auzeau decat hlmlitul cainilor cioblneti din valea
lutnei, de la poalele muntelui. liindcl le era urat, tram
bi(aii scoaserl surlele i sunau, de huiau vlile.
Ciobanii care erau cu turmele, cand auzirl surlele se
minunau cine sl canten mun(i i, cand au mai vlzut i
un um ros acoperind varul muntelui, au alerat cu
ciomeile i cu dullii intracolo.
leirl stelele dea binelea pe cer, cand au a}uns
ciobanii la ocul domnesc.
Cand ia vlzut, \odl antrebat:
Cine sunte(i voi?
Suntem ciobanii boiereti.
Nu vl teme(i, cl i noi suntem oameni buni, veni(i
sl vl spunem cine suntem i ce clutlm peaici.
,i lea povestit cum au intrat turciin (arl, cum lau
bltut i amu imbla sl stranl otire ca sl batl pe duman
i sll alune aarl din (arl.
l
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
1o3
Llsa(i, oameni buni, toate in plmant i haide(i dupl
mine, sl invinem planltatea i(i i rlspllti(i pentru
vite}ia voastrl.
lllclii, cum auzirl aceste vorbe din ura lui \odl,
sau leat cu }urlmant cl nu sor desplr(i de dansul,
numai cand or da suletul.
Lnul dintre danii, carel chema 8arsan, ceru calul de
la un arca i se rul de \odl sll atepte panl cea veni el.
8arsan cutreierl to(i mun(ii de pe acolo i a doua zi
senl(il lui \odl cu o ceatl mare de llcli voinici, unul
i unul.
,tean\odl se bucurl de treaba asta voiniceascl. Le
acolo sau ltit de drum, riand ca(iva miei, ospltarl i
au luato la drum.
le valea lutnei, 8arsan, iindcl umblase peste ml
surl de mult, la a}uns truda i a dat suletul in bra(ele
tovarlilor lui.
Cu to(ii au zlbovit i lau inropat pe malul drept al
lutnei, lanl Coza. La cap iau pus o piatrl mare, cioplitl
la doul capete, care se vede i astlzi. Allturea de mor
mant este o antanl, care a lcuto \odl cu voinicii lui.
lantanl se cheaml i astlzi |utu| |ui 8arsan. Are apl
multl, dar nu tocmai rece, din pricinl cli amestecatl cu
lacrimile celor ce lau inropat.
Lupl intamplarea asta to(i sau leat ra(i de cruce i
\odl, in pomenirea lui 8arsan, lea dlruit tot muntele
i locurile dimpre}ur sl ie a lor pe veci.
Apoi sunand din surle pornirl inainte, chemand pe
to(i ara(ii i llclii carei lseau in cale. ,i cand au dat
a(l cu turcul, lau bltut i lau scos din (arl.
1o4
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
lllclii, care usese tovarli cu 8arsan i care scl
paserl teeri din bltllie, sau intors iarli la turmele lor
i la clsu(ele din munte, au intemeiat pe locul dlruit
de \odl satul 8arseti, i muntele sa chemat 8arsan, de
la llclul 8arsan, carea murit slu}indui (ara i pe \odl.
7.5. 8l8lkL
atul 8ibireti din comuna Letea, (inutul
8aclu, este intemeiat de unul 8ibire ce motenise acest
loc de la un strlmo al lui care a trlit pe timpul lui ,tean
cel Mare, de la care primise in dar acest loc pentru
vite}ia ce a arltato intrun rlzboi.
7.o. 8kAN \OlNlCLL
ult necaz lcutau turcii lui ,tean\odl,
dar cantrun rand, cand se nlpustiserln (arl lrl veste,
prldand i par}olind tot ce le ieea in cale, nui pricinui
serl niciodatl.
Lar \odl nui prlpldi nlde}dea ci mersen calea
dumanului, vestind sl porneascl bltranii, emeile i
copiii la munte, iar voinicii sl se stranl in prea}ma lui,
cli Moldova la rea cumplnl:
,i umbland \odl prin cei codri, cum erau peatunci,
a}unse cam la rlslrit de 1arul lui Nicoarl (despre cari
se zice cl ar i Nicoretii de astlzi cei cu podorii}, unde
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
1o5
i se spune cl o ceatl de dumani ii a(in calea pe culmea
dealului. \estea aceasta io aduse eciorul unui pldurar,
anume 8ran, poreclit \oinicul, pe vremurile i meleau
rile acelea. ,i a rlit cltre \odl:
Mlria1a, te tiu cl eti viteaz, dar drumurile i
andurile teau mai sllbit, ne pare, i binear i sl te duci
la bordeiul tatei ca sl te hodineti, sl(i intlreti irea,
iar eu i cu voinicii de prin pre}urul locului acestuia
sl(i im de pazl.
,i Lomnul sanduplecat, a mers la bordeiul pldura
rului de sa hodinit, iar mai inspre searl a ascultat pe
8ran\oinicul i ceata celor llcli cum ineland pe turci,
cari erau mai mul(i decat moldovenii, iau atras la un
aluni prin iretlic iacolo ia stalcit de na mai rlmas
niciunul cu sleaml de sulare.
lnsui \odl a mers de a vlzut cele intamplate, iar la
intoarcere a scris cu mana lui peo stancl de piatrl, care
stl i astlzi pe }umltate inropatl, toatl istoria intam
platl. Scrisoarea aceea era in slove vechi i o ceteau clr
turarii panl mai ieri.
le 8ran\oinicul la ost pus \odl in runtea altor cete
de voinici strani la lasul domnului i cu danii a izbutit
sl inranl o parte din turci.
Lupl ce pacea a venit in (arl din nou, a pus Lomnul
sl se ridice o bisericl peste piatra rlitoare din vremu
rile acelea, iar lui 8ran\oinicul ia dat pentru dansul i
pentru urmaii lui atata plmant cat a putut cuprinde cu
ochii. Lin neamul lui se trae obtea i silitea satului
8ranite, din vecinltatea Nicoretilor.
_
1oo
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
7.7. CkASNA,
oia Lolheti din satul i comuna Lol
heti, (inutul lllciului, alcltuia in vechime un trup cu
moiile Crlsni(a i 8rldiceti, sub numele de trasna.
Aceastl moie mare iind loc domnesc, ,tean cel
Mare a dlruito unui osta viteaz al lui carel chema
Crasna, de la care a luat i locul numele de Crasna.
7.8. CkAClLN
atul Crlciuneti din comuna Lrlueni,
(inutul \aslui, ii are numele de la un otean carel che
ma Crlciun.
Aceste locuri i lea dlruit ,tean cel Mare ca rlsplatl
pentru vite}iile lui.
7.9. CLLAL8
umele satului Cudalbilor, zic oamenii cl
vine de la unul Manolache Cudalb, osta din vremea lui
,tean cel Mare, clruia pentru vite}ia lui ia dat aici loc
de slllluire i de hranl.
ln partea de }os a satului este un drum care se chea
ml drumul lui Manolache.
1ot oamenii mai spun cl odatl cu Manolache Cudalb
au mai ost implmanteni(i de ,tean\odl i clpitanii
8e(iru i Obre}a care sau aezat tot in satul tu!a||.
_
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
1o7
7.10. LAkMAN
umele comunei Llrmlneti din (inutul
8aclu vine de la un viteaz clpitan deal lui ,tean cel
Mare, Larman, clruia ia dlruit locurile acestea.
1ot in comuna Llrmlneti este un sat llopu. Numele
satului acestuia vine de la un plop uria i spun bltranii
cl este rlslrit de pe vremea lui ,tean cel Mare.
llopul este i azi inalt i alnic aa cl se vede cine tie
de unde.
7.11. LO8ANLA
oia loorlti din comuna Comandlreti,
(inutul 8otoani, se zice cl a ost datl de ,tean cel Mare
unui otean vrednic, care pentru vite}ia lui sa i numit
Lobandl.
Lrmaii lui au inceput sl se cheme loor, adicl po
oratori (coboratori} din acea veche amilie vite}eascl.
7.12. llO1A
n vremea lui ,tean cel Mare i Sant a ost
un viteaz mare hatmanul lpotl i, pentru vite}iile lui,
\odl ia dlruit o bucatl de moie din comuna |epu,
(inutul 1ecuci. Aici a intemeiat lpotl un sat lpoteti,
dupl numele viteazului osta lpotl.
_
_
1o8
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Lin pricinl cl satul era in calea varvarilor tltari i
turci, care cutreierau pe atunci des (ara noastrl i oame
nii neputand sueri atatea prldlciuni i necazuri, au
plrlsit satul i au intemeiat alt sat mai spre asin(it, intro
poianl din mi}locul unui codru.
,i a luat unul o (lpul a zis:
Aici sl ne acem satul ca sl sclplm de prldlciunile
varvarilor, iar satul sl se cheme |epu i a implantat (e
pua in plmant. ,i astlzi se numete satul aa.
Al(i ospodari, care nau avut loc in poianl, au lsit
mai spre miazlnoapte un loc potrivit, au intemeiat un
alt sat mai mic pe care lau numit 1cpu-!c-Sus i satul cel
mai din }os sa numit 1cpu-!c-jos.
Strlmutarea satului lpoteti sa intamplat cu vo 300
de ani mai inainte.
,i astlzi este o valcea i un parau in partea despre
rlslrit a comunei |epu, care poartl numele de lpoteti.
7.13. MAklA SL1A,LLLl
iicl, sorl i emeie de osta, Maria, de la
moartea blrbatului slu, intrl in otire, unde tatll slu,
blrbatul slu i ra(ii sli murirl de mana vrl}maului.
Avea 20 de ani, cand rlmase vlduvl i cu un copil,
i u primitl in oaste de cltre clpetenia otirii.
ln timpul rlzboiului cu unurii, la 8aia, ea avu prile
}ul sl ia parte la luptl, i se deosebi prin cura}ul i indrlz
neala sa.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
1o9
ln bltllia de la kahova, era intotdeauna in runtea
oastei, incat otenii tovarli se planserl clpeteniei oti
rii, sl o lase mai in urml, pentru cli mama unui copil,
care trebuie sll inri}eascl.
Lorin(a lor a ost implinitl i Maria rlmase in urma
otirii.
Aici ea se deosebi din nou, cand, vlzand rlnit de
moarte un comandant i stranand 120 de emei de prin
sate, clrl toatl noaptea muni(ie i hranl, la Cln(lllreti
(\aslui}, unde ,tean cel Mare bltu 120 mii de turci.
Mai tarziu la \aleaAlbl (Neam(} ea intrl iarli in
luptl, i pe cand manuia un tun, a ost rlnitl reu i silitl
sl iasl din luptl.
Lin acest rlzboi, i sa dat radul de cinste, lcando
suta (clpitan} i \odl a oprito la curtea domneascl prin
tre boieri, unde a ost la mare cinste panl la moartea sa.
7.14. MlC,LNA
ocuitorii din satul Leleni, comuna Leleni,
(inutul lllciului, sunt rlzei vechi. 8ltranii spun cl se
tra din trei vldane i anume: Mala, Malina i Maruca,
ale clror blrba(i au murit intrun rlzboi deal lui ,tean
cel Mare, precum i dintrun alt otean Micunl, a clrui
parte de moie se numete i astlzi Micsurcsti.
_
_
170
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
7.15. S1kOlL
tean cel Mare i 8un, trecand odatl de la
larllu spre Neam(, a poposit pe podireiul (platoul}
undei astlzi satul Stroieti, din comuna \ascani, (inutul
Sucevei, i iau pllcut tare locurile acestea.
Moia neiind a nimlnui, el o lcu danie lui Stroe,
unul dintre clpitanii sli vrednici i cu credin(l.
Clpitanul Stroie a intemeiat satul Stroicsti, pentru
pomenirea i cinstea celui ce la miluit cu atata cinste.
7.1o. ,OlMAN
umele satului Soimarcsti, din comuna
Lrllneti, (inutul Sucevei, il trae de la un vestit cl
pitan de oaste: ,oiman, clruia ,tean cel Mare, pentru
vrednicia ostleascl, ia hlrlzit aceastl moie, pe care
a intemeiat satul.
7.17. 1ALA8A
oia 1a|a|asca din comuna lundeni, (inu
tul 1ecuci, ii trae numele de la un slu}ba al lui ,tean
cel Mare carel chema 1alabl, clruia pentru slu}bele lui
ostleti, \odl ia dlruit moia asta, unde a intemeiat 1a
labl doul sate: 8ranite i lieleoall, care din pricina
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
171
revlrslrii Siretului ii mai zlhliau i varvarii nlvllitori
pe vremurile acelea satele sau stricat i nu se mai cu
nosc astlzi urmele lor.
7.18. S1ALlLL LLl kO,CA
e locul unde se sarete \a|ca |ui Stcfan-
\o!a, in valea parlului Mona, este aezat in plmant un
stalp de piatrl.
Stalpul ii ieit aarl din plmant ca de un metru ii
scris pe dansul ceva, dar nu se poate ceti.
8ltranii spun cl sub stalpul acesta ii inropat un
clpitan koca i care a clzut mort intro bltllie dea lui
,tean cel Mare, pe \a|ca |ui Stcfan-\o!a.
Acest stalp se all in comuna Mona, (inutul lllciului.
7.19. lO\LS1LA \kANCLl
e mult, pe timpul domniei lui ,tean cel
Mare, pe cand |ara komaneascl nu era unitl incl i
(inuturile Munteniei i Moldovei aveau iecare domnii
lor, a ost o luptl mare intre plliesii lui ,telni(l i armia
turceascl, care nlpldise ca runza i iarba pe plmantul
Moldovei.
8ltllia a ost april i, din cauza numlrului prea ma
re de dumani, a(l de oastea lui ,tean, moldovenii au
clzut birui(i.
_
_
172
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
\oievodul, amlrat in sulet de aceastl pierdere,
uise din a(a puhoiului vrl}ma, ca sl nu ie prins i
rltlcind sinur prin mun(i, a a}uns pe \alea lutnei.
le atunci, in \rancea nu erau sate cu lume multl, ca
in vremea de astlzi i nici locuri oale i dealuri chel
bae, cum se vld acum. Codrii stlpaneau mai peste tot
i abia unde i unde cate un palc de case se lseau ini
ruite i ascunse pe la poalele pldurilor, llturi cu scure
rea apelor, iar oamenii erau mai to(i ciobani, carei
plunau oile prin olurile i poienele mun(ilor.
Lupl atata umbllturl prin codri, nimeri prin asin
(itul soarelui la o casl de pe dumbrava 8arsetilor.
Aici, o babl bltranl torcea dintrun uior de canepl
pe prispa casei.
8unl ziua, bltranico, zise voievodul descllecand i
leand calul de (a(ana por(ii.
8unl sl(i ie inima, voinice, rlspunse bland bl
trana, care uitand sl mai tral ir din caier, privea miratl
pe viteaz, clci nul cunotea cine este.
ll bine, mltuicl, demi dl ceva de mancare i lasl
ml sl ml odihnesc pu(in cl tare am ostenit de cand
umblu pe coclaurile astea.
8aba, lrl sl mai acl vorbl multl, puse masa i ii
dete strlinului sl imbuce lapte cu mlmllil i branzl de
oi, repezinduse apoi la coar de aezl armlsarul la iesle.
Cand se inapoie in casl, lsi pe strlin culcat. Se
aezase pe o lavi(l, aa imbrlcat cu sarica cum se ala i
a(ipise, clci dupl cum se cunotea pe trlslturile e(ei,
era tare obosit.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
173
ll privea acum nedumeritl baba i nu in(eleea cine
sl ie strlinul acesta cu plrul bllai i cu a(a rumenl i
rumoasl, de a rltlcit tocmai prin inima codrilor acetia,
unde doar mocanii de aici slllluiau in voie cu oile lor,
lrl sl le tulbure cineva linitea...
1ot uitanduse aa cu luare aminte, bltrana observl
cl voinicul purta haine ostleti de domn, cusute in ire
turi i aur, pe sub sarica reoaie de lanl de oaie, care se
llsase pu(in la o parte, desvelindui pieptul de viteaz.
lndatl ii dldu cu ideea cl nu poate sl ie altul decat
,tean\odl, domnul Moldovei, despre care auzise cl
usese invins de turci intro bltllie, cl oastea ia ost risi
pitl i alunatl, iar el sa retras in mun(i.
llrl sl mai stea pe anduri, porni la ul panl la sta
na din vale, ca sli vesteascl eciorii, llsand pe ,tean
\odl sinur, sl se manaie cu somnul.
8aba avea apte eciori voinici, tot unul i unul, inal(i,
spltoi i van}oi, care nu se temeau de nimeni in calea
lor. ln ei ii pusese acum nlde}dea i, a}unand la stanl,
le povesti cele intamplate cu voievodul, indemnandui
ca sl plece cat mai curand i rlscolind (inutul \rancei,
sl stranl pe to(i voinicii plaiului acesta, cu care ,tean
sl porneascl la luptl i sl alune pe turci din (arl.
Le cuvant, eciorii babei, to(i apte, se rlspandirl in
apte plr(i ale \rancei, buciumand pe vli i dealuri, panl
a doua zi in zori, stranand iecare cate o ceatl de voi
nici, cu cari se llsarl pe dealul Lumbrlvii.
Liminea(a, cand baba ii vlzu eciorii venind, deschi
se lar ua de la odaia in care se ala ,tean\odl i vo
ioasl ii zise:
174
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Mlria1a, nu i intristat. Scris este ca un aa de bun
viteaz sl nu rlmanl invins de mana dumanului. la te
uitl cum i(i vin ostaii cu care vei invine lita planl.
,tean iei in pra i rlmase mirat cand vlzu curand
din toate plr(ile cete de voinici, inarma(i cu llnci i
arcuri, coase i topoare ce strlluceau in razele soarelui
deabia rlslrit.
Lar de unde sunt aceti voinici, bltrano, i cine ia
adunat aa?
Sunt pllieii \rancei, Mlria1a, i vin cu to(ii ca sl
porneti cu ei la luptl. 1eam vlzut cat de amlrat erai
cand ai venit asearl i tiam cl oastea (ia ost nimicitl
in luptl cu turcii. Le aceea am trimis pe cei apte eciori
cei am, i uite, panl diminea(l (iau strans oaste noul
in loc, to(i voinici i dornici de luptl.
Apoi chemandui eciorii lanl ea, urml:
Aistai 8odea, aista Spirea, celllalt Nerill, apoi
8arsan, Spulber, lavel i cu Nistor. 1o(i sunt eciorii mei
i acum (ii dau Mlriei 1ale. Cu ei i cu intreaa ceatl ce
au adunat, meri lrl teaml ii vei scoate pe dumani
din (arl.
\oievodul, inveselit acum, privea mandru la otenii
acetia aduna(i in pripl in }urul slu, cari i se plru vred
nici de luptl, apoi, intorcanduse cltre babl, ii zise:
Lar cum te numeti, bltrano?
1udora \rancioaia.
Sl trlieti, mltul 1udora, i Lumnezeu sl(i dea
slnltate, pentru spri}inul i draostea de (arl ce arl(i.
Apoi imblrbltandui oastea adunatl, plecarl cu
to(ii peste dealuri i strlbltand codrii la vale, izbi in
coastl pe vrl}mai.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
175
1o(i sau luptat voinicete, ,tean\odl era printre cei
dintai, incon}urat de llclii \rancioaiei, cari se luptau ca
nite lei lovind in dreapta i in stanl tivele plane care
cldeau ca bostanii, inroind plmantul.
,i astel, cu a}utorul lui Lumnezeu, ,tean a invins
i de data asta pe turci izonindui din (arl aarl.
Atunci, de bucurie, voievodul se puse de petrecu i
veseli cu ostaii sli, iar in urml cheml lanl el pe cei
apte eciori ai \rancioaiei i le zise:
lllcli, cu voi am catiat izbanda i am alunat pe
vrl}mai. Lacl nu nimeream la casa mamei voastre,
multl vreme turcii ne secltuiau (ara. Sunte(i vrednici de
rlsplatl domneascl. latl, voi sunte(i apte ra(i, iar in
\rancea sunt apte mun(i. Ai votri sl ie in veci, cu vli,
ponoare i tot ce se all acolo. lntoarce(ivl dar inapoi
in codrii votri i sli stlpani(i slnltoi, din neam in
neam, iar mamei voastre duce(ii multl slnltate din
partea voievodului ,tean, care la vreme de stramtoare
a lsit la casa ei pat pentru odihnl i bra(e vite}eti de
luptl.
Le lcu ocolni(l pe piele de vi(el, scrisl cu litere de
aur, pentru dania domneascl, document in puterea
clruia iii \rancioaii a}unserl stlpanii mun(ilor \rancei,
de la 1rotu, panl in valea 8asca a 8uzlului.
,i de atunci iecare din cei apte ra(i, inapoinduse
pe plaiurile \rancei, sau aezat la poalele mun(ilor, in
temeindui iecare sate, dupl numele lor: 8o!csti, Spi-
rcsti, !cgri|csti, 8arscsti, Spu||cr, |au|csti, !istorcsti.
_
17o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8. Locuri memorabile
8.1. AlL
8.1.1. lAN1ANA LLl ,1LlAN
pun bltranii cl mai demult de sl nimerea
sl ie vreo vra}bl intre implra(i, bltlile nu se incepeau
cu una cu doul, nici nu sl ltau in o lunl ori in doul
cum sl atl azi. le atunci nu era nici pominl de carl de
oc, nici de putici, cltanele trebuiau sl drumlreascl cu
anii panl a}uneau la locul unde suna porunca, apoi
bltaia (inea cu anii i intro bltaie abia de mureau cateva
sute de oameni, neavand decat buzduane i llnci care
nu erau aa de vrl}mae ca inocatele estea de puti.
,tean, implratul moldovenilor, avuse atatea rls
meli(i i bltli cu implra(ii vecini cate panl atunci nu a
avut doarl Alexandru implrat care sa ost bltut i cu
mutele. lmplra(ii vecini cand unul, cand altul il haraiau
mai luandui o bucatl de plmant, mai lcandui alte
mirozenii, numaica sli pice in ciudl lui ,tean ca apoi
sl poarte bltaie. ,i sl bltea ,tean cu to(i ca(i nui de
deau pace clci voinic era cu toate cltanele lui i parcl
era lclturl cl totdeauna ieea invinltor. Asta ii cltrl
nea rlu pe pizmai i de aceea in(elesusau pe sub as
cuns cu to(ii odatl, cand le va veni bine, sl nlvlleascl
asupra lui i sll scoatl aarl din (arl.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
177
,tean, insl, viclean cum era, le pricepu andul i de
aceea nu lea prea dat vreme panl sor pune in rand cu
to(ii ca sll poatl bate doar cand pe unul, cand pe altul
il scotea din rlva, alunandul dei merea colbul.
Noi, ardelenii, cari eram sub stlpanire strlinl, la
porunca celor mai mari, duseneam cu mic cu mare ca
sll scoatem din cuibul lui de vultur i sli dlm o bltaie
de care nu mai mancase de cand era. Neam dus cu and
vite}esc, dar intorsuneam cu to(ii bltu(i ca vai de noi,
cl unde il vedeai pe ,tean andeai cl vezi pe satana,
aa(i umbla rica prin oase.
A}unand la muchia unui deal hlr(uituneam cu el
trei zile i trei nop(i, dar dupl ce ai lui sl tot inmul(eau
i ai notri sl tot impu(inau, alunatuneau de ueam
mancand plmantul clci in urma noastrl venea i el cu
ai lui, pe care ne prindea era vai de coastele noastre.
Alerand in oana mare, ostenitusa de era sl moarl,
iar ca sli stampere setea nu lsea o antanl clci ai
notri, pe unde treceau, pe toate le otrlveau. \lzand cl
nui chip de a lsi apl bunl, opritusa in mi}locul unui
es i, ruandusl (...} ia implantat lancea in plmant de
unde (...} a (anit apl rece ca sloiul i limpede ca i
cristalul iar in locul acela a lcut o antanl din care ia
rlcorit setea intreal armadia.
lantana aceea se numete |antana |ui Stcfan.
L O C L k l M L M O k A 8 l L L
_
178
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8.1.2. CAkLA CAZACLLLl
ntre 8adeu(i i Satu Mare din 8ucovina,
este o arll care se cheaml 0ar|a ta:acu|ui, din pricinl
cl acolo au ost bltu(i cazacii i tltarii de ,tean cel Mare
i Sant.
Carla asta a ost spartl de oastea moldoveneascl
ca sl steie acolo tupila(i i sl nui vadl dumanul.
Ca sl se pomeneascl veac de veac izbanda moldo
venilor i ca mul(lmitl lui Lumnezeu, ,tean a pus
dea lcut o bisericl drept in locul aista.
8.1.3. lAZLL LL LANCA SLLl|A
azul sau lacul Lracani, de lanl Suli(a
(}ud. 8otoani} este domnesc. ,tean\odl la iezit cu
lanl i cu mare reutate a putut sli opreascl apele pen
tru multl vreme. lanl mai deunlzi se vedea talpa caicu
lui in care ,tean se plimba pe iaz in zile de slrbltoare,
cand mai rlsula i el de atatea rlzboaie. Cat a necl}it el
i cu iezetura asta: Cl era strlnicie mare cu apele prin
plr(ile noastre, i panl na bltut toatl iezetura cu lanl,
i panl na pus acolo, in ura apelor, un (ian i un cuco,
na ost chip: Lan(uri cat pumnul de roase (ineau piept
cu uvoaiele. ln miezul nop(ii, cand e bine i rumos, (i
anul iese i azi i scaplrl din cremene i din amnar, iar
cucoul cantl de se rlsunl toatl valea panl departe i
bate din aripi la opust.
l
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
179
1ot ,tean cel Mare a pus in iaz o tiucl i un crap,
cu cate un cercel de aur in urechi. Crapul sa dus dera
bl semn rlu pentru dansul: , dar tiuca sa lsit nu
de mult, mare, mare, cu cercelul in urechi, aa cum o
azvarlisen apl \odl, atunci cand petrecea pe caic cu
llutarii. Azi iezetura sa rupt, pescarii au cutezat sl sar
eascl de zile i tiuca domneascl semn de vremuri
rele... Clci i iazul cand se manie, dar mai cu seaml la
lordan cand preo(ii aici sin(esc apele ace: u,u,u...
arltand cl cere om...
8.1.4. lZ\OkLL LLl ,1LlAN\OLA
ui roman care sl nu i auzit pre bltrani
povestind seara, inainte de culcare, despre Lealul Crucii
din lutna. ,i mai cl iecare cunoate istoria lui, povestitl
din moistrlmoi, strans leatl de zidirea mlnlstirii
lutna, alnicul i santul loc de odihnl al scumpelor ose
minte ale celui mai mare domn al Moldovei, ale lui
,tean cel Mare:
,i strlmoii neau povestit cl lui ,tean\odl, care a
trlit o via(l rea i zbuciumatl, locurile mandre i tainice
de pe inusta vale a lutnei atat de mult iau pllcut, incat
ia lcut in bisericai de aice slla pentru venicie, ca
mlcar dupl moarte, trupul slu mult ostenit sl ale do
rita odihnl i linite in acest loc tainic, linitit i incan
tltor. Ll dorea adicl ca sl audl din mormant (...}
180
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
reamltul codrilor i opotul lutnei, pe care in via(l nu
o datl cu nesa( il asculta.
,i tocmai aceastl tlinicie i linite a locului, apoi
reamltul codrilor i sunetul repedei lutne mult ii pll
cea marelui rlzboinic ,tean. Le aceea, dupl ce isprlvea
cateo luptl crancenl i saneroasl cu alnicl izbandl,
i dupl cei vedea (ara aezatl pe o bucatl de vreme pe
pace, atunci pe loc plrlsea strllucita, zomotoasa i
de mul(i clutata sa curte, din prea}ma S. Lumitru din
Suceava, ii lua doamna i copiii, lrl sl deie de tire
cuiva, i o apuca dea dreptul la cuibul slu mult iubit, la
sllbateca lutna, ca sl ale aice linitea cei trebuia spre
ai o(eli puterile atat de des i de mult incordate, sl poa
tl inchea in minte planuri de rlzboi cat mai iste(e, sl
respire aer curat de munte, sl se bucure de vederea bra
zilor verzi, sl se odihneascl lrl ri}l pe pa}itile moi,
sl uste mirosul dulce de iarbl abia cositl i sl beie apl
rece i slnltoasl din limpezile izvoare de munte.
,i mai ales izvorul care cure in vale, de sub Lealul
Crucii, zice cl se putea lluda cl apa lui curatl ca lacri
ma i rece ca hea(a, nu o datl a rlcorit pre ,tean\odl.
,tean\odl adicl, cu toate cl era domnitor ii sta in
putere i voie sl beie din vinurile cele mai alese din (arl,
ba chiar i din alte (lri cu vina(uri vestite, bea cu mare
pllcere din acest simplu i necunoscut izvor de munte.
,i zice cl lui ,tean atata ii pllcea aerul cel curat,
mirosul lorilor i al rlinei din brazii de pe dealurile
lutnei, incat nu o datl poroncea sl i se atearnl masa
pe un tlpan de lanl izvorul de sub Lealul Crucii. Masa
se intindea lunl, lunl ca sa}unl pentru \odl i
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
181
curtenii lui, care numai ce obliciau cl viteazul lor domn
este la mlnlstirea lutna, intrun buc acolo ii urmau.
,i \odl zice cl nu era tocmai bucuros de danii i de
atata lllie, clci doarl de ea uise, insl tii cum zice
romanul, uise de ea, dar nu sclpa. ,tean\odl, ca sl
se rlzbune asupra boierilor cl nlvllirl peste dansul i
aici in sinurltate ii stricarl linitea, punea sli aducl
coe mari, noi, nou(e, pline cu apl rlcoritoare din izvo
rul de sub Lealul Crucii. \odl cu multl pllcere bea din
rlcoritoarea apl de munte i inchina i la boieri. Acetia,
dezmierda(i i deda(i cu vin bun, vrandnevrand, lceau
haz din necaz, slrutau cu multl supunere mana lui \odl
i inhi(eau pocalul, cu izvor rece repede, intro ducl,
cu ochii inchii, ca apa mai repede sl se strecoare la vale
i sl nu le rlmaie pe limbl ustul de apl. ,i \odl radea
in sine i lluda pe boieri cl le place izvorul i lluda izvo
rul, cl apa ii este bunl.
,i, iindcl ,tean\odl i cand petrecea sinur in
draai lutna obicinuia sl mearl la acel izvor i sl beie
apl din el, de aceea ia i rlmas numele de |:voru| |ui
Stcfan-\o!a i panl astlzi, i aa se va chema panl ce va
mai cllca picior de roman pe aceste locuri (...}
,i uitat nu va i |:voru| |ui Stcfan-\o!a panl vor mai
i romani i ei dea pururea vor i:
_
182
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8.1.5. lZ\OkLL LLl
,1LlAN CLL MAkL
ai demult nu era atata pace in (lri ca
acuma. \rl}bile erau mai dese i bltlile erau lucru de
toate zilele. Aa in (ara moldoveanului, ca i in alte (lri,
nu sl potolea bine o vra}bl i se i incepea alta. Cand se
blteau cu tltarii, cand cu turcii, cand cu unurii, cand
cu alte limbi streine.
Odatl sau bltut leii i cu ,tean cel Mare, care era
implrat neastamplrat, clci nu era an llsat de Lumne
zeu in care el sl nu se hlr(uiascl cu cineva. Lin ce leo
venit vra}ba, din ce nu, nu se tie. Lestul cl leo venit
i atata.
liecare implrat ii stranea armatl care de care mai
multl i mai viteazl. Cel leesc o strans lei deai lui,
cel moldovenesc, romani deai lui. ,o lcut puti cari
de cari mai o(elite i o strans iascl de prin to(i codrii.
Astel inarma(i so bltut azi, so bltut maine, insl lrl
sl se dovedeascl care e mai biruitor. La urma urmelor,
li sl ltase iasca i li sl rupsese cremenea putilor, dar
tot de implcat nu sl implcarl. loate cl ,tean, om mai
cretin, sar i implcat, dar cel al leilor nu se invoi o
datl cu capul, clci doar se lludase la lume cl el va i
voinicul care va bea sane din sanele lui ,tean i va
manca carne din carnea lui.
Cltandulise i mancarea pentru ei i cltanele lor,
se hotlrarl cl numai amandoi sl se lupte luptl dreaptl,
luptl voiniceascl. llrl multl bltaie de cap sl invoirl,
clci doarl nici unuia nui prea era ricl de luptl, iind
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
183
colea voinici, nu cum suntem noi, abunloarl. Sul
ucandui manecile, se luarlla trantl i se zolirl panl
ce era soarele in crucea amiezei dar nu se biruirl. La
amiazl blurl cateo inhi(iturl, clci li se uscase limba
i cerul urii de inierbanta(i ce erau, apoi sl hlr(uirl
panl la o}ina cea micl, atunci cand implratul leilor mai
sllbind din picioare, clzu peste un bolovan, de i sau su
cit rumazii i cu ei suci(i sa intors acasl, ruanduse
lui ,tean de iertare. ,tean, milostiv i bun la iniml cum
era, la iertat i la llsat sl se intoarne in (ara lui (...}
lzvorul din care au blut apl so chemat apoi |:voru|
|ui Stcfan cc| Marc. Care e i unde e nu se tie, cl de
atunci e mult i oamenii au murit, lrl a ne llsa vreun
rlva ori vreo insemnlturl.
8.1.o. lAkALL \ALLA AL8A
lrlul \alea Albl se zice cl i sar i dat nu
mele de la campul alb, rlmas de la oasele solda(ilor
mor(i in bltllia dintre ,tean cel Mare i turci, i cl
,tean cel Mare a pus de sau adunat toate oasele de pe
camp i, lcand o roapl mare, a pus oasele in ea i apoi
a zidit o bisericl deasupra, care bisericl e i astlzi in
apropiere. 8iserica, mlnlstirea i satul poartl numele de
klzboieni, nume dat in amintirea acestui rlzboi.
_
_
184
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8.1.7. \ALLL \LALlClll
a marinea oraului kldlu(i, acolo unde
drumul vechi al Sucevei trece peste paraul Sucevi(ei,
este un vad cei zice \a!u| \|a!ic|ii. 1radi(ia spune cl
numele acesta se trae din timpul lui ,tean cel Mare
cand era episcopie la kldlu(i i domnul venea deseori
pe aici, cu treburi deale (lrii sau in trecere spre lutna.
La sosirea in kldlu(i, el era intampinat totdeauna de
vlldica de aici aarl din ora, la vadul Sucevi(ei, de unde
i sa zis acestui loc \a!u| \|a!ic|ii.
8.1.8. \ANA1OAkLA LLl
,1LlAN CLL MAkL
el precum o ost i spun plrin(ai notri, ci
piacolo pi undii brazda o trecut piti api pan la Ades,
o trecut ,tean seal Mari. Acolon Ades sonecat Molda,
o cl(l, o dulaici.
lmbla dupl iepuri, dupi oani. Saudzl, plrin(ai
notri spune, pi aicea o manat ,tean cel Mare buhaiu.
Apu deacolo o lcut iel brazdi pan in Ades, pi urma
calului, undio mlrs. lin Slobodzaia merzi drept in Ades.
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
185
8.2. \Al
8.2.1. \ALLA CkOAZLl
n (inutul lai este o vale, in marinea cl
reia se sarete dealul lodora, care se cheaml \a|ca
0roa:ci.
8ltranii spun cl in vremea lui ,tean cel Mare, mol
dovenii aveau o bltllie cu turcii i in valea asta turcii
leau tras o roazl (ricl, spaiml} stranicl moldoveni
lor, i de atunci ia rlmas vlii numele de \a|ca 0roa:ci.
8.2.2. \ALLA OANLl
e (inea bltllia pe kahova, inainte de ai u
lri pe turci panl pe la Siret, la lonleti, la \adul 1ur
cului, cand au trecut apa, Lumnezeu tie cum. Se (inea
bltllia i ,tean\odl era lanl satul Mirceti, de la
(inutul 1utovii peo vale.
Atunci ia ost venit vestea cl sa nlscut, dintro dra
oste lltural, ata lui, Oana.
,i de atunci a rlmas cl valea se cheaml i panln ziua
de astlzi \a|ca 0anci.
,i satul \a|ca 0anci tot de la ,tean cel Mare se (ine
cl este.
l
_
_
18o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8.2.3. \ALLA LLl OANLA
tean cel Mare, ,tean\odl a ost pe aicea
o trlit pin vlili iscea, \alealuiOanea. ,pan a nu vini
cllulrii saudzl co ost ,tean cel Mare... Saudzl co
ost, da iei nu lau apucat, da nisi plrin(ii niei.
...Cllulrii din satul Copanca, }ude(ul 1ihina o l
sat comori. li urisili lor o vinit o disropat comori in
\alea Oanii.
8.2.4. \ALLA kA1LZLL
recand ,tean\odl peste plrlul ce cure
intre 8eclean i Ciceu a prins o ceatl de alunitori, care
voiau sll omoare pe uri. le acetia ia pus pe mari
nea plrlului, cu ochii lea(i i, retezandule capul cu
slcurea, ia aruncat in vale. \alea, apoi a numito katc:c|,
drept pildl inrozitoare pentru to(i oamenii cu astel de
anduri rele.
8.2.5 \ALLA LLl \OLA
ntre dealurile Miroslava i Calata din (i
nutul lai, este o vale, in valea asta sl povestete cl ,te
an\odl ar i tras otirile lui in vremea unui rlzboi i
de aceea sl i cheaml \a|ca |ui \o!a.
...
_
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
187
8.3. COlACl
8.3.1. S1L}AkLL LLl ,1LlAN CLL MAkL
LL LA CO8ALNLA
icl, cu pest7e vreo 500 de ani in urml
domnitorul Moldovei ,tean cel Mare a avut aici, in apro
pierea satului Cobalnea din 8asarabia, o rea luptl cu
tltarii, pe care ia biruit, alunandui din (arl. ,i cum era
datina pe acele vremuri, dupl iecare bltllie incununatl
cu succes, se ridica o bisericl sau mlnlstire. ,tean\odl
a inll(at o bisericu(l de lemn la marinea satului, lanl
un ste}ar tanlr, sub care sa odihnit in timpul luptelor...
Ste}arul tot cretea, intinzandui ramurile viuroase
in toate plr(ile. Neumbrit de al(i arbori, tulpina cretea
mai mult in rosime, iar coroana in ll(ime.
ln vremurile de rea cumplnl, cand nlvlleau turcii
sau tltarii, in scorbura ste}arului spun cl ar i ost as
cunse obiecte de mare valoare. Cu timpul scorbura sa
inchis cu lemnul copacului in cretere i o intreal co
moarl a rlmas in tulpina lui.
8.3.2. S1L}AkLL LLl
,1LlAN CLL MAkL LlN CA,\ANA
e spune din bltrani cl dupl lupta de la
Codrul Cosminului, cand ,tean cel Mare sa intors
biruitor impotriva polonilor, a a}uns cu otile sale pe
188
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
dealurile plduroase din apropierea cur(ii hatmanului
Luca de la Arbore.
,i, undeva la rlslrit de sat, cale de un ceas, a nimerit
intro poianl, la o stanl de plstori cu oile din aceste
locuri. Cum era obosit din luptl i dupl drum lun, ,te
an a descllecat la umbra unui ste}ar din poianl. Atunci
au venit la el baciul stanii i ciobanii i iau adus un ca
mare, pe care vlzandul, voievodul a zis cu mirare:
Ce ca avan:
,i a ospltat din el cu vite}ii sli acolo sub ste}ar.
Le atunci au trecut multe sute de ani, iar satului,
care a luat iin(l aici i sa zis, de la cuvintele lui ,tean,
tasvana.
,i ste}arul unde \odl a poposit cu otenii sli este
panl astlzi, cat sa lcut mare de nu pot sll cuprindl pa
tru oameni la tulpinl. Spun unii cl sar i lsit mai
demult i o sabie iniptl in plmant sub ste}ar, rlmasl de
la vreun viteaz deal lui ,tean, dar mai mult nu se tie.
lar bltranului ste}ar ii zice Stcjaru| |ui Stcfan cc| Marc
amintind cl prin aceste locuri a trecut domnul cel mai
viteaz al (lrii.
n satul lllvllari, nu departe de keuseni,
este o bisericl micl de lemn in pldure, cei zice a lui
,tean cel Mare.
1radi(ia spune cl pe cand ,tean era un llcliandru,
a ost luat de tatll slu 8odan\odl la o nuntl in satul
l
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
189
keuseni. Noaptea insl, in toiul nun(ii a nlvllit pe
neateptate letru Aron, ratele domnului, cu o ceatl de
oteni i, prinzandul pe 8odan, lau omorat.
,tean atunci de ricl a uit i sa ascuns in pldure,
intrun ste}ar. Zadarnic lau clutat oamenii lui letru
Aron ca sll omoare i pe el, cl nu lau mai lsit.
Lupl ce a a}uns domn al Moldovei, ,tean a ridicat
aici, din lemnul ste}arului in care ia alat sclpare o
bisericl, in amintirea acestui apt.
LL lL l,NO\A|
ltranii satului llnleti, sat vecin cu Cl
priana, povestesc despre locurile unde era un raule(,
numit in actele domneti de pe timpul lui ,tean cel
Mare parlul Mulovate(, acolo unde se intalneau apele
1arnaucii cu vechiul curs al \anevl(ului. Se spune cl
de aici incepe vechiul hotar al mlnlstirii Clpriana i se
intindea spre satele Ciobanca, llnleti, Clpriana i
\orniceni. Alt hotar, zis hotarul cnehinei, era de la ml
nlstire, dea curmeziul la 1arnauca, apoi peste 1ar
nauca, dea curmeziul la Carlani.
ln prea}ma raule(ului Mulovate( este i astlzi o poia
nl cu ste}ari seculari, printre care localnicii deosebesc
unul mai rlslrit, a clrui ramiica(ie amintete de o
coroanl domneascl. 1radi(ia mai spune cl aici se odih
neau ,tean cel Mare cand venea la mlnlstire, iar copa
cul este numit Stcjaru| |ui Stcfan cc| Marc.
_
_
190
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8.3.5. lLOlLL LLl ,1LlAN\OLA
n satul llopu, comuna Llrmlneti, }ude
(ul 8aclu, era un plop bltran clzut astl varl de bltra
ne(e pe care se zice cl la sldit ,tean cel Mare cu insli
mana sa. Lespre acel alnic copac, de la care sar i trl
and i numele satului, se spun multe lucruri.
Aa se zice cl la ost bllstlmat ,tean\odl ca sl
nul taie nimeni nici topor ori bechie sl nu se atinl
de el.
lntrun rand, se zice, au incercat doi oameni din sat
sll rlteze cu bechia i, cum sau apucat, au i rlmas in
lemni(i, mor(i. }urlmantul venea de acolo cl ar i avut
ascunsl sus o comoarl. Se spune cl era i o porti(l care
dldea in scobitura de aur.
Acum nu se mai inal(l alnic uncheul care lcea
cinstea, purtand peste patru sute de ani povarl in spate.
Neura vremurilor la rlpus.
8.4. MO\lLL
8.4.1. MO\lLA LLl 8LkCLL
icl erau doi ra(i, unul boat i celllalt
slrac. Cand se ducea cel slrac la cel boat, ca sli deie
pluul, cel boat nu se indura sli deie pluul sl are i
el, decat numai duminica i slrbltoarea.
l
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
191
Aa intro duminicl cel slrac, vrand sl are, sa suit pe
varul movilei a prins sl strie la ratesu, ca sli trimatl
pluul cu boii.
Lrept atunci a trecut peacolo ,tean\odl i, cum
la auzit, a i trimis sll aducl la dansul. Cum la adus,
,tean a intrebat:
Mli cretine, de ce ari slrbltoarea?
8urcel a spus pricina i Lomnul, cum a auzit, a po
runcit:
lluul rl(anetu deamu al tlu sl ie, i eu i(i dl
ruiesc movila sl ie a ta pe veci, ca sl ii i tu in randul
ospodarilor.
Movila lui 8urcel ii in comuna Micleti, (inutul \aslui.
8.4.2. MO\lLA LLl lLkCLL
tean \odl cel 8un, vrand sl mearl la
bisericl intro duminicl diminea(a la liturhie in tar in
\aslui, i ieind in polimari la cur(ile domneti, ce erau
lcute de dansul, au auzit un las de om, striand sl adu
cl boii la plu. ,i miranduse ce om este acela, cl arl du
minica, indatl au trimes in toate plr(ile ca sll lseascl
pre acel om, sll aducl la dansul. ,i lau alat pre om in
sus pre apa \asluiului, cale de patru ceasuri, arand la o
movill, ce se cheaml acuma Movila lui lurcel, cl pe acel
om incl il chema lurcel. ,i ducandul pre acel om la
,tean\odl, lau intrebat ,tean\odl: el au striat aa
tare i pentru ce arl duminica? Ll au zis cl au striat el,
,
_
192
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
sl aducl boii la plu, i arl duminica, cl este om slrac,
i intralte zile nau vrut rateslu sli deie pluul, i
acuma duminica iau dat. Leci, ,tean\odl au luat
pluul ratelui cel boat i lau dat ratelui celui slrac,
sl ie a lui.
8.4.3. MO\lLA CL CLOAN|L
ulte mai sunt amintirile vechi despre
care ne povestesc bltranii. Multe din acestea se poves
tesc de unele locuri. Aa se all in dosul bisericii din
satul Mlnlstioara, districtul Siretului, in 8ucovina, un
damb care se numete Movila cu loan(e.
ln movila aceea se lsesc o mul(ime de bucl(i de
loan(e incl din timpurile vechi.
Se povestete cl in locul acesta a ost odatl o bltl
lie stranicl intre ,tean\odl i turci.
8.4.4. MO\lLA MAkL LL LA lSACCLA
n vremuri indeplrtate, cand in Moldova
era domn ,tean cel Mare, Cetatea Noviodunului era
sub stlpanirea turcilor.
Odatl, turcii pornirl rlzboi impotriva moldovenilor.
Armata turcl era atat de numeroasl incat oriunde
priveai cu ochii, vedeai numai ieniceri i corturi. Mai
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
193
marele turcilor, lsac8aba, lea cerut ienicerilor sl ia
iecare cate un pumn de plmant i sll adune intrun loc,
care sl rlmanl ca amintire a trecerii lor pe acolo.
Lin plmantul strans de turci, sa ormat o movill
urial, cunoscutl sub numele de Movila Mare.
ln timpul luptei, conducltorul turcilor, lsac8aba, a
ost decapitat, iar calul slu, speriat, a luato la alop pur
tand cu el trupul paei. Calul a tot uit panl cand unui
turc i sa lcut mill de stlpanul slu i a omorat calul.
lsac8aba a ost inropat impreunl cu calul slu. Cu
vremea, oamenii care sau aezat aici iau numit aeza
rea |saccca, dupl numele paei.
8.4.5. SL1A LL MO\lLL
espre aceste movile mari i mici in orml
de piramide, cu varurile turtite, sau plstrat in popor
mai multe leende. Se spune cl ele au rlmas de pe
timpurile cand asupra moldovenilor nlvlleau hoardele
turceti. liind ataca(i pe neateptate de otile lui ,tean
cel Mare, turcii nau reuit sli ia toate bol(iile. O
parte din albeni i multe obiecte pre(ioase au rlmas in
movilele ridicate de ei in timpul preltirilor de luptl.
Aureolate de mister, mult timp movilele au rlmas
neatinse: exista supersti(ia cl bol(iile zlcande sub
plmant apar(ineau diavolului i cine va indrlzni sl se
atinl de ele, ii va lsi acolo moartea. Se zice insl cl
atunci cand ia a}uns cu(itul la os i neavand incotro de
194
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
slrlcie, vreo doi (lrani i un (ian sau incumetat sl
caute comorile. Au slpat ei cat au slpat, dar aa i nau
mai dat de bol(iile celea. Lra o noapte intunecoasl...
|lranii, vlzand cl nau sor(i de izbandl, sau llsat
plubai, iar (ianul iind mai indlrltnic, continua sl
sape. Leenda zice cl la un moment dat parcl sar i
deslcut plmantul i din movill izbucni o laclrl pu
ternicl. Aa ii all pieirea bietul (ian, lrl sl mai i dat
de bol(iile ravnite...
Locul acesta se all la apus de Muchia Lerenei, intre
lrut i aceastl Muchie, lanl drumul ce mere de la
satul 8ranitea la satul 8alatina i se mai numete i
Movi|a 1iganu|ui.
8.5. LLALLkl
8.5.1. LLALLL 1LkClLOk
LL LA LLMLNl
ceastl denumire a rlmas incl de pe tim
purile cand sa bltut ,tean cel Mare cu turcii la cetatea
lotinului.
Se spune cl \odl ia ulrit pe turci inspre lrut, al(ii
sau inecat in apele Nistrului.
le povarniurile din stana lrutului, acolo unde a
ost panl in secolul trecut moia cu livada lui 8urchevici,
pe dealurile ce se all chiar la hotarul satului Lumeni
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
195
comuna Costiceni cu ,endrenii, turcii au ost nevoi(i sl
inroape bol(iile }euite din satele romanilor de pe aici.
Ca sl cunoascl unde leau inropat, turcii au inll(at nite
movile in locurile acelea. Lar nu lea ost dat sl se mai
intoarcl pe aceste locuri, iindcl ostaii lui ,tean iau
clslpit pe to(i.
Le atunci incoace multe enera(ii de clutltori de co
mori tot sapl pe aceste locuri, astel cl au mutat din loc
i movilele, i chiar dealul cu tot. Lar locuitorii din cele
doul sate panl azi ii zic uca|u| turci|or, din mare draoste
pentru vite}ia domnitorului Moldovei ,tean cel Mare.
liindcl aceste sate din |inutul lotinului dintotdeauna
au ost sate romlneti, iar dealul ista se all taman
deasupra lezlrului Alb.
8.5.2. LLALLL LLl 8AkCAN
e cand lupta ,tean cel Mare cu turcii,
avea aici pe aceastl costil nite vite}i, care trebuiau
sli deie de veste, cand or veni turcii. Lrau trei vite}i: 1o
bultoc i doi ra(i, Arhir i 8aran. ,i, iatl, ei trebuiau
sl plzeascl, sl nu treacl pe aici turcul. Cand vedeau cl
se apropie turcii de ei, o rupeau la ul care i incotro
prin codru, cl pe atunci pe aici era codru. lar turcii dupl
ei. Cand turcii se inirau prin pldure, ei se intorceau
asupra lor i incepeau sli batl.
lntro luptl indar}itl cu turcii 1obultoc i cu Arhir
au murit. 1urcii lau prins pe 8aran i lau leat. Li lau
19o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
intrebat, undes tovarlii lui. 8aran na vrut sl spuie.
Atunci ei lau pus pe clrbuni aprini, dar 8aran na spus
nimic panl la moarte. Le atunci locul se numete la
8aran, iar al(ii ii zic uca|u| |ui 8argan. Acolo era un
stalp, unde se suiau sl vadl mai departe dacl nu vin turcii.
8.5.3. LLALLL CL1A|LlA
n partea despre miazlnoapte a comunei
8ozieni, (inutul Neam(, este un deal care se cheaml Ce
tl(uia.
le coastele dealului de }urimpre}ur sunt i astlzi ur
me de valuri care ne aratl cl au ost odatl peacolo nite
an(uri i intlrituri de rlzboi.
8ltranii spun cln locul aista so tras ,tean cel Mare
cu oastea zdrobitl de turci, in rlzboiul de la \alea Albl.
lanl mai acum ca(iva ani dealul Cetl(uia a ost
imbrlcat numai in codri.
8.5.4. LLALLL llClOkLL LkACOLLl
urcii venise la noi catl puzderie. La \odl
,tean io bltut i io impratiet, aa cl ei au apucat care
incotro au putut.
Lupl asta, la oamenii care so bltut cu el, leo dat
plmant sli acl i case. ,i cicl de atunci ii sat peaici,
l
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
197
pe undei satul nostru. Mai inainte, pe aici erau plduri.
La, aista, mai inainte, era mai la vale, la lutlrie.
Numai cl, pansli batl ,tean pe turci, ei prldase i
omorase tot centalnise in cale. Numai aceia puteau sl
scape, care ueau i se ascundeau prin plduri i pe
unde vedeau cu ochii.
O cucoanl, de rica turcilor, a uit i so ascuns
intrun copac ca sl no lseascl clpcanii. La, cum edea
ascunsl in copac, un turc o zlrete ii taie un picior, cu
paloul. ,i deatunci dealului istuia in zice: |icioru| ura-
go|ci, cl aa o chema pe cucoanl: Lraolea.
8.5.5. CLkLACLL LLl ,1LlAN\OLA
e culmea care incun}url tarul lui, se
all un pisc care se cheaml Co(oiu. Numele il trae de
la unui Co(oiu, carea stlpanit locuacela.
le varul dealului acestuia ,tean cel Mare, dom
nul Moldovei, avea locul slu de pravlt inspre partea
de miazlnoapte i asin(it a tarului, unde este un loc
deschis i aici nlvlleau dumanii, din pricina asta
piscul purta numele de Cerdacul lui ,tean\odl. Lin
locul acesta se vede inspre lrut i panl cine tie unde
peste lrut.
Le aici ,tean cel Mare, dupl cea rlpus hoardele
turceti i tltlrlti, a tras el cu arcul cltre miazlnoapte
i unde sa oprit sleata, porunci sl se clldeascl o bise
ricl pentru pomenire Lomnului Lumnezeului nostru.
198
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8iserica asta venea drept in orada cur(ilor domneti
i dupl cea trecut mai o sutl de ani, sa lcut Lpiscopie
a luului.
liscul Co(oiu amu scade, din pricinl cl poalele dea
lului dinspre tar se dlraml in vremea ploilor inde
lunate.
8.5.o. \AklLL MANAS1lkll
tean cel Mare se invrl}bise cu to(i vecinii,
din pricina cl acetia, de draul }luitului, nlvllitau din
vreme in vreme (lrioara lui, care pe cat era de micl, pe
atata era i de boatl.
\enirl leii i turcii, dar mancarl o bltaie stranicl.
La un an dupl asta nlvllirl i vecinii slcui, dar nici aces
tora nu le merse mai bine, clci sbiciul i buzduanele lui
,tean erau sin(ite de un sant cllulr i binecuvantate
de Lumnezeu.
Matia craiul, vlzand vite}ia lui ,tean, ia strans o
armadie de noul ori aa de mare i porni in contra lui,
cu andul cl undel va lsi, il va tere de pe a(a plman
tului. Lar omul andete i Lumnezeu croiete.
Matia ia andit, ia pllnuit, dar altcum a ost sl se
intample, iar nu dupl andul lui. ,tean auzind de la un
drumar, cl armadie mare sl prlbuete asupra sa, ia
strans o manl de oameni voinici, slnltoi i vite}i panl
la unu i ii iei dumanului inainte, clci andea ,tean
cl de il va llsa sl intre in (arl, numai cu reu il va mai
putea scoate.
,
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
199
1recand muntele in (ara Ardealului, oamenii ince
purl a i sl imbolnlvi. ,tean, oprindui armadia, ii lcu
corturi i se hodini, bine tiind cl pizmaul e departe.
Apoi lcu }urlmant cl de ii va a}uta Lumnezeu sl bi
ruiascl, in locul unde va iei biruitor, va ace o mlnlstire
intru pomenirea vecinicl.
Lupl aceea, scoborand ai lui ,tean in (arl, se intal
nirl cu un sant cllulr, care stropindui cu ahiazml
sin(itl le binecuvantl armele.
,tean, incura}at de aceastl intamplare, nu merse mult
i se intalni cu dumanul. llrl multl trllnare, sl
aruncl asupra lui. Acesta, vlzandui indrlzneala, o lul
la ul i nu sl opri panl la cetatea Ciceului. Matia, cu
o parte din armadie, sl ascunse in cetate, cealaltl parte,
care nu inclpea, iind mul(i, rlmase }os in vale. Le cltre
searl, ,tean deschise oc contra dumanului. Matia,
in invllmleala cea mare, netiind cl unde e ,tean,
incepu sl pute i el.
Cei din cetate pucau in vale, cuetand cl acolo e
,tean cu ai lui, iar cei din vale pucau in cei din cetate,
andind cl numai ,tean poate ca sl pute in cltanele
lui Matia. ,tean insl, in vremea pe cand armadia
dumanl sl bltea ea intre ea, sta cu ai lui pe un var de
deal, uitanduse la ei cum se nimicesc unii pe al(ii.
ln revlrsatul zorilor, cei din vale biruirl pe cei din ce
tate i, slramand por(ile, intrarl inlluntru, dar mai
mare lea ost spaima cand vlzurl cl ei pe ei sau nimicit.
le vremea cand se deschideau por(ile, intrl i ,tean cu
ai lui i spunandule cl nu el ia bltut, ci puterea lui Lumne
zeu, le lul cetatea i in ea puse oaste moldoveneascl, iar
200
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
pe dealul unde a stat noaptea i sa uitat la bltaie, a
ridicat o rumoasl mlnlstire, ale clrei urme i astlzi sl
mai vld, iar dealului acesta i se zice \arfu| Manastirii.
8.5.7. 1A8AkA LlN 8OCLANA
ealul 1ablra din comuna 8odana, (inutul
1utovii, dupl cum spun bltranii, ii trae numele de la
impre}urarea cl 8odan, tatll lui ,tean\odl, a tlblrat
odatl aici cu armata sa din pricina leilor. lar al(ii spun
din pricinl cl mul(i oameni in vremea nlvllirilor tlta
rilor i turcilor tlblrau, ascunzanduse pe dealul acesta.
,i veneau aici oameni nu numai din satele apropia
te, dar i din alte sate indeplrtate i chiar din tarul 8ar
ladului, aducandui in carl sau trlsuri emeile i copiii,
cum i rani(e i cele trebuincioase de hranl. Lupl ce
se suiau pe podiul (tlpanul} de deasupra, tliau copacii
i astupau bine drumurile de pe coastele dealului pen
tru ca sl se adlposteascl i sl se apere mai bine de
vrl}mai.
Oamenii care naveau copii ueau de ceilal(i pentru
ca sl nu ie oblici(i de tltari, dupl plansul bie(ilor prunci.
ln vremea tltarilor, pooranduse o atl mare de pe
dealul 1aberei ca sl ia apl de la antana Cadesei, a ucis
cu cobili(a peun tltar numai dintro sinurl loviturl (...}
La kapa 8utii, pe dealul 1aberei sa ascuns odatl ,te
an\odl in poienile pldurilor deaci, lloreti, au pls
cut odatl caii otenii lui ,tean\odl.
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
201
8.5.8. LLALLL 1A8AkA
e dealul 1ablra, din comuna Crlnieti, (i
nutul Lorohoi, se all un loc unde se vld multe slplturi,
care se cheaml 1ablra.
Aici, spun bltranii, cl au stat otile unureti i
leeti in vremea lui ,tean cel Mare.
8.5.9. LLALLL LLAlLLLl
ealul Leahului se all intre comunele
lorodniculde}os, lorodniculdeSus, \oitinel i \ico
vulde}os, din }ude(ul kldlu(i.
Se zice cl, dupl ce au ost invini leii la Codrul Cos
minului de cltre ,tean cel Mare, pu(ini din ei, dupl ce
au ost chinui(i rozav de tare, au sclpat in (ara lor.
\estea despre inranerea leilor sa ll(it in toatl lo
lonia, aarl de un mic (inut care se ala in Mun(ii Car
pa(i, in partea de apus a loloniei.
Locuitorii din acel col( de (arl, netiind ceau pl(it
ra(ii lor la Cosmin i auzind ei de bol(iile neintrecute
ale Moldovei, sau hotlrat sl nlvlleascl in Moldova, ca
sl uste i ei mlcar ceva din acele bol(ii, clci (ara lor
era slracl i naveau cu ce sl trliascl bine in ea.
Slrmanii lei: Lear i tiut ce pot moldovenii, cand
e vorba ca sli apere plmantul carei udat cu sanele
strlmoilor lor, atunci de bunl seaml cl sar i mul(lmit
i cu elul lor de via(l pe carel duceau in patria lor. Li
202
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
nu tiau cl in (ara Moldovei este neadormitul ,tean
\odl, meterul neintrecut in rlzboaie...
Lra intro zi de primlvarl, pe la saritul postului
mare. llmantul era zvantat de vantul cald ce plutea prin
aer. Soarele in acea zi, inrozit de mul(imea leilor, cari
se apropiau de hotarele Moldovei, sa oprit din mersul
lui, astel ca prin aceasta sl deie semn cl se apropie un
pericol asupra moldovenilor.
,i iatl cl pe la amiazl, vine la curtea lui ,tean\odl
un om in ua mare ii spune cl leii au intrat in (arl i
cl pradl totul ce lsesc in (ara lor.
,tean, auzind aceasta, ii strane o ceatl de voinici
in }urul slu i pleacl cu ei din Suceava spre lutna, clci
a auzit cl leii sar i indreptat de la lutna spre Suceava.
Otirile sau ciocnit pe campul dintre orlelul
kldlu(i i satul lorodniculde}os. ,tean ia pus pe ul
pe lei de rupeau plmantul.
\lzand ei cl ,tean nu se dl cu una cu doul, sau
hotlrat sl steie i sl se lupte, clci nu mai puteau ui:
Lupta sa dat pe dealul dintre lorodniculde}os, lorod
niculdeSus, \oitinel i \icovulde}os. Leii cldeau rl
madl de sle(ile moldovenilor cari intunecau vlzduhul.
Oastea leilor scldea vlzand cu ochii, pe cand a moldo
venilor se mlrea, clci mul(i din ei erau la lucru in camp
i au ost intiin(a(i mai pe urml de sosirea leilor. Li
llsau pluul in brazdl i plecau, lrl indlrltnicie, inar
ma(i cu coase, cu urci sau cu topoare, spre ai aplra pl
mantul la care ei (ineau atat de mult.
Lupta a (inut panl a doua zi diminea(l, cand aproape
to(i leii erau ucii de vite}ii moldoveni.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
203
,tean\odl, intru amintirea acelei izbanzi, a numit
dealul pe care sa dat acea luptl, uca|u| |ca|u|ui, apoi a
poruncit ostailor sli, ca toate cadavrele leilor sl ie
adunate in cincisprezece movile, pe coastele acelui deal
i sl le acopere cu lut.
,i inadevlr, sau lcut cincisprezece movile, pe care
leau numit ricc|c |ui Stcfan-\o!a.
,i astlzi cine mere prin plr(ile acelea vede pe
coastele acelui deal cincisprezece movile. Atat dealul,
cat i movilele incl ii plstreazl numele.
Astel leii, clrora moldovenii le mai ziceau poloni
sau poleci, nau mai indrlznit a cllca in (ara lui ,tean
\odl cel Mare i Sant.
8.5.10. SCAklLL LLl \OLA
in sus de satul 1opile, din comuna la
cani, pe coama dealurilor impldurite, este un pisc de
deal care se cheaml Scari|c |ui \o!a.
latl ce se povestete de oamenii din partea locului
despre Sclrile lui \odl. Zice cl ,tean cel Mare avea sl
se batl cu dumanul lui la 8aia, i cand a trecut ,tean
cu oastea cltre 8aia, la tampinat sara prin lacani i a
poposit prin locurile aiestea plduroase. Ll se temea sl
nul zlplceascl dumanul i sll batl ori sll prindl in
puterea nop(ii.
Cea lcut \odl? Sa suit pe dealul cel mai inalt care
sl chema pe vremea aceea 8ursucaric i acolo a stat toatl
204
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
nopticica sl veheze. La dealul 8ursuclrie ii aa de
sus, cl nu sa putut sui ,tean\odl dintro datl, ci a pus
dea lcut nite sclri i deacolea sa suit \odl pe varul
dealului. Sclrile acelea sau chemat de atunci Scari|c
|ui \o!a.
\alea de la poalele dealului 8ursuclrie se chema \a-
|ca 8ursucarici si \atra. \alea 8ursuclriei i se zice pentru
cl erau o mul(ime de bursuci pe acolo i \atrl, pentru cl
pe valea asta a stat oastea lui ,tean\odl cand a trecut
el inspre 8aia.
Lupl cea strl}uit ,tean\odl toatl noaptea pe var
ul dealului 8ursuclrie, in zorii zilei sa coborat in paraul
Con(asca i lsind un pod rlu, pe care nu putea sl treacl
oastea lui, a pus de a lcut altul de iznoavl, mai bun i
mai trainic, dea trecut pe urml cu toatl oastea i pohoa
rele domneti.
8.5.11. LLALLL CL1A1LA 1A1AklLOk
e lanl (lrmurile Mlrii Nere, prin 8u
eac i mai tiu eu pe unde vie(uia mai demult un popor
oarte neastamplrat i rlzboinic. lllcerea cea mai mare
a acestui popor era de a nlvlli in (lrile invecinate, de a
le prlda de toate averile i bunltl(ile, de a le pustii lrl
cru(are i de a omori lrl mill pe to(i copiii cei nevino
va(i i oamenii cei inclrca(i de bltrane(l, care numai le
pica in manl, iar pe tineret, ete i eciori lrl deosebire,
ii prindeau ii leau ca pe nite vite unul de altul ii
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
205
duceau in robie. Acest popor, lrl de Lumnezeu, aceste
lihioane nesl(ioase de muncl strlinl i de sane ome
nesc, dupl cum ne istorisesc bltranii notri, erau tltarii.
Nu era an ba, ce zic eu? de multe ori era nici ml
car o lunl llsatl de Lumnezeu, in care sl nu i intrat
tltarii intro parte sau in alta a Moldovei i sl no i pus
tiit. ,i, cu toate cl romanii nu o datl le da cateo scar
manlturl, de care sl ducea vestea peste noul (lri i
noul mlri, tot tltarii, invl(a(i i deda(i iind a trli numai
din prldlciuni, nu se puteau rlbda sl nu intre in Mol
dova i dupl aceea. 8a, nui destul cu atata: Lneori aa
de tare se o(lriau ei, aa senuriau i maniau pe romani,
cl cu mult mai mare i mai stranicl putere se aruncau
asupra lor, de (i se plrea cl pe to(i are sli mlture de pe
a(a plmantului.
le cat insl de multe i iniorltoare erau nlvllirile i
prldlciunile tltarilor inainte de ,tean cel Mare, pe ata
ta se curmarl ele dupl suirea acestui domn viteaz pe
scaunul Moldovei.
Acuma tltarii nu puteau intra, ca mai inainte in Mol
dova, ca un card de lupi intro turml de oi lrl plstori.
,tean\odl, ca i altor dumani de plnura lor, in mai
multe randuri, lea venit de hac... el mai de multe ori lea
tras cateo bltaie de lea mers vestea.
La vorba ceea, nlravul din nlscare leac bun nu mai
are. 1ltarii i pe timpul lui ,tean cel Mare nu se puteau
dezblra de prldlciunile lor. landeau ce pandeau, ca
oarecul pe ma(l, panl ce ,tean se incurca in vreun
rlzboi cu al(i dumani i se ducea cu voinicii sli deacasl,
atunci, intrand in Moldova, voiau sl se rlzbune asupra
20o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
ospodarilor pentru toate bltlile ce le clpltase mai
inainte. ,acuma ei o chitise cand ,tean\odl nu era aca
sl, sa ost dus la bltllie impotriva unurilor care intra
serl in (arl i voiau so cuprindl i sl se acl ei stlpani
peste Moldova.
lanul tltlresc, auzind de aceasta, nu stltu mult pe
anduri, ci olosinduse de un prile} aa de potrivit dupl
mintea lui, stranse derabl o ceatl de tltari, to(i unul ca
unul, imbrlca(i in straie verzi ca iarba ca sl nui poatl
cunoate nimeni, cand vor trece prin campiile cele in
verzite i clllri pe nite cai mititei, sprinteni, van}oi i
cu nlrile despicate in doul, anume ca sl nu osteneascl
niciodatl i cat de mult ar i avand sl ul. Se puse apoi
in runtea acestei cete sllbatice, care era doritl de tot
elul de prldlciuni i omoruri, i nlvllind in partea des
pre miazlnoapte a Moldovei, incepurl a o prlda i a o
pustii din toate plr(ile.
1ot prldand i aprinzand satele i campiile, omorand
pe copii i pe oamenii cei bltrani, iarl pe ete i eciori
prinzandui i leandui unul de altul cu curlle crude,
croite din piele de vitl i manandui cu zarbacele, ca pe
nite oi la clslpie, a}unserl tltarii panl nu departe de
parlul Molna sau Molni(a care a desplr(it 8ucovina de
Moldova.
Aici, dupl ce poposirl pu(in ii puserl in randuiall
toatl prada de prin sate, pe unde sau abltut, cicl zise
hanul cltre ceata lui:
Acuma a sosit, voinicii mei, timpul cel mult dorit,
ca sl ne rlzbunlm i noi odatl asupra hiaurului llos
care stlpanete (ara aceasta i de la care multe am avut
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
207
de suerit: ,tean\odl ii incurcat in luptl cu unurii, tre
buie sl ne rlbim cu o zi mai inainte dea se intoarce el...
sl lulm Suceava cu puterea i, daca i sl nu rlmaie acolo
unde sa dus, daca i sl se mai intoarcl inapoi, cum sa
intoarce sl punem mana pe dansul... sl curl(im lumea
de un necredincios i apoi sl ne acem noi stlpani pe
aceste campii intinse i mlnoase:
Lra: Sl trliascl hanul nostru: rlspunserl to(i
tltarii intrun las.
,i cum ziserl deodatl trecurl cu to(ii parlul Molna
i se indreptarl spre tarul Siretului, cu andul cl, dupl
ce vor prlda i acest tar strlvechi de bunltl(ile i odoa
rele ce socotirl ei cl se vor i aland intrinsul, sl mear
l drept spre Suceava, sl cuprindl tarul unde sta ,te
an\odl i apoi sl se acl i ei domni i stlpani peste
Moldova.
Cospodarii de prin apropierea Siretului, prinzand de
veste cl hanul dimpreunl cu o mul(ime mare de tltari
vin spre satele lor, cl toate le pradl i le pustiesc i tiind
cl domnul ,tean cu voinicii sli ii dus intraltl parte im
potriva unurilor, luarl cu danii in rabl ce puturl i
avurl mai scump i se traserl spre Codrul Cosminului
unde socotirl cl mai lesne vor putea sclpa cu via(l di
naintea acestor iare sllbatice.
Cum a}unserl tltarii lanl satul 1ereblecea, care nu
este departe de tarul Siretului, nu lsirl sulet de om
intrinsul. Lnii, dupl cum am spus, apucaserl spre Co
drul Cosminului, iar al(ii i mai ales cei ce se sim(eau in
putere i care nu o datl au cercat tliul cu(itelor, coa
selor i a securilor, varul suli(ilor i a urcilor de ier in
208
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
capetele i coastele tltarilor, se stransese din sus de sat
pe o culme, care astlzi se cheaml Cetatea 1ltarilor, i
aici, intlrinduse de toate plr(ile cu an(uri i cu cele tre
buincioase de aplrare, ateptau cu cura} pe neimplca(ii
tltari sl vie i sl dea pieptul cu danii.
Sosind toatl uria tltlrascl lanl 1ereblecea, pe
unde ii era trecerea, i vlzand cl satul ii pustiu, cl nime
nu se all printrinsul, ca i cand nar i ost niciodatl lo
cuit de oameni, hanul se inurie ca un leu i zise cltre
ceata lui:
latl ce pot nemernicii de hiauri: Sim(ind cl ne
apropiem de satul lor au tulito cu to(ii la ul numai ca
sl nu deie a(l cu noi: Lar dacl nau rlmas ei, nici satul
lor sl nu rlmaie: loc acestui cuib aurisit:
Napucl bine a rosti hanul aceste cuvinte i din mai
multe plr(i satul a ost aprins. Lin mai multe plr(i ii dl
durl oc. Cat ai clipi din ochi o mul(ime de case incepurl
a arde. lumul ce ieea din urile i din stransurile bie
(ilor ospodari incepuse a se ll(i, pe esul Siretului ca
o neurl de cele tomnatice, mare i intunecoasl.
Lar, pe cand se ala satul in cea mai mare parl, pe
cand nime nar i cutezat sl treacl pe o uli(l lrl ca sli
puie via(a la mi}loc, pe cand tltarii se desltau co bucu
rie diavoleascl, privind cum se preace satul in cenul,
pe atuncea o copill de ospodar, o etioarl in loarea
vie(ii pltrundea cu reutate prin mi}locul llclrilor, du
cand in spate pe tatll slu, un monea oarte bltran i
pe lanl aceasta incl i bolnav, din care pricinl nu putea
sl ul sinur, dinaintea tltarilor. 8iata copill, iindui
mill de tatll ei arbovit de ani i de boala carel aplsa,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
209
nu sendurl sll lese sinur i sl ul cu ceilal(i oameni,
ci rlmase lanl tatll slu, socotind cl poate tltarii vor
incon}ura 1ereblecea i se vor duce in altl parte. Lar
cum nu, (ai alat oamenii: Mai putea cineva sl scape de
danii:
\lzand ea cl tltarii au aprins satul, cl din toate plr
(ile ceea ce rlmane neruinat i nepustiit de oc ruineazl
i pustiesc ei, i tiind prea bine cl nici clsu(a lor nare
sl scape de par}ol, lul cum putu pe tatll slu in spate i
apucand spre partea despre miazlnoapte a satului, se
indreptl cu dansul spre cetate, unde tia ea din auzite
cl sunt strani oamenii din sat. Nu apucl insl biata co
pill a iei din sat i numai ce auzi in urma ei un las
insplimantltor rlsunand:
laca, mli, iacl: 1ot a mai rlmas un caine de cretin
in acest cuib aurisit. le dansul, copii: lntro micl de
ceas sl mii aduce(i incoace, ca sl ml rlzbun asupra lui
pentru to(i ceilal(i hiauri ca(i au uit de aice:...
1ltarii, care se alarl in apropiere i auzirl aceste
cuvinte, nateptarl sl le mai spuie incl o datl hanul ce
au sl acl, iindcl hanul era cel ce striase, ci ca nite
turba(i se luarl la ul dupl copill. Copila, vlzand ce o
ateaptl, iori de hea(l ii cuprinse toate mldullrile. Lar
nui pierdu cura}ul i nlde}dea in Lumnezeu, ci in
doindui cat ii era cu putin(l puterile i iu(ind paii,
uea ca o clprioarl urmlritl de o potaie de lupi, spre
culmea unde se alau strani oamenii. luea ea, dar i
tltarii nu mereau dupl dansa numai in pai: Abia
a}unse la }umltatea culmei i un tltar maimai era sl
puie mana pe dansa...
210
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Copila, cum il vlzu cl ii aa de aproape de dansa, zice
cl o cuprinde o roazl stranicl de mare i stril din
rlsputeri:
Lumnezeule prea sinte, ie(i mill de noi i ne
mantuiete de tltari:
Atat putu sl rosteascl biata copill i mai mult nimic.
luterile o plrlsirl cu totul, una, de povara cea rea ceo
purta pe spate, in al doilea, de roaza tltarilor, care erau
cat pe ce sl puie mana pe dansa.
1ltarii care o urmlreau, auzind striltul i rulciu
nea ei, prinserl a rade in hohote. Lar atunci, nu se tie
cum i din ce parte, destul atata numai cl deodatl zburl
vreo cateva sle(i, care ii culcarl la plmant cu un strilt
i mai iniorltor decat al copilei.
Copila, auzind acest rlcnet i deteptanduse din
leinul ce o cuprinsese, se uitl insplimantatl in toate
plr(ile i vlzand pe cei ce o urmlreau rostoolinduse
pe plmant ca nite lini cand le tai, intrebl pe tatll slu:
Censemneazl aceasta, tatl?
8ltranul, care incl se iniorase de roaza tltarilor i
nu tia sinur cei cu dansul, rlspunse:
Censemneazl? ledeapsa lui Lumnezeu peste li
tele ce ne urmlreau, copila mea:
Copila, pricepanduse abia acuma carei pricina, ii
veni iarl in ire, i luand pe tatll slu in spate, prinse a
ui iarli i nu se opri panl la cetate, unde se alau cei
mai mul(i din oamenii satului.
Cu mult mai inainte de a se petrece cele istorisite
panl aici, un ecior din 1ereblecea, cum prinse de veste
cl tltarii vin spre Siret i nu sunt departe de Molna, i
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
211
tiind prea bine cu ce and vin acetia, nu stltu mult pe
anduri, ce slnceapl i ce sl acl, ci incllecand pe un cal
care era mai sprinten i mai bun de ul, i dandui
pinteni, porni dea dreptul peste dealuri i vli, prin
plduri i dumbrlvi i nu se opri panl la Suceava. Cand
a a}uns aici, iarli nu stltu mult pe anduri, ci se duse
dea dreptul la ,tean\odl, ca sli deie cat mai derabl
de tire despre nlvllirea tltarilor i despre pustiirea (l
rii de cltre acetia, de cum au intrat pe plmantul ro
manesc.
,tean\odl, care tocmai atunci se inturnase de la
bltllia ceo avusese cu unurii i clrora lea tras o bltaie
de lea mers colbul i ia alunat departe peste hotarele
(lrii, voind ca sl se mai liniteascl pu(in, ieise la prim
blare prin rldina sa cea domneascl. latl cl i eciorul
nostru dl atunci cu ochii de dansul i lrl ca sl mai intre
be de cineva, ori de va putea vorbi cu \odl ori ba, se
duse (intl la el. ,tean, cum il zlri, il intrebl:
Ce voieti, voinice? Cum deai intrat tu aici, lrl
slmi dai mai intai de tire?
Apoi dl, Mlria1a, sl am iertare, nam avut timp.
Cand (...} tltarii ne calcl (ara i neo pustiesc, cui iar mai
plesni prin minte sl batl pe la uele tuturor boierilor,
ca(i sunt pe la curtea domneascl i sli mai poteascl ca
sl(i deie de tire: Am venit sinur pe unde am putut i
cum am putut dea dreptul la Mlria1a, sl(i spun cl...
iaca... nui bine: O mul(ime de tltari dimpreunl cu
hanul lor au strlbltut panl aproape de Siret, tot prldand
i pustiind satele, chinuind i omorand pe to(i cretinii
ce le picln manl:
212
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Adevlrat sl ie ceea ce spui, llclule? intrebl
,tean, plin de mirare iindcl el nauzise incl nimica
despre aceastl neateptatl nlvllire a tltarilor.
Mai adevlrat nici cl nu se poate: ,i tocmai pentru
aceasta, am venit eu in ua calului, ca sl(i dau de tire...
sl(i ie, Mlria1a, mill de noi i sl nu ne lai pradl
planilor: ll cei ace ii alunl din (arl:
,i cam ca(i tatari soco(i tu cl vor i?
Asta nu (oi puteo spune, Mlria1a, dar }udecand
dupl zisa unor ospodari care au uit de rlul lor i au
trecut prin satul nostru spre Codrul Cosminului, trebuie
sl ie cam multiori, se vor i urcand la vreo cateva sute:
,i ac ei mari bllstlml(ii pe unde trec?
Mania lui Lumnezeu ce ac:... |i se urca plrul in
varul capului:
,tean, vlzand i cunoscand cl eciorul nu lumete,
sentoarse derabl in curte i porunci ca sl se stranl
to(i clpitanii.
,i, ca de cand vl istorisesc, to(i clpitanii i toatl oas
tea, care abia sosise de la bltllia cu unurii, se ala in
picioare, ata numai ca sl se supuie poruncei domneti.
,tean, cum se stranse oastea la un loc, nu se mai puse
pe anduri: cear i sl inceapl? Nu mai lcu nici un plan
de bltllie cl nu era cand, ci, aruncanduse pe calul slu,
se puse in runtea unei cete voinice de clllre(i inarma(i
din cap panln picioare i dimpreunl cu acetia apucl tot
intro ul drumul spre Siret.
Cum va i mers ,tean cu oastea lui, cat de iute i pe
unde a i apucat, nu vl pot spune, dar destul ca, cum
a}unse aproape de tarul Siretului, implr(i oastea sa in
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
213
vo trei cete ii porunci apoi sl inainteze derabl spre
1ereblecea i deodatl slncun}ure dumanul de mai
multe plr(i.
1ltarii, care nici nu visau cl ,tean ar i in apropierea
lor, tiindul dus impotriva unurilor, dupl ce le sclpl
din manl copila i tatll ei i dupl ce clzurl mor(i arta(ii
lor, care urmlreau pe uari, se repezirl co urie mare
asupra oamenilor din cetate i sencinse apoi o luptl
inverunatl intre danii i intre romani.
Cand a}unse ,tean pe muchea lorai(ului din sus de
Siret i pe cand implr(ea el oastea sa, pe atunci romanii
din 1ereblecea i cei de prin apropiere, cat se mai puturl
strane, erau in inllmlciall i lupta cea mare... 1oatl
1ereblecea era in llclri... larl la cetate se auzeau sute
de lasuri, unele rlcnind de(i luau auzul, iar altele
vlietanduse de(i era mai mare mila sl le ascul(i. Lra o
incurclturl ca aceea de care sl te ereascl Lumnezeu:
,i romanii, mlcar cl erau cu mult mai pu(ini decat
tltarii, se luptau ca nite lei din toatl rlsputerile i nu
se dau invini o datl cu capul. Nici pe un tltar nul llsa
sl calce tealr in cetate, care cum se apropia inchina
steaul.
Chiar i etioara noastrl, cum se vlzu a}unsl in deal
i dupl ce aezl pe tatlslu la un loc adlpostit, apucl de
la un roman clzut o coasl i cu aceasta incepu apoi i
ea a se lupta cu tltarii, tlind intrinii can iarbl verde.
Lar ce olos:... 1ltlrimea era multl i de aceea
romanii cat pe ce erau sl ie invini i ucii cu totul:...
,tean, sosind la timp i vlzand starea cea dureroasl in
care se alau romanii, porunci derabl ostailor sli sl
214
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
incun}ure pe tltari. Ostaii romani in runte cu viteazul
lor domn se repezirl ca nite zmei asupra tltarilor i cat
ai clipi din ochi sencinse o luptl pe moarte ori pe via(l.
1ltarii, vlzand cl nui bine, cl i ,tean\odl a venit
pe capul lor, se luptau i se aplrau din toate rlsputerile,
ca omul cand se vede la stramtoare i nui chip de scl
pare. Lar deeaba:... \oinicii lui ,tean ii cuprinsese din
trei plr(i, iarl tereblecenii din a patra parte, i mi (ii
lteau de zile. Sle(ile zburau ca paslrile intrun lan de
rau... 8uzduanele se invarteau deasupra capetelor ca
nite imbllcie in mana imblltitorilor intro zi de iarnl
eroasl, cand imblltesc trioiul... Zeci de capete se ros
tooleau deodatl la plmant... Strilte asurzitoare se
auzeau din toate plr(ile... ,tean\odl, cllare pe un cal
sprinten ca oimul, senvartea cu sabia scoasl printre
dumani, ca un lltlrumos din poveste... \ai i amar de
tltarul pe care il puneau plcatele sl iasl inaintea lui:
Cata era:
lanul tltlresc, care cu pu(in mai inainte se bltea cu
andurile ca sl rlpuie pe ,tean i apoi sl se acl el
stlpan peste Moldova, se vlzu acuma in cea mai mare
incurcall i dacl nu sar i uriat printre mul(imea in
llmlcitl i nar i apucato la slnltoasa, avea sl pll
teascl cu capul cutezarea sa. Aceasta a ost adicl aa: cl,
pe cand ,tean se ala cu ostaii sli de o parte a cetl(ii,
hanul, scutit de umul ce sa ost ll(it peste toatl culmea
i de intunecimea nop(ii care se apropiase, dete des la
a(l i, apucand drumul indlrlpt pe unde a venit, a
tunso la ul cu vo ca(iva tltari, care au mai putut sclpa
teeri. komanii, care prinserl de veste de ua hanului,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
215
se luarl, pe urma lui, il ulrirl cat il ulrirl, mai omo
rarl vo cateva lite rele, iarl dupl ce pe ceilal(i ii scaplrl
din manl, sentoarserl indlrapt, socotind cl vor mai
avea de lucru la cetate. Lar iaici se ltise treaba: Ca(i
tltari mai rlmlsese, rlmai au ost in veci i pururea.
Otenii i ceilal(i romani de mult iau ost trimes pe
cealaltl lume:
,acuma ,tean\odl, dupl ce invinse pe tltari i
dupl ce toatl oastea sa se stransese la un loc, cheml la
dansul pe copila care cu atata blrbl(ie a vlzuto lup
tanduse cu tltarii i o intrebl:
Lin ce sat eti, draa mea?
Leaici, Mlria1a, din 1ereblecea, rlspunse copila,
plecand ochii in }os.
Ai tu plrin(i?
Are, Mlria1a, are: rlspunse atunci plrintele ei,
care inclrcat de bltrane(l i sllbie deabia se trase panl
lanl ,tean, ca sll vadl incl o datl inainte dea da
suletul in manele Lomnului. Are, zise el llcrlmand, un
biet tatl sllblno, carei cun picior in roapl i cu unul
aarl, mai mult mort decat viu, i acel tatl sunt eu: Ml
cunoti, Mlria1a?
1ea cunoate, moule, i nici prea: rlspunse
,tean, clutand lun la moneaul ce se apropiase
acuma de dansul. Mi se pare cl team vlzut o datl, darl
nu miaduc bine aminte unde, in ce loc?
Apoi, dl, Mlria1a, zlu, mai cl nu mii cunoate,
pentru cl... ce sl(i spun? Sunt acum mul(i ani de cand
ml numlram i eu intre luptltori de runte ai Mlriei
1ale. lei: Lnde sunt acele timpuri cand invarteam i eu
21o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
buzduanul ca un lltlrumos, cu care multe titve de
tltari am mai zdrobit: Sa dus ca i cand nar mai i ost:
,i am rlmas acuma sarcinl acestei copile, ca ea sl ml
hrlneascl i sl ml apere de dumani. ,i nu tiu, zlu, ce
sar mai alee de mine, slrmanul, cand na avea i pe
asta?
luternic i bun ii Lumnezeu, moule: rlspunse
,tean, induioet de cuvintele bltranului. Ll care poartl
ri}l de to(i, va purta i de dumneata i de copila du
mitale: Lar cinei eciorul care mia dat de tire despre
venirea tltarilor? intrebl ,tean\odl pe oamenii care
sau ost strans impre}urul lui i se uitau la dansul ca la
un lltlrumos din poveste.
Acela, rlspunse mul(imea, care auzise despre
eciorul ce a dat de tire, acelai un ecior tot deaici din
sat, lrl plrin(i, darl de altmintrelea om cinstit, de
treabl, bun i oarte saruincios.
,tean cheml la dansul pe ecioraul oran i pe
copila moneaului i le zise:
\oi, care va(i luptat atat de voinicete cu dumanul
(lrii noastre, care ave(i o iniml aa de bunl i un cura}
atat de mare, sunte(i vrednici de laudl i rlsplatl. Le
aceea, drept plrere de bine i mul(lmire, pentru aceastl
aptl, iatl cl vl dlruiesc de la mine locurile cutlri i
cutlri, sl trli(i sl le stlpani(i:
,i lea spus pe nume care locuri le dlruiete.
\oi sunte(i o pereche potrivitl, zise mai departe
,tean, aa cred eu, cl i moul vl va binecuvanta, sl i(i
una panl la moarte:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
217
Lumnezeu sli binecuvanteze, rlspunse monea
ul llcrlmand.
larl mul(imea, ospodari i ostai, care erau de a(l
i auzirl cuvintele lui ,tean\odl, striarl to(i intrun
las:
Amin: Sl trliascl Mlria Sa:
1inerii, care nu tiau sinuri ce sa intamplat cu dan
ii, care erau acuma mai inllmlci(i decat inainte de
lupta cu tltarii, se uitau amandoi cand unul la altul, cand
la Mlria Sa \odl.
,tean\odl insl, mai vorbind cate ceva i cu ceilal(i
ospodari, manaindui pentru cele pierdute i dlru
indule bani, ca sli poatl iarl ace case i celelalte
acareturi trebuincioase pentru ospodlrie, care leau
ost strans ocul, se aruncl pe oimul slu, porunci bu
ciumltorilor sli sl bucine (acnalul de drum i aa invin
ltor i de la aceastl luptl se inturnl acasl la Suceava.
Oamenii, ca(i rlmaserl in via(l, clutarl de cei mor(i,
ii stranserl pe to(i ii inroparl, iapoi sapucarl de ale
ospodlriei.
,i aa pl(irl tltarii, care au socotit in mintea lor cl
vor rlpune pe ,tean\odl i se vor ace ei stlpani peste
intinsele i mlnoasele campii ale Moldovei. Lupl ce au
imblat, aceea au i alat: Cine sapl roapa altuia, picl
sinur intrinsa. lar roapa in care au ost cei mai mul(i
dintre danii inropa(i ii cetatea de lanl satul 1ereble
cea, care deatunci incoace sa numit i se numete incl
i acuma tctatca 1atari|or, i din care, in vremea de azi,
nu se all decat numai nite rlmli(e.
_
218
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8.o. LLM8kA\l ,l lOlLNL
8.o.1. LLM8kA\A kO,lL
tean cel Mare i Sant a ost apucat de
turci, intrun rand, neatl de rlzboi, pentru cl tocmai
atunci dlduse rlaz oamenilor sli sli mai caute i
deale ospodlriei, dupl ce se intorsese dintro intalnire
cu leii.
,i erau turcii aa de mul(i, cl nui mai inclpeau vlile
Moldovii i 8istri(ii.
,i \odl ce era sl acl? A dat de veste in toate plr(ile
numaidecat, ia adunat in pripl cateva sute de voinici,
dar poate dovedi unul peo mie, i mai ales la un loc intins?
Nu: ,i aa, ,tean\odl a ost biruit.
Lnde sl se ducl el acuma? Ce sl acl \odl, mlcar
panl sor strane loatele din (arl? Cl turcii, vede(i
dumneavoastrl, nui dldeau pas deloc, il urmlreau ca
sll piardl.
Se repezi la Cetatea Neam(ului unde era maiclsa i
domni(a. ,i cum era intro sarl rlcoroasl, bltu la poartl
sli deschidl, i zise:
, Lomni(l,
Lomni(l,
\in la porti(l.
\antul sull tare,
kanan trup ml doare".
lar maica lui \odl, auzind acest las, rli nurorii sale:
Nu: ,tean e departe i de bunl saml cl la poar
tli vrun strlin care vrea sl ne inele. Nui deschide:
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
219
,i \odl ,tean iar a bltut la poartl. Atunci maica lui
a mers, i lrl al cerceta la a(l, ia rlspuns:
Ce ba(i? ln cetate nu poate i loc pentru tine. Locul
tlu, deai i prieten ori deai i duman al Moldovei i al
lui \odl ,tean, nui aici, ci acolo unde otile se bat,
unde unii mor i al(ii rlman sl lupte inainte. Lute unde
(ior i plrtaii: Lute:
Auzind ,tean vorbele acestea, porni sinursinurel
spre liatra, unde i a}unse. ,i pentru cl pe acolo erau
o mul(ime de mocani i de crescltori de vite, ,tean ii
sltui sli amestece iecare turmele i cirezile i apoi
sl deosebeascl oile de o parte, berbecii cu tlllnci de altl
parte, vacile de alta, i tot aa vi(eii, caii, tottot. ,i dupl
ce leau osebit, cu iecare cireadl i turml au implnat
cate o vale, iar cand \odl ,tean dldu de veste din
bucium, deodatl incepurl sli rlspundl mocanii i to(i
cei ce erau cu cirezile. ,i pe lanl larma aceea de buciu
me, adloanduse behlitul oilor, vacile cari manau cire
zile, toate la un loc lceau sl nu se mai audl nici in cer,
nici in plmant.
1urcii tlblraserl in vremea asta pe esul lietrii, pe
undes astlzi satele de la koznov panl cltre tar. Auzind
ei mania ceea nedesluitl, i cum era i in revlrsatul
zorilor, tare sau ost buimlcit, iau inceput so rupl de
ul, care incotro vedea cu ochii.
Oastea de stransurl sare de la rlslrit i tunurile
aezate pe dreapta 8istri(ii incep sl rlreascl dumanii.
ln chipul acesta dumanii au ost rlpui. Cei care au
sclpat cu zile au ost prini i }udeca(i.
Le ce nu ne llsa(i in pace, lea zis \odl ,tean, sl
ne clutlm de treburile noastre? Cl noi navem supui
220
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
sl neaducl toate dea ata. Noi arlm, noi semlnlm, noi
prlim i secerlm ca savem bucate. Le ce nu ne llsa(i
in pace, vl zic voul?
,i indatl ia pus pe to(i la }u deau arat esul care se
vede din liatra i panl la koznov, i incl mai departe, iar
in loc de rau i popuoi, puse ,tean\odl hindl, sl creas
cl pldure mare, cl pldurea trliete mai mult i aduce
tuturor aminte povestea izvodirii ei.
,i pldurea a crescut mare i rumoasl i a rlmas panl
mai anii dincoace, numinduse Lumbrava koie. Lar lu
mea inmul(induse, pldurea sa tot tliat i in anii din
urml nu mai rlmlsese din toatl a(a ei decat un palc de
ste}ari, undei astlzi sltucul care poartl numele codrului
domnesc.
8.o.2. ,1LlAN CLL MAkL
,l LLM8kA\A kO,lL
am interesat, prin bltranii din satu Nem
(ior i prin cllulrii de la \lrzlreti i de la Secu.
Acolo era un cllulr bltran. Mam interesat i lam
intrebat despre chestia cu ,tean cel Mare cand a ost
la Lumbrava koie, de sa pus polonii la plu.
Mi sa povestit in elul urmltor: ,tean cel Mare,
cand a venit polonii cu oastea lui pacolo, prin mun(ii lia,
a ost ascuns armata lui pacolo, pe dincolo i ia prins
pe poloni i ia pus la plu.
La, dacl ia pus la plu ii bltea cu biciu o parte iavea
plumb la caplt, avea plumb pe el.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
221
Nu mai da(i cu biciu, da(i cu ciomeele.
Mam dus i mam interesat, ,tean cel Mare cum a
putut sl catie rlzboiu cu aa ceva. La uite cum a ca
tiat rlzboiu.
Loamna lui i cu mama lui la cetatea Neam(ului,
cand a venit ,tean cel Mare bltut cu polonii i cu al(ii,
el a venit, a striat la poartl noaptea, a spus cine e.
Mlsa, cand a ieit paznicu, na vrut sll recunoascl.
Ll a plecat indlrlt, cl nu la primit mlsa, a cantat din bu
ciumele astea, a adunat oastea i sa dus, a biruit iarl.
8.o.3. LLM8kA\A kO,lL
tean\odl cel 8un i cu iul slu 8odan
\odl de multe ori au avut rlzboaie cu leii i multe robii
au lcut in |ara Leascl, cat a pus pe lei in plu de au
i arat cu danii, de au semlnat hindl, de au lcut dum
brlvi pentru pomenire ca sl nu se mai acolesascl de
Moldova: Lumbrava kol la 8otoani, Lumbrava kol la
Cotnari, Lumbrava kol mai in }os de koman. ,i leii
incl nu tllduiesc, cl scrie in cronica lor.
,i vorbesc oamenii cl atunci cand a arat cu leii, ia
impus cu strlmutlrile ca pe boi, sl tral, iar ei se ruau
sl nui impunl ci sli batl cu biciutele, iar cand ii
blteau cu biciutele ei se ruau sli impunl.
,
_
_
222
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8.o.4. AL1A LLM8kA\A kO,A
ealul Lumbrava se intinde de la miazl
noapte din comuna Cepleni(a, trece in comuna Cotnari
i se sarete in satul lodora, (inutul lai.
le podiul acestui deal, in partea de cltre miazlnoap
te, este o dumbravl numai ste}ari, mare ca de 20 de llci
care se cheaml uum|rava kosa.
loporul spune cl dumbrava asta ii are inceputul din
vremea lui ,tean\odl cel Mare, care a bltut amarnic
pe lei pe podiul dealului i a prins o mul(ime de robi,
ia in}uat la plu, a arat tot podiul a semlnat hindl
din care a crescut pldurea care se vede i astlzi.
8ltranii din comuna \anltori spun cl adevlrata
Lumbravl kol este intre 1arul Neam( i lacani.
8.o.5. lOlANA 1A1AklLOk
e spune cl in vremurile de demult, pe
cand trlia ,tean\odl, nlvlliserl tltarii in (arl.
1ot }luind in dreapta i in stana, o parte a nlvlli
torilor a}unse cu }aul panl la \alea 8icazului. Nite pll
iei deai lui ,tean le sim(irl apropierea. Li se rlman
tarl ca sl lseascl un mi}loc spre ai ace sl se intoar
cl indlrlt. llanul le u ata. Ca(iva se aezarl in dosul
unor copaci uriai, cu sle(ile la arcuri, avand cu ei i
vreo trei buciumai, iar ceilal(i trecurl apa 8istri(ei,
pitulanduse i ei in dosul unor copaci, tot cam cu ata
(ia buciumai.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
223
Cand se apropiarl tltarii de ascunzltoarea moldo
venilor, o ploaie de sle(i porni asupra litelor, iar buciu
maii incepurl a rlscoli mlruntaiele codrilor, cu huetul
buciumilor. 1ltarii, crezand cl au dat piept cu oastea lui
,tean, se inrozirl. Cum nu vedeau pe nimeni i nein
drlznind sl mearl inainte, o croirl de ul pe unde ve
niserl, urmlri(i de sle(ile moldovenilor. Cum dldurl
(cu} ochii de rosul celorlal(i tltari, le spuserl cl ,tean
e pe urmele lor, i cu to(i o pornirl inrozi(i inapoi spre
(ara lor.
lrlzile i robii lua(i au rlmas in voia Lomnului. 1o(i
se rlbeau sl iasl mai derabl din culcuul hiaurului
de ,tean, despre a clrui vite}ie mersese aima peste
noul (lri i noul mlri.
Aa sclpl (ara de tltari. Locului unde sa intamplat
ciocnirea intre tltari i sle(ile moldoveneti ia rlmas
numele de |oiana 1atari|or.
8.o.o. COSMlNLL ,l LLM8kA\A kO,A
n satul \oloca, sat care vine cltre rlslrit
i miazlzi din Cernlu(i, allturi cu satul CuciurulMare
este un es, clruia ii zic Scsu| tosminu|ui, care se intinde
panln apa Lerehluiului. Aici spun oamenii cl era tarul
Cosminul, cu 12 biserici, dar dupl o bltllie mare cea
ost aici na mai rlmas decat 3 neamuri (amilii}: Lu
pacu, lavelencu i Coardl, acetia sau dus in (ara un
ureascl, au stat acolo panl sa lcut linite in (arl i
l
224
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
cand sau intors inapoi, sau aezat sus pe deal au in
temeiat satul \oloca.
ln Cuciur in satele invecinate oamenii ii mai aduc
aminte de bltllia cea ost pe acolo, de duman nui
prea aduc aminte cine a ost, dar mai mul(i cred cl o ost
turcul. Asemenea au uitat i despre domnul din vremea
aceea.
Ln monea din Mihalcea, sat invecinat cu Cuciur,
spune cl turcii au ost bltu(i i aluna(i incl inainte de
Maria 1eresia, de cuciureni, de voloceni i de hu(ani. Li
au tliet pldurile pe dedesupt i cand au intrat turcii in
plduri, iau ucis cu copacii... Oamenii din Cuciur spun
cl (iculenii i tivilechenii i slndulenii au ost aceia care
au omorat pe turci cu pldurile de ia lcut leac. 1urcii
amu de ricl de danii ii au insemna(i i cand a i sl mai
vie turcul pe aicea, neamul lor ii ata, dar amu nu mai
vin, se tem...
le hotarul Mihllcii, in Spasca lanl kevna, de demult
erau nite an(uri, un om odatl, slpand pe acolo, a lsit
o sabie.
ln pldurea kevnei pe coasta muntelui 1e(ina sunt
nite ste}ari roi cl de abiai poate cuprinde omul, aitia
sunt crescu(i din hindl semlnatl in locurile care leau
arat cu leii.
ln apropiere de ste}arii aitia este koa, o dumbravl
de ste}ari, carei zic uum|rava kosa, i se zice aa, de la
sanele cea curs aici, la un oc mare, la o bltllie cea
ost, aa cl parlul care cure pe acolo era ro, de sane.
Allturea de koa este mahalaua Clueucica din Cer
nlu(i, care se intinde panln lrut. Le ceea parte de lrut
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
225
este satul Len(eti sau Lenclu(ii, unde ia lovit 8oldur
\ornicul pe lei.
1ot peste lrut, lanl Cernlu(i, sunt nite ste}ari mari
roi, cares crescu(i din hinda cea ost semlnatl cu
leii. Ste}aris roi de sanele lor i, pe acolo cresc bu
ruiene deosebite.
Leatunci de cand au pl(ito leii, a rlmas vorbl cl
leii trleau in }u i cand ii croia cu bicele, se ruau sli
impunl cu lancea i cand ii impunea cu lancea se
ruau sli batl cu bicele.
ln Len(eti, de lanl lotin, este un loc carei zice |a
cutit, acolo se lsesc mai multe lucruri de rlzboi in
plmant.
Astlzi in satele Cuciur, 8rosclu(i i cele de peste
lrut unde sunt rlzli dea lui ,tean cel Mare, sau lcut
to(i rui, chiar strlnepo(i dea looltului 1lut:...
Cand sar scula ,tean din mormant i ar vedea ce
sau lcut moldovenii lui, ar ui plin de }ale iarli inapoi
de undea ieit:
8.7. MLN|l ,l S1ANCl
8.7.1. \LL1LkLL
e la cetatea 8istri(a din Ardeal spre rl
slrit este un munte inalt, la carei zic \u|turu|. Muntele
acesta ii are numele de la o intamplare. Anume, venind
odatl ,tean cel Mare cu oteni in Moldova ca sl pe
22o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
depseascl pe slcuii cei omorarl strl}ile de la Cetatea de
8altl, trecu mun(ii chiar pe lanl muntele la care azi ii
zic \ulturul. Sosind sub poalele muntelui, au innoptat.
Culcanduse adormi, in vis i sl arltl un vultur mare, de
care nu mai vlzuse in via(l. Acest vultur avea nite aripi
de intunecau soarele i umbreau plmantul. le cap avea
o coroanl numai diamante i petre scumpe, iar in cioc
avea un stea ce a}unea panl la plmant.
,tean, vlzandul, se insplimantl aa de tare, del lul
matricea prin toate oasele.
Nu(i ie ricl, ii zice vulturul. Lu nu(i sunt pizma,
ci dimpotrivl (...}. latl, (am adus un stea, pe care,
dacll vei plstra cu scumpltate, biruitor vei iei, cat vei
i pe plmant. |am adus i coroana asta, care ai sl o por(i
in toate zilele de slrbltoare. lar de vei i drept atunci
iatl, catl intindere umbresc aripele mele, toatl o vei
stlpani.
,tean, trezinduse din somn, muntelui aceluia a pus
numele \u|tur i aa ia rlmas panl in ziua de astlzi.
8.7.2. MASA LLl ,1LlAN\OLA
n a(a satului 1azllu ((inutul Neam(ului}
cltre amiazl este un munte inalt, acoperit peste tot cu
plduri, iar poalele muntelui is udate de paraul 1azllului.
Muntele aista se cheaml Magura.
ln varul Mlurei este o podinl (poianl} micl i in
mi}locul ei este o piatrl mare, netedl i in patru col(uri,
l
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
227
drept parcar i o masl. Stancii aitea ii zic oamenii din
partea locului: Masa |ui Stcfan-\o!a.
laca ce povestesc oamenii despre Masa lui ,tean
\odl.
Moia 1azllului era moie domneascl in vechime i
pe aici trecea ,tean\odl de multe ori cltre satul 8or
zeti, cli pllcea amarnic \alea 1azllului.
Odatl a avut o bltllie cu unurii i ca mul(lmitl lui
Lumnezeu, a pus in and sl acl mlnlstirea 1azllului,
pe valea carei era lui dral. ,i cat a umblat pe vale ca
sl caute un loc potrivit santului llca, nu a lsit din
pricinl cl era pldure pe vale, iar in locul unde era schi
tule(ul lcut de bunicuslu, Alexandru cel 8un, nui pll
cea, cl era intro coastl de munte. ,i tot a clutat el in
sus i in }os, chitind ba ici, ba colea i tot nu putea sl
hotlrascl.
Lacl a vlzut aa, a stat in a(a schitule(ului i a zis
cltre cei ce erau cu dansul:
Sl merem in varul Mlurii, deacolo om vedea
mai derabl locul cel mai potrivit i mai rumos de
mlnlstire.
,i suind pe o clrlrul, cllluzit de cllulrii schitului,
a llmanzit rozav panl in varul muntelui, dar nici ca
vrut sl mlnance, panl nu a implini dorin(a dea ala
locul mlnlstirei.
Cand a a}uns in varul Mlurei, sa suit pe stanca
din poianl i sa uitat in vale in sus in }os, a ales
locul potrivit cltre rlslrit de unde era schitul ca la 200
stan}eni, intrun podi mic la un cot din ura paraului
letiosu.
228
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Lupl cea ales locul, a vrut sl insemne chiar unde sl
ie altarul i a zis ,tean\odl:
Altarul acolo va i unde are sl sl puie sleata ar
cului meu. ,a tras cu arcul in vale cltre locul hotlrat.
Sleata sa implantat intrun tei bltran. ,i dei nu sa vl
zut undea clzut sleata, dar sa hotlrat cl acolo unde
sa lsi sl ie altarul.
Lupl asta ,tean\odl a spus ca sli aeze de man
care pe stanca din \arul Mlurei i au stat cu to(ii la
mancare iind cheoi i mul(lmi(i cl au alat locul de
mlnlstire.
Cand sau scoborat din munte, au lsit sleata in
iptl intrun tei i chiar pe rldlcina teiului aceluia sa
lcut pristolul.
8.7.3. CAlLL LLl ,1LlAN CLL MAkL
LL lL kAkAL
tean cel Mare multe rlzboaie a purtat i
ca(i au venit cu and rlu in (ara asta io bltut i io scos
panl dincolo de hotare, cl nu leo mai trebuit sl dea
ochii cu el a doua oarl.
Odatl, intrun rlzboi cu unurii, a a}uns i prin mun
(ii acetia. ,i aa de rlu mi io bltut pe unuri, cl nau
mai rlmas decat pu(ini din ei. lar ca(i au sclpat cu zile,
,tean io ulrit i io implrltiat prin toate vlile Cam
pulunului i prin mun(i, iar unii au apucato spre karlu
ca sli ale adlpost in locuri sllbatice i neumblate.
,
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
229
Cum ueau ei inrozi(i cl nu mai nimereau drumul,
ci o (ineau dea dreptul prin pldure, iacl dau deodatl
intro rlriturl pe culme. Atunci unul dintre unuri a vl
zut peste brldet un col( de stancl ce semlna cu capul
lui ,tean cel Mare i i sa plrut cl voievodul leo ieit
inainte sli ia din nou la bltaie. Ll de ricl o striat cltre
ai sli:
Litel pe ,tean\odl:
La ceilal(i lo intrebat:
Lndel vezi? Cl doar e departe.
Lite capul lui cum apare de peste deal: o zis unu
rul, arltand cu mana stanca din a(a lor care se vedea tot
mai aproape.
Lupl aceastl intamplare unurii sau dus de unde au
venit, da stanca a rlmas pe karlu. ,i de atunci poartl
numele de tapu| |ui Stcfan cc| Marc panl astlzi.
8.7.4. llSCLL St4k||| || \0u4
n mi}locul mun(ilor \rancei, spre undul
apei Nlru}a, se all piscul cu numele Scari|c |ui \o!a.
lovestea spune cl in timpurile vechi, ,tean cel
Mare, rltlcind prin codri cu o ceatl de ostai, a a}uns in
Colul \erdelului, intro poianl mare i rumoasl, unde
ceata marelui voievod se puse de se hodini.
Lar \odl, avand nevoie sl cerceteze cat mai bine
impre}urimile, pentru a ti in ce loc se all i a nu se trezi
incon}urat iarl de veste de dumani, se andi ca sl se
l
230
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
urce pe creasta muntelui lietrosul, cel mai inalt var din
apropiere i care se ridicl chiar in a(a poienei unde
poposiserl.
,i iindcl muntele era stancos i coasta din cale aarl
de povarnitl i prlplstioasl, otenii au slpat nite trepte
pe zarea piscului, panl ce \odl i ai sli sau putut ridica
in var. Le aici, au pornit cu to(ii incotro ior i indreptat
ochii i mintea. loate spre o noul biruin(l, pe care nu
mai iscusin(a i destoinicia lrl marini a marelui ,tean
se invrednicea so catie, in acele vremuri, cu arcaii
sli, pu(ini la numlr, dar voinici i meteri la luptl.
Le atunci piscului acesta ia rlmas, panl in zilele
noastre, numele de Scari|c |ui \o!a, iar pe ici, pe colo,
se mai vld i acum treptele slpate de ostaii lui ,tean.
8.7.5. llA1kA SCklSA
intre toate limbile strline cate au trecut
peste aceste locuri nici una nu a ost aa lrl de iniml
ca tltarii (...}
O datl au alunat i pe ,tean\odl din domnia
Moldovei. ,tean a uit i sa ascuns in mun(ii Ardea
lului. 1ltarii, trland cu urechea cl el sar ala in veci
nltatea cetl(ii 8istri(a, au tlblrat asupra cetl(ii, ca sl o
cuprindl. Aicea insl erau oameni deai lui ,tean, cari
prin vicleu le i carpirl co}ocul. Anume oamenii lui
,tean le trimiserl pe ca(iva ini cu daruri, spunandule
cl in cetate sunt numai emei i copii, iar blrba(ii, in
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
231
runte cu ,tean, sunt ascuni in sanul codrului, spre
rlslrit de la cetate. 1ltarii, auzind, se luarl dupl ei ii i
a}unserl la poalele unui munte inalt i stancos. ,tean,
vlzanduse in prime}die, lea trimis cinste un cal alb,
semn cl sl supune.
ln vremea cand trimeii lceau invoiall cu tltarii,
,tean cu ai sli sl sui pe munte, de unde, azvarlind bolo
vani cat roatele de moarl, ii omori panl la unul, iar cu
sanele lor a scris pe stancl, ca sl rlmaie spre vecinicl
pomenire.
Stanca aceea se vede i azi, i, iind scrisl cu litere
roii, ii zic i astlzi |iatra Scrisa. La se all in hotarul
comunei Cuma.
8.7.o. S1ANCA LL8LLLl
icl, odatl, ,tean\odl, plutind pe Nistru,
sa oprit la un cot impldurit al Nistrului i, pe cand se
plimba pe mal i se deslta de alblstrimea cerului, a
vlzut deodatl un vultur cl se repede dupl doul lebede.
\odl a intins din rlsputeri coarda arcului, dar sleata
na nimerit in vultur, ci in una din lebede. Lovitl de
moarte, aceasta sa prlbuit, iar in urma ei sa repezit
cealaltl lebldl, lovinduse cu pieptul de stancl. ,uvi(e
roii de sane sau prelins pe piatrl. Le atunci ea poartl
numele de Stanca |c|c!ci...
_
_
232
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8.7.7. S1ANCA LL8LLLLOk
e la inceputul secolului \\l domnul Mol
dovei ii vizita stlpanirile. le neateptate a vlzut doi
vulturi, care urmlreau doul lebede. Lomnul a pus in arc
o sleatl i a tras asupra unuia din vuluri, dar a nimerit
intro lebldl. ,i atunci cealaltl lebldl perechea ce
lei ucise sa ridicat in nalturi, ia strans aripile i a
clzut ca o piatrl, zdrobinduse de o stancl. Le atunci
locul acesta se numete Stanca |c|c!c|or.
Azi stanca nu mai existl. Au auzit bltranii de la strl
bunii lor cl stanca a ost tliatl, iar din ea sa construit
cetatea Soroca.
8.7.8. MACLkA LLl ,1LlAN
pre nord de la valea Someului se all un
munte ce poartl numele Magura |ui Stcfan. latl povestea
acelui munte.
ln vremuriie de demult, trimise Lumnezeu multe
eluri de limbi streine pe aceste locuri cu apa ca vinul i
cu plmantul mestecat in aur i arint. Locurile acestea
erau mai scumpe ca piperul, clci o manl de plmant era
cat azi un hotar in alte plr(i. Clci doar mai de demult pe
aceste locuri trliau uriaii plmantului, care, urand toate
bol(iile din lume, leau adus aici i leau ascuns in
undul plmantului i in creierii codrilor, ca nime sl nu
le lseascl decat numai copii de copiii lor. Aa sa i
intamplat, cl murind uriaul cel cu un ochi in runte
.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
233
i cu unul in ceal, care, pe unde a}unea, mun(ii ii haia
i apele le muta din o vale in alta, uriaii lui, invrl}binduse
din pricina averilor ce era sl le moteneascl, bltutusau
i omoratusau panl la cel din urml, de nici un urma
nu a mai rlmas, aa cat moiile cele lrl de numlr i
bol(iile cele scumpe rlmasau lrl stlpanitor.
Limbile streine venea ca sl le cuprindl, clci doar
cine nu ar i llcomit la atata amar de blnet i moii, dar
nimenuia nu i sa setit, clci pe vremile acelea trlia un
zmeu care, de viteaz ce era, manca stancile i indoia
mun(ii cei plini cu ier, aur i arint. Ca sl cuprindl ci
neva moiile rlmase de la uriai, trebuia ca sl se hlr
(uiascl cu nlzdrlvanul de zmeu ce luase in stlpanire
toate moiile. Care limbl streinl, cum a}unea pe aces
te locuri, ori se ducea cum a venit, ori, de a puso plca
tul ca sl se lase la har( cu zmeul cel lrl de splinl, mai
mult acasl nu sl mai inturna. ,i au venit mul(i, mul(i
le(ilrumoi, care anditau cl, de nu vor putea invine
prin vite}ie, apoi a bunl saml prin iste(ime i viclenie
invinelvor. Lar cu to(ii sau inelat, clci care cum ve
nea mai mult nu se mai intorcea, clci zmeul, pe care
cum mil vedea, in patru mil implr(ea i trupul lui il
da la cei patru cai nlzdrlvani, cari se hrlneau numai cu
}ar i se adlpau numai cu sane de om.
li merse vestea zmeului de cura}os ce era, dei a}unse
chiar panl la rlslrit. le cum toate in lume ii au saritul,
aa i zmeul cel neinricat, la urma urmei, ia dat i el
de om, clci un voinic, colea, inalt cat un brad i viteaz
ca un leu veni de la rlslrit, ca sli vadl (ara zmeului i
sli ia o bucl(icl de plmant i o url de apl. Zmeul, care
234
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
era bltran de abia il mai (ineau picioarele, sim(i cl are
sli vinl capltul, clci in vreo cateva zile tot strlnutase,
de se cutremurau dealurile i se opreau apele. Le aceea,
ii stranse averile cei erau mai drai, pe cari apoi le in
ropa intrun munte, ca nime in lume sl nu le mai l
seascl, leand de ele cate i mai cate vrl}i i bllstlmuri.
Lupl ce ii isprlvi cu ascunsul moiilor sale, atepta
pe cel voinic inlorit, de a clrui veste auzise i el i cu
care de mult dorise sl dea piept. Lar, precum ulciorul
numai panl o datl mere la antanl, aa i el, numai panl
o datl a ieit invinltor, clci acest voinic de la rlslrit,
cum mi la zlrit, pe datl la i ochit pe la capul pieptului,
cl acolo era puterea zmeului. ,i la ochit i la nimerit
cu 99 loan(e de arint. Zmeul, vlzand puterea, a luato
la ul, dar silit de rlni, nu a mers mai departe i a clzut,
dandui suletul.
Locul unde la impucat sl numete Magura |ui Stc-
fan cl doar nime altul nu a ost acel voinic decat ,tean
\odl cel Mare i \iteaz.
8.7.9. S1ANCA |lCLAL
LL LA 8L1L,1l
e dlduse arln (arl cl dinspre Nistru
nlvllirl in Moldova hoarde de tltari i acum }euiesc sat
dupl sat.
ln intampinarea dumanului ieirl penserate. ln
runtea oastei clllreau ,tean\odl i hatmanul 8oldur,
_
...
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
235
ocroti(i de ambele plr(i de cei 24 de ustai. Spre
diminea(l au a}uns la locul unde azi ii 8uteti, un sat,
unde paraul Camenca taie in doul o stancl inaltl. \odl
opri oastea i cercetl impre}urimile: pere(ii abrup(i,
despica(i pe verticall, ai stancii |illu.
Aici o sli ateptlm.
Aici sli inhitl plmantul:
\odl il llsl pe hatman cu un detaament nu prea
numeros pe creasta stancii, iar el cu cealaltl parte a
otirii se ascunse in pldure. Cand aplruse steaurile
dumane, totul era ata pentru luptl. 1ltarii, vlzand pe
stancl cetele moldovene, pornirl in oana mare a cailor
asupra lui 8oldur. Moldovenii insl sau erit iute in plr(i
i o mul(ime de tltari clzu in prlpastie cu tot cu cai.
Lrlete, (ipete, nechezat de cai. lricepand vicleuul,
dumanii sau oprit din drumul lor spre pierzanie. Lar
nici ei nu aveau sclpare. Oastea condusl de ,tean\odl
lea venit de hac...
_
23o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
. 5ate si mosii
9.1 LLCLNLA COMLNLl 8ANLASA
espre intemeierea satului 8lneasa bltra
nii spun cl el dateazl de pe timpul lui ,tean cel Mare,
cand el implr(i plmanturi la to(i supuii sli. lartea
aceasta a ost datl unui clpitan al slu, viteaz numit
Croza. Le la Croza plmantul a trecut sub stlpanirea
unui inere al slu, anume Llnill i astel sa transmis din
enera(ie in enera(ie.
9.2. LLCLNLA SA1LLLl 8l8lkL,1l
e povestete cl satul este ondat de un
rlze boat din 8ereti, numit 8ibire, care acum vreo
doul sute de ani a venit in acest loc cel avea de zestre
de la tatlslu i sa stabilit cu ca(iva robi i cllcai. Al(ii
spun cl 8ibire ar i motenit acest loc de la un strlmo
al slu, care a trlit pe timpul lui ,tean cel Mare, de la
care primise locul, pentru vite}ia ce a arltato intrun
rlzboi.
, ,
_
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
237
9.3. LA 8OkLLA lN lALLkL
tean\odl, cand a avut bltllie cu turcii
ia mers la sahastrul din mun(i, carei avea casa in
stancl, ca sll intrebe ce sl acl sl poatl birui pe turci,
sahastrul ia zis cl mai intai sl se culce i apoi il va invl(a.
A dormit ,tean panl la miezul nop(ii. La miezul
nop(ii sa auzit un clopo(el.
Sahastrul sa dus i la trezit:
Scoallte i te du la locul unde se impreunl cele
trei parlie, intrl in apl i te uitl spre cei trei mun(i i
ia sama cl vei vedea ceva. Apoi sl vii slmi spui.
,tean sa varat in apl panla enunchi, sa uitat la rl
slrit, na vlzut nimic. Sa uitat cltre amiazl, iar na
vlzut. Sa uitat la asin(it i a vlzut pe munte o lumanare
arzand. Apoi sa uitat mai la vale, spre miezul nop(ii i
a vlzut trei lumanlri arzand.
A venit la sahastru i ia spus.
Acolo unde ai vlzut arzand numai o lumanare, sl
aci o cruce, iar unde ai vlzut arzand trei lumanlri sl aci
o mlnlstire, i atunci vei birui.
Ll a lcut mlnlstirea lutna i apoi a mers de a bltut
pe turci la 8anila moldoveneascl i ia alunat panl din
colo de lai.
Apoi sa apucat dupl satul sahastrului i a lcut ml
nlstirile: Sucevi(ei, lomorului, \orone(ului i a Lrao
mirnei, i, cand a ost cu mlnlstirile ata, ia luat oas
tea ceo avea ia plecat la lai.
ln lai avea palatul slu, care se vede i astlzi, iar sub
palat avea o taini(l, care da intrun drum ce ducea pe sub
,
S A 1 L , l M O , l l
238
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
S A 1 L , l M O , l l
plmant panl in pldurea 8ordea. ,tean sa pornit cu
oastea pe sub plmant, clci navea aa multl ca sl poatl
da piept cu dumanul, i ieind in pldure, a tliat copacii
uor pe dedesubt, leandui de varuri cu nite odoane
care se straneau la un varte}.
1urcii, auzind unde se all ,tean, au nlvllit cu oastea
in pldure. Ostaii au sucit varte}ul i copacii au clzut
peste turci i iau ucis pe to(i. Numai vreo ca(iva au rl
mas, aceia sau dus de au spus i altora ce au pl(it i de
atuncea nau mai venit turcii in (arl.
,tean\odl cand a murit a poruncit sll aducl de la
lai mort i sll inroape la lutna allturea cu sahastrul,
sltuitorul slu, i aa sa lcut. Li sunt amandoi intrun
mormant inropa(i.
La 8ordea se all o cruce lcutl de ,tean\odl.
La ura taini(ei, pe unde a ieit cu oastea i lanl cru
ce, se all un izvor numit |:voru| 8or!cianu|ui, izvorul
unui ho( mare ce prlda (ara, i care a trlit in urma lui
,tean\odl.
Ll a lcut locuin(a cu tllharii sli in drumul de sub
plmant i de la dansul ia luat numele apoi satul 8ordea.
9.4. 8kA\lCLA
atul nostru, 8ravicea, e un sat vechi, ae
zat intro vllunl, iar }urimpre}ur se ridicl dealuri
impldurite. Lemult, demult aici imblau numai iare i
nu era nici (ipenie de om. 1aman prin locurile acestea
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
239
S A 1 L , l M O , l l
ducea lupte ,tean cel Mare. Lumanul era oarte
numeros, iar oastea lui ,tean era obositl. Lomnitorul
ii rlmanta mintea sa luminoasl: unde ar putea lsi un
loc, ca sli odihneascl oastea, unde sl lseascl apl? ,i
a lcut popas la 8ravicea, carei in 8asarabia.
9.5. LLCLNLA
COMLNLl 8kO,1LNl
radi(ia spune cl ,tean\odl cel Mare,
pornit la un rlzboi pe care la avut la vale, poate la klz
boieni, a poposit cu otirea pe locul numit lolmul. 8ro
teanu, un plzitor al iazului din apropiere, veni inaintea
lui \odl, aducandui poclon un buhai ras. ,i intre
bandul \odl ce mul(umitl iar putea da, el ceru plman
tul din }urul iazului i schitul. Lorin(a i se indeplini i
astel se puse inceputul satului.
9.o. LLCLNLA
COMLNLl CA\ALlNL,1l
avadinetii este un sat de rlzli, aezat
intre doul dealuri roditoare, pe \alea lorincei, in apro
pierea lrutului. Locuitorii acestui sat sunt pluari.
Satul Cavadineti ii trae numele de la un clpitan
al lui ,tean cel Mare, Cavadin, clruia ,tean cel Mare
ia dlruit moia aceasta, drept rlsplatl aptelor sale
_
_
240
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
S A 1 L , l M O , l l
vite}eti. Cele dintai sau aezat pe deal, drumul de pe
Leal, de la Crlpeni panl la lrodlneti trecand pe la
C. Lumbravl, Ch.S. Anhel, Ch. Criora, lelea, Carba,
lantana Mare, Comlneti, lrodlneti era tractul prin
cipal. \alea era rezervatl puhoiului de dumani. Numai
mai tarziu sau aezat case i pe vale i oseaua de pe vale
sa transormat in osea }ude(eanl.
9.7. CALAkA,l
e zice cl nite clllre(i ai lui ,tean cel Ma
re au descllecat aici i a rlmas cineva i sa lcut sat. ,i
de la numele clllre( sa zis Clllrai. lovesteau cl mai pe
urma Nicanilor sa ormat. Aa spuneau nite bltrani
din 8asarabia, de la Clpriana.
9.8. CL1A|LlA MlCA
,l CL1A|LlA MAkL
n vremile de demult era in obicei cl pe tot
omul care lcea

vreo vite}ie mai mare craiul slu il dlruia
co moie. le vremea lui ,tean cel Mare, nu se tie a
buna seaml cumnecum, pe valea 8arlului de la Ceta
tea 8istri(ei spre rlslrit, trlia un boltoi, care de blnos
ce era, i se duse vestea.
Lui ii ziceau kusu. Nu se tie cl era rus ori il chema
kusu clci niciodatl nui spusese nimlnui nimic cl in ce
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
241
S A 1 L , l M O , l l
chip a}unsese pe aceste plaiuri. 8oat cum era, ii lcuse
o (arl de armadie din ciobanii cari ii plteau oile i tliau
pldurile. Apoi, ca la vreme de rlutate, sl aibl unde sl
se scuteascl, ii lcu mai intaiu o cetate micl, neiind
destul de larl i de puternicl, o intlri i o lcu maazin,
(inandui in ea toate scumpeturile ce le avea, iar pentru
armadie ii lcu o cetate mai mare in marinea vlii.
Aici ii aezl toate bunltl(ile mai de pre( i lcu
locuin(l pentru cltane.
\enind ,tean cel Mare il bltu ii lul cetl(ile dim
preunl cu toate bunltl(ile. kusu, presim(ind prime}dia,
inainte de a da piept cu ,tean, a inropat to(i banii in
plmant. Sl crede cl i azi sunt acolo clci i acum mai
cearcl oamenii ca sli dezroape. Locul unde au ost
cetl(uiele se mai cunoate i azi i la o ridiclturl ii zic
Cetl(uia Micl, iar la cealaltl Cetl(uia Mare.
Satul sl crede cl a luat numele de la stlpanul slu,
numinduse 8arlul kusului.
9. 9. ClOCAL1LNl
e spune cl satul lau descllecat nite ostai
mazili(i ai lui ,tean cel Mare. Satul vechi era pe o insull
a raului klut (o bucatl de plmant incon}uratl de doul
maneci acvatice}. Aici sau aezat cateva amilii de mazili.
Cicl pe klut, i, mai ales, pe insula amintitl erau
mul(i cocostarci, care ciocalteau, lceau un zomot
242
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
S A 1 L , l M O , l l
mare din ciocurile lor. ,i din aceastl cauzl satul sa
numit Ciocalteni.
Al(ii spun, cl, cicl, printre primii descllicltori ai
satului ar i ost unul cu amilia Ciocalteanu. Ll a lcut
aici prima locuin(l i a dat numire primei aezlri de
case, din care sau nlscut apoi doul sate Ciocaltenii i
Cliova.

b. Se spune cl aici ,tean cel Mare a avut lupte rele.
Cand sa trecut rlzboiul i sa lcut linite, sau intors i
plslrile pe la cuiburile lor. le aici erau multe cioclnitori
i in linitea de dupl luptl se auzea cioc, cioc, cioc
cioclneau cioclnitorile. Otenii iau zis locului Cio
calteni.
Numirea de Ciocalteni a luato apoi i satul.

c. Satul ia luat inceput de demult, de pe timpul lui
,tean cel Mare. le atunci trlia un oarecare Ciocalteanu,
care avea o moie, aezatl aproape de albia raului klut.
Nu se tie in ce an a avut loc un po}ar mare. 1oatl moia
a ars. Oamenii, care mai inainte ii construise case in
vale, au inceput ai construi locuin(e in deal. Satului
nou i sa dat numele Ciocalteni de la numele primului
locuitor.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
243
S A 1 L , l M O , l l
9.10. COLl8l|A
i multl vreme de cand ,tean cel Mare a
umblat pe locurile noastre, abia unde i unde ia rlmas
urma.
Spun moii cl strlmoii notri povesteau multe
minuni lcute de acel om (...}. Ll sa bltut cu toate nea
murile plmantului, cu turcii, cu cazacii, cu teucii, cu
leii, cu nem(ii i mai tie Lumnezeu cu cate eluri de
oameni i minunea minunilor, cl in tot locul era biruitor.
Odatl insl, iind i el bltut de neamul turcesc, mai
numit i ,spaima lumii", ,tean cel Mare impreunl cu
vreo cateva zeci de eciori, cei mai rlmlsese, a luat
plaiul, trecand preste mun(i, in (ara noastrl Lin Ardealf.
Lupl ce insl, noi ltia de aici ii eram dumani, nu
indrlzni a sl scobori }os la (arl, dar in pripl ii lcu o co
libu(l in clrarea pe unde venise, clci ploaia ce curea
din reu ii udase panl la oase i aveau lipsl de un pic de
scuteall. ln altl zi ii lcurl incl o colibl i pe incetul ii
lcurl mai multe. llstorii (plcurarii} ce erau prin vecini,
vlzandui, se duserl la ,tean i intrebandul cl cine e
i ce cautl pe acele locuri streine, ,tean le rlspunse cl
lipsa de voinici la silit ca sl vinl pe acolo.
Lacli aa, apoi voinici suntem noi, aceti de la cele
vreo 50 de stane, ii zise unul dintre ciobani i, suland
odatl intre deete, venirl i ceilal(i eciori in ul, sl
vadl ce sa intamplat.
Ciobanul, arltandule pe ,tean cel Mare i spu
nandule cl acesta e viteazul care in nenumlrate randuri
l
244
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
S A 1 L , l M O , l l
a bltut crai mari i implra(i tari, ia indemnat ca sll
inso(eascl i sl treacl cu to(ii sub steaul lui ,tean.
leciorii se invoirl panl la unul, iar ceata lui ,tean,
din micl ce era, se inmul(i cu vreo cateva sute de voinici
inal(i ca brazii i vite}i ca leii. ,tean, voios de acest a}u
tor neateptat, se sui pl murui neru ca un corb i iute
ca ulerul i se puse in runtea lor, llsandui colibu(a
pustie.
Colibu(a rlmasl de la ,tean cel Mare, oamenii, cari
nu sl duserl cu viteazul domn, o inri}irl i o (inurl in
stare bunl mai multe zeci de ani. Locul unde era sa
numit |a to|i|uta iar mai tarziu sa zis to|i|uta i aa ii
zic i in ziua de azi.
9.11. LLCLNLA
SA1LLLl LAkMANL,1l
u venit ra(ii din Ardeal i anume: Co
man, Lorman i 1imoti. Lorman sa aezat la Cura
Lzului, Coman la 1rotu i 1imoti pe apa Loteana.
8ltranul Ni(l Caburiciu, de 79 ani, spune aa:
Lnui moldovean viteaz, cu numele de Lorman, pe
timpul lui ,tean\odl ia ost dlruit mun(ii de pe valea
Lzului. ,i a lcut sat rlzlesc.
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
245
S A 1 L , l M O , l l
9.12. LLCLNLA SA1LLLl LLLLNl
ocuitorii de aici sunt vechi rlzei i dupl
povestirea bltranilor se zice cl ei se tra din trei vlduve,
i anume: Mala, Mllina i Maruca, a clror blrba(i mu
rise intrun rlzboi de a lui ,tean cel Mare, precum i
dintrun alt otean numit Micunl a clrui parte de
moie se numete i astlzi Micunesti.
9.13. LLCLNLA LOkNLLOk
ai inainte toate satele ce (in de comuna
Lorna ormau o sinurl comunl cu Lorna 8ucovineanl,
taruor in care se ala i reedin(a comunei. 1ot
teritoriul era o sinurl rlzlie datl de ,tean\odl cel
Mare in impre}urlrile urmltoare, zice tradi(ia:
\odl pornise spre Ardeal pe valea Moldovei. Lar la
\aml cel mai vechi sat din cate sunt in impre}urimi,
unde se crede cl se vlmuiau toate mlrurile venite din
Ardeal i Lnaria se opri cu otirea, neputand inainta,
deoarece drumul inainte nu era decat o clrare inustl.
Aci, la \aml, ,tean\odl puse un stalp, ce se vede i astlzi.
le atunci in Campulun nu erau decat cateva case i
de acolo spre Lorna cale de o zi nu mai intalneai locuin(l
omeneascl ci numai codri posomora(i, plduri ecioare.
Lnde e acum 1arul Lorna, intre ape, la ura Lornei in
8istri(a, se ala o sinurl ospodlrie, casl bunl, ra}d,
proprietl(i ale unui oarecare Cheorhi(l, ho( vestit i
vanltor neao. Acesta croi i llri clrarea ce lea lo
24o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
S A 1 L , l M O , l l
cuin(a lui cu taruoarele de prinpre}ur. Ll prlda la
deplrtlri mari i astel niciodatl nu u prins. Lrumul
trecand pe dinaintea casei lui, orice cllltor, boier sau
(lran, de la vlldicl panl la opincl trlea la dansul, unde
era oarte bine primit i in deplinl siuran(l cl nu i se
va intampla nimic. Celor mai distini dintre musairii sli
le dldea cllluze devotate care sli conducl i sli apere
de orice prime}dii. Astel reui el sl se acl oarte cu
noscut. Neavand copii cu prima so(ie, Cheorhi(l, cu in
voirea ei, ii mai lul o emeie cu care avuse trei blie(i:
pe Cheorhe, loni(l i Criore. lentru aceastl aptl cum
i pentru o prldlciune intamplatl pe drum, dar nedo
veditl, Cheorhi(l u ridicat i dus spre a i }udecat de
divan i mitropolit, la Suceava. lnclrcat de el de el de
bllnuri, intrl in Suceava unde cei clrora le acordase
ospitalitate reuesc nu numai sll indreptl(eascl cltre
\odl, ci il prezentarl ca pe un mare binelcltor. \odl,
drept recompensl, ii dlrui tot locul i pldurile cunoscu
te numai lui i astel se iniin(l rlzlia Lornei.
Cei trei ii ai lui Cheorhi(l intemeiarl: Cheorhe
satul Cheorhi(eni de peste 8istri(a, loni(l, poreclit
1lra(l i Ciocarlan, iniin(l satul Cura Nerei, iar Cri
ore rlmase in locul tltaneslu (...}, iind oarte cute
zltor. Acesta de mic era ruinos, nu indrlznea sl se ducl
pe la pomene, dar pandea pe cei de seama lui i le ura
colacii, numi(i cozani. Oamenii il poreclirl atunci Cri
ore Cozan. Cozan (...} ue pe cea dintai plutl pe 8is
tri(a, cu amilia sa i scoboarl la Cruce, sat descllicat de
el. lar urmaii sli, dupl un timp oarecare, vin i pun
inceputul satului Cozlneti.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
247
S A 1 L , l M O , l l
9.14. LLCLNLA
SA1LLLl LkACANL,1l
rimul proprietar al moiei se zice cl ar i
ost un oarecare Lrlan sau Lrao. Mai spun bltra
nii cl moia Lrllneti a ost rlzleascl dar a ost
trecutl cltre mlnlstirea Neam(ului in impre}urlrile
urmltoare:
Ln preot trimis de stari(ul mlnlstirei spre mitropolie
a ost omorat aci. \odl dldu ca daune mlnlstirei o parte
din moia rlzeilor. 1radi(ia mai spune cl sinurul mo
tenitor al lui Lrlan, primul proprietar, inchinl partea
sa de rlzeie mlnlstirei Neam(u. Cllulrii sau tot in
tins, rlluind din rlzliile invecinate, de la Mitoc panl
in paraul 8rustura.
Multl vreme urmarl }udecl(i i la urml, blnuind
cllulrii cl vor i rlmai, au mutat satul din deal, de pe
malul stan al paraului 8rustura, unde se all astlzi.
9.15. LLCLNLA
SA1LLLl lLNLA1LkA
e zice cl pe aceste locuri a urmat o parte
a rlzboiului dintre ,tean cel Mare cu turcii, de pe \alea
kacovei, la 1475. 1radi(iunea spune cl pe dealul Mlura
ii aezase ,tean cel Mare otirea, aleandui acest
punct din cauza pozi(iei celei mai ridicate a dealului,
unde se vld i astlzi urmele unor an(uri i a unei sub
terane, pe care oamenii o numesc 8cciu| |ui Stcfan-\o!a.
248
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
S A 1 L , l M O , l l
ln urma bltlliei, ,tean\odl a dat drept recompensl
aceste locuri la o parte din clpitanii sli din ai clror
urmai stlpanesc i astlzi.
9.1o. LLCLNLA SA1LLOk
CANL,1l, COMANL,1l ,l lkOLANL,1l
e intinsul }ude(ului Covurlui, care incepe
dinspre sud, de la bltranul Lanubiu spre nord, panl in
hotarul }ude(ului 1utova, se all \alea lorincea, carei
trae numele de la paraul lorincea. Acest parau strlbate
campia cei poartl numele, roditoare, plinl cu lunci ru
moase, el de el de planta(ii oranduite de mana harnicl
a horincenilor i bunelor ospodine ale satelor Cavadi
neti, Clneti, Comlneti, lrodlneti. Aceste sate sunt
de rldlcine oarte vechi, incl dinainte de domnia vredni
cului i neinvinsului voievod, ,tean cel Mare, dar ml
rite i botezate in timpul domniei lui.
Se cunoate obiceiul pe carel avea marele voievod cl
dupl iecare bltllie clldea un llca sant, drept mul(l
mitl lui Lumnezeu cl ia a}utat sl inranl pe dumani
sau pe vite}ii lui ii mul(lmea dandule moii.
lntrun rlzboi crancen pe care ,tean \oievod la avut
cu turcii a avut patru clpitani vite}i, lcand in timpul
luptelor rumoase apte de arme, catiand bltllia. Acei
clpitani erau: Clvan, Canea, Coman i lrodan. Lupl ce
se mai linitise urtuna bltlliei, voievodul a chemat la
sat pe clpitanii sli in punctul numit Crl}eni, zicandule:
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
249
S A 1 L , l M O , l l
liindcl de mare a}utor mia(i ost mie in rele
cumpene pentru iubita noastrl (arl, eu azi vl rlsplltesc
pe voi.
Merand spre miazlnoapte de la acest punct a dat
ieclrui clpitan cate o por(iune de loc, lcandule hotar,
intre ei, prin muuroaie mari. La isprlvirea luptelor,
clpitanii sau aezat pe moia dlruitl de domn, aducand
i al(i luptltori pe lanl ei, mlrind in chipul acesta po
pula(ia satelor, care au rlmas cu numele intemeietorilor
lor: Cavadineti, de la clpitanul Clvan, Clneti de la cl
pitanul Canea, Comlneti de la Coman, lrodlneti de
la clpitanul lrodan.
9.17. LLCLNLA
SA1LLLl CkLMLZOAlA
in vechime sa numit llopeni i se zice cl
ar i ost aezat mai in ios de unde se all astlzi. larl
numirea de Crumezoaia iar i venit dupl numele unui
vechi rlze, Andrei Crumazl. Se mai zice cl dupl do
cumente aceastl moie a ost datl de cltre ,tean cel
Mare unui otean numit Stan losatnicul, in urma unei
vite}ii desluratl intrun rlzboi. Acesta sau pentru cl
nu avea copii sau cl plmantul era ietin pe atunci, a
vanduto unuia 1oader Clnescu, cu aizeci zlo(i tltlrlti.
Clnescu a avut un sinur iu, lrone. lrone a avut trei
copii de parte blrblteascl, pe 1ochilat, 1anasl i Cli
incu i o atl, pe Savina, clrora leau implr(it moia in
250
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
S A 1 L , l M O , l l
patru plr(i. Lnul dintre urmai, Cliincu, se zice cl a
ost slu}ba la un Cantemir. Acelui Cantemir uranduise
un cal de cltre Cliincu, ia luat drept desplubire pen
tru pre(ul calului 355 stan}eni din moie. Acest plmant
este dezlipit i astlzi de Crumezoaia i alipit de moia
Lrla(i, sub numirea de Cura\liei sau llopeni, cum se
numea i atunci.
9.18. LL,L
and era ,tean cel Mare vodl preste |ara
Moldovei, vineau pizmaii roiroi asupra lui, clci il
dumlneau vlzandui vite}ia. ,tean, care i ziua i
noaptea era cu ochii in patru, cum da de veste cl vin piz
maii din o parte ori din alta, le ieea in cale i (ii sno
pea, de le trecea pota de a mai veni in |ara Moldovei.
Sl intampll insl cl odatl, pe cand ,tean era dus la
vanltoare, dupl un cerb, despre care se vorbea cl e nlz
drlvan, tlblrase in (arl o mul(ime de lei, prldand i
omorand tot ce le venea in cale. ,tean, prinzand de
veste, le iei in cale, dar vlzandui cls i de zece ori mai
mul(i decat ai lui, ii llsl ca sli acl voia prin (arl, iar el
se retrase in mun(i cu toate bol(iile (lrii, unde, inmul
(indui armata, atepta un timp binevenit, ca sli poatl
lua la rluiall. Aa i lcu. Leii, vlzand cl ,tean nui
can palml, il clutarl panl ce au dat de veste cl e ascuns
in mun(ii Ardealului. Sl luarl deci dupl urmele lui il
alarl din sus de Campulun, lucrand la o bisericl.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
251
S A 1 L , l M O , l l
Crezand cl ,tean nu prea are oameni, sl luarl dupl el,
dar mai mare lea ost spaima cl, pe cand era sll a}unl,
sl trezesc incun}ura(i }urimpre}ur de oameni de ai lui
,tean. Sl incinse o hlr(uiall de andeai cl piere lumea.
licau romanii moldoveni, dar mai picau leii, de era o
vale de sane. komanii ii omorarl panl la unul, iar drept
pomenire cl i lst neam a umblat pe aceste locuri, ,te
an lcu un sat la care ia pus numele |csu.
9.19. MALAlL,1l
e zice cl pe timpul voievodului ,tean cel
Mare pe valea raului klut nu exista nici un sat, dei
plmantul era roditor, iar raul klut bun in vremuri de
secetl. ,i pe lanl toate acestea, nu departe de sat se
intindea codrul alnic, vestit pentru ste}arii bltrani de
sute de ani.
lovestesc bltranii cl pe vremea marelui voievod
moldovenii din toate plr(ile au luptat allturi de ,tean
\odl cu armata otomanl. Li nui doreau sl cadl sub stl
panirea planilor. Soarta lor era acum in mainile lui
Lumnezeu. Mul(i sau lcut haiduci, lsind adlpost in
codru.
Cu timpul, (ara sa linitit i haiducii sau hotlrat sl
se intoarcl acasl. Lar lsindui casele arse, oamenii au
plecat sli caute alt loc pentru ai ridica ospodlrii noi.
lmpreunl cu boierul Movill, au a}uns pe malul klu
tului. lllcandule locul, au rlmas peste noapte aici. ln
252
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
S A 1 L , l M O , l l
zori mare lea ost mirarea vlzand cl in }ur totul era
semlnat parcl din mila Celui de Sus, cu mllai. Oame
nilor nu le venea sl creadl: Lra adevlratl manl cereas
cl: Au strans cateva table de mllai, i au avut ce pune
pe masl.
Mai apoi, iau ridicat clsu(e. 8oierul Movill a plecat
la cetatea Orheiului, sl cearl a}utor, panl ce se vor mai
instlri. Atunci cand au trebuit sl spunl numele satului,
oamenii iau spus Mlllie, clci mllaiul ia sclpat de
oame.
Cu timpul, Mlllie a devenit Mlllieti. 8oierul ia
ridicat un conac la marinea satului, lanl un deluor
clruia oamenii iau spus Movi|a.
9.20. NLCklLL,1l
n cotuna lorclre(ii ((inutul \aslui}, pe
es, in apropiere de moarl i iaz, se zice cl acolo a ost
aezarea paharnicului Nerill, unul din boierii lui ,tean
cel Mare.
Acest Nerill a avut aici i taruor, numit Neri
letii. Se cunosc i astlzi movile i cand arl (lranii, scot
clrlmizi de ormat mare. Acest Nerill a avut capul tliat
de ,tean cel Mare la \aslui, la anul 1471, ianuarie 1o.
l
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
253
S A 1 L , l M O , l l
9.21. LLCLNLA
SA1LLLl O|LLLNl
echimea satului e necunoscutl. Se spune
din bltrani cl satul ar i ost iniin(at de Aa Midale
O(el, unul din slu}baii lui ,tean\odl cel Mare, clruia
pentru credin(a sa ia donat acest loc pe care intemeind
satul ia rlmas numele de O(eleni.
9.22. LLCLNLA
SA1LLLl lOkCL,1l
atul lorceti din }ude(ul koman, iind sat
vechi rlzlesc, are i el leenda lui, care e din moi
strlmoi plstratl.
Moia pe care e aezat satul se spune cl a ost una
din moiile lui ,tean cel Mare, domnul Moldovei, pe
care a dlruito, se zice, unui vrednic osta al slu, anume
Aprodul lurice, pe care istoria nil amintete. Acest
Aprod lurice, sl zice ca sclpat pe viteazul slu domn de
la moarte in rlzboiul ce a avut cu lroiot la ,cheia, mai
sus de oraul koman.
Se spune cl in bltllie calul lui ,tean clzu mort, iind
lovit, se vedea, de un lonte vrl}ma, iar ,tean era cat
paci sl ie i el pierdut, clci dumanii, vlzandul clzut,
dldeau buzna ca sl puie mana pe el.
,tean, vlzanduse in prime}die, ca intotdeauna, el
nui pierdu cumpltul ci, olosinduse de impre}urarea
cl bravii sli solda(i ii lcurl la moment cu piepturile lor
254
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
S A 1 L , l M O , l l
un zid viu de aplrare, prin care dumanii nu puteau
pltrunde cu uurin(l panl la el, ceru sli aducl indatl
alt cal pe care sl se arunce ca sl plece in contra duma
nilor sli, cari cu mul(imea lor copleeau, sl vede, pute
rile voinicilor sli ostai.
Acest Aprod lurice ii dete in rabl calul slu i, iind
cl ,tean cel Mare sl spune cl era mic de stat i nu se
pute urca repede pe cal, lurice se puse indatl }os pe
branci, adicl se lcu ca un moinoi, pe cari ,tean, pu
nand piciorul, se sui repede pe cal, iar unurii, cand il
vlzurl din nou cllare, ueau cari incotro putea, in zadar
mai incercl insl clpitanul lor, lroiot, ca sli mai im
blrblteze ca sl lupte, clci ei parcl nici nul auzeau.
,tean, cum sa urcat pe cal, a i plecat in oana ma
re, acolo la ai sli, unde era lupta mai crancenl, lovind in
dreapta i in stana cu lovituri de moarte pe dumanii
cei intalneau in calea sa. Cu a}utorul bunului i milosti
vului Lumnezeu, ,tean a bltut pe lroiotLnurul i
lau alunat din (ara sa tocmai hlt departe i pe mul(i
iau prins de vii i iau dus de iau inchis la Suceava, acolo
unde era scaunul MlrieiSale.
Lupl ce sa mantuit rlzboiul cu lroiot, ,tean nu
uitl insl pe Aprodul slu, carel sclpase din prime}die,
ci aducandui aminte de binele cei lcuse, porunci
indatl sll aducl la curtea sa. Lupl cel aduse domnul,
ca mul(umitl pentru serviciile cei lcuse i pentru vite
}ia sa in rlzboaie, ii dete lui de veci aceastl moie il
insurl cu ata parcllabului de koman, om cu mare cinste
pe vremea ceia dar care din nenorocire murise atunci in
bltllie chiar sub ochii domnului, luptanduse vite}ete
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
255
S A 1 L , l M O , l l
panl la cea din urml sulare, pentru ai aplra (ara i pe
domnul slu (...}.
lurice veni apoi de se aezl aci, pe aceastl moie
dlruitl lui de veci, lcandui casl intro poieni(l oarte
rumoasl, care pe atunci nu se tie cum se chema.
Le }urimpre}urul poienii, unde ii lcuse lurice
casl, pe atunci era numai pldure, cat vedeai cu ochii i
tocmai hlt, mai incoace de tot, sau tliat de sau lcut
case i loc de arat, cum e azi. 8a mai sunt incl i astlzi
in apropiere de sat cateva dumbrlvi i chiar o pldurice,
cari dovedesc cl pe aici a ost odatl pldure mare.
lurice a avut i el copii pe cari clsltorindui leau l
cut acolo case i leau dat plmant cum i azi ace un pl
rinte cand ii ospodlrete iii sli. ,i aa, azi o casl,
maine alta, panl cand cu vremea se lcu un sltior ma
re, care se cheaml luriceni de la numele lui lurice. lrin
mi}locul acestei moii cure insl un paraia. Acest pa
raia panl atunci nu se tie cum se chema insl mai tar
ziu a clpltat i el un nume pe carel vom vedea din urml
toarea impre}urare.
lrin pldurea din }urul satului se spune cl erau oarte
mul(i porci sllbatici cari aduceau paube mari oame
nilor, clci le strica semlnlturile i altele de elul aces
ta, insl, cum se vede, nu puteau sclpa uor de ei. Aa,
intruna din zile sau hotlrat ei sl acl o hlituiall ca
sli mai sperie sau sl mai omoare din ei.
Cand lceau hlituiala prin pldure, numai iatl cl le
iese inainte o scroal mare i ioroasl, care panl atunci
era spaima celor ce voiau sl treacl prin locurile aceste.
liind stramtoratl de vanltori i neavand incotro ui, ca
25o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
S A 1 L , l M O , l l
sl scape, voi sl sarl peste acest parau, intro bulboanl
de unde na mai putut iei din cauzl cl malurile erau
stramte i oarte inalte i aa a murit acolo inecatl in
bulboanl.
Le atunci paraiaul acesta poartl numele de |orca iar
satului i sa zis |orccni de la lorca i din cauzl cl pe aici
erau mul(i porci sllbatici.
Aarl de acesta, satul iind mic i locul destul de
intins aa cl iecare aveau (arini intinse, de mereai o zi
intreal pe ele, de aceea oamenii, pe lanl ariculturl,
se mai ocupau i cu creterea vitelor i in special cu a
porcilor, care lrl multl trudl ii cretea, clci pldurea
iind lanl casa lor, uor era ca cineva sl aibl cat de mul(i
porci, cl navea ri}e cl nu vor avea ce manca sau cl se
vor duce pe moia altuia ii va omori. Mai in ri}e le era
de iarele sllbatice dar de om nici cl andeau, cl doar
iecare din ei aveau. Atunci era loc lar i prin }urul sa
tului era camp deschis, unde vitele plteau la un loc cu
oaia.
Le la ocupa(iunea oamenilor cu creterea porcilor i
comer(ul intins ce lceau cu ei, prin porecll, se vede,
unii au a}uns de iau zis i amilia lorcescu. Acetia sunt
cei mai vechi rlzei ai satului i e aproape }umltate de
sat care ac parte din aceastl amilie. Lin sanul acestei
amilii au ieit mul(i oameni de merit i in ine to(i sunt
oameni buni, cum zice romanul: ,la locul lor".
Le la amilia lorcescu sa numit mai tarziu i satul
|orccsti.
Satul acesta azi e mare, atat ca intindere cat i ca
popula(ie, numlrl aproape vreo cinci sute de locuitori,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
257
S A 1 L , l M O , l l
tot oameni cu dare de manl clci nu deeabas rlzli
vechi. Are doul biserici cu preo(ii lor, are o coall ru
moasl cu doi invl(ltori, are clldiri rumoase ca sub
preectura, coala i altele. Mai are i cateva duhene de
unde po(i cumplra tot ce vrei, intocmai ca de la tar. Mai
are incl o moarl de oc i cateva de apl aezate pe paraul
lorca.
Centrul satului e pe deal, acolo unde a ost casa lui
lurice, iar in partea de nordvest a satului se mai all
nite dealuri cari poartl dierite numiri.
Lnul din ele i cel mai mare se numete uca|u| |ui
\o!a. lentru ce sl numete e urmltoarea leendl:
Lemult, pe cand nu erau locurile implr(ite aa ca azi,
pe acolo era pldure i loc de ima pentru vite. lntruna
din zile, mai mul(i blie(i umbland cu cireada cu vitele
pe acolo, se duserl in marinea pldurei i se puse la
umbra unui ste}ar bltran, ca sl se mai odihneascl pu(in.
\itele plteau in impre}urime iar ei, neavand ce ace,
sau luat la }oacl. Lnii se }ucau dea minea, al(ii lcuse
scranciob de ranhie, iar al(ii se }ucau alte }ocuri ce mai
tiau. Multl vreme au mai umblat ei peacolo cu vitele,
clci le era i lor dra, cl vitele plteau sinure iar ei se
puteau }uca in linite.
Azi aa, maine aa, intro zi, ce le veni lor in and?
Sl se }oace dea dracul i dea domnul. Sau invoit intre
ei ca cel ales domn, dacl va i invins de drac, atunci sl
ie spanzurat cateva momente ca drept pedeapsl, cl na
ost vrednic de slu}ba sa. Aa au lcut ei un }uvl( de
ranhie, lau leat de craca ste}arului iar cel ales domn
i invins de drac trebuia acum sli ia pedeapsa cuvenitl
258
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
S A 1 L , l M O , l l
in spanzurltoare. Aa au lcut ei de mai multe ori, cand,
intro zi, tocmai pe cand cel osandit ii lua pedeapsa
cuvenitl, numai iatl cl iese din pldure un iepure cam
chiop de un picior i ue, da nu tare, pe dinaintea lor.
Li cand lau vlzut i mai cu seaml cl era cam chiop i
nu putea ui tare, sau luat la ul dupl el ca sll prin
dl. Cu modul acesta au uitat de cel spanzurat.
Au uit ei cat au uit dupl iepurele cel chiop, dar
in zadar lea ost truda, cl nu lau putut prinde, clci
cand era sl puie mana pe el, atuncea uea mai tare
il sclpau. Sau necl}it ei aa cat sau necl}it dar de la
o vreme, vlzand cl nul pot prinde, lau llsat in plata
domnului.
le cand se intorceau inapoi, ii aduserl aminte de cel
ce usese ales domn, cl era spanzurat. Cand sau intors
ei ca sli dea drumul, era prea tarziu, clci osanditul mu
rise de mult: ,i, cum vl spun, de atunci incoace dealul
acela se cheaml uca|u| |ui \o!a, iar oamenii povestesc
i astlzi aceastl ciudatl intamplare, spunand cl iepurele
cel chiop ce lea ieit inainte na ost iepure adevlrat ci
a ost necuratul, duclse pe pustii i departe de pe aces
te locuri.
9. 23. }LkLl1 LL ,1LlAN\OLA
oaia noastri o ost mlnlstireasci la san
ta Auri, la Aon, da stlpane Clpriana mlnlstiri. Am
audzat ci di la ,tean \odi o ost ziuruit plmantu la
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
259
S A 1 L , l M O , l l
mlnlstiri. Spune bltranii ci i 1urcu o ost stlpan, apu
lo alunat kusu o rlmas kusaia. La lurcariu ii di multi
vacuri di om, Laici pi Nistruf.
9.24. kLMLZAL
e zice cl ,tean cel Mare a indrlit mult
locurile rumoase de pe valea Sucevei, cu sate aezate
din vechime, unde sub poalele mun(ilor ia zidit i
mlnlstire de pomenire la lutna. lar ori de cate ori se
ivea cate un prile} bun intre atatea rlzboaie i treburi
domneti, se ducea cu pu(ini inso(itori la lutna sli ale
un ceas de linite i hodinl in sinurltate.
Lrumul lui de la curtea din Suceava panl la mlnlstire
trecea totdeauna prin satul \icovude}os, unde oamenii
cum auzeau cl vine iar \odl, il intampinau pe domnul
(lrii cu draoste, ba il mai i poteau sl le ie oaspete la
nun(i i cumetrii. Cl ,tean iubea poporul slu i nu se
da in llturi sl ie cu el la vreme de petrecere, cum i
oamenii nu stlteau pe anduri atunci cand trebuia sl
sarl in aplrarea (lrii.
Aa odatl, pe cand ,tean\odl trecea iar spre ml
nlstirea lutna, la intampinat in marinea satului \icov
o nuntl. ,i unul din ospodari la ruat pe \odl:
klmai, doamne, cu noi: klmai, zlu:
Nu se tie dacl ,tean a rlmas atunci cu sltenii la acea
nuntl, dar de la cuvintele vicovanului ,rlmai zlu" ii trae
numele panl astlzi partea satului cei zice kcmc:au.
2o0
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
S A 1 L , l M O , l l
9.25. LLCLNLA
1AkCL,OkLLLl SLLl|A
espre taruorul Suli(a, lanl 8otoani,
allm urmltoarea leendl:
lntro bltllie ce a avut loc aice, nu se tie sub ce
domn i cu cine, venind oastea moldoveneascl panl la
iazul Lracani au alat acolo un cioban bltran, cei adlpa
oile. Oastea iind stamtoritl de ale manclrii, ciobanul
sa indatorit so (ie timp de un an de zile cu carne i cu
rupt de la oile lui, ceea ce a i implinit i pentru care,
drept mul(umitl, \odl ia dat ca dar moia Suli(a i
Lracsanii. (Se spune cl acesta a ost ,tean\odl}.
9.2o. LLCLNLA SA1LLLl 1LLNlCl
omuna 1ulnici de la ,tean cel Marei.
Am apucat eu de la bltranii mei. Spunea cl a venit ,te
an cel Mare i lau bltut, nu tiu care lau bltut, ltia,
polonii. Lau bltut i el, de ruine, sa abltut pe la mlsa,
cand mlsa era in liatra Neam(ului, acolo. Nu lo pri
mit mlsa.
Lute i strane solda(i i dute la rlzboi cl ai sl
biruieti.
Ll a plecat. ,i a venit, a dat de o babl acolo la Lum
bravl, in botul Lumbrlvii, a dat de o babl. 8aba ce ia
spus?
Nu te duce, uite ce, la rlzboi, cl io am apte llcli.
,a( dau blie(ii miei.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
2o1
S A 1 L , l M O , l l
la dat baba blie(ii cei apte. ,i sa dus la rlzboi. ,i
el a biruit. ,l pe urml, ca mul(umire, lea dat la blie(ii
aceia apte sate adecl dea lcut 1ulnicii, 8odetii, 8ar
setii, lluleleti, aiestea de la el, el lea dlruit. ,i lea
dat apte mun(i. Numele, al blie(ilor careo ost la rlz
boi: unu, lavai, lluleti, unu, 1ulnici, Neru, Nerileti,
8adea, 8odeti.
9.27. LLCLNLA SA1LLLl |AlL
atul |lpu nui acolo unde se all de cand
lumea. Mai inainte vreme era intemeiat pe esul
8riheciului i se chema lpotesti. Numele lui venia de la
unul lapotl, o clpetenie de oaste dea lui ,tean cel
Mare, clreia domnul ia dat moia aceea ca rlsplatl
pentru vrednicia lui.
Acolo au stat lpotetii mult, allturi de leahul mare
care venia de la Cala(i prin 1ecuci i ducea la tarul
Lilor, pe la 8arlad.
Lar de la o vreme a inceput sl ie vai iamar de capul
lpotetilor. Anume, sim(ind cl |ara Moldovei este plinl
de bol(ii, au inceput so calce i so prade, aa cl slr
manii oameni nu se mai puteau stlri cu nimic pe lanl
danii. \lzand ei darl cl nu mai este cale de trlit acolo,
in praul dumanilor, au plecat intro bunl zi sli caute
alt loc. Au luato adecl inspre apus, prin codru i dupl
o bucatl de vreme au alat o poianl in codru. Acolo, in
mi}locul poienii, se spune cl unul a bltut un (lp, adecl
un (lru in plmant i a zis:
2o2
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
S A 1 L , l M O , l l
Aici sl acem sat in prea}ma (lpului aistuia iar
numele satului sl ie |lpu.
,i acolo a i rlmas.
O parte din oameni au mai alat o poieni(l, mai la
miazlnoapte ceva iau lcut i ei acolo alt sat mai mic
clruia tot |lpu iau zis.
,i aa au pornit cele doul sate: |lpudin}os, mai
mare, i |lpudinSus, mai mic, lcandui la }umltate
cale intre dansele i o bisericl, pe locul unde astlzi
se cheaml |a |iscrica vcc|c, in mi}locul codrului de pe
atunci.
9.28. LLCLNLA SA1LLLl
\ALLA SLACA
tean cel Mare, dupl lupta de la Lipnic, a
trecut pe aici cu o ceatl de voinici, in locul acesta sta
bilete pe cel dintai locuitor, numit 8uciumanu. Numele
de 8uciumanu il avea de la slu}ba pe care o indeplinea,
de a suna din bucium. Sa stabilit aici, mai tarziu, cu tot
neamul lui. 8uciumanu, iind dlruit de cltre ,tean cel
Mare cu un loc, intinderea satului sa stabilit aa dupl
cum a cerut sl i se dea i lui, cat va mere el cllare cu
un clrbune aprins.
,
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
2o3
S A 1 L , l M O , l l
9.29. LLCLNLA
SA1LLLl \lL1O1L,1l
espre satul \iltoteti de la (inutul laldu
lui se spune din moistrlmoi cl se trae de pe vremea
lui ,tean cel Mare. lrin plr(ile acelea sa dat pe atunci
o mare bltllie, unde pintre al(i vite}i, sa ales cu nume
bun \ilkot cu ra(ii lui cei doi: Samson i Soare. Le
aceea, cand Lumnezeu a inlduit oleacl de rlaz lui
\odl ,tean, a miluit pe cei trei voinici cu plmantul care
se vede azi in prea}ma satului. Lndei astlzi satul pe
atunci era poianl iacolo sau aezat cei trei ra(i cu
turmele lor mari i rumoase, cl pesemne erau mocani
i crescltori de vite.
Acolo a dat Lumnezeu i lea mers bine, turmele lor
sau inmul(it, danii sau imbol(it, sau insurat cu ete
din satele vecine i aa numlrul lea crescut. Lin bor
deie iau ridicat case i aa sa lcut satul. Acuma, na
i ost el aa de mare ca azi, dar oricum or i ost oamenii
mai altel.
,a ost bine panl a dat Lumnezeu i rlu. Au venit
vremuri rele, cu turci i tltari, dar nici unii nau venit
(...} ca recii, cari au pus stlpanire pe pldurile de cltre
miazlnoapte i miazlzi i asin(it, ba au pus mana i pe
locurile de arlturl i pe viile din deal. ,i doi reci, 8u
co i lonedi, sau aezat chiar in mi}locul satului, unde
sau apucat de iau lcut case mai rumoase ca ale
oamenilor.
Cand a venit \odl Cliore Chica, oamenii i sau plans
de mai multe ori i el a intrebat pe oameni:
2o4
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
S A 1 L , l M O , l l
Cum se ace de au pus stlpanire recii pe plmant?
Cum: Au inelat unchiaul care plstra sureturile
domneti i i leau luat i, cand nai mlrturie, dreptatea
numai la Lumnezeu o lseti:
,i \odl a dat oamenilor cea dat: ia, oleacl de plmant
in prea}ma satului, incolo, averea a rlmas tot pe manl
strlinl, cl, vezi dumneata, tocmai el se intamplase sl ie
stlpan.
9.30. kAZA,ll LL LA
,1LlAN CLL MAkL
lzlii din satul Con(ltiklzli, comuna
kuinoasa, (inutul Suceava, spun cl au rlzliile de la
,tean cel Mare.
Moia Ciuru, sat din comuna Ostopceni, (inutul 8o
toani, este rlzlie a locuitorilor i se zice cl ar aveao
din vremea lui ,tean cel Mare.
Moia Leleni, din comuna Leleni, (inutul 8otoani,
a ost datl rlzlie locuitorilor de ,tean cel Mare.
Moia larllului se zice cl ar i ost datl tarove(ilor
de ,tean cel Mare printrun hrisov, carei aezat in zid
in biserica Santului Cheorhe deasupra amvonului.
Locuitorii din satul Clputeti, comuna lvlneti,
(inutul lllciului, sunt rlzei vechi, avand i hrisoave de
pe vremea marelui Lomn ,tean\odl.
Cea mai mare parte din locuitorii satului lahna
\eche din comuna 1arzii, (inutul lllciului, sunt rlzei
vechi, implmanteni(i de pe vremea lui ,tean cel Mare.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
2o5
S A 1 L , l M O , l l
Satul \ine(eti, numit i lvlneti, din comuna \ine
(eti, (inutul lllciului, zice cl este oarte vechi i cl lo
cuitorii sunt rlzli de batinl. Li stlpanesc moia, de la
moii lor care au clpltato din vremea lui ,tean cel Mare.
Cea dintai amilie care sa aezat aici este a vorni
cului Simeon 8ute.
Satul lustieana din comuna Scor(eni, (inutul 8aclu,
zice cl este intemeiat cu unuri adui ca robi, de ,tean
cel Mare, in urma unei bltllii cea avuto cu Matei Cor
vin. larte din locuitori sunt sai.
Satul Slcuieni din comuna Slcuieni, (inutul 8aclu,
povestesc bltranii cli intemeiat de pe vremea lui ,tean
cel Mare. Ca dovadl cli adevlrat este cl plmantul de
hranl al ospodarilor ii implr(it pe stan}eni dea lui ,te
an cel Mare. Numele satului se trae de la un slcui
implmantenit de ,tean\odl.
Locuitorii din satul Slclreti din (inutul lai sunt
rlzli din vremea lui ,tean cel Mare, dupl cum spun
bltranii, i chiar cu hrisoave care dovedesc adevlrul.
Locuitorii satului Oeti, (inutul \aslui, sunt rlzli
din vremea lui ,tean cel Mare, iar satul \alea Satului din
comuna \alea Satului, (inutul \aslui, a ost dat de ,tean
cel Mare, ca rlzlie unui otean dea lui.
8rusturii ii cel mai vechi sat din comuna Lrllneti,
(inutul Suceava. Oamenii sunt rlzli i moia lea ost
datl de ,tean cel Mare in urma rlzboiului de la \alea
Albl, loc nu departe de aici.
klzliile din Le(cani, (inutul Suceava, au ost clpl
tate de la ,tean cel Mare in urma rlzboiului de la \alea
Albl.
2oo
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
so. Crase
10.1. lOC,ANll
umele de locani se trae de la amilia
loca, moldoveni drep(i i vechi, incl din vremea lui
,tean cel Mare. Clci dupl statornicia hotarului (lrii
prin arla ce au traso prin locani la intalnirea domnu
lui acolo, au lcut masl mare i la saritul mesei au ales
doi oteni, unul muntean i altul moldovean i iau pus
la luptl cu paharele. ,i a biruit moldoveanul. ,i pentru
lauda lui au dat numele tarului ce atuncea au hotlrat
sll iniin(eze la hotar, locani, cl oteanul acela se
numea loca.
a. lOC,ANl
ra o vreme in care domnitorii Moldovei
i ai |lrii komaneti se rlzboiau din pricina locului care
sl statorniceascl hotarul dintre cele doul (lrioare, in
cele din urml, clzand la pace, sau in(eles ca hotarul
sl ie pe raul Milcov.
Odatl, venind domnul Moldovei intro aezare de
lanl Milcov, azdele intinserl masl mare. letrecand
impreunl cu muntenii, pe cand era cheul in toi, domni
torul a ales doi oteni, unul moldovean i altul muntean,
i ia pus sl se intreacl in pahare. \inul era sorbit cu
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
2o7
O k A , L
spor din ulcele de cei doi voinici, insl moldoveanul se
(inu mai bine i invinse. 8ucuros de tlria moldoveanu
lui, \odl a hotlrat sl dea numele acestuia tarului pe
care voia sll ridice la hotar.
,i iindcl pe moldovean il chema loca, aezlrii i
sa spus locani.
10.2. 1AkCL lkLMOS
n 1aru lrumos tarul care cu multl vre
me inainte avea o pozi(ie oarte rumoasl, iind incon
}urat cu plduri mari i dealuri acoperite cu tot soiul de
lori, de unde ia i rlmas numele de 1aru lrumos aici
se intalnea ,tean cel Mare cu mama lui letru kare care
era o neustoreasl rumoasl din larllu.
10.3. LLCLNLA LOkNLLOk
upl cum am auzit de la bltrani, zice co
ost aicea (din} primii locuitori unu Lornea, da numele
(intre} nu lam tiut, numai Lornea a ost, lo chemat
pe el. Acela Lornea era el de domnitorii (lrii care erau
pe atunci, anume pus ca sl aducl prlzi din |ara Lnu
reascl, de pe unde erau cu rlzboaiele domnitorii. ,i so
intamplat io avut ,tean voievod o bltaie cu unurii. ,i
el o ost i el acolo i sonclrcat cu prlzi, da el a avut mai
mul(i sub dansul, no ost sinur, o sutl de oameni o ost.
l
_
_
2o8
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
O k A , L
,i iacl sontamplat (deo venit} cu prlzi de la unuri
i so aezat aici, nu so mai dus sl le ducl inapoi la
scaunul (lrii, la Suceava, so aezat pe vlile astea, erau
plduri, erau locuri pustii, io venit lui mai bine sl stea
aici cu to(ii ca(i iavea el. La ei aveau i emei aici.
lacl de la o vreme o venit o rlzmirite mare, o venit
tltarii prin (arl, o prldat iarl panl pe la \aml, mai la deal
panln Sadova. O prldat la Suceava tlt, so dus inapoi
iarl cu prlzi i io alunat domnitorul (lrii. Nu mult
dupl aceea so linitit oleacl, iacltl se ace o cumltrie
mare la \aml. Acolo o luat parte i domnitorul (lrii,
voievodul ,tean. Apoi acolo o venit la cumltrie care
dincolo (cand} o auzit cli domnitorul (lrii acolo, iecare
cu o }albl: altul cl io prldat vaci, altul cl io ars ospo
dlria, altul cl io omorat blrbatul emeile, dierite }albe.
Li, ezand ei acolo aveau vin la masl, ospltau,
beau , iacl vine iun om rumos imbrlcat muntene
te, da acolo il cunoteau oleacl pe la \aml cine era el,
cl venea dupl provizii. lai, lo pus in capu mesei colo,
allturea de domnitor (i acela} onceput a se }elui.
La tu de unde eti? il intrebl domnitorul.
Ll zise:
,i eu am venit aicea sl vedem, la cumltrie ca
iecare sltean. Amu din planerile oamenilor cum se tot
planeau ei (a zis \odl}:
Oameni buni, ce sl vl ac? era domnitorul bla
}in daca lsi eu pe cineva sl vl deie pierderile dum
neavoastrl, sl vl deie: vii, izlaz, la ierta de orice ar i
lcut el, orice ho(ie, orice bandi(ie.
Atuncea Lornea inchinl pahar dulce cu domnitorul:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
2o9
O k A , L
Li, sl trlieti, Mlria1a: Lu sacela, pot sl dau cinci
sute de mioare toate oachee de cateun ochi io sutl
de iuncane, toate.
Apoi cine eti dumneta?
Lu ml numesc Lornea: Lu am ost iam prldat din
|ara Lnureascl, cand ai avut bltaie cu unurii. Lu am
luat prlzi deacolo i nam mai trecut cu ele, am umblat
comis la vite i am stat prin pldurile astea, pe la Lorna.
Lomnitorul aduce cuvantul cll iartl de orice a lcut,
orice bandi(ie (ii spune}:
8ine: Atunci dl i iacl eu (oi da moiile cele a tale
sl ie:
8ine, Mlria1a. l(i mul(amesc.
Ll a dat mana cu oamenii de la cumltrie, era i kare
i(a acolo, era ibovnica lui ,tean voievod. O dat mana
cu to(i i (\odl} ii zise:
lacltl sl tii cl(i dau uric a tale sl ie plmanturile
astea: ,8ine", o mul(lmit cela, o zis i ,bodaprosti", cum
era pe timpuri, i vine inapoi cu oameni deacolo i dl
vitele ae cum so (inut de vorbl. Cand o dat vitele
oamenilor iarl o ost oarte mul(lmi(i. le urml el so dus
in scaun la Suceava ae cum io ost vorba cu domnito
rul sli deie uric i sli deie locurile astea lui. So dus i
io dat domnitorul, o (anut socoteall.
Lupl aceea o venit in Campulun i o lcut acolo, cl
era un el de vornicie, o lcut intlriturl iacolo, io
venit aicea, o dat drumul la to(i aceia carei avea sub stl
panirea lui avea o sutl de oameni i care cum io ost
porecla, ae io rlmas i numele satului, cum era pe
270
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
O k A , L
vremuri. ,i so aezat to(i peaicea io trecut ae cu
bine, da ei erau i cam izoni(i din dierite rlzboaie, se
aezase peaicea, prin pldurile astea, (unde} o rlmas mai
departe i io lcut de toate cele.
Lupl aceea so manat ae, o trlit oamenii cu turme
de vite, cu ceea ce aveau ei. Amu era o amilie mare in
\atra Lornii, le zicea 8icilici, i era unul la noi in ,aru
Lornii, ii zicea Cercloi. ,i Cercloi acela a luat o atl
dea 8icilicilor, cl navea eciori, ca sl aibl parte blrbl
teascl, cl so pierdut slman(a lor.
Lupl aceea o rlmas uricul la Cercloi, no avut cui il
da. Cercloi acela era unde este astlzi biserica din ,aru
Lornii, el o avut treizeci de llci de loc cu casa lui.
,i o ost o primlvara re, o be}enie, oamete de an:
(Ll so dus cu vitele, cavea vite multe, avea la cinciase
sute de oi i vreo sutl de vite mari, so dus cu vitele la (a
rl, la lei, pe apa 8ahluiului, peacolea era can codri
i erau locurile cam balporoase, era bine de plscut oile
iarna.
Li, dupl aceea vin de la scaunul (lrii acolo nite
boieri (il intreabl}:
Mli omule, de unde eti tu cu vitele astea?
Le la mun(i, din colo, amui zice Lorna:
La cum pati tu peaicea, cum?
Navem an acolo la deal, iam venit peaicea...
La cu ce drept, ce drepturi ave(i voi pe locurile
acelea peacolo?
Ce savem? Avem act, uric de la domnitor, de la
,tean cel Mare:
La unde vii uricuacela?
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
271
O k A , L
li acasl, cacela nul purtlm cu noi, zise, in ladl
acasl.
Mli omule, tu vinl la anul viitor i nu(i lulm
nimica pentru vite i dacl vii i neaduci actu acela noul,
sl tii cl totdeauna vii in tlt anul cu vitele ratuit, unde
vrei tu sl te duci:
8ine:
\ine omul acasl, so desprimlvlrat, vine cu vitele
acasl. Lupl ceo venit cu vitele acasl, pe urml iarl so
dus, so (inut de vorbl. Se duce iarl, el avea plmantul
i de aceea parte de rani(l, amu nu mai avea cu cei
(inea vitele tlte. So dus sl steie de vorbl cu boierii.
Cand colo, se duce i se (ine la lei, iacl vin boierii, da
el iontrebat pe boieri,
Cum te cheaml pe dumneata? O luat i uricun san.
Lu is 8al:
,i ce aci?
Lu is vistiernicul (lrii i eu, cum vrei dumneata, zi
se, numai slmi dai actuacela cel ai deacolo ca sll preac:
La ei ii puserl in minte sl puie mana pe moiile
astea, cum erau rlmase dincoace de rani(l.
La, zise, mil da(i inapoi:
|il dlm, cum nu?
Scoate moneau actul din san il dl la boier, boierul
pleacl, se duce, dar ia zis:
Lnde vrei dute cu oile. Lute pe la larllu, dute
unde vrei, pluneazl oile, nu te oprete nimenea:
Cand colo, vine primlvara omul cu oile acasl, cand
sl vie acasl iacltl cli scoate pe oameni deaicea, din
plr(ile astea. Oamenii (au spus}:
272
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
O k A , L
Cum? Cavem act, avem uric, cum sl ieim noi
deaicea?
lcarnitl, isucitl, dlncoace, dlncolo, nu se dau
oamenii iei(i. Nu sau dat iei(i, da el sa dus inapoi pe
ios in patru zile, la scaunul (lrii:
lmi da(i actu:
Ce act, omule? Ce? Lnde? Ce act?
Ll de scarbl o venit inapoi io dat plmantul biseri
cii io lcut biserica undei astlzi i ,aru Lornei, i pl
mantul azi ii cuacela act. ,i oamenii au rlmas ae.
8oierii nu io llsat in pace pe oameni, cl sl iasl i sl
iasl, cu ce drepturi stlpanesc ei locurile aicea? Llncoa
ce, dlncolo, oamenii no vrut, o venit de vreo cateva ori
arnlu(i de la lei, no vrut oamenii de rica lor (sl plece}.
,i boierii au spus:
lai sl trimitem o ceatl de tltari:
1rimit ei o ceatl de tltari, deacolo de la lei, da era
unul la 8roteni ii zicea 1ata lui Andrei Lunoce. Ll venea
in }umltate de ceas din 8roteni in Lorna, venea dea
dreptul peste dealuri, pe la Crui.
Cand o vinit tltarii la 8roteni sli scoatl pe oameni,
deaicea, iacltl o plecat moneaunainte io vinit pe }os
i leo spus la ltia din Lorna:
Mli, prelti(ivl cl vin tltarii: Sl vl scoatl deaicea.
,i so preltit care cu ceo avut: cu puti cu creme
ne, altu cu topoarl, altu cu coasl. ,i o vinit i so sltuit
ei io tliat, brazi, aa pe din doul, ca atunci cand or
veni, io chitit bolohani, cand or veni (tltarii} pe dea
lurile astea sli batl. Li aveau (numai} un sinur drum,
era pe la Crui, atunci nu erau drumuri ca azi i veneau
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
273
O k A , L
peaicea pe dealul Ortoii i coborau aicean Ortoaia i
aicea era vatra satului cum era satul acela
lacltl leo ieit unul 8iiu, o ost unul 1loanu, o ost
de pe Neara vreo ca(iva oameni, o mai ost nite popchi,
o ost unul lanovici |ariradeanu, el ii zicea lanovici, da
|ariradeanu io zis, cl el so dus cu bani la Constan
tinopol deo plltit locurile astea.
,io vinit (tltarii} i cand o a}uns la un deal ii zice
Spaima deatunci aicea este la Corhane, cand o a}uns
hanul, cl o vinit cu vreo doulzeci de tltari, o scos plosca
din traistl i zice:
Leamu panl noi bea dintro tidvl de dornean nu
ml duc inapoi deaicea:
La cand el so dat }os de pe cal, cl ei mancau pe cai
i beau pe cai, naveau voie sl se dea }os, aa era datina
lor, cand o scos plosca slnchine cl o sli batl pe dor
neni, numa 8iiu io tras deacolo de la deal i o clzut
}os hanul. Oamenii, cum erau ceilal(i tltari pe }os, o
nlruit brazii peste danii, deacolo leo ost moartea.
Lnul, a lui letea Soronia, unul 8iiu, unul bltran Ceor
e 8iiu, ei dupl aceea haide, o luat pe popi (i leo zis}:
Numaidecat sl veni(i, leo dat un el de leat, nu
mai cu ce drept sl stlpaneascl oamenii aicea:
,i so dus popii la lei, pe }os imblan patru zile
i erau turcii stlpani pe timpurile acelea i o rlmas de
la turci dacl oamenii nu se duc deaicea, sl cumpere
plmantul de la 8al. ,i sonvoit aa sll cumpere. O ost
in platl optsprezece mii de albeni, o ost tlte Lornele
astea i sonvoit ae. ,io vinit inapoi popii careo ost
274
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
O k A , L
delea(i cu ca(iva oamenii de la Neara ,arului i hai sl
stranl bani de la oameni, da bani de unde sl stranl?
O lcut (atunci} tot cu turcii contracte to(i dornenii, cu
Neara ,arului, cu laltiniu, cu tlt (sl vandl} pldurile
i cu banii de pe plduri sl pllteascl lui 8al, lui Costicl
8al, moia. ,i o trimls 8al de la lei peun iacut, caa
se chemau acei cencasau banii.
,io ost un rec. ,io strans banii. ,i so dus cu banii la
naiba, in Crecia, nu so mai dus sl pllteascl la domnie.
A doilea o trimls (boierii} altl armatl de arnlu(i. O
trimls sl scoatl pe oameni deaici, oamenii no vrut sl
iasl, iar o ieit cu topoare, nu so dat. ,i so dus pe }os
la lei, unde era atunci domnitor Sturza. ,i io intrebat:
Oameni buni, cum o ost?
O spus ei lui Sturza, domnitorului, istoria i cum
a}unsese la scaunul (lrii sonvoit i leo dat i Sturza
ceva bani i a doilea oarl sl acl contract turcilor. ,io
plltit plmantul, sl numete la noi rlscumplrare. ,i
Sturza o dat act la dorneni sl ie buni stlpani, sl nui mai
nlcl}eascl nimeni in via(l i aa o rlmas panln zilele
noastre.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
275
Ctitorii
11.1. CL1A|l
11.1.1. ,1LlAN ,l CL1A1LA LL 8AL1A
ovestetesl i in ziua de azi cl mai de
mult, cand (lrile erau mai invrl}bite ca acum, moldovenii
sau bltut cu cei din |ara Ardealului i leau luat satele
i oraele in stlpanire. ,tean\odl, craiul moldovenilor,
venind odatl ca sli vadl oraele preste cari avea sl
stlpaneascl, a trecut i peste Campie miranduse de
atata amar de pustietate i oliciune clci de pe vremea
aceea nu prea edeau oamenii prin locuri mai deschise
lr de rica planilor i a altor limbi strline, se trleau
cu to(ii la munte, iind mai uor de trlit i mai scuti(i in
contra vrl}mailor.
Cum zic, cat ce a vlzut aceastl pustietate mare, sa
intors in (ara lui i a adus oameni i ia pus sli acl
sate i orae, apoi lea dat vite i unelte (...} ca sl poatl
a}uta la lucratul plmantului. llcutuau oamenii case
i aratuau plmanturile clpltate de la craiul lor, dar
parecl Lumnezeu a luat mila de la ei cl data Lum
nezeu de venitau limbi strline i alunatuiau de pe
la casele i bunurile lor, luandule cele aonisite cu
trudl i cu nlcaz.
,tean, vlzandule nlcazul, scoboratusa iarl in |ara
Ardealului i a oprit toate apele i a lcut o baltl mare
_
27o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
ca i care nu sl mai pomenete pe plmant de cand era
lumea.
ln mi}locul acelei bll(i lcuta o cetate rumoasl de
numai crai i implra(i sl i ezut in ea. Lupl ce a ltat
cetatea care nu era lcutl decat din piatrl, a lcut i un
pod de araml, rumos de sl tot umbli pe el, apoi a po
runcit oamenilor sli cl de sl va mai intampla vreodatl
vreo rlsmeli(l ori vreo altl vra}bl, sl se ascundl cu to(ii
in acea cetate unde, dupl ce luau podul, numai plslrile
mai puteau sl intre.
Cetatea aceea apoi a numito tctatca !c |a|ta, iind
lcutl in mi}locul bll(ii, al(ii iau mai zis i tctatca !c
piatra pentru cl era cllditl numai din piatrl.
Aceastl cetate insl nu a rlmas mult clci venitau
limbi strline cari destupand toate iazurile au slobozit
apa de au rlmas numai cetatea sinurl, in mi}locul unei
mlatine ce scurandusl dataa prileiu limbilor strline
sl poatl intra in cetate i sl o potopeascl lcando ase
menea cu plmantul.
Lnii din oamenii lui ,tean, cari au sclpat de mania
limbilor pizmae, sau ascuns in creierii mun(ilor i,
trlind cu plunatul, acolo au i rlmas, povestind ne
po(ilor pl(ania lor de la Cetatea de piatrl sau, cum ii
ziceau ei, Cetatea de pe baltl.
C 1 l 1 O k l l
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
277
C 1 l 1 O k l l
11.1.2. CL1A|LlA ,l \ALLA
LLl ,1LlAN\OLA CLL MAkL
n pldurea din comuna Mona, (inutul
lllciului, se vld nite an(uri de plmant i locului
acestuia ii zic oamenii tctatuia |ui Stcfan-\o!a cc| Marc.
Aici este un loc drept i lar, mai ca o alce ii incon
}urat impre}ur de un an( adanc, cam de un stat de om,
dupl cum se vede astlzi, iar llrimea vine mai de doi
stan}eni. ,an(ul se sarete in partea despre asin(it,
unde se i cunoate bine locul de poartl.
lntro parte a an(ului se all o rupturlde plmant,
adancl in chipul unei boite, aici erau uile unei taini(e
care se vedeau panl mai anii trecu(i.
ln partea de rlslrit a locului inchis cu an(, este o
movill, anume lcutl de tras sama in deplrtlri. Movila
vine in partea despre asin(it a cetl(ii.
Astlzi Cetl(uia lui ,tean\odl cel Mare ii incon
}uratl de pldure i pe movill au crescut copaci rozavi
de mari.
Movila se vede chiar in capltul dealului Cetl(uia, a
clrui inll(ime este oarte mare.
ln partea despre miazlzi a dealului, in varul clruia
se all movila, aici, este o tiharae (prlpastie} care impie
dicl suiul in cetate.
lntre dealurile Morilor i 8ohotinul, panl la Stalpul
lui koca, se intinde o vale care se cheaml \a|ca |ui
Stcfan-\o!a.
l
278
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
11.1.3. CL1A1LA NLAM|LLLl
espre intemeierea Cetl(ii Neam(ului
spun bltranii, cl inainte de ,tean\odl, cu mult inainte,
au venit nite nem(i peaici au silit pe oameni de leau
clrat piatrl i lea clldit cetatea.
,i aa de mult ce iau nlcl}it pe oameni nem(ii ceia,
cau rlmas oameni slraci, lipi(i plmantului, pierindule
vitele clrand la piatrl, i dupl ce sau mantuit boii i caii,
au pus vacile la }u.
Cand sa mantuit cetatea, rlmlsese in impre}urimile
acestea numai un bou lrl coarne i o vacl lrl coadl.
Mai tarziu sau sculat oamenii deau alunat pe nem(i
i leau dlramat cetatea, dar venind ,tean in scaunul
Moldovei a clldito iarli.
,tean na mai chinuit lumea ca nem(ii ceia, cl el a
ost om mare, bun i sant, cum na ost i nici na mai
i altul pe a(a plmantului.
Am auzit cln cetatea Neam(ului erau case domneti
i bisericl, dar acum nu se mai cunoate nimica.
,in mi}locul orlzii din cetate era o antanl adancl
tare... 1e cobori cu lleata panl la }umltate i deacolo
puteai intra intro hrubl care rlspundea in antanl i
prin hruba aceea mereai, mereai i ieeai la capltul
muntelui, de ceea partea, in pldure, spre Olinzi, dupl
cum se tie cau ost de la cetate i panln 1arul Neam(.
Am apucat i eu pe un boier, unul 8elibou, avea ai
ace un han: cur(ile cele vechi zicea cl nu mai sunt la
modl.
,i anceput a clra piatrl de la cetate. Llramau
zidurile aici i pietrarii ii zideau in tar han i cur(i noul.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
279
C 1 l 1 O k l l
Nu zicea nimeni nimic. Ce sl zicl? 8oierul, boier
mare, ce sli aci? Cum sl te pui cu dansul?
lanl cea dat Lumnezeu i sa sculat alt boier, care
acu era slrac i umbla aa, bezmetic, ii zicea Alexandru
Nebunul:...
Sa sculat i pe }os a pornit la lai, la domnie.
Manca paine i bea apl la ipote, pe marinea
drumului...
,i panl ce na rlzbit la \odl nu sa llsat...
leatunci era domnitor, la lai, Criore\odl cel
rumos.
A zis boierul acela, Alexandru Nebunul, cltre \odl:
Mlria1a, plcat sl se dlrame cetl(ile bltraneti i
sli acl nevrednicii de azi crame din ele:
,a clzut in enunchi.
,i cand sa intors nebunul la cei cumin(i, avea hartie
la manl, de la domnie cltre isprlvnicie...
,i sanl(iat la ispravnic a zis:
Lite porunca sl iasl oamenii din toate satele
dimpre}urul cetl(ii, cu cate trei nuiele i cu cateun par
i slnrldeascl cetatea: ,i de azi inainte, piatrl de zidit
crame i cur(i boiereti sl nu se mai ridice... Cine nu
ascultl rlu va pltimi.
Au ieit oamenii cu nuiele i cu pari au inrldit
cetatea, dar pe urml au venit vremuri noi... i sa stricat
ardul...
_
280
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
a. CL1A1LA NLAM|LLLl
e abia dupl venirea lui Stcfan cc| Marc
(1157-15u1), tctatca !camt va i interatl eortului
depus de intreaa (arl pentru plstrarea libertl(ii. Ma
rele oranizator i comandant militar a in(eles oarte
bine rolul ce revenea sistemului de ortiica(ii pentru
intlrirea capacitl(ii de aplrare a (lrii i puterii dom
neti, apt pentru care a dispus intlrirea cetl(ilor mai
vechi, precum i ridicarea altora noi. ln cadrul acestui
proram constructiv, tctatca !camt, a ost relcutl,
schimbanduise aproape cu totul inl(iarea. Lucrlrile
eectuate, dupl toate probabilitl(ile intre primlvara lui
1475 i vara anului 147o, au dus la ridicarea zidurilor
vechi i la construirea cur(ii exterioare cu |astioanc !c
apararc si a po!u|ui sprijinit pc unsprc:ccc pi|oni !c piatra.
lntlritl in acest mod, U.IvI.v A.vJ, a inscris, in
147o, una dintre cele mai eroice paini din istoria arii
Mo|!ovci. Condusl de parca|a|u| Ar|orc, garni:oana
cctatii a facut fata asc!iu|ui armatci turccsti care nu ia
vlzut, astel, incununatl victoria de la 1vI.v AIl. ln
lelturl cu acest eveniment, cronicarul sultanului con
semna: ,.ci intorcan!u-nc ta|ara pc a|ta partc, nc-am
!us |a un castc| putcrnic situat in munti, in carc sc gascau
pri:onicri prinsi cu un an inaintc, in iarna, can! a fost
:!ro|it pasa So|iman. |acan! inccrcarca !c a cuprin!c
fortarcata amintita, s-au asc:at saptc |om|ar!c si in
!ccurs !c opt :i|c s-a facut inccrcarca !c a o cuprin!c, !ar
!oua !in acc|c |om|ar!c s-au spart, iar cci carc sc af|au in
fortarcata nu vroiau sa stca !c vor|a si toti sc aparau cu
arti|cric si nu |c pasa !c noi .
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
281
C 1 l 1 O k l l
lnrant, de apt, prin neputin(a de a cuceri nici una
din cetl(ile Mo|!ovci i de a impune ca domn pe prote
}atul slu, hlr(uit de armata moldoveneascl relcutl
dupl intoarcerea (lrlnimii plecatl sli punl la adlpost
avutul i amilia allturi de domn, cu oastea mlcinatl
de molime, amenin(atl de apropierea trupelor venite in
a}utor din 1ransi|vania, su|tanu| a ost obliat sl ridice
asediul i sl se retral.
toman!antu| cctatii parca|a|u| avea lari atri|utii
mi|itarc, a!ministrativc si gospo!arcsti. Sub ascultarea sa
se lseau satele ce ormau ocoalele cetl(ii, pe care
documentele le numesc ,!rcpt !omncsti. ln mod siur,
locuitorii acestor sate aveau oblia(ii in ceea ce privete
intre(inerea arnizoanei i urnizarea de continente de
pazl (aaziii ,vanatori), in aarl de oblia(ia de a
presta ,un.l Iv ..IvI.".
Lupl lupta de la ui!au, care a curmat pentru mai
mult timp tendin(ele de aducere a Mo|!ovci sub suzera
nitatea unarl, nu se cunosc evenimente militare nota
bile leate de cetate, vreme de mai multe decenii.
b. CL1A1LA NLAM|
ea mai veche parte a cetl(ii, reduitul cen
tral, dateazl din vremea lui letru Muat. lrimul docu
ment care o pomenete e din 3 ebruarie 1395.
ln timpul domniei lui ,tean cel Mare, se construie
te a doua panzl de ziduri precum i podul mobil. 1ot din
282
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
timpul lui ,tean dateazl probabil i umplerea crene
lurilor vechii cetl(i i inll(area zidurilor ei.
letru kare cerea 8istri(enilor un meter care sl
lucreze aici.
ln a doua domnie a lui Alexandru Llpuneanu, ceta
tea a suerit, probabil impreunl cu celelalte cetl(i ale
Moldovei, in aarl de lotin incercarea de distruere
de care vorbete Criore Lreche.
ln vremea lui \asile Lupu este transormatl in ml
nlstire, poate numai ormal iind olositl drept loc
de depozit al tezaurului domnesc. Lxistl incl i e reuti
lizatl ca ortiica(ie la saritul sec. \\ll, cand Sobieski
abia o poate cuceri.
La 13 ianuarie 1718, Mihai kacovi(l o aruncl in aer,
dupl care opera de distruere e continuatl de oamenii
din partea locului, care olosesc cetatea drept carierl de
piatrl.
ln 18oo, e declaratl monument istoric.
A ost consolidatl in 1953 i 1954.
Cetatea Neam(ului e situatl la cca. 2 km. nordvest
de 1. Neam(, pe o culme abruptl, dominand valea
Neam(ului i supravehind drumul spre Suceava. La se
compune mai intai din vechea citadell de la letru
Muat, de orml rectanularl alunitl, cu ziduri de ist
verde, sus(inute de 15 contraor(i, in col(uri are patru
turnuri pltrate, interioare. ln interior, pe laturile de est,
vest i sud, se all azi ruinate, clldirile din cetate. La
nordest se ridicl turnul por(ii.
,tean cel Mare adaul acestui nucleu o panzl de
ziduri spre nord, sinura parte mai expusl din
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
283
C 1 l 1 O k l l
celelalte trei plr(i cetatea iind inaccesibill. Aceastl a
doua panzl de ziduri este prevlzutl cu patru puternice
bastioane semicirculare, adaptate tirului artileriei, i
este construitl din resie cenuie i bolovani de rau.
1ot de aceastl noul construc(ie se leal i podul
care unea platoul de nord cu ortiica(ia. lodul are noul
picioare din zid de piatrl, inalte de cca. 8 m, late de 4,50 m
i roase de peste 2 m. Astlzi se mai vld doar patru din
ele, destul de ruinate.
11.1.4. CL1A1LA NOLA
A kOMANLLLl
ercetlrile arheoloice din ultimii 40 de
ani, deslurate pe dealul |piscopici, din incinta oraului
vechi i la tctatca !oua a komanu|ui, de pe malul stan
al Sirctu|ui, au adus importante precizlri asupra evolu
(iei turtii uomncsti i dezvoltarea acestei urbe in evul
mediu. Sa demonstrat cl vestiiile ortiica(iei muati
ne constau dintro palisadl de lemn care inchidea apro
ximativ 4000 m
2
de teren i cl exteriorul palisadei era
prote}at de un val de plmant i de apa raului Mo|!ova,
ce indeplinea rolul unui adevlrat an( de aplrare. Les
tinatl unor scopuri deensive, cctatca a servit in eall
mlsurl i protec(iei comercian(ilor i meteuarilor din
ora, care, in caz de pericol, puteau lsi adlpost. lre
zen(a primilor musatini i a antura}elor lor in spatele
fortificatici !c |cmn si pamant ridicatl pe promontoriul
284
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
de pe malul stang a| Mo|!ovci a determinat dezvoltarea
unei alomerlri urbane, ai clrei locuitori, sub pavlza
otenilor de curte, au putut sli continue nestinheri(i
activitl(ile lor meteulreti sau neustoreti, in acest
el, oraul a a}uns sl se airme curand in via(a economi
cl i culturall a Mo|!ovci.
Lupl venirea lui Stcfan cc| Marc pe tronul Mo|!ovci,
importan(a, cu deosebire militarl, a komanu|ui a cres
cut. Lin porunca voievodului, in |ocu| cctatii !c pamant
a fost construita o cctatc !c piatra, cu :i!uri putcrnicc, pc
ma|u| stang a| Sirctu|ui, fortificatic !cosc|it !c importanta
in sistcmu| !cfcnsiv a| Mo|!ovci, carc sc parc ca a rc:istat
atacu|ui intrcprins !c Matci torvin in anu| 11e7.
ln vara anului 147o, tctatca !oua a komanu|ui a cu
noscut al doilea asediu: venit sl rlzbune inranerea de
la \as|ui, Ma|omc! a| ||-|ca a atacat otile lui Stcfan cc|
Marc adunate in acest loc. tctatca !oua a rezistat panl
in ziua de 24 iulie, cand oastea moldoveneascl se re
trae spre ka:|oicni, unde va avea loc marea incletare
cu turcii. Loi ani mai tarziu, la 1478, ,tean cel Mare
construiete aici ziduri noi cu turnuri rectanulare pe
latura de rlslrit i umple an(ul de aplrare prin abaterea
apelor Siretului.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
285
C 1 l 1 O k l l
a. CL1A1LA NOLA kOMAN
arul komanului apare pentru prima datl
intrun act emis la 30 martie 1392 de voievodul koman l,
care ia dat i numele.
lni(ial a existat aici o cetate de lemn, de mici propor
(ii, pe malul stan al Sretului, lanl satul Cadin(i, clreia
unurii, in vremea luptelor din 14o7, iau dat oc, dis
truando.
larcllabii de Cetatea Noul (Novorad sau Smedo
rova} sunt men(iona(i in documente cu incepere de la
15 septembrie 14oo.
La 1483, ,tean cel Mare ridicl in stan Siretului
cetatea de piatrl, din care nu se mai plstreazl decat
cateva ruini de ziduri, pe albia raului. La a }ucat un rol
important mai ales in vremea voievodului care a con
struito, declzand insl sub urmaii acestuia. Limitrie
Cantemir credea cl ar i ost dlramatl chiar de letru
kare.
11.1.5. CL1A1LA AL8A
idicatl pe urmele vechiului oracetate
rec 1,ras, Cetatea Albl a ost mai intai bizantinl (As
procastron, Maurocastron} apoi enovezl (Moncastro},
pentru ca, dupl ce a ost stlpanitl de cumani i de tl
tari, sl devinl la saritul veacului al \l\lea moldo
veneascl. ln 1421, lucrau la cetate podolii condui de
Chediold, trimii lui Alexandru cel 8un de \itold,
28o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
marele duce al Lituaniei. ln 1440, ,tean al lllea
terminl zidul i poarta celei de a doua incinte, in 1454,
se intreete construc(ia i se doteazl cetatea cu tunuri.
Cetatea lui ,tean cel Mare a ost ziditl in 14oo, in plan
stelat, cu ziduri de piatrl i 7 turnuri circulare.
1ot lui ,tean cel Mare i se poate atribui adaptarea
cetl(ii la tactica din vremea lui, bazatl pe artilerie, i
anume: in 147o, dupl ce e distrusl de turci, se constru
iete poarta mare, cu care prile} se pune inscrip(ia:
,|n anii !c |a intruparca uomnu|ui ev81 (117e), s-au
sfarsit marca poarta, in :i|c|c |inccinstitoru|ui |o Stcfan
voicvo! si in :i|c|c panu|ui |uca si panu|ui ucrman.
lar in 1479 se termina construc(ia celui deal treilea
zid de incintl, dupl cum ne aratl altl inscrip(ie:
,|n :i|c|c |inccinstitoru|ui si !c uristos iu|itoru|ui si !c
uumnc:cu !aruitu|ui si !c toata |au!a vrc!nicu|ui |oan
Stcfan voicvo!, !omn a toata tara Mo|!ovci, fiu| |ui 8og!an
voicvo!, a inccput si a sfarsit accst :i!, in timpu| parca-
|a|i|or uuma si uarman.
La 4 auust 1484 turcii cuceresc cetatea. Li ac luc
rlri, in secolele \\l i \\ll, la zidul incintei exterioare,
construiesc o iamie i un minaret. ln 1572 este vremel
nic ocupatl de loan \odl cel Cumplit, in 1774, o iau in
stlpanire ruii, dar o retrocedeazl turcilor prin pacea de
la Kuciuc Kainari. Spre saritul secolului \\lll, intre
complexul este inclus intro cetate dupl sistemul \au
ban, care probabil acoperl in mare parte construc(iile
din secolul \\. Cuceritl de rui in 180o, din 1812 este
plrlsitl i incepe sl se deterioreze. Lin 1880 se iau
mlsuri de conservare, iar in 19281930, Comisiunea
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
287
C 1 l 1 O k l l
monumentelor istorice restaureazl poarta mare, zidul
celei dea doua incinte i turnul de pazl al acesteia.
Cetatea este aezatl pe un teren stancos, lanl (lr
mul abrupt al Limanului Nistrului, dominand a(a lacului
de la o inll(ime de vreo 30 de m. Nucleul cetl(ii il or
meazl vechea citadell, poate enovezl, de plan aproape
pltrat, (35 \ 37, m}, prevlzutl la col(uri cu turnuri ro
tunde. Aceasta rlmane in extremitatea nordicl a celei
de a doua incinte, de orml va trapezoidall, cu latura
de nordest ormand baza micl, incinta se llrete cltre
zidul de sudvest baza mare in care se lsete i
poarta, veheatl de sinurul turn, de plan pltrat, al aces
tei incinte, in curtea astel ormatl se mai all i ruinele
unei cazlrmi.
Lin panza de ziduri din vremea lui ,tean cel Mare
sa mai plstrat numai poarta cea mare. Aceasta e cu doul
eta}e, de tip Zwiner cu doul por(i, una exterioarl i
alta interioarl, cu cate doul canaturi iecare. Lta}ul e
boltit, bolta iind sus(inutl de trei arcade in oivl. ln zi
duri se all deschideri pentru tunuri. kezisten(a turnu
lui e sporitl de contraor(i masivi. Avea pod mobil peste
an(ul ce incon}url cetatea. Clldirea por(ii insli este azi
cuprinsl in incinta din secolul al \\llllea.
kuinele iamiei i minaretului mai suspomenite se
all in curtea exterioarl. Astlzi cetatea se numete
8c|goro!-uncstrovsc i se all pe teritoriul Lcrainei.
_
288
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
11.1.o. CL1A1LA CllLlA
pinia cea mai rlspanditl in istorioraia
noastrl este aceea potrivit clreia, sub numele de Chilia,
ar i existat in trecut doul cetl(i. Cea dintai, Chilia bi
zantinl, a}unsl apoi in stlpanirea enovezilor i luatl, in
cele din urml, de ,tean cel Mare de la munteni in
14o5, sar i alat pe o insull din bra(ul cu acelai nume,
acolo unde se all acum Chilia \eche, cea de a doua,
cetatea de la Chilia Noul, pe malul stan al bra(ului, ar
i o construc(ie din nou a lui ,tean. lotrivit a doul pl
reri, mai plauzibile, ,tean cel Mare sar i mul(umit sl
intlreascl vechea ortiica(ie preluatl de la munteni,
lcando mai aptl sl reziste atacurilor, prevlzute, ale
turcilor. ln acest chip, nu ar i existat decat o sinurl ce
tate a Chiliei. Lucrlrile incepute la 22 iunie i terminate
la 1o iulie 1479, la care, dupl inorma(iile unei cronici
contemporane, ,tean ar i olosit 800 de meteri i
17000 de salahori, ar i avut tocmai rostul de a intlri
aceastl cetate. ln 1484, Chilia cade in mainile turcilor.
Cetatea lui ,tean, ale clrei urme se vld i azi, avea
un zid de incintl cu patru turnuri la col(uri unele plt
rate, altele rotunde i era impre}muitl cu un an(. ln
interior, se ala castel reduit, care reprezenta, probabil,
prima orml a cetl(ii. Astlzi Cetatea Chilia se all pe
teritoriul Lcrainei.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
289
C 1 l 1 O k l l
11.1.7. CL1A1LA
LL SCALN A SLCL\Ll
ezultatele ob(inute panl in prezent de
cercetlrile arheoloice, eectuate din ini(iativa Acade
miei komane cu incepere din 1951, permit sl se airme
cu certitudine cl cetatea Sucevei a ost construitl in ul
tima treime a veacului al \l\lea, in timpul domniei lui
letru l Muat. ln spri}inul acestei airma(ii vin nume
roasele observa(ii stratiraice, precum i materialele
ceramice i numismatice, descoperite panl acum.
Stabilindui scaunul la Suceava, letru l Muat a intl
rit oraul inspre rlslrit cu cetatea, reedin(l i loc de
aplrare a domnului, ridicand i inspre apus o a doua
cetate, menitl sli asiure aplrarea dinspre acea parte.
Lei Suceava apare in documente incl din 1388, nu
avem mult timp tiri scrise asupra cetl(ii propriuzise.
kelatlri mult mai tarzii, privind aducerea moatelor
s. lon cel Nou in 1402, pomenesc de ,vestita cetate ce
este la oraul Suceava". Aceastl tlcere a documentelor
este suplinitl de descoperirile arheoloice, ce permit sl
se stabileascl principalele etape de dezvoltare con
struc(ii i reaceri prin care a trecut cetatea.
Nu sau lsit urme de ortiica(ii (de altel posibile},
anterioare stabilirii capitalei la Suceava.
Aa cum a ost construitl de letru Muat, cetatea
cuprindea intre patru ziduri roase de 1,502 m o incin
tl rectanularl citadela de mai tarziu i era prevlzutl
cu turnuri i cu un an( ce o incon}ura pe trei laturi, a
patra cea de nord iind aplratl de panta abruptl
290
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
naturall, in interiorul incintei erau dispuse toate cll
dirile necesare reedin(ei domnului i cur(ii domneti.
Lupl moartea lui letru Muat, cetatea de scaun a
Sucevei nu pare a i cunoscut schimblri insemnate panl
la ,tean cel Mare (intre timp, suerise o ocupa(ie polo
nezl, la saritul anului 1449 i inceputul anului 1450}.
ln timpul domniei acestuia din urml, Suceava va i insl
unul dintre cei mai importan(i beneiciari ai ac(iunii de
reoranizare, mlrire i intlrire a cetl(ilor (lrii, ini(iatl
de marele voievod, pentru a rlspunde necesitl(ilor
create de utilizarea pe scarl larl a artileriei, in aceastl
perioadl sa construit panza exterioarl de ziduri, mult
mai roase decat cele vechi i intlrite cu turnuri de plan
semicircular, care inlduiau uoara manevrare a
tunurilor impotriva atacan(ilor, asiuranduse o aplrare
mai eicace. Aezatl la aproximativ 20 m distan(l in }urul
vechii cetl(i, care rlmanea astel nucleul ortiica(iei,
noua panzl de ziduri era inll(atl urmanduse aproape
irul vechiului an( de aplrare. lartea an(ului rlmasl
inluntru a ost astupatl, spa(iul acesta devenind o in
cintl exterioarl, pe cand vechea incintl devenea curtea
reduitului. ln materialele ce au servit la umplere i nive
lare au ost lsite ramente de zid cu urme de picturl de
caracter laic i reliios, apt ce indicl transormlri i la
clldirile din interiorul cetl(ii. ln cadrul lucrlrilor de apl
rare sa slpat i un nou an(, prevlzut cu o contraescar
pl, ce a cuprins i partea rlmasl la exterior din cel vechi,
de asemenea sau construit i variatele intlrituri din col
(ul de nordest, care leal aici incinta exterioarl cu cea
interioarl intrun puternic complex de aplrare a intrlrii.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
291
C 1 l 1 O k l l
Cetatea astel intlritl a rezistat atacan(ilor turci,
precum i asediului polonez din 1497.
Lomnia lui ,tean cel Mare a insemnat perioada cea
mai importantl sub raportul reacerilor cetl(ii, dar nu
i ultima.
ln vremea lui ,telni(l (15171527}, sa lucrat la
intlrirea zidului incintei interioare, sau construit clldi
rile alipite acestuia inspre sud i sa relcut pava}ul. 1ot
atunci sa deschis o poartl in zidul dinspre rapl. Sar
putea ca de atunci sl dateze o inscrip(ie de pe unul din
zidurile interioare, din care sa plstrat inceputul i
saritul:
,lon ,tean septembrie 14..."
ln 1538, dupl ua lui letru kare, trldat de boieri,
cetatea sa predat sultanului Soliman, suerind, ca i
oraul, o cumplitl devastare.
ln 15o4 Alexandru Llpuneanu ia mutat reedin(a
la lai. Curand dupl aceastl datl nu se mai intalnesc
,portari de Suceava", pentru a reaplrea intre 1o41 1oo0,
de data aceasta numai cu rosturi pur administrative.
ln vremea lui Lustratie Labi}a (1oo11oo5}, a unc
(ionat in cetate o monetlrie.
ln 1o75 Lumitracu Cantacuzino incepe sl dlrame
cetatea, in vremea lui Luca \odl (1o781o84}, un cutre
mur deslvarete distruerea, risipind ultimul turn
rlmas in picioare, pe care localnicii il numeau ,Neboisa"
(,nu se teme"}.
Limitrie Cantemir precizeazl cl in vremea sa cetatea
era in ruinl i noteazl existen(a a doul steme slpate in
piatrl i incastrate in ziduri.
292
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
ln 1777 uvernatorul austriac al 8ucovinei permitea
armenilor din Cherla, stabili(i la Suceava, sl ia pietre din
cetate pentru ai construi locuin(e.
lntre 1897 i 1903, K.A. komstorer intreprinde
slplturi sistematice la Suceava, luand i unele mlsuri de
consolidare a plr(ilor amenin(ate cu dlramarea totall in
urma desroplrii. Alte mlsuri de consolidare au ost
luate, tot de komstorer, din inslrcinarea Comisiei
austriece a monumentelor istorice, in 1905 i 1911. ln
urma cercetlrilor eectuate atunci, planul cetl(ii a putut
i precizat.
Lin 1951 slplturile au ost reluate de lnstitutul de
arheoloie al Academiei komane, cu un plan riuros i
metode de investia(ie noi, menite sl aducl luminl in
problemele complexe leate de istoria cetl(ii.
ln 195152 sau ini(iat de cltre colectivul arheolo
ic, cu spri}inul Comitetului aezlmintelor culturale,
lucrlri de consolidare par(iall, cuprinzand sectorul por
(ii principale de acces i parte din incinta interioarl.
Aezatl la est de oraul cu acelai nume, pe o colinl
cu pante relativ dulci din trei plr(i i o rapl abruptl spre
nord, colinl ce reprezintl ea insli pintenul unui platou
de cca. 120 m lun i lar de cca 80 m, inclinat spre
nord, i, in trecut, i spre nordest, cetatea Sucevii pre
zintl azi aspectul unor vaste ruine, aduse la supraa(l in
cea mai mare parte de slplturile arheoloice executate.
Latele ce rezultl din cercetlrile de panl acum pun
in eviden(l planul eneral al ansamblului arhitectonic,
precizand in bunl parte i detaliile, indicl materialele i
procedeele de construc(ie, permit stabilirea dieritelor
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
293
C 1 l 1 O k l l
etape de construire, leate de evenimentele istorice, dar
ac cunoscute intro mult mai micl mlsurl elementele
artistice propriuzise.
ln plan, cetatea se compune dintro panzl de ziduri
puternice, dispuse in traseu curb nereulat, inchizand
o incintl in care se lsete vechea ortiica(ie dreptun
hiularl, ce cuprindea, la interiorul zidurilor, clldirile
in care au locuit domnii Moldovei, paraclisul i intreul
complex de construc(ii necesare implinirii diverselor
nevoi ale cetl(ii. klmli(ele zidurilor se plstreazl numai
pe trei laturi, acele dinspre nord prlbuinduse in rapl.
Lle sunt lancate de puternice turnuri, dintre care se mai
pot preciza apte, de plan semicircular, la incinta exte
rioarl, i cinci, de plan pltrat, la castel.
Zidurile exterioare, de o rosime ce a}une panl la
aproape 4 metri, au socluri puternic proeminente i, in
unele locuri, atin incl, in stare de ruinl, 15 m inll(ime
deasupra undului an(ului.
,an(ul de aplrare are o ll(ime de 3040 m i avea
probabil, ini(ial, o adancime de vreo 15 m.
11.1.8. lAkACLlSLL
CL1A|ll lO1lN
araclisul dateazl cel pu(in din vremea lui
,tean cel Mare, relcut iind apoi sub letru kare, cand
i se adaul un pridvor i se zurlvete interiorul pe o
noul boltire. Actuala zidire este clptueala vechii con
struc(ii din piatrl brutl. 8ol(ile sunt clzute.
294
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
llanul, dreptunhiular, se compune dintrun naos i
un altar. Naosul, boltit in semicilindru, altarul, in sert
de serl. Leltura dintre cele doul inclperi se ace prin
trei arcuri transversale.
Absida principall ca i cele laterale sunt simple nie
in rosimea zidului. Spre miazlnoapte, doul erestre, iar
la absida principall, una. La de intrare e aezatl in ax.
Ornamenta(ie oticl. La de intrare in paraclis are
un chenar in arc uor rant. Celor cinci muluri, din care
se compunea la oriinl, li sau adluat alte opt, consti
tuinduse un portal de dimensiuni neobinuite.
lerestrele dinspre miazlnoapte au chenare drepte,
cu mulurile incruciate la col(uri, cunoscute in epoca lui
,tean cel Mare.
le tencuiala dinluntru se vld resturi de picturi, pe
doul straturi, cel de dedesubt prezintl o imita(ie de cl
rlmidl aparentl, iar cel de deasupra o rescl cu chipuri
de sin(i, in unele locuri, o imita(ie de marchetlrie in
piatrl sau de teracotl coloratl.
11.1.9. CL1A1LA lO1lN
n vremea lui ,tean cel Mare Cetatea
lotin de(inea o pozi(ie de prim ran intre cetl(ile (lrii.
\eniturile vlmii lotinului, ,vama cea mai boatl a (lrii",
erau oarte insemnate in secolul al \\, la el i in secolul
urmltor.
ln anul 1457, an crucial in istoria Moldovei, ,tean,
iul lui 8odan\odl, nepot al lui Alexandru cel 8un, i,
l
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
295
C 1 l 1 O k l l
prin mama sa, Oltea, strlnepot al 8asarabilor, venind din
|ara komaneascl pentru a birui pe letru Aron i al in
locui la Suceava, pune caplt anarhiei din (arl. Ln rls
timp de un secol, secolul de la domnia lui letru Muat
panl la domnia lui ,tean cel Mare, o tulbure epocl de
lupte ratricide, astel, se incheie. lrin pacea cu lolonia
leii restituie Moldovei lotinul, ,tean cel Mare il puse
parcllab pe Coian, inlocuit apoi cu \laicu, unchiul slu
dupl mama Oltea, ost zece ani parcllab la Cetatea Al
bl. Alt parcllab al lotinului a ost Luma, iul lui \laicu,
deci vlrul domnului.
Curand ,tean cel Mare intlrete cetatea, i o ampli
icl in scop militar, pentru a putea adlposti o arnizoanl
destul de puternicl i a servi la nevoie ca punct de retra
ere i rezisten(l. lentru a corespunde noilor condi(ii
de luptl i aplrare, pentru a rezista asediului artileriei
rele, a ost completatl zidlria cetl(ii, rosimea zidului
exterior a}unand panl la 3 metri, chiar sus la metereze
(creneluri}.
Astel, sub ,tean cel Mare cetatea va i bastionul cel
mai inaintat al Moldovei in lupta ei de emancipare im
potriva suzeranitl(ii polone i, totodatl stra}a de aplrare
a (lrii impotriva recventelor atacuri ale cazacilor i ale
tltarilor. Sub enerica i in(eleapta ocarmuire a lui
,tean cel Mare, lotinul i intreul (inut al cetl(ii a}unse
la mare inlorire economicl.
ln 147o, dupl bltllia de la \alea Albl, hotinenii au
(inut piept armatei turceti a sultanului Mahomed ll,
care a trimis un corp de armatl la lotin, altul la asediul
Neam(ului. ln cetatea lotinului ii lsi adlpostul
29o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
doamna Maria, amenin(atl de tltari la Suceava i cople
itl de masacrul a lor sli la Manop. Sultanul a suerit
,un dezastru cumplit", i ,a ost silit sl se retral in mod
ruinos", scrie cronicarul polon Lluosz.
ln vremea lui ,tean cel Mare cetatea lotinului mai
indeplinea i un rol de arbitra}, spre ,}udecata celor cu
strambltate" de la marine i spre implcarea nein(ele
erilor ce se iscau intre lei i moldoveni sub raport
}uridic, i mai ales din pricina deselor urturi de ete
moldovence renumite prin rumuse(ea lor.
Leenda spune cl inluntrul cetl(ii a ost construitl
o mlnlstire numitl Stcfania, vorba iind despre para
clisul cetl(ii clldit de ,tean cel Mare i relcut de letru
kare.
11.1.10. CL1A1LA 1lCllNA
a saritul secolului \l\ se intensiicl
sim(itor traicul la \adul 1ihinei in lelturl cu inclu
derea 1ihinei in renumitul drum comercial moldo
venesc ce lea Luropa Occidentall cu Orientul. Le aici
incolo centrul vamal 1ihina avea sl eectueze impor
tante opera(ii de tranzit. ln acest context la inele seco
lului al \\lea lanl vechea localitate moldoveneascl
1ihina a ost construitl o ortlrea(l din lemn i plmant,
constatare conirmatl de slplturile arheoloice eec
tuate de lon lancu. ln timpul slplturilor au ost desco
perite doul an(uri adanci de aplrare.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
297
C 1 l 1 O k l l
Cetatea avea menirea de a re(ine pltrunderea in
Moldova, prin trecltoarea de la 1ihina, a tltarilor care
participaserl la campaniile otomane din 147o i 1484
impotriva lui ,tean cel Mare, dupl cum o conirml
|ctopisctu| 1arii Mo|!ovci al lui Criore Lreche i tro-
nici|c turccsti privind |lrile komane.
11.1.11. CL1A1LA SOkOCA
eche localitate pe Nistru, Soroca este
atestatl documentar pentru prima datl la 1470, iind
men(ionat satul Lrllneti din (inutul Sorocii, in acelai
an apare i numele lui Albul, parcllabul cetl(ii Soroca.
Se considerl cl ,tean cel Mare, la 1475, ridicl ceta
tea aa cum o tim noi. Cercetlrile au constatat cl ,tean
cel Mare a inll(at o cetate de plmant i lemn de avan
ardl la trecerea peste Nistru, pe locul unde letru kare
avea sl clldeascl ,pe la 1543" o cetate din piatrl. lanl
la ,tean cel Mare \a!u| !c |a Soroca nu usese aplrat de
vreo ortiica(ie.
La 20 auust 1470, in apropierea Lipnicului, ,tean
cel Mare ii inrane pe tltari, cauzandule mari pierderi
i eliberand captivii mana(i in robie. Clllrimea tltari
lor se presupune cl a trecut Nistrul anume prin \adul
Sorocii.
8iruin(a repurtatl de marele domnitor ia permis
sli rlsranl inluen(a i in partea stanl a Nistrului,
zonl acaparatl de la Alexandru cel 8un de cltre marele
298
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
duce \itold al Lituaniei. Lupl inranerea polonezilor
in Codrii Cosminului la 1497, conruntlrile dintre po
lonolituanieni i moldoveni se desloarl in stana
Nistrului. lrintre martorii cita(i in tratatul moldopolon
din 12 iulie 1499 este atestat i ,Coste, parcllab de So
roca". Mlrturie cl acele timpuri de rea cumplnl pen
tru Moldova cetatea de la Soroca era de}a o ortiica(ie
recunoscutl i in plan extern. Lupl construirea cetl(ii
de cltre ,tean cel Mare, satele din impre}urimi erau
bine aplrate de }auri. ln caz de prime}die cetatea putea
asiura securitate unui numlr relativ mare de oameni.
11.1.12. CL1A1LA OklLl
n 1470 apare pentru prima oarl in docu
mente un parcllab de Orhei.
Lrmele existente pe peninsula }oasl ormatl de
apele klutului, la 15 km est de actualul ora Orhei, per
mit ipoteza cl cetatea Orhei (Orheiul \echi} sar i l
sit acolo, intre satele 1rebu}eni i 8utuceni, intro pozi(ie
prielnicl aplrlrii. leninsula era traversatl de un val de
zidlrie i doul de plmant, care inchideau limba de
plmant spre uscat, din celelalte trei plr(i, adancimea
albiei klutului i conorma(ia rapoasl a malului inalt
puneau cetatea la adlpost de atac. Se mai distin, inl
untrul incintei, intrlrile unor depozite subterane. Cer
cetlrile arheoloice au stabilit cl atat citadela de orml
rectanularl, cu turnuri cilindrice in col(uri, cat i
l
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
299
C 1 l 1 O k l l
clldirile din incintl au ost construite de ,tean cel
Mare. Clldirile aveau doul aripi, cea de vest de 24 m i
cea de sud de 34 m lunime. Cele doul valuri de plmant
sunt adluate intro epocl posterioarl domniei lui ,te
an cel Mare.
11.2. CLk|l LOMNL,1l
11.2.1. CLk1LA LOMNLASCA
LlN 8ACAL
xisten(a unei cur(i domneti la 8aclu es
te atestatl documentar pentru intaia oarl intrun act
emis la Suceava in anul 1491. A ost ziditl de ,tean cel
Mare i de iul slu Alexlndrel. Lmisiuni anterioare de
documente din 8aclu incepand din 14o2 urcl ve
chimea cur(ii panl la mi}locul veacului al \\lea.
keedin(l a lui Alexandru voievod, iul lui ,tean,
care administra sudul Moldovei i care scrie de aici la
2o iunie 1488 braovenilor.
Azi nu se mai plstreazl din vechile construc(ii, decat
urme neinsemnate de unda(ii in col(ul dinspre nord
est al actualei cur(i a bisericii lrecista, precum i cateva
ramente de piatrl proilatl, depozitate tot in veci
nltatea bisericii, ctitorie a aceluiai Alexandru voievod,
i care lcea parte din complexul cur(ilor domneti.
_
_
300
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
LlN CO1NAkl
ituat la }umltatea drumului dintre Suceava
i lai, Cotnarii are, allturi de larllu, aima unui impor
tant centru viticol incl din veacul al \\lea (ambele lo
calitl(i sunt men(ionate ca atare la 5 oct. 1448}. Lomnul
i marea boierime ii vor i avut aici, din cele mai vechi
timpuri, reedin(e temporare, leate de proprietl(ile lor
viticole. Astlzi se mai plstreazl doar aimoasele pivni(e
domneti. ln tot cursul veacului al \\lea, se emite din
Cotnari un sinur document, la 25 martie 1454.
Se plstreazl, intre biserica atribuitl lui ,tean cel
Mare i ruinele celei catolice, numeroase pivni(e, dintre
care una ziditl din bolovani, lunl de 50 m i acoperitl
cu o boltl semicilindricl. L posibil ca dintre aceste pivni
(e, unele sl ie din a doua }umltate a veacului al \\lea.
Ceramica lsitl mai boatl pentru o epocl mai tar
zie con(ine i ramente de pllci de sobl din vremea
lui ,tean cel Mare.
a. CLk1LA LOMNLASCA
LlN CO1NAkl
n vremea lui ,tean cel Mare i Sant, Cot
nariu era un tar in toatl leea. Numele lui zice cl i se
trae de la vorba ,Cot nare", adicl nare cot de cotit va
sele, cl pe atunci vinul se mlsura cu harlul i de la
vorba harlu zice cl se trae numele tarului larllu.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
301
C 1 l 1 O k l l
Aici la Cotnari avea ,tean\odl cur(i domneti, in
con}urate de o ospodlrie mare i rumoasl, cl ,tean
\odl era ospodar in toatl reula i era dornic sl vadl
in (ara lui numai sate mari i boate, rldini de pomi,
dealuri cu podorii, iazuri cu peti, mun(i plini de el de
el de vite de soi i rumoase. Le aceea dlruia mereu
plmant i lcea mereu rlzei pe oamenii vite}i i cinsti(i,
ca sl trliascl din belu i sll pomeneascl veac de veac,
ca ost cu priin(l asupra lor.
Ll avea podoria pe dealul Mandrului, de la vale de
biserica slseascl i ,tean\odl zice car i rlsldit intai
i intai vie in Cotnari. Lar podoria domneascl nu era
tocmai de soi aa cl dealul Mandrului nui da vie mandrl
i nici vin bun. Lrau al(i cotnlreni care aveau vie cu
poaml intrales i lceau vinuri bune, mai dihai ca \odl,
cum era via lui Zlaciu i a altor podoreni.
,tean cel Mare nu sa llsat sl ie de rasul podore
nilor, ci sa apucat a adus nite poaml unureascl, de
soi bun, cl nu se mai ala aa soi de poaml bunl in toatl
(ara Moldovei.
Lnii spun cl a aduso de la Santul Munte i iatl cum:
,tean cel Mare in tinere(ea lui a invl(at la |arirad me
teuul turcesc de a se rlzboi i acolo sa imprietenit
cu nite cllulri de la mlnlstirea Zuravului din Santul
Munte.
Lupl ce sa lcut el domn, lea trimes cllulrilor de
la Santul Munte in mai multe randuri mul(ime de bani
i cllulrii, auzind cl via lui ,tean\odl de la Cotnari
nui tocmai soi, iau dlruit din partea lor vreo 5 000 de
302
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
butuci alei din viile cele mai vestite, in ciubere cu
plmantul de pe loc i aa ia trimes in Moldova.
,tean\odl a primit darul cu multl bucurie, i a pus
de ia rlsldit cum a tiut mai bine, a dat Lumnezeu de
sa prins i sa ridicat nite vi(e luni i butucoase i cu
nite struuri mari cu bobi(ele macate, i la ust erau
sllcii ca merele hultuite in rlchitl. Mustul era tot sllciu
i aa era panl la un an, deacolea dupl cenvechea se
lcea deo bunltate stranicl, incat nu se mai lsea vin
pe potriva lui in toatl (ara Moldovei, da nici in (lrile
meiee cu (ara noastrl. \inul din podoria domneascl
de la Cotnari era clutat amarnic i era loarea ospe(elor
domneti i boiereti.
Oricine cerca sl rlsldeascl carlii din via lui ,tean
\odl nu izbutea deel, cl nui priia locul, pentru cl in
podoria domneascl iecare butuc avea plmant din locul
de unde a ost adusl via.
Cu vremea, via lui ,tean cel Mare a a}uns pe multe
maini, a clutato dupl cum sa priceput i a putut, aa
cl dupl ce a stlpanito vestiernicul Neculai koseti koz
novanu, via a pierit i locul a rlmas in parainl.
le cand petrecea ,tean cel Mare la Cotnari, mai pe
to(i ospodarii de prinpre}ur ia lcut rlzei i lea dat de
toate cu indestulare ca sl trliascl mul(umi(i. Lea dat
celor din satul Lomnetii Mari, care lceau elurite
slu}be la curte, de hlituit la vanltori, cu clratul painilor
i a lemnelor la curtea domneascl, de aceea se chemau
oamenii domneti, iar satul sa numit Lomneti i cu
vremea a schimbat numele in uumcsti.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
303
C 1 l 1 O k l l
Cospodarilor din satul Cropni(a, tot ,tean cel Mare
lea dat plmant, cl aveau aitia slu}be la curtea dom
neascl. Lnul Ciohodariu din Cropni(a inri}ea de incll
(lrile domneti i din vi(a lui sunt urmai in ziua de
astlzi.
le dealul din partea de rlslrit a satului Scobin(i din
comuna 8adeni ,tean cel Mare a avut altl curte dom
neascl.
LlN lAkLAL
n anul 148o ,tean cel Mare reconstru
iete, dandui probabil o mai mare dezvoltare, curtea
domneascl de la larllu, care data din veacul al \l\lea.
L aezatl pe un platou terminat in rapl spre malul
8ahluiului, in apropierea bisericii S. Cheorhe, pe care
acelai domn o inll(ase in 1492, ca bisericl a cur(ii.
lisania pusl de ,tean i descoperitl la 1871, se pls
treazl acum in colec(ia Muzeului Na(ional de artl:
,8inecinstitorul i de lristos iubitorul, lo ,tean
voievod, din mila lui Lumnezeu domn al (lrii Moldovei,
iul lui 8odan voievod, a lcut aceste case, care sau
inceput a se zidi in anul o994 (148o}, luna... 20, i sau
sarit in acelai an, septembrie 15".
Curtea de la larllu a ost una din reedin(ele prin
cipale ale lui ,tean cel Mare, mai ales cltre saritul
l
304
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
domniei sale. Lrmaii sli, indeosebi letru kare, au
locuit i ei deseori la larllu.
Lupl arderea cur(ii domneti de la lai, la 20 octom
brie 1o24, kadu Mihnea sa mutat la larllu, aducand
unele imbunltl(iri vechii cur(i.
Misionarul 8andini, care a vlzut in 1o3o palatul de
la larllu, il socotea drept o operl de stil italian. Aspec
tul slu impunltor il lcea sll numeascl ,insine pa
latium".
ln veacul al \\lll, la 1727, cand a ost vizitatl de
Scarlat Chica, iul mai mare al domnitorului Criore
Chica, curtea domneascl era in picioare.
Listruerea aproape totall a cur(ii se datoreazl
veacului al \l\lea, cand localnicii au dlramato pentru
ai construi case din materialul ei.
Azi se plstreazl numai unda(iile, din care se poate
deduce planul dreptunhiular al unei incinte incon
}urate de puternice ziduri. larba i plmantul au acoperit
zidurile desplr(itoare dintre inclperile locuin(ei dom
neti. le latura de est se plstreazl incl vaste pivni(e, cu
bol(i de piatrl i cu bol(i de clrlmidl, spri}inite pe stalpi.
La sud, o micl inclpere de plan octoonal era ,eredeul
domnesc".
Slplturile arheoloice intreprinse au dat la iveall un
boat material ceramic din epoca lui ,tean cel Mare:
pllci de sobl, pllci de decor interior, pllci pavimentare
etc., smll(uite i decorate cu iuri in relie (cavaleri,
scene de luptl, s. Cheorhe, Melusina etc.} ca i cele
alate in slplturile de la Suceava i care dovedesc luxul
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
305
C 1 l 1 O k l l
interior al acestui palat, asemlnltor cu acel al cetl(ii de
scaun de la Suceava. Astlzi se mai plstreazl doar un
da(iile alate la sud de bisericl.
LlN lL,l
onstruirea la lui a unei cur(i domneti
era motivatl de aezarea strateicl a localitl(ii, prin care
treceau drumurile comerciale spre lolonia i 8izan(,
\ene(ia, Lnaria i kusia.
Lin ansamblul de clldiri ce ormau curtea dom
neascl ridicatl de ,tean cel Mare la lui, nu se mai
plstreazl nimic, in aara unei pivni(e, de altel de atri
bu(ie incertl, situatl sub actualul palat episcopal.
Curtea a ost utilizatl drept reedin(l i de iul lui
,tean cel Mare, 8odan al llllea, care moare aici, in 1517.
ln secolul \\ll era in stare de ruinl.
LlN lA,l
aul, pomenit incl din 1408 ca punct de
vaml pe unul din marile drumuri moldoveneti, a avut
cur(i domneti men(ionate prima datl la 1434. ,tean
cel Mare extinde incinta i construiete, spre nordest,
_
_
30o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
bastioane de aplrare. Astel \odl mlrete reedin(a,
construind un ansamblu de locuin(e i clldiri auxiliare,
aezate intro incintl ortiicatl, intlritl cu turnuri, ce
cuprindea i biserica s. Nicolae Lomnesc.
Curtea era situatl pe locul actualului lalat al Cultu
rii (ostul lalat Administrativ}, pe un mic platou domi
nand privelitea spre sudvest, cltre dealul Cetl(uia. le
latura sudicl, ea era aplratl nu atat de inll(imea destul
de micl a unui mal rapos, cat de insui lacul cu care se
invecina.
Levenitl reedin(l principall a domnului o datl cu
statornicirea capitalei la lai, dupl 15o4, in timpul lui
Alexandru Llpuneanu, curtea a ost, panl aproape de
timpurile noastre, distrusl de incendii, devastatl i
relcutl, in parte sau total, in mai multe randuri.
La saritul veacului al \l\lea, lucrlrile de creare a
pie(ii din a(a lalatului Administrativ au dat la iveall o
parte din zidurile de incintl ale vechii cur(i, cu turnuri
de plan pltrat, i zidul por(ii, ele au ost tot atunci in
ropate sub caldaram.
11.2.o. CLk1LA LOMNLASCA
LlN llA1kA NLAM|
unoscutl documentar ca existand in anul
1491, cand ,tean cel Mare intlrea mlnlstirii 1azllu trei
sate ,din ocolul cur(ilor noastre de la liatra".
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
307
C 1 l 1 O k l l
larte din ruinele cur(ii domneti din liatra au ost
scoase la luminl prin slplturile incepute in 1954.
Situat in centrul oraului, in imediata apropiere a bi
sericii s. loan, i intinzanduse sub clldirea i curtea
liceului, monumentul este in lelturl cu celelalte doul
construc(ii ale lui ,tean cel Mare, biserica vecinl i tur
nul clopotni(ei.
Lin vechiul palat domnesc, se cunosc panl acum
cateva elemente, care pot sl dea unele inorma(ii de de
taliu asupra planului, sistemului constructiv i decora
(iilor interioare, dar nu o viziune de ansamblu.
Slplturile au dat la iveall col(ul de nordvest al piv
ni(elor palatului cuprinzand o inclpere de acces, un co
ridor lun i patru alerii.
ln pivni(l se pltrundea printrun arlici cu 12 trepte
de ste}ar.
lnclperea, dreptunhiularl, era acoperitl cu o boltl
semicilindricl din clrlmidl i comunica cu coridorul
printro ul prinsl in stalpi de piatrl cioplitl. Coridorul
(lun de 11 m} era acoperit i el cu o boltl din clrlmidl
i bloche(i de tu calcaros, astlzi distrusl. ln undul
coridorului, spre vest, se deschide o ereastrl. livni(a
este implr(itl in travee prin patru arcade de piatrl spri
}inite pe stalpi. Cele patru arcade sunt in plin centru i
ormate iecare din doi bol(ari de piatrl ecarisatl. Arcu
rile cad pe picioare de piatrl ecarisatl, cu muchile teite,
terminate spre bazl in }umltate de piramidl. 1oate
inclperile sunt construite din tu calcaros i clrlmidl.
le arlici sau descoperit urmele unor construc(ii
tarzii, din zid lrl mortar, poate un ceardac.
308
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
Zidul de incintl prevlzut cu metereze, poate mai
tarziu, dar imediat posterior domniei lui ,tean cel
Mare, a dlinuit panl spre saritul veacului trecut. loar
ta de intrare a ost dlramatl prin tlierea i llrirea
actualei strlzi ,tean cel Mare.
ln slplturile executate, sau mai lsit pllci de tera
cotl parese ornamentale, nu de sobl din vremea lui
,tean cel Mare.
a. CLk1LA LOMNLASCA
LL LA llA1kA
atedrala domneascl, ziditl intre anii
14971498, se inrudete cu celelalte ctitorii ale lui
,tean cel Mare de la klzboieni i 8orzeti8aclu, iind
caracteristicl stilului arhitectural ce se deinete in
Moldova dupl 14o0, in stransl lelturl cu activitatea
constructivl ini(iatl i sus(inutl de marele domnitor.
Monumentul reprezintl o sintezl intre tipul cu plan dre
ptunhiular i bol(i semicilindrice i cel de plan trilobat
i turll pe naos, anticipand unele rezolvlri arhitecturale
din secolul urmltor. lrivitl din interior, construc(ia se
impune prin monumentalitatea, elean(a i echilibrul
slu. Aceastl impresie este intreitl prin modul in care
sa realizat valoriicarea decorativl a exterioarelor, im
podobite cu a}utorul chenarelor de piatrl ale erestrelor
i braiele de clrlmidl i discuri smll(uite.
Construit in 1499, turnul are zidlria din piatrl bru
tl, intlritl pe liniile de imbinare cu piatrl de talie, iar in
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
309
C 1 l 1 O k l l
col(uri cu patru contraorturi care subliniazl proilul
zvelt i eleant al monumentului. lanl in urml cu cateva
decenii, turnul de sub Cozla, cu cei aproape 20 de metri
ai sli, constituia cea mai inaltl construc(ie a oraului.
Lei documentele nu consemneazl prezen(a unor
domnitori la liatra pentru o perioadl mai indelunatl,
datele arheoloice demonstreazl existen(a unei case
voievodale de dimensiuni apreciabile i cu aceleai do
tlri pe care le intalnim i la celelalte cur(i domneti din
Moldova. Numeroasele ramente de cahle ornamen
tale i de clrlmidl smll(uitl dovedesc o serioasl preocu
pare pentru realizarea unor interioare atrlltoare, iar
pivni(ele boltite, arcadele de piatrl, uile i erestrele
incadrate de chenare din blocuri inri}it cioplite vldesc
dorin(a de a realiza o construc(ie trainicl i, totodatl,
monumentall.
Lupl moartea lui ,tean cel Mare, Curtea Lomneas
cl de la liatra a continuat sli exercite unc(iile sale
economice, politice i administrative.
LlN SLCLA\A
doua reedin(l domneascl din Suceava,
cea din ora, dupl Cetatea de Scaun, a ost probabil
construitl in a doua }umltate a veacului al \\lea i
relcutl dupl distruerea ei de cltre turci la 1485.
310
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
lierde oarte mult din importan(l in a doua }umltate
a veacului urmltor, in urma mutlrii capitalei la lai.
Mai cunoate o perioadl de strllucire in prima }uml
tate a veacului al \\lllea, in timpul Moviletilor i al lui
\asile Lupu, care ace repara(ii i clldete biserica vecinl
(zisl a ,Lomni(elor", sau a ,8eizadelelor"}.
Lezaectatl o datl cu distruerea cetl(ii de cltre
Lumitracu Cantacuzino la 1o75, cllltorii care o vld in
ultimul sert al veacului al \\lllea men(ioneazl starea
de plrlsire i ruinare in care se ala.
Aezatl pe un teren ocupat mai inainte de locuin(ele
din lemn ale tarove(ilor.
Lltimele cercetlri arheoloice au dus la descoperirea
unor ziduri de incintl, in prea}ma bisericii s. Lumitru,
datate din timpul domniei lui ,tean cel Mare. Materia
lele ceramice din aceeai epocl, lsite in sectorul cur(ii
men(ionlm pllcile de sobl smll(uite, decorate cu iuri
de cavaleri dovedesc acelai lux al interioarelor ca i
la Cetatea de Scaun.
LlN \ASLLl
urtea domneascl din \aslui, ora impor
tant i ortiicat in veacurile \\ i \\l, a ost construitl
de ,tean cel Mare la 148o, cand pune i o inscrip(ie
lsitl in 1871. Cea mai veche men(iune despre aezare
e din septembrie 1435. Actele emise de ,tean in \aslui
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
311
C 1 l 1 O k l l
incep din 14o4. laptul cl ele sunt mai numeroase decat
toate cele date din alte cur(i domneti (in aarl de Su
ceava} denotl cl aici se ala una din reedin(ele avorite
ale voievodului.
llrlsitl de urmaii acestuia, curtea era in prima }u
mltate a veacului al \\lllea dezaectatl i ruinatl. ln
1o35 \asile Lupu interzice utilizarea pietrei de la curtea
domneascl drept material de construc(ie pentru o
bisericl.
Actualmente nu se mai plstreazl decat resturi de
unda(ii, printre care sa lsit un rament de sculpturl
ornamentall, azi la Moooaia, e vorba de un capitel
sculptat de marmorl, decorat cu scuturi, i aezat pe un
rament de us octoonal.
Ansamblul de clldiri trebuie sl i ost destul de im
portant, de vreme ce laul din Alep vorbete, in veacul
al \\lllea, de palate, baie i ,promenade". Mlrturia sa
este conirmatl i de cllltori poloni, care vld curtea in
aceeai epocl. Astlzi se mai plstreazl doar unda(iile
alate la sud de bisericl.
11.3. lOLLkl
11.3.1. lOLLL LL LA 8OkZL,1l
cest pod este situat la km 24,810, peste
paraul numit al lui ,tean cel Mare, pe oseaua Ad}ud
Oneti. Atribuit lui ,tean cel Mare: o placl comemora
312
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
tivl din vremea lui Mihai Sturdza (18341849}, azi dis
plrutl, amintea acest apt. A ost reparat in 19021903,
intlrinduise bolta cu ciment, inlocuinduse cateva pie
tre lipsl i relcanduise parapetul.
lodul este din piatrl brutl, leatl cu mortar de var
ras, are o arcadl in plin centru, spri}initl pe doul culee
inalte de aproape 2 m.
11.3.2. lOLLL LL LA
CAN|ALAkL,1l\ASLLl
odul de la Cln(lllreti\aslui, este situat
pe oseaua \aslui8uhliti, peste raul 8arlad.
11.3.3. lOLLL LL LA lA,l
(ZlS AL LLl ,1LlAN CLL MAkL}
radi(ia, inreistratl de Miron Costin,
atribuia lui ,tean cel Mare construc(ia unui pod de
piatrl la lai. Ln document din 1827, reproducand tiri
din 17o5, il situeazl ,la ura Clcainii ot mahalaua 1ra
pezlneascl". O datl cu pavarea lailor in secolul al
\l\lea, sa pierdut urma acestui pod.
_
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
313
C 1 l 1 O k l l
11.3.4. lOLLklLL LL LA CO1NAkl
odurile de la Cotnari, }ude(ul lai. lrimul
peste paraul Car}oaia, celllalt peste paraul Zlodica.
11.4. MANAS1lkl
11.4.1. LLCLNLA
MANAS1lkll lL1NA
icl trlia in chilia aceasta un cllulr: La
niil Sahastru. li zicea lumea sahastru, pentru traiul slu
sinur. Acesta a ost coborat din cer de Lumnezeu pen
tru a ace bine oamenilor rltlci(i prin pustietatea aceas
ta. Ll nu manca aproape nimica.
lntro searl veni peste dealul acesta, pe apa \i(eului,
,tean cel Mare i cu un arat deal slu. Ll a ost dovedit
de dumani i clta loc de odihnl. ,i sa aezat sl se odih
neascl pe piatra aceea mare. Cum sta el aa, iacl vede
o luminl in ereastrl la sahastru, clci atunci el ii lcea
rulciunea sa de searl. lndatl ei mer cltre chilie, clci
erau tare llmanzi.
A}uni acolo, ,tean bate in ul.
Cinei acolo? intreabl Laniil.
Om bun, rlspunde ,tean.
Lacl e om bun, sl intre:
Li intrarl inluntru.
Ceai pl(it deai venit i pe la mine?
Nlcl}it i amlrat cum era, nu zise nimic.
314
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
Lu tiu cei cu tine. Le ml ascul(i ce (ioi spune eu,
sl tii cl dovedeti planltatea. Altminterea e rlu:
}ur pe eciorul meu cl (ioi asculta toate poruncile:
Atunci, pune urechea la piciorul meu stan: Ce
auzi?
Ce saud? Numai plansete i }lluiri.
8ine zici: Acestea, ,teane, sl tii cls }lluirile (lrii:
lune amu urechia la piciorul meu drept: Amu ce auzi?
Amu aud cantece rumoase.
8ine zici: lune and cl de unde ai auzit acele can
tece, aci o manlstire:
Lar unde cantl? intrebl ,tean.
,tii unde, ,teane:? lacl acolo acel deal, suie maini
desdediminea(l pe el i trae cu arcul, iar unde o sl
lseti sleata iniptl, sl tii cl de acolo saude cantand:
Lar amu plrinte, te ro sl ne dai un pic de mancare
cl tare llmanzi suntem:
8ine dar eu, ,teane, nu mlnanc nimic. Le unde
sl(i pot da ceva?
Cautl, plrinte, cl nu ne mai putem (ine pe picioare
de llmanzi:
Clutl Laniil in toate plr(ile, in urml lsi un pic de
prescure din care dldu i lui ,tean o bucl(icl, i ara
tului, ii mai rlmase i lui un pic, cl era blaoslovitl
prescurea ce leo dlduse.
Lupl ce au terminat ei ospl(ul, sau culcat amandoi
in chilie, iar sahastrul a rlmas aarl ca sli plzeascl.
Cand rlslri soarele, Laniil bltu la ul:
Scoall, ,teane, i dute:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
315
C 1 l 1 O k l l
Li se scularl pendatl i se suirl sus pe deal. Scoate
,tean arcul i trae, dar sleata sa implantat hlt in
pldure. lendatl ei merserl in clutarea locului unde sa
implantat. Lupl lunl clutare, ei o lsesc implantatl
intrun paltin bltran. Lar cu cine sl zideascl el mlnl
stirea, cand ei erau numai doi: Atunci se duce ,tean
noaptea, la \olovl(, i ia biserica de acolo i panln ziul
o aduce aici. 1ot panln ziul o i proptete, insl nici mio
proptete bine, cand iatl vede venind pe turci. Li lau
vlzut pe ,tean cand a dus biserica iar acum au venit sll
prindl. ,tean, vlzand aceasta, intrl in bisericl i se rul
lui Lumnezeu ca sll scape.
Ascultandui rua, dldu o cea(l rea de nu vedeai la
un pas. Amu turcii se zlplciserl i incepuse a se omori
intre ei. Se blturl ei aa panl la amiazl, cl nu mai rl
mase de ei decat doi oi(eri care, de teaml ca ,tean sl
nui ucidl, o luarl la ul. lierind cu to(ii, cerul incepuse
sl se lumineze. ,tean, bucuros, merse la Suceava i
aduse meteri ca sl zideascl o manlstire mandrl. Au
venit i din |ara komaneascl mul(i ca sl locuiascl pe
aici. Lin unul din aceia ml tra i eu. Aceastl poveste
miau spuso i mie bltranii, o spun i eu urmailor mei.
a. MANAS1lkLA lL1NA
tean\odl cel 8un multe rlzboaie a bltut,
i aa se aude din oameni vechi i bltrani, cate rlzboaie
au bltut, atatea mlnlstiri i biserici a lcut.
,
_
31o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
Cand sa apucat sl acl mlnlstirea lutna, a tras cu
arcul ,tean\odl dintrun var de munte, ce este lanl
mlnlstire i unde a a}uns cu sleata acolo a lcut pristo
lul in altar, i este mult loc, de unde a tras panl la mlnls
tire. lusau i pe trei boiernai deau tras, pe vltaul de
copii, i pe doi copii din casl, deci, unde a clzut sleata
vltaului de copii, a lcut poarta, iar unde a clzut sleata
copilului din casl a lcut clopotni(a, iar un copil din casl,
zice, sl i intrecut pe ,tean\odl i sli i clzut sleata
intrun deluel ce se cheaml Sion, ce este lanl mlnls
tire, i este semn un stalp de piatrl: i zic sli i tliet
capul (copilului} acolo, dar intradevlr nu se tie, numai
oamenii aa povestesc.
losta i bisericu(l de lemn intru acel deluel, i sa
rlsipit, iind de lemn. ,i aa a ost lcut mlnlstirea de
rumoasl tot cu aur poleitl, zurlveall, mai mult aur de
cat zurlveall, i pe dinluntru i pe dinaarl, i acope
ritl cu plumb.
Zic cllulrii, sl i ost lcut i senicele cele mari i
cele mici, i policandru i hora, tot prinse de arint i pe
urml sl le i luat un domn i sl i lcut altele de spi}l,
care leam apucat i noi, iarl stricanduse un clopot mare
la mlnlstire i lcand cllulrii clopotul a doua oarl, a
pus aceste toate ce scriu mai sus in clopot ca sl ie mai
mare.
Llsata ,tean\odl cel 8un la mlnlstirea lutna, dupl
moartea lui, arcul lui i un pahar, ce vorbeau cllulrii la
mlnlstire cl este de iaspis, ce era in chipul marmurei
albe i al aruriei, ca sl ie intru pomenire la santa
mlnlstire, i arcul la ost trland cu varte}. La vremea
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
317
C 1 l 1 O k l l
lui Constantin Cantemir\odl iind rlscoall, a venit
nite cazaci cu lei i moldoveni }oimiri, vrand ca sl
}lcuiascl ce ar lsi in mlnlstire. Leci iind un turn cu
bunl tlrie, nu puteau sl }lcuiascl, deci, au zis cllu
lrilor sl dea turnul, cl nu vor lua mlnlstirei nimicl.
larl cllulrii necrezand nu voiau sl dea turnul, iarl
cazacii i cu leii i cu moldovenii indatl au aprins
mlnlstirea, iar cllulrii, vlzand cl aprind mlnlstirea,
indatl au dat turnul.
Atunci indatl avand pute de apl acei cazaci, lei i
moldoveni au stins ocul. Leci atunci au }lcuit tot din
turn ce a ost a boieri i a neu(ltori, iar a mlnlstirei nu
a luat nimicl, lrl numai arcul lui ,tean\odl. laharul
a ost panl la a treia domnie a lui Mihai kacovi(l\odl i
sco(andul din turn un eumen, anume Mihail Chislli(l,
i vrand sl se lleascl, a blut la masl cu acest pahar a lui
,tean\odl, cu nite slui boiereti ce erau zlotai, i
band mult cu acel pahar, sa imbltat, i iind be(i au stri
cat un lucru scump domnesc i de minune ca acela.
b. MANAS1lkLA lL1NA
datl ,tean cel Mare a ost bltut intro
bltllie i rltlcind prin (arl a a}uns in pldurea \i(eul.
Acolo a dat peste un pustnic bltran, cu o barbl albl
panln brau, care avea chilia intro stancl despicatl in
doul plr(i, intro parte a despiclturii dormea el in
cealaltl ii lcea rulciunile lui.
318
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
A}unand ,tean acolo se rul sll primeascl, iind
zdrobit de atata trudl.
lustnicul ia rlspuns:
Le eti om plmantean, intrl, iar de eti ciuma
pldurii se te duci mai in undul pldurii.
Sunt om plmantean.
Lacl eti om plmantean, cine eti i cum de vii pe
locurile acestea plrlsite i tocmai la vreme de noapte?
Lu sunt ,tean\odl, is bltut i rlnit de plani i
am venit sl(i cer pova(l.
Aa: Apoi intrl.
Cand a intrat \odl, pustnicul ia lcut loc sl adl pe
o llicioarl de piatrl.
,tean se aezl ii istorisi pustnicului toate pl(aniile.
Nu te intrista, il incura}l pustnicul. ,i la ruat sl
osplteze cu dansul nite mllai mlrun(ll iert cu apl
curatl i nite rldlcini stranse de dansul din pldure.
le urml sau pus pe odihnl.
Lrept la miezul nop(ii, ia pustnicul pe ,tean de
manl ii zice:
Lrmeazlml: au ieit amandoi din chilie.
A}unand intrun loc, pustnicul il strane pe ,tean
de mana dreaptl i il intreabl:
\ezi ceva?
Nu vld nimica, rlspunde ,tean.
ll stranse a doua oara i iar il intrebl:
\ezi ceva?
Nu vld nimica.
Atunci pustnicul il stranse iar pe ,tean de manl,
cllcandul tot atunci i pe piciorul drept.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
319
C 1 l 1 O k l l
\ld: rli ,tean.
Ce vezi?
Nite lumini.
lm, draul meu, acelea nus lumini i locul acelai
sant. lune(i in and cli ace acolo o mlnlstire i aai
birui planii.
Lupl bltaie, am sl ac, a }uruit ,tean i pe urml
amandoi sau intors in chilie i se hodinirl panl dimi
nea(a.
A doua zi a strans ,tean oastea cea rltlcitl i cu
al(ii ca(i ia mai lsit prin (arl au bltut cumplit pe du
man. ,tean pune de zidete mlnlstirea lutnei.
ln temelia mlnlstirei din partea stanl, ,tean\odl
a poroncit sl zideascl o clldare mare cu albeni, aur
mult i arint, cl nimenea pe lumea asta nare sl se
atinl de comoara ceea decat insui ,tean.
Ll ar sl scoatl banii aitia, cand a invia. ,i el are slnvie
inainte de invierea cea de obte, calare pe calul lui i cu
sabia in mana dreaptl (inando drept in sus.
1o(i banii i celelalte odoare care sunt zidite in
temelia mlnlstirii, are sl lemplr(eascl celor care cred
aptelor lui, in leea cretineascl i in na(ia romaneascl.
c. MANAS1lkLA lL1NA
onstruc(ia bisericii, inceputl la 4 iulie
14oo, a ost terminatl la 14o9, sin(irea sa lcut in
1470. lncinta, turnul de intrare i restul ortiica(iilor au
320
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
ost ridicate la 1481, dupl cum rezultl din pisania ae
zatl pe turnul de la intrarea in mlnlstire:
,8inecinstitorul domn a toatl (ara Moldovei, marele
lo ,tean voievod, iul lui 8odan voievod, a zidit i a
lcut mlnlstirea aceasta intru numele sintei Nlscl
toare de Lumnezeu, in timpul arhimandritului loasa, in
anul o989 <=1481>".
kelcutl de ctitor la 1484, in urma unui incendiu,
biserica a ost reconstruitl de Cheorhe ,tean dupl
distruerea ei de cltre cazaci in 1o54, lucrlrile termi
nanduse sub lstrate Labi}a, la 1oo2, cum aratl pisania
alatl deasupra uii de intrare a pronaosului.
lmportante lucrlri de restaurare, atat la bisericl (re
acerea acoperiului, tamburul in stil baroc al turlei, par
doseala, iconostasul}, cat i la ortiica(iile mlnlstirii, au
ost executate intre anii 175o17o0, prin inri}irea
mitropolitului lacob lutneanul. O inscrip(ie din anul
1757, purtand numele lui Constantin kacovi(l, cu ste
mele reunite ale Moldovei i |lrii komaneti inscrip(ie
care poate i vlzutl pe turnul de la intrare, pe a(ada din
spre incintl era menitl sl aminteascl unele din aceste
lucrlri. Lltima restaurare a ost executatl de komstorer
in 1902, cand sa relcut acoperiul bisericii i sa adl
uat partea inustl care prelunete turla ziditl de
mitropolitul lacob.
Lin ortiica(iile construite de ,tean in }urul mlnls
tirii, se mai plstreazl doar turnul numit ,al tezaurului".
ln bisericl se plstreazl numeroase pietre de mor
mant, printre care cea a lui ,tean cel Mare i altele ale
amiliei sale.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
321
C 1 l 1 O k l l
ln muzeul mlnlstirii se lsete panl azi cea mai
valoroasl colec(ie de broderii, ma}oritatea provenind din
vechea bisericl.
11.4.2. MANAS1lkLA CAlklANA
n 8asarabia este o mlnlstire veche urzitl
i inzestratl de leromonahul Chiprian Muat\odl, un
mo al lui Alexandru cel 8un i de aceea sau zis mlnls
tirei: Mlnlstirea Chipriana.
Mlnlstirea Clpriana a ost de multe ori tocmitl,
innoitl i inzlstratl de mul(i domni ai Moldovei, intre
care a ost i ,tean\odl cel Mare i Sant cu tot neamul
lui.
Aici petrecea ,tean\odl vara cateo bucatl de vre
me cu toatl amilia lui domneascl. Aa, odatl, sosise
,tean la mlnlstirea Clpriana i intro zi sa dus la vanat
prin pldurile dimpre}urul mlnlstirei. \anltorii i osta
ii carel inso(eau au vanat el de el de animale, dar \odl
a prins sinur o clprioarl vie, mandrl i pestri(l cu pete
albe i surii. 1o(i vanltorii, ostaii i oaspe(ii care il into
vlrleau pe domn, se minunau de chipul hibaci cum a
prinso \odl i de petele care leavea, nici mai mici, nici
mai mari decat un oloan de zece bani, cum nu se mai
vlzuse aa el de clprioarl.
\odl, Loamna, copiii, emeile de casl cu to(i curtenii
i strlinii nu se mai puteau sltura uitanduse la dansa.
Mul(i mira(i de cele ce auzeau despre caprl, veneau din
l
322
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
deplrtlri, ca so vadl i sl se minuneze, iar uneia intre
bau: ,Le unde i cum de se all aa clprioarl pe locurile
acestea?"
1o(i lludau hiblcia i apta lui ,tean i credeau
cli o minune dumnezeiascl.
Cand a adus \odl clprioara la mlnlstire, a dato in
sama unui (ian.
lanu: ochii i capra, ,oldan sl(i ie dea}utor.
lanu i cu ,oldan o inri}au cum tiau mai bine i
capra se lcea din ce in ce mai rumoasl, incat era dea
minunea. Aa cl sa dus vestea i povestea de capra asta
i din care pricinl mlnlstirea lui Chiprian sa numit
mlnlstirea Clpriana.
ln vremea cand se ala ,tean\odl la mlnlstirea
Clpriana, Loamna lui era inreunatl i a lcut un copil,
care i lo moit llnuoaie, (ianca lui lanu, cel care
inri}ea de clprioarl.
Lupl ce Loamna sa rldicat din lehuzie, slnltoasl i
cu plodul voinic, \odl i Loamna au mul(lmit i (ianu
lui lanu, care avea in saml clprioara i (iancei, cl ia
moit bine copilul.
Loamna lea dat daruri din casl, iar \odl ia dat lui la
nu i llnuoaiei iertare de robie, ca sl ie slobozi pen
tru totdeauna, leo dat o moie pe apa }i}iei, din care sl
trliascl erici(i i iau luat la curtea Lomneascl sl in
ri}eascl de copiii domneti.
Zicecl de la (ianul acesta lanu se trae tot nea
mul boierilor lanu din 8asarabia i din Moldova.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
323
C 1 l 1 O k l l
a. ,1LlAN CLL MAkL ,l SlAN1
LA CAlklANA
rintre domnitorii care au contribuit ie la
reclldirea unor construc(ii mai vechi, ie la inll(area
unor ediicii noi sau la sporirea poten(ialului spiritual al
mlnlstirii Clpriana un loc aparte ii revine lui ,tean cel
Mare i Sant. Cu toate cl in aceastl privin(l sau plstrat
pu(ine inorma(ii documentare, iar acelea de care dis
punem sunt in bunl parte leendare, se poate airma cu
certitudine cl marele voievod a meritat pe bunl drep
tate acea amintire luminoasl care a ost transmisl de
tradi(ia popularl.
ln perioada timpurie a domniei lui ,tean cel Mare
mlnlstirea Clpriana se lsea in proprietatea mltuii
sale Chia}na, iica voievodului Alexandru cel 8un i a Ma
renei, care motenise locaul de la mama sa in conor
mitate cu diploma voievodall.
ln aniio0 ai sec. \\ Chia}na era so(ia boierului Stan
ciu, ost postelnic, vistiernic, parcllab de Cetatea Albl,
comis, numit i Stanciul Marele, unul dintre iii lui Oanl
\ornicul din 1ulova, care stlpanea la vest de Clpriana
domeniul din prea}ma mlnlstirii lui \lrzar. ln urma
clsltoriei Chia}nei cu Stanciul, domeniile Clprianei i
acela al urmailor lui Oanl \ornic sau contopit, deve
nind o intinsl moie a}unsl in stlpanirea aceleiai
amilii. La inceputul lui 1470 insl intre ,tean cel Mare
i mltua sa se iscl un conlict in urma clruia voievodul
semneazl la 1 aprilie o diploml prin care domeniul ml
nlstirii Clpriana este coniscat i donat ctitoriei voievo
324
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
dale (muatine} de la Neam(, unde eumen era popa
chir Siluan. Nu ne sunt cunoscute detaliile leate de
aceastl hotlrare a domnitorului, se dovedete doar cl
a ost luatl lrl invoirea Chia}nei, dar cu consim(lman
tul so(ului ei Stanciul i iul lor lan Marza, care iureazl
printre boierii ce expriml credin(l lui ,tean i conirml
numita diploml. Conlictul aplrut in sanul casei dom
neti sa consumat intro lunl de zile. Astel, la 7 mai a
aceluiai an ,tean \oievod semneazl o altl diploml,
care practic conirml decizia sa de la 1 aprilie. Lnica
deosebire este aptul cl prin acest document domnito
rul anuleazl procedura conisclrii domeniului Clpria
nei, llsand pe seama mltuii sale inchinarea acestei
moii cltre mlnlstirea Neam(. ln lelturl cu aceasta in
diploml stl scris: ,Mltua noastrl, Chia}na, de bunl
voiea ei i nesilitl de nimeni,... a dat din ocina sa dreap
tl, pentru suletul plrintelui ei, Marina, i pentru sule
tul i slnltatea ei, mlnlstirii noastre de la Neam(, unde
este eumen rultorul nostru, chir popa Siluan....
Leci noi, vlzand buna ei voie i danie, i noi dease
menea, i de la noi, am dat i am intlrit aceastl pri
sacl...., anume prisaca lui Chiprian, la 8otne, sl ie
mlnlstirii noastre, de la noi, uric, cu tot venitul
lar hotarul acestei prislci sl ie incepand din }os,
unde cade Molovote(ul in \inevl(, apoi in sus pe \i
nevlt, panl la obarie, i poienele de la obaria \ine
vl(ului, toate panl la hotarul cneahinei, iar de la mlnl
stire drept la 1arnauca, apoi peste 1arnauca, drept la Car
lani, inapoi la hotarul cneahinei. Acesta ii este tot hotarul".
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
325
C 1 l 1 O k l l
Cinstind aptul implclrii dintre ,tean i Chia}na,
diploma voievodall consemna mai departe: "lar ei
(Chia}nei n.a.} pentru aceasta, sli acl la mlnlstire
pomenire in iecare mar(i, impreunl cu plrintele ei
Alexandru \oievod, i cu doamna lui, Marena, mama ei".
Astel, documentul ace o constatare importantl: pe
timpul lui ,tean cel Mare bunicul slu Alexandru cel
8un impreunl cu so(ia sa erau cinsti(i in rulciunile
cllulrilor de la Clpriana in iecare slptlmanl, in ziua
de mar(i, lucru ce reprezintl un semn de respect pentru
binelcltorii de la intemeiere.
lrin semnarea diplomelor domneti de la 1 aprilie i
7 mai 1470 sa pus inceputul unei noi etape in dezvol
tarea mlnlstirii de la \inevl(. Astel, complexul mo
nastic devine din nou proprietate voievodall, dar care
pentru o perioadl de vreme ii va pierde independen(a
administrativl i va i sub ocarmuirea mlnlstirii Neam
(ului. Cat timp a durat aceastl situa(ie nu se tie. Se
poate airma doar cl pe la mi}locul sec. \\l mlnlstirea
Clpriana era din nou o mlnlstire voievodall de sine
stltltoare. Nu este exclus ca acest statut sl i ost ob(i
nut incl pe timpul lui ,tean cel Mare, spre saritul
domniei lui, in perioada sau dupl terminarea lucrlrilor
de reconstruc(ie de la mlnlstirea Neam(ului (1497}. ln
lelturl cu aceasta vom preciza cl tiin(a istoricl
contemporanl nu dispune de dovezi concrete privind
activitatea ctitoreascl a lui ,tean cel Mare la Clpriana.
Liploma lui Antioh Cantemir din anul 1o98 adusl de
cltre unii cercetltori drept arument la acest capitol
este discutabill in multe privin(e i nu poate servi drept
32o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
bazl pentru rezolvarea problemei privind intemeierea
mlnlstirii Clpriana.
Avand insl in vedere puternica tradi(ie istoricl des
pre rolul deosebit al lui ,tean cel Mare in creterea ae
zlmantului monastic de la \inevl(, se poate sus(ine, cu
un inalt rad de probabilitate, cl marele domnitor a
eectuat la Clpriana anumite lucrlri, construind unele
ediicii noi, reparand unele mai vechi, dlruind vemante
boate i averi, activitl(i care iau adus aima de mare
ctitor al acestui llca sant. Lar cea mai serioasl lucrare
a lui ,tean cel Mare de la Clpriana putea i repara(ia
bisericii Adormirea Maicii Lomnului, avariatl serios
dupl cutremurul cu manitudinea de 7,0 rade din
29 auust 1471. Lat iind aptul cl biserica de piatrl
inll(atl de Alexandru cel 8un era oarte masivl, eortul
material al lui ,tean cel Mare trebuie sl i ost destul
de mare pentru a se repara urmlrile seismului. Anume
aceste lucrlri puteau sli aducl lui ,tean cel Mare titlul
de ctitor. Lrmaii au tiut sl consemneze dupl merit
eorturile sale, plstrandui numele pentru totdeauna la
cel mai de cinste loc in lomelnicul mlnlstirii. Astel, in
prima }umltate a sec. \l\ ,tean cel Mare impreunl cu
so(ia sa Maria Loamna i iul 8odan este plasat pe
primul loc in lista ctitorilor acestui aezlmant monastic.
Luand in considera(ie aptul cl in lomelnic iul lui
,tean cel Mare, 8odan, iureazl lrl titlul voievodal,
reiese clar cl numele lui a ost consemnat in acelai timp
cu numele tatllui i al mamei, panl la urcarea sa pe tro
nul Moldovei in anul 1504. |inand cont de aptul cl
naterea lui 8odan sa produs in 1479, data ctitoriei lui
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
327
C 1 l 1 O k l l
,tean cel Mare la Clpriana poate i stabilitl intre anii
14791504, dar cel mai probabil in anii 14971504,
dupl terminarea repara(iilor de la Mlnlstirea Neam(, de
care apar(inea Clpriana la vremea respectivl.
b. MANAS1lkLA CAlklANA
n apropierea oraului Strleni, nu depar
te de Chiinlu, este o pldure intinsl. Se povestete cl
ostaii lui ,tean cel Mare mereau pe aici la vanltoare.
Colindand ei pldurea in clutarea vanatului, au zlrit o
clprioarl. Otenii iau incordat arcurile, ata sl trimitl
sle(ile spre inima clprioarei, cand tocmai a aplrut
domnul ,tean i ia oprit.
Ostaii nu au in(eles de ce nui lasl domnitorul sl o
vaneze, dar apropiinduse de clprioarl, au vlzut cu mi
rare cl blanda lpturl a clzut in enunchi i are lacrimi
in ochi.
,tean cel Mare, om cu credin(l in Lumnezeu, a
poruncit ca in locul unde a inenuncheat clprioara sl ie
ridicatl o mlnlstire cu numele Clpriana.
l
_
_
328
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
11.4.3. MANAS1lkLA \OkONL|LL
,l LANllL SAlAS1kLL
n vremile vechi, zice cl mai mul(i cllulri
evlavioi, care se stranseserl intrun loc sinuratic i in
con}urat cu plduri strlvechi, clldiserl o mlnlstire. Li ii
durarl mlnlstirea din barne roase din ste}ar trainic in
apropierea i spre asin(it de satul \icovuldeSus pe
locurile lui i o inchinarl Santului Leuren(ie. Cllulrii
se ruau lui Lumnezeu Santul pentru iertarea plcate
lor lor i ale oamenilor.
Ca sli aoniseascl cele pu(ine insl cu totul tre
buincioase pentru nevoile vie(ii, lucrau cllulrii el de
el de meteuuri.
Lintre aceti vrednici plrin(i era leromonahul Laniil
cel mai evlavios i iscusit. ,i el se indeletnicea cu cio
plirea de linuri din lemn de paltin.
Linurile le vindea prin satele invecinate i aa ii
aonisea el pu(ina paine de toate zilele. Cele cei mai rl
maneau ca prisos de la vanzarea lucrului mainilor lui i
din cele cei aduceau bunii cretini ca rlsplatl pentru
svitlnii, dezlelri, clr(ile lui Lazlr, cetanii .a. implr(ea
slracilor, vlduvelor i oranilor.
Auzise cuviosul Laniil, care de obicei petrecea numai
in post i rulciune, cl in Sirete, care era al treilea sat
de la \icovuldeSus, sar strane oameni intro zi anu
mitl din slptlmanl ca sl se desacl de cele ce au de
prisos ii cumplrl cele de trebuin(l. ,i avand i Laniil
o mul(ime de linuri ata, pe care nu lea putea desace
prin satele din apropiere se hotlri sli cerce norocul cu
mara lui, in Sirete.
l
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
329
C 1 l 1 O k l l
Se duse deci pustnicul la Stare( sli cearl binecu
vantarea i posvolenia pentru cllltorie lrl de care nar
i indrlznit el sl acl, Loamne erete, nici un pas aarl
de mlnlstire. Stare(ul incredin(at de evlavia i stator
nicia lui Laniil ii dldu bun bucuros incuviin(area cerutl,
hotlrandui ca a treia zi sl ie nezmin(it la chilia lui din
mlnlstire.
A}unand Laniil in Sirete, ii vandu indatl mara ceo
lucrase i care o adusese intro pereche de desai in
spate. Larl cu toate cli vandu indatl linurile, el de
aici nu sclpl cu una cu doul. Cretinii din partea locului
i cei de primpre}ur, auzind cl Laniil se all in mi}locul
lor, nul llsarl. Li il ruarl, unul pentru molitvl a S. \a
sile, altul svitanie pentru un bolnav, celllalt pentru
dezlearea i mlsluirea unei emei ce trlea sl moarl
.a. ,i adecl ce avea sl acl bietul cllulr, trebuia sl le
acl tuturor dupl dorin(l. ,tia el cl astel sl prea intar
zie i trece sorocul vremii pentru care il invoise Stare(ul
ca sl ie inapoi, darl el nldl}duia in Lumnezeu i bunl
tatea lroistosului slu. Ll se rlzandi cl este dator sl
a}ute celor ce sulr de boale, sl le alineze durerile tru
peti i suleteti i apoi, cl din prisosul darurilor creti
nilor va avea de unde a}utora pe cei slraci, aa cl rlmase
pe la cretini i zlbovi o zi peste vadea.
lntorcanduse Laniil a patra zi acasl i ducanduse
inaintea Stare(ului, el lrl sl asculte desvinuirea lui, il
mustrl aspru pentru intarziere il opri dea iei din
mlnlstire un timp indelunat.
8ietul Laniil, dei se tia lrl oarecare vinl mare,
primi cu supunere mustrarea asprl a Stare(ului i pe
330
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
deapsa cea rea, darl se hotlri in sine cl pentru ca
cllcat porunca Stare(ului i a intarziet cu o zi, aceea ce
nu i se intamplase niciodatl inainte, sl se tral pentru
saritul vie(ii in undul mun(ilor, intrun loc cu totul
neimblat i pustiu i sl se acl sahastru. ,i aa i lcu.
Se trase adecl intrun codru necllcat de picior de om,
care era intre mun(ii de la asin(it miazlnoapte de la
mlnlstirea santului Lauren(ie i intro deplrtare ca de
un ceas i mai bine.
Aici all Laniil un locuor, cei venea la indlmanl
iindcl una: locul era pustiu, al doilea: lanl el curea in
vale un parau cu o linurl de apl, i al treilea: cl aice co
drul era plin de stanci uriee. ,i mai ales aceastl de pe
urml insuire a locului se lovea cu dorin(a lui ca sl se
acl sahastru. Ll adicl se hotlri sli scobeascl intro
stancl de aici o chilie: unde sl se poatl adlposti de reul
iernei, de ploi i de iarele cele rlpitoare. Ani intrei
petrecu bietul sahastru in enunchi cu daltan manl i
cioplind necontenit i din reu in vartoasa stancl. Lupl
o muncl stranicl de rea, ostenitoare i indelunatl ii
vlzu i el saritl chilia. Aceastl chilie se poate vedea i
astlzi la lutna.
le cand petrecea Laniil intro searl intunecoasl in un
dul stancii sale in enunchi i se rua, iarl aarl se auzea
iorosul urlet al lupilor i urilor zice cl bltea cineva la
ua chiliei. Laniil intrebl cl cinei, iarl de aarl rlspun
se un las, cl este ,tean\odl, domnul (lrii Moldovei,
care de la vanltoare de prin mun(i a rltlcit de so(ii lui.
,i iind aarl rozav de intuneric nu poate ala clrarea
deci se roal sll primeascl la masl. Sahastrul deschise
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
331
C 1 l 1 O k l l
ua chiliei il primi pe \odl sl maie. ln acea noapte,
zicese, Laniil sll i induplecat pe ,tean\odl sl rldice
in acele locuri, un loca i Lumnezeu ii va a}uta la toate
treburile lui. ,i ,tean\odl primi voios satul Saha
strului, era doarl un om evlavios i cu rica lui Lumne
zeu ca rar altul i zidise i mai inainte incl multe locauri
dumnezeieti.
lncepu sl zideascl i aici o mlnlstire alnicl, pe care
sarindo o numi a |utnci dupl paraul ce cure allturea
spre vale.
Cum se isprlvi mlnlstirea lutna curserl la ea i o
mul(ime de cllulri de prin toate mlnlstirile i schi
turile din (arl, aa i din cea a S. Lauren(ie din \icovul
deSus. Aceasta de acum inainte rlmase pustie i cu vre
mea clldirile ei incepu sl se risipeascl. 8iserica cea de
ste}ar a mlnlstirei zice sl se i mutat mai tarziu in alt sat
a clrui nume sa uitat cu vremea cu totul. Aa cl nu a
rlmas nimica din aceastl mlnlstire i nimeni nar ti cl
ea candva in timpuri a ost, dacl poporul nostru nu near
i plstrat istoria i pentru aceea poartl locul numele
|aura, scurtat din Lauren(ie.
Laniil zice cl sl i prorocit, cl in satul \icovuldeSus
poporul astel se va inmul(i, cl va i lipsl ca biserica sl
teascl mereu sl se adaoe i sl se mlreascl de 3 ori cum
era, ba cl va veni vremea cand se va zidi chiar pe acel loc,
pe care a ost mlnlstirea S. Lauren(ie, o bisericl sl
teascl.
Sahastrul Laniil, dupl ce sa zidit mlnlstirea lutna
i sa urzit acolo un sltior de 12 amilii, a plrlsit chilia
lui din stanci i sa lcut nevlzut. Se povestete cl sa
332
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
aezat intro pustietate i mai mare, precum ii pusese
el canonul cand cu probozania Stare(ului, ca panl la sar
itul vie(ii sl petreacl in adancl sinurltate.
Zice cl el sa statornicit pe un loc pustiu i sllbatic
pe paraul \orone(ului sau apa Corbului. Aici petrecea ca
i in chilia lui de stancl de pe lutna, in post, rulciune,
in invl(area celor ce veneau la el. Aici sa mai intalnit
Laniil cu ,tean\odl dupl bltllia de la \aleaAlbl sau
klzboieni. ,tean in nevoia lui la ruat pe Laniil sll sl
tuiascl, Laniil ii zise sli stranl oastea, sl se lupte cu
dumanul, cl va invine, dacl va lldui sl zideascl pe
acele locuri un loca lui Lumnezeu.
,tean\odl ascultl satul sahastrului, invinse pe
turci i zidi pe apa Corbului (\orone(ului} o mlnlstire
rumoasl numitl a \orone(ului.
a. MANAS1lkLA \OkONL|
tean\odl, bltut de turci la klzboieni, sa
dus la Cetatea Neam(ului, unde se ala mumlsa. Lar
aceasta nu la llsat sl intre in cetate, spunandui cl pasl
rea in cuibul ei nu piere. Sl acl el bine i sl se ducl sl
stranl oaste, cl astel va izbandi.
Merand atunci ,tean prin Moldova, a a}uns la \o
rone(, unde trlia un cllulr sahastru, pe nume Laniil.
8ltu \odl la ua sahastrului, iar acesta ii rlspunse sl
atepte panl ce ii va termina rua. Apoi il cheml in chi
lie il spovedi.
,
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
333
C 1 l 1 O k l l
Lupl spovedanie, ,tean il intrebl pe Laniil ce va sl
acl cu (ara, so inchine turcilor, au ba? Sahastrul ii rls
punse cl va izbandi numai dupl ce va ridica pe acele
locuri o mlnlstire cu hramul Santului Cheorhe.
La aceste vorbe, ,tean ridicl altl oaste, ii izoni pe
turci panl dincolo de Lunlre, dupl care se intoarse i
ridicl mlnlstirea \orone(.
11.4.4. MANAS1lkLA NLAM| ,l
8lSLklCA |!4|1Ak|A u0M!||
ituatl pe un aluent (Nemtior} al raului
(Neam(} care a dat numele oraului, cetl(ii, (inutului i
depresiunii in care se all, mlnlstirea Neam( ace par
te din cateoria celor mai vechi i vestite centre relii
oase cretinortodoxe i de culturl medievale din (ara
noastrl.
lnceputurile sale dateazl, in mod incontestabil, din
secolul al \\lea, cand domnitorul letru l Muat a ridi
cat aici prima bisericl.
Llterior, Alexandru cel 8un a ini(iat construirea tur
nuluiclopotni(l, iar in anul 1497, la pu(in timp dupl
victoria de la Codrii Cosminului, ,tean cel Mare ina
lizeazl zidirea bisericii |na|tarca uomnu|ui, consideratl
de cltre specialiti ca cea mai elocventl expresie a
stilului arhitectural moldovenesc ce se deslvarete in
secolul al \\lea.
334
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
Cu toate cl a avut suicient de mult de suerit dea
lunul veacurilor, ca urmare a repetatelor ac(iuni de
pradl ale otilor strline, a incendiilor, cutremurilor sau
a unor reaceri mai pu(in inspirate, biserica actuall ia
plstrat atributele esen(iale de monumentalitate i
autenticitate. Lin punct de vedere al planului construc
tiv, la Mlnlstirea Neam( sa inclus pentru prima datl
pridvorul in a(a intrlrii, iar intre naos i pronaos a ost
intercalatl camera mormintelor. Nava centrall, spri}i
nitl in exterior de puternici contraor(i de piatrl, este
de propor(ii neobinuite, iar sistemul de boltire este ti
pic stilului bisericilor construite in timpul lui ,tean cel
Mare. lictura interioarl, care acoperl pere(ii i tavanele
aproape in intreime, a ost realizatl in ultimii ani ai
vie(ii ctitorului, in vremea urmailor acestuia, dar i in
secolele de mai tarziu. ln exterior, a(ada este impodo
bitl cu clrlmizi i discuri smll(uite, asemlnltor altor
ctitorii muatine, reistrele sunt bine conturate i mult
mai mari ca in alte plr(i, iar pe mici por(iuni mai pot i
identiicate urme de picturl. lncon}uratl pe patru laturi
de corpuri de clldiri care cuprind chilii, alte spa(ii de
cult, muzeul, biblioteca, trapeza .a., biserica |na|tarca
uomnu|ui constituie un strllucit exemplu al spiritului
constructiv i estetic al poporului roman.
ln indelunata sa existen(l a avut un important rol
in aplrarea ortodoxismului i rlspandirea culturii na(io
nale, slu}itorii sli iind, deopotrivl, atat propovlduitori
ai credin(ei in Lumnezeu, cat i creatori ai unor bunuri
de valoare excep(ionall.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
335
C 1 l 1 O k l l
Aici a ost locul in care sau reunit mul(i clrturari,
calirai, miniaturiti, pictori i tiporai care au realizat
dea lunul secolelor adevlrate opere de artl, alate as
tlzi in patrimoniul mlnlstirii sau a marilor biblioteci i
muzee din (arl i strlinltate.
ln poida adversitl(ilor care sau abltut asupra aces
tui aezlmant sau mai putut plstra in biblioteca proprie
circa 20 000 de volume, in care sunt reunite atat edi(ii
rare ale unor lucrlri de naturl reliioasl sau laicl, ma
nuscrise ale copitilor locali sau clr(i tiplrite in vestita
tiparni(l care a unc(ionat dupl anul 1800.
11.4.5. CLOlO1LL LLl \OLA ,1LlAN
are era Moldova pe vremea celui \odl,
lrl seamln de mare, i crainici atat de mul(i, ca sl
vesteascl in tot cuprinsul ei ceasurile de prime}die, nu
sar i putut ala. Le aceea puse domnul meteri in |ari
rad, sli acl clopot mare, pe care mai deapoi sll
atarne in stancl de piatrl, pe malul mlrii.
,i lau lcut meterii i lau aezat la locul cuvenit.
Acolo a stat toatl via(a lui ,tean\odl, trezind mul
(imea norodului cu lasul lui rlsunltor, de cate ori sta
nevoia rabnicl sl se stranl otirile.
Mult bine a prins Moldovei acel clopot sin(it de vll
dica |ariradului, i limba lui pornea cu incredin(are cl
era ascultatl cu sin(enie, dar dupl moartea stlpani
torului cel mare, cand nimeni nu mai bla de seaml
33o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
chemarea de pe malul mlrii, de }ale adancl clopotul a
crlpat i, desprinzanduse de unde stltea atarnat, sa
prlbuit i sa pierdut in unduri ascunse de ape.
Leacolo vuiete i azi amar i cine voiete sll audl,
il poate asculta, din locul acela de pe malul mlrii.
11.4.o. MANAS1lkl ALL LLl
,1LlAN CLL MAkL LA
MLN1LLL A1lOS
1. MANAS1lkLA
SlAN1LL ClLOkClLZOCkAlLL
ost construitl de ,tean cel Mare in
anul 1470, iar in 1475 tot el inal(l aici un turnclopot
ni(l. La 1517 iul slu 8odan al llllea zidete in acest
turnclopotni(l un paraclis inchinat Santului Nicolae.
2. MANAS1lkLA SlAN1LL ,1LlAN
LL LA CAS1LLMLNl1
a 1493 domnitorul ,tean cel Mare ace
o dona(ie importantl ,in numele voievodului letru al
Moldovei", apt cel situeazl drept ctitor al acestei ml
nlstiri. lstoricii presupun cl ,a vrut sli pomeneascl
astel iul decedat ca(iva ani mai inainte".
_
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
337
C 1 l 1 O k l l
3. MANAS1lkLA CklCOkOlL
ost construitl de ,tean cel Mare in
1500. Llterior a ost relcutl i imbunltl(itl de iul slu
8odan al llllea in anul 1505 i de nepotul slu ,telni(l
in 1520.
4. C1l1OklA AkSLNALA \A1OlLLLLLl
tean cel Mare este i ctitorul arsenalei
\atopedului. Clldirea de piatrl mai plstra pe timpul lui
N. lora o lespede cu pisanie receascl. ln campul din
mi}loc se all un relie reprezentand pe Maica Lomnului
cu lisus in bra(e, iar in a(a ei, in picioare, ,tean voievod
aduce prinos ctitoria maicii ocrotitoare. Leasupra aces
tui relie este slpatl stema Moldovei.
11.5. 8lSLklCl
11.5.1. 8lSLklCA 1AlLkLA
CAlLLLl SlAN1LLLl
lON 8O1LZA1OkLLAk8OkL
titorie a lui Luca Arbore, portar de Sucea
va, setnic al lui ,tean cel Mare i 8odan cel Orb,
tutore i setnic al lui ,telni(l, decapitat din ordinul
acestuia din urml la larllu, in aprilie 1523.
_
_
338
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
Construc(ie inceputl in 1502, la 2 aprilie, terminatl
la 29 auust al aceluiai an, potrivit tirilor date de
pisanie:
,Cu voia 1atllui i cu a}utorul liului i cu slvari
rea Santului Luh, in zilele binecinstitorului i de
lristos iubitorului domn, lo ,tean voievod, din mila lui
Lumnezeu domn al (lrii Moldovei, pan Luca Arbure,
parcllabul Sucevei, iul bltranului Arbure, parcllabul
Neam(ului, a binevoit cu buna <sa> voin(l i curatl i
luminatl iniml i cu a}utorul lui Lumnezeu i cu a}u
torul domnului slu, a inceput a zidi casa aceasta, intru
numele 1lierii cinstitului i sllvitului prooroc inainte
merltor, loan 8otezltorul, i sa inceput in anul 7011
<=1503>, luna aprilie 2, i sa sarit in acelai an, luna
auust 29".
Monumentul ii plstreazl liniile arhitectonice ini(i
ale. la(adele au ost zurlvite in secolul al \\llea. Nu
se mai vld obinuitele ocni(e i iride. leretele nordic
ia pierdut decora(ia pictatl exterioarl. Sub cornil,
tencuieli relativ recente. Acoperiul a ost schimbat in
repetate randuri, biserica rlmanand uneori chiar des
coperitl.
lntre anii 19091914, monumentul a ost supus la
unele repara(ii, lrl ca ansamblul sl suere, intre 193o
1937, sa inlocuit placa de piatrl a pristolului i sa
procedat la consolidarea construc(iei.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
339
C 1 l 1 O k l l
11.5.2. 8lSLklCA lkLClS1A
(ALOkMlkLA MAlCll LOMNLLLl} 8ACAL
nll(atl in anul 1491, de Alexandru, iul
lui ,tean cel Mare, asociat la domnie al tatllui slu.
lisania: ,Cu voia 1atllui i cu a}utorul liului i cu sl
varirea Santului Luh, binecinstitorul i de lristos iubi
torul, lo Alexandru voievod, iul lui ,tean voievod, domn
al |lrii Moldovei, a zidit aceastl casl intru numele Ador
mirii preacuratei Nlscltoare de Lumnezeu i pururea
ecioarei Maria, i sa sarit in anul o999 <=1491>,
luna ianuarie 1".
Comisiunea monumentelor istorice a eectuat cer
cetlri i a executat lucrlri de restaurare i repara(ii la
acest monument in anii 1912, 1919, 1924 i 1925. 1en
cuielile exterioare i decora(ia in stil clasic au ost date
}os, pentru a se readuce la luminl vechiul parament de
piatrl brutl. A ost de asemenea datl }os turla adluatl
in veacul al \l\lea pe pronaos, iar cea de pe naos a ost
readusl la vechea ei inl(iare. Sa desiin(at i pridvorul
modern.
Cu ocazia schimblrii duumelii din bisericl, sau
lsit in naos, lanl absida laterall sud urme din vechea
pardoseall de clrlmidl. Aceste clrlmizi erau puse pe
muche i ormau un desen in ziza (spina di pesce}.
Clrlmizile erau smll(uite pe a(a vlzutl, ca i cele olo
site in a(ade pe vremea lui ,tean cel Mare.
lictura relcutl in 1854.
ln 1911, a ost descoperit la 0,80 m sub nivelul par
doselii un ,cavou boltit", de 2,38/0,70 m, con(inand un
l
340
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
l
sicriu de ste}ar cu lemnul complet putrezit. ln ,cavou"

i in sicriu sau lsit urme de beteall i resturi de catiea
cu aloane de oi aplicate.
11.5.3. 8lSLklCA AL8A
(Sl. ClLOkClL} 8AlA
upl tradi(ie, inll(atl de ,tean cel Mare
in urma luptei de la 8aia, din 14o7.
kestauratl in 1908, cand sau reconstruit in intrei
me bol(ile pe pronaos i altar.
lere(ii sunt din piatrl brutl, uile, erestrele i soclul
de piatrl cioplitl, iar bol(ile i turla din clrlmidl.
Steml cu capul de bour, cioplitl in piatrl, pe corona
mentul uii de intrare.
11.5.4. 8lSLklCA Sl. NlCOLAL
8ALlNL,1l
nll(atl de looltul lon 1lutu, mare dre
ltor al lui ,tean cel Mare i apoi al lui 8odan cel Orb.
8isericl de curte boiereascl i necropoll a amiliei ctito
rului. Construc(ia, inceputl prin 1494, a ost terminatl
in 1499, dupl cum aratl pisania aezatl pe zidul dinspre
sud:
,Cu voia 1atllui i cu a}utorul liului i slvarirea
Santului Luh, pan lon 1lutul loolt a inceput a zidi
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
341
C 1 l 1 O k l l
aceastl casl intru numele celui intre sin(i plrintele
nostru, arhierarhul i lcltorul de minuni Nicola, in
zilele binecinstitorului i de lristos iubitorului domn lo
,tean voievod, i sa sarit in anul 7007 <=1499>,
luna decembrie o".
(le chenar, in dreapta:} ,Lraotl al lui 1lutul".
Atat in liniile arhitectonice, cat i in ansamblul deco
ra(iei, monumentul plstreazl, in eneral, inl(iarea
ini(iall. la(adele, lucrate la oriinl in materiale aparen
te, au ost ulterior acoperite cu un strat de tencuiall, in
parte pictat, acum clzut in oarte multe locuri. lnlo
cuirea acoperiului (uuiat, aa cum il vedem in tabloul
votiv, prin acel actual, sa eectuat, se pare, in anul 1721,
sub Mihai kacovi(l. kestaurlri moderne nu sau lcut,
in aarl de unele mici lucrlri de consolidare, executate
de Comisiunea monumentelor istorice, in 1925.
lictura bisericii din 8llineti ormeazl nu numai
ansamblul cel mai complex i mai bine plstrat (nu a
suerit nici o restaurare} din epoca lui ,tean cel Mare,
ci i cel mai rumos ca realizare artisticl. lrescele sunt
repartizate pe cinci reistre, scenele iind mari, remar
cabile prin limpezimea compozi(iei i subtilitatea
armoniei culorilor. Aici, mai mult decat in toatl pictura
moldoveneascl a vremii, monumentalitatea se dato
rete nu numai deslvaritei adaptlri a compozi(iei
scenelor la supraa(a arhitecturall decoratl, ci i tra
tlrii monumentale a persona}elor. Avem dea ace, in
tratarea iurilor individuale, cu un hieratism ma}es
tuos, in care se plstreazl insl toatl plenitudinea vie(ii.
342
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
Nici un amlnunt nu rlmane nesemniicativ, nici un
est nu este declamatoriu sau doar simplu decorativ,
ci toate sunt esen(iale in perecta lor expresivitate.
Lintre scenele mai reprezentative, se pot men(iona:
Maica Lomnului cu lsus in bra(e i cei patru ineri, din
conca absidei altarului, Coborarea de pe cruce, din
laul erestrei nord a naosului, lunerea in mormant
(naos}. lntre persona}ele sinure sau in rup, se remar
cl reistrul sin(ilor din pronaos, rupul celor trei mi
ronosi(e din scena lunerii in mormant, iura s. ,tean
din laul erestrei altarului, inerul alb din proscomi
die, intreul ir de episcopi din altar, chipul lui lsus i
inerii din tabloul votiv. Letaliile chipurilor, mainilor,
deslurarea aripilor i aldurilor, iecare amlnunt,
simplu i nobil totodatl, implinete rumuse(ea plasti
cl a ansamblului. liura looltului lon 1lutu, ctitorul
bisericii, este un portret, unul din cele mai expresive
prin puternica sa individualizare.
Ansamblul pictural de la 8llineti rlmane dovada cea
mai reprezentativl a unei arte in care tradi(ia icono
raicl este implinitl i imbol(itl printro viziune
proprie a artistului zurav.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
343
C 1 l 1 O k l l
11.5.5. 1LkNLL CLOlO1Nl|A
CL lAkACLlSLL Sl. lOAN CLL NOL
LL LA MANAS1lkLA 8lS1kl|A
onstruit in 1498 de ,tean cel Mare, du
pl cum aratl pisania: ,8inecinstitorul i de lristos
iubitorul loan ,tean voievod, din mila lui Lumnezeu
domn al (lrii Moldovei, iul lui 8odan voievod, a zidit
aceastl clopotni(l, i bisericl in ea a lcut, intru numele
santului mucenic loan cel Nou de la Cetatea Albl, intru
rul siei i doamnei sale Maria i copiilor lor, in anul
700o <=1498>, in acelai an sa i sarit, luna sep
tembrie, 13 zile".
ln timpul lui letru kare, sa adluat turnului o
clldire cu eta}, zidul paraclisului spre aceastl clldire
iind spart i inlocuit printro arcadl deschisl. lrobabil
cl tot atunci sa desiin(at vechea intrare in paraclis, care
se lcea printro scarl mobill de lemn, din exterior. ln
decursul veacurilor, turnul a ost tencuit in exterior, i sa
adluat pictura de acturl noul de deasupra pisaniei i
sa dat acoperiului orma de bulb, in 1924 i 1929
pictura oriinall a paraclisului a ost in parte dea}atl de
sub stratul de var.
11.5.o. 8lSLklCA ALOkMlkLA
MAlCll LOMNLLLl 8OkZL,1l
nll(atl de ,tean cel Mare i de iul slu
Alexandru. Construc(ia bisericii a ost inceputl in 1493
i terminatl in 1494. lisania, aezatl pe a(ada de apus,
344
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
la dreapta intrlrii, i aplratl de o micl cornil, are
urmltorul cuprins: ,lo ,tean voievod, din mila lui Lum
nezeu domn al (lrii Moldovei, i cu preaiubitul slu iu
Alexandru, au zidit aceastl casl, care este la 8orzeti pe
1rotu, a Adormirii preasintei nlscltoare de Lumne
zeu, intru rul siei i intru amintirea (pomenirea}
rlposa(ilor <inaintailor> i plrin(ilor lor, i care sa
inceput a se zidi in anul <7001=1493>, luna iu<lie >
9 i sa sarit in anul 7002 <=1494>, iar al domniei
lui anul al 30 i optulea curltor, luna octombrie 12".
Leterioranduse in cursul secolului al \l\lea, a ost
spri}initl prin doi contraor(i reoi pe latura de vest, in
care sau zidit i pietre vechi de mormant. ln 1904
1905, acoperiul i a(ada de vest au ost reparate,
indeplrtanduse contraor(ii. ln 1924 Comisiunea mo
numentelor istorice a reparat bol(ile i zidurile crlpate.
11.5.7. 8lSLklCA LlN ClCLL
tean cel Mare a construit in 1ransilvania
i o bisericl la Ciceu, care cu timpul sa risipit.
11.5.8. 8lSLklCA LOMNLASCA
Sl. lAkASCll\A CO1NAkl
iditl, dupl tradi(ie, de ,tean cel Mare.
Nu are pisanie.
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
345
C 1 l 1 O k l l
11.5.9. 8lSLklCA t080k4k|A
S|4!1|| uu -
MANAS1lkLA LO8kO\A|
nll(atl de ,tean cel Mare. lnceputl in
1503 i terminatl in 1504. lisania are urmltorul
cuprins:
,8inecinstitorul domn lo ,tean voievod, din mila lui
Lumnezeu domn al (lrii Moldovei, iul lui 8odan
voievod, a zidit aceastl casl intru numele Coborarii
Santului Luh, care sa i inceput a se zidi in anul 7011
<=1503>, luna aprilie, ziua 27, i sa sarit in anul
7012<=1504>, iar al domniei sale anul al patruzeci i
optulea curltor, luna ...."
lostl bisericl de mlnlstire, azi bisericl de mir.
Cele trei turle de zid, rotunde, inhesuite pe acope
ri, care ii dau o inl(iare curioasl i caracteristicl, sunt
ridicate in veacul al \\llllea, odatl cu sparerea calo
telor ce inchideau bol(ile naosului i pronaosului. 1urla
din mi}loc este alsl: ea nu rlspunde in interior. Ln
pridvor scund la intrare, adaos tarziu, azi nu mai existl.
Chenarele uilor i erestrelor, ca i colonetele de
piatrl ce incadreazl absidele laterale, sunt lucrate in
stilul otic obinuit, olosit la monumentele lui ,tean
cel Mare. 8aze ornate la mlnunchiurile de colonete de
piatrl care incadreazl sanurile naosului.
La erestre, chenare cu bahete incruciate la col(uri
i partea interioarl in semicerc, in aarl de pronaos,
unde sunt in arc rant, cu timpane de piatrl strlpunsl,
lucrate in stil otic i cu menouri mediane. La uile din
l
34o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
interior, chenare dreptunhiulare cu bahete incru
ciate. Cadrul uii de intrare, in arc rant, cu colonetele
pe baze ornate.
Nu sa lsit nici o urml de ceramicl sau picturl sub
tencuiall.
lictura existentl a ost lcutl sub letru kare, dupl
cum rezultl din inscrip(ia zurlvitl in naos, deasupra
tabloului votiv.
1abloul votiv reprezintl pe ,tean cel Mare, pe iul
slu 8odan i pe letru kare.
11.5.10. 8lSLklCA CL\lOASA
lAkASCll\A LOLlL,1ll MAkl
nll(atl probabil de hatmanul ,endrea,
portar de Suceava i cumnat al lui ,tean cel Mare.
lisania nu se cunoate. Construc(ia, dupl toate pro
babilitl(ile, este anterioarl anului 1481, an al mor(ii lui
,endrea, al clrui mormant se all in bisericl.
8isericl de curte boiereascl i necropoll.
Monumentul ii plstreazl in linii mari orma ini(iall.
1urnul clopotni(l, alipit la intrare, ormand pridvor la
parter, e de datl relativ recentl. Ll ascunde probabil pi
sania. Chenarele proilate de la erestrele pronaosului
i de la una din erestrele sud ale naosului, cu ornamente
de inluen(l armeanoeorianl, par a i din secolul \\,
executate de meteri armeni, sau orma(i la coall ar
l
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
347
C 1 l 1 O k l l
meanl, venind din Manop. Celelalte erestre au ost
mlrite mai tarziu prin scoaterea acestor chenare. La de
intrare a ost i ea transormatl. Acoperiul e de con
struc(ie recentl.
11.5.11. 8lSLklCA
Sl. NlCOLAL LOkOlOl
titorie a lui ,tean cel Mare, zidirea ei sa
terminat in anul 1495. lisania, aezatl la dreapta intrl
rii, ne spune:
iul lui 8odan voievod, a zidit aceastl casl intru numele
celui intre sin(i plrintele nostru, arhierarhul i lcltorul
de minuni Nicolae, i sa sarit in anul 7003 <=1495>,
luna octombrie 18, iar al domniei lui anul al 30 i noul
lea curltor".
Clldirea a ost restauratl in 189o, cand sa relcut
in intreime soclul. ln 1908, sa relcut braul de piatrl
de deasupra soclului i sau reparat chenarele de piatrl,
in 1921, sau eectuat repara(ii de micl importan(l.
Chipul lui ,tean cel Mare a ost relcut. Se distin
deabia plrul blond i barba, de asemenea blondl. 8ise
rica pe care o oerl voievodul are invelitori inalte, ascu
(ite, care lasl dea}ate bazele turlei. ln absida principall
se pot distine: Cina, lecioara cu pruncul, Mielul mistic
i randul de episcopi, in naos: ciclul latimilor i, pe
peretele de sud, sin(ii loan 8otezltorul, Lumitru i
348
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
Cheorhe, precum i al(i sin(i, pe acelai perete se vede
lsus binecuvantand.
Lin ceea ce se mai poate vedea prin stratul de um,
care a innerito, uniormizand culorile, pictura amin
tete, din punctul de vedere al compozi(iei, de arta vea
cului al \\lea, iind totui mai complexl, mai durl, mai
densl. lersona}ele sunt tratate cu o deosebitl ri}l pen
tru ansamblul de umbre i lumini, cu o dramatizare sa
vantl a miclrii i draperiilor, cu o tratare nuan(atl a
expresiilor. Aceste calitl(i picturale par a data zurlveala
bisericii intro epocl mai tarzie, indicatl, de altel, de
prezen(a lui letru kare in tabloul votiv.
11.5.12. 8lSLklCA LlN lLLLAC
ost construitl in anul 1488 pe locul
unei biserici mai vechi din lemn in localitatea leleac, la
ca(iva kilometri de Clu}. Lin vechea clldire se mai pls
treazl pere(ii celor doul travee ale naosului (dreptun
hiular}, acoperit cu doul bol(i in cruce pe oive, lipsite
de console, dar prevlzute cu chei de boltl, cu chenar
dreptunhiular, decorat cu bahete, soclul i ereastra
circularl din axul absidei altarului.
lictura interioarl se aseamlnl cu cea de la Lohletii
Mari.
,tean cel Mare a dlruit bisericii din leleac mai mul
te manuscrise, printre care i cele alate astlzi la 8iblio
teca Centrall a Lniversitl(ii din Clu}: un liturhier sla
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
349
C 1 l 1 O k l l
von din 1481 i tetraevanhelul din 1488, erecat in
arint la 1498 de lsac vistiernicul, dreltor la curtea
voievodului ,tean cel Mare. Aici a unc(ionat o perioa
dl un centru de copiat clr(i.
11.5.13. 8lSLklCA
Sl. ClLOkClLlAkLAL
idicatl de ,tean cel Mare in anul 1492,
dupl cum rezultl din pisania aezatl in luneta uii de
intrare:
iul lui 8odan voievod, a zidit aceastl casl intru numele
santului i sllvitului mare mucenic i purtltor de
biruin(l Cheorhe, care sa i inceput a se zidi in anul
7000<=1492>, luna mai 30, i sa sarit in acelai an,
luna octombrie 28, iar al domniei sale in anul al 30 i
aselea curltor".
Aceeai inscrip(ie, cu mici deosebiri de raie, se all
i in stana uii de intrare.
ln 190o i 1931 Comisiunea monumentelor istorice
a restaurat monumentul, destupand erestrele naosului,
renovand a(adele i zidurile exterioare, completand
discurile i clrlmizile smll(uite. Aceastl restaurare a
denaturat vechea inl(iare a monumentului, inlocuind
in mod arbitrar paramentul de piatrl brutl printrun
parament de piatrl cioplitl i l(uitl. 1ot cu aceeai oca
350
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
zie, a ost spllatl i restauratl pictura bisericii, danduse
la iveall noi por(iuni din zurlveala oriinarl.
lictura este astlzi mult deterioratl, considerente de
ordin stilistic permit insl sl se airme cl ea apar(ine
cel pu(in par(ial epocii lui ,tean cel Mare, cu reaceri
culoare peste culoare, la inceputul secolului al \\lllea.
Cu ocazia lucrlrilor de restaurare din 190o i 1931,
zurlveala a ost spllatl i unele por(iuni terse sau
vlruite au ost scoase la iveall. Cea mai mare parte din
tabloul votiv a displrut o datl cu dlramarea peretelui
desplr(itor dintre naos i pronaos, pe por(iunea de pe
rete rlmasl, ce ormeazl azi piciorul dinspre sud al
arcului, sa mai plstrat chipul unei domni(e cu coroana
aezatl pe o maraml, ea poartl o mantie de brocart cu
uler de blanl, deasupra unui vemant boat brodat, ale
clrui maneci lari sunt stranse in manete. Chipul
lantocratorului din cupola naosului este aproape dis
trus, in altar se pot distine chipurile unui arhanhel i
al lecioarei. ln naos, pe reistrul mediu, se distin ima
ini din via(a S. Cheorhe.
11.5.14. 8lSLklCA LllSCOlALA
SllN|ll AlOS1OLl lL1kL ,l lA\LL lL,l
nll(atl de ,tean cel Mare in 1495. lisa
nia, aezatl deasupra uii de intrare, are cuprinsul:
l
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
351
C 1 l 1 O k l l
iul lui 8odan voievod, a inceput a zidi aceastl casl
intru numele sin(ilor sllvi(ilor i de toatl lauda apostoli
runtai, letru i lavel, care <este> in lui pe Lrls
liv(e, i sa sarit in anul 7003<=1495>, iar al domniei
sale anul 38 curltor, luna noiembrie 30".
8iserica ziditl de ,tean cel Mare a ost avariatl de
cutremurul din 1o92, cand au clzut turlele i au crlpat
zidurile de }urimpre}ur. ln anul 175o Matei Chica a
dlramato panl la temelie i a relcuto. keaceri i trans
ormlri au mai avut loc in 1795 i in 1910, incat nu se
mai poate recunoate nimic din ctitoria lui ,tean cel
Mare. L cu putin(l ca unda(iile sl ie incl cele vechi.
11.5.15. 8lSLklCA SlAN1LL
NlCOLAL LOMNLSC lA,l
idicatl de ,tean cel Mare intre 1491 i
1492, ca bisericl a cur(ilor domneti din lai.
lisania oriinall, prinsl in zidul bisericii, spune:
,ln numele 1atllui i al liului i al Santului Luh, loan
,tean voievod, din mila lui Lumnezeu domn al (lrii
Moldovei, iul domnului 8odan voievod, a voit a zidi
aceastl casl intru amintirea, pomenirea i intru rua
santului ierarh i lcltor de minuni Nicolae, pentru po
menirea celor adormi(i, unde <sunt> i plrin(ii i ra
tele nostru, i pentru slnltatea domniei noastre i
copiilor notri, pe care am i inceput a o zidi in anul
o999 <=1491>, luna iunie1 i sa sarit in al 7000lea
an <=1492>, luna auust, 10".
352
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
ln cursul secolului al \\llea, ctitoria lui ,tean a pri
mit o picturl exterioarl i insemnate adaosuri. Lintre
lucrlrile executate sub Antonie\odl kuset (1o75
1o78}, cronicile amintesc reacerea acoperiului, repa
rarea clopotni(ei, pictarea din nou a bisericii i con
struirea zidului de incintl, din care unele por(iuni sunt
in picioare i azi. lrobabil cl tot atunci sa spart peretele
desplr(itor dintre pronaos i naos, desiin(anduse ua
i spri}ininduse partea superioarl a peretelui prin trei
arcade pe coloane octoonale, iar mai tarziu a ost pre
lcutl turla in ormele arltate in releveul lcut in veacul
al \l\lea. La saritul secolului al \l\lea, arhitectul
Lecomte de Nou, a dlramat biserica panl la temelii,
rezidindo dupl releveele intocmite i indica(iile tablou
lui votiv, lrl paraclisele i turnul clopotni(l, dar men
(inanduse modiicarea adusl in secolul al \\lllea
peretelui dintre naos i pronaos i inllturanduse contra
or(ii exteriori. ln 1913, sau eectuat lucrlri de intre(i
nere, iar in 1924 sa amena}at terenul din }urul bisericii.
11.5.1o. 8lSLklCA lNAL|AkLA
LOMNLLLl MANAS1lkLA NLAM|
n incinta mlnlstirii Neam(, ctitoria lui
letru l Muat, mlritl de ,tean ll, iul lui Alexandru cel
8un, ,tean cel Mare inll(l cea mai importantl ca di
mensiuni dintre construc(iile sale reliioase, terminatl
la 14 noiembrie 1497.
l
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
353
C 1 l 1 O k l l
lisania in chenar de runze stilizate, aezatl pe zidul
sudic, deasupra intrlrii, e conceputl intro orml neobi
nuitl pentru acea vreme:
,Loamne lristoase, primete casa aceasta, pe care
am zidito cu a}utorul tlu, intru slava i cinstea sintei
i sllvitei tale inll(lri de la plmant la cer, i tu, stlpane,
acoperlne cu mila ta de acum i panl in veac. loan ,te
an voievod, din mila lui Lumnezeu domn al (lrii Mol
dovei, iul lui 8odan voievod, a binevoit a incepe i a
zidi casa aceasta intru rul siei i doamnei sale Maria
i iului lor 8odan i celorlal(i copii ai lor, i a sarito in
anul 7005 <=1497>, iar al domniei sale anul al 40 i
unulea curltor, luna noiembrie 14".
ln decursul veacurilor, monumentul a suerit diverse
transormlri i a clpltat unele adaosuri, care nu au modi
icat totui ansamblul construc(iei in liniile lui esen(iale.
lncendii au pustiit biserica in 1574, 1o71, 1o9o i
1832. kepara(ii mai importante: in 1709, 17o5, 1827,
1859 i 1873.
\emantlria dreptunhiularl, lipitl de latura sudicl
a altarului (contraortul sudic al acestuia e suprimat},
sa adluat pe timpul lui llia kare i sa relcut mai
tarziu. ln diaconicon, sa tliat o ul de comunica(ie cu
vemantlria. Zidul dintre camera mormintelor i naos a
ost dlramat i inlocuit printro arcadl.
1abloul votiv lipsete.
La marinea dinspre apus a acoperiului a ost ridi
cat in 1824, deasupra corniei, un ronton dreptunhiu
lar cu o rozetl oticl. 1ot atunci, probabil, au ost inlo
cuite erestrele absidelor prin cele actuale, executate in
354
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
stil otic, dar cu chenare de ipsos. lorma actuall a aco
periului, deosebitl de cea ini(iall (in 1859 sa invelit bi
serica cu tabll de araml} i acoperiul in bulb al turlei,
inll(at de o lanternl, se datoresc tot secolului al \l\lea.
lictura interioarl este relcutl in 1830, mitropolit
iind \eniamin Costache.
11.5.17. 8lSLklCA LlN MllAlL,1l
ste o altl bisericl pe care ,tean cel Mare
a construito in 1ransilvania. Cu timpul aceastl bisericl
a ost inlocuitl cu una de acturl modernl, dupl cum
constatl \iril \ltlianu citat de Seriu Adam.
11.5.18. 8lSLklCA
Sl. lkOCOllL MlLl,AL|l
nll(atl de ,tean cel Mare in 1487, dupl
cum aratl pisania ce se all in dreapta uii de intrare, pe
zidul de miazlzi:
,ln anul o989 <=1481>, luna iulie, 8, in ziua san
tului mare mucenic lrocopie, lo ,tean voievod, din mila
lui Lumnezeu domn al (lrii Moldovei, iul lui 8odan
voievod, i cu preaiubitul slu iu Alexandru, a lcut
rlzboi la kamnic cu 8asarab voievod cel 1anlr, domn al
|lriikomaneti, poreclit |apalu. ,i a a}utat Lumnezeu
pe ,tean voievod i a biruit pe 8asarab voievod, i a ost
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
355
C 1 l 1 O k l l
pieire (cldere} oarte mare printre 8asarabi. Le aceea
,tean voievod a binevoit, cu a sa bunlvoin(l i cu and
bun, a zidi casa aceasta intru numele santului mare
mucenic lrocopie, in anul o995 <=1487>, i sa ince
put in luna iunie, 8, i sa sarit in acelai an, in luna
noiembrie, 13".
lnscrip(ia, lrl chenar, cu literele rumos tliate i
clare, se plstreazl in muzeul din kldlu(i.
Lupl dierite preaceri suerite in decursul timpului,
biserica a ost total distrusl de armata austriacl, in
primul rlzboi mondial. ln 1790, a(adele tencuite i pic
tate useserl vlruite, iar cele trei turle, adluate nu se
tie cand, au ost indeplrtate, plstranduse doar cea mai
mare, oriinarl, ascunsl incl de o invelitoare nepotri
vitl, relcutl in 1890. 1ot relcu(i erau probabil i con
traor(ii din clrlmidl.
ln 1887 au ost spllate picturile din interior. llr(ile
mai importante ce sau putut vedea cu aceastl ocazie,
au ost: in altar, irul episcopilor, Cina i Spllarea pi
cioarelor, in naos, Adormirea Maicii Lomnului, scene
din ciclul latimilor i tabloul votiv, in pronaos, martiriul
s. lrocopie, patronul bisericii.
11.5.19. 8lSLklCA
Sl. lOAN llA1kA NLAM|
ine cinstitorul i de lristos iubitorul, lo
Moldovei, iul lui 8odan voievod, a inceput a zidi i a
,
_
35o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
sarit casa aceasta in numele Naterii cinstitului i
sllvitului prooroc inaintemerltor loan 8otezltorul,
intru rul siei i doamnei sale Maria i prea iubitului
lor iu, 8odan, care sa i inceput a se zidi in anul 7005
<=1497>, iulie 15 i sa sarit in anul 700o
<=1498>, iar al domniei sale anul al 40 i doilea
curltor, luna noiembrie, 11 zile".
leretele desplr(itor dintre pronaos i naos a ost
inlocuit in veacul al \l\lea cu o arcadl larl. La din
acest perete a ost mutatl la pridvorul scund, construit
pe latura de miazlnoapte a pronaosului. lridvorul acesta
iind inllturat cu prile}ul restaurlrii bisericii de cltre
Comisiunea monumentelor istorice in 19371938, ua
a ost reconstituitl in exterior. Adaosuri mai noi sunt i
scara circularl de piatrl i caasul pe console, din pro
naos. Liaconiconul a ost transormat, practicanduse pe
aici o intrare pe latura de sud.
1urnul clopotni(l al bisericii S. loan din liatra a ost
inll(at de ,tean cel Mare in anul 1499, dupl cum aratl
pisania aezatl in stana uii de pe latura esticl:
,lo ,tean voievod, din mila lui Lumnezeu domn al
(lrii Moldovei, iul lui 8odan voievod, a zidit aceastl
clopotni(l, impreunl cu doamna sa Maria, iica lui kadu
voievod i cu prea iubitul iul lor, 8odan voievod, in
anul 7007 <=1499>, iar al domniei sale anul al 40 i
treilea curltor, octombrie 28".
kestaurat in secolul \\, cand i sa adluat deasupra
un pavilion de pazl, in rest plstrandui aspectul ini(ial.
Acoperiul conic actual, cu invelitoarea lui, este din 1954.
,
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
357
C 1 l 1 O k l l
11.5.20. 8lSLklCA
SlAN1LL MllAlL kAZ8OlLNl
nll(atl de ,tean cel Mare in 149o, in
amintirea ,ostailor Moldovei", clzu(i in 147o in bltllia
cu turcii de la \alea Albl (klzboieni}.
lisania unul din cele mai impresionante documen
te ale epocii se lsete pe peretele sudic, in dreptul
uii:
,ln zilele binecinstitorului i de lristos iubitorului
domn, lo ,tean voievod, din mila lui Lumnezeu domn
al (lrii Moldovei, iul lui 8odan voievod, in anul o984
<=147o>, iar al domniei sale anul 20 curltor, sa
ridicat puternicul Mahmet, implratul turcesc, cu toate
puterile sale rlslritene, i incl i 8asarab voievod po
reclit Laiotl, a venit cu el, cu toatl (ara sa blslrlbeascl.
,i au venit sl prade i sl ia (ara Moldovei, i au a}uns
panl aci, la locul numit laraul Alb. ,i noi, ,tean voie
vod, i cu iul nostru, Alexandru, am ieit inaintea lor aci
i am lcut mare rlzboi cu ei, in luna iulie, 2o, i cu voia
lui Lumnezeu, au ost inran(i cretinii de plani. ,i au
clzut acolo mul(ime mare de ostai ai Moldovei. Atunci
i tltarii au lovit (ara Moldovei din partea aceea.
Le aceea, a binevoit lo ,tean voievod cu buna sa
voin(l a zidi aceastl casl in numele arhistrateului
Mihail i intru rul siei i doamnei sale Maria i iilor
sli Alexandru i 8odan i pentru amintirea i intru
pomenirea tuturor drept credincioilor cretini care sau
prlpldit aci. ln anul 7004<=149o>, iar al domniei sale
anul 40 curltor, in luna <noembrie 18>".
l
358
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
Monumentul a suerit modiiclri de micl importan(l
la erestre. lereastra dinspre nord a pronaosului a ost
ziditl, menourile mediane ale erestrelor de sud i vest
inllturate, iar ereastra de sud a naosului a ost modii
catl. La a(ada de sud sa adluat un mic pridvor con
struit in 1913.
Ornamenta(ia sculptatl, destul de modestl, este
acoperitl cu straturi de var.
Lxteriorul e acum complet tencuit. Cercetlri recen
te au arltat existen(a unui decor de ceramicl smll(uitl,
asemlnltor celui de la 8orzeti.
Acoperiul de i(l este relativ recent, iar cele doul
mici turnuri de lemn sunt adluate in secolul al \l\lea.
lnteriorul a ost zurlvit cu ablonul in 1913.
11.5.21. 8lSLklCA
Sl. CkLCL lA1kAL|l
idicatl de ,tean cel Mare in 1487. lostl
bisericl de mlnlstire. lisania, aezatl deasupra uii de
intrare, pe zidul dinspre vest, are urmltorul cuprins:
,lo ,tean voievod, domn al (lrii Moldovei, iul lui
8odan voievod, a inceput sl zideascl casa aceasta intru
numele cinstitei cruci in anul o995 <=1487>, luna
iunie 13".
lnscrip(ia, lrl chenar, cuprinsl in numai doul
randuri, se plstreazl in bunl stare.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
359
C 1 l 1 O k l l
Arhitectura monumentului nu a suerit modiiclri
esen(iale.
la(adele, ini(ial probabil din materiale aparente,
au ost acoperite ulterior cu un strat de tencuiall, ce ro
tun}ete sanurile i turla. Acoperiul, ce llsa odinioarl
turla dea}atl, o ascunde azi in parte.
Lecora(ia ini(iall a suerit reaceri reperate in de
cursul secolelor \\l\l\. ln naos se mai observl plr(i
a doul straturi de picturl: cel de dedesubt cuprindea
scene din ciclul latimilor. 1abloul votiv, reprezentand pe
,tean cel Mare i amilia sa, a ost i el repictat. ln pro
naos, pe peretele de apus, se ace remarcatl compozi(ia
Af|arca sfintci cruci de cltre implratul Constantin cel
Mare in care cercetltorii au incercat sl vadl o transpu
nere a luptelor lui ,tean cel Mare pentru aplrarea cre
tinltl(ii. Aceastl scenl este una din cele mai rumoase
prin dinamismul miclrilor, prin amploarea compozi(iei,
prin precizia netl i totodatl plasticl a desenului din
intreaa picturl a secolului al \\lea. ln ea relsim mai
ales in desen i in micarea atat de naturall a cailor
tendin(a cltre veridic, cltre real, ce se remarcl atat de
des in unele detalii ale rescelor epocii.
loarte caracteristice pentru viziunea ornamentall
a acestei epoci sunt chenarele, care iureazl palmeta,
vre}uri cu runze, interpretate ca pe lespezile unerare.
O notl deosebitl o constituie decorul din partea ine
rioarl a pere(ilor, care imitl pllci de marmorl i porir.
_
3o0
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
11.5.22. 8lSLklCA
Sl. NlCOLAL lOlAL|l, 8O1O,ANl
titorie a lui ,tean cel Mare, ridicatl in
anul 149o. lisania, aezatl pe zidul de nord al pronaosu
lui, deasupra intrlrii principale, zidite mai tarziu, are
cuprinsul:
casl intru numele celui intre sin(i plrintele nostru
arhierarhul i lcltorul de minuni Nicola, in anul 7004
<=149o>, iar al domniei sale anul al patruzecilea
curltor, luna septembrie, 30".
ln secolul al \\llea, biserica a suerit transormlri,
zidinduse intrarea principall dinspre nord i llrinduse
erestrele. ln 1750, biserica de mir a ost transormatl
in bisericl de mlnlstire, ridicanduse zidurile i chiliile
incon}urltoare, in 17511752, se dlraml zidul dintre
pronaos i naos, zid pe care se lsea tabloul votiv. lntre
189o i 1899, sa restaurat clopotni(a, care dateazl de
asemenea din vremea lui ,tean cel Mare. ln 1911 o
noul restaurare denatureazl a(ada prin placarea de
piatrl de talie.
11.5.23. 8lSLklCA 1AlLkLA
CAlLLLl Sl. lON kLLSLNl
idirea, inceputl de ,tean cel Mare in
anul 1503, a ost terminatl de iul slu 8odan, in sep
tembrie 1504.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
3o1
C 1 l 1 O k l l
lisania: ,ln anul 7011 <=1503>, septembrie 8, lo
Moldovei, a binevoit i a inceput sl zideascl casa aceasta
intru numele 1lierii cinstitului cap al cinstitului i sll
vitului prooroc inainte merltor, loan 8otezltorul, pe
acest loc unde a ost tliat capul tatllui slu 8odan voie
vod. ,i pe ,tean voievod la a}uns moartea, venica lui
pomenire, iar iul lui, 8odan voievod, a inll(at cele
incepute de tatll slu i a sarit casa aceasta in anul 7012
<=1504>, luna septembrie 18".
11.5.24. 8lSLklCA Sl. lAkASCll\A
kAMNlCLL SAkA1
a oriine, ctitorie a lui ,tean cel Mare,
inll(atl, dupl cum se presupune, in amintirea luptelor
purtate in |ara komaneascl.
lisania ini(iall nu se mai plstreazl. Lucrlrile de
reacere din 1704 sunt amintite de pisania intocmitl cu
aceastl ocazie:
,Aceastl s<antl> i d<umnezeiascl> bisericl a
clria iaste hram<ul> s<anta> prapa<domni> laras
chiva ostau lcutl de ,tean \od<l> cel 8un den Mol
dova. ,i trecand mul(i ani, sau stricat. ln zilele lui lo
Constantin 8<asarab> 8<rancoveanu> \oievod sau
indemnat vecinltatea i au a}utat cine cu ce sau indu
rat i o au relcut den erestri in sus. ,i sau lcut i slon
clci nau ost, iind ispravnic Lumitraco clp<itan>
3o2
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
8a<dat?> v<e>l al. ,i el cu a sa cheltuiall sau in

demnat de o au invelit i au lcut i stalpii uilor i o au
i pardosit, pentru a tuturor vecinicl pomenire sep
<temvrie>, l<ea>t, 7312 <=1704>".
kepara(ii i adluiri ulterioare acestei date, iau mo
diicat incl aspectul.
Llramatl la 1898, dupl avizul unei comisii ce consi
dera cl incetase de a mai plstra vreun element de inte
res arhitectonic sau istoric.
llanul oriinar era probabil asemlnltor cu al celor
mai simple biserici ale lui ,tean cel Mare, dreptunhiu
lar, incheiat spre rlslrit cu o absidl.
11.5.25. 8lSLklCA Sl. MllAlL
,l CA\klL SCAN1LlA
tribuitl lui ,tean cel Mare, biserica a
suerit reaceri importante in timpul lui Luca voievod i
apoi la anul 184o, sub Mihai Sturdza, dupl cum aratl
inscrip(ia pictatl din interiorul bisericii:
,Acest sant llca cu hramul sin(ilor mai mari voie
vozi Mihail i Cavril, din temelie ridicat inteiul de eri
citul intru pomenire de ,tean voievod cel Mare i apoi
de Luca \oievod inrumuse(at, iar acum in zilele de
pre inll(atu domn Mihail Criorie Sturdza voievod din
nou intocmit, i sau impodobit din porunca prea eri
citului patriarh al lerusalimului Chirie Chirio Chiri,
iind stlruitor i inri}itor pre cuvioiea sa arhimandri
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
3o3
C 1 l 1 O k l l
tul laisie, Lxarhu loolt i cavaler, Alexandru Chica,
eor i comisul lanaite lapazolu, epitrop asupra ave
rilor santului mormant in Moldavia, la anul 184o,
noembrie 13".
8iserica, in inl(iarea actuall, nu mai plstreazl din
vechea zidire decat cel mult unda(iile i o parte din
ziduri.
11.5.2o. 8lSLklCA
SlAN1LL lLlL SLCLA\A
idicatl de ,tean cel Mare in 1488, ostl
bisericl de mlnlstire, acum bisericl de mir.
lisanie deasupra uii de intrare, cu urmltorul cuprins:
,loan ,tean voievod, iul lui 8odan voievod, domn
al (lrii Moldovei, a zidit aceastl casl intru numele san
tului prooroc llie, sa inceput in anul o99o <=1488>,
luna mai 1, sa sarit in acelai an, octombrie 15".
kestauratl in secolul al \\llea i al \\lllea. ln se
colul al \\lllea au ost tencui(i i zurlvi(i, in exterior,
pere(ii pronaosului. La oriine avea acoperiul tipic al
epocii, cu iecare parte a clldirii invelitl deosebit.
lictura din vremea lui ,tean cel Mare a ost par(ial
relcutl, culoare peste culoare, in sec. al \\lllea, res
pectanduse ordinea iconoraicl.
Se pot recunoate, in cateva dintre scene, monumen
talitatea caracteristicl sec. \\, echilibrul aerat al compo
zi(iei, relieul sobru al persona}elor. Lna din cele mai
3o4
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
rumoase iuri din intreaa picturl i care pare sl nu
ie relcutl este inerul invemantat in alb i cu ari
pile tot albe, zurlvit in conca absidei altarului.
Mai mult decat in celelalte decora(ii pictate ale epo
cii, rapeazl recventa olosire a motivului palmetei in
chenarele decorative.
11.5.27. 8lSLklCA
LlN SLCLA\A ,llO1L
(pc p|atou| cctatii !c scaun)
lplturile arheoloice eectuate in vara
anului 1955 pe platoul din prea}ma cetl(ii de scaun de
la Suceava au dus la descoperirea unui cimitir i a ruine
lor bisericii acestuia. llr(ile ce au ost scoase la luminl
sunt suicient de expresive pentru ca acest monument
sl poatl i clasat ca iind din epoca lui ,tean cel Mare.
Ca plan i dimensiuni, biserica este de tipul celei (azi
displrute} din Mililu(i. Lat iind cl mormintele alate
in interiorul bisericii, aezate acolo dupl dlramarea
acesteia, nu au putut incl i datate, nu se tie data dl
ramlrii ei, se prea poate ca lucrul sl se datoreze cutre
murului ce a avut loc in timpul celei de a doua domnii
a lui Luca vodl (1o781o84}.
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
3o5
C 1 l 1 O k l l
11.5.28. 8lSLklCA
Sl. lAkASCll\A ,1LlANL,1l
tribuitl lui ,tean cel Mare, de la care sau
putut plstra doar unda(iile pronaosului i naosului, pe
care, in secolul \\ll, sa zidit o bisericl noul, relcutl la
randul ei in 1794 i in 1828 (cand i sa inll(at clopotni(a pe
pridvor}. Loul inscrip(ii amintesc aceste reaceri din urml.
11.5.29. 8lSLklCA NA,1LkLA MAlCll
LOMNLLLl MANAS1lkLA 1AZLAL
idicatl de ,tean cel Mare. Construc(ia,
inceputl la 4 iulie 149o, a ost terminatl la 8 noiembrie
1497, dupl cum men(ioneazl pisania aezatl la dreapta
uii de intrare:
casl in numele preasintei Nlscltoare de Lumnezeu i
curatei ei nateri, sl ie intru rul siei i doamnei sale
Maria i iilor sli Alexandru i 8odan, care sa i ince
put a se zidi in anul 7004 <=149o>, luna iulie, 4 i sa
sarit in anul 7005 <=1497>, iar al domniei sale anul
41 curltor, luna noiembrie, 8".
lostl bisericl de mlnlstire, azi bisericl de mir. lri
dvor adluat. leretele dintre naos i pronaos a ost des
iin(at i inlocuit printro arcadl larl, iar ua din acest
perete, mutatl la intrarea in pridvor, pe latura nordicl
a bisericii. Coronamentele proilate ale contraor(ilor
3oo
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
sau distrus. Acoperiul (inclusiv al turlei}, de datl relativ

recentl, nu plstreazl orma de oriine. la(ada turlei
relcutl in secolul al \l\lea.
11.5.30. 8lSLklCA Sl. MAklA \AL
iserica ostei mlnlstiri a \adului, inte
meiatl de ,tean cel Mare. Nu are pisanie. 1radi(ia spu
ne cl a ost ridicatl de ,tean cel Mare sau de letru
kare.
Lste un exemplu unic de monument din acea vreme,
in care ormele arhitecturilor din Moldova i Ardeal se
lsesc amestecate in chiar structura construc(iei.
llanul, de orml trelatl cu abside laterale semicir
culare, implr(it in pronaos, naos i altar, prezintl toate
asemlnlrile cu monumentele moldoveneti din prima
epocl a lui ,tean cel Mare, cu excep(ia altarului poli
onal de orml oticl.
11.5.31. 8lSLklCA LOMNLASCA
SlAN1LL lON \ASLLl
idicatl de ,tean cel Mare in anul 1490, ca
bisericl a cur(ii domneti din \aslui.
lisania: ,lo ,tean voievod, din mila lui Lumnezeu
domn al (lrii Moldovei, iul lui 8odan voievod, a zidit
aceastl casl intru numele 1lierii cinstitului cap al san
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
3o7
C 1 l 1 O k l l
tului i sllvitului prooroc, inainte merltorului loan
8otezltorul, sa inceput in anul o998 <=1490>, luna
aprilie, 27 i sa sarit in acela an, septembrie 20".
ln 1820, Maria Cantacuzino, so(ia marelui loolt
Costache Chica, rezidete biserica, dupl cum aratl pi
sania cea noul: ,Acest s<i>ntu, dumnezeiesc llca,
dintru inceput iind zidit de rlposatu intru ericire dom
nu ,tean vod<l> bltranul i iul slu 8odan v<odl>
i, dupl vremea, rlslpindusl, sau zidit dinu nou de
dumneaiei cucoanl Maria Cantacuzini looeteasa, so(ia
rlposatului marelui loolt Costache Chica, cu toatl
cheltuiala dumisali, spre vecinica lor pomenire".
Lin vremea lui ,tean cel Mare se mai plstreazl as
tlzi numai soclul proilat i, poate, primul rand de clrl
mizi. kestul zidlriei e din 1820, cand sa intrebuin(at,
insl, o parte din vechiul material. Cu ocazia lucrlrilor de
restaurare, sau lsit incastrate in zidlria pronaosului
ramente de piatrl cioplitl, care provin de la chenarele
erestrelor pronaosului i uii interioare.
Monumentul, in inl(iarea actuall, are a(adele
complet relcute in cursul restaurlrilor eectuate de
N. Chica8udeti, sub auspiciile Comisiunii monumen
telor istorice, in 19221925.
Arhidiaconul laul din Alep, care a inso(it pe patriar
hul Macarie in cllltoria sa in |ara komaneascl i Mol
dova, a descris pe lar in relatlrile sale despre aceastl
cllltorie, biserica din \aslui, dand date i despre picturl.
_
3o8
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
11.5.32. 8lSLklCA lNAL|AkLA
Sl. CkLCl \OLO\A|
nll(atl de ,tean cel Mare. lnceputl in
1500 i terminatl in 1502, dupl cum aratl pisania ae
zatl in stana uii de intrare,
iul lui 8odan voievod, i cu doamna sa Maria, iica lui
kadu voievod, i cu prea iubitul lor iu, 8odan voievod,
am zidit casa aceasta intru numele inll(lrii cinstitei i
de via(l dltltoarei cruci, i sa inceput in anul 7008
<=1500 > i sa sarit in anul 7010 <=1502>, iar al
domniei sale anul 40 i o curltor, luna septembrie 14".
11.5.33. 8lSLklCA Sl. ClLOkClL
MANAS1lkLA \OkONL|
nll(atl de ,tean cel Mare in anul 1488,
pe locul unei biserici de lemn. lisania, aezatl deasupra
uii de intrare, are urmltorul cuprins:
(lrii Moldovei, iul lui 8odan voievod, a inceput sl
zideascl aceastl casl in mlnlstirea de la \orone(, intru
numele santului i sllvitului i marelui mucenic, pur
tltor de biruin(l, Cheorhe, in anul o99o <=1488>,
luna mai 2o, in lunea dupl coborarea Santului Luh, i
sa sarit in acelai an, luna septembrie 14".
l
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
3o9
C 1 l 1 O k l l
ln 1547, mitropolitul Criore koca a adluat bise
ricii un pridvor i a dispus tencuirea i zurlvirea exte
riorului bisericii. ln 1550, mitropolitul 1eoan sa inri}it
de pictarea din nou a pronaosului. ln 1925, 192o, 1933
i 193o, au ost executate diverse lucrlri de repara(ie i
consolidare.
ln altar i naos se plstreazl pictura oriinarl. Maica
Lomnului cu lsus in bra(e, strl}uitl de o parte i de alta
de cate doi ineri, zurlvitl in condica altarului, scenele
lmplrtlirii apostolilor, a Splllrii picioarelor i Cina cea
de 1ainl din altar sunt de o deosebitl rumuse(e i tot
odatl printre cele mai caracteristice epocii lui ,tean cel
Mare. Cateva scene din naos Coborarea Santului Luh
(nord}, Adormirea Maicii Lomnului (sud} sunt de
aceeai acturl cu cele din altar. Alte scene, din ciclul
latimilor (naos}, sunt, probabil, relcute sau repictate
culoare peste culoare.
1abloul votiv inl(ieazl pe ,tean cel Mare cu plete
i musta(l blondl, indrumat de S. Cheorhe la lristos
care stl pe tron. 8iserica pe care o poartl voievodul, are
invelitori cu pante repezi pentru iecare element al cll
dirii, llsand dezvelitl baza turlei. Allturi de voievod, se
all doamna, o micl domni(l i iul slu 8odan. \oievo
dul i amilia lui poartl veminte de brocart, brodate cu
motive orientale. lantocratorul din calota turlei de pe
naos, inerii i proe(ii de pe tambur, dei bine conser
va(i, se desluesc reu, din pricina umului care intunecl
zurlveala. Sub reistrul inerior i la bol(i, chenare, dra
perii i motive ornamentale pictate.
370
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C 1 l 1 O k l l
londurile de mun(i, dei plstreazl eometrismul
bizantin, sunt nu numai un simplu decor ci, prin relieul
puternic, intensiicl dramatismul scenelor. Aceti mun(i
(albi} de o remarcabill expresivitate plasticl, sunt une
ori apleca(i, ca nite iin(e vii, asupra scenei din primul
plan, plrand cl participl din deplrtare la ac(iune.
Arhitecturile, ample i simple, sunt perect propor(io
nate a(l de scene. Compozi(ia este netedl iar persona
}ele astel rupate, incat iecare ii plstreazl individua
litatea. kelsim poate cu mai pu(inl subtilitate in
pictura \orone(ului, viziunea plasticl, echilibrul compo
zi(iei, expresivitatea persona}elor i rupurilor, care
caracterizeazl ansamblul de la 8llineti.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
371
sz. âma lui 5te[an cel âre
12.1. MAMA LLl ,1LlAN CLL MAkL
tean \odl cel 8un, bltandul turcii la
klzboieni, au mers sl intre in Cetatea Neam(ului, i
iind mumlsa in cetate, nu lau llsat sl intre, i iau zis
cl: paserea in cuibul slu piere: ce sl se ducl in sus sl
stranl oaste, cl izbanda va i a lui. ,i aa, pe cuvantul
manesa, sau dus in sus i au strans oaste...
a. MAMA LLl ,1LlAN CLL MAkL
and domnul ,tean cel Mare, la inceputul
domniei sale, u bltut de turci, i aproape toatl oastea
lui pierise in luptl, i cand, sleit de puteri, urmlrit de
dumani, cu o micl ceatl ii cluta adlpost la Mlnlstirea
Neam(ului, unde era stari(l mama sa Maria, atunci pe
zidurile mlnlstirii sa arltat o bltranl prlplditl:
liul meu, zise ea, adresanduse lui ,tean, cred
cl tu te intorci dupl biruin(a asupra turcilor?
Nu, maml, eu sunt invins i dumanul ml urml
rete. ln zidurile mlnlstirii tale nldl}duiesc sl ml
adlpostesc i, adunand puterile cemi mai rlman, sl
incep din nou lupta cu otomanii.
_
,
372
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Lu nu primesc uari sub ocrotirea mea. Lute,
luptlte din nou cu dumanul patriei, invine sau mori
pentru (arl, i atunci voi zice: ,tean e iul meu:
,tean, ruinat, a plrlsit mlnlstirea, ia adunat
resturile ostailor lui, i in lupta de la \alea Albl a invins
cu deslvarire pe dumani.
b. MAMA LLl ,1LlAN \OLA
and il blteau turcii, intro noapte, a mers
acasl la dansul la curte, la mamlsa i a striat sli dee
drumu. Zice:
Lu is iul tlu.
Nu se poate. liul meu nici cand nu poate sl ie
invins.
Aa avea nlde}de intrinsul:
,i el atunci a luat aa cura}, sa intors i a bltut pe
turci.
A ost stranic luptltor. latruzeci i doul de rlzboaie
a (inut i numai doul a pierdut.
M A M A L L l , 1 L l A N C L L M A k L
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
373
s;. Ooruri si patimi
13.1. LOMNl|A CASANLkA
upl moartea lui ,tean, turcii iarli
cuceriserl Moldova, luand lotinul. La acea luptl, po
vestete leenda, cetatea lotinului a ost aplratl in
persoanl de so(ia rlposatului ,tean\odl. \izirul
comandant al otirilor care impresurau cetatea, (inando in
blocadl, vlzu cu prile}ul unui asalt, ce nu reui, pe ru
moasa vlduvl cum incura}a cu deosebitl prezen(l de
spirit pe aplrltorii cetl(ii: sa inamorat de rumuse(ea
i cura}ul ei i indatl ia trimis soli, ca sl o ciarl de con
soartl leiuitl i sli promitl cli va pune la picioare tot
ce are mai pre(ios. 1anlra eroinl sa invoit sl se deie
vizirului de so(ie, insl numai dacl vor slpa in }urul ei un
an( adanc inarmat cu tunuri. \izirul sa unit sl impli
neascl dorin(ele domni(ei i a deplrtat otirile, dupl ce
a slpat an(ul. Luand, insl, atunci moldovenii an(ul in
olosin(a lor, vizirul a devenit urios, a comandat un
mare asalt i a cucerit cetatea. lar domni(a, vlzand cl de
acum nu mai are sclpare, sa aruncat din turnul lotinu
lui in Nistru.
,
...
_
_
374
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
L O k L k l , l l A 1 l M l
13.2. LOMNl|A MAklA
xistl o leendl popularl, cunoscutl i
astlzi hotinenilor, dupl care cetatea lotin a ost aplratl
de domni(a Maria, so(ia lui ,tean\odl i iica lui kadu
vodl. laa, care comanda armata turcl, sa indrlostit de
domni(l i ia propus a deveni so(ia sa, iar domni(a, pre
lcanduse cl primete, a pus condi(ia ca turcii sl ince
teze de a bate cetatea, sl a}ute la repararea cetl(ii i so
inarmeze cu uri de oc. 1urcii au indeplinit toate i
atunci moldovenii, punand mana pe cetatea reparatl, au
inceput o noul luptl. Oricum, insl, vite}ii au ost invini
i, inainte de a se retrae armata, domni(a Maria sa
aruncat de pe ereastra turnului in valurile Nistrului.
13.3. LOMNl|A SASOAlCA
e vremea lui ,tean\odl, in 8aia i prin
impre}urimi erau o mul(ime de sai, ca(i veni(i inainte,
ca(i adui de ,tean\odl. lntre saii aitia era o domni(l
rumoasl, rumoasl i cu ire, dupl care imbla mult
,tean\odl, dar ea nici cl vra sl se deie cu dansul.
ln 8aia pe atunci erau trei biserici i una dintre acelea
trei era catolicl, unde se ducea i slsoaica cea rumoasl.
,i la biserica aceea erau plre(ii de dinaarl cu el de el
de animale lcute pe pietre: boi, cai, uri, lupi .a.
Odatl ce ia venit in and domni(ii aceleia ca sl se
ducl i la biserica noastrl moldoveneascl, lcutl de
,tean\odl. ,i cat a stat in bisericl, a vlzut reull bunl:
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
375
oamenii edeau rumos, se inchinau linitit, da nu ca la
catolici sl steie }os pe scaune i sl se ducl la bisericl
dupl ce au mancat. Leacolea a vlzut pe popa slu}ind
rumos, ml ro ia pllcut toatl randuiala de la biserica
moldoveneascl mai mult decat la ceea a sailor, i din
vremea aceea a dat mana cu ,tean\odl i pe urml ia
ost doamnl, de o lee o credin(l cu noi.
Leacolea nici cl sa mai dus la biserica slsascl, cea
cu el de el de dobitoace pe plre(ii bisericii. Azi nu mai
este biserica slseascl. Lespezi de acelea cu dobitoace
sau lsit panl mai dlunlzi.
13.4. LOMNl|A LNCLkOAlCA
e vremea prlitului a trecut ,tean\odl
pe \alea Mare, (inutul 8aclu. 1ocmai atunci, o eti(l
curl(icl aducea apl intro coi(l lui tatlslu. \odl cum
a vlzuto cl vine, a stat pe loc i cand a a}uns in dreptul
lui, a intrebato: nu ia da oleacl de apl?
8ucuroasl, ia rlspuns ata.
la dat coi(a i el a blut dintrinsa a llsat un inel in
col, pe urml sa dus in treaba lui.
lata a}unand la tatsu sa aezat }os. A stat i mo
neau din lucru i a venit lanl dansa, sa pus de a man
cat i cand a blut din coi(l, a lsit inelul ce la ost llsat
,tean. 1atsu a intrebato atunci:
Cei asta? Ceai lcut?
37o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Nu tiu, nu ml pricep cei, nici nul cunosc pe
streinul acela, eu iam dat cinstit coi(a ca cerut sl bea
i cand o i pus inelul ista, eu nam vlzut.
Li, ata mea, nu tiu cea iei dintrasta:
Cand ia venit etei vremea de mlritat, \odl a venit
iarl i sa dus la tatu etei i el la primit bine.
La(imi intli inelul, a zis ,tean.
Li i lau dat i atunci a mai zis:
Acu slmi da(i i ata sub mana mea i sl merem.
Leacolea sau dus de acolo i anceput ospodlria
amandoi, au lcut biserici multe, unul intro parte, iar
altul in cealaltl. So(ia lui ,tean a lcut cu doul mai
multe decat barbatusu.
13.5. NOLkA, ,l LOAMNA lLLANA
tean\odl era credincios nevoie mare.
Lar nu avea credin(l in aceea mincinoasl i inelltoare,
ci era sulet cu adevlratl iubire cltre cele sinte i drep
te. Cl cine ca dansul toatl isprava lucrlrilor o da lui
Lumnezeu? Cine mai mult asuda ca sl nu lase nimic
dintracele ce omeneasca silin(l ar putea ace? Cand era
trebuin(l de sat bun, ata era sll asculte pe al tuturora.
Cand era de olos raba, somnul nul prindea, odihna
nul incalcea, zbura ca o pasere. larl la indrlzneall de
a}utor, via(a nui cru(a, cu sabia in manl insli moartea
inrunta.
,
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
377
Aadar cu picioarele dea pururea pe piatra a}utorului
de sus, mlselele vrl}maului zdrobia. Le aceea, la
iecare izbandl ce lcea, ridica in laudl Lomnului cate
o bisericl ori mlnlstire.
lar din toate mlnlstirile, aceea carei pllcea lui mai
mult era mlnlstirea lutna. Acoloi ridicase nite pa
laturi rumoase i cand in vreme de pace trebile domniei
ii da rlaz, acolo se ducea dei mai indulcea amarul lu
mei acesteia mincinoase. Aici, in a(a lui Lumnezeu i
in linitea suletului, andea i nlscocea la planuri pen
tru ericirea Moldovei. ,i nici aici nu sclpa de ispite, cl
iatl ce sentampll intro zi, pe cand era la mlnlstirea asta.
,tean\odl avea in casa lui, pe lanl al(i curteni, i
pe un llclua carel chema Noura. 8lietanul aista era
tare rumos i voinic de vorbea lumea de dansul. ln bltl
lie era totdeauna allturea de \odl i nu vra nici o datl
sl se lase mai }os decat dansul in vite}ie.
Lra om vioi, aaci, rlia minunat de rumos i tia
sl dobandeascl draostea oriicui. ,i pe deasupra mai
avea i un las ineresc i de astal iubea stranic \odl
i adeseal punea sli cante. Se culca intro odaie cu dan
sul i ori incotro se ducea, era nedeslipit de \odl.
Curtenii ceilal(i, cum sunt curtenii, il pizmuiau ii
purtau sambetele ca sl mil rlpuie. Curile baritoare zi
ceau cl era iu din lori al lui ,tean\odl. ,i iindcl piz
maii lui Noura nu tiau cum sll ponereascl inaintea
lui \odl, scornirl cl ar i indrlostit cu doamna. ,i
clutau vreme cu prile} sl mil prlpldeascl.
Cand intro zi, vine un pizmatare( i spune lui ,tean
\odl cl Noura moare de draoste dupl doamna i
378
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
dovada pentru neleiuirea asta o poartln san, unde a
lsio, numai sll caute. lesemne cl Noura lsise chiar
in diminea(a aceea, prin rldinl, o nlraml pe care o
prlpldise doamna i napucase incl sl io deie.
,tean\odl cand auzi de una ca asta se lcu oc i
parl de manie.
Se cobori in rldinl, intalnete pe Noura care toc
mai vra sl urce treptele palatului il intreabl: ce are in
san. Cela, lrl sl andeascl la ceva, scoate nlrama
doamnei din san i io aratl. ,tean nu zise un cuvant,
insl ii implantl deodatl hanerul in piept.
Noura abia mai putu inana:
Mor, doamne, dar mor nevinovat: le cinstita a(a
Maicii Lomnului cl spun adevlrul.
,i clzu allind sanele din el ca dintrun dobitoc.
Loamna, vlzand pe \odl intorcanduse alben ca
turta de ciarl i cltrlnit de suplrare cum nul mai vlzu
se, ii trecu un ior rece prin iniml de ricl i temanduse
sll intrebe ce are, se scobori repede in rldinl peo
scarl din dos, unde credea sl ale de cei domnul aa de
manios.
Cand colo lsete pe Noura dandui suletul cu
hanerul in piept i cu nlrama ei in manl.
Se duse lanl dansul, il cercetl, socotind deodatl cl
la ucis un vrl}ma, cand sa uitat la haner, il cunoscu.
lricepu totul. Noura nu mai putea sli spuie nici un
cuvant.
Se vede cl sim(ea ea in iniml ceva pentru Noura dar
el nu tia nimic i o cinstea ca peo doamnl a lui. \lzand
trupuorul acela ina, sclldat in sane, zbltanduse in
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
379
ura mor(ii, o cuprinse o }ale rozavl. le lanl asta o lul
un tremur de asprimea domnului ei, andind cl nar sli
creadl ce ia spune ea i tulburanduise mintea, trase
hanerul din pieptul lui Noura il implantl intrinsa,
clzand rlmadl peste Noura.
,tean\odl, pltruns panln rlrunchi de mahnire,
cand ii vlzu mor(i, porunci dei inropl chiar in locul
undei dldurl suletele, iar pe parltor porunci sll span
zure in poarta mlnlstirii.
ln loc de cruce cllulrii au pus mesteacln, care i
prinse rldlcini. La o sutl de ani alt mesteacln se puse
in locul aceluia care putrezete. ,i din veac in veac se
schimbl mesteaclnul panl in ziua de astlzi, pentru
pomenirea suletelor lor, ca sl nu se uite nevinovl(ia lor
i sl nu rlmaie cu (lrana in url.
13.o. CA1LLlNA
n Cotnari, pe esul 8ahluiului, este un
deal mare i rotund, drept ca un sto de an. Lealul aista,
panl amu, nu de mult, era plin de podorii cu vii, crame
(zlmnice} ca acelea, rldini rumoase, ba i case erau,
i oamenii ii zic dealului aistuia uca|u| |ui \o!a, adicl a
lui ,tean\odl cel Mare i Sant.
1ot in Cotnari este un deal mare i lunlre(, parcli o
ireadl mare de rau i pe poalele lui erau plduri, vii,
iar pe varul lui era o cetate, impre}uratl inspre miazl
noapte de doul pooarl: loorul mare, despre Stecllrie
l
380
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
i loorul mic, cam aproape de dealul lorcului. Lealul
aista se cheaml uca|u| tatc|inci sau uca|u| uoamnci, de
la o doamnl a lui ,tean cel Mare, careo chema Catelina.
Catelina asta, zice cl era o domni(l i sta cu ederea
in cetatea de pe Lealul Catelinei i \odl stltea in cur(ile
lui domneti de pe Lealul lui \odl.
Amu, cicl din una din alta sa impricinat ,tean\odl
cu domni(a ceea i sau luat la sadl.
Ciudl i manie ca aceea i nu tiu cum se lcea cl
,tean no putea rlpune i rlmanea ruinat. Le voie de
nevoie, sau implcat chipurile , da ,tean\odl nu era
slobod sl se ducl in cetatea domni(ei, cl doarl nu ia ala
tainele cetl(ii i pe urml so ieie el in stlpanire.
Lui \odl nui venea landlmanl invoiala cu domni(a:
Cum adicl? Le mine nu ia bltut }oc in chipul aista
implra(i in toatl leea i crai vesti(i i amu un cap de
muiere sl ml ruineze panlintratata? 8lrbat is eu? ,a
clzut \odl pe anduri. Lar Lumnezeu la scos i din be
leaua asta, care era mai so pl(eascl.
leatunci podoria lui ,tean\odl din Cotnari era
vestitl, de vinurile cele bune, cl nu mai avea potrivitl
in toatl (ara, i domni(a Catelina a trimis la ,tean ca
sli deie i ei vin deacela lludat i vestit.
Amu venise vremea lui ,tean ca so rlpuie pe Cate
lina, cli trlsnise prin cap un iriclic, potrivit drept pen
tru dansa. Sa apucat anclrcat 59 de bu(i mari i lea
pornit cu mare halai.
Cand a a}uns la poarta din loorul cel mai mic lea
deschis por(ile, tot aa i cele de la cetate, de aici oame
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
381
nii domni(ei lea leat ochii clrluilor lui ,tean\odl, ca
sl nu vadl i sl ale tainele cetl(ii.
Lupl cea tras carele in orada cetl(ii, to(i curtenii
i domni(a sau strans in }urul bu(ilor, au dat cep la butea
cea dentai i tot au ustat vinul, ba unul, ba altul, panl
ce sau chelluit cu to(ii, de nu tiau cei cu danii.
leste noapte din 48 de bu(i, care andea domni(a
cls cu vin, au ieit ostai intrarma(i in toate plr(ile
intlrite ale cetl(ii, aa cl diminea(a domni(a, cand sa
vlzut rlpusl, sa inchinat de bunl voie lui ,tean\odl,
cl navea incotro.
lar ,tean cel Mare, cand a vlzut cl o emeie ca asta
era maimai sll rlpuie, a luato de nevastl, cl aai pll
cea i lui sl aibl o emeie blrbltoasl i cu inima de
voinic.
Leacolea ,tean\odl sa pus pe treabl, ca slntl
reascl cetatea i mai i. ln partea despre miazlzi a tliet
dealul dea curmeziul a lcut un an( adanc mai ca de
apte stan}eni i la lunit cltre asin(it i miazlzi, prin
satul loroditea, panl la satul Car}oaia, sarinduse la
lantana Loamnei, antana zice ca lcuto Loamna Ca
telina. A mai lcut un an( (canal} pe sub plmant, de la
cetatea Catelinii panl la curtea domneascl din larllu.
A zidit o bisericl cu hramul S. ,tean i Loamna Cate
lina a lcut i ea o bisericl in Cotnari, dar biserica ei era
pentru cei care (in de leea catolicl, adicl deo lee cu
Loamna Catelina. La biserica Loamnei, veneau unuri
din satul losupeni, care erau implmanteni(i de ,tean
cel Mare.
382
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Lupl ce sa dlramat biserica lcutl de ,tean\odl,
zidlriile lea clrat unul Criore kadu, de a lcut mitocul
Mlnlstirii Neam(ului.
13.7. LOAMNA LLl ,1LlAN\OLA
lvlliserl odatl turcii in Moldova, cu oaste
multl, puzderie, hotlra(i ca de randul lsta sl rlpuie
capul lui ,tean\odl.
,i iindcl \odl nu era acasl, doamna a rupto la ul
incotro o vedea cu ochii, sli caute loc de ascuns, dar
a ost alatl de turci.
Au ulrito prin mun(i, pe dealuri i prin plduri,
panl ce, biata de ea, ia lsit reuiul intrun loc pe
malul lrutului. Acolo, cu puterea lui Lumnezeu, sa
urcat i sa ascuns intro peterl de pe malul apei, la vro
treizeci de stan}eni inll(ime, aproape de ,telneti.
Se pot vedea i azi urmele sclrii pe care sa urcat
doamna, acolo unde azi nu se poate sui nimeni.
ln petera aceea a stat doamna vreme lunl, panl a
vrut Santul de sa potolit rlsmeri(a in (arl. Se preltea
i ea de plecare spre casl, cand iatl cl se intalnete cu
,tean\odl, care venea cu oaste multl, so ia de unde
se ascunsese. Lra vesel peste mlsurl domnul cl bltuse
pe turci ii povestete i doamnei isprlvile lui. Apoi o
ia i o duce acasl la larllu.
1arziu, tarziu de tot de la ieirea doamnei din pe
terl, cu mare reu sar i urcat unii oameni acolo sus,
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
383
unde ezuse doamna (lrii, i ar i vlzut ui de piatrl i
laclte mari, tot de piatrl.
1ot acolo, cicl, sunt comori ascunse, rlmase panl azi
de la doamna ulritl de turci.
lar stanca aceea, cum i satul dimpre}urul ei, se
cheaml de atunci Stanca uoamnci.
13.8. CASA LOAMNLl
tean cel Mare a avut doamne vrednice
pentru insuirile lui vite}eti i in(elep(eti. Lle il into
vlrleau de obte: nu numai in vremi linitite, dar i in
vremi rele cum era in vreme de rlzboi, ori in alte cum
peni i necazuri. ,i cu vorba i cu apta indemnau i
alinau pe nlzdrlvanul so(, cat i pe vite}ii ostai ai nebi
ruitului domn.
Odatl se starnise rlzboiul cu turcul. ,tean ridicase
oaste i sa dus inaintea dumanului, ca sl le arate cines
moldovenii.
Locul bltlliei era pe esul cel rumos dintre 8aeu
i lrut, aproape de tarul ,telneti din (inutul 8otoa
nilor, unde se vld i astlzi o mul(ime de ropi, care le
numesc oamenii 8urci. Moldovenii au lcut ropile
astea, ca sl ie indosi(i de bltaia tunurilor vrl}mailor,
i in mi}locul esului au mai lcut un an( lunlre( in
patru col(uri (dreptunhiular}, incon}urat cu alte doul
an(uri pe dinaarl. Lin loc in loc, an(urile aveau cate
,
_
384
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o splrturl unde erau aezate tunurile, iar in mi}locul
an(urilor erau carele cu hranl i o parte din otire.
Aa saezase ,tean i amu turcii vreau sll batl, dar
nu lea a}utat Lumnezeu.
,i mai cltre coada esului, pe dealul Stanca, ,tean
\odl avusese ri}l ca sl sape o bortl in stanca din malul
lrutului, in orma unei odli i cu nite ui de ier i aici
au stat Lomni(a i mama lui ,tean cel Mare, toatl
vremea cat a (inut rlzboiul.
Zice clntro zi, mama i Lomni(a lui ,tean\odl e
deau aarl pe un col( de stancl, cosand, i deacolea ur
mlreau cu ochii lupta, i ca i cum ar i ost in varte}ul
bltlliei i inimile lor se zbuciumau cand de bucurie,
cand de indoiall, dupl cum vedea cl se deslura lupta.
Ln duman, zlrete chipul mlre( i rumos al Lom
ni(ei, intinde arcul ii implantl o sleatl drept in nu
mele tatllui i ea ia dat suletul in mana Celuidesus:
8ltrana insplimantatl a uit i sa inchis in stancl
i na ieit deacolo panl ce a venit ,tean so ieie.
Leatunci stanca se cheaml Stanca uoamnci sau
tasa uoamnci.
Lnii mai spun cl au rlmas din vremea aceea in
stancl cinci bu(i de albeni pe carea pus stlpanire
ucill toaca i cine indrlznete sl se baenluntru,
necuratul aruncl in lrut.
ln casa Loamnei au stat, mai pe urml, i sahatri.
Lupl cea bltut ,tean pe turci, a lcut in ,telneti
o bisericl cu hramul tuvioasa |arasc|iva.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
385
13.9. lAN1ANA LOAMNLl
ice cl pe timpul lui ,tean cel Mare locu
rile unde se all astlzi mlnlstirea Lraomirna i satele
Mitocul Lraomirnei i Lipoveni erau toate implnate cu
plduri de ai, paltini, carpini, mesteceni, ulmi i ste}ari
i unde se ala printre dansele i cate o poianl de o
rumuse(e rarl.
,i iindcl locurile aiestea nu sunt tocmai departe de
tarul Suceava iar aerul dintrinsele era curat i slnltos,
de aceea locuitorii Sucevei i mai cu saml boierii de di
van i cei de pe lanl curtea domneascl ieeau oarte
adesea ori in duminici i slrbltori la plimbare, in aceste
plr(i. ,i unii ieeau in trlsuri, al(ii clllri, cei mai mul(i
insl pe }os, adicl care cum ii pllcea i cum putea.
Mai ales in ziua de Arminden vedeai sute de ini ti
neri i bltrani, blrba(i i muieri, eciori i ete, to(i im
brlca(i ca de slrbltoare, ieind ca un roi de albine din
Suceava i indreptanduse spre locurile aestea.
,i unii aveau miei rip(i, copturi i alte manclri cu
danii, al(ii elurite vinuri i llutari, i dupl ce a}uneau
la starea locului se puneau pe iarba verde la umbra co
pacilor, intindeau bucatele i vinul pe e(e de mese i
apoi prindeau a manca, a bea i a se inveseli. lar dupl ce
se slturau de mancat i de blut se apucau la }oc care de
multe ori dura panl dupl miezul nop(ii, cand se intur
nau apoi cu to(ii spre casl.
Cand (ara era in linite i pace, cand neimplca(ii du
mani no amenin(au cu pustiirea, atunci se zice cl ,te
an\odl, sinur, nu o datl ieea la plimbare in aceste
38o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
plr(i ca sl mai uite din cele ri}i, cel rlmantau, i mai
ales sl beie apl din izvoarele cele minunate ce se alau
intrinsele.
Cl trebuie sl ti(i cl apa din izvoarele aestea era
ca i acuma, vestitl de bunl i slnltoasl.
,i ,tean\odl tot timpul cat petrecea in Suceava nu
bea niciodatl altl apl, ci numai din izvoarele aiestea,
pentru cl apa din Suceava era i pe atunci tot aa de rea
ca i in ziua de azi. ,i cand avea timp nu se mul(lmea
numai cu atat, cl i se aducea apl de aiasta de blut, ci se
ducea el sinur cu mana sa so scoatl i so beie la starea
locului.
lnsl nimlnui nui pllceau aieste locuri rumoase aa
de tare, ca Loamnei lleana, so(ia lui ,tean cel Mare,
nimene navea o pllcere atat de mare de a iei aa de des
la plimbare pe locurile aiestea, ca dansa. ,i mai cu seaml
ii pllcea oarte mult sl petreacl intro poieni(l rlsl(atl
i preslratl cu tot elul de lori care se ala in partea des
pre miazlnoapte a mlnlstirei de astlzi.
Le multe ori petrecea ea in poieni(a asta vreme in
delunatl.
,i iindcl pe timpul acela mlcar erau mai multe
izvoare din care curea o apl limpede ca lacrima, rece
ca hea(a i oarte bunl de blut, nici unul nu era inri}it
cum se cade, ci cum lea llsat Lumnezeu, de aceea a pus
ea oameni ca sl curl(eascl i sl inri}eascl izvorul din
poieni(l unde petrecea ea adeseori i din care izvora mai
bunl apl: sl acl un el de antanl dintrinsul i dupl
aceea, sll zideascl i sli puie hizdele i un acoperi
i lespezi deasupra.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
387
,i oamenii pui cum a spus ea aa au lcut i de
atunci izvorul aista care se poate vedea i astlzi a ince
put a se chema |antana uoamnci i tot aa se numete
i acum. ,i nici o apl nu este aa de limpede de rece i
de bunl de blut, in toatl impre}urimea, cum ii apa din
acest izvor.
13.10. lAN1ANA LOAMNLl
n comuna kapile, din (inutul 8aclu, este
un loc in satul 8orzeti care se cheaml |antana uoamnci.
Aici este o antanl lcutl cu cheltuiala mamei lui ,te
an cel Mare.
1ot in satul 8orzeti, pe dealul Clureanu, erau viile
lui ,tean\odl cel Mare i Sant.
13.11. AL1A lAN1ANA A LOAMNLl
n satul Car}oaia, din comuna 8liceni, (i
nutul lai, este in partea despre rlslrit i miazlzi a sa
tului o antanl, acum ruinatl, care se cheaml |antana
uoamnci, din care izvorete apa care dl in iazul Crldina.
lantana asta zice cli lcutl de Loamna Catelina a lui
,tean cel Mare.
l
_
_
_
388
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
,l COllLA LL lACLkAk
lmasunea ca o poveste pl(ania lui ,tean
cel 8un i Mare, implrat al moldovenilor, care de bun
ce era, i se duse veste i poveste peste intreaa (ara
noastrl i chiar i peste intre rotoolu plmantului, iar
de cretin ce era, lumea intreall lluda. Nui vorbl,
multe lucruri bune, rumoase i vite}eti a lcut omul
acela, cl de nu ar i lcut, nu iar i rlmas numele cum
ia rlmas. A lcut biserici i mlnlstiri, a imbol(it pe cei
slraci, cari in vremuri de remeli(l sau purtat vite}e
te, iar in vremea de luptl sau aruncat asupra pizmau
lui, cum sl aruncl lupul in mi}locul turmelor cioblneti,
lrl ai i ricl de i se va intampla vreo nenorocire.
Odatl insl era sl o pl(eascl i el, ca to(i oamenii
plmantului, clci de, iniml avea i el, apoi tanlr cum era,
nu putu sl nu pice i el sclav inimii sale tinere i inll
clrate, precum i duioasl, de o iubire de emeie.
Aa umbland odatl prin codrii mun(ilor, dupl cum
abunloarl umbll i azi pucaii de clprioare, se intal
nete cu o copill cam de vreo 1o ani, rumoasl ca o loa
re domneascl i inal ca un luture de primlvarl, dar
i cantlrea(l ca o mierll, de sl o tot ascul(i. Copila pl
tea o turml de oi albe ca zlpada i rase cum ii lutu, clci
plunea era bunl, iar ea culeand schinteu(e i alte lori
mirositoare canta o doinl ce o invl(ase de la mamlsa,
de rlsunau codrii. ,tean, cum ii aude lasu, sl indreptl
inspre copill i uitanduse la ea ii dl bine(e.
Copila, inroindusl panl la albuul ochilor, ii mul
(lmi prietenete i cu zambetul pe buze il intrebl cl
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
389
unde mere pe aceste plaiuri, pe unde panl atunci nici
un voinic nu mai puse piciorul.
Lupl clprioare umblu, copill dral, ii zise ,te
an dar vld cl in locul clprioarelor intalnesc inerai.
Ce ineri? intrebl copila cu nevinovl(ie.
lneri ca tine, scumpl copill.
Copila rade cu hohot, apoi, ruinatl de cele auzite,
ii cautl de lucru culeand loricele de prin iarba cei
a}unea panl in brau.
Ce sl(i dau, copill dral, ca slmi dai i mie vreo
doul loricele din cele adunate de tine?
Nimic sl numi dai, voinice, ii rlspunde ata,
netiind cl vorbete cu ,tean\odl (al} romanilor.
Nimic, clci, Lumnezeu, au crescut destule, ia
uitlte cate sunt, i eu mai cule altele, i zicand
acestea ii dete un or( de lori, cari de cari mai rumoase.
Lar ce platl socoteti cl ai i vrednicl pentru oste
neala lcutl pentru mine. 1u eti tanlrl i rumoasl i
a vrea sl nu te osteneti numai de pomanl.
Nimic, voinice, clci mama aa mia zis cand ma
nlscut, cl nici odatl pentru nici un lucru sl nu iau platl.
Apoi chiar i de miai pllti, eu nu am ce ace cu plata ta,
clci am de toate cemi trebuie. Am tatl, maml, un rate
i doul surori ce ml iubesc. Asta mii averea mea in
treal i alta numi trebuie.
Lar dacl (ia spune clmi eti dral, spunemi
copill, ce ai zice?
Ce sl zic, (ia mul(umi cl eti aa de bun cl miai
spus i tea rua ca sl(i cau(i de drum, sl te duci pe
unde ai venit, ori pe unde (ii calea.
390
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
,i nu ai sta de vorbl cu mine?
Nu, nici pe un ceas. Oamenii is rli i l(arnici i
mama mia zis sl nu cred nimlnui nici o vorbl, ie aceea
cat de rumoasl.
Lar apoi cand (ia spune cine sunt, nici atunci nu
mai iubi?
Nu, o datl cu capul.
,i de ce?
Mia spus mama cl, in ceasul cand mam nlscut,
o lupoaicl a trecut peste trupu meu i nu ma mancat,
dar mia dat pace, uitanduse cu blande(e la mine, de
aceea, to(i cei din sat au vorbit cl din mine o sl se aleal
ceva mai de dai Loamne ca din alte ete de sama mea.
\rl}itorii i al(i tllmaci miau spus cl am sl ml ac o
doamnl mare, apoi astl noapte incl am visat cl am sl iu
implrlteasl.
,tean treslri la auzul acestor cuvinte i, uitanduse
la atl, i sl plru mai rumoasl i mai drlllal.
Lar spunemi ce ai ace cand (ia spune cl eu sunt
implrat?
Ce sl ac? A rade una bunl de minciuna incor
noratl cu care vreai sl ml amleti. Lu tiu cl implra(ii
nu umbll a vana prin mun(i, clci ei umbll prin (arl
adunandui cltane, ca sl sl hlr(uiascl cu inamicii, cari
ziuanoaptea ne calcl casele i ne iau moiile.
lmplratul auzindo se ruinl i nui spuse cl el e
,tean, dar intrebando cand mai vine cu turma prin
poiana aceea, sl duse i dus a ost panl in ziua de azi.
Ca sl sl mai i inturnat vreodatl indlrlpt pe la ata
cea rumoasl, nu tiu, cl nu am auzit. Sl dl cu socoteala
cl ar i venit, dar nelsindo, sar i insurat cu alta...
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
391
13.13. CAN1LCLL lLLNLl
ice cl ,tean\odl a avut o ibovnicl, pe
care o chema lleana, iar al(ii spun cl o chema loana, a
(inuto ascunsl trei ani de zile in chilia stare(ului de la
mlnlstirea 1azllu. Lnia zic cl era ata unui boier mare
din |ara de Sus, iar al(ii spun cl era ata unei vldane de
la Cain. laca i cantecul etei aceleia dupl cat se mai
(ine minte in vremea de astlzi:
,tean\odln bltllie
lace treabl ca o mie,
\odl ,telni(l,
lar lleana planeacasl
Le(i pare cl ploaia varsl,
\odl ,telni(l,
,ii plcat, cli prea rumoasl,
Cl in lume vesteai mearsl,
\odl ,telni(l,
...............................
lei, lleanl, la porti(l
Cl i(i vine ,telni(l,
\odl ,telni(l:
,l MAMA LLl lL1kL kAkL,
ic bltranii cl 1arulrumos ii trae nu
mele de la o neustoreasl rumoasl minune, de loc din
larllu, care se intalnea aici cu ,tean cel Mare. Neus
toreasa asta a ost mai pe urml mama lui letru kare.
_
_
392
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
13.15. ,1LlAN \OLA
,l lA1A LLl CALlN
na din cele mai rumoase ape ale bltra
nilor Carpa(i este 8istri(a. Aceastl atl rumoasl a Car
pa(ilor notri pletoi nu seamlnl deloc cu celelalte su
rori ale ei. Cursul ei sllbatec (...} murmurl ca un uria
manios bllstlmand pe cine a desplr(it acest plmant in
doul plr(i.
Locul cel mai pitoresc pe valea 8istri(ei este de la
cltunul Cllineti (din} 8ucovina i panl la 8roteni (in}
komania (veche}. Aceastl atl rumoasl, clreia ii putem
zice cli cu plr de aur, a trebuit sl aibl mult de luptat
panl ce ia deschis drum prin livezile tatllui slu Carpat.
1ot a invins, nu ia plsat, nici nui pasl de stancile uriae
cari o plziserl pe deamandoul plr(ile, cari se pare cl
vor ata sl se arunce asupra ei.
ln acest loc, unde sunt astlzi cltunele Cllineti,
Chiril i Co}oci, trlia acum cateva sute de ani un moldo
vean cu numele Cllin. Ca to(i muntenii, atat cat in tim
purile de demult ca i in timpurile de acum, i Cllin trlia
din (inerea vitelor, dar mai cu saml oi i capre. Ll avea
o atl i un ecior. Ll plzea oile, ecioruslu caprele pen
tru cl era mai iute de picior. lata edea in tarll, splla,
mltura, mai pe scurt, (inea tarla in randuiall.
lntro zi spre searl, iatl cl ies doi oameni tineri,
clllri pe cai, de credeai cls nite crai, dar unul din ei
avea un cal de nu(i puteai inchipui de rumos ce era, era
nlzdrlvan, nu cal. Lupl ce sau apropiat de stanl, sau
dat }os de pe cai, llsandui pe lanl nimlt sl pascl. lata
edea i cosea nite alti(l cu chei(l (lurele} i cand a
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
393
pus ochii pe cei doi vanltori, a treslrit acu din manl
ia slrit. Lnul din cei doi tineri
Le rumos ce era
Min(ile (i le ura
sa oprit in praul stanei i a intrebat pe atl dacl nu
poate rlmanea la ea de mas. lata lea spus sl atepte
panl ce va veni tatlslu cu oile i poate io primi.
A venit Cllin cu oile, dar cand a vlzut cei doi cai pe
lanl nimlt plscand sa cam speriat andind cl iarl a
venit cineva sli eie bir lrl sll intrebe pe dansul. Acel
bir era un berbiciu care era mai ras, ca i urdl cat
putea duce doi oameni in spate. A intrat in stanl i, cand
a dat cu ochii de cei doi vanltori, a vlzut cl nus nite
oameni de rand. Lnul din ei era rumos imbrlcat de
credeai cli in aur sclldat, dar de zece ori mai rumoasl
ii era a(a decat imbrlclmintea. Cand vorbea ceva cu
tovarlul slu, acela ii zicea Mlria1a.
la primit Cllin la mas, ia ospltat cum a socotit el mai
bine, ca sl ie mul(lmi(i. A venit i eciorul lui Cllin cu
caprele un ecior inalt i spltos, ca un brad carei mai
rumos.
A trecut noaptea, cei doi tineri vanltori sau sculat
disdiminea(l, au incllecat pe cai, luanduse
leo potecaleasl,
lrin pldurea deasl.
Lnul din cei doi vanltori era ,tean\odl, iar celllalt,
unul din cei mai buni tovarli ai sli de arme. \odl,te
an, in timp de pace, se ducea prin (arl ca so cunoascl
mai deaproape, dar vanltoarea era pentru el suletul lui.
Lupl cea pornit ,tean din stana lui Cllin, i sa plrut cl
394
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o parte din iniml a rlmas acolo. A umblat dealuri i
mun(i, a vanat cerbi i clprioare, dar ata lui Cllin nui
iei din and. Sa hotlrat atunci, cand sa inturna spre
casl, sl mearl pe la ea so mai vadl. Aa a i lcut, in
clrcat de vanat, dimpreunl cu tovarlul slu sau luat pe
apa 8istri(ei in }os. Cand a ost aproape de stana lui Cl
lin, a auzit pe cineva cantand. lata edea pe praul stanei
i canta un viers de dor:
,lrunzl verde de pe a,
Lea veni cine mii dra,
llr neru( a pieptlna,
la(l alba desmierda,
Ochi neru( a manaia:"
,tean\odl auzind ata cantand, a inceput i el a
canta tot cu acelai viers:
,loili(l de cicoare,
Al tlu pui vine cllare
Cu ploscu(a la oblanc,
\in drlu(l sl te stran,
Sl te stran la pieptul meu,
Sl matin de sanul tlu:"
Lupl cea cantat ,tean\odl acest cantec, sa dat }os
de pe cal, a strans pe atl in bra(e, ia dat un slrut mai
dulce ca mierea i mai ierbinte decat ocul. Cand a venit
Cllin seara cu oile de la plscut iarl a alat pe cei doi vanl
tori la stanl: unul ii (inea ata pe bra(e i unul canta dintrun
luier de vlile rlsunau, codrii vechi ii desmierdau.
Cei doi vanltori iarl au mas la stana lui Cllin. Sau
sculat iarl de diminea(l i, cand au ost sl plece, cel ru
mos cea (inut ata in bra(e, cand a incllicat pe cal, a che
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
395
mat ata la el i ia dat o punl de albeni. lata a rlmas
inlemnitl i cei doi vanltori sau indeplrtat, cantand pe
coasta muntelui karlu.
A trecut mult timp i ,tean\odl na mai venit prin
mun(i la vanltoare, cl nevoile ce veniserl peste (arl nu
lau llsat.
Avand odatl o hlr(uiall cu unurii care nlvlliserl in
(arl, ,tean\odl ia bltut i bltandui ia alunat panl
departe, ca sl le treacl pota de a mai nlvlli in Moldova.
lnturnanduse ,tean\odl inapoi, dupl ce a bltut bine
pe unuri, nu sa dus pe drumul Campulunului, ci a luat
apa 8istri(ei in }os inso(it numai de doi clpitani ai sli.
Candul lui a ost sl mearl pe la Cllin i sl vadl dacl mai
este rumoasa atl de odinioarl.
1impul era cam in toamnl i Cllin nu edea la stanl
cu oile, ii lcuse o casl bunl, ra}duri i corle, aa cl
,tean\odl pu(in mai cunotea din ceea ce tiuse. A
intrat in casl, Cllin era mult mai bltran, ata lui Cllin
nu era atl, ci era maml a doi copii. Ln blie(el rumos
de vreo patru ani, rumuel ca un trandair, edea in bra
(e la mouslu i se }uca cu manu(a prin barba in doi peri
a lui Cllin.
Litanduse bltranul Cllin la ,tean\odl i la blie(e
lul pe care il (inea in bra(e, a zis:
Loamne, da cum ii samlnl:
,i intradevlr, blietul, bucatlbucl(icl era tot ,tean
\odl.
Aceasta este toatl povestirea rlmasl din strlmoi la
moi i din mo la tatl i din tatl la iu, panl ce a a}uns
la mine care scriu.
_
39o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
s. !ilde si judecti
14.1 }LLLCA1A LLl ,1LlAN\OLA
icln vremea de demult un om a}unen
rea nevoie, era stramtorat din partea paralelor de nu
mai tia ce sl acl incotro sl apuce. Llncoace, dl
incolo, cu mare ce lsete un }idan care se prinde sll
imprumute. Lar }idanul tot }idan, ii cere o ocl de carne
din trupul lui, pe care so taie cand sa implini sorocul.
Ce sl acl omul? Cum are sl poatl rlbda sli vadl
cu(itul blat in carnea lui?: Lar ursul nu }oacl de voie
i nevoiai mare belea. Le aceea bietul necl}it se prinde
so acl i asta.
\ine i vremea aceea. }idanul, la om, cl sli deie oca
de carne.
Omul sl pune pe pricinl ii dl de colo:
lai la }udecltor, sl vedem cea zice i el. li cu
dreptul trebuoara asta?
lai: ii dl i }idanul.
,i au mers ei la el de el de }udecltori, i mai mari
i mai mici, i mai in(elep(i i mai aa, insl de la to(i au
ieit cu acelai cuvant:
Lacl teai prins aa, trebuie sl te (ii de vorbl.
lar omul nu vedea pe unde mere de necaz.
ln sarit pornesc ei la implrl(ie, sl vadl cu ceor iei
i de acolo?
, ,
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
397
l l L L L , l } L L L C A | l
La omul, ii tremura inimantrinsul andinduse cl
nu cumva i implrl(ia sl oranduiascl ca i }udecltorii.
le drum trecu pe lanl un camp mandru, inverzit, pe
care nite copii plteau vitele. Ce sl vadl drume(ii aco
lo? 8lie(ii stlteau roatl cu clciuli(elen maini, iar in mi}
locul lor, pe nite brazde verzi puse unele peste altele in
chip de tron, edea un alt bliet cu chip de in(elept i le
}udeca nein(eleerile lor, i care era vinovat, era inchis
inapoia tronului intrun ocola impre}muit cu lrdu( de
be(ioare.
Omul, cand a vlzut una ca asta, tare sa mai minunat,
i cum era el ca cel cu nlduhul pe iniml, de nu mai tia
ce ace, se andete sli spuie micului }udecltor pacos
tea de pe capul lui. 8lietu acela era ,tean care mai pe
urml a ost domnitorul ,tean cel Mare al Moldovei.
,i ,tean ii dl:
Oameni buni, duce(ivl acolo unde andi(i i dacl
nu ve(i rlmanea mul(lmi(i cu }udecata, atunci sl trimi
te(i dupl mine, capoi cum voi }udeca eu, lasl dacl nu
ve(i rlmane implca(i.
A plecat omul mai invoioat de vorbele minunatului
copil. A}un la implrl(ie. Aice au clpltat acelai rlspuns
ca i de la ceilal(i }udecltori. Atunci omul ia adus amin
te de cuvintele lui ,tean i zice cltre implrat:
Luminate implrate, ai indurare i ascultl o vorbl de
la ticllosul de mine, sl ierte luminata a(a mlriei voastre.
1receam pe lanl un camp i era aa i aa ii spuse el
un bliet care }udeca buclucurile intre ceilal(i blie(i
ce edeau cu clciulelen maini inaintea lui ia spus ca
398
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
sll chema(i pe dansul, cl lasl dacl nu nea }udeca el cu
dreptul.
lmplratul a dat poruncl sll cheme, nu cl doar ar i
crezut aa ceva, ci mai mult sll vadl cum va }udeca el.
,i ,tean intro clipl a ost de a(l. lntrebl el pe om cum
lea ost tocmeala i la urml zice cltre }idan rlspicat:
}upane, i(i dau voie sl tai din omul ista o ocl
de carne dar sl tai pe tocma, nici mai mult, nici mai
pu(in, capoi te ducem la spanzurltoare. Nici un dram
sl nuntreacl ori sl na}unl, adlul ,tean indesat.
Cand a auzit }idanul una ca asta, sa llsat pluba i
de bani i de carne i de tot i unde nu mia luato la
slnltoasa, de nu lai i a}uns nici cllare...
,i aa a sclpat romanul.
1o(i au rlmas trlsni(i de }udecata lui ,tean i sau
minunat de in(elepciunea lui. lar omul, cat era de bltran,
a inenuncheat i ia pupat mana i sa intors plin de che
la nevastl i copii, povestind in toate plr(ile de }udecata
asta, de sa dus vestea.
\ezi cl unul sinur a ost ,tean\odl i dacl a ost
sl ie om mare, a dat semne de mic.
14.2. ,1LlAN\OLA ,l MO,NLACLL
icl a plecat odatl \odl,tean la plimbare
cu boierii lui cei mari, dupl cum ii era obiceiul in
vremuri de pace, sl cutreiere (ara in lun in lat, in
drumul lui, sl vadl sate dastea dale noastre, sl aleal
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
399
locuri pentru biserici i manlstiri, sl cerceteze plsurile
cretinilor, sl a}ute pe cei nevoiai i sl mai adl, cand
i cand, la pilde i la talcuri cu unchei ca dalde mine.
Acu dupl trei zile de la plecare, numai uite cl se op
rete la un oor. Acolo are un unchia. Lra bltranbltran
i navea pe nimeni sli dea a}utor, decat pun copila de
vreo apte ani. Lnchiaul bltran, copilul copil. Ce ispra
vl erau sl acl bie(ii? Se canuneau urat:
Cl uitasem sl vl spui: unchiaul avusese in tinere(ele
lui o spuzl de copii, dar cand ii vedea colea dlnaci, venea
moartea ii inhi(ea plmantul care nu se mai saturl. ,i
hlt tarziu, cand ii luase omul nlde}dea de la binele
lumii acesteia plcltoase ii atepta saritul, mai do
bandi o odrasll. Crete copilul, crete, panl vezi dum
neata, altl nlpaste la casa omului: moare mltua, iar
unchiaul o duce i mai reu. Sli ia alta? lerita santul:
,Ce e intai, nu e pe urml"...
Laia, mli taicl, samlra rlu cretinul:
Acu, sl nu uitlm vorba. \odl, cum zlrete pe mo
nea, mai sll cuprindl plansul. Lra milos, nevoie mare,
Mlria Sa. A intrat in vorbl cu el.
8unl ziua, moule:
Mul(lmim Mlriei 1ale, prea luminate doamne:
Le ce teai sculat tarziu?
lei, Mlria1a: Nu mam sculat tarziu, mam sculat
de diminea(l, dar na vrut Lumnezeu cu mine:
Lui ,tean\odl ii place rlspunsul moneaului,
incepe sl se mai andeascl, ii aruncl ochii spre holde:
Sor ace bucatele, moule?
400
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Apoi dl, Mlria1a: Sunt trei alioane pe mare, dac
or veni pline, nu se ac bucate, dacor veni oale, iar nu
se ac. Lacl or veni insl pe }umltate, se ac:
\odl, mirat, se pune pe anduri:
Ml, da iste( mai e moneaul lsta: Aa roman mai
zic i eu.
le urml:
Moule, am doisprezece berbeci. Cand leo veni
vremea, vii sl mii tunzi?
\in, Mlria1a: Cum nu:
Atat a vorbit, i sa deplrtat ,tean\odl cu ai lui dupl
ce a dat moneaului ca(iva leiori aculea, sli impace
nevoia, i un arat sli a}ute la arlturl panl sara.
lei, dupl vro cateva zile, \odl vine la divan.
8oieri dumneavoastrl: zise el celor cari il into
vlrliserl, i(i ti care sl rlspunde(i la intreblrile ce voi
pune?
Apoi, cum nu: Sar putea altel, Mlria1a? rlspund
boierii.
Lacli aa, ti(i cl miemi plac oamenii iscusi(i i
daia vl (in pe lanl mine. \aduce(i aminte cand neam
intalnit dlunlzi cu unchiaul in (arina cutare?
Neaducem: rlspunserl to(i intrun las.
Ceam intrebat eu i cea vrut sl zicl moul cand
a rlspuns cl sa sculat de diminea(l, dar na vrut Lum
nezeu cu el?
Se andesc boierii, dar ce sl rlspundl? cl nui tlia
capul.
lli, de, Mlria1a: ,tim noi ce so i andit moul?
Sl ne ier(i, dar nam putea rlspunde:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
401
Lar cu bucatele? Le ce alioane a vorbit unchiaul
i ce e cu ele?
Nici la asta nu ne pricepem, Mlria1a: bltular
sin(ii de monea.
Apoi ce ti(i dumneavoastrl, dacl nici la atat nu vl
taie capul? zice \odl suplrat.
le urml iar mai intreabl:
Lar despre ce berbeci e vorba?
Se andesc, se andesc, dar...
Sl ne ier(i, Mlria1a, nici pasta no tim.
No ti(i? zice \odl incruntanduse i rlstinduse
la ei. lli, sl ti(i cl aa vreau eu: lanln trei zile atept
rlspunsul la cate trele intreblrile, cl altminteri intorc
co}ocul pe dos. Lnde vl stl capul, vor sta i picioarele:
lei, acui acu. 8oierii o seclirl, mli taicl: Cerceteazl
ei incoa, cerceteazl incolo, in sus, in }os, cheaml babe
i tllmaci, el i chip, deeaba: Nimeni nu le putea da
rlspunsurile cerute de \odl.
Lacl vld i vld cl li sa apropiat veleatul, hotlrlsc sl
le dea toate pe una i sl roae pe unchia. Aa, stran
doulsprezece sute de lei i trimit pe unul mai uraliv sll
ispiteascl ce si cum. \odl tia tot, cl alase prin oameni
de iretlicurile lor, dar tlcea, sl vazl panl undeor
a}une.
Se duce boierul cu pricina i ispitete pe unchia,
doar o ala ceva. La, se vede, unchiaul ia priceput an
dul: Nu se da omul cu una, cu doul.
Lacl vede cl no scoate la cale aa, ii spune cl a
teaptl boierii la divan, i cl mare bine o avea de la ei.
A veni, dar nu pot sl las pluul, boierule:
402
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
lei, moule, i dumneata acum: |ine banii ltia i
(ii implca nevoia. Numai vino.
Lnchiaul, cand vede banii, Loamne, Loamne: 8u
curia lui.
\ine la divan sl le acl pe plac.
Acu, divanul lla avea mai multe odli. 8oierii socoteau
cl \odli dus departe, dar el, care le pricepuse andul,
vine incetincet i se urieazl intro odaie de allturi, sl
le auzl vorba i satul.
Lin una in alta, cum edea unchiaul pe un }e( dalea,
mirat i el de cinstea cel lsise, numai incep sll ispi
teascl:
la spunene moule, ceai crezut cl te intreabl
Mlria Sa \odl cand tea intrebat de ce teai sculat tarziu?
,i ce ai vrut sl zici cand ai rlspuns cl teai sculat de
diminea(l, dar na vrut Lumnezeu cu dumneata?
lei, ml miram ceo sl ie vorba: Apoi, MlriaSa
ma intrebat de ce mam insurat bltran, i eu am rlspuns
cl nu mam insurat bltran, ci tanlr, cl a i avut acum
i nepo(i de sapl, dar na vrut Lumnezeu slmi trliascl
copiii cei dintai, i daia ml amlrlsc aa.
Se mirl boierii.
La cu bucatele ce ai vrut sl zici? mai intreabl ei.
Li, ce? Am zis cl sunt trei alioane pe mare, dacor
veni inclrcate, nu se ac bucate, dor veni oale, iar nu
se ac, iar dor veni pline numai panl la }umltate, se ac.
Adicl, orice om pricepe: dacl o ploua in lunile de varl,
totdeauna, nu se ac bucate, dacl no ploua i o i secetl,
iar nu se ac, iar do i ploaie i soare potrivit, aa cat
trebuie, sor ace bucatele:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
403
Ml, ml, ml? Ce unchia iste(: zic boierii, care
insemnau pe hartie, ca sl tie ce rlspuns sl dea lui \odl.
La, moule, mai zic ei, li doisprezece berbeci ce
sunt? ,i cand te duci sli tunzi?
Cine sl ie? zice unchiaul razand. Nu sunte(i
dumneavoastrl? Lite, sl vl numlr: un, doi... tocmai doi
sprezece. ,i, ce sl vl mai tund? Nu vam tuns cand
mia(i dat doulsprezece sute de lei?
Cand aud aa, rlman tare ruina(i boierii, da odatl in
trl i \odl din odaia lui de allturi. \ede(i dumneavoas
trl, nu mai putea rlbda. Li rlman incremeni(i.
lrumos, rumos, boieri dumneavoastrl: Sl vl dea
invl(lturl un monea: La la mo vam cerut eu sl ala(i
rlspunsul?
lartlne, Mlria1a: zic ei. Ne vom invl(a minte
deacu. Nam i chemat pe moul, dar ne era de capetele
noastre, de }upanese i de copii.
\odl, sulet bun, ii mustrl cei mustrl, ii iartl. le
urml, incarcl pe unchia de bani i de scumpeturi, cl
se mira i moul de ce la lsit, ii spune sl mai vie cand
i cand pe la Mlria Sa, sl se sltuiascl, cl tare mult ii
pllceau, mli taicl, lui ,tean\odl, moneii iste(i:
14.3. CL CLl 8LNA MAMALlCA?
tean\odl a plecat intro bunl diminea(l
voios, impreunl co mul(ime de boieri i clpitani, sl
caute un loc potrivit pentru o santl mlnlstire.
,
_
404
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
,i avea pricinl domnul ,tean sl ie voios cl tocmai
se intoarse biruitor dintro oanl a clpcanilor de tltari
care nlvlliserl nitamnisam in biata (arl a Moldovei.
Lapoi cl ce au clutat au i lsit ei. ,tean, ata de luptl
in toatl clipeala, lea dat o intampinare i o bunl dimi
nea(l i o noapte bunl, cl era noaptea cand ia clslpit,
care au pomenito cat au trlit paanii cei ce au mai scl
pat teeri uind in ruptul capului.
lntrand ,tean\odl cu curtenii lui prin codrii dei i
neumbla(i de prin plr(ile kldlu(ului, descllicl intrun
loc i prinse a intra tot mai aund prin cele plduri. lanl
la o vreme curtenii il inso(irl, darl intunecand, ei lau
pierdut din ochi. Clutarl ei ba incoace, ba incolo, \odl
niclieri. Nelinitea lor nu u proastl. 1o(i se imprltiarl
care incotro sl ale pe \odl, dar in zldar u truda lor. le
\odl nul alarl, una, cl era intuneric ca in corn, alta, cl pl
durea era atat de deasl, cl nu puteai strlbate nici intrun
el. La urml curtenii osteni(i ca vai de ei se aezarl pe
iarbl intrun loc mai llru( din pldure, aprinse un oc i
imbucand iecare ce avea cu sine, se puserl ca sl le trea
cl de uratul nop(ii la povestitul intampllrilor de prin
cele rlzboaie. lovestind, ba unul, ba altul, intampllri
vite}eti, ba de ale draostei de cutare }upaneasl, sau
cutare atl de boier, se trezirl, cl se crlpa de ziul i se
puserl iarli pe clutat cu tot dinadinsul, panl ce intro
vreme, cand era soarele hlt sus, il lsirl pe ,tean\odl
dormind intro colibl a unui biet roman.
ln colibl a}unse \odl aa intrun tarziu de noapte. kl
tlcise \odl prin cel codru, panl cand dldu de coliba
aceea. ,i de colibl nar i dat dacl nar i luat sama cl
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
405
intrun desi se zlrete ceva ca o luminl. Lupl o bucatl
de vreme \odl tot nlzuind la lumina aceea se trezi
inaintea unei colibe, in care liclreau ca(iva clrbuni din
cand in cand.
\odl stril:
Le este cineva in colibl sl iasl aarl:
Atunci iei un roman, care tocmai se trezise din
somn, il intrebl cl ce vrea. ,tean ii spuse cli un dru
me( i cl a rltlcit prin pldure ii mort de trudl i de
oame. ,i dacl nare loc in colibl, sl se culce i sli deie
ceva de mancare.
8a, este, zise romanul, i una i alta.
\odl se tupill i, intrand in colibl, se aezl pe un
bra( de an moale, ce era aternut }os i care era patul
stlpanului colibei. Le mancare ii aduse romanul un
dlrab de mlmllil rece. \odl se uitl la lumina unui
tlciune, cel (inea romanul in manl, la mlmllia cea
vartoasl i intreabl pe om: ce are la mlmllil? Lacl
nare lapte, carne, leume ori altceva.
komanul insl ii zise ca nare nimica decat mlmllil.
Nu era el \odl prea desmierdat in ale manclrii, cl doa
rl mai petrecea el nemancat i insetat prin rlzboaie,
decat in tihnl lanl o masl domneascl plinl de el de el
de bucate i manclri care de care mai alese i mai us
toase. Litanduse el insl la mlmllia cea rece i var
toasl, tot parcl ii venea oarecum so imbuce aa sacl. La
vlzand cl romanul nare alta nimica, lcu voie de nevoie
i incepu sl inhitl din ea, parcl era un el de cele mai
alese bucate. Lupl cei saturl oamea ii astamplrl
setea co ducl de apl rece ca hea(a cei aduse romanul
40o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
in plllria lui de la izvorul din dosul colibei, \odl ii puse
dreapta drept pernl de pu moale sub cap i adormi pe
loc un somn de cele voiniceti. Cand se trezi, vlzu pe
unul din curtenii lui in colibl i pe ceilal(i aarl, atep
tandul ca sl se scoale. Li spuserl romanului cl el a lz
duit in coliba lui pe ,tean\odl, ceea ce uimi mult pe
roman.
Lupl ce se scull, \odl mul(umi romanului pentru
buna primire co manl de bani i, incllecand, plecl cu
curtenii i clpitanii cu to(i spre Mlnlstirea lutnei. Aici
ii primi stare(ul mlnlstirei, ii lcu o masl aleasl.
le timpul ospl(ului, cand vinul lcea ocol impre}urul
mesei i to(i mesenii se lcurl mult vorblre(i, intrebl
\odl pe curteni, dacl au mancat ei mlmllil. Curtenii
se cam mirarl de aceastl intrebare domneascl, dar tot
rlspunserl to(i cl au mancat.
Lacl a(i mancat, zise \odl, atunci trebuie sl ti(i,
cu cei mai bunl mlmllia?
Lnii hicirl cl cu o ripturl de pui cu smantanl, al(ii
cu branzl de oi sau cu lapte, al(ii cu leume, ca: usturoi
sau ceapl, al(ii cu alte manclri care de care cum il invl(a
mintea a hici cl curtenii nu prea ustase din mlmlli
l, nu era ea mancare boiereascl, ci (lrlneascl. La toate
rlspunsurile lor, \odl clltina din cap necredincios,
vrand sl zicl cl nau hicit.
ln urml ,tean\odl le zise:
Lu vld cl nu hici(i, de aceea oi spune eu cu ce
este mlmllia mai bunl: cu oamea:
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
407
14.4. ,1LlAN CLL MAkL ,l lOkCAklL
ice cl ,tean cel Mare era in tarul ko
man i sentrarma impotriva leilor care veneau cu
dumlnie asupra (lrii. 1ocmai atunci veni taetl cl a
murit mitropolitul de la kldlu(i cl pe vremea aceea era
mitropolit la kldlu(i i amu trebuia sl aleal pe altul
in locul celui care murise.
8oierii i to(i curtenii lui \odl au pus vorbl pentru
un preot vlduvoi din satul lorceti, de lanl koman.
\odl sa induplecat i la chemat sll vadl i el ce el de
vlldicl vrau boierii, indatl i la adus pe popa din lorceti
i la inl(oat lui \odl.
,tean cel Mare, cand la vlzut, nu tiu cum i sa pl
rut lui, cl numai ce ia zis:
llrin(ele, slmi dezlei trei intreblri ca sl te ac
vlldicl, iar dacl nu lii da de caplt, sl tii cl te pun in
(apl, sl nu mai inlli lumea. Lite la ce ai slmi rlspunzi:
1} ln catl vreme voi incon}ura Moldova? 2} Cat pre(uiesc
eu ca domn? i 3} Ce andesc eu?... lai, dute, plrin(ele,
i peste o slptlmanl sl vii cu rlspuns ori pentru vlldicl,
ori la (apl:
lopa se inchinl cu smerenie inaintea lui \odl i a
cotiito inapoi, la lorceti, iar ,tean a cltat de treaba
rlzboiului.
1recu cinci zile din slptlmanl i popa nici cl putea
lsi vo dezleare, mlcar la un rlspuns. Lra vai i amar
de capul lui, nici hodinl navea, nici mancarea nui
ticnea, nici zi bunl nu petrecea. Cltise plmantul:...
408
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
La el avea un arat care pltea porcii i cand a venit
cu porcii acasl, in sara celei din urml zi din slptlmanl
sorocitl de \odl, nu a lsit mancarea lcutl i cum era
rupt in co de oame, la intrebat:
Ce ai, taicl, de eti scarbit i mancare nu miai
lcut?
Stlpanusu, crlmlluit de necazu lui, tlcea. Lar pe
porcari nul rlbda oamea i iar lo intrebat:
1aicl, spunemi ce ai de eti aa de berhelit, cl
doarl i eu, halbetem, om sunt, teoi sclpa de alean:
lopa, cum era amlrat, de voie, de nevoie, ia spus
porcarului de intreblrile lui \odl i ceea cel ateaptl,
ori se ace vlldicl, ori slnal(l in (apl, cl cu ,tean\odl
nu era de uuit.
Cand a vlzut porcariu in ce cumplnl era stlpanusu,
i sa lcut mill de dansul i la sltuit:
Ascultl, taicl: maine diminea(l, sl acem schimb
cu straiele, eu sl mlmbrac cu cele popeti i tu, taicl,
slmbraci peale mele, sl te uni pe obraz cu ceva, ca sl
nu te cunoascl i sl iei porcii de dinapoi cl eu moi duce
sl ml puien (apl in locul tlu, taicl.
lopa, cand a auzit una ca asta, se umplu de bucurie
cl la sclpat porcariu din ura mor(ii, iindcl auzise de
moartea lui ,tean\odl, dar amu era chiar so uste.
A doua zi de diminea(l, popa porni cu porcii la camp
i porcariu sa indreptat cltre tarul koman. la ost reu
panl a nimerit unde stl \odl i panl cea rlzbltut de
a intrat la el, iar cand sa vlzut in a(a lui ,tean, a striat
din toatl inima:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
409
Sl trlieti, Mlria1a: Lus popa cu poruncile.
Li, plrin(ele, ia spunemi amu, sl vld unde te
trimet, la kldlu(i ori la clllu?
La intrebarea intli, adicl: in catl vreme ai incon}ura
Moldova, ce sl spun:? Soarele, cli soare care alearl cu
cai de oc i tot ii trebuie o zi i o noapte slncun}ure
Moldova i Mlria1a nu eti soare, nici nai cai de oc, aa
cl(i trebuie apte zile bune slncon}uri Moldova, cllare.
8rava, plrin(ele, ai brodito bine:
Mai mai intrebat: cat ai pre(ui Mlria1a, iatl cum
mo luminat mintea mea cea proastl: Lomnul nostru
lisus lristos, implrat in cer i pe plmant, a ost pre(lluit
de }idani cu 30 de lei, apoi Mlria1a, ca domn plman
tean, pre(uieti numai 28 de lei.
8rava, plrin(ele, zinainte cai nimerito i asta:
lacl i ce andeti, Mlria1a: Mlria1a andeti cum
cl vorbeti cu popa lon din lorceti i vorbeti cu Che
lasie, porcariu din 1rieti.
\odl iind mul(lmit i de rlspunsul acesta, ia zis
porcariului:
8rava, Chelasie, sl trlieti sl(i plstoreti norodul
cu in(elepciune, dupl cum te vld cl (ii irea i sl te duci
deamu la kldlu(i. ,i a spus looltului sll ducl la Mi
tropolitul cel mare ca sll pomlzuiascl mitropolit la
kldlu(i.
laca aa, Chelasie, porcariu din 1rieti, so lcut
mitropolit la kldlu(i.
_
410
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
14.5. SlA1 LL 1AlNA
and am avut de invl(at meteuul arme
lor, la vremea tinere(ii mele, prin colile noastre de
tiin(l militarl, intre marii conducltori de oti, ce neau
ost arlta(i ca pildl, era i ,tean cel Mare.
Ca moldovan, am cercetat mai indeaproape via(a de
otean a voievodului nostru i mam incredin(at cl pe
dreptate este MlriaSa aezat lanl strlluci(ii coman
dan(i de oti din lumea intreal.
Leenda spune cl intro primlvarl, pe la saritul lui
llorar, MlriaSa ,tean a (inut sat de tainl cu clpe
teniile otirii i parcllabii de cetl(i, in tar la lui, in
tamplare care adeverete chibzuin(a i adanca in(elep
ciune a marelui \oievod. A avut \oievodul atunci semne
cl lanul cel ioros al tltarilor de la Cram are and de
prldlciune i rlpunere asupra Moldovei.
Cum tia cl intunecatul lan catl roadele plmantului
nostru i ecioare pentru robire, ,tean a purces la ran
duirea treburilor aa el, ca la vremea stranerii buca
telor oastea moldovanl sl cunoascl prime}dia i indru
mlrile pentru stlvilire.
Lrept aceea a potit la sine dreltori de la domnie i
a poruncit sl ie datl tire cetl(ilor de marine, vorni
ciilor i isprlvniciilor, cl peste trei zile se (ine sat de
oaste la casa din 1arul luilor.
Numaidecat, la stra}a a treia din noaptea acelei zile,
so ost aprins ocuri pe trei inll(imi din prea}ma cetl(ii
de scaun i cand au zbucnit spre cer valvltlile, al(i
balauri de llclri sau ridicat in luni in curmezi
peste trupul Moldovei: tot trei, cate trei, panl la hotare.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
411
Aa era in(eleerea, cand saprindea o movill,
insemna cl satul se va (ine la scaunul din Suceava, dacl
ardeau doul ocuri, potirea era pentru tablra din \aslui,
iar de zbucneau trei valvltli, chemarea era pentru casa
de sat de la lui.
Luptltorii din sate erau vesti(i cu ocuri i buciume
i acum nu se olosiserl decat llclrile , cand buciumaii
tlceau, otenii nu se tulburau, tiind tocmelile.
Liminea(a, la ceasul cand ciocarlia contenete }ocul
in alblstrimile cerului i pooarl la rlaz in lanuri,
MlriaSa i setnicii de inso(ire sau inclllrat, luand
calea larllului, unde au lcut popas in miez de zi pentru
a se hodini. Ln boulean de zece luni i ca(iva cocoi au
ost trecu(i prin vetrele de }lratec, ulcioare cu cearl pe
dopuri au ost suite din taini(ele unde dorm vinurile i,
in Cerdacul kandunelelor, au stamplrat nelinitea
trupeascl a drume(ilor. La ra}duri, caii, ai}derea erau
inri}i(i dupl randuiala veche, intru alunarea ostenelii
din mldulare. Clpetenii de oaste i pluari chibzui(i, din
partea locului, au stat la dreapta MlrieiSale..
Clopotele au cantat slrbltoare, iar MlriaSa a im
plr(it pove(e pentru ltirea celor de trebuin(l ceasu
rilor de cumplnl.
Apoi, pe la chindie, drume(ii au strunit raiele, sll
tand in ei, i sau tot dus spre soarerlsare, starnind
pulberea drumului.
Cand cocoii striau stra}a intai din noapte, buzdu
anul MlrieSale a cercat poarta casei domneti din
\aslui. Acolo au ezut setnicii, a(l cltre a(l cu Mlria
412
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Sa, la sat de chibzuin(l panl cltre zori. Sin(ia sa
Amilohie ,endrea avea scaunul la dreapta MlrieiSale.
Au hodinit cinci ceasuri i, scurt timp dupl lunecarea
soarelui din crucea amiezii, au ieit spre rlslrit apucand
leahul luului unde sau alat o datl cu asin(itul.
lspravnicul de lllciu purtase ri}a randuielilor i
oaspe(ii MlrieiSale au hodinit dupl cuviin(l, lrl
tulburare.
Leci a treia zi, la pranz, to(i cei chema(i se alau de
a(l, in casa MlrieiSale a inceput satul de tainl, la
por(i veheau oteni cu toiee i suli(i.
MlriaSa a rlit:
Cinsti(i prieteni, ave(i la cunotin(l cl necredin
ciosul lan de la Cram a pus and vrl}ma Moldovei,
iicelor i ecioarelor acestui plmant, i, pre cat am
putut ala, nu peste multl vreme ne va cllca hotarele i
ooarele. 1o(i tim cl tltarii sunt cat runza i iarba i noi
anevoie neam putea mlsura cu danii. llrl chibzuin(l
temeinicl i osebitl preltire, (ara rlmane prime}duitl.
Stand aa treaba, vl potesc a vl rosti ce i cum vom ace
pentru izblvirea Moldovei.
le chipurile tuturor sa coborat o amurire ca aceea
care prinde copacii codrilor in prea}ma urtunii.
Au vorbit parcllabi i vornici, comandan(i i isprav
nici arltand, iecare dupl a lui tiin(l i pricepere, ce
cred nimerit a se ace.
,i cand a ost sl rosteascl MlriaSa cuvantul, ceva rar
so intamplat, limba de la clopotul mare al bisericii a lovit
doaa i sunetul reu a umplut impre}urimea.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
413
\antoasl in miez de zi ? Lucru osebit, a blat saml
\oievodul.
Atunci au prins deodatl sli plece ramul copacii
livezilor, otand ascu(it la prichiciul erestrelor, soarele
ia ascuns a(a i tunete nlpraznice au cutremurat li
rea, in vreme ce sle(ile ploii au plien}enit vlzduhul.
MlriaSa a ateptat un timp uitanduse aarl, pe
chipul slu }ucau lumini i umbre, unele izvorand din
iin(a sa, altele din rlmantarea de aarl.
Clopotele au vestit cl sin(ia sa episcopul Amilohie
a inenuncheat in altar.
\oievodul a slltat din scaun i setnicii lau urmat, la
un semn, sau aezat sasculte cuvantul MlrieiSale :
1ot cea(i rlit, prieteni, este rumos in(elept.
Moldova poate i mul(lmitl cli raziml iin(a pe ii cu
draoste i virtute, iar dumanii, dacl doresc, vor invl(a
sl se teaml.
Lupl spusele domniilor voastre, urmeazl sln(e
leem cl (ara va i izblvitl de urie. klmane sl aezlm
treaba pe temelii bune i eu socotesc de trebuin(l a
randui aa: parclllbiile de 1ihina i Cetatea Albl, cu
a lor palcuri de oteni, se vor inchide intre ziduri, cu cele
de nevoie pentru doul luni. Nu vor da semne cl sunt
acolo.
Clllrai destoinici vor atepta ata, i cand neprie
tinii vor cllca hotarul, vor rlpezi tiin(l cltre strl}ile de
mi}loc spre a inroi cu llclri cerul Moldovei. 8uciumaii
vor suna in trei rlstimpuri, noaptea, cand urechea prin
de lesne deplrtlrile.
414
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
\rl}maii vor i inldui(i sl pltrundl adanc panl spre
apa lrutului, in a(a lor, pedestrimea i clllraii tutoveni
vor ace hlr(uiall.
\asluienii i llcienii vor atepta la malul de rlslrit al
lrutului.
Orheienii i rldlu(enii vor sta in latura dintre \alea
klutului i Codrii Orheiului. lutnenii i nem(enii se vor
ala in campul dintre 1iheci i Cura Nistrului, iar pe
malul dinspre apus al lrutului vor sta la vehe arcaii
vranceni i suceveni.
Nici o sleatl nu se va zvarli asupra dumanului panl
ce nui va lua ri}a cl mai sunt alte palcuri de oteni
decat cei din a(l.
Cand se vor ivi cele dintai care cu bucate indrumate
spre hotar, iar hoarda va i intreal intre dealurile
Moldovei, oastea din cetl(ile de marine va iei, toc
mind stavill de netrecut la spatele vrl}mailor, in calea
de intoarcere.
Lupl care va vesti otilor de pe llturi sl plleascl
nlprasnic in coastele tltarimii i, tot atunci, vasluienii
i llcienii vor porni ca trlsnetul sl zdrobeascl runtea
hoardei.
La una ca aiasta lanul nu andete i cand ii va da
sama, nu va mai avea armatl, deoarece nici un tltar nu
trebuie sl scape.
Socot cl i domniile voastre lsi(i cl aa se cuvine a
ace pentru plstrarea i slava Moldovei.
Cei de a(l au dat las de mlrire pentru in(eleptul
\oievod i satul de tainl sa mantuit cu tiin(a cl cele
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
415
vorbite rlman intre pere(ii casei, un cuvant rostit aarl
aducea clderea capului.
1reaba lcutl de ,tean cu atatea veacuri in urml, cei
de azi o numesc bltllie de incercuire i, uneori, ac
reall sl o socoteascl un nou meteu rlzboinic.
14.o. ,1LlAN \OLA ,l 1OLlA
e zice cl in vremea lui ,tean\odl era pe
lanl curtea domneascl un (ian, 1olpa, care era de
tept, lume( i totodatl oarte prelcut.
lntro zi, venind nite oameni de la (arl ca sl se
}eluiascl inaintea domniei pentru nedreptl(ile din
partea parcllabului lor, intampinarl tocmai cand avea sl
intre in curte, pe (ianul 1olpa.
Ce vre(i voi, oameni buni? intrebl (ianul.
Avem sl vorbim oarece cu MlriaSa \odl. Acasli?
intrebarl cei veni(i, socotind cl cine tie ce domn mare
ii acela cu care vorbesc.
Acasl: Larl ce ave(i voi sl vorbi(i cu MlriaSa? Nu
pute(i slmi descoperi(i i mie tainele voastre? Lu va
putea oarte mult a}uta, deoarece i eu sunt unul din cei
mai mari setnici ai MlrieiSale:
komanii veni(i, necunoscandul cinei i vlzandul
aa de vorblre(, i se increzurl (ianului, andind cl
ceea ce le spune ii adevlrat ii istorisirl taina lor, adicl
cum cl parcllabul ii asuprete din caleaarl, cum cl li
se ia bir peste mlsurl, ba incl pe lanl aceea mai in
41o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
toate zilele ii bat}ocorete, ii bate ii chinuiete lrl
mill i lrl vo pricinl. laca de ce au venit ei sl se
}eluiascl lui MlriaSa \odl:
Oameni buni: zise 1olpa, nu purta(i nici o ri}l,
intoarce(ivl peacasl in voia cea mai bunl, cl eu vis
omul:... \oi vorbi cu MlriaSa. Lasl dacl va mai asupri
i bate parcllabul vostru, de astlzi inainte.
komanii il ascultarl i se intoarserl bucuroi spre
case.
1olpa, dupl deplrtarea lor, cautl un prile} bun sl
intre la MlriaSa, in odaie.
lntro zi, ,tean\odl era voios.
,tiindul atunci numai sinur in divan, 1olpa intrl
deodatl la dansul innuntru, planand i (inanduse cu
mainele de cap.
Ce(i este (ie 1olpo? Ce plani? il intreabl \odl,
vlzandul vlietanduse i (inanduse cu mainele de cap.
Mia tras popa o palml, Mlria1a:
lentru ce?
lentru cl nam tiut pe 1ata| nostru.
Li tu planule: ii zise ,tean\odl manios, tu sl nu
tii 1ata| nostru? llcat cl nam tiut eu asta mai demult,
cl deatuncea tea i alunat de la curtea mea:... Ml, dar
ce eti tu? llan? 1urc? 1ltar? Ori ce litl rea? Sl nu tii
tu 1atll nostru? Stai numai:...
8a il tiu, Mlria1a, dal reesc intrun loc.
Spunemil dar:
1atll nostru carele eti in ceruri, sin(easclse
numele tlu, vie implrl(ia ta...
Mai departe:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
417
Aici am uitat o vorbl.
lien voia ta... zi acuma mai departe:
lie in...
lie in voia ta... Zi o datl de la inceput cl iarli ai
uitat:
1atll nostru carele eti in ceruri, sin(easclse
numele tlu, vie implrl(ia ta, ie in:...
lie in voia ta:... Mli, da ce bltut cu leuca:... Ln
cuvant sl nui poatl insemna: Zi incl o datl de la
inceput i (ine minte: ie in voia ta:
1atll nostru carele eti in ceruri, sin(easclse nu
mele tlu, vie implrl(ia ta, ie in...
Na, sl mai (ii minte: Zi mai de multe ori: ie in
voia ta.
lie in voia mea, ie...
Nu aa: ci in voia ta, adicl a Celui de sus, a lui
Lumnezeu i nu intra ta, prostule i nlucule:
Li: lie: Lapoi, dacl uit:
Apoi nu uita, cl doar nu (ii doit capul:
,i ca sl nu uit, Mlria1a, scriemi vorbele acelea
peo hartie i te iscllete, ca aa slmi poci aduce aminte
totdeauna, cand oi lua hartia in manl.
,tean\odl nici visand andurile (ianului, lul o
hartie albl, curatl i scrise: ,ie in voia ta", apoi se isclli
mai dedesupt: ,tean\odl, i io dete (ianului, ca sl
nul mai supere...
1olpa, bucuria lui... la hartia in manl i ieind din
divanul domnesc, indatl a i pornit la (arl, anume cltre
satul acela de unde erau romanii ce au ost venit la
418
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
domnie sl se }eluiascl pentru asuprirea peste mlsurl
din partea parcllabului.
A}unand el in satul acela, dete poruncl sl se stranl
to(i sltenii la un loc, dimpreunl cu danii i parcllabul,
clci vine de la curtea domneascl i le aduce o vorbl de
la MlriaSa \odl, pe care iecine trebuie so asculte i
so implineascl...
Lupl ce sa strans tot satul, dimpreunl cu parcllabul
la un loc, 1olpa, varanduse in mi}locul oamenilor i
puinduse in a(l cu parcllabul, pe carele a inceput mai
intai al mustra inaintea satului intre pentru neomenia
lui cu sltenii i cu to(i romanii de prinpre}urul acela,
apoi arltandui iscllitura lui ,tean\odl ii zise:
\ezi ce este scris aici?
\ld: ie in voia ta, rlspunse parcllabul, dar eu nu
tiu ce sl insemneze aceasta.
Nu tii?... bine: Lasl cl tiu eu: stril 1olpa urios,
i atunci, pe loc, porunci oamenilor sll intindl }os inain
tea oamenilor i sli mlsoare vo 50 de be(e bune i
piplrate, zicand:
lscllitura MlrieiSale poruncete sl pedepsim pe
to(i aceia ce nu tiu de omenie i asupresc pe ra(ii lor
din caleaarl i lrl vo dreptate:...
larcllabul era nevoit sl suere bltaia, crezand cl aa
a poruncit \odl.
Ll insl era unul din cei mai credincioi, mai supui
i mai pllcu(i domniei, i tiind aceasta se mira oarte
mult cum dea lcut ,tean\odl sl porunceascl sll batl
(ianul 1olpa inaintea sltenilor, mai cu saml neiind cu
nimic vinovat.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
419
La vo cateva slptlmani insl dupl ce a ost bltut,
avand treabl numaidecat sl se ducl la curtea domneas
cl, se duse i a}unand intrl la MlriaSa.
,tean\odl, bucuranduse de sosirea lui, il primi cu
aceeai prietenie i iniml bunl, ca i mai inainte.
larcllabul sa mierat mult de primirea asta bunl.
lricepand atunci cl nu poate sl ie ceva rlu la mi}loc,
cl trebuia sll i pus cineva la cale i de aceea poruncise
ca sll pedepseascl, il intrebl pe \odl:
Le ceai poruncit, Mlria1a, lui 1olpa ca sl ml batl
inaintea sltenilor mei, cl doarl nam lcut nimlnui nici
un rlu?
,tean\odl, uitanduse lun la dansul, mieranduse
i el de vorbele parcllabului, ii zise:
Ce spui?...
Ce spun?... dapoi iaca cum i iaca cum, i incepu
ai povesti toatl istoria cum sa intamplat.
Li, mielul: zise \odl manios, de aceea mia spus
el sl ml iscllesc eu la cuvintele ce nu le tia din 1ata|
nostru, ca sl aibl cu acea isclliturl putere sl te batl:...
Aai treaba? Lasl cl mi (iloi invl(a eu:
,tean\odl se lcu oc, porunci curtenilor sll prin
dl pe 1olpa i sll spanzure.
1olpa insl, cand istorisea parcllabul lui \odl i cand
\odl porunci sll prindl i sll spanzure, stltea la ul i
asculta toate, i cum a auzit aceasta, indatl sa lcut
nevlzut, ascunzanduse in rldina domneascl care era
oarte mare, tiind cl acolo nu va da nimeni de dansul,
iar trecand mania domnului, poate sl scape cu via(l.
420
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
ln zadar lau clutat curtenii sll prindl, cl 1olpa nu
era niclieri. Ll, bietul, de spaiml i de ricl ca sll span
zure, sa ost ascuns in rldina aceea, aa cl nici ziua
mare cu lumina nul puteau ala, de lar i tot clutat.
Mai spre sarl, iind o zi rumoasl i cllduroasl, iei
,tean\odl sinur prin curte i se duse la plimbare prin
rldina domneascl, tocmai in partea aceea unde era
1olpa ascuns. |ianul vlzand de departe cl vine \odl, se
sui iute intrun mlr i se lel cu braul ce era incins peste
mi}loc, de un crac, llsandui apoi picioarele sl spanzure
in }os, iar o a(aoarl ceo avea asemenea pe lanl dansul,
o lel de altl creanl, deasupra capului slu.
\lzandul aa, \odl zise a mill:
Zlu clmi pare rlu de slrmanul 1olpa. 8ietul, de
bunl saml, auzind cl am poruncit sll omoare pentru
cl a bltut pe parcllabul, sa spanzurat el sinur, nemai
ateptand pe al(ii.
1olpa numai trlea cu urechea.
Lacl ar i viu, eu la ierta...
lie in voia ta: stril 1olpa slrind }os i imbrl(iand
picioarele MlrieiSale.
lie in voia ta: 8ine cl mlcar de rica spanzurltoa
rei ai invl(at 1ata| nostru| zise zambind de ras ,tean
\odl. Atunci mai prins cu isclliturl, acum cu vorba, dar
altldatl nu mai scapi nici cu voia ta, nici lrl de voia ta...
Lra laci ,tean\odl ii pllcea i lile altora, dar
intre o al i o altl al (inea la mi}loc cate noul ulere
i vai de acela pe care il nimerea, printre li, sleata
maniei domneti:
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
421
14.7. LkLl1A1L lLN1kL
NL\OlL,LL ClNS1l1
ncl de pe vremea lui Alexandru Muatin
cel 8un, avea iin(l prisaca domneascl de la 8ohotin, loc
insorit, intre plduri i livezi, lanl leahul cel mare care
duce de la lai la Cala(i, pe valea lrutului.
8ltranii bohotineni spun cl alanduse ,tean cel
Mare in cercetarea vrerilor norodului din acea laturl a
Moldovei, au ieit prislcarii la cinstitul }ude( al Mlriei
Sale, }eluinduse cl unul a urat un stup.
Lnde se all urul ? a binevoit sl intrebe MlriaSa.
Le a(l, sllvite Loamne: a slobozit rlspuns
lptuitorul.
Crliesc drept stuparii?
Lrept.
,i cum de ai cutezat sl uri sub domnia mea?
Le amar i nevoie, Mlria1a:
Ce el?
So(ia mea a clpltat striclciune i neputin(l in
mldulare. Cei vechi mo sltuit so in(epe cu venin albi
nele intru tlmlduire, cate doulzeci la trei zile, iar eu
albine naveam i altcum nu lseam.
Adevlrat rliete ori ba, oameni buni?
Adevlrul curat, Mlria1a.
Lacl aa stl treaba, sl ie iertat, cl amarul vie(ii
la silit sl se neleiuiascl.
Aa cl i sa dus vestean lume de treaba asta.
l
422
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
14.8. ,1LlAN CLL MAkL ,l lA1MANLL
e zvonise in (arl cl vin unurii sl ne prade
i sl }lcuiascl biata (arl. ,i vorba ceea: ,vorba rea mere
ca plumbul", aa cl a a}uns, in pripl, panl la urechea lui
,tean.
Cand a auzit el de una ca asta, nu sa incrancenat de
loc, ci indatl a trimes pe hatmanul lui letiovici, om
credincios i cu multl trecere, ca sl iasl in pripl inaintea
unurilor, sl le taie pota de prldlciuni i sli alune
napoi pe undeau venit.
letiovici, indatl mare, a pus pe cale oastea, a trecut
derabl Siretu i a apucat cu otile cltre mun(i, andind
cl ia stramtori cumva i sl le tral unurilor un pui de
bltaie de sl le mearl peticile.
,au mers panl ceau a}uns la un boier mare, boat
i in(elept, clruia ii dlduse ,tean multe moii, pentru
slu}bele ce lcuse (lrii i lui \odl.
Lar boierul acesta de o bucatl de vreme nu se prea
in(eleea cu \odl, ci mai pe lesne se in(eleea cu du
manii lui \odl.
Cum a a}uns letiovici aici, a poposit cu oastea i
hatmanul a tras la boier.
8oierul se in(elese din bunl vreme cu unurii, cl de
ia trimete ,tean vo tire i dea veni pe la dansul, el sl
acl cea ace i sl unl ochii hatmanului, cu daruri i cu
pocloane oricat ar i de scumpe, numai sl izbuteascl i
unurii sl batl pe neinvinsul \odl al Moldovei, clci cu
puca i cu lupta l(i nu se bizuia cor i vite}i.
Lar socoteala de acasl, nu sl potrivete cu cea din tar:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
423
Cat sa muncit boierul, i cat sa nlcl}it ca sll
celuiascl pe letiovici, de nici cll putea, panl nu ia dat
bani de aur, de sa preaindestulat. Cl nu deeaba zice
romanul: ,8anui ochiu dracului", a apucat a ace cu
ochiul, toate leai dat pe una i nici aceea nui bunl.
,i cum era pe vremea seceriului, letiovici a dat
poruncl la toatl oastea sl lese putile la o parte i sl
deaie boierului o clacl de secerat, clci cele ce sau zvo
nit nus adevlruri.
Ostaii lui nu sau pus pe pricinl, ba incl le plrea
bine la o saml, ca ia plzit Lomnul de prldlciuni i cate
striclciuni i unde, mli tatl, sau dat llclii notri la
secerat, cl cum tiau sl poarte cu hiblcie puca, aa
tiau sl poarte i secera i coasa i pluul, clci acestea
erau }uclria romanului i uneltele de trai i vite}ie.
8oierul, pe de altl parte, a luat putile i sa apucat
binior de lea desclrcat pe toate, i hatmanul nici cu
spatele nu tia de treaba asta.
llt pe urml, boierul sa lcut a iei i el la cllcai
care sl purtau i aici voinicete.
Lnii secerau de nu le zlreai mainile, al(ii leau snopi
cat ai clipi din ochi, al(ii lceau clli mari cat ai baten
palme, al(ii trleau cate un cantec de voinicie de te lua
iori, ml ro, era o treabl i un che de(i curea ochii
la ei, i nu teai mai i deslipit de danii.
latmanul, intro vreme, ii aruncl ochii in zarea dea
lului de cltre mun(i i cand colo ce se vadl? Lnurii ve
neau cat puteau in oana cailor asupra slcerltorilor.
Ostaii notri, lrl zlbavl, iau putile i ua inaintea
unurilor, dar cand sl deie oc, pace: iar unurii
424
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
pltuleau la plmant oastea moldoveneascl de te lua
roaza.
Nu multl vreme a trecut la mi}loc i unurii au im
prltiat pe moldoveni i sau dat la prldat i }lcuit panl
cand sau slturat i pe urml sau dat cu to(ii pe petrecut,
lcand che i bucurie.
,tean cel Mare a auzit de scarba asta i indatl a
trimes alte oti i cu a}utorul lui Lumnezeu ia bltut pe
unuri, de numai hoituri dea lor era pe unde slcerase
oastea noastrl i ca(i au mai rlmas teeri, nau tiut pe
unde au trecut mun(ii in (ara lor.
Oblicind ,tean cl letiovici a ost nechibzuit i la
com de aur, a poruncit ca in a(a lui, sli toarne aur to
pit pe at ca sl se sature in veci i pururea de aur, dacl na
vrut sl se sature de vite}ie, dupl cum ii dat romanului.
14.9. MAl MAkL LLCA1 \OLA
a ost rlzboit ,tean\odl dea valma cu
otenii mai multe zile numai sl scape (ara de uria
planului. ,i nu ia ost munca in zadar clci dumanul
rlzbit de oastea moldoveneascl ia luat tllpli(a i pe
aici (ie drumul. \orba aceea: uai ruinoasl dar e
slnltoasl.
Lupl atata trudl ar i vrut i \odl sl aibl o noapte de
ticnl sub un acoperlmant cretinesc i de aceea a che
mat peun boier de credin(l i la trimis intrun sat din
apropiere sli caute o azdl.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
425
Lar vezi sl iu eu mai mare in casa aceea: a adluat
la urml ,tean\odl, surazand pe sub musta(ai roasl.
Aa voiu ace, Mlria1a: zise boierul plecanduse cu
umilin(l.
Nu tarzie vreme boierul porni in oana calului, aa
cl indatl se pierdu in zare. Lar cu cat se deplrta de ta
blrl, cu atat contenea din mers panl ce calui abia mai
plea pe clrlrua inustl i cotitl.
1rebuia sl indeplineascl porunca lui \odl i incl l
rl re clci cu Mlria Sa nu era de luit. lerita santul
sll i maniat, cl apoi oc i parl: ,i de aceea a contenit,
llsanduse in voia andurilor: ,Cazdl mai bunl ca
boierul din sat nici cl se mai poate... Lar dl, tiu eu...
Lacl el o i umbland cu anduri ascunse asupra dom
niei?... ,i numai asta trebuie sl ie clci cea putut sl
in(eleal Mlria Sa cand o zis: Sl iu eu mai mare:...
O intoarce in elurite chipuri doar la tlia capul ce sl
acl sl ie bine. Calul, llsat in voie, apuca din cand in
cand cate o url de iarbl cl se lsea, slavl Lomnului,
cu imbeluare pe marinea drumului. A mers aa o
bucatl, cand deodatl, a(a boierului se inseninl, dovadl
cli venise in and ce avea de lcut. Struni calul dandui
pinteni i apucl in oanl sl a}unl mai derabl in sat,
clci acum nu era departe. Cat ai sclplra, a i ost la mar
inea satului. Soarele era pe la toacl.
La cea dintai casl, boierul stril la poartl. A ieit
emeia.
Acasl (ie ospodarul, nevastl?
Acasl: rlspunse emeia inanand vorba.
42o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Spunei sl vie oleacl aarl cl are sl vorbeascl cu
mine:
ln vremea asta omul, auzind cll cheaml, na mai a
teptat potl i a ieit.
lleclciune, boierule: Cum e porunca?
lorunca e asta: sl te prelteti clci ,tean\odl,
mandrul nostru domn, vra sl lzduiascl in astl noapte
la tine.
Se poate una ca asta? au zis deodatl blrbatul i
emeia, deoarece nu le venea a crede.
Nam venit sl ml }oc dea pacalitul.
Lar iar moi intoarce ioi zice: se prea poate, blr
bate: Ce nu vezi cl Mlria Sa \odl ,tean mai mult spre
norod se abate? lai sl ne preltim: Ce stai parcl eti de
piatrl?
Apoi spune Mlriei Sale sl vie slnltos:
8oierul, dupl aceea, intoarce calul, i porni inapoi
spre tablrl.
Ce mai preltire la casa omului: ,i navea dreptate?
Loar stlpanul (lrii trebuia sl vie la el. ln scurt, toate
erau randuite: orada mlturatl iar de la ul panl la
poartl, aternute llicere noulnou(e, scoase atunci pen
tru intaia oarl din clitul de pe ladl.
Lapoi in casl: Adevlrat: santli emeia i binecu
vantatli mana ei:
lntro micl de ceas schimbase totul de nici sl mai
cunoti: scuturat de sl nu lseti un ir de colb, iar pe
plre(i stau bltute scoar(e cu el de el de aleslturi, chim
polte de dansa incl de cand era atl mare. Le }ur im
pre}urul casei, plretarii in elurite e(e se intreceau cu
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
427
llicerele de pe lai(l. Lupl ceau mantuit cu dereticatul,
ospodarii sau apucat sl in}hebe i de ale urii. \estea
cl vine \odl se rlspandi ca ulerul in sat. Lumea a in
ceput a cure care incotro. \edeai monei i babe ar
bovi(i de povara anilor cei purtau in spate, cu nepo(ei
de manl, rlbind pasul ca i cei mai tineri, ca sl ie i
ei de a(l la venirea Mlriei Sale.
Cei ce veneau de la muncl uitau de casl i se opreau
i ei. Mai mare draul sl priveti: mul(ime multl de
oameni, iar pe deasupra capetelor strlluceau coasele in
bltaia soarelui. luteai sl }uri cl e o oaste ce ateaptl
sli vie clpitanul.
Soarele sta mai sl scapete dupl dealuri, cand iatl cl
se aratl in zare mare alai. liecare ar i vrut sl vadl mai
bine cei: copiii se inll(au in varul deetelor, bltranii
puneau mana dreaptl streainl la ochi.
L \odl:
L ,tean\odl:
\iteazul nostru domnitor: \odl: \odl: sbucni
mul(imea.
lornesc cu to(ii inainte, incetincet alaiul sa apropiat.
Odatl, ca un sinur las rlsunl:
Lra: Lra: 1rliascl ,tean, viteazul nostru domni
tor: Lra: Lra:
ln deplrtare, vlile i pldurile rlspund: ura: ura:... de
parcl i irea se bucurl de venirea domnului.
Soarele asin(ise. Sltenii sau imprltiat pe la casele
lor. Loar ca(iva copii mai stau cl(lra(i pe ard, inll(an
duse sl vadl pe \odl. Oamenii din casl nu tiau cum
ar umbla mai repede sl prelteascl cele trebuitoare
428
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
pentru oaspe(i. \odl sta in casl, de vorbl cu boierii tot
despre treburi deale (lrii. Cand era vorba mai in toiul
ei, deodatl se aude un (ipet de copil mic.
1iii: uitasem sl vl spun cl azda avea un blie(el. Sl
i ost de vreun an, dar arlta de doi, aa era de rlslrit i
rlsu( i rumln. Mlsa il acioase mai de cu vreme in
albiu(l, colo pe cuptior. llodanul auzind vorbl, se tre
zise i o (inea a lui inainte: (ipa cat il lua ura.
lemeia, vrand sll liniteascl mai derabl, ia pus
mana la url.
Ce aci nevastl? zise ,tean\odl. Lasll in pace:
Ml iartl, Mlria1a, dar din pricina lui nu teai putea
stlvi in casl.
1rebuie sll sulr clci copilul e mai mare in casl:
a adluat \odl privind o clipl pe boierul cel trimisese
sli caute azdl.
Apoi, uitanduse cu dra la blie(el, adlul:
\iteaz otean al (lrii:
14.10. MAklA SA lNLkLMA
lL CLl 1lNLkl
m intrebat pe mul(i i mul(i mau intrebat
dacl o saml de invl(lminte olosite de bltrani in povl
(uirea tinerilor au curs, o datl cu anii, cltre noi, tocmai
de la vremea mlriei sale ,tean.
Lu altcum nu pot socoti. Aas de limpezi povl(uirile
i aa de mul(lmit te ali urmandule, cl numaidecat de
la Mlria sa au pornit.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
429
Neau spus cei vechi, cl spre saritul vie(ii sale, ml
ria sa ,tean cel Mare a avut de pus la respect pe vecinul
de cltre miazlnoapte, cu care avea o rluiall mai de
demult.
lncletarea asta a ost chibzuitl i sa deslurat in
plr(ile de sus aproape de 1arul Siretului, iar oastea Le
hiei a invl(at cl mai nimerit lucru este sl te ali cu mol
dovenii in prieteu decat sli superi silindui la platl cu
spadl i buzduan.
Lupl saritul bltlliei, tinerii luptltori sau adunat,
la poruncl, sl ia aminte la cuvantul mlriei sale ,tean
\oievod.
,i, in vreme ce mlria sa lluda blrbl(ia acestor e
ciori, careva dintre ei a plit la vedere i, cerand ai i
iertatl cutezan(a, a intrebat:
Oare ce avem de lcut pentru ca, in zilele ce vin,
sl im cu adevlrat vrednici de mama noastrl, Moldova?
Ai lcut bine, cerand indrumare, cl drept i cinstit
este, cat se all omul la inceputul drumurilor vie(ii sl
cate invl(lturl la cei mai vechi. Lupl socotin(a mea, voi,
cei tineri azi, pute(i nlzui a i de olos (lrii, plzind po
runcile cele din veac ale vie(ii noastre.
Cares acele porunci, mlrite Loamne?
,i a rostit atunci ,tean cateva saturi in(elepte, i azi
vrednice de urmat:
Sl lucrezi cu credin(l, in lucrul temeinic stl eri
cirea ta.
Sl tii cl nu este decat o sinurl ericire munca,
o sinurl manaiere datoria implinitl i o sinurl
biruin(l dreptatea.
430
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
lndrlznete numai dupl ce ai chibzuit de vrei
biruin(l.
Nu cerca sl invini pe al(ii panl ce nu teai biruit
pe tine.
ln luptl nu te avanta cand nu eti pltruns cl drep
tatea (i se cuvine.
Ll bltllia cand i(i convine (ie, nu cand vrea du
manul.
Nu }udeca pe al(ii inainte de a te i }udecat pe tine.
Nu nedreptl(i, cl nedreptatea te va nimici.
lii cumpltat in toate. Nechibzuin(a, lenevia i
llcomia pierd omenia.
Nu strica ceea ce nu po(i ace.
Nu zice: nu ml vede nimeni, pentru cl la tot ce aci
este de a(l ochiul cuetului i suletului tlu.
Nu lovi in sim(lmintele oamenilor, mintea iartl,
sim(irea niciodatl.
1inere, nu uita: lndrlzne( te nati, in(elept te aci.
Sl te mul(lmeti cl po(i lupta pentru clutarea
adevlrului, chiar dacl nul lseti repede i intre.
Nu uita cl este mult mai reu sl te impaci cu
oamenii decat sl te cer(i cu ei.
Sl spui adevlrul: Cine vrea sl ie cu adevlrat liber
trebuie sl inve(e a spune adevlrul, pentru cl adevlrul
intre inseamnl libertate deplinl.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
431
Nu dreptatea celui tare, ci tlria celui drept sl(i ie
cllluzl.
Nu eti ericit cand ai ce(i potete inima, ci cand
po(i sl nu doreti ceea ce nu ai.
Nici o or(l nui mai mare decat tinere(ea.
Lste mult mai de olos sl ai un prieten care sl te
critice decat zece care sl te laude.
Omul cel mai cura}os este cel clruia nui lipsete
rlbdarea.
Adu(i aminte: Lupl vorbe mari urmeazl apte
mici.
Omul cel mai puternic este cel cu inima curatl.
_
432
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
s,. âre si 5[nt
15.1.,1LlAN CLL SlAN1
u tiu cand, dar tiu cl e mult de atunci
clci moi de strlmoii notri se povestete cl in (ara
moldoveanului era un implrat vestit de cura}os i lludat
de oameni pentru hlrnicia i traerea de iniml ce o avea
cltre (ara lui.
le acest implrat mare i lrl de samln, spun cl lo
chemat ,tean cel Mare.
Odatl acest implrat a avut bltaie i cu Matias clci
doarl i mai demult era vra}be i scarbe intre implra(i
ca i astlzi, de nu mai multe. Se scarbise adecl implratul
unurilor cu cel al moldovenilor pentru o bucl(icl de
plmant, care, dei era micl, era de mare pre(.
Acea bucl(icl se zice cl ar i ost doar chiar locul pe
care trlim noi, someenii. Lra de mare pre( locul acesta
avand mun(i acoperi(i cu plduri rumoase, pluni rase
i izvoare cu ape reci ca sloiul i limpezi ca lacrima. Apoi
mai llcomiau oamenii i la bunltatea de plstrlvi cari se
lceau minune de mari i rumoi.
8ucl(ica asta era locul de scarbl intre cei doi impl
ra(i. liecare llcomia la ea, cum bunloarl ar llcomi doi
copii la un ou rou. lmplratul Matias se (inea mor(i cl
numai a lui trebuie sl ie. ,tean zicea cl dupl ce el a
_
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
433
M A k L , l S l A N 1
motenito de la moi de strlmoi nu o va da cu una cu
doul. Apoi ricl nici nu prea avea cl doarl nu de lori de
mlr ii ieise vestea preste (lri i mlri de viteazul vi
te}ilor.
,tean nu o da, Matias nu o llsa i aa vra}ba era ata.
\lzand Matias cl cu ,tean nu o poate scoate la cale
cu bunl, o lul cu rlul andind cl doarldoarl il va cup
rinde rica i ii va scoate plmantul lrl bltaie. ,tean insl
era tot ,tean cel de demult, care mai nainte se bltuse
cu crai, cu implra(i i pe to(i ii biruise.
,tean se duse in (arl i, suland in buciumui de aur,
ce rlsuna preste dealuri i mun(i, adunl oaste de sl te
tot ui(i la ea tii, copii tot unul i unul, inal(i, pletoi
i cura}oi de nu aveau samln pe intreaa lume. Lupl ce
le spune cl sa lcut rlsmeri(l sus in varul mun(ilor,
colo, unde omltul nu se topete numa in dricul verii i
unde petii stau in apl cum stau bolovanii, se luarl
cantand cantlri de vite}ie i lrl a lua in saml reutl(ile
drumului, aa cat intro bunl diminea(l sosirl tocmai in
a(a pizmaului care cu implratul lor cu tot dormeau tun
iind trudi(i i ei de drumul lun cel lcurl.
,tean ii vedea cum dorm ca butucii, rlsturna(i pe
sub tulpinile brazilor, dar nu le lcu nimica, clci zise
eciorilor lui cl nu e dreptate sl omori pe pizmaul tlu
in vreme ce el se odihnete. Numai prin luptl dreaptl
se vede vite}ia omului(...}.
Mere(i deci i spune(i pizmailor cl a venit ,te
anul moldovenilor ca sl se lupte cu ei, i, zicand
aceasta, trimise doi dintre cei mai voinici eciori ai lui ca
sli trezeascl.
434
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Lnurii, auzind vestea cl ,teanul moldovenilor e
lanl ei, in spaima cea mare nici nu tiau ce sl acl i aa
buimlci(i cat de somn, cat de ricl, incepurl a se sldi,
a se lua de rumazi i a puca unii in al(ii. Oastea mol
doveneascl, vlzand aceastl minune, sta i se uita cu
ochii implin}ini(i la cele ce le vedea, crezand cl numai
in puterea lui Lumnezeu so intamplat aceastl minune.
Neavand cu cine sl se hlr(uiascl, cu to(ii sau intur
nat iarli in (arl cantand i dand slavl lui Lumnezeu.
15.2. COLACll
e spunea candva, de cltre cei mai bltrani,
cl nu mult dupl bltllia cea cumplitl pe care au avuto
moldovenii cu turcii la klzboieni, sa intamplat sl treacl
,tean cel Mare printrun sat din apropiere tocmai cand
trebuia sl ie dus la roapl un om slrman.
Nici nu intrase bine domnul pe uli(a mare a satului,
cl i auzi dintro laturl cantare de inroplciune i ison
de dascll.
A}unse apoi in dreptul unei bltlturi slrlclcioase,
impre}muitl cu un ard incropit numai din cateva leaturi
de brad, leate cu curmeie de coa}l.
lntro marine a orlzii prin care nu te puteai in
curca nici de niscaiva acareturi i nici batlr de vreun
picior de orltanie se alau, abia ridicate cuo palml
deasupra plmantului, barnele aumate ale unei clsci
oare cu acoperi prlvllit din indrill. lrin lurile oale
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
435
ale erestrelor se auzeau acum i mai desluit cantlrile
slu}bei, clreia oamenii ii zic i citirca sta|pi|or.
Se vede treaba cl rlposatul usese lipsit in via(a lui
nu numai de avere, ci i de neamuri.
liindcl, atunci cand a intrat domnul in odaie, la lsit
pe cel adormit intru veci incon}urat doar de slu}itorii
bisericii. lncolo, nici (ipenie de blrbat, emeie sau copil,
care sll }eleascl ori barem sl se i adunat pentru al
inso(i la roapl, dupl cum cere obiceiul din veac sta
tornicit intre nite buni plmanteni...
lncl de la intrarea in bltltura casei apucase ,tean
sl vadl cl prapurii rezema(i de streainl erau lipsi(i de
podoaba terarelor ce li se innoadl dupl ireascl i
bunl cuviin(l.
Nu se alau preltite nici pomenele, ori mlcar cola
cul cel mare de prinos, care, tot dupl vechea randuiall,
trebuie sl se ale dimpreunl pe tara de lemn, inaintea
nlslliei, de asemeni petrecandul pe rlposat in ultima
cllltorie pe a(a plmantului.
lar cand a mai alat \odl de la preot cl bietul om se
purtase cu vrednicie in lupta de la klzboieni, iar nevasta
i eciorul ii pieriserl tot in par}olul din acel an crancen,
tare sa mai cltrlnit in sinea sa vlzand nedreapta uitare
in care usese llsat mortul de cltre meieii sli mai
avu(i:...
Lar nu a spus ,tean nimic altceva, decat cl a prins
a se inri}i de toate cele trebuitoare.
A dat poruncl mai intai de sau cumplrat derabl
nite nlrame rumos lucrate, de pus la prapuri i la lu
manlri. Apoi a trimis de sau lcut collceii de pomene
43o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
i prinosul cuvenit a se implr(i dupl blarea mortului
in plmant.
8a, pe deasupra, a pus domnul de sa umplut i un
co mare cu colaci bine rumeni(i i impleti(i cu me
teu de mana unei emei cu adevlrat ospodinl.
,apoi, cand au pornit pe uli(l spre (intirimul alat
tocmai pe un deal din cealaltl parte a satului, chiar dom
nitorul i un clpitan deal slu duceau, in urma rlposa
tului, colacii cei mandri la vedere. Lnde mai pui cl, iind
toate in pripl lcute i chiar atunci scoase din cuptor,
llsau pomenele de pe tarl i din co o aroml atat de pll
cutl i de pltrunzltoare, cl incepuserl i cainii sl se
zbatl in leltori:
Lerabl au prins de veste i oamenii din sat...
Nu tiau ei cinei voinicul strlin, clci ,tean era in
straie de otean i nu dlduse voie inso(itorilor sli spunl
numele. Lar pomenele cele ochioase i pllcut mirositoa
re au lcut o adevlratl minune: nici nu a}unseserl bine
cu mortul la }umltatea drumului spre (intirim, cl se i
stransese alai de lume, care de care plind mai smerit.
8a unii dintre ei, cu privirea uriatl tot la colaci,
prinseserl de la un timp de mai vlrsau i cate o lacriml,
doul, intru amintirea rlposatului: A}un ei cu to(ii i la
bisericl, se ace slu}ba i, in cele din urml, este coborat
sicriul in plmant. Sltenii se adunaserl ciotcl in }urul
ropii, iar muierile se sloboziserl cu totul la plans, de era
intre (intirimul numai un vaiet io }ale...
,tean\odl il planse insl din toatl inima pe cel dis
plrut i apoi, dupl ce roparii prinserl a arunca (lrana
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
437
peste sicriu, lor i oamenilor deau purtat prapurii i
nlsllia le implr(i cu dral iniml toate pomenele.
Celorlal(i, domnul dldu poruncl sl nu li se dea nici
lraml, pentru cl nu veniserl de la inceput sli con
ducl la roapl meieul, ci numai dupl ce au prins dra
de colaci:... ,i tare sau ruinat ospodarii de apta lor
cea uratl. Numai cl altceva nu mai era nimic de lcut,
decat sl se intoarcl iecare pe la orada lui cu nasun
plmant i cu apri }urlmant sl nui mai uite nicicand
omenia...
15.3. ,1LlAN CLL MAkL ,l SlAN1
tean cel Mare i Sant zice cl nu era ma
re la staturl, ci om mlrun(ll, dai vorba cl era maren
cap, mare la minte i cu chibzuiall, era mare in sat i
in apte, cum na mai ost altul ca el i... poate nici na
mai i vodatl.
Lei era mic la stat, da era iute amarnic incat se bltea
cu 30 de oameni deodatl, lrl sl se teaml ca i bltut.
Lnii spun cl era de apte palmen runte.
Cand la lcut mlsa, ursatorile lau ursit cl ar sl ie
om mare i vestit in toatl lumea, i multe apte bune ar
sl acl i pe mul(i dumani ia prlpldi dupl cum a i
ost i iau pus numele de ,tean.
Le mic era rumos i cretea iute, ca din apl. lncl de
blie(el era hiznovat i unde lsea blie(i voinici se }uca
cu danii dea buzduanul.
,
_
438
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
La 15 ani implini(i a ucis un urs, lrl sl aibl ceva in
manl.
Cand rltlcea prin plduri, cl el umbla mult dea va
natului, zice cl un iner i se arlta il scotea la drum.
Acela era inerul lui, care (inea la ,tean i nici ca cum
nu se dezlipea de dansul.
Odatl, cand sa ost rltlcit prin plduri, a dat pesteo
clsu(l unde erau doi ineri prelcu(i in monei i aiti
doi monei lau dlscllit cum sl trliascln lume, cum sl
se poarte in(elep(ete i sl acl apte mari pentru cin
stea neamului i a (lrii. ,aici a stat ,tean in credin(a i
rica lui Lumnezeu, mai mul(i ani dea randul, panl ce
ntro vreme ducanduse el prin pldure, numai ce vede
o paslre mliastrl, care nu era decat un iner prelcut,
i paslrea a prins a rli lui ,tean, ca sl sentoarcl in
(arl. ,tean se duce la monei, le spune ce ia zis pa
slrea i bltranii il blaoslovesc dandui drumul.
Cand a a}uns domn in (ara Moldovei, dupl cum au
ursit ursatorile i aa a vrut Lumnezeu, apoi deatunci
a ost vai i amar de dumanii (lrii i de planltate: Ca(i
clpcani i cate lite au venit prin (arl la noi, pe to(i iau
lcut pra i cenul, cl era viteaz in rlzboi i cu dansul
erau to(i voinicii lui vite}i, tot unul i unul.
Cand se lupta ,tean\odl in bltllie, totdeauna in
dreapta lui era un arhanhel cu o sabie de oc i pie
reau vrl}maii cate zece pai inaintea lui \odl, lrl ca
cineva sli i pllit ori pucat, vezi cl piereau de sabia
cea de oc a arhanhelului. Le aceea i ,tean cel Mare
i Sant lcea biserici i mlnlstiri lui Lumnezeu i
Lumnezeu era tot in a}utorul lui i nul plrlsea.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
439
Oriicine indrlznea i se scula asupra lui, el il in
vinea il lcea sl poarte rica un timp indelunat, cl
era omul lui Lumnezeu, smerit, indurltor, cu dreptate
i totdeauna de cate ori avea sl poarte rlzboi cu vun du
man, nu se pornea deacasl panl nu insura 24 de llcli
i mlrita 24 de ete, dandule tuturor averi i lcandui pe
to(i ospodari.
Aarl de asta, nu se pornea niciodatl la rlzboi panl
nu aleea mai inainte un loc oareunde, de mlnlstire, ca
intorcanduse de la rlzboi, biruitori i deplin slnltoi,
sl zideascl mlnlstire pe locul acela.
Ll a alunat pe turci de pe aici i noi se cuvine sl
batem matane i sl rulm pe Lumnezeu pentru hodina
suletului lui, cl nea sclpat de dumani...
le cat era de vrl}ma (amarnic} in vreme de rlzboi,
pe atata era de bun i bland i cu dreptate, in vreme de
pace. Celor slraci le da bani i moie, tot aa i celor
vite}i i cu credin(l cltre domn. Celor nlplstui(i i asu
pri(i le lcea dreptate, aa cln (ara lui era numai belu
i toate cele de mul(lmitl.
,tean\odl cununa, boteza i petrecea la cumltrii
allturea cu (lranii, laolaltl, i stria ca sub cetatea
Neam(ului:
,Cioacl nurcl
Lanl burcl
,i papuc lanl opincl".
Sinur ,tean\odl era ospodlros avand podorii
vestite in Cotnari i la ,telneti, i pe lanl toate cur(ile
440
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
i la moiile lui erau ospodlrii ca acelea, cl nu mai
aveau plreche.
Loamnele lui erau blrbltoase i ospodlroase, ml
ro, erau vrednice de insuirile lui cele vite}eti i in(e
lep(eti. Lle il intovlrlau de obte, nu numai in vremi
linitite, dar i in vremi rele, cum era in vreme de rlz
boi, ori in alte cumpeni i necazuri. ,i cu vorba i cu ap
ta, indemnau i alinau pe nlzdrlvanul lor so( cat i pe
vite}ii ostai ai nebiruitului domn.

Lumea crede cl ,tean cel Mare i Sant na murit,
dar sanll(at la cer, cu trup cu tot, ca sli deie saml de
aptele lui bune i cretineti.
Suletul lui ,tean cel Mare, dupl cea ieit din cinsti
tul slu trup, intli era vant i pe urml se prelcu in chip
de hulub, zburand aarl din cur(ile domneti i sa pus pe
streaina casei celei mai rumoase din tarul acela.
Acolo, suletul lui cunotea aptele cele bune ale lui
,tean, de aceea la vestit Lumnezeu ca sl zboare cltre
cer unde are locul de hodinl.
ln rai, suletul lui ,tean stlpanete toate suletele
cates acolo i in iad, i mai are puterea de a descoperi
i a omori pe ho(ii care ac moarte de om.
Cand a murit ,tean cel Mare, trei zile i trei nop(i
ia ars lumanare la mormant, lrl ca so i pus cineva
acolo i nimenea nu o putea so stanl.
Lupl moartea lui ,tean cel Mare, cand mai aveau
moldovenii bltllii, el tia din mormant i incepea sl
planl. ,i cum incepea cu plansul, indatl incetau cu bl
tlliile i era pace.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
441
Mormantul lui ii la mlnlstirea lutna din 8ucovina i
catl vreme a sta el in mlnlstirea asta, 8ucovina nar sl
ie supusl altei na(ii.
Luhul lui ,tean\odl umbll cand i cand pe plmant,
mai ales cand na(ia noastrli in cumplnl mare. Aa, zic
cl la 77, cand a ost bltllia cu turcul la llevna ,tean,
cand a vlzut cl se strane lume din mun(i i din campii
sl porneascl la rlzboi, el sa sculat din mormant i duhul
lui a carmuit i a povl(uit otirea noastrl, dea lcut pe
turci sl mai simtl o datl trecand printrinii spaima de
altl datl.
,aa, dacl nu era duhul lui, te miera de biruiam pe
turc, sclpand (ara de sub stlpanirea planului i sl nio
acl iar slobodl ca inainte vreme.
leste care taberi zbura suletul lui ,tean, numai
acelea invineau totdeauna pe dumani.

,tean cel Mare i Sant ar slnvie inainte de invierea
cea de obte, cllare pe calul lui i cu sabia in mana dreap
tl, (iindo drept in sus, dar atunci trebuie sl ie mare
necaz pe neamul nostru. Al(ii zic cl duhul lui are sl se
intrupeze in alt trup omenesc.
8ucovina se va intrupa iarli cu (ara Moldovei, cand
,tean\odl a scoateaarl din mormant varul sabiei lui.
Amu nu vra sl se ite rlzboi, dar cand la rlzbi mila de
traiul nostru intre strlini, are sl scoatl varul slbiei de
trei deete aarl din mormant i are sl se incaiere la
rlzboi to(i implra(ii de pe a(a plmantului, cl atunci are
sl ie rlzboiul cel mare. Locul rlzboiului are sl ie pe
valea cea mare de pe apa Moldovei, la ,ese 8li i atata
442
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
vlrsare de sane cear sl ie acolo, incat caii are sl inoate
panln coame in sane omenesc.
klzboiul aista va i cel din urml, i dupl aceea nar
sl mai ie hotar nem(esc intre 8ucovina i komania.
Atunci cand anvia ,tean\odl, ar sl vadl cum neam
stlpanit i neam inri}it bucl(ica noastrl de plmant,
care nea llsato mandrl i imbeluatl i pentru care sa
bltut el de 40 de ori, cu vite}ie i draoste de moie.
1o(i banii i toate odoarele care sunt zidite in temelia
mlnlstirii lutna, la invierea lui ,tean\odl are sli
scoatl i are sli implr(ascl celor care cred aptelor lui,
in leea cretineascl i in na(ia romaneascl.
Norodul ateaptl ca altceva invierea lui ,tean\odl,
doarl a mai curl(i (ara ... i sl deie plmanturi oamenilor.
Numele lui ,tean cel Mare i Sant se pomenete panl
i in descantece ca putere de alunat duhurile rele i e
lurite boli prime}dioase. Se mai pomenete in stril
turi de }oc, dupl cum se poate vedea in cantecele acestea:
,le vreme de secerat
,tean calua incllicat
,i la 8aia a plecat
le unuri de ia secat".
Altul:
,,tean, ,tean pui de leu,
A mancat pe locul meu,
Mancat carne de buhai,
,ia bltut pe apte crai."
ln 8ucovina lui ,tean\odl cel Mare i Sant ii mai
zic i implratul ,tean.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
443
s. Lltimii ani de viat
1o.1. SA8lA LLl ,1LlAN\OLA
e povestete cl ,tean\odl, cand era ap
roape sl moarl, a luat ochiana i sa uitat in }os peste
draa lui Moldovl, so vadl bine de tot i sl moarl mlcar
cu ea in and.
,i cum se uita ,ean\odl aa, a zlrit venind asupra
lui, din epte plr(i, epte neamuri pline de dumlnie.
Atunci bltranul domn lul sabia lui omplantl intrun
plrete, rlind cltre cei ce stlteau in prea}ma lui:
Lraii mei, dea veni vrl}maul i va cere sl vl su
pune(i lui, spune(ii clnenunchea(i, numai i el sli
arlte puterea dacli vrednic sl ie stlpan. ,i el va intreba,
cum? lar voi sli rlspunde(i: ,sl scoate(i sabia asta im
plantatl de ,tean al nostru pe patul mor(ii".
,i ,tean a murit:
Lumanii au sosit pe rand i au dat cu ochii de sabie,
iau alat de istoria ei i iau incercat puterile, dar ca
so scoatl, pace:...
,i de asta na ost Moldova in veacuri cotropitl.
_
,
_
444
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
1o.2. lkOkOCllLL LLl
,1LlAN\OLA CLL MAkL
tean cunotea tare bine irea i tlria ite
clrui popor. ,i cand i sa apropiat saritul, porunci sli
acl o ladl de ier, cu incuietoare pe dinluntrul (cu
broascl}. Apoi lcu el o hartl mare, care cuprindea (lrile
tuturor na(iilor din Luropa i pe iecare (arl inslmna
soarta poporului cel atepta, adicl, dacl va i slobod ori
nu i anume clrui popor are sl ie supus.
Lupl ce a lcut asta, incuie lada i porunci so inroa
pe in Suceava, cheia o aruncl.
1oate neamurile cicl tiu de aceastl hartl, dar lii
ricl sl dezroape lada, clci se tem de noroadele cele
slobode: poate is sorocite sl ie supuse, iar cele supuse
sl ie slobode. ,i dear i aa, atunci sar starni rlzboaie
crancene. Leaceea mai bine lasl lada inropatl.
1o.3. CLA LlN LkMA \OlN|A
eci, cand u aproape a se pristlvi, cheml
la dansul pe mitropolitul (lrii, pe to(i episcopii, boierii
i maimarii oastei i le zise cu limbl de moarte, stand
pe patul durerilor:
\am chemat aici, boieri dumneavoastre i sin(ilor
plrin(i, sl vl spun cea din urml a mea voin(l, i vl }ur
pe viul Lumnezeu i pe preacinstita maica lui, sl urma(i
intocmai. 1o(i ti(i cate vi}elii am intampinat in via(a
,
L L 1 l M l l A N l L L \ l A | A
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
445
noastrl cat am ost cu to(ii. Lupl moartea mea sl duce(i
hlul i reul dellduirei cu in(elepciune, cu rica lui
Lumnezeu i cu dreptate.
Oastea sl ie totdeauna ata a inrane incllclrile i
a cllca in picioare toate uneltirile unora i altora,
zdrobind pe uneltitorii de rele. Crucea sl ie (inutl sus,
i apri rlzboi sl da(i necredincioilor ce se inchinl la
lunl. Cand va i i va i, mai bine sl vl invoi(i cu turcul,
decat cu cei ce se numesc pe sine cretini, iarl inima lor
e roasl de eresuri i de panlrlciune.
Cand insl i turcul se va intinde mai mult, atunci mai
bine sl pieri(i cu to(ii panl la unul luptanduvl, decat sl
clde(i robi. Carmuitor mai bun decat iul meu 8odan,
nu ve(i lsi. le el darl sll alee(i in locul meu sl vl ie
domn. Mitropolitul i toatl adunarea }urarl cl aa va i.
A doua zi trebuia, dupl voin(a marelui ,tean, ca incl
in via(l iind el, sl se acl aleerea de domn. Se adunarl
deci, boierinaii, isnaurile, oastea i boierii cei mari in
Campul Lreptl(ii, ca sl aleal, dupl datinile strlbune,
pe domnul lor. Lnii ziceau una, al(ii alta, i aa se cioro
vliau ei acolo.
Cand, a}unand la urechile bltranului domn, impl
recherile dintre noroade i cum unii din boierii cei mari
bal zazanii i dihonia in popor, porunci la patru
slu}itori sll ducl cu pat cu tot in Campul Lreptl(ii. Cum
a}unse acolo mul(imea tlcu molcum. Atunci se ridicl
,tean de pe pat, cum putu, il (inurl doi slu}itori, iarl el,
abia rlsuland, zise:
Lra sl mor, oameni buni, i era sl rlmaie nite
boieri ne}udeca(i i lrl sl le ac dreptate.
44o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
lorunci apoi sl vie la a(a locului doi boieri. Acetia,
cand se vlzurl de a(l cu domnul lor la ceasul mor(ii
sale, o seclirl. Se vede cl tiau ei ceva. Atunci ,tean
zise unuia:
1u ai pierdut steaul in bltllia de la Cosmin.
Apoi, uitanduse la celllalt, iarli zise:
1u scriai clr(i viclene pe la strlini, indemnandu
i sl cotropeascl (ara. Sl li se taie capetele aici, in vilea.
lorunca domnului se indeplini numaidecat.
laslmite aceti doi boieri erau clpeteniile zavistio
ilor i indemnltorii poporului sl nu asculte de raiurile
domnului lor.
Lupl ce duse pe ,tean cu patul lui inapoi la palat,
aleerea se lcu dupl pota inimii sale. Apoi peste doul
ore, inchise ochii pentru vecie, la anul 1504 de la
naterea lui Christos i 7012 de la zidirea lumii, intro
mar(i, 2 iulie, domnind 47 de ani, doul luni i trei
slptlmani i zidind 44 de mlnlstiri si biserici.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
447
s;. ost-au acestu
5te[an \od...
17.1. ClNL A lOS1
,1LlAN CLL MAkL?
pun cl ,tean\odl era un om mlrunt la
stat, iute la clutlturl, apri la manie, viteaz mare la
rlzboi, insl i oarte chibzuit, biruind pe neprietenii lui
nu numai cu otile, ci i cu in(elept meteu.
Aa ,tean\odl, stlpan peste o (arl micl, dar avand
de la Lumnezeu implr(itl o minte i vrednicie lrl
samln, sinur ia bltut i ia stlpanit in sllaele lor.
Aa de mare uimire a ost in lume pentru aceste rlz
boaie ale lui incat aima a a}uns in deplrtate hotare, panl
in (ara persieneascl in rlslrit, iar cltre apus, panl la
\ene(ia i la koma, unde latriarhul cel mare catolic, ca
rele se cheaml lapa, la scris in carte auritl i la numit:
sa|ia crcstinatatii. ,ii pomenea noroadele numele ca
unui arhanhel.
,i era nedomolit i tare, del priveau cutremurandu
se clpitanii i boierii cei tineri. lar cei de demult il cu
noteau.
,i leii nu puteau sta inaintea slbiei lui ii spuneau:
|cu| cc| |atran !c |a Mo|!ova.
Asemenea Lomn nu saratl la un neam, decat atunci
cand Lumnezeu ia intors cltre el mila.
_
,
_
448
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
17.2. kAllkLA 8LCO\lNLl
,l ClllLL LLl ,1LlAN\OLA
a lutna, un cllulr bltran mia arltat lo
cul inlluntrul bisericii, in care stltea odatl aninat port
retul adevlrat al lui ,tean\odl. Lupl acest portret
(oriinal}, el a ost mic de stat, dar cu umere lari, cu
a(a mare i lunlrea(l, cu runtea latl i ochi mari,
pleca(i in }os. Smad i inllbenit la a(l, plrul capului
lun i neru acoperea umerii i cldea pe spate. Clutl
tura era tristl i adancl ca i cand ar i ost cuprins de
o amarnicl andire... Coroana lui avea deasupra, in
mi}loc, crucea toatl de aur, impodobitl cu 5 pietre ne
stimate. Supt crucea coroanei urmau Luhul Sant, apoi
Lumnezeu 1atll, cu dreapta binecuvantand, cu stana
(iind plmantul, pe cercul de marine al coroanei un
rand de pietre scumpe de }ur impre}ur, imbrlcat era
\odl intrun strai mohorat cu uler de aur, iar pe at
ii atarna un eolpion din pietre scumpe i mlrlritare.
Campul portretului era albastru, in dreapta i in stana
chipului, perdele roii.
Am intrebat ce sa lcut cu portretul adevlrat (orii
nalul}? Cllulrul a rlspuns, ce insui auzise.
lntruna din zilele anului 1777 (cand ni sa rlpit 8uco
vina} la miezul nop(ii, 8ua, clopotul cel mare, a inceput
sl sune de la sine, intai incet, apoi tot mai tare i mai tare.
Cllulrii trezi(i din somn se uitarl in orada mlnl
stirii. ln ioroasa tlcere, in sunetul clopotului, ce cretea
treptat, biserica se lumina de la sine inluntru deo lumi
nl stranicl i nemaivlzutl. Cllulrii coborarl intrun
l O S 1 A L A C L S 1 L , 1 L l A N \ O L A
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
449
ir treptele chiliilor, unul deschise ua bisericii... in acea
clipl clopotul tlcu, i in bisericl era intuneric des. Can
delele pe mormantul lui \odl se stinserl de la sine, dei
avusese untdelemn destul.
A doua zi portretul voievodului Moldovei era atat de
mohorat i de stans, incat pentru plstrarea amintirei lui,
un cllulr, ce nu tia zurlvi, a lcut chipul (copia} ce
este i astlzi.
Aprindesevor candelele pe mormant? Luminaseva
vechiul portret?
17.3. LLCLNLA LLSlkL
,1LlAN CLL MAkL
unicu meu mia povestit despre ,tean
cel Mare, cum nea scos de la turci. Lu lam intrebat pe
bunicu:
8unicule, cu ce arme a bltut el turcii?
Armele celea pl timpuri care erau, era o pldure
scurtatl, nu de tot clzutl, i cand trecea turcii, el ii dl
dea branci, un om deal lui, un osta deal lui ii dldea
drumul i cldea patrucinci bucl(i pe turci.
Ll cand sa bltut cu Suleiman laa la lodulnalt, de
la \aslui, el la bltut pe Osman laa, la nenorocit. A
sclpat cu ua.
Ll sa tras in lundu Moldovei sl se reacl. Osman
laa sa dus la Mahomed l sau al lllea, ia spus ca pier
dut rlzboiu, la bltut ,tean\odl. lar Mahomed al lllea
450
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
cea spus: ,Li mli, ticllosule, lascl stran io oaste de
doulzeci de ori mai mult, ml duc eu sll bat pe ,tean
\odl, voi nu ti(i sll bate(i".
Aa cl Mahomed al lllea a luat arml, catl runzl i
iarbl, a plecat spre ,tean\odl i la lsit tocmai sus
la liatraNeam(, la klzboieni. Acolo ostaii lui erau in
reacere. Acolo, cand a a}uns Mahomed al lllea, ata, a
pus mana, a bltut oastea lui ,tean cel Mare, pentru
cl nu era oranizatl, a bltut zece mii de ostai, ia lcut
pra, ia zdrobit, ia nenorocit.
,tean\odl a plecat cu ua inspre cetate, a spus
mamii sale:
Llmi drumu cl ml omoarl turcii:
Nu(i dau drumu, cl nu eti tu ,tean:
8a dlmi, cl ios ,tean:
Lacl eti tu ,tean, te duci sl aci altl trupl, sl ba(i
pe duman, nu ne lai in mana lui:
Ll a carmit calu, in timp cat a carmit calu, desace
liziera la cetate so(ia lui i spune:
Lacl eti tu ,tean, so(u meu, ascultl un cuvant de
la mine: schimbl potcoavele de la cal cu acurile in a(l,
cl(i va i de mare olos:
Ll sl ducentro umedenie i schimbl potcoavele de
la cal, cu arcurilen a(l, a plecat
,i turcii, cand il urmlreau prin mun(i, nu mai vedeau
de el, cl sl duceau in spatele lui, nu sl duceau dupl el.
Atuncea el mere zile i nop(i pe crestele mun(ilor,
mun(i unde nu era nimeni, decat iarl sllbaticl.
Mere acolo, undeva, peun munte, care se numete
t|iscu cu mcstcccni. Acolo, vorbete cu calu:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
451
\oiti, suntem obosi(i amandoi i mor(i de oame.
Mai poposim aici oleacl:
Ll in timpu lsta, se duce alee un loc de ruat, sl sl
roae lu Lumnezeu. Scoate iconi(a din buzunar, dintre
dicora(ii i se roal lu Lumnezeu, i cand aruncl ochii
inspre cer, vede o umeanie, peo mare coclaurl departe:
Li, doamne, ce sl ie acolo? Sl ie turcii? Nu cred.
Atunci ,tean\odl sa sculat, a pus iconi(an buzu
nar, a luat calu de rau i la bltut la at i calu a bltut
cu piciorun plmant, a plecat amandoi, a coborat din
dealu acela cu mesteceni spre lucna. Mere la apa luc
nei, incalecl pe cal, trece apa i dincoace de apl, in
marinea lucnei, vede o tlvlliturl, un drumea, da nu
prea tare umblat.
Li, aicea nus turci, dacar i turci, nar i nici (lrnl,
nar i rlmas: Ceo sl ac, o so iau pe clrarea asta in }osu
apei:
A calculat in ce parte a i umu. Aa, catuncea el mer
and pe poteca aceea micl, vorbete cu calu:
\oiti, sl nu ml lai la dumani, cum nu mai llsat
niciodatl: Calu necheazl i cand necheazl saude un
caine. Cand saude un caine: lei, aiceai bltina. Nu sl
poate sl ie turci, turcii nau caini.
ln timpu lsta se armeazl bine el pe cal, ca sl vazl
cam cear i, sl vazl e trupl stransl das turci, sau mai
tiu eu, ceo mai i. ,i o ia cu calu in alop, cam panl la
o sutl, o sutl cincizeci, sau doul sute de metri, acolo
unde sl vedea cainele. 1rece cu mare vitezl prin a(a
unui bordei, in bordeiu cela, acolo era baba \rancioaia.
,acolo baba \rancioaia era pe prispl, torcea lanl.
452
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
,avea pe lrasnea, cu capu pus pe bra(ele ei. Cei
spune lrasnea, blietu:
8atl, batl, batl:
Cei maml?
la uite cei aicea, minune dumnezeiascl, trece
S. Cheorhe cun cal alb. Asta poate i un sant, nu
altceva.
Merea lrl sl atinl calu de plmant. lntre timpu
lsta, sl ia cainele dupl el, latrl de doul ori i el vede cl
acoloi un bordei de bltina. Mere cat mere la vale
i sentoarcenapoi.
Cainele sa tras inapoi i nu sl mai dldea la el.
Cand vine in a(a bordeiului, la poarta babei \ran
cioaia, ce spune el acolo:
8unl ziua bunico, bunl ziua batl:
La cine eti dumneata?
8aba a ost o babl indrlznea(l, cl a ost atacatl de
turci de mai multe ori.
,i eu sunt om bun i nu ac rlu la nimeni.
Lacl nu ne aci rlu, vinoncoace la bordei. Lacl ne
aci rlu, sl nu cumva slndrlzneti sl vii, cl vin leii mei,
ca nite zmei, cam apte haiduci, te mlnancl.
Ll cea lcut, a intrat pe poarta babei, i cansl se
coboare de pe cal, baba era atentl sl vadl ce ace el, el
sa vlitat: oleu, oleu.
La cei batl, cum e?
8unico, sunt rlnit deo hiarl sllbatecl, mam intal
nit co hiarl sllbatecl i ata era sl ml mlnance. Llmi
a}utor.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
453
la dat a}utor. Cand ia arltat babei rana, baba a vlzut
cl nui ranl de hiarl sllbatecl.
8aba na mai avut timp sl sl mai ducl in podu bor
deiului sli ieie unsorile de celea lcute de ea din slu
de oaie albl. Cea lcut? A vlzut rana aceia prea mare,
era izbitl de buzduan. A cunoscuto baba. A scos tinl
din nas ia uns rana baba, a luat o manl de lanl din urcl
ia pus peste ranl, sa deslurat de brau ei i la inl
urat pe ,tean\odl i la leat la ranl.
,i dupl ce la terminat de leat, antrebat:
1e mai doare?
Nu ml mai doare.
Lacl nu te mai doare, hai in bordei, cl poate (a hi
i oame.
La mie oame, nam mancat de vo apteoptzece
zile.
Maml, uite ce e, te pui pe scandura asta latl:
Caa era atunci scandurl latl. A aternut piei de oaie
i de berbece i sa culcat pe patu acela.
Cat timp te hodineti, io o sl ac o azimln oc, sau
turtl, cum se spune la (arl. ,i cand se coace, te scol.
Ll cand sa pus pe pat, a adormit imediat, caa era
de obosit. ,anceput sl se lupte cu turcii:
Stai clpitane, dli clpitane: Lli i tu mli, dli i tu:
Anceput zvarcoleala aian pat. Zvarcolindusen pat,
sl dl haina intro parte. Cand se dl hainantro parte, se
vede decora(iile lu ,tean\odl.
8aba a rlmas trlsnitl cl llai ,tean\odl.
lntreabl lrasnea pe babl:
454
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8atl, ces acelea acolo?
Maml aiesteas decora(ii, aiesteas a lu ,tean
\odl. Ll e aesta. 1e duci tu, iei buciumu i cainele, da te
duci departe, departe tare i suni pe Spulblr i dupl ce
suni pe Spulblr, ca sl nu saudl aici, sl sl scoale domnu,
mai stai oleacl i suni alarma.
Aa a lcut, cand anceput sl sune, tot sa auzit la bor
deiu babei buciumu.
,tean\odl a slrit din pat, a slrit buimac: hl, hl,
anceput sl rlcneascl, buimac de tot, complect.
Sa dus baba la el, lambrl(iat, la strans baba ca pe
copilu ei, panl la trezit, la dezmeticit.
Atuncea cea lcut:
Mlria1a, te cunosc cine eti: spune baba \ran
cioaia.
La de unde ml cunoti?
|am vlzut dicorl(iile. Lumneavoastrl sunte(i
,tean\odl.
La, bunicl, eu sunt ,tean\odl.
La ceai pl(it? spune baba.
Ceam pl(it? sunt bltut de turci.
lntre timp spune:
1reci la masl, cam lcut manclru(a. Lti llmand
tare, sl(i aducl bata branzl de oaie, de burdu, de oaie
nearl ca sl(i po(i prinde iniml.
A adus acolo un burdu de branzl, la tliet burduul,
ianceput sl mlnance ,tean\odl.
A spus babei:
8atl, nam mancat niciodatl aa bine, aa mancare
bunl i nici nu voi mai manca:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
455
Cred cl da.
Lacl nu mancase de atata timp.
,a povestit ,tean\odl cea pl(it cu turcii la klz
boieni.
lntre timpu lsta, cand manca ,tean\odl, sa auzit
un tropot de cal. \enea un haiduc.
,tean\odl sare de la masl imediat, pune mana pe
buzduan, incalecl pe cal, ca pentru luptl, i zice:
Mlria1a, nu te speria, cli blietu meu Spulblr, cel
mare, clpitanu de haiduci.
Nus turcii?
Nus turcii, ci clpitanu, vine acuma i mul(imea din
urml.
Cand a venit Spulblr:
Maml, cinei acolo?
La tu nul cunoti, cl nare asemlnare ca pentru
noi? Nare cine sl ie decat ,tean\odl:
La cunoscut Spulblr, cli ,tean\odl. Cea lcut?
Sa apropiat de el, a dat mana cu ,tean\odl ii spune:
Sunt Spulblr, ecioru babei \rancioaia, clpitan de
haiduci:
Ll ce spune atuncea, ,tean\odl:
Le astlzi nai sl mai ii clpitan de haiduci, ai sl ii
clpitan de oti. lo sunt ,tean i ma bltut turcii. Ce
putem noi ace acuma sli putem bate pe turci?
lli Mlria1a, aici a mai venit turcii, da noi iam bltut.
le unde a mai venit?
le la Mlru kou, pe la ,a, peacolo vin turcii.
Aude alarman urml.
Cines lia?
45o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Stai aa Mlria1a, nu tenricoa cl sunt leii mei, ra
(ii mei cei mari, care sunt luptltori. \in i lia incl cinci.
Nene, cinei lla?
Astai ,tean\odl care cere a}utor de la noi.
Li bine ca venit, cl tocmai acuma avem oastea ata.
\ine, dl noroc cu ei, ce spune ,tean\odl:
\reau sl tiu cam catl oaste este? Spulblr, catl
oaste ai tu?
Lu am patru mii.
Nistore, tu catl ai?
Lu am patru mii i doul sute.
\asile?
Lu am numai trei mii.
lntreabl pe 8arsan:
1u catl ai?
Am i io trei mii.
lntreabl pe Spanu:
Lu am mai pu(inl. Am numa o mie cinci sute. La
oastea mea bate pe a lor toatl. Lu am ales oamenii i
oastea mea bate oastea lor toatl.
Atunci nu mai sunte(i voi prin mun(i clpitani, sun
te(i in |ara Moldoveneascl impreunl cu mine, batem
turcii. Cat timp dureazl ca sl seadune armata asta, cl
turcii vin dupl mine, ml cautl, ml lsete?
Mlria1a, spune Spulblr, maine pacu, oastea este
toatl stransl la Mlru kou. Lumneavoastrl vl duce(i la
bordeiu mamei, ace(i planurile de rlzboi, noi ne ducem
adunlm oastea i cand ii ata, vanun(lm.
Cand a ost ata, vine to(i ltia ase ini:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
457
Mlria1ai ata oastea:
Li, sl lulm mancare, sl lulm alimente, sl lulm
imbrlclminte, cl poate stlm mult.
Atunci ce spune baba \rancioaia:
Lraii mei blie(i, sl nu cru(a(i dumanu, sl da(i cu
buzduanele, cum ti(i ca(i lcut peaicea cu turcii.
,i cea lcut baba \rancioaia, vrea sll alimenteze pe
8arsan mai bine, ii era mai dra.
la maml co}ocu la tine, ia maml mancare mai mul
tl, ia buzduanu cel mare, maml:
,tean\odl iind om detept, a vlzut cl babei ii era
mai dra:
8unicu(l, nu(i ie teaml de el, cl plstal las in spa
tele rontului, cand vin turcii sl ie in marinea rontului.
Ce santamplat? A plecat la luptl. A ateptat cat a
ateptat. 1urcii au intarziat, nau mai venit. Li cand au
plecat, au venit pe valea lutnei, na inclput pe valea
lutnei, a carmit la dreapta, a luato pe valea 1rotuului,
aa erau de mul(i, i chiar colo unde era 8arsan cu trupa
lui, era locu numit Lepa. Au trecut deacolo mun(ii
curmezi, a dat chiar de 8arsan.
Atunci 8arsan a pus mana pe buzduan i pe arc,
amblrbltat trupa lui:
8lie(i, cioblneii mei, pune(i mana intai pe coman
dant, pe comandantu turc, sll trantim. Lacll trantim
pe comandantu turc i pe a}utoru lui, atunci putem so
batem mai repede.
Anceput cu buzduane, cu buturui, cu bolovani,
copaci tranti(i, au inceput cele mai mare lupte crancene.
458
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
,a auzit ,tean\odl deaici de la 8arseti. A plecat cu
lupta inspre 8arsan. Acolo, cand a a}uns mul(imea tur
ceascl, a a}uns i ltilal(i ra(i a lu 8arsan. Cand a dat in
stana in dreapta, cand dldea cu buzduanu, cldea
cate apte, opt odatl, turci. Aa era planu lui sl acl. ,i
sau bltut, i sau bltut, i sau bltut, panl cand ia bltut
pe turci, ca(i erau de mul(i, era catl runzl i iarbl, cat
nisip in mare, i ia bltut pe turci.
lar mor(i, au murit numa 8arsan, iar vrancenii lti
lal(i care au ost cioblneii, nu au murit nimeni, cl au
tiut sl se plzascl.
Cea mai mare luptl care a ost cu ,tean\odl cu tur
cii pe valea lutnei, a ost pe Lumbravl, de la 8arseti.
Acolo la Lumbravl la 8arseti este o aezare oarte mare
i rumoasl, un teren oarte rumos, unde a ost cele mai
mari lupte.
Acolo ,tean\odl a dat ordin sl acl monumentu lu
,tean cel Mare. ,ia lcut monumentu iau blut iau
mancat cu baba \rancioaia, panl nau mai putut.
,i cana ost la plecare a spus aa babei \rancioaia:
8unico, io ml duc la cetate la mama, sli spun cam
bltut pe turci, iarli o sl viu inapoi, sl le plltesc la haiduci.
Sa dus la mamlsa, mamlsa era oarte bucuroasl
ca bltut pe turci ia pus in libertate |ara Moldovei.
Atunci, in timpu lla cea spus:
Ml duc inapoi, cam pe cei vite}i, clpitanii ceia vi
te}i ai babei \rancioaia, care mia dus lupta panl la caplt.
Atia oameni nu trebuie uita(i, din neam in neam i pes
te neam, cat o trli plmantu |lrii komaneti.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
459
Aa spune \odl. Ll ii ia chelea de manz, ii ia pana
de ascl i pleacl la baba \rancioaia acasl. Acolo la baba
\rancioaia sl lsa numa un icior al babi, lrasnea, ceilal(i
erau dui cu vitele, cu oile. Sa dus lrasnea, din nou cu
buciumu ia sunat din bucium pe coclaurile celea mari,
pe unde tia el i ia anun(at. ,a venit, a venit ,tean
\odl la baba \rancioaia i ia cerut o mlsu(l:
8unicu(o, dlmi o mlsu(l rotundl micl, sl poci
scrie uricu \rancei.
,i ia dat o mlsu(l, atuncea a venit i eciorii babei,
to(i.
Cand a venit blie(ii babei \rancioaia, haiducii:
Mlria1a, ai venit sl ne aci vizitl la bordeiu batei
noastre?
La vite}ilor. Lite am venit sl vl plltesc munca voas
trl pe care am ost cel mai ericit din via(a mea, cam ost
bltut de turci, am ost nenorocit, am ost rlnit, iar voi
mia(i dat via(a de trlit. Aa sl vl dau i eu cat plmant
vre(i voi sau ce vre(i voi de la mine sl vl plltesc.
Noul sl ne dai cate un munte i cate o vale de
iecare.
\oi sunteti apte haiduci, apte mun(i i apte vli.
Nu cumva ar trebui sl vl dau mai mult?
Nu, ne a}une ltia.
Atunci a scris uricu \rancei ,tean\odl: ,apte hai
duci, apte vite}i i apte mun(i, apte vli. ,al vostru sl
ie acest teren din neam in neam. Cine va suplra, va i
condamnat cu moartea. ,acest act il iscllete ,tean
\odl cu slove de aur".
4o0
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
,i ,tean sa retras in |ara Moldovei a continuat
mai departe, iar blie(ii babei \rancioaia au ost cei mai
vlzu(i din lume, cei mai puternici oameni, care au bltut
apteopt, zece mii de turci, dacl nu mai mult. ,aa cl,
deaicea noi acuma, (ara \rancei, suntem aceiai care
(inem minte deaceti vite}i i nu iom uita niciodatl,
acei vite}i care nea pus in libertate.
Leenda asta rumoasl ii compusl de mine. lo am
compus de la mo 1oader o bucatl, de la mo Carstei o
bucatl, de la mo 8enim altl bucatl i leam adunat i
leam pus aici pachet ca sl tie i blie(ii notri cine a ost
,tean\odl i cum a ost ,tean\odl.
_
III. Colinde
4o2
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
4o3
Colinde
1. ,1LlAN CLL MAkL
cula(i, scula(i, boieri mari,
Cl nui vremea de dormire,
Cii vremea dempodobire,
ln Moldova e vestire:
ln curte la ,tean\odl
Mul(i boieri sau strans la vorbl,
8oieri, be(i i osplta(i
,i lui ,tean vlnchina(i:
Mare chin i mare parl
A adus Osman in (arl.
8oieri mari, sl ineua(i
,i pe cai slnclleca(i,
Mare luptl vl ateaptl,
Sl distruem hoarda toatl:
2. COLlNLA lLN1kL
,1LlAN\OLA
mbll maica dupl iu,
kaza soarelui cel viu,
1ot din casln casl,
_
4o4
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C O L l N L L
lanln noua casl.
Sontalnit cu trei voinici:
8unl ziua, trei voinici,
Nai vlzut iul peaici?
La noi i de lam vlzut
Apli nu lam cunoscut.
liui lesne deal cunoate:
Lste mic i rumuel
Cun cal neru dupl el
,i pe draa a(a lui
Scrisli raza soarelui,
larl mustlcioara lui
Cum e peana corbului,
,i drai ochiorii lui
Cum e mura campului,
,i aa cum clllrea
8uzduan mare ducea,
ll ducea il invartea,
lanln stele azvarlea.
La pe el cum il chema?
,tean\odl, domnul sant,
Cum nui altul pe plmant,
lrieten e cretinilor
,i duman planilor.
Apli, maicl, lam vlzut,
Chiar peaicea a trecut.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
4o5
C O L l N L L
3. COLlNLLL
LLl ,1LlAN CLL MAkL
le cui sunt ceste cur(i?
llorile dalbe (Sc rcpcta !upa ficcarc vcrs)
Aanalte, mliestroase,
Lin aarl poleite,
Linluntru zurlvite,
}e(uri scrise,
Mesentinse.
Lar la mese cine ede?
,ld, zlu, boierii (lrii
,i tot beau i veselesc,
Le domnul nu pomenesc.
\in pe masl cineaduce?
Luce maica lui ,tean.
\in pe masl aducea
,i din raiu aa rlia:
8e(i, boieri, i osplta(i:
,i pe Lumnezeu rua(i,
Slmi creascl ,telnel mare,
Sll vld mandru i voinic
le bun cal incllecand,
laine mandre imbrlcand,
Arme scumpe incinand,
lanl albl strllucind,
linteni albeni zdrlnlnind,
8uzduanul ridicand.
4oo
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C O L l N L L
4. COLlNLA
LLl ,1LlAN\OLA
a noi neam luat,
Lomn bun i mai bun,
1ot din casln casl,
lana noua casl,
,i am colindat,
,i am intrebat,
Na(i vlzut, vlzut
Copil tinerel,
Mic i rumuel,
Cun cal dupl el?
,i de lam vlzut
Nu lam cunoscut:
Lesne, deal cunoate
Cl spranceana lui
leana corbului
,i obrazul lui
Spuma laptelui,
Ochiorii lui
Mura campului
,i buzele lui,
lraa campului.
,i cum clllrea,
8uzduan ducea,
Lucea, azvarlea,
Stele nimerea.
La cum mil chema?
La ,tean\odl,
lrieten la cretin,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
4o7
C O L l N L L
Luman la plan.
Sl ii slnltos,
Sl ii veselos
,i sl ii voios,
}upan azda nost,
Cl team colindat
,i multe neai dat.
5. ClNLl 8LN,
ClNL NLl 8LN
inei bun, cine nui bun,
liori dalbe de mlr
La ii bun un sbru de ca
,i un miel pe la lspas,
,i ii bun vinul cel bun
Le careo blut Crlciun,
,i ii bunl oi(a bunl,
Cl vara te hrlnete
,i iarna te incllzete,
,i ii bun un pom del bun
Cl primlvara inlorete,
leste varl te umbrete,
leste toamnl te hranete,
leste iarnl tencllzete.
,ii mai bun santul Crlciun
Cl pentru ce iam colindat,
Cu colac neo imbiat,
Cu crei(ari neo inclrcat,
4o8
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C O L l N L L
Cu carna( neo slturat.
Lecat estea ii mai bun
,tean\odl domn roman,
Cl din zori miso sculat,
le plani io alunat,
Le necazuri neo sclpat.
Cl nimic aa reu nui
Ca }uul planului.
Sl i azdl slnltos,
Ca i noi de veselos
,i la (arl de olos:
o. lAN 1L SCOALA,
CAZLA, SCOALA
an te scoall, azdl, scoall,
Cazdl bunl i domn bun,
Caarli mare rlscoall,
Cl din }os din rlslrit
Mii de plani mio venit,
|ara sl neonstrlineze
,i pe noi sl nen}uheze,
Larl bunul Lumnezeu
,o trimes pe omul slu
|ara de rlu so plzascl,
le plani se mii starpeascl.
Cinei, Loamne, cela om
Loarli moul de Crlciun?
8azlu cela nui Crlciun,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
4o9
C O L l N L L
Cl e ,tean, cretin bun,
Cretin bun, cretin viteaz
Care neo scos din necaz.
lirear Lomnul lludat
Cl bine ni londreptat,
Cl de la rlu neo sclpat,
Le la rlu i de la chin,
Le la plans, de la suspin,
Loamne, |ie ml inchin:
7. LA lOAk1A
LLl ,1LlAN \OLA
a poarta lui ,tean\odl,
Leruliar, lerui,
La poarta lui ,tean\odl,
lrinsl hora i }ucarl.
La vorba de cinemi este?
Le (Costicl lltlrumos},
8al manan buzunar
,i scoase cheile de la ra}d.
Cra}d de piatrl a descuiat
,i pe muru mi lo scos,
Mi lo scos i mi lonrauat,
Lonrauat i loneuat
,i pe el oncllecat.
,o plecat la vanltoare
Sl vaneze clprioare,
Clprioare roioare.
8unl sarl la ereastrl,
470
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C O L l N L L
La casl la dumnevoastrl:
Lacave(i o atl mare
Lassl scoale in picioare.
a. LA lOAk1A
LA ,1LlAN \OLA
a poartl la ,tean\odl,
Lerului, Lomnului,
8oierii sau strans la vorbl.
Lar vorba de cine este?
Le lsus nlscut in iesle.
lnsl ,tean Lomn cel sant,
Le la rul auzind,
le boierii ce vorbeau
,i pe Lomnul prosllveau,
Ll pa datl sa plecat,
Cu boierii sanchinat,
,i, cu lasul de supus,
A sllvit pe Lomn lsus.
8. SCLLA|l, SCLLA|l,
8OlLkl MAkl
Cl nui vreme de dormire,
Cli vreme dempodobire.
,in curte la ,tean\odl
Mul(i boieri sau strans la vorbl
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
471
C O L l N L L
8oieri, be(i i osplta(i.
Lui ,tean sl vl inchina(i.
a. SCLLA|l, SCLLA|l,
8OlLkl MAkl
Cli vremea dempodobire,
La bisericli vestire,
Cl azi Lomnul sa nlscut,
Lomnul cel dintrunceput.
,in curte lui ,tean\odl
Mul(i boieri sau strans la vorbl.
8e(i, boieri, i osplta(i,
Lui lristos sl vlnchina(i.
9. NOl LALLCLM lL lklS1OS
usuioc verde rumos,
La Lerule Loamne,
Noi laducem pe lristos,
Cl lristos ii mititel,
Mititel inll(el.
8usuioc verde pe masl,
lal dalbl de mltasl,
Cu scutic de urunic,
Cu tichie de hartie.
La Suceava la Lomnie
,tean\odlanenunchiat,
472
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Cu boierii sanchinat
Lui lristos cel luminat.
Sus in varul tichiu(ei
Lsteo chiatrlnestematl,
Lumineazl lumea toatl
,i Moldova }umltate,
8ucovinaa treia parte.
,iun mlrunchi de busuioc
Lavar Lomnu mult noroc:
10. lL \AklLkl
LL MLN1L
e varuri de munte
Saud lasuri multe,
Lrand iecare
Lui ,tean cel Mare:
Sl domneascl in lume
Cu santul slu nume,
Norocos sl ie
lanl in vecie,
Canta(i din llute
,i din trambi(i multe,
Canta(i sln(eleal,
leste lumeantreal,
Cl ,tean cel Mare,
lmplratul tare,
Lomnete in lume,
Cu Santul slu nume.
I\. Lrturi
474
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
475
Lrturi
1. ASCLL1A|l,
MAl lkA|l kOMANl
(|ragmcnt)
ho: Aho:
Asculta(i, mli ra(i romani,
1ineri i voi, cei bltrani,
,i voi, ete i neveste.
Ce vl spun, e o poveste,
Cum a ost i cum mai este.
lntrun sulet vl scula(i,
,i sub pravila romanl,
La(i nlvallnspre Carpa(i,
Lnde plan copii i mame,
Lnde ra(ii notri mor.
Mor stranand la piept, slrmanii,
1ricolorul (lrii lor.
Luce(ile manaierea,
Ce ateaptl de la noi,
Libertatea mult doritl,
,i plzitl de eroi.
Sus, drapelul komaniei,
1rece umbra lui ,tean,
Care mere cu noi astlzi,
_
47o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
L k A 1 L k l
Sli inranl pe tirani.
Ave(i arme, ave(i sane,
Ave(i mandri clpitani,
La(i nlvall sl invine(i
leai romanilor dumani.
Lmbra lui ,tean cel Mare,
,ia viteazului Mihai,
\l conduce la izbandl,
,i mlrire peste plai.
Lupl danii da(i nlvall,
1rece(i iute la hotare,
Numai striltul de ,ura"
Slnsplimante pe dumani.
Sl piarl la lasul nostru,
Le pe plaiul strlmoesc...
2. 8LNA SAkA,
8OlLkl MAkl
unl sara, boieri mari,
8oieri mari, boieri de rand,
Zacea Lohmu inchinand.
ln ora la 8ucureti,
Ce sl veden Stoieneti,
Mandrl masl stl intinsl
,i de mul( boieri cuprinsl.
Lar la col(uri cine ade?
,telnicl domn se vede.
\
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
477
L k A 1 L k l
Ll nici bea, nici vesllea,
Numa cu ochii privea.
La copila Micului,
Surioara Nicului,
Le pe mun(ii Crinului,
Lin codrii Cosminului.
Copili(l mandruli(l,
Cu san alb de porumbi(l,
Lmplemi cupa mea cu vin.
Ce (ii dra ca sl (onchin,
Copili(a se inchinl.
Ca o loare din rldinl
,apoi umpleo cupl plinl
,i lui \odl cl ionchinl,
La cantand incetior,
Cun las dulce, plin de dor:
,i iar verde ste}lrel,
Am un rate voinicel
,i ml tem amar de el.
,i iar verde mlr domnesc,
Am un domn carel iubesc
,i de dansul inri}esc.
Nu tiu, Loamne, se sl ac,
leamandoi sl mii impac
Slmi ie traiu pe plac.
478
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
L k A 1 L k l
3. LkA1LkA
ho: Ahoo:
Sara lui santul \asile,
Sl vl ie, boieri, de bine:
Nici bine na inserat,
Noi cu pluul neam luat,
,aa a dat dumnezeu
Sl umble i bun, i rlu,
Sl umble i pluul meu,
Aurei i clopo(ei,
lan suna(i din zurllli
,i stria(i cu to(ii, mli:
llllllli: lli:
,tean\odlacel vestit,
Lomnul cel nebiruit,
leal slu cal inclleca
,i cu mul(i voinici pleca.
La bisericln \aslui
Clopotele trlea,
Steaurile senchina
,i poporun las stria:
Sl trlieti, Mlria1a:
Aurei i clopo(ei,
lnco datl, mli llcli:
llhlllli:
Ce sauden deplrtare?
Clas de om ce stril tare:
Sai, ,teane, la hotarl,
Cau intrat tatarin (arl:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
479
L k A 1 L k l
,tean cand a auzit,
Ca un zmeu sa repezit
Cu o hioal nestru}itl,
Cu chiroane (intuitl,
Odatl cand senvartea
le apteopt ii turtea,
Aurei i clopo(ei,
lnco datl, mli llcli:
lllli: lli:
Am mai ura am mai ura,
Ne temem com insera,
Cl noi nu suntem deaici,
Suntem din CampuLun,
Lnde tra etelen plu,
Le manlo babl bltranl
Cun harapnic de lanl.
,odatl cand pocnea
Noul ceasuri sauzea,
Cand le trlea pe schinare,
llisancoace, atl mare,
Cand ii trlea peste (a(l,
llisancoace, mli eti(l,
Aurei i clopo(ei,
Opri(i pluul, mli llcli
,i stria(i cu to(ii, mli:
Ahoooo:
\
480
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
\. 1eatru
[olcloric
482
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
483
\. 1eatru [olcloric
1. ,1LlAN
lersona}ele i costuma(ia:
(,tean e imbrlcat in hainl conec(ionatl din hartie
albl cu aurai, ca o manta lunl panln plmant, pe cap are
coroanl.
8OkCl LA poartl hainl militarl.
Cl NCl ,ASL SA1LNl imbrlca(i in co}oace}.
L N L k A 1 O k: lrimi(i pe ,tean?
lrimind rlspuns airmativ, ceata intrl in casl, cu bltli de
tobl, pocnituri de bice, zlnlnit de tlllnci, cantand:
Astai zi prlznuitoare,
lrosllvitl slrbltoare,
lerici(i mul(i ani vom i,
La mul(i ani cu bucurie,
Sl trlim in ericire,
Ca tot omul ericit,
,i din prima bunltate
Lomnul sl ne acl parte,
La cinstitai adunare
1o(i sl strie cu las tare,
,i noi to(i intro unire
Sli dlm las de mul(umire,
Cu to(i, cu to(i, cu to(i,
Lna Lina kozalina,
_
484
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
1 L A 1 k L l O L C L O k l C
,i deacum intotdeauna
8ine sl trlim,
8ine sl trlim.
, 1 L lA N:
Cine sunte(i?
1 O | l:
Slteni:
(nu| !in cci vcniti :icc).
8unl seara, ospodari,
lllcli i ete mari,
ln aceastl searl rumoasl
loposim la Lumneavoastrl,
llituri am preltit:
(\inc a|armat 8orci|a).
8lie(i, tltarii au nlvllit:
, 1 L lA N:
Lomni voinici,
Mari i mititei,
Lin pldurile de tei:
Luptltori din a mea ceatl,
1o(i voinici cu runtea latl
,i cu plete luni pe spete,
Cu hioae roase i drepte,
Alelei, voinicii mei,
Mandri puiori de zmei,
Cluta(i cele campii
Le tltari astlzi cuprinse
,i de llclri mari incinse,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
485
Arcurile binencorda(i,
Chioaele vi le lua(i,
loc in tltlrime da(i
,i din (arli aluna(i.
(1oti p|caca f|uturan! !in |u:!uganc. |stc a!usa o
,cctatc confcctionata in asa fc| incat in ca sa incapa cativa
oamcni carc-o !uc, af|an!u-sc inauntru. 0camu| !c |a cctatc
c !csc|is, sc vc!c un cap !c fcmcic cu coroana
(mama |ui Stcfan), carc spunc).
Oroloiu sunl
Noaptea }umltate,
La cetaten poartl
Oare cine bate?
, 1 L lA N:
Lu sunt, bunl maml,
liul tlu iubit,
Lu, i de la oaste
Ml intorc rlnit:
M A M A:
Ce spui tu, strline,
,tean e departe,
8ra(ul lui prin tabere
Mii de mor(i imparte.
, 1 L lA N:
lai, deschide(i poarta,
1urcii mlncon}oarl,
\antul sull rece,
klnile ml dor:
48o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M A M A:
Lacl insl cerul
Astel tea schimbat
,i de eti tu ,tean, cu adevlrat,
Lute la otire,
lentru (arl mori
,i(i va i mormantul
lncoronat cu lori.
(\inc 8orci|a a!rcsan!u-sc |ui Stcfan).
,tean\odl cel viteaz,
Ce(i cur lacrimi pe obraz?
, 1 L lA N:
Ah, imi plan ostaii mei
Mor(i, luptand ca nite zmei:
8 O k C l L A:
,teane, Mlria1a,
1u pe anduri nu mai sta,
Lasl ri}a sin(ilor
le seama plrin(ilor,
Clopotele sl le tral
Ziuantreal,
Noapteantreal.
lostam, ost trimii cu bine
Lin Suceava inspre tine,
,i sl zicem noi aa:
(Stcfan suna !in corn.
Sc a!una satcni cu |u:!uganc si sa|ii.)
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
487
8 O k C l L A:
Lupta iar incepe,
Lumanii zdrobi(i
Cad ca nite spice
Le securi lovi(i.
, 1 L lA N (catrc 8orci|a).
Mli 8orcill, ltul meu,
Ascultl ce(i spun eu,
la(i moia rlzeie
Ca so ai de plulrie,
la(i un car cu patru boi
,i pleacl boat de la noi,
Luten deal i te aazl
,i stai }os i priveheazl,
Lei vedea tltar in (ara mea,
1u sl strii cat vei putea:
Sari, ,teane, la hotarl
Ca intrat sabian (arl:
Lu atunci teoi auzi,
Ca un zmeu moi repezi
,i nici urml na rlmanea
Le tltar in (ara mea:
8 O k C l L A:
Ascultare i(i voi da,
(1oti canta).
,tean, ,tean,
Lomn cel mare,
488
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Ll in lume seamln nare,
Ll in lume seamln nare,
Numai decat mandrul soare.
Sl vl ie de bine
Cu ocazia slrbltorii Anului Nou:
2. MO\lLA LLl 8LkCLL
lersona}ele:
,teanLomnitorul cu clciull de miel, clmal albl,
peste care e leat un brau lat, tricolor.
Soldatul in haine militare.
|lranul cu o clciull veche, clmal lunl, incinsl cu un
brau, cu ciubote i car}l in manl.
1o(i intrl in casl i din pra cer invoirea azdelor sl ie
primi(i. Lupl ce primesc rlspuns airmativ, se aazl intrun
semicerc deschis spre azde.
1 O | l (canta).
loaie verde de smochinl,
8unl sara, ospodinl:
loaie verde de mlrar,
8unl sara, ospodar:
Murule, coaml rotatl,
Suieml in deal odatl,
Sl ac ochiorii roatl,
Sl ml uit la lumea toatl,
Sl vld carduri de haiduci,
Le haiduci i de voinici,
Cam avut trei sute cinci
Le haiduci i de voinici.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
489
, 1 L lA N (facc un pas inaintc
si ascu|ta atcnt.)
Leauzit am auzit
Clas de (lran necl}it.
lntro clipl sll lseti
,i cu el aici soseti:
S O L LA1 LL (mcrgc sprc taran
si sc intorc imprcuna catrc Stcfan).
Leauzit am auzit
Clas de (lran necl}it,
lntro clipl lam lsit
,iaici cu el am sosit.
Cucoane, Mlria1a,
Sub un ar(ar el doinea
Calu ii bun de pornire,
Omul bun de haiducire:
| A k A N L L:
Loamne, pun mana pe piept
,i ml }ur cl vl spun drept,
Lu am ost un biet pluar
,aveam un alnic hlrmlsar
,i o hioal nestru}itl,
Cu chiroane (intuitl.
Lu la luptl cand ieeam,
Cate apte, opt zdrobeam,
lar o sabie planl
Mia rupt hioaa i o manl,
,iam rlmas un biet pluar,
8iet pluar lrl habar:
490
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Nam nici casl, nam nici masl,
Nici clru(l nam, nici plu,
Nam nici boi ca sli in}u.
, 1 L lA N:
Mli (lrane, ltul meu,
latl ce (ioi spune eu:
Na(i un plu cu apte boi
,i rlmai strl}er la noi,
Na(i moie, rlzlie,
Ca sl ai de plulrie.
Cand dumanii vei vedea,
Sl rlcneti cat ii putea:
,Sai la luptl, sai, ,teane,
Ca intrat sabien (arl:"
Lu atunci moi repezi,
le duman loi nimici,
Nici urml na rlmanea
Le plani in (ara mea.
1 O | l (canta).
klmai, maicl, pe vecie,
Lu ml duc la haiducie,
Cam avut trei sute cinci
Le haiduci i de voinici,
Lu in codru cand intram
ln dumani prlpld lceam.
(So|!atu| tragc un foc !in pisto|).
1ra un oc de rlzbunare,
Ceatai ata de plecare:
\I. Eocete
492
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
493
\I. Eocete
1. 8OCL1
tean\odl, domn vestit
,i tare de noi iubit,
,tean\odl, domn viteaz,
\ezi astlzi ce (ia rlmas
Lintra ta mare vite}ie
Stai amunropat sub lie,
,i dintra ta mare lorie
|ia rlmas roapl pustie.
Cat de mult tu teai luptat
Alt nimic nai catiat
Lecat patru scanduri de brad,
ln care stai inropat.
lentru arma ta vestitl
Ai la cap cruce spoitl,
lentru darurile tale
Ai in lume cinste mare,
lentru bine ceai lcut
llori pe pat (iam aternut,
,i la cap i la picioare
|iam pus loare lanl loare,
Cl tu mult neai ocrotit
,i pe slraci iai scutit
_
494
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Le dabile implinele
,i de alte biruri rele.
Multl(i este cinstea ta,
Noi in veci nu teom uita,
Cl tu neai ost ca un tatl
Cu inima curatl,
,iai luptat pe dreptate
lentrua (lrii libertate,
,iai invins rand pe rand
Cand pe turci, cand pe tltari
Cand pe lei, cand pe mahiari,
Ca sl ne lai noul pace
,i via(a sl nempace.
Lar ie omul ca o loare
Moartea cea inelltoare
ll dl }os de pe picioare,
ll ia din curtea luminoasl
,il dln roapantunecoasl.
Lomnia1a de pe plmant
Nu te scapl de mormant,
Acolo merem pe rand.
8 O C L 1 L
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
495
2. CANL A lOS1
SA MOAkA ,1LlAN
and a ost sl moarl ,tean
Multl }alea ost in (arl
,i la patul slu de moarte,
1o(i boierii sadunarl.
llane dealu, plane valea,
llan pldurile bltrane,
,i poporun hohot plane:
Cui ne lai pe noi, Stlpane?
Lu vl las in ri}l mare,
ldealul meu cel sant,
Sl sta(i stra}l la hotare,
Sl plzi(i acest plmant.
1ristli mlnlstirea lutna,
Mii de clopote dau veste:
,tean\odl al Moldovei,
,tean\odl nu mai este.
Sarltlm prin apta noastrl,
1uturor, necontenit,
Cl prin neamul slu in lume
,tean\odl na murit:
8 O C L 1 L
49o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
\II. Oescntece
498
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
499
\II. Oescntece
1. LL 8L8A kLA
plecat \odi la plduri
Cun topor i co slcuri,
,o tliet un car mari de nuiele,
,o lcut un (arc mari de oi,
,o strans toati oili i lio muls,
,o lcut un ca mari,
,o chemat toati bubuoarili,
1oati zancuoarili,
,i lio ospltat,
,i lio cinstit,
lar bieica cei rl
No potito, no chemato,
Nici so ospltezi,
Nici so cinsteasci,
,i ie tari so suplrat,
\aru so uscat,
kldlcina io slcat.
Lin ura lui \asali
Si chei si rlschei
Ca roua di soari,
Ca spuma di mari,
,i \asali si rlmaie curat, luminat,
Ca arintu strecurat
_
500
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
,i ca Lomnu i cu Maica Lomnului ci lo llsat
,i ca mlsa ci lonnlscut.
(ui noui ori. tu carpi aprinsi.
1i ungi cu scrum !i cc|a).
2. LL }LNCll
plecat \odl la oasti,
li cletioncllecat,
La oastio plecat.
Ostaii canlo vlzut,
ln suli( lo luat,
ln puti lo impucat,
ln slhii lo tliet
Mici i lrami lo lcut,
Li dansu nica nu so ales,
Lo aruncat pisti noui mlri,
listi noui (lri,
lnapoi si nu si mai intoarci,
Sl rlmai Cheorhi curat, luminat,
Ca mlsa ce lo lcut,
Ca Lumnezlu ci lo llsat.
le, }unhi din inimi, di supt inimi,
Lin mai, di sup mai,
Lin bo}oc, di sup bo}oc,
Lin creierii capului,
Lin a(a obrazului,
Lin auzu urechilor,
L L S C A N 1 L C L
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
501
Lin viderili ochilor,
Lin mlduva oasilor,
Lin sarcu nasului,
Sll llsa( curat, luminat,
Ca mlsa ci lo lcut,
Camnezlu ci lo llsat.
(uc trci ori pc :i, in faini.
0parcsti si pui aco|o. t-un
c|iron |ung !iscant, asa, pi om).
3. LL }LNCll
tean \odl
La oaste a plecat,
Oaste ii mana,
1o(i ostaii aveau arme bune
,i cai buni,
Numai }unhiu na avut
...................................
,
L L S C A N 1 L C L
502
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
\III. !ovesti
nuvelistice
si parabole
,
,
504
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
505
\III. !ovesti nuvelistice
si parabole
1. lN\A|A|l LL LA COlACl
oi ra(i certanduse de la un copac, au
a}uns la ispravnic, pentru }ude(.
Cum edeau ei, impunanduse din cuvinte, in a(a
ispravnicului, numai ce sosete \odl ,tean.
Caa era MlriaSa, unde nu andeai acolo il alai,
dorind a cunoate vanturile ce clatinl inima supuilor sli.
Carei oul ce va manat aici, pllieilor? a binevoit
sl intrebe MlriaSa.
Le la plrintele nostru, a in}hebat las cel mai
varstnic, nea rlmas rlzlia pe din doul i cand am hotlr
nicito, intre noi, pe rlzor, sa nimerit nucul cel vechi,
mandria neamului nostru.
Lu am socotit cli rumos i bine sll plstrlm, ca
nite oameni cumin(i ce ne allm, i ratele meu sa
invoit la aceasta. lnsl, dupl un rlstimp, sa intors cu
and potrivnic i a doborat copacul ducandul in sllaul
slu. Cu asta a cllcat invoiala i a lcut de ocarl slman(a
noastrl care, din tatl in iu, sa arltat chibzuitl in
rosturile vie(ii.
Am cltat sat i invoiall, dar nam alat.
Acum ne bucurlm, cam a}uns la cantarul cel lrl
re al Mlrie1ale de la care ateptlm }ude( i indreptare.
,
_
,
50o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
MlriaSa a privit cltre cel mai tanlr, dar el na slltat
ochii.
,i vre(i voi sl vl iu eu }udecltor?
8inecuvantatl ie clipa aceasta:
lratele mai mare a rlit drept?
Lrept, Mlria1a:
,i penru ce ai cllcat in(eleerea?
Lin uurltate i nechibzuin(l:
Ce ai de and?
Sl pun alt nuc in acel loc i sll inri}esc sl creascl.
Ai and isplitor, dar nui intre.
Atept indrumare spre deslvarire de la }ude(ul
luminat al Mlriei1ale.
lentru nucul doborat ai sl sldeti o sutl de nuci,
pe care, cu mana ta, sli inri}eti sl creascl aa el ca
nici unul sl nu tan}eascl. La din contra, vei i scurtat lrl
alt }ude(. Am poruncit aa, deoarece noi, oamenii,
trebuie sl avem ri}l i respect osebit pentru copaci, cl
ei stau venic in a}utorul vie(ii noastre, iar cine nu (ine
la copaci, la via(a sa nu (ine.
,i lea spus apoi \oievodul vorbe in(elepte, pentru
ai indruma pe calea binelui, panl la saritul vie(ii :
Ai}derea cu ratele i semenii tli, sl ca(i a trli dupl
pilda copacilor din livezi i codri, care se spri}inl unii pe
al(ii i urtunile nui pot dobori. Ln popor nu ar putea
trli, dacl iii sli nu ar i una, la bine i la rlu.
La vreme de rlaz, copacii stau in linite, ca to(i,
deopotrivl sl primeascl luminl i clldurl de la soare, iar
pe timp de vi}elie cei tineri nu se ran pentru cl se
spri}inl pe cei varstnici.
l O\L , 1 l NL\L L l S 1 l CL , l lAk A8 OL L
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
507
\oi lua(i aminte i invl(a(i de la copaci cat de mare
pre( are rl(ietatea i draostea cltre vecin. Numai aa
ve(i arlta cl sunte(i eciori buni ai Moldovei.
2. Ll\AN LL OAMLNl 8A1kANl
e vremea veche a venit vreo doi ani dea
randul o secetl peste (ara Moldovei, cl se uscase i
holdele, i iarba, i tot...
La trei ani, in prour de primlvarl, se deschise i ce
rul, i ploile incepuserl, darl de arat cine sl sapuce?
Nimeni. Cl nimeni navea un ir de slman(l.
,i vodl dldu vestea in (arl, cl va rlspllti cu de toate
pe cel cei va aduce slman(l bunl. 1arziu de tot se zvo
ni la curtea domneascl anume, cl nimeni nu are sl
man(l, lrl numai un monea. Lar nu o bani(l, doul,
ci intratata de multl, car putea semlna cu dansa o
}umltate din cuprinsul Moldovei.
\odl, cum auzi, il cheml la dansul ii zise:
Lacl ai, vindemio mie.
La de vandut no vand, ci mai bine trimite pluurile
sl are pe unde oi semlna eu.
\odl ia dat la indemanl toate pluurile cur(ii i a
poruncit tuturor celor mai mari peste sate i taruri sl
in}ue boii i sl are pe unde a semlna unchiaul.
Sau strans cu to(ii i, dupl vorba moneaului, au
inceput sl are numai drumurile i noaptea numai se
508
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
mlnau ei, ca sl nu se deoache munca, iar brlzdatul se
lcea dupl ridicarea zorilor.
,i treaba sa sarit, i raul a rlslrit des i rumos,
iar toamna, cand a chemat vodl la rlsplatl pe monea,
acesta ia spus tot iretlicul, pe care lesnel in(eleem i
noi.
klslrise, adicl, slman(a scuturatl in anii de zloatl i
ascunsl in praul drumurilor.
\odl, cicl, sa minunat mult de in(elepciunea bl
tranului...
Le atunci... ii alcltui un divan de oameni bltrani, de
unde iese satul, reu de alat la cei tineri.
IX. Cntece
istorice
510
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
511
IX. Cntece istorice
1. ,1LlAN CLL MAkL
oaie verde ir de nalbl,
Lrumul spre Cetatea Albl
llin ii, Loamne, de otire,
Ce alearl in rlbire
Ca sl apere de zor
Le cllcarea turcilor,
1urcilor, planilor:
,apoi runzl de dudlu,
Lrept in runte ca un zmlu,
Cllare pe un Alblu,
,tean\odl cel vestit,
,tean cel nebiruit,
Care venic stl cllare,
Cu torbi(a in spinare,
lentrua (lrii aplrare.
Numai runzl de ste}ari,
Lanl domn boieri tot mari
lorotesc, se sltuiesc,
Se vorbesc i se andesc,
Cum ar ace mai cu cap,
1urcului sli dea de hac.
lrunzl verde mlr rotat,
,tean\odlnandurat
_
512
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
C A N 1 L C L l S 1 O k l C L
Ziceapoi cu las blrbat:
Numai runzl de utli,
Mli voinici, vite}ii mei,
Save(i iniml de zmei,
kepede sui(i pe cai
Sl le da(i bltaie, mli,
,apoi lasdea rlmanea
Semn de turc in (ara mea:
2. ,1LlANL, ,1LlANL
teane, ,teane,
Al nosttltuc, doamne,
lieptul rlu neapasl,
}aleanchisln casl,
Cl lrl mlmucl
}alea ne usucl.
Apele trec iute,
Muntelei tot munte,
Apa, cand sealintl,
lamarl, cernitl,
Muntelei de piatrl,
kua nii deartl.
,teane, ,teane,
Al nostrtltuc, doamne,
A}utlne rua,
Sl vie mlmuca:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
513
3. lL AlA 8AkLALLLLl
oileana bobului,
le apa 8arladului,
1ototirea mi se lasl
,i prin codru mi sendeasl:
le cel drum, pe cea clrare,
Se zlrete parl mare,
\in turcii de prlpldesc
llmantul moldovenesc:
,tean\odl domn cel mare,
Ca un zmeu ede cllare,
,i mereu mii tot pandete
,i pe noapte mii cosete:
Le mii bate ii omoarl,
Le se duce vestean (arl:
4. ,1LlAN \OLAN 8A1ALlL
tean\odln bltllie
lace treabl ca o mie,
\odl ,telni(l:
lar lleana planeacasl,
Le(i pare cl ploaia varsl,
,oiman pe deasupra zboarl,
Cum intinde manan sus,
,oimun palml i sa pus,
\odl ,telni(l:
,ii plcat, cli prea rumoasl,
514
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Cl in lume vesteai mearsl,
\odl ,telni(l:
lei, lleana, la porti(l,
Cl i(i vine ,telni(l,
\odl ,telni(l:
5. ,1LlANL, MAklA 1A
teane, Mlria1a,
1u la lutna nu mai sta,
1enal(l, din corn sunand.
Lei suna din corn odatl,
Ai saduni Moldova toatl,
Lei suna de doul ori,
l(i vin codrin a}utor,
Lei suna a treia oarl,
1o(i dumanii o sl piarl
Lin hotarl in hotarl,
lndrliiar ciorile
,i spanzurltorile.
,tean\odl tinerel
Meren codru sinurel
Cu pieptarul de o(el,
Cu cuma nearl de miel.
Cum merea la vanltoare,
lurta arcul pe spinare,
Cu luni plete panln spate,
Loar la runte retezate.
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
515
Cum ocheteo clprioarl,
,oiman pe deasupra zboarl,
Cum intinde manan sus,
,oimun palml i sa pus.
o. ,1LlAN\OLA ,l 1A1Akll
runzuli(l cimbrior,
le cea vale deluor,
lrin cei codri de ste}ar
1rec puhoaie de tltari,
Aducand in oanl mare
Mii de robi i pradl mare:
Cai rumoi, }uncani i boi,
\aci cu lapte, mii de oi,
Le la noi in oc luate,
llrl mill i dreptate.
Lar in prea}ma satului,
La ruptura dealului
Le pe malul Nistrului,
ln desimea codrului
,tean\odl ii ateaptl
Cu ai lui voinici dearmatl
Sl le dee o rlsplatl,
Sli inve(e minteodatl
|ara a ne mai cllca,
A cllca ia mai prlda,
,am zis verde mlr domnesc,
Cand tltarii nu andesc
51o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
,teanMare, el, rlsare
Ca un leu rozav i tare.
Aa rlcnet i bltaie
,i rozavl orcoteall
\aluri, valuri sencleteazl:
,tean\odl ii brlzdeazl,
Ll ii bate ii inrane,
,i in valuri cure sane.
,iam zis runzl mlr bltut,
Nici trei ceasuri nau trecut
,i in toatl zarea lumii
lu spurca(ii ca nebunii
le ai lor cai iu(i ca vantul
Le nici nu atin plmantul.
lu (ipand i mult urland
Numai plmantul emand.
,i Moldova luminatl
Stril de tltari sclpatl:
Sl trli(i, al nostru tatl,
,tean\odl, to(i te vadl:
,apoi verde o rlsurl,
le cel deal la curmlturl
,tean\odl poposete
,i din urlaa rliete:
Lraii mei, voinicii mei,
Mandri to(i ca nite zmei,
\ede(i (ara cum neo arde
llanul cu ale lui hoarde?
lai in rabl, mli llcli,
Slri(i repede pe ei,
lai la cap sl le mai dlm
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
517
,i Moldova saplrlm.
,apoi runzl o alunl,
8uciumele iarl sunl,
Moldovenii sar, rlcnesc
,in tltari se nlpustesc.
lrunzuli(l plpldie,
Loamne, ce mai bltllie:
Cum se rup, cum se strlpun,
1rupurile cum ii ran,
Cum in valuri cure sane
,i de roazl codrul plane,
,tean\odl voinicete
le tltari ii nimicete...
,am zis verde o lllea,
,teane, Mlria1a,
Lnde meri aa voios,
Arltos i luminos,
Ca un soare care nare
ln lume asemlnare?
,am zis verde, runzl vie,
Mer acasl la so(ie,
Sli duc vestea cea vestitl:
1ltlrimeai biruitl,
leste marei azvarlitl.
,tean\odl se oprete,
Ostlimeai odihnete
,i la to(i le mul(lmete
Le izbandl i noroc,
Cau sclpat (ara de oc,
,i deatunci de la popas
Numele i ia rlmas
518
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
A lui ,tean\odl Mare,
A lui ,tean cel blrbat,
lie venic lludat:
7. lNSlkL AlA lkL1LLLl
runzuleana nucului,
lnspre apa lrutului,
1ot otire mi se lasl
,i in codru mi sendeasl.
lar pe drum, pe cea clrare,
Se zlreteo parl mare,
1urcii vin de prlpldesc
1ot cen cale intalnesc.
,tean\odl, domn cel mare,
Caren lume samln nare,
Stl mereu i tot pandete,
Apoi noaptea mii cosete
,i mii bate, mii omoarl,
Sl nu vien (arl iarl
Ca sl prade, sl robeascl
|ara noastrl strlmoascl.
8. \lNL ,1LlANMOLLO\AN
ine ,teanmoldovan
ln manl cun buzduan,
,i cu cornul ca sl sune,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
519
le voinici sl mii adune,
Cl turcii sau preltit
leste noi au nlvllit.
Sar voinici mari, mititei,
Lin pldurile de tei,
Sar din codrii cei runzoi,
Se duc mandri i voioi
Lupl ,teanospodaru,
Lupl ,teanmoldovanu.
9. ,1LlAN 1kLCL
lLS1L lkL1
oiliana bobnlut,
,tean trece peste lrut
,i se duce ca vantul
lanla vaduri la Nistru
1ltlrimea so opreascl,
So opreascl, so oneascl,
|ara ca sli mantuiascl:
Numai oaie lozioarl,
lu clpcanii de somoarl,
lu, i ,tean ca un zmeu
1aientranii tot mereu,
,i mii taie, i mii bate,
,ii alunl hlt departe...
Leanl, oaie trei masline,
Le la Nistru ,tean vine
Cun clpcan leat de ea
520
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Le abea numai icnea:
Lanchisoare la blat
lntrun beci intunecat
Le ostai incon}urat:
loili(l rau mlrunt,
Acolo mi la (inut
lance ceasul ia venit,
Ceas cu moarte sorocit,
ln a(a ostailor,
Solilor, boierilor
La dat hranl ciorilor,
Cioarelor i cainilor...
10. O,1lkLA LL,ASCA
oilianl baraboi,
Lin sus, dinspre Lorohoi
Mereu vine i sendeasl
Mare otire leascl.
La Suceava Lomnul Sant
la sim(it i }urlmant
lusa ca sl mii robeascl
,in (ara moldoveneascl
Sli inve(ea mai cllca
llrl voie de la Sin(ia sa.
loili(l mlcie,
La desi de codru des
Mare oc, mare bltaie,
Leii claie peste claie
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
521
licl i a notrii taie.
Numai oaie baraboi
Mii in}ul ca pe boi,
Mii toarnl la arat,
La arat, la semanat,
Ca in veci sl pomeneascl
8ltaia moldoveneascl
,i mania Sin(iei sale,
A lui ,tean Lomn cel Mare:
11. |AkAl MlCA, |AkAl 1AkL
tean, ,tean, Lomn cel mare,
Seamln pe lume nu are,
Seamln pe lume nu are
Lecat numai mandrul soare.
,tean, ,tean, Lomn cel mare,
La Suceava cuibui are,
La Suceava cuibui are
,i din el ades el sare:
lune pieptul la hotare,
lune pieptul la hotare
Ca un zid de aplrare:
8ate oardele tltare,
8ate oardele tltare
,i turcii pe zmei cllare:
522
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8ate lei lrl cru(are,
8ate lei lrl cru(are
,i unuri lrlncetare.
Areo (arl micl, tare,
|arai micl, (arai tare,
Le stl lumea la mirare:
12. }OS lL AlA NlS1kLLLl
runzuleana bobului,
}os pe apa Nistrului,
le cel es, in zarea lunl
Oaste multl se alunl,
Ce ii bate pe tltari
Lanl \ad la Lublsari,
lu turcii cu suli(i mari
,i tot stril ,Alah, Alah:"
Cinei bate pe osmani
Lin hotare in hotare?
Lste ,tean Lomn cel Mare
leal slu Catalan cllare,
lu turcii, se prlpldesc
le plmant moldovenesc,
Lnde ,tean ii cosete
ln bltaie ii snopete:
1oatl lumea el vestete
Cl dumanul nu sporete:
X. Ealade
524
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
525
X. Ealade
1. ,1LlAN
us in dealul Slcului
La paraul smeului,
\oinici tineri petrecea,
letrecea,
\oie lcea,
lanl vestea le venea,
Cl din }os de |elirad
1urci cu hurta mio intrat,
Ceor lsi sl }etuiscl
Ceor putea sl pustiascl.
,i cum sta,
Cum se otea,
Sunet de puti auzea,
klu tare slnuria,
klu tare slnsplimanta,
Lar cel mai bltran zicea:
Clpitane, ,teane,
1eam cltat de multe ori
Sl ne ii de a}utor
,i nici cand nu team alat
lanl iatl
Cl pe datl
_
52o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8 A L A L L
Ne vedem incun}ura(i,
Le plani dei hlmnisi(i
8atli patruzeci de sin(i,
Cl de cand iam cunoscut,
Niciun bine nu neo lcut.
,tean cum il auzea
lua cltre ra}d lua,
Calbllaur aleea,
,ea de aur imi punea,
lrau din petrii inrana
,i pe cal sl arunca
,i ua prin turci mio da,
Ca(i lsea,
1o(i ii tlia,
lanl de veste dldea.
laa, asta cum vedea,
\orbl rea ii trimetea,
Cl de arencrezlmant
Sl ie domn pe plmant,
Cu el sl se hlr(uiascl
Cu el sl se biruiascl.
,tean, vorbli trimetea:
Nu am voie de vorbit,
llrl am de hlr(uit,
Nici nam de disputat
Cl am voie de luptat.
lar turcul cum mil vedea.
Ca i sloiul sl rlcea
,i ca lemnun(epenea
,i din url ii zicea:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
527
8 A L A L L
Mli voinice, ,teane,
Le miai da muru(ul tlu
Lu (a da tron boieresc
,i scaun de cel domnesc
,i dreptul cel nemniesc.
Lomnule, mlria 1a,
Le miaida,
Ori ce miai da,
Lu murul nu (i loi da,
Cl lst mur impodobit
Ll putere la voinic.
Cl de nar i muru(u
Nu mia (inea clpu(u,
,i de nar i eu(a
Nu mia avea via(a.
1urcul sta,
Lin cap dldea
,i din uraa zicea:
Am albinii cu vadra,
|ia da,
Le tu miai da,
Murul teu incllecat
Murul teu cel instru(at.
Le miai da
le cat miai da,
Lu muru(ul nu (ia da,
Cl e mur del romanesc
,i nui de neam turcesc:
-
528
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8 A L A L L
2. ,1LlAN\OLA
,l MANLkA
e stai badenandurat,
lnandurat,
lntristat,
Loar mandru(a teo llsat?
Aa atal intreba
le domnul ,tean\odl.
,tean sta
,i o privea
,i din rai aai rlia:
1u, copill, draa mea,
Lu nu stau inandurat,
Nici mahnit, nici suplrat,
Cl doar mandra mo llsat,
llrls trist i suplrat,
Cl turciin (arlo intrat,
Ceo alat,
1ot mio luat,
Ceo lsit,
1ot mio sterpit.
,i nus atl suplrat
Cl doar mandra ma llsat,
llrls tarenandurat,
Cl de noi ce so alee,
Le nom avea i noi lee,
Lee rea de leiuit
,i crai bun da poruncit,
Lee rea dentemni(at
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
529
8 A L A L L
le turcul din |elirad,
Cl satele neo prldat.
Lee rea denlln(uit
le turcul implanit
Cl (ara neo }luit.
8ade, bldiorul meu
Multl lume am umblat
Leaici panln |elirad,
Lar ca tine nam alat,
8un la sat
Asprun uitat,
8un la sat, la povestit
Asprun uit, mandrun ochit.
Cu mustea(l ocheea
,i cu ura chinlea,
Larea lumea pentru ea,
Numai ca sl iea mea:
Spunemi atl cine eti,
,i slmi spui slmi povesteti
Le tii cu cine rlieti?
Lu, bldi(l, am visat,
Cl in zori cand moiu scula,
1eoiu vedea pe dumneata,
Cu dumneata oiu rli
Cu dumneata moiu iubi
lanl bade mii pe(i.
lrunzl verde iedera,
Larl mama nu ma da,
8ade, dupl dumneata.
Lumneata tii mania
530
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8 A L A L L
,i pe alta (ii lua,
|ii lua, ba (ii pe(i
Cu ea bade tei iubi,
1ei iubi,
keu ii trli,
Cl la minei tot andi.
lei leli(l draa mea
Lu pe tine teoiu lua,
Cand mandru(l mii visa,
Cl ioiu i maremplrat
,ioiu bate turcul turbat.
8ade, bldiorul meu,
8ade, sule(elul meu,
l(i spun drept, adevlrat
Cl eu bade team visat,
Cai bltut maremplrat,
lmplrat
Lin |elirad
,i pe turcul cel turbat.
1u, leli(l, dei aa,
\inl sl ne inbrl(islm,
\inl sl ne cununlm.
3. CAN1LC LLSlkL
,1LlAN CLL MAkL
unlre, Lunlre,
Le ceai cure tulbure:
-
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
531
8 A L A L L
Stau pe malurinalte
1rei cetenarmate:
Lna e ceatl turceascl,
Alta ceatl tltlreascl,
A treiai moldoveneascl,
ln tablra cea turceascl
Slbii zanlnesc,
ln cea tltlreascl
Sle(i slobozesc,
ln cea moldavli
,tean plin de slavl.
Cin oastea teanl.
llaneo eticanl,
llane, tanuiete
,i, planand, vorbete:
,tean, o, ,tean,
Lomnul meu ,tean:
Ori ml ia mireasl,
Ori sl plec ml lasl:
lar ,tean, Lomn mare,
Cei rlspunde oare?:
Copill rumoasl,
1ea lua mireasl,
1ea lua pe tine
Lar nu eti de mine,
1ea llsantro al,
Lar imi eti prea dral.
Zice cea rumoasl:
Atuncea ml lasl
Sl sar de pe stancl
532
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8 A L A L L
ln Lunlrea adancl,
Cineo sl ma}unl
A lui am sl iu.
Mul(i voinici sealunl
Lupl ea pe rau,
Cio a}unse inot,
Cio a}unse tot
,tean \oievod.
Le manlo (inu
,i aai vorbi:
Sule(ele, tu,
Lraa mea vei i:
4. ,1LlAN \OLA ,l 8A8A
randair verdenlorit
Colon }os la rlslrit
Mare spaiml so lcut
Ca din piatrl mio crescut
8rldior
lnll(ior,
lrumuel
,i sub(irel
Ca i tras printrun inel.
1oatl lumea sentreba
,i cu to(i se ciudulea,
Cum din piatrl nenceputl
8rad sl creascl se putea?
-
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
533
8 A L A L L
Cum rliau,
Cum se straneau,
Cu to(ii se ciuduleau,
Se ciuduleau,
Se mirau,
Se mirau,
Se minunau.
Nimen lume numi hicea,
lano babl imi venea,
O blbucl ochieia,
Care din rai le rlia:
lra(ilor,
lurta(ilor,
Mere(i to(i cltre sin(it
Cl acolo mio sosit
Armlsar impodobit,
Armlsar inlln(uit,
1ot in aur (intuit,
Care din rai mia rlit,
Cl cinvrea sll stlpaneascl
Sl mearl sll clllreascl.
Lumea cum o auzea,
Se mira
Se minuna,
,i acolo se ducea,
Larl nime nu indrlznea,
Sll prindl, sll clllreascl
Sl mil ia, sll stlpaneascl.
534
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8 A L A L L
Calul iar din rai rlia:
Mere(i iar la rlslrit,
lace(i slu}be cretineti
ln biserici romaneti,
Cl eu doarl mioi ala
\oinic sl ml clllreascl,
\oinic sl ml stlpaneascl.
Lumea chiar aa lcea,
Cl la biserici merea,
ln biserici se rua
,inapoi misenturna,
Loamne sinte, cemi vedea?
Lami vedea cel brldior
lnlltu( inlltior,
Cl din piatrl imi ieia,
ln ecior mi se lcea
,i apoi din rai rlia:
Oameni buni, oameni romani
Cu inima de cretini,
lnarma(ivl to(i bine
Cu puti i cu carabine,
,i haide(i to(i dupl mine,
Sl batem eli limbi strline.
Limbi strline,
Limbi plane,
Cl de mult ne bantuesc,
Cl de mult ne stlpanesc.
Lumea cum il auzea,
Se imbrlca,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
535
8 A L A L L
Senarma,
Numai baba nu imi vrea.
\oinicul mio arlia:
lei, tu babl, cei asta?
\oinice, voinicule,
,teane boierule,
O crescut un sbiciu de oc,
Nu tiu dei semn cu noroc:
,tean\odli rlspundea:
\isu(i e adevlrat,
Cl dacl miar a}uta,
Lumnezeu i lrecesta,
le unde cu el oi da,
Ca i ocu ardeoa,
Ardeoa
Aprindeoa,
Le strlin na rlmanea.
\isu babii semplinea,
1ot ardea,
1ot aprindea,
Aprindea,
Amar zdrobea,
Le nimic nu rlmanea:
-
53o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8 A L A L L
5. CALAlOL lAlAkNlCLL
,l LOMNl|A lLLNL|A
us pe apa Sucevii,
Colon (ara Moldovii,
La cur(i mari i cur(i domneti,
La divanuri boiereti
Mare masl e intinsl,
Le boieri alei cuprinsl.
8oierii se veselesc,
8eu, mlnancl, sltuiesc,
loarte bine se cinstesc.
larl unul dintre ei,
\echi boier al Moldovei,
Ll aarl ca ieit,
lrumos las mia auzit,
Ln las rumos de voinic,
Leun voinic de paharnic,
,iun vers rumos de cobuz,
Lulce sunand la auz.
\ersul cum la ascultat,
Ll inuntru ca intrat,
La domnie sat a dat
,i din ura cuvantat:
Nu tiu, doamne, ce sl ie,
Cl saudeo melodie,
Ce rlsunla duioie,
Ln vers rumos de cobuz,
Lulce sunand la auz.
,iacea dulce melodie
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
537
8 A L A L L
Acu cantla pribeie,
Acuntoarnl pe domnie,
Nu tiu sinur cear sl ie,
Alunatea din domnie
Ori pe noi din boierie?
Atunci kezul arma mare
A slrit drept in picioare
,in picioare cum stltea
Astel din url rlia:
,teane, Mlria1a:
lartlmi ce (ioi cuvanta:
Calapod laharnicul,
Ce (ii dra ca suletul,
lubete pe iiclta,
Lomni(a llenu(a,
llenu(a pe dansul,
Cl ii dra ca suletul...
,tean\odl cuvanta:
kezule: dacli aa,
ln ce straie lii ala,
Sl aibi a mil arlta:
Atunci kezul a ieit,
Ara(ilor a vestit,
Mul(i ara(i cl iau sosit,
Ll din url lea vorbit:
Calapod laharnicul,
Ce vii dra ca suletul,
ln ce straie lom ala,
Sl avem al arlta
Astlzi la MlriaSa:..
538
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8 A L A L L
Astel dupl ce vorbi,
le uli(l se porni,
le uli(l pardositl,
1ot de Calapod lcutl,
La cur(ile lui lsae,
La lsaea lui Clinl.
,i la cur(i daca}unea,
Sus pe sclri cl se suia
,i la ul cl bltea,
Calapod cll auzea,
lnluntru mil potea.
kezul dupl ce intra,
8unl ziua cli dldea,
Calapod ii mul(lmea
,i din url mii zicea:
kezule, armaule,
Lraule, voinicule:
Sl nu(i ie cu banat,
Spunemi mieadevlrat:
Cum, de cand eti tu arma
Nai venit laal meu loca,
,i tocmai astlzi ml ca(i
Co mul(ime de ara(i?
Atunci kezui cuvanta:
Ma trimis MlriaSa,
Cln ce straie teoi ala,
Sl am lui a tearlta:
Calapod ii rlspundea:
Lacl e treaba deaa,
Lu ml ro MlrieiSale,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
539
8 A L A L L
Mai pe urml dumitale,
Sl aibla mlnldui
Straie panmioi primeni
,i eu sinur voi veni:
8a: eu, zlu, nu teoi llsa,
Cl mia spus MlriaSa,
Cln ce straie teoi ala
Sl aibi lui a tearlta,
,i vai de via(a mea
Ln pic deai intarzia:
Nici cuvantul nu sarea
,i de piept cl mil lua,
le sclri cl mil impinea,
Spre uli(l mil trlea,
le uli(l mil ducea,
le uli(l pardositl,
1ot de Calapod lcutl
le uli(l armeneascl,
Armencele sll priveascl.
Armencele mil privea,
Moldovencelel planea,
Copilele mil bocea,
Amarnic mil mai }elea.
larl kezul chinuia
Cu ara(i allturea,
,i spre curte mil trlea.
La curte cum a}unea,
Calapod inuntruntra,
8unl ziua cl le da
8oierilor din palat,
540
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8 A L A L L
Ce cu ,tean sta la sat.
,tean lui ia mul(lmit
,i din url ia vorbit:
Calapoade, dumneata
1eam chemat la curtea mea,
Ceea ce teoi intreba
8ine sama sai ami da:
Calapod i senchina
,i din urli cuvanta:
Se poate, Mlria1a:
Ceea ce mii intreba
,tiu eu sama cum mioi da:
Atunci \odll intreba:
Calapoade, dumneata:
Acest catan de pe tine
lare a i ost pe mine?
A i ost, Mlria1a,
Cl mi la dat iiclta,
Lomni(a llenu(a,
Sl ml iubesc cu dansa.
Le iubit cl mam iubit,
Le plcate mam erit,
lainea, sarea (iam mancat
,i mam temut de plcat:
8ine, bine, Calapoade,
Numai de nar i iscoade,
Lupl cum miai cuvantat,
8unl saml cl (iai dat:
Apoi iar la intrebat:
Calapoade, dumneata:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
541
8 A L A L L
Spunemi mie iaceasta,
Cuiuman din capul tlu
Samlnl sl ieal meu?
Samlnl, Mlria1a,
Cl mi la dat iiclta,
Lomni(a llenu(a,
Le plcate mam erit,
8ine, Calapoade, ie
lrecum miai cuvantat mie:
Calapoade, dumneata,
Lna tea mai intreba:
Cest inel cu diamant
,i cu pietre de smarald,
Cel por(i pe deetul tlu,
Samlnl sl ieal meu?
Samlnl, Mlria1a,
Cl mi la dat iiclta
Lomni(a llenu(a,
Le plcate mam erit:
8ine, Calapoade, ie
lrecum miai cuvantat mie,
Cl tu cum miai cuvantat,
542
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8 A L A L L
8unl saml cl (iai dat:
Lupl ce mil intreba,
Aarl cl mil scotea
,incepurlal cerceta,
Cerceta i }udeca.
1o(i boieriil intreba,
Sl spuie cate ceva.
Calapod insl tlcea,
Nimic nu le rlspundea.
Lnii ziceau ca sll ierte,
Cunici un rlu sl nul certe,
Al(ii ziceau ca sll piardl
,in cuptor cu oc sll ardl.
}udecata sa curmat,
A rlmas la spanzurat.
Calapod laharnicul,
laharnicul, voinicul,
Auzindui }udecata,
Cl spre pierdere e ata,
lrumos cl li sa ruat,
Ca sli ieun ceas iertat,
Sli aducl cobuzul,
Sli mai cante cantecul,
Ce ii dra ca suletul,
,apoi acl cu dansul
Ce iandemna cuetul.
8ine vorba nu sari
,i cobuzul ii sosi.
Ll cobuzul il lua
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
543
8 A L A L L
,incepu de a canta,
\lile de rlsuna,
lrunza de se clltina,
,aa canta de rumos
Le se llsa runza }os,
,iaa de duios canta,
llslrilen zbor de sta
,i cantecui asculta.
1o(i boierii llcrlma,
Le iniml ota,
Cucoanele hohotea,
Aa de tare planea.
lar Lomni(a llenu(a
La ereastrl sarlta
kumlnl ca cetina,
le obraz cu plioarl,
Ca i cand cu a(a oall,
,i cum sta i se uita,
Le la iniml ota
,i din url cuvanta:
Acest om, cei de pierdut,
liemi mie dlruit,
Clci, ah: eu mi lam lsit
,i prea mult mi lam iubit.
Atunci ,tean a vorbit:
Lacl tu (i lai lsit
,i prea mult (i lai iubit,
lie(i (ie dlruit:
8oieriatunci sau mirat,
544
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Lnul la altuau cltat
,i din cap au clltinat.
lar poporul adunat
Cu las mare a striat:
,tean\odl sl trliascl,
lerici(i ani sl domneascl,
,i Lomni(a llenu(a
|iei Lumnezeu via(a:
-
XI. Cntece
epice eroice
54o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
547
XI. Cntece epice eroice
1. lLNL,
oaie verde i una,
Mai in }os de Calblna
8ate vantul papura,
La ea loarea leplda.
lloricicl llbioarl,
8un voinic e lanchisoare.
lene, lene, drau mamei:
Cum stai, dral, lanchisoare,
O, la pate, la zi mare?
1aci, mlicu(l, nu mai plane,
Nu mai plane, nu ota,
La nici capul nu(i strica,
Lintraeasta oi sclpa,
Le doul moi apuca.
Na(i cheia de la lldi(l
,i deschide lldi(a,
,i ie(i bani cu chivirea,
,i dute la ,tean\odl.
,tean\odl, Mlria1a,
|iam adus eu un poclon,
Sll slobozi peal meu ecior,
Cli vine vremea sll insor.
548
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Am atl de mlritat,
leciorul mii de insurat.
1u ata (ii mlrita,
le iu noi lom insura:
Sabia mireasa sa,
laloul nlnaul lui,
Cununia ii ranhia.
Mlicu(a sansplimantat
,i la plans santlratat.
1aci, mlicu(l, nu mai plane,
Nu mai plane, nu ota,
La nici capul nu(i strica,
Lintraiasta oi sclpa
,i de trei moi apuca.
Na(i cheia de la llcatl
,i descuieun ra}d de piatrl.
ln ra}d de piatrl sunt trei cai,
Sunt trei cai de la trei crai:
Lnul neru ca corbul,
Lnul rou ca ocul,
Lnul sur ca porumbul.
lune(i aua pe nerul,
Cl neru
,
cand amurete,
Ll cu codrul se lovete,
,i mio pune voinicete,
,i mioncinl tllhlrete,
Sl ml ducl haiducete.
Neruodatl a strlnutat,
Lite lene a sclpat
,i a pus piciorun scarl,
C A N 1 L C L L l l C L L k O l C L
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
549
,ia dat hultul drept de vale.
,tean\odl, Mlria1a,
lan rlmai tu slnltos,
Cat eti vesel i rumos:
lene, tu, bliet cuminte,
Sl nu spui cl team sclpat,
Cu lee drumul (iam dat.
2. LOl \OlNlCl
loriica schinului,
LNftevni(a lotinului
Sandoi pui de tllhlra:
Li cand mlsa io lcut,
li soarili no vldzut,
Ni soarili, ni luna,
Numadicat tevni(a.
,i din uraam straa:
Olio, mou ,tean\odi,
Llni drumu diacole,
Ci barba bat enunchili,
,i chica cllcaili,
,i mustea(a umerili.
Llni drumu diacole:
\oui drumu nu voi da,
llncannu voi insura
Cu nlnaa sahia,
Cu nlnau palou,
,i cu ina scandura.
550
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
lari so prins a si rua:
Ci i dar (om dlrui:
Noui turmi di oi
,i noui iredz di boi.
Lu piaelea lioi lua,
,i voui drumu nu voi da:
Llni drumu diacole,
Ci i dar (om dlrui:
Noui mori pi sup plmant,
Mlinand aur arint.
Lu piaelea lioi lua,
,i voui drumu nu voi da.
Llni drumu diacole,
Ci i dar (om dlrui:
Loisprizli berbeei
Cu coarnili auriti,
Cu chiatri scumpiz bltuti.
Lu piaia ioi lua,
,i voui drumu nu voi da.
li so prins a sltui,
lune spetili la plrete
,inepu ii ai da blendi:
Lar tevni(a ei di chiatri
Leau plrut cii o ereastri,
llln(u}llu di la at
Leau plrut cii tei putred.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
551
3. MlL lAlLLCLL
(|ragmcnt)
tean\odl sus adea
,i cu to(i boierii bea.
8oieri be(i, va vieseli(i,
li maini si va lti(.
\anarma( cu to(ii bini
,i si merze( dupa mini.
li la lli buzduani,
La spinari linti mari
,i la briu to(i cu hamzeli,
Ci mani ac o vanltoari,
Lupl plslri llbioare,
Cltrl mun(ii Crinului,
Cltrl aul Miului,
Miului, haiducului.
Lar ,tean\odlo ati ave
,i boierii ii slrve.
llorica, ati rumoasi,
Lin toati (ara aleasi.
Lari ie canauzl,
Ci di ratili slu vorbe
la(ai sl roie
,i nimic nu rlspunde.
Lar ,tean cano vide,
Cltri ie ali spune,
O,tu, loari,ati mari,
Mici si udi i merari,
Ci di lsi ani mai bini,
552
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Li canserveti tu la mini,
Asta nu (i sontamplat,
laharu din mani nu (o picat.
Lar amu, undi spunem,
Ci maini si ni ducem,
Cltrl mun(ii Crinului,
Cltrl aul Miului,
Miului, haiducului,
Lar ie nimic nu rlspunde
,i boierii ii serve
,i boierii simbata
,i to(i pi masi adormea.
,i ie in palat intra
,i paltonul imbrlca
,i pantoii ii lua
,inspri mun(ii Crin pleca...
4. MlL lAlLLCLL
(|ragmcnt)
ai, Loamne, Mlria1a,
lai, Loamne, la 8ucureti,
La cele case domneti,
Albe sunt, implrlteti,
ln divan la ,tean\odl
Sau strans boierii (lrii,
Caimacanii (lrii,
Ca rea poterl sl acl,
Ca pe Mihu sll lseascl...
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
553
5. \Ak1lCl
oaie verde salbl moale
ln ziua dl \inerea Mare
,tean\odln vanltoare
Lupl cerbi i clprioare,
Lupl plslri llbioare,
Cl sunt bune la mancare
,i uoare la purtare.
ll ce Lomnul clmi pleca,
Acaspe cinemi llsa?
1ot pe inusu \artici,
Ca slmi ia sama paici.
Loamna Leana cemi lcea?
Cuman mare ridica,
lrumoasl maslntindea
,i mii bea i mii manca
,i cu pahar cinle da?
1ot inu nostru, \artici:
Loamna Leana cemi lcea?
La dansul ea clmi ramnea...
o. LL1lNLL 8OCA1
(|ragmcnt)
n curte la ,tean\odl
Mari boieri imi stau la vorbl,
8oierimea (lriei,
554
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Caimacanii tarului,
Starnicii divanului:
Cln ora, la 8ucureti,
ln palatele domneti
lrumoasl masl mientinsl
,i dli boieri mie cuprinsl.
lllateles pestricioare,
1ot cunalte oioare:
Lin aarls poleite,
lar plnuntru zurlvite,
Ca de nuntl mis ltite:
,apoi verde sllcioarl,
Lensurat cine slnsoarl?
Mi sensoarl lancu\odl
,il cununl ,tean\odl...
XII. Cntece
de lean
55o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
557
XII. Cntece de lean
1. lAl LlLLlL, lLlL| LL kLCL
ai liuliu, pui( de ree,
Sl te poatl mama crete,
Lu te culc ca sl adormi,
Sl te scoli mandru ecior,
lai liuliu...
Cu mana teoi lelna,
Cu ura teoi dezmierda,
laida liu, puiu( rumos
Sl creti (lrii de olos,
lai liuliu...
Moi rua la Lumnezlu
lentru norocelu tlu,
Sl birui dumaniin (arl
Lin hotarl in hotarl,
Lin hotare in hotare
Ca domnul ,tean cel Mare.
2. NANl, NANl, COllLA,
ani, nani, copila,
Lraul mamei eciora:
Cl mama tea lelna
_
'
558
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
,i mama tea cluta
Ca peo loare drlllal,
Ca peun inerel in al.
Nani, nani, cu mama,
Cl mama tea descanta,
Sl te aci un viteaz mare
Ca domnul ,tean cel Mare.
Sl ii verde la rlzboi,
Sl scapi (ara de nevoi:
Sl ii oache i rumos
Ca un soare luminos,
letele sl tendrleascl,
llori in calea ta sl creascl:
3. ,1LlANL, lLlL|LLL
teane, puiu(ule,
Liminea(a teai nlscut,
,i deun cotu( ai crescut,
Mare larml ai lcut.
Culclte ca sl mai creti
,i (lri mari slmplrl(eti,
Cai nebuni sl clllreti,
Cai nebuni sl imblanzeti,
Oameni mul(i sl stlpaneti,
Cu ei bine sl trlieti,
le to(i sli imbol(eti.
Aliulea, liulea, liulea,
C A N 1 L C L L L L L A C A N
'
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
559
Culclte eu (ioi canta,
Cl maica (ie (a da
8uzduan implrltesc
,i mondur de cel crliesc,
Slbioarl aurie
,i cura} ca lao mie.
4. lAlA, lAlA, lLlLLL
aia, haia, haia, ha.
laia, haia, puiule,
Nasculta cantecile,
Ce(i canta strlinele,
llrte culcl cu mama,
Cl mama (ie (a da
Llptior
Lin (a(iori,
,i mieru(l
Lin uri(l,
,i crei(ari
Lin buzunari,
Sl(i cumperi cal i pucu(l
Sl te aci o cltlnu(l,
ln vremi sl(i aperi (ara
,i sl(i aperi moia
,i pe scumpl mamlta.
Sl i (lrii de olos
Ca i ,tean cel rumos,
'
5o0
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
,i sl iun viteaz mare
Cum a ost ,tean cel Mare,
laia, haia copila
Lraul mamii eciora,
Mititel i drllel
Ca un prunc de crliel.
5. NANlNANl, lLl,Ok
aninani, puior,
\inovino, cucuor,
,i ml lealnl rumos,
Sl nu cad din lealn }os,
Cl dacl moi invl(a
Sinurel moi lelna.
lace(ia lealn dearaml,
Sl no scoli noaptea pe maml,
lace(ia lealn dearint,
Loar tea adormi curand,
,i de aur doar (ia ace,
Numai sli dai mamei pace.
laide, nani, mititel,
,i te scoall mlricel,
Sl creti tatei voinicel,
Mandru ca un ste}lrel.
Le teai ace mlrior,
Ca sl ii mamei de spor,
Lui ,tean\odl a}utor,
'
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
5o1
Sl te creascl mama mare,
Lui ,tean\odl catanl.
Larear bunul Lumnezeu,
Slmi asculte dorul meu:
Sl trliasclntru mul(i ani,
Scape (ara de dumani:
o. NANl, NANl, LkACLL MAMLl
ani, nani, draul mamei,
luiul mamei, nani,
Sl te aci voinic i mare
Ca domnul ,tean cel Mare,
Nani, nani, nani,
Nani, nani, nani.
'
'
5o2
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
XIII. 5criitori clasici
si contemporani despre
5te[an cel âre
,
,
5o4
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
5o5
s. Creatii n versuri
l. LlN ZlLL MAkl
Stcfan 0. |osif
-|ocm istoric- (1vu5) (fragmcntc)
e campia direptl(ii
8ucurlte azi, Moldovo,
i de nuntl te ltete:
8ucurlte i zambete
cu intreul tlu norod.
lrimlvara, maica noastrl,
de pe plaiurile tale
a onit cumplita iarnl
i pe cruntul voievod.
lrimlvara, maica noastrl,
i(i deschide veac de aur
i(i aduce mire tanlr
i rumos, in zi de lati:
Ci imbracl tu i zale
cl teateaptl lupte rele
rele lupte pentru ele
mul(i vite}i tu ai sl nati:
,
_
5oo
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
ll
8ucurlte tu, Suceavl:
Sune(i clopotelen slavl,
alnicl cetate santl
a strlbunului Muat:
,i deschide(i poarta larl
unde loatele alearl
ca un rau ce se revarsl
zomotos, de ploi umlat.
Cruntul voievod letru Aron,
Lciaul lui 8odan\odl,
1atll lui ,tean cel Mare.
8ucurlte azi i saltl:
Cl(i rlsar doi sori deolaltl:
mandrul soare sus in ceruri,
,telni(l pe plmant:
,telni(l, prin( de vi(l,
iu lui 8odan i nepotul
vrednic al lui Alexandru
celui bun i drept, i sant:
lll
le un cal pieptos i mare
ce aruncl oc pe nare,
,tean\odl e cllare
imbrlcat in ir i ier.
}oacl plete inelate
peste umerilei late
ii rumos ca un arhanhel
poorat acum din cer:
C k L A | l l l N \ L k S L k l
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
5o7
lanai de la coi strlluce
alaind in vant vioaie,
luturl in cute mantai
prinsln bumbi de mlrlrint.
Manai dreaptl strane raul
de arint, cealaltl pala
cu maner de pietre scumpe
sclri i pori sunt tot dearint.
Astel trece ,tean\odl
pe Siret in sus. Aprozii
clllrind in }urui stril:
,Sl trlieti, Mlria1a:"
,i popor de pretutindeni,
de pe es, din vli i dealuri
curen }os pe drumul (lrii
cineacasl ar mai sta?
1o(i atern in (lrnl runtea
ii aruncl lori in calei
il intampinlntrun strilt:
,Sl trlieti, Mlria1a:"
1o(i alearl, i senchinl
arbovi(i monei in calei:
,Mul(umescu|i, Loamne, |ie,
pot deamu sl mor voios:"
1o(i alearl lun oteazl
etele cu ochii alei:
,Loamne, mandru i se lde:
Ai }ura cli lltrumos:"
5o8
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
l\
Saltl lamurilen aer,
spumeln zlbale caii,
suli(ele scanteiazl,
sunl surle zomotos.
le campia Lireptl(ii
,tean\odl se oprete.
|arai adunatlacolo
sll intampine cu alai.
2. ,1LlAN CLL MAkL
Mi|ai |mincscu (Sc|itc !c imn)
arpa(ii arate
seninele run(i
i ocuri peoriice
culme de mun(i.
Sl arzl tulpine
intree de brazi,
clci astlzi ne vine
eroul viteaz
ne vine ,tean cel Mare.
Cum oare, o, (arl,
tu no sll cunoti,
cand sunl anarl
chemarea de oti,
cand buciume sunl
in vli i pe plai
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
5o9
i oastea sadunl
cllare pe cai
pe steauri cu semne de bouri?
ll
le cretete nalte a mun(ilor suri
clldi(i de asupra de nere plduri
trupine de brazi laolaltl,
clldi(ile alnic, da(ile oc,
i lumea priveascl un semn de noroc
pe oriice culme inaltl.
Manat de credin(l, manat de proet,
din nere pustiuri, porni Mahomet,
starnind mulltorii de iepe,
ineacl o lume in llclri i um
i moarteai neteazl al loriei drum,
e moartea stlpanl pe stepe.
Ce zomot de bucium i arme, ce val:
Cand ,tean se suie cllare pe cal
rlspunde Suceava din urml,
i nimeni nu tie cum tu ai a}uns
sl tii de ce mun(ii sleatli pltruns
ia codrului cale se curml.
klsunl plmantul de tropotul des,
deatatea otire de munte, de es,
rlspunde sunare din nouri,
cu sunet de bucium la munte i plai,
co oaste intreal cllare pe cai.
Cu steauri cu semne de bouri.
570
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
3. O, LkOl:
Mi|ai |mincscu (fragmcnt !in Scrisoarca |||)
, eroi: caren trecutul de mlriri vl adumbrise(i,
a(i a}uns acum de modl de vl scot din letopise(,
i cu voi drapandui nula vo citeazl to(i nerozii
mestecand veacul de aur in noroiul reu al prozii.
klmane(i in umbrl santl, 8asarabi i voi Muatini,
descllecltori de (arl, dltltori de lei i datini,
ce cu pluul i cu spada a(i intins moia voastrl
de la munte panla mare i la Lunlrea albastrl.
4. ,1LlAN\OLA
0corgc tos|uc
rin Suceava, vodl ,tean, intro zi de primlvarl,
Cu boieri bltrani ai (lrii i hatmani treceau clllri.
latln drum, peo stradl stramtl ei pun mort
intampinarl,
Ln slrac: Nici lumen urml, nici mlcar lclii de cearl
,i nici plans ca lanroplri.
Ln copil ducea o cruce, inanand cantarea santl
Lupl el bltranul preot vinencet in santui port,
Luc pe umeri patru oameni un sicriu slrac i cantl,
,tean ii oprete calul i de mill sensplimantl
Cat de sanur eacest mort:
Ll descalecl iazvarle straiul ce dearint strlluce,
Lnui pai el lasl calul i sapropie rlbit
Le sicriu, iurmand sicriul, umilit ii ace cruce
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
571
,i, purtand in manl coiul, dupl mort incet se duce
Ca dupun amic iubit.
Setnicii i otenii (lrii stau mira(i i nau putere
Sln(eleal cinei mortul cel necunoscut ca viu,
\ld in capul ol pe ,tean i zdrobit ca deo durere:
li descoplr i ei capul i sapropien tlcere
,i se duc dupl sicriu.
,i cu uri lr
,
de rlsulet sta mul(imeantampinatl
Leacest mort urmat de vodl i de curtea sa, pe drum,
Nici ei nun(ele convoiul, dar pornesc cu el deodatl,
,i mul(imi mereu sadunl spre mul(imea adunatl,
Netiind de ce i cum.
,i pe stradele Sucevei, innorateacum de }ale,
Lupl mortul lrl nume se strecoarl lunul ir
Le popor, de domni i setnici i deoteni in albe zale,
leun necunoscut din lume il petreceo lumen cale
Spre mormantul stramt i }alnic dintrun col( de cimitir.
,i deasupra roapei ,tean, cu boieri cel incon}oarl,
la sicriul il aeazl pe ranhie. ,in mormant
lnsui el, prinzand ranhia cu al(i trei, scoboarl
Mortul in plmant, el insui peste mort intaia oarl
Zvarleo manl de plmant.
Spre popor apoi sentoarce: ,Lea(i venit aici cu mine,
Nuntreba(i ce mort en roapl, prieten ori duman
al meu,
Om a ost, in ceasul mor(ii noi sl dam ce se cuvine
Omului.
lar unde mere, suletui lseascl bine
,i sll ierte Lumnezeu:"
572
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Nuntreba(i ce mort en roapl: klslrirea unei spume
Nu e volnicl: eai are rostul hotlrat din cer:
Cand tu crezi cl nai pe nimeni, ra(i tu ai ontreal lume,
Mila lor e Lumnezeul cel ce altel nare nume
lentru cei ce plan i pier.
5. ,1LlAN CLL MAkL
lNAlN1LA CL1A|ll NLAM|L
0|corg|c Asac|i
n cetatea plrlsitl, care de pe munte
cltrl nouri inclnal(l o clruntl runte,
unde trecltoriul astlzi cu respect senchinl,
a domnit odinioarl vechea eroinl,
le atuncea se lupta plstorul moldovan
i (arai aplra chiar ca un aprod otean:
La avea un iu puternic, Stean ia ost nume,
prin acest domn strllucitau latria noastrln lume,
patruzeci de biruin(e laudai adunase,
dar o zi schimbandl soarta, el invins rlmase,
dei luptase atunci plstorul moldovan
i (arai aplra ca un aprod otean:
Le mii cete ioroase latria a ost cllcatl,
i de sane a ei (lranl eraadlpatl,
monastiri, cetl(i i sate umeau aprinse,
cu bltrani emeau i ete in obeze stranse.
l
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
573
Lar nenvins era plstorul moldovan,
cl (arai aplra chiar ca un aprod otean:
lncruntat ca leul Stean, voind sl rlzbune,
incodatl pe oteni mere sl adune,
mai intai insl pre muma va slmbrl(oeze,
i pre iul slu de bine vra sl cuvanteze.
Cl pe atunci a ost oricare moldovan,
duios plrinte, iu, blrbat i aprod otean:
Cand de zi se luminase, cu a lui putere,
la cetate ,tean vine i intrare cere,
dar Llena inimoasl de pe muri ii zice:
,llrl trium sl nu intre iul meu aice:"
ln timpul cel cumplit un sulet moldovan
a ost i la emei, ca la aprozi oteni:
,liule: lntlia oarl te vldlrl vantl,
totdeauna tu invinsai cu dreptate santl:
Lu nu pot astlzi deschide a cetl(ii poarte,
pe eroi in camp ateaptl lorie sau moarte".
,Meri, adunl a ta oaste, zboarl spre pieire,
in a tavirtute latria ale mantuire,
astai sinura dorin(l, voia maicii tale,
dei cldea, i eu urmavoi pe a mor(ii cale".
574
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Stean, rlzbltut la sulet, pre ai sli adunl,
se repede ca urtuna, ca un uler tunl,
dumanii, uimi(i de spaiml, luptl, dar nu scapl,
i pe (ara mantuitl cua lor saneadapl:
Catuncea se lupta plstorul moldovan
i (arai mantuia, ca un erou otean:
o. COLkL COSMlNLLLl
uimitric 8o|intincanu
anturile nere, intra lor turbare,
Nu bat a(a mlrii lrl incetare,
lar tu, dral (arl, pace nu mai ai:
Nu se terse bine sanele pe plai,
,i alt rau de sane maine o sll ude:
Maine alte lupte: alte doruri crude:
liii tli trec via(a sub armele lor,
lruncii lor ii uitl, plrlsi(i in dor:
latl, vantul luptei eme cu turbare:
Ln minut, o, (arl, catl dezmierdare:
Crude au sl ie luptele ce vin:
Lar nepieritoare ivorcel pu(in,
Ale tale lupte, splendide, sublime,
1eor sclpa de moarte pe viitorime:
ll
Nu a eme numai ia vlrsa suspine
L llsat la inimi nobile, sublime:
llanerea purcede din sulet, robit
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
575
Lnei vie(i trandave ce la umilit:
Cel brav nu sabate cand cel rlu il rane,
Ci cu arman manl se imbatln sane.
Astel stril ,tean i cu bravii sli
lleacl cu urie la Cosmin in vli.
Au intrat polonii pe vli la Cosmin,
lntre doul mluri ei coboarl lin,
Soarele rlsare: ocul splendid luce,
larmele lor mandre cade i strlluce.
Liberl de ri}l, moarte sau robie,
lnima lor zboarl cltre bucurie,
Candul lor intrece plsurile lor,
Cltre dulcea (arl alerand cu dor.
Lar mai sus de mluri cei din (arl vin,
lerlstrez ste}arii ca(i pe rapi senclin,
lale lor tulpine anina(i ii lasl,
lar mai }os de danii armiile pasl
Ln semnal, iaceste cete vor pieri.
Soarele dispare... cerunllbeni:
Mun(iinal(i, vechi, scutur coama lor virinl,
Arburii se micl, senvartesc, senclinl.
Lmbra se mlrete... Aerul tliat,
Strans, saruncln valuri, va}ie turbat.
Muntele tresare: trlsnete, muiri,
,uierlri bizare, vaiete, rlcniri
Sl rldic in aer, cresc, se variazl,
,i, din munten munte, trec, se repeteazl,
8razii vechi ca lumea peste tot sabat,
Cad din rapln rapl, oriiunde bat,
Stancile, pe cale, em, trlsnesc i saltl,
57o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Se slraml, pleacl, bubuiesc, tresaltl...
Cerul i plmantul parcl se lovesc,
larcl se conundl i se nimicesc,
,iunde se revarsl pe vlileadanci.
Al(i mun(i se ormeazl din copaci i stanci.
Muntele rlmane neru dezvllit,
kaul schimbl cursui, eme nlbuit,
Caii, cavalerii, cetele lloase,
Armele iau orme crude i hidoase,
kauri lari de sane din plmant (anesc,
Codrin um in umbrl saltl, clocotesc:...
,tean insl vine cu a lui armie,
Ce mai e cu via(l slraml curie.
7. ,1LlAN\OLA ,l ,OlMLL
\asi|c A|ccsan!ri
, 1 L lA N:
,oimanule, oimu( uor,
lte roatl sus in zbor,
ce se vede la hotare,
de saude zomot mare?
, Ol MA NL L:
,teane: \iteazul meu:
Zlu: de altul car i rlu,
iar de tine mult e bine,
cl tu eti oiman ca mine,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
577
de }ur impre}urul tlu
nlvllesc dumani mereu:
1e calc unurii lloi
i liteni necredincioi,
te calc hanii tltlreti
i urdiile turceti:
, 1 L lA N:
Lassl vie, lassl vie,
sl se deie pradl mie:
Moarteai pate ca o turml,
plcatui manl din urml,
Mul(i au mai venit la noi,
pu(ini sau dus inapoi,
cls roman cu patru maini
i am leacuri de plani
de tltari am o sleatl,
de turci pala mea cea latl,
de liteni un buzduan
i de unuri un arcan.
8. ,1LlAN MAkL LOMN ,l SlAN1
|on ua!arca
u in mii de eluri cant
lentru ,tean Lomnul Sant:
,tean, zic, pruncu( voinic
Marei |ara, Codrui mic:
578
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Crete \odl prin botez
Ori Ceahllul prin zlpezi?
,tean undeau aplrut
Lacrima se ace scut
Nu e piatrl de cetate
Lste ,tean lrl moarte
Cremenea de nare neam
Cremenea mio telneam:
Cinei ace semnul crucii
lune 1roi(i la rlscruce
Spall Neamul de ruine
,i de nearl pllnime:
Lintro parten altl parte
Sau mutat pote dearte
,tean, Lecebal, Muat
Le aici nu sau micat
Lu prin mii de verbe cant:
,tean Mare Lomn cel Sant:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
579
9. LL,1LAl1A1L, kOMANL
An!rci Murcsanu
eteaptlte, romane, din somnul cel de moarte,
ln care teadancirl barbarii de tirani:
Acum ori niciodatl croiete(i altl soartl,
La care sl senchine i cruzii tli dumani:
Acum ori niciodatl sl dlm dovezi la lume,
Cln aste maini mai cure sane de roman,
,i cln a noastre piepturi plstrlm cu allun nume,
1riumltor in lupte, un nume de 1raian:
lnal(l(i lata runte i catln iur de tine,
Cum stau ca brazi in munte voinici sute de mii,
Ln las ei mai ateaptl i sar ca lupi in stanl,
8ltrani, blrba(i, }uni, tineri, din mun(i i din campii:
lrivi(i, mlre(e umbre, Mihai, ,tean, Corvine,
komana na(iune, ai votri strlnepo(i,
Cu bra(ele armate, cu ocul vostrun vine,
,\ia(ln libertate, ori moarte:" stril to(i.
lre voi vl nimicirl a pizmei rlutate
,i oarbl neunire la Milcov i Carpa(i:
Lar noi, pltruni la sulet de santa libertate,
}urlm cl vom da mana, sl im pururea ra(i:
O maml vlduvitl de la Mihai cel Mare
lretinde de la iii azi manl da}utor,

580
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
,i blastlml cu lacrimi in ochi pe oriicare,
ln astel de pericol sar ace vanzltor:
Le ulere sl piarl, de trlsnet i pucioasl,
Oricare sar retrae din loriosul loc,
Cand latria sa maml, cu inima duioasl,
\a cere ca sl trecem prin sabie i oc:
Na}une iataanul barbarei Semilune,
A clrei pll(i atale i azi le mai sim(im,
Acum se varl cnutul in vetrele strlbune,
Lar martor ne e Lomnul cl vii nu o primim:
Na}unse despotismul, cuntreaa lui orbie,
Al clrui }u din seculi ca vitelel purtlm:
Acum sencearcl cruzii, in oarba lor truie,
Sl ne rlpeascl limba, dar mor(i numai o dlm:
komani din patru unhiuri, acum ori niciodatl
Lni(ivl in cuet, uni(ivln sim(iri:
Stria(i in lumea larl cl Lunlreai uratl,
lrin intril i sill, viclene uneltiri:
lreo(i, cu crucean runte: Clci oastea e cretinl,
Levizai libertate i scopul ei preasant.
Murim mai binen luptl, cu lorie deplinl,
Lecat sl im sclavi iarli in vechiul nostplmant:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
581
z. Creatii n proz
1. CL1A1LA SOkOCll
tonstantin Stamati-tiurca
and Mahomed al lllea cuceri Constan
tinopolul i coloniile rlmase de pe malurile mlrii i ale
Nistrului, cetele de cretini se desiin(arl i renumele
Olhiniei se stinse. ln veacul al \\lea insl, ,tean cel
Mare, al clrui scop era de a sclpa (ara de invaziunea
polonilor i a unurilor, zidi i reinnoi vechea cetate
Olhinia, lcand din ea un punct strateic de aplrare in
contra opresorilor i a numito Slraca, ca o aluzie la
bie(ii locuitori, pe care ,tean cel Mare ii lsi in cel mai
trist hal, zbuciuma(i i osandi(i de nlvllirile i pradele
polonilor, unurilor, turcilor, tltarilor i cazacilor zaporoi.
2. LLCL8AL ,l ,1LlAN CLL MAkL
A|ccu kusso. Stu!iu istoric
trllucite i mult mlre(e iuri sunt ale
acestor doi eroi in cadrul istoric al Laciei vechi i al noii
Lacii: lnchipuirea se pierde in zbor cand cearcl a se urca
kuii din Slraca au poreclito Soroca ce vrea sl zicl
co(oanl in limba lor. (!ota aut.)
_
,
582
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
panl la inll(imea lor, i insl numele unuia dintre aceti
blrba(i leendari este in toate urile pe cand celllalt
este acoperit cu vllul uitlrii.
lanatismul patriotic i inoran(a atribuie lui ,tean
tot ce i se pare minunat, tot cei este necunoscut: orice
zidire veche, un pod de piatrl dlramat, o movill de pl
mant, ridicatl in mi}locul unui es intins, o ruinl de
cetate, biserici, schituri, etc...
Lar istoria este mai neplrtinitoare, ea ne aratl ima
inea maiestuoasl a lui Lecebal stranand cu o manl
rana deschisl in pieptul slu i cu cealaltl chemand
popoarele incontra poporuluiree.
,tean e un lucealr luminos, Lecebal este un soare
intunecit, insl umbra lui Lecebal se intinde mai departe
decat lumina lui ,tean.
,tean este un om iantic, ce umple ochii, Lecebal
se inal(l in zarea trecutului, ca o zeitate nevlzutl i nein
(eleasl.
,i unul i altul au avut acelai (el, aceeai idee su
bliml: neatarnarea patriei lor: Amandoi sunt eroi, insl
,tean un erou mai local, un erou moldovan, cand Le
cebal este eroul lumii:
ln vllmlaul seculilor trecute nu e rar de a vedea
unele staturi mici sus(inanduse i mlrinduse chiar prin
a}utorul politicii. Astel ,tean, amenin(at din toate plr
(ile de hoardele sllbatice ale tltarilor i de nenumlratele
iare asiatice ce nlvlliserl in Luropa la lasul lui Maho
met al lllea i al lui 8aiazid poreclit lulerul, atacat lrl
rlaz de lei i de unuri sub pretext de oarecare drep
turi ictive, ,tean, zic, se opuse dumanilor, cand cu
C k L A | l l l N l k O Z A
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
583
puterea, cand cu diblcia unei inenioase diploma(ii. Ll
se uni cu leii, ca sl batl pe unuri, cu unurii, ca sl
alune pe lei i cu amandoul aceste neamuri, ca sl re
ziste turcilor.
ln(elept, viteaz, neadormit, el izbuti a ace dintro
(arl de plstori o (arl de rlzboinici splimantltori, i, cu
sanurele lui mi}loace, el ulerl pe 8aiazid lulerul,
combltu cu succes pe Matia Corvinul, zmulandui o
parte din Ardeal, mlturl leii de pe plmantul romanesc,
luand lodolia i locu(ia i puse stlpanire pe esurile
oale ale 8ueacului i chiar pe o parte din campiile
\alahiei (|lrii komaneti}.
ln mi}locul tlcerii de moarte in care lumea era cuun
datl pe timpul lui Auust, se vede ridicanduse deodatl
in a(a imperiului roman un om nou i un popor nou, pe
care vechii cetl(eni ai komei ii numeau barbari.
lnsl eul barbar se numete Lecebal. Ll are o iniml
ce ar putea cuprinde lumea intreal, el se spri}inete cu
mandrie pe arcul libertl(ii. lopoarele stau in mirare
cu ochii (anti(i asupra acestui barbar, care se mlsurl cu
implratul, lsinduse deopotrivl cu dansul, i care umi
lete koma, silindo sli pllteascl tribut, Lomi(ian Laci
cul, larticul, etc..., sacl comorile sale ca sl cumpere
pacea de la Lecebal, insl Lecebal zal(aie puternic co
losul roman, lrl al putea rlsturna, el combate cu nein
cetare inluen(a romanl, mlrirea romanl, dominirea
romanl i, in ine, cade lorios sub bra(ul divului 1raian.
Moartea lui este ultimul sacriiciu, cel ace poporu
lui slu, el se ucide pe ruinele patriei sale:
584
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Lecebal e ca stelele acelea cllltoare, ce se zlresc pe
cer, lrl a se ti de unde vin i unde se duc. Necunoscu(i
pe lume, el i poporul slu, panl in momentul cand incep
lupta cu koma, ei dispar in curand i deabia numele lor
rlmane.
3. lO1AkLLL MOLLO\Ll
uimitric tantcmir
oldova na avut aceleai hotare in toate
vremurile, clci intinderea ei este cand mai mare, cand
mai micl, dupl starea de inll(are sau decldere a (lrii.
\oievodul ,tean, zis cel Mare, a puso in hotarele pe
care le avem astlzi.
Spre miazlzi sa intins in toate vremurile panl la
Lunlre, cea mai mare apl din Luropa i, mai departe,
panl la ura acesteia prin care se varsl in Marea Nearl
lanl Chilia, numitl in vechime Licostom. Spre rlslrit
se intindea din vremuri strlvechi panl la Marea Nearl,
iar in vremile mai noi, cand turcii au cucerit cu armele
8asarabia i 8enderul, sa stramtat in aceastl parte. ,i,
dupl cum se vede limpede pe hartl, astlzi hotarul Mol
dovei este pe lrut, de la ura lui panl la satul 1raian,
peste raul 8otna i, in linie dreaptl, panl la ura raului
8acul, care se varsl in Nistru.
Spre miazlnoapte Nistrul, numit de turci 1urla,
desparte Moldova de Lehia i de tltarii din Ociacov.
Malul acestuia se all sub stlpanirea Moldovei numai
panl la lotin, de acolo o linie dreaptl, pe lrut i Cere
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
585
mu, lcea hotarul acestui (inut, apoi prin vite}ia lui
,tean cel Mare, a ost luatl i provincia de lanl lodo
lia panl la ura raului Seraine(, trecand in stlpanirea
moldoveneascl, i aa apele Nistrului, Seraine(ului,
Colacinului i Ceremuului adunate laolaltl ac astlzi
hotarul de miazlnoapte al Moldovei, unde se all Cam
pulunul kusesc.
,i spre apus Moldova este, in zilele noastre, cu mult
mai intinsl decat odinioarl. Clci inainte de ,tean cel
Mare mun(ii care o incon}oarl (ineau de 1ransilvania i
(ara era mai inustl in partea aceasta. lnsl pentru cl prin
vite}ia acestui voievod Matei, reele Lnariei, a ost bi
ruit de mai multe ori, iar transilvlnenii au ost aluna(i
indlrlt, acetia au ost nevoi(i astel sli caute in invo
ieli sclparea de paube i mai rele. Lupl condi(iile de
pace scrise in invoieli, unurii au dat to(i mun(ii prin care
sunt desplr(ite cele doul provincii i au poruncit acelor
(inuturi, aezate intre raurile ce se varsl in apa Moldo
vei, sl se supunl stlpanirii moldoveneti. Le aceea sa
tras o linie de la izvoarele Ceremuului spre izvoarele
Sucevei, Moldovei, 8istri(ei i 1rotuului panl la raul
Milcov i sa pus ca hotar intre cele doul (lri. lnainte de
aceasta Siretul i 1rotuul erau socotite drept hotar cltre
\alahia, dupl aceea insl, tocmai prin vite}ia acestui
,tean cel Mare, (inutul lutnei a ost adluat Moldovei,
aa incat astlzi raurile Milcov i Siret despart cele doul
(lri, iar partea de la miazlzi este inchisl de Lunlre.
58o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
4. lLLALLL \lk1L|lLOk
\asi|c A|ccsan!ri
oate popoarele au cate un blrbat, in care
au intrupat idealul virtu(ilor i insuirilor, ce ar dori sl
lseascl in domnitorul lor, numele i aptele acestor
blrba(i indumnezei(i se ac o all, o proprietate na(iona
ll i, din neam in neam, din veac in veac, aureola de slavl
cei incon}url, crete i se sporete mai mult i ce este
mare, rumos, vite}esc se datorete eniului i bra(ului
lor. Ln asemenea blrbat a avut i Moldova: ,tean cel
Mare.
Nici un domn inaintea sau in urma lui na a}uns la
cinstea i la pomina sa, nici unul nu ia plstrat intre
moldoveni i, pot zice, intre romani, un nume aa de
dra, aa de curat, aa de popular ca al lui, incl astlzi,
aproape de patru veacuri i }umltate dupl moartea sa,
,tean cel Mare este idealul poporului nostru, el intru
peazl patriotismul, vite}ia, dreptatea, bunltatea , in sar
it, toate insuirile unui mare Lomn, ale unui eniu
scutitor.
Numele slu nu mai pu(in rlsunl astlzi, decat in ru
moasele timpuri, cand steaurile sale alaiau alnic din
varul Carpa(ilor panl la (lrmurile Lunlrii i ale Mlrii
Nere, incl i astlzi pe inaltul mun(ilor i in adancul
vlilor, in orae i in sate, in palaturi i in bordeie, pretu
tindene numele slu se pomenete cu mandrie i recu
notin(l de tot acela ce se zice roman. Locuitorul ce nu
tie rulciunea Luminicii, i(i va spune toate isprlvile
sale i ce este mai mult, va datori lui tot cei pare mai
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
587
ciudat, mare, vite}esc i chiar nein(eles in plmantul nos
tru. Orice cetate, orice zid, orice val, orice an(, intreabll
cine lea lcut, el i(i va rlspunde: ,tean cel Mare. Orice
pod, orice bisericl, orice antanl, orice curte sau palat
vechi, el le va datori eroului slu. Orice bunltate, orice
aezlmant, a clruia rlmli(l se mai tlrllneazl panl
astlzi, orice leiuire omeneascl, orice puneri la cale in
(elepte, ,tean\odl lea urzit, i(i va zice el, i iar ,tean
\odl. ln sarit, acest domn pentru moldoveni cuprinde
toate aptele istorice, toate monumentele, toate isprl
vile i aezlmintele lcute de cinci veacuri de ata(ia stl
panitori, precum elinii datoresc lui Lrcul toate lucrurile
de vite}ie lcute de sute de eroi.
Mormantul acestui mare Lomn nu este mai pu(in
sin(it de cltre romani decat al lui Mahomed la musul
mani, i cinstirea (cultul}, cei plstreazl romanii, sa in
tins panl acolo, incat mul(i ii zic Santul ,tean chiar i
astlzi, intocmai ca i arabii, care au indumnezeit pe Na
poleon sub numele de 8unaberdi.
,i in adevlr, ,tean cel Mare, in nimic nu sa arltat
mai pe }os de stranica sa pominl. Ll era adevlratl clpe
tenie de noroade, adevlratul Lomn in toatl puterea cu
vantului. Nici una din insuirile, cu care poe(ii au
pllcut a impodobi pe poruncitorii na(iilor nui lipsea:
vite}ie, duh mare (inalt}, iubire de dreptate unitl cu o
cuvenitl tlrie de sulet, ca sl insule totodatl cinste i
draoste, adevlratl in(eleere a duhului poporului i a
treburilor sale, iubirea patriei mai mult ca iubirea tro
nului slu i, in sarit, acele virtu(i casnice, acea sme
renie ce aratl toate isprlvile nu siei, ci Lumnezeului
588
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
a 1otluternic, acea blande(e ce pltrunde inima supu
ilor, acea dlrnicie ce vine in a}utorul ieclrui lipsit i
pltima, istoria a 47 de ani a domniei sale dovedete cu
apte toate aceste drepte laude.
Numele slu din numele tuturor Lomnilor Moldovei
este sinurul, care de cltre strlini nu este mai pu(in sll
vit decat de plmanteni. lapa komei lau lludat: valul
cretinltl(ii, to(i reii i stlpanitorii Luropei in via(ai
incl iau mlrturisit, iau cunoscut meritul i puternica
lucrare in alunarea barbariei turceti i, prin urmare,
in aplrarea civiliza(iei Luropei.
Ln scriitor de na(ie dumanl cu moldovenii, Lluo,
nu poate tlcea despre strllucitele apte ale acestui
Lomn i in entuziasmul slu stril: ,O blrbate vrednic
de mirat, cu nimic mai pe }os decat eroicii povl(uitori de
care noi atat ne mirlm, carele in vremile noastre, dintre
to(i stlpanitorii lumii, mai intai ai catiat o biruin(l atat
de insemnatl asupra turcilor. 1u eti cel vrednic, dupl
}udecata mea, clruia se cuvine sl (i se dea Lomnia i
povl(uirea a toatl lumea i, mai ales, vrednicia de
\oievod mai mare impotriva turcilor, dupl primirea i
hotlrarea tuturor cretinilor, llsand pe ceilal(i implra(i
i prin(i catolici sl se tlvlleascl in lenevire, desranlri
sau in rlzboaie civile:"
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
589
5. S1L}AkLL LlN 8OkZL,1l
|usc|iu tami|ar (fragmcnt)
ra zi de hrlmuire la (ara Moldovei. Oame
nii petreceau, uitand viorele trecute i amlinduse
asupra celor viitoare.
,tean cel Mare a pornit in preumblare, cu pu(ini
so(i de drum, sli vadl (ara in petrecere, parcl sl ia pu
tere din puterea acestei oti mari, harnicl pe oor, de
manca plmantul, ca urtuna la petrecere i amarnicl la
darea sanelui pentru (arl:
lncl din primele clipe, mlria sa a i sim(it cum tine
re(ea i se intoarce acasl, ca o atl bllaie dusl vremelnic
pe la alte aezlri, pe la alte hore. ,i a poruncit petrecere
mare, i mlria sa, in tar la Suceava:
Medelnicerii au aternut masl.
Au prins sl se arate bol(iile, pe tlvi in butii:
Au rlbit dinspre cuhnii stolnicei i paharnicei.
Cand sa llsat noaptea peste steaul cu bour, clml
raul de lumini a pus in senice lumanlri de cearl cura
tl. lucaii au cercetat incl o datl bombardele de la cre
neluri. Cum sa suit pe zid stra}a de klslrit, ia (intit
ochii spre dealuri, unde stlteau pandarii ocurilor dins
pre Nistru.
,tean a rant pita:
Apoi, cand a ridicat paharul, mesenii sau ridicat i
la creneluri au trlsnit toate bombardele deodatl:
Lumanlrile iau plecat llclrile, ca deun vant:
Sau zuduit erestrele, in timp ce huietul se rosto
olea spre plduri i vli, panl departe. Aa a priceput (ara
590
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
cl in clipa aceea ,tean a intrat in petrecere. 1arul,
aternut }os, pe parlu, a prins a desclrca slclluuri, la
intrecere cu buniturile bombardelor. La cramele sate
lor, (iani robi sclrpinau in draci cobze i llute: klzei
i di}mai crlpau plmantul sub tactul repede al 8ltutei.
Lar care om moldovean nu se bucura?
lnclrcau carele cu mlrturii ale beluului i draos
tei, butii cu vin, paini de rau, mascuri rip(i la (ill, stru
uri, porneau spre Suceavan sus, intemeind petreceri
la ocuri, in apropierea voievodului, pe dealuri i pe
Campia Lireptl(ii. lmpreunl cu ,tean aplrau (ara,
impreunl sl petreacl: Cu el implr(eau nevoile, cu el sl
impartl i bucuriile rlazului: Cand trlsneau bombar
dele, ei se slltau din }urul terarelor, ridicau cupele i
ulcelele, inchinandule spre turnurile cetl(ii. 8eau panl
la und, dintro sorbiturl, in slnltatea lui ,tean voievod,
dorindui cu las tare intru mul(i ani sl trliascl:
Otenii mei... a spus ,tean\odl, auzindui, i sa
dus la o ereastrl, sli vadl aternu(i impre}urul butiilor
i terarelor.
,i a inchinat cupa pentru tot norodul lui, pentru toa
tl Moldova zbuciumatl:
Apoi sa aezat iar la masl, in timp ce clmlraul de
lumini schimba al doilea rand de lumanlri, in senicele
aurite in ulcioare.
Lupl ce a vlzut plmantenii in petrecere, ,tean a
clzut pe anduri.
Miam amintit de cei mor(i... a rostit incet, vlrsand
sub masl ca(iva stropi de vin.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
591
Mesenii tlceau, clzu(i i ei pe anduri, cltre bltlliile
inricoate ale Moldovei. Lnde erau Marza i Stanciu,
8odea vornicul, parcllabii lacu i 8uhtea, i lua lostel
nicul? lieriserl to(i sub iataanele lui Mahomed Sultan,
aplrand intlriturile pldurilor. lierise atunci loarea
luptltorilor. Lusese larlul Alb la vale sanele Moldovei,
amestecandul cu prundurile i lorile.
,tean ia amintit cum i dupl izbanda de la \alea
Albl sau rlbit iar to(i reii Luropei sll laude. La ban
cheturi se inchinau cupe de aur, in numele Lroului llsat
sl apere Luropa sinur...
Sau ridicat mesenii. 8ombardele au trlsnit iar, ho
hotind din doulsprezece uri de oc. lar inchinau rlze
ii, aternu(i pe dealuri i pe Campia Lireptl(ii. Strl}e
rul dinspre Nistru sta tiplrit pe alblstrimea vlzduhului,
spri}init in halebardl. Leodatl a zlrit departe, in neura
nop(ii, o laclrl, pe dealurile 8otoanilor. Altl scante
ioarl a clipit, mai departe, incat strl}erul ia dus cornul
la url, dar i la llsat iar, la locul lui, cand clipirile o
cului au pierit.
Lra tarzie vreme de noapte. Setnicii i oaspe(ii au
trecut la odli, sl se intindl somnului. Sa risipit i rl
zeimea. 1otul a clzut in linite. Numai la o erestruicl
a cetl(ii se zlrea ca o patl llbuie. Acolo sta ,tean,
sinur, in privihere. Oare ce urtuni se vor mai starni
asuprli? \a mai putea, oare, i de acum inainte, sl in
ranl vanturile? lndoiala ia trecut repede.
Se inllblstreau erestrele, in zorii de toamnl. Luma
nlrile palpaiau pe sarite. ,tean\odl a ieit pe zid, cu
capul ol, sl1 batl vantul dimine(ii. Steaul cu bour
592
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
alaia pe turn. Se deslueau plduri de ruinl i dealuri
oale. Mun(i albatri se vedeau in deplrtare, la Asin(it.
,tean a soborat de pe zid, in timp ce la Mirlu(i clopo
tele sunau de slrbltoare.
Apoi, ,tean sa tras in chilioara lui, sl cuete. Ce va
i maine? klspunsul i lau dat mai tarziu nite plmanteni
de pe la smarcurile dunlrene, care zlriserl, dupl stu
uri, turbane i var de llnci. Calioane cu corlbieri neri
se arltaserl la eana mlrii. ,i multe cumpene aveau sl
vinl: Le multe ori aveau sll mai laude pe ,tean voievod
reii i craii, la ospl(uri.
O cutl i se adancise intre sprancene.
o. MANAS1lkLA CAlklANA
0|corg|c \. Ma!an
lnlstirea Clpriana se all in 8asarabia, la
27 kilometri de oraul Chiinlu.
L una din cele mai vechi i mai rumoase mlnlstiri
din (arl.
Lste aezatl in mi}locul codrilor de odinioarl ai 8a
cului, in undul vlii de unde ii ia inceputul rauorul
lnovl(, chiar la izvoarele lui.
Lealuri cu plduri de veacuri o impresoarl. Numai
dinspre rlslritamiazl se vede ca o eanl deschizltura
vlii lnovl(ului, numitl lunca Clprienii. lncolo tot
dealuri cu arbori de ste}ar, tei, carpeni, cirei, }uastri
i sloduni, iar pe llslturi plopi, rasini i pomi sllba
tici: corni, porumbei, peri i meri pldure(i.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
593
Mlnlstirea este ziditl pe un tlpan de coastl de
deal. lntro poianl rumoasl de lanl mlnlstire se all
un ezulean de pete.
Are izvoare cu apl bunl i un aer inviorltor, indeo
sebi e bunl la ust, uoarl i rece, apa din cimeaua din
pldure, cimea poreclitl |:voru| |ui A!am.
Mitropolitul 8lnulescu8odoni al 8asarabiei purta
mult de ri}l vie(ii acestei mlnlstiri, care pe atunci avea
doulsprezece sate cu o supraa(l de 13 mii hectare de
plmant de arlturl i 2o mii de hectare plduri.
ln aceste sate avea i (ianirobi.
A ost ctitoritl de domnul Moldovei letru kare de
la care are dlruitl i o evanhelie imbrlcatl in aur.
Mai tarziu a ost inchinatl mlnlstirii Zora de la
Santul Munte. le vremuri mul(i tineri invl(au la aceastl
mlnlstire carte bisericeascl i psaltire i pe urml se
lceau preo(i sau psal(i prin satele dintre lrut i Nistru.
Scriitorul Anton lann a ost o vreme psalt la aceastl
mlnlstire.
lredania povestete urmltoarele despre intemeie
rea acestei mlnlstiri. Se zice cl ,tean voievod era un
domn apri i neastamplrat, ii petrecea via(a mai mult
cllare.
Nimeni nu tia cand va inclleca i unde va desclleca.
,i avea obiceiul de a ace sinur dreptl(ile prin locurile
unde merea.
Odatl cu o ceatl de clpitani i oteni a a}uns pe lo
curile unde se all astlzi mlnlstirea Clpriana, i era cu
dansul i una din doamnele lui.
594
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
le locul unde se all acum mlnlstirea era o poianl,
i la marinea poienei un izvor mare, i trliau acolo
ca(iva pustnici.
Lomnul cu ceata sa au poposit aici, sli adape caii
i sl maie.
,i iatl cl peste noapte au apucato pe doamna aceea
durerile acerii, clci era inreunatl.
Lomnul ,tean voievod a trimis derabl onacii in
toate plr(ile, ca sl caute o moal i so aducl la doamna.
Le asupra satului Ciobanca onacii au vlzut o luminl
i sau indreptat spre dansa.
,i a a}uns la un bordei, unde trlia o babl, una numitl
Mandriloaia, care, la lumina unui popone(, torcea lanl
in bordeiul slu.
Au luato derabl cu danii i au aduso la loiana
Clprieni, ca sl moascl pe doamna inreunatl.
,i a dat Lumnezeu dea nlscut doamna cu bine un
prunc. Lrept rlsplatl iau dlruit mltuii loana, clci aa
o chema pe Mandriloaia, moia llnueti.
,i de bucurie a hotlrat domnul sl acl praznic in
acest loc i a lcut o vanltoare in pldurea dimpre}urul
poienei.
,i iatl cl sau arltat la marinea poienei cateva
clprioare speriate.
Lomnul a intins arcul asupra unei clprioare i, cand
a vrut ,tean voievod sl sloboadl sleata intro clp
rioarl, atunci a clzut acea clprioarl in enunchi in a(a
domnului.
\lzand ,tean acea minune, i sa llsat mana in }os de
pe arc i a in(eles cl acesta este un semn de la Lumnezeu.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
595
,i prlznuind cu masl boatl naterea pruncului
acelei doamne, un semn de bucurie i de mul(umitl lui
Lumnezeu, a dlruit celor ca(iva pustnici toate locurile
dimpre}urul acelei poiene, ca sli acl pe dansa mlnl
stire adevlratl i sl aibl cu ce o impodobi.
lar cand a ost la adicl: ce nume sli dea mlnlstirii,
a zis ,tean voievod cl mlnlstirea se va chema Clpria
na, de la numele clprioarei care a clzut in enunchi in
a(a Mlriei Sale i clreia domnul ia iertat zilele i na
mai sletato.
7. 1LS1AMLN1LL
LLl ,1LlAN CLL MAkL
!ico|ac ua|ija
A1kANL|LA \OlL\OLLLLl. Lltimii ani
de domnie ai lui ,tean au ost i ei zbuciuma(i. Lei se
aburca tot mai anevoie pe cal, dei manuia sabia cu ceva
mai pu(inl indemanare can anii cei tineri, dei spiritul
slu rlzboinic parcl se mai domolise, bltranul \oievod
al Moldovei na tiut cei odihna panln ultimele zile ale
domniei sale.
Nici dupl ce zdrobi armata seme(ului crai al loloniei
loan Albert in Codrii Cosminului, ,tean nu avu pace.
Clci cete rlzle(e de lei nu pridideau sl atace marinile
(lrii, intru ai rlzbuna rudele, oasele clrora mai albeau
in poienile de la Lumbrava koie. Spre saritul lui iulie
1498 ,tean a}unse panl la Liov, iar oteni deai lui
59o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
panl la 8ra(lav, cetate de la hotarele Lituaniei. lrin
aceste atacuri, ,tean le aminti incl o datl vecinilor sli
cl darabanii i clllraii Moldovei nu iau pierdut nimic
din vite}ia de odinioarl, silindui pe loan Albert i pe Ale
xandru al Lituaniei sl incheie pacea de care avea atata
nevoie. ln tratatul de la 19 aprilie 1499 craiul Lehiei i
\oievodul Moldovei ii promit implcare i in caz de
prime}die se oblil sl se a}ute unul pe celllalt. locu(ia
rlmase sub stlpanirea Moldovei, in cetl(ile ei parcllabii
erau pui de ,tean, veniturile stranse de acetia se
adluau haznalelor (lrii i capul de bour se vedea peste
tot cioplit in piatrl dea lunul hotarelor dintre lolonia
i locu(ia, care treceau mai }os de lalici... ln ,(ara sa",
a locu(iei, ii lsim cltre saritul vie(ii \oievodului
nostru, numi(i de el, ca staroste pe clucerul lrinco
vici, iar ca vame pe Chiracola. 1rei mii de ostai i se pre
zentarl, iecare cu calul i armele sale, in tablra de la
Colomeea, ata de a lupta sub steaurile moldoveneti,
atunci cand ,tean sosi in locu(ia, printrun sol al slu
trimis la Liov, el precizand cl ,nu vrea sl aibl rlzboi cu
craiul ci ia luat numai (ara bunicului slu, care i se
smulsese mai demult cu puterea".
kana de la picior, pe care o clpltase sub zidurile
cetl(ii Chilia in iulie 14o2, cand cercase so dezbatl de
sub stlpanirea unurilor i muntenilor, incepu sll chi
nuiascl tot mai rlu. Lar i mai mult il durea o altl ranl.
O ranl din sulet: (ara ii era intreitl i numai vechile
cetl(i ale Moldovei Chilia i Cetatea Albl se alau sub
}u strlin.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
597
Lin ele turcii, care abia inclpeau in cetl(i de mul(i
ce erau, lceau ades incursiuni de }a nu numai in plr(ile
Moldovei, ci i in lolonia sau Lituania. \isa sl le mai vadl
adluite Moldovei. Ca sl poatl muri implcat.
Mandria lui ,tean erau cetl(ile (lrii, care se intin
deau ca nite ziduri de aplrare dea lunul hotarelor
Moldovei.
O altl preocupare a bltranului \oievod din ultimii
ani de via(l era ca tronul (lrii sl rlmanl pe maini siure.
Se tie cl ,tean cel Mare a ost clsltorit de trei ori.
lrima datl sa clsltorit la 5 iulie 14o3 cu sora cneazului
Olelcovici, Ludochia, din Kiev, care a murit insl la ca(iva
ani dupl nuntl. ,tean se reclsltorete cu Maria, iica
reilor din Manop, azi o localitate din Crimeea. Lar i
aceasta moare de tanlrl. ln 1473 ,tean o aduce de la
1arovite pe Maria\oichi(a, rumoasa iicl a \oievo
dului muntean kadu cel lrumos, carei va deveni cea de
a treia so(ie.
ln ,lomelnicul de la 8istri(a" mai lsim men(ionatl
o so(ie a lui ,tean cel Mare ,Maruca, mama lui Ale
xandru", tot aici ii lsim trecu(i i pe plrin(ii \oievo
dului moldav 8odan i Oltea, pe ra(ii i surorile
loachim, lon, Carstea, Maria i Sora (ultimul un nume
pierdut, dar oarte potrivit pentru o sorl de \oievod}.
Lin aceste clsltorii ,tean a avut mai mul(i copii.
Oleana sau lleana, iica lui ,tean i a Ludochiei de
Kiev, se va clsltori cu lvan cel 1anlr, eciorul lui lvan al
llllea al kusiei, iul ei Limitrie iind desemnat mote
nitor al tronului rusesc, ulterior clzand victiml a
intriilor de curte.
598
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Alexandru, iul cel mai mare, pomenit in hrisoave
intre anii 14o7 i 149o, moare in loarea varstei in una
dintre bltllii, probabil la numai vreo 28 de ani. letru,
men(ionat in documentele vremii intre anii 1471 i
1480, moare i el de copil. llie se stine in 1473, inainte
de a implini varsta de un an. 8odan trliete intre anii
1473 i 1480, deci aproximativ 7 ani. Ln alt 8odan, iul
lui ,tean i al Mariei\oichi(a, trecut in letopise(ele
vremii i cu numele dublu de 8odan\lad, e men(ionat
incepand cu anul 1479. Acesta va deveni motenitorul
tronului Moldovei, iind unicul iu leitim al lui ,tean
cel Mare rlmas in via(l. Lei bltranul \oievod mai avea
i ii naturali, unul dintre acetia numinduse letru
kare, precum i nepo(i, cum ar i un ,tean iul lui
Alexandru, care va domni i el mai tarziu, iind trecut in
cronici cu numele de Llcustl \odl.
LA LL1lMLL SlA1 LOMNLSC. Medicul italian
Leonardo de Massari, intro scrisoare de la 2o iulie
1504, deci aternutl la cateva slptlmani de la moartea
lui ,tean cel Mare, spune cl inainte de a se stine,
Marele \oievod la desemnat pe 8odan urma al slu in
tronul Moldovei.
ln (arl era pace, dar ,tean presim(ea cl pacea e
relativl. Cl (lrile vecine, dar i unii dintre boierii (lrii
ard de nerlbdare sl punl in tronul (lrii un Lomn pe care
lar putea manevra i inclina sl le satisacl mendrele.
Cand sim(i cl puterile il plrlsesc, ,tean cheml
,(ara", cum men(ioneazl in cronica sa i Criore Lre
che: ,larl candu au ost aproape de saritul slu, che
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
599
matuau vlldicii i to(i setnicii sli, boierii cei mari i al(i
to(i ca(i sau prile}uitu" la ultimul lui sat.
8oieri dumneavoastrl, rosti Marele \oievod, vam
chemat aici inaintea noastrl sl ml mlrturisesc inainte
de moarte. ,i inainte de ami da implrtlania vlldica
Cheorhe, mitropolitul Moldovei, vreau sl ml spove
desc (lrii, adicl dumneavoastrl, i sl ro de ml ierta(i.
Cl am i eu ca orice muritor plcatele mele. ,i de multe
ori, cu voie ori lrl voie, am reit inaintea voastrl. ,i
de la voi vreau sl cer iertare mai intai, iapoi de la Lum
nezeu. Cl dacl ml ve(i ierta voi, ml va ierta i Lomnul
din ceruri... ko sl ml ierta(i cam ost prea bun cu voi,
i prea crunt. Cl nam tiut totdeauna cu cine sl iu prea
aspru. Cl am miluit, cateodatl, pe cel netrebnic i am
osandit pe cel credincios. lentru aceasta Lomnul ml va
pedepsi, dacl va lsi de cuviin(l. Am motenit o (arl de
(lrani, i vl las o (arl de oteni. Moldova toatl, cea care
tia de veacuri sl (inl in maini numai coarnele pluului,
tie azi sl (inl in manl i sabia. Nu sunt ale mele biruin
(ele de la Lipnic, de la 8aia, de la \aslui, de la Catlabua,
de la Chilia, de la lotin, de la Codrii Cozminului, de la
Cetatea Albl, de la }ora, de la Crumlzeti, de la Cetatea
Lambovi(ei, ci ale voastre, ale plrin(ilor i ale bunicilor
votri, care au tiut sl stea ca un zid pentru (arl... ,i
cand ne retrleam din calea dumanilor, voi cu mainile
voastre va(i dat oc la case, i la ooare, i la livezi, i la
rldini, ia(i picurat la indemnul meu venin in izvoare,
i a(i prelcut holde in cenue i plduri in mormane de
scrum. lentru asta voi slmi cer iertare. Cl dupl aceea
o00
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
cand reveneam, tot la indemnul meu vl ridica(i casele
la loc, i vl inslman(a(i ooarele, i curl(a(i antanile de
apa cea netrebnicl, panl la o noul nlvall a dumanului.
Lar trebuia sl aleem: ori cu case i ooare, i lcu(i robi
de plan, ori lrl ele o vreme, dar liberi... Ml simt vi
novat in a(a celor llmanzi i inseta(i din cauza mea, dar
i mai vinovat in a(a celor care sau llsat de bunl voie
robi(i de duman. 1urcul nea dorit Moldova un paalac
al lmperiului Otoman. Leii un voievodat al |lrii Le
eti. Lnurii o ,medie" a |lrii Lnureti. 1ltarii un
plunat pentru caii lor. Cazacii un loc pentru prlzi i
petreceri. Lar nu lea reuit. \l las o (arl bine aplratl.
Am lcut din Moldova o cetate. Lea lunul Nistrului
am intlrit lotinul, unde sunt parcllabi 1oader i Muat.
Apoi cetatea Orheiului, ridicatl pe klut contra tlta
rilor. lam pus in cetatea de acolo pe lvanco i Alexe,
oamenii notri de credin(l. La Soroca in cetatea noas
trl cea noul e parcllab boierul Coste. La 1ihina, unde
avem vaml i cetate, veheazl hotarele dinspre tltari i
cazaci Luma i \asile. ,i in cetatea noastrl de la Cer
nlu(i e arnizoanl moldoveneascl, mai marele clreia e
lon Crumazl. La koman parcllabul ,andru veheazl
ca un vultur in toate plr(ile. La Neam(u plzesc leremia
i Lrao. Cri}a Sucevei e tot pe vechiul nostru prieten
i rate Luca Arbore. Avem parcllabii notri la Ciceiul i
Cetateade8altl in Ardeal, precum i in cetl(ile Co
lomeea i Sneatin din locu(ia.
ln ortlre(ele noastre de la Lunlre i Marea Nearl
Chilia i Cetatea Albl, zidite de bunicii i plrin(ii notri,
i pe care leam intlrit i noi cu trupurile noastre ed
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o01
acum ca un spin in coasta (lrii planii cei lrl de Lum
nezeu. kulmintea mea adresatl voul, boierilor mai
tineri, e sl plstra(i cetl(ile ce vi leam llsat ca motenire:
sl ie ale (lrii pentru totdeauna, iar pe cele instrlinate
sl nu le llsa(i uitate planului. Sli aduce(i din cand in
cand aminte cl e timpul sl intoarcl cea urat. ,i la
nevoie sl i le smule(i.
Aa vom ace, Mlria1a, se auzirl vocile unor boieri
mai tineri.
Cl planului ii e indea}uns sli dai un deet i el
i(i url toatl mana. lmi pare rlu de neputin(ele pe care
mi lea adus bltrane(ea, clci visul meu era sl vl las (ara
intreal, netirbitl nici dintro parte, nici din cealaltl.
Lar nam mai reuit. Nlde}dea mea e in voi. Cl ve(i ace
tot posibilul sl intoarce(i ce eal Moldovei. O (arl, atata
vreme cat ii va avea hotarele tirbite, va sanera mereu.
,i acum ml muncesc nu atat rlnile mele din bltlliile
trecute, cat aceste doul rlni vii Chilia i Cetatea Albl,
a}unse pe mana planului. Ca sl pot dormi linitit in
mormantul meu, a vrea acum slmi }ura(i, copiii mei,
cl nu ve(i uita niciodatl de ele, iatunci cand va sosi
clipa prielnicl ve(i ace tot posibilul ca sl le intoarce(i
Moldovei.
}urlm:
}urlm:
}urlm, Mlria1a: striarl ca intrun las boierii
Livanului.
Atata timp cat aveam cetatea Chiliei la Lunlre i
Cetatea Albl la Marea Nearl lanl ura Nistrului,
corlbiile noastre umblau nestinherit in susul i in }osul
o02
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Lunlrii i ale Nistrului, brlzdand Marea Nearl panl la
Caa i Manop, i neustori din toate (lrile a}uneau
cu mlrurile lor in Moldova. le cand azi meterii notri
corlbieri sunt nevoi(i sl acl corlbioare mici pentru
rauri i neustorii nu mai lsesc drumurile cltre Mol
dova. Nu ni sau urat doul cetl(i, ni sa urat ceva mai
mult Lunlrea nea ost uratl i Marea Nearl ni sa
rlpit. Moldova lrl de mare e (arl numai pe }umltate.
Spun cu amlrlciune acest lucru. ,i cu durere. liindcl
totdeauna cei mari iau lcut dreptate nedreptl(indui pe
cei mai mici. ,i (lrile rlzboinice au crescut din contul
celor panice. Lar cred cl panl la urml Lumnezeu ne
va a}uta sl aducem cetl(ile strlmoilor acasl.
Lomnul sl ne a}ute:
Le a(l e azi i mitropolitul Cheorhe, care tie cl
bisericilor cretine pe care leam ridicat noi i plrin(ii
notri in acele cetl(i, li sau dat crucile }os i preo(ii cre
tini au ost scoi din altare i tara(i de blrbi a bat}ocurl,
iar in locul lor au ost pui popi care cred in Mohamed,
llcaurile sinte iind prelcute in moschei. Aa e,
plrinte Cheorhe?...
Mai rlu, Mlria1a. 8iserica pe care Lomnia ta ai
ctitorito la Cetatea Albl a olosit o vreme ca ra}d pen
tru caii osmanlailor. Apoi ea a ost i loc unde turcii cei
lrl de Lumnezeu ii potoleau sub ochii sin(ilor
picta(i pe pere(i potele cele nesl(ioase i sllbatice,
schiniuind i bat}ocorind copilele pe care le robeau in
}aurile lor din Moldova i |ara Leeascl. le urml icoa
nele au ost rlzlluite i vlruite, ia ost adus preot mu
sulman din lstanbul, care ridicl blesteme cltre ,hiau
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o03
rii" pe plmantul clrora se all cetl(ile panlrite, bla
oslovind osmanlaii la prlzi i omoruri...
Sl nu uita(i, boieri dumneavoastrl, aceste spuse de
plrintele nostru chir Cheorhe. Cl din aceste cetl(i
Malcociolu iese cu turcii sli la pradl, intrand ca un lup
intro turml de oi in biata (arl. ,i dacl prinde(i lupul,
sl nu ave(i mill de el. Aa sl ace(i, copiii mei...
Aa vom ace, Mlria1a:
Nam ost niciodatl supui nimlnui. Am tiut sl ne
aplrlm libertatea. Mul(i neau vrut inenunchea(i.
Mul(i ni sau dorit ,eliberatori". 1urcii voiau sl ne elibe
reze de unuri, unurii de lei, leii de turci. Lar
iecare dintre ei urmlrea alte scopuri: cum sl ne acl sl
le im robi i turcilor, dar i lor. Sl le plltim bir i tur
cilor, dar i lor. lnainte de a ml urca in scaunul Moldo
vei, uciaul tatllui meu, letru Aron, }urase supuenie
otomanilor i llduise sl le pllteascl haraci doul mii
de albeni pe an. Noi nam mai achitat aceastl suml, ci
am preerat decat sl lulm painea de la ura copiilor
mai bine sl ne batem.
,i am plstrat (ara liberl. Acum nu prea demult, sul
tanul ia trimis un sol in scaunul nostru de la Suceava
cu cuvant cli timpul slmi achit datoriile. Mau crezut
prea bltran de moleeala varstei, se vede, iau vrut sl
ml umileascl. Mul(i cunosc aceastl intamplare, dar a
vrea so amintesc celora care nau auzito incl. Am dat
poruncl ca acelui sol neobrlzat sl i se taie nasul i sl i
se scoatl ochii, i dupl ce iam pus in buzunar o scrisoare
adresatl sultanului cum cl solul a ost pedepsit deatata
cl na ascultat prea atent cuvintele Mlriei sale implratul
o04
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
i a reit adresa, am dat poruncl oamenilor mei sll
ducl i sll lase inaintea por(ii de la Cetatea Albl. Le
acolo a ost ridicat i dus la lstanbul, unde milostivul
implrat, pe lanl pedepsele noastre, ia mai adluat una
neericitului sol: la pus pe ade de ia tliat capul. Semn
cl e deacord cu noi. laraciul nu se cerete, el se ia.
Am plzit (ara de biruri strline, am aplrato de }euitori
pe cat am putut. Mam strlduit mai ales sl aplr copiii
ei. O (arl are viitor atata vreme cat are copii. le mul(i
dintre copiii pe care nam izbutit sli scap in (arl, am
trimis oamenii mei sli rlscumpere prin tarurile de
robi de la Caa, Manop, Sudac sau lstanbul. Mul(i au
lsit drumul inapoi cltre casl. Mul(i au rlmas rltlci(i
prin lume. Sl vl plzi(i copiii. Sl nui llsa(i pradl pla
nului. lnvl(a(ii sl se batl de mici, ca sl se poatl la ne
voie aplra sinuri.
Crea mia ost domnia. 1imp de 47 de ani ml tot mi
ram in iecare zi cum de nam murit. Cl mai trliesc incl.
Le multe ori ml implcasem cu andul mor(ii. ,i poate
cl miar i ost mai uor dacl muream. Ma i odihnit
in pace. A i a}uns la odihna cea de care atata mie dor.
Lar cum dldea andul somnului cel venic peste mine,
auzeam pe datl planset de copii i emei, bocete de vl
duve i de bltrani neputincioi, strilte disperate de
voinici i mana se repezea sl scoatl sabia din teacl. |ara
mai avea nevoie de mine. Lumanul ma invins numai de
doul ori: la Chilia i la \alea Albl. ,i cand ml implcasem
cu andul ca putea muri, miam dat seama cl ml impl
casem de apt cu andul ca Moldova sl moarl. Luma
nul nu (intea moartea mea, el (intea moartea Moldovei.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o05
,i atata timp cat mana mea se spri}inea pe sabie, Mol
dova mai trlia. ,i cand am avut noroc in bltllii, nu eu,
Moldova la avut...
8oieri, sunt bltran. ,i mainepoimaine va trebui sl
plec i eu pe clrarea cea lrl intoarcere. \l las o (arl pe
care miam dorito i va(i dorito. Lar na vrea sl inchid
ochii lrl sl tiu pe cine a(i ales Lomn al (lrii in locul
meu. lnima mea nu e implcatl, iindcl panl la urechile
mele a a}uns vorbl eluritl. Ml andeam sl vil las
motenitor demn in tron pe 8odan, iul meu...
o0o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
;. Oramaturie
1. AlLS LL SOAkL
8ar|u uc|avrancca 15u3-15u1 urama in 1 actc
(|ragmcntc)
SCLNA 8
,tean intrl la bra(ul Loamnei Maria, imbrlcat in
zale de Arint co mantie de postav rou bllnitl cu cacom
1
. Cal
ben la a(l i cu cearclne la ochi. ,chioapltl. Lotorul leronimo
da Cesena, dotorul Klinensporn, dotorul ,mil. (\in pc usa !in
stanga.)
, 1 L lA N: Sunt intre doul slbii... Loamna, asta...
Amandoul mau slu}it cu credin(l... lamandoul miam
pus nlde}dea. (Sc|im|uri !c inc|inaciuni.) \ede(i cum ml
spri}in... ,amandoul ml (in... Lna dar i ceva mai slabl,
ma prlvlli de pe scaunul Moldovei drept la manlstirea
lutnei in randul strlmoilor... O: lasl, ,mil, nai ri}e...
(sc uita printrc |oicri) voi i al vostru... (tauta cu oc|ii.)
La... ,mil, da... Ai zis ceva?
LOl 1 O k L L , M l L: Lu? Nu, Mlria1a.
, 1 L lA N: larcl vedeam bine... (Sa frcaca |a oc|i. tatrc
un curtcan.) Sl vie boierii. lntre ei nu era. Lrlan mai
incoa. Stavlr mai aproape...
_
1
Uv.. herminl.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o07
(tauta cu oc|ii.) laharnicul Llea na venit? Mohill...
(8oicrii sa uita incurcati.)
C L L C L k L L M O C l l L A: Aici, Mlria1a.
, 1 L lA N: Nai ost?...
C L L C L k L L M O C l l L A: lost, Mlria1a...
, 1 L lA N: A plecat... |iam spus sl te duci indatl...
C L L C L k L L M O C l l L A: lndatl... Mlria1a...
, 1 L lA N: Nu lai lsit?
C L LC L k LL MOCll L A: Clsit, Mlria1a... L cam
bolnav...
, 1 L lA N: Ce?... L bolnlvior, bietul paharnic... Cine
slmi uste vinul de Cotnar?... ll doare capul... Ohho:...
ll doare... ll doare... ,i cel doare?
C L L C L k L L M O C l l L A: Ce cll ia cu ri, cll ia
cu cllduri, i stl hemuit in pat...
, 1 L lA N: ll doare capul:
C L L C L k L L M O C l l L A: Le cap nu mia vorbit,
Mlria1a.
, 1 L lA N: ll doare capul: La cap e striclciunea... Nu
e la locul lui... latmane Arbore, sl vie i ostai... Nimic,
doamnl... Ce ulere... Ca aarl... Mohill:
C L L C L k L L M O C l l L A: Ascult, doamne.
, 1 L l A N: Ascultl, panl mai ai cand... Lute la
paharnicul Llea... ,ade lanl castel... Cine ml iubete
eaproape de mine... Nu e aa, stolnice Lrlan?
S 1 O L N l C L L L k A CA N: La, Mlria1a.
, 1 L lA N: Lute dei spune cl eu i }itnicerul Stavlr
dorim sll vedem... Nu doreti, Stavlr?...
L k A M A 1 L k C l L
o08
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
(8oicrii, sa uita unii |a a|tii.)
} l 1 N l C L k L L S 1 A\ A k: Cum zici, Mlria1a.
, 1 L lA N: Lar tu, cum zici?... (|ui Mog|i|a.) Cl e rlu
sl puie pe Lrlan i pe Stavlr in potrivl cu vorba lor i
vorbele lor in potrivl cu ei inii... (joc !c priviri intrc
|oicri.) Cl ,tean nar sta la indoiall de ceea ce ar trebui
sl hotlrascl dacl suletul lui ar vrea...
C L L C L k L L M O C l l L A: lreasllvite doamne...
, 1 L lA N: Nai in(eles?
C L L C L k L L M O C l l L A: lacl sabia... taieml,
omoarlml...
, 1 L lA N: Aa de curat? (jocu| priviri|or sc intctcstc.)
Nimeni din voi na... Cum sl pricepe(i ceea ce nu e de
priceput? Lupl patruzeci i apte de ani de domnie... A:
sinore, sl ml razlm de bra(ul tlu... Mohill...
C L L C L k L L M O C l l L A (trcsarin!). Aci, doamne:
, 1 L lA N: Ce strii aa de tare?... Lute ii spune sl
vie panl sl nu viu eu:... (Mog|i|a sc !ucc rcpc!c. uin partca
!rcapta intra Sfatu| tarii, sc inc|ina si s-asa:a in jcturi.) Ce de
}udecl(i am vanturat impreunl... (|ntra ostasi prin partca
stanga !in fun!.) Ce de bltllii... (|a sfctnici.) Senini i lrl
interes... (|a ostasi.) Cu patiml i cu interes... ,i toate cu
aceeai (intl... Sinore, treci de partea astllaltl... (|ntra
pa|arnicu| |ca si c|uccru| Mog|i|a prin !rcapta.) A: lahar
nice... scumpa dvoastrl slnltate...
l A l A k N l C L L L L L A: Abia ml (in picioarele...
, 1 L lA N: Schimblle cu ale mele... lii, ml omule,
tanlr, voinic, ca un brad, ii ca mine... Li, oleacl sula
rea... oleacl piciorul... oleacl de clldurl... oleacl
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o09
incheieturile... dar incolo... aproape nimic... (|nccarca
sa|ia.) Nu vrea sl iasl... Nu vreau sl vrea sl iasl... ,i
de cea vrea? (tatrc |ca.) Sl spui eciorului
1
tlu sl nu
stea cu capul in }os... Sinore, mutlte in partea astl
laltl... (8og!an vinc !in fun! trist, im|racat in :a|c !c sus
pana jos, cu mai mu|ti ostasi.) le cine zlresc? le tine te mai
ateptam... (Stcfan sc suic in jctu| cu stcma !in !rcapta
tronu|ui. 8og!an !a sa-i sarutc mana. Stctan i| oprcstc.) lrea
e caldl i nlduitl... Ateaptl sl se rlceascl... (tatrc
!oamna si 8og!an.) Ce treslri(i?... La, vlz o doamnl care
sl plimbl pe lanl castel...
L O A M N A M A k l A (in!urcrata). Nu e nimeni,
Mlria1a:
, 1 L lA N: Nimeni... (uoftoru| Smi| sc p|caca |a urcc|ca
!omnu|ui. |i soptcstc ccva.) Nai ri}e... \oi i al tlu sau al
doamnei...
L O l 1 O k L L , M l L: Al doamnei?... Al doamnei
Maria, Mlria1a...
, 1 L l A N (sc ri!ica !in jct). Maria i Moldova e
totuna... Ostai, boieri, curteni, vam adunat aci sl sta(i
mlrturie dupl ce noi mai i. Sunt patruzeci i apte de
ani... mul(i i pu(ini... de cand Moldova imi iei inainte
cu mitropolit, episcopi, eumeni, boieri, rlzli i (lrani,
in campul de la Lireptate, i cum vru Moldova aa vrusei
i eu. Cl vru ea un domn drept, i nam dlspuiat pe unii
ca sl imbol(esc pe al(ii... cl vru ea un domn treaz, iam
veheat, ca sli odihneascl suletul ei ostenit... cl vru
1
ln edi(ia de bazl: eciorul.
o10
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
ea ca numele ei sll tie i sll cinsteascl cu to(ii, i nu
mele ei trecu rani(a, de la Caa panl la koma, ca o
minune a Lomnului nostru lsus Cristos...
l A1 M A N L L A k 8 Ok L: Numele tlu, Mlria1a:
1 O| l: Aa e:
, 1 L lA N: Nu... nu:... Lu am ost biruit la klzboieni
i la Chilia, Moldova a biruit pretutindenea: Am ost
norocul, a ost tlria:... Sunt bltran... (Sc intoarcc si privcstc
grupu| un!c stau pa|arnicu| |ca, sto|nicu| uragan si jitniccru|
Stavar.)
M L L | l M L A: Nu: nu:
, 1 L l 1A N: Oh: pldure tanlrl:... Lnde sunt moii
votri? lreslra(i... la Orbic, la Chilia, la 8aia, la Lipnic,
la Soci, pe 1elea}en, la kacova, la klzboieni... Lnde sunt
plrin(ii votri? La Cetatea Albl, la Cltllbui, la Scheia,
la Cosmin, la Len(eti... Lnde sunt... bltranul Mamuil
i Coian, i ,tibor i Cande, i Lobrul, i }ua, i Canur,
i Cotcl, i Mihai spltarul, i llea luru comisul, i La}
bo parcllabul, i Oanl, i Cherman, i iara paloului...
8oldur?... llmant:... ,i pe oasele lor sa aezat i stl tot
plmantul Moldovei ca pe umerii unor uriai: ,Sc oprcstc
ostcnit.) Sularea... bltrane(ea... (Sagctca:a cu priviri|c
grupu| |ui |ca.) Cam cercat sl unesc Apusul intrun
and, cl zic cl sunt cretini, i trimeii mei au bltut din
poartl in poartl, ruanduse mai mult pentru ei ca pen
tru noi sl lase rlzboaiele de zavistie i sl se ridice im
potriva prime}diei obteti a cretinltl(ii... Le trebuia un
om?... Lra... A ost... Acum e bolnav... \lzand cl rlmii
cu llduielile, am clutat sl unesc klslritul. (|u|gcra,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o11
p|oua rcpc!c.) ,am trimes la unuri, la lei, la litvani, la
rui, la tltari... Au lcut clrlri bltand drumurile pustii
oamenii mei, i deeaba. lnvoieli cu pece(in calapoa
de, iscllituri udule... ,i praul sa ales de invoieli.
\ladislav, un molau, un intristat, Alexandru, un udul,
un laelon, o slul a popii de la koma, lvan, un nluc,
clzut in copillrie... (n tunct urmat imc!iat !c un trasnct.)
Cand voi i in a(a lui, voi indrlzni sli zic: ,Loamne,
tu sinur tii cea ost pe inima mea, cln tine am cre
zut, cl nici o delrtlciune nu sa lipit de suletul meu,
cl am stat zid neclintit in a(a planilor... Lar to(i m
au plrlsit... Loamne, osandeteml dupl plcatele
mele, ci nu ml osandi de pacea cu turcii spre mantui
rea slrmanului meu popor:" (|u|gcrc si tunctc.) 8oda
ne, turcii sunt mai credincioi ca cretinii cuvantului
dat... |ine(i minte cuvintele lui ,tean, care va ost
baci panl la adanci bltrane(e... cl Moldova na ost a
strlmoilor mei, na ost a mea i nu e a voastrl, ci a
urmailor votri a urmailor urmailor votri in veacul
vecilor... Ah:... nimic... 8ltran, bolnav i neputincios...
Mantia asta e prea rea... So poarte altcineva mai
tanlr... ,Miscarc in mu|timc. Mirarc.) 8odane:... (|-o punc
pc umcri.) ,i voi, mlrturie a ceea ce a(i vlzut, spune(i
(lrii (tunctc|c sa intctcsc) cl voin(a mea e sl se unl
8odan de cand sunt in via(l... Cl voin(a mea a ei a
ost pururea una... (tapctc|c |oicri|or sc p|caca in scmn
!c ascu|tarc.) Sinore, dlmi mana. (Stcfan tragc pc 8o-
g!an sprc tronu| Mo|!ovci.) 8odane... vino... suiete...
aazlte... pune coroana... 8ine... (|ngcnuc|c.) Loamne,
o12
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
binecuvinteazl... (ua sa-i sarutc mana.) Ah: (Sa rosto-
go|cstc !c pc trcptc|c tronu|ui in |ratc|c Marici s-a !oftoru|ui
tcscna.)
M A k l A: ,teane:
L O l 1 O k L L , M l L: Altel nu sar i putut:
l A1 M A N L L A k 8 Ok L: A murit?
C L L C L k L L M O C l l L A: Cine sl moarl? Soarele
nostru na apus incl:
XI\. Cuvnt
de preamrire
o14
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o15
Cuvnt de preamrire
1. SlAN1LL \OlL\OL
,1LlAN CLL MAkL
inunat este Lumnezeu intru sin(ii Lui,
Lumnezeul lui lsrael, insui va da putere i intlrire
poporului Slu" (|sa|mu| |X\||, 3e).
|u|itc cititoru|c,
Santului ,tean cel Mare al Moldovei, voievodul de
neam muatin, pentru tlria credin(ei sale in lristos,
pentru mul(imea aptelor sale cretineti, pentru mlre
(ia actelor sale de vite}ie, de aplrltor al 8isericii strlmo
eti i al hotarelor patriei, poporul roman de pretu
tindeni ia inll(at in adancul contiin(ei sale un altar de
preamlrire cuvenitl, un monument mai trainic decat
orice ranit
1
. lrin acest monument nepieritor, incheat
din virtu(ile strllucitului voievod, acesta este ridicat in
cinstire i preasllvire, este privit asemenea sin(ilor i
aezat in randurile binecredincioilor aplrltori ai 8ise
ricii i ocrotitori ai dreptei credin(e. leste ani i vea
curi el a ost i este in contiin(a poporului asemeni
Santului lmplrat Constantin cel Mare, asemeni lui
}ustinian cel Mare.
lrin actul solemn al canonizlrii sale oiciale Santul
i indreptltorul Sinod al 8isericii Ortodoxe komane pro
_
,
o1o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
nun(l recunoaterea i mlrturisirea soborniceascl a
aptului de contiin(l istoricl i cretinl cl poporul
nostru a plstrat neintrerupt vreme de cinci secole can
dela aprinsl la lutna, locul odihnei venice intru slavl
a marelui ,tean, ia plstrat chipul icoanl, intro lu
minl limpede i in toatl strllucirea ei: ,Ln om minunat,
un sant cum nu mai poate rlslri altul, izvorul a toatl
vite}ia, antana tuturor dreptl(ilor, marea bunltl(ilor"
2
.
Santul ,tean cel Mare este i rlmane in istoria noastrl
simbolul voievodului cretin, neinricatul aplrltor al
credin(ei ortodoxe i al patriei sale, stra}l darzl in a(a
dumanilor care amenin(au sau cotropeau (ara pustiind
dintro zare sau alta, ,sant i implrat al romanimii", al
tuturor celor care ,cuminecl" in aceastl limbl
3
, limba
in care poporul nostru vreme de doul milenii sa bucu
rat, a plans i sa ruat.
ln chipul marelui voievod ,tean al Moldovei, nea
mul nostru din toate hotarele sale strlvechi ia recu
noscut cea mai inaltl intrupare a propriilor insuiri i
nlzuin(e, proiectandule pe undalul cretin i incl de
atunci intrun orizont ecumenic. Sar cuveni astel ca
insli contiin(a europeanl sl recunoascl meritul slu
deosebit in aplrarea cretinltl(ii la por(ile Orientului.
A purtat un lun ir de rlzboaie sub stindardul unei
sinure lupte, lupta pentru ,Lee", in in(eles spiritual,
aplrandui neamul impotriva veleitl(ilor eterodoxe din
}ur
4
, impotriva semilunei care prime}duia intreul
continent. lentru acest lucru se cuvine, acum i mereu,
sl lulm aminte la indemnurile acelor strlbuni care in
scrierile lor subliniau adanca pova(l a cuetului, de a
C L \ A N 1 L L l k L A M A k l k L
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o17
vedea in virtu(ile de luptl rlbdare i sin(enie, prin care
a strllucit \oievodul ,tean cel Mare, ,pildl de indrep
tare i sin(enie, de indreptare celor vii", noul tuturor
celor de astlzi i celor ce ne vor urma.
Minunat este Lumnezeu intru sin(ii Lui:
lreasllvitul ,tean\odl al Moldovei sa nlscut din
binecredincioii cretini 8odan \odl, iul lui Alexandru
cel 8un, din neamul Muatinilor, i din Loamna Oltea
5
Maria
o
, din neamul 8asarabilor
7
, care dupl uciderea
mieleascl a so(ului slu la keuseni a imbrlcat haine
cernite, ruanduse neincetat lui Lumnezeu pentru
ericita odihnl in implrl(ia cerurilor a dreptcredin
ciosului voievod i pentru ca Atotputernicul sli reverse
harul i ocrotirea Sa asupra iului ,tean. Ca vrednic
vllstar domnesc, ,tean a primit o temeinicl educa(ie in
spiritul cuvenit, cel al credin(ei strlbune, al respectului
datinilor i randuielilor neamului i a ost instruit in ma
nuirea armelor epocii. llcea parte din spi(a acelor ,eri
cite odrasle" muatine i basarabe, a avut aadar ,rldl
cini sinte", dar a avut parte i de educatori buni, invl
(and ,Leea" de la acetia, nu doar a primito, ci sa
intemeiat in ea, ,cu incredere i incredin(at iind de al
ei olos, au (inuto"
8
.
1radi(ia spune cl viitorul voievod al Moldovei mer
ea incl de tanlr la cuviosul Lavid Laniil Sihastru
unele izvoare spun cl erau rude mai indeplrtate, apt ce
ar explica i increderea pe care o avea ,tean in Santul
Cuvios Laniil, de la care primise deopotrivl invl(lturl
aleasl i cea mai in(eleaptl sltuire duhovniceascl. Mai
presus de toate, insl, ia ost arltatl drept pildl virtutea
o18
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
virtu(ilor, rica de Lumnezeu, cea care la cllluzit dea
lunul intreii vie(i, panl in cea din urml clipl. Lupl
noaptea de roazl de la keuseni, rlmas oran de dom
nescul slu plrinte, insplimantat i nea}utorat, a mers la
pustnicul Laniil, sinurul in stare sli dea imblrbltare
i pova(l in(eleaptl
9
, credin(l tare in Lumnezeu i
nlde}de in zile mai bune. Lupl un rlstimp de pribeie
peste hotarele Moldovei, la timpul cuvenit, cu a}utorul
lui Lumnezeu a revenit in moia strlmoeascl, iar dupl
doul conruntlri de arme ocupa tronul domnesc de la
Suceava in anul 1457. ln drum spre cetatea de scaun,
trecerea pe la 8orzetii copillriei sale ia putut insula
puteri suleteti, nlde}di noi i hotlrire nestrlmutatl in
slu}irea (lrii i a credin(ei strlbune, in(eleptul mitropolit
de atunci al Moldovei, 1eoctist, la miruit in numele
Celui Atotputerenic, in a(a norodului, ,la Lireptate, pe
Siret". 1o(i cei ce se alau de a(l, inal(i setnici, clerici,
tarove(i i oameni de rand, au striat intrun las: ,lntru
mul(i ani de la Lumnezeu sl domneti, Mlria1a:". Cu
adevlrat, indeluna(i i binecuvanta(i ani, aproape
}umltate de veac a carmuit cu in(elepciune, dar i cu
}erte.
ln indelunata i rodnica sa domnie, ,tean cel Mare
dovedete o iscusin(l pe mlsura destinului slu de ,ales
al Lomnului". le de o parte respectl cu sin(enie trecu
tul, cu izbanzile, cu durerile i invl(lmintele lui, pe de
altl parte are deschidere spre lumea i andirea timpu
lui slu, adoptl principii noi de Lomnie, tiind cl nu
era dea}uns satul boierilor, cl spri}inul slu temeinic era
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o19
mul(imea oamenilor de rand, cei care se dovedeau bravi
oteni in ceasurile de rea cumplnl pentru (arl. Che
zlie in toate nu putea i insl decat credin(a lrl clintire
in Lumnezeu i datoria sa de slu}ire a neamului
10
.
Lvlaviosul domn ,tean era un chibzuit plstrltor de
datini i un zelos ctitor de (arl. Sa }ertit deopotrivl
pentru 8iserica strlbunl i pentru aplrarea liei intre
hotarele motenite. lentru toate, incl in via(l iind,
obtea cretineascl din Moldova, cronicarii timpului, iau
aezat cu smerenie i recunotin(l pe runte nimbul
sin(eniei deslvarindui loria in apusul vie(ii.
Nu numai pentru (ara Moldovei, dar pentru intre
SudLstul european, cea dea doua }umltate a secolului
al \\lea, cand a carmuit cu neostenitl destoinicie acest
ales al lui Lumnezeu, era o perioadl de istorie zbuciu
matl, cu involburlri amenin(ltoare. Cu patru ani inainte
de urcarea lui ,tean cel Mare pe tronul Moldovei, in
1453, cucerirea Constantinopolului de cltre musulmani
constituia un moment istoric crucial, o loviturl atall in
inima Cretinltl(ii i o prime}die ce nu putea llsa rlaz
de andire sau odihnl celui randuit de Lumnezeu sl
veheze cu santa cruce intro manl i cu sabia in cea
laltl aici, la ,poarta Cretinltl(ii".
La inceputul domniei binecredinciosului ,tean
\oievod, |lrile komane, Moldova cu deosebire, repre
zentau un punct de reazem i de intlrire a Ortodoxiei.
Lomnitorul moldovean oerea a}utoare substan(iale i
multiple Athosului i intreului klslrit cretin. lstoria
men(ioneazl in amlnunt rela(iile sale binelcltoare cu
o20
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Ohrida, cu Sarbii i cu Kievul, cu Moscova i cu dreptml
ritorii cretini din locu(ia
11
.
Spri}init de mitropoli(ii Moldovei 1eoctist i Cheor
he ,cel bltran", de episcopii locului, de clerici i de
intreul popor, ,tean cel Mare a depus mari strldanii
pentru a plstra i a duce mai departe motenirea pri
mitl, sub raport reliios, spiritual, cultural, artistic, dar
i in domeniul politic
12
. Lste motenirea autohtonl, dar
i motenirea de inaltl spiritualitate a 8izan(ului, putand
spune astel cl prin virtu(ile i harul Santului \oievod
,tean cel Mare al Moldovei se preiurau cu vioare
neindoielnicl trlslturile undamentale ce au determinat
acel randios ,8izan( dupl 8uzan("
13
.
lncl din primii ani ai domniei lui ,tean cel Mare
prime}diile de la hotarele (lrii erau amenin(ltoare. Lupl
clderea Constantinopolului, otile turceti se apropiau
de malurile Lunlrii, clutand sl deschidl drum semi
lunei cltre larul Luropei, ravnind spre oraele ltaliei i
ale lran(ei, spre bururile de pe kin i spre zidurile \ie
nei. lrin pozi(ia sa eoraicl, Moldova se vedea con
runtatl inaintea oriclrei alte (lri europene cu prime}dia
otomanl
14
. ln chip iresc, nu numai plmantul (lrii era
amenin(at, dar i credin(a noastrl cretinl, Santa 8ise
ricl a neamului. 8inecuvantarea lui Lumnezeu sa intru
pat in chipul acestui voievod, plin de credin(l i virtute,
plin de blrbl(ie i avand puterea de ai imblrblta
otenii. Ll sa dovedit cretin deslvarit
15
, un mare dom
nitor i strllucit conducltor de oti, nebiruit protector
al dumnezeiescului aezlmant care este 8iserica nea
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o21
mului. Aplrandui (ara impotriva turcilor, luptand
pentru neatarnarea Moldovei, el aplra 8iserica strlmo
eascl i insli credin(a ortodoxl
1o
.
laptul cl ,tean\odl a purtat atat de numeroase
rlzboaie, departe de a insemna o invinuire, a reprezen
tat meritul nepre(uit i virtutea sa, pentru cl toate bltl
liile purtate au insemnat tot atatea indatoriri de aplrare,
de iecare datl trebuind sl rlspundl aresiunilor, inva
ziilor, planurilor uciae de cotropire i pustiire. Chiar
i conlictele cu domnitorii munteni erau determinate
de prezen(a i ac(iunea turcilor invadatori, impotriva
acestora domnitorul moldovean dorind sl stabileascl
alian(a intre ra(i
17
, tiind cl o alian(l a celor doul state
romaneti ar i constituit o puternicl opozi(ie in a(a
dumanului comun.
\oievodul Moldovei, in vinele clruia curea sane
muatin i basarab, a dovedit in iecare est i in iecare
dintre ac(iunile sale iubirea de neam i cinstirea
strlbunilor. Slu}irea Sintei 8iserici, allturi de cei che
ma(i sl o slvareascl in sintele altare, allturi de oteni
i de poporul intre, era un scop undamental, era o
ra(iune a existentei sale. Nenumlrate documente ale
cancelariei domneti stau mlrturie peste veacuri: ,lo
,tean \oievod, din mila lui Lumnezeu domn al |lrii
Moldovei, care arzand de dumnezeiascl credin(l i
iubitor al cuvantului lui Lumnezeu iind..." este
men(iunea care adeverete ctitorirea scrierii unui tom
in anul 1475, scriere care cuprindea Cuvintele pustni
ceti ale Avvei Lorotei. ln 1479, inll(and ziduri puter
nice de aplrare la Cetatea Albl, andul ctitorului este
o22
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
dlruit de Lumnezeu: ,ln zilele binecinstitorului i de
lristos iubitorului i de Lumnezeu dlruitului i de toatl
lauda vrednicul lo ,tean voievod..., a inceput i a sarit
acest zid". ln pisania bisericii mari din Mlnlstirea
Neam(u, din 1497, citim: ,Loamne lristoase, primete
biserica aceasta, pe care am zidito cu a}utorul 1lu, intru
slava i cinstea Sintei i sllvitei 1ale lnll(lri de la plmant
la cer, i 1u, Stlpane, acoperlne cu mila 1a de acum i
panl in veac. lo ,tean \oievod...". lnsemnarea de pe ce
lebrul 1etraevanhel din 1502 llsuiete: ,lo ,tean
\oievod, din mila lui Lumnezeu domn |lrii Moldovei...
i iubitor al cuvintelor lui lristos, pentru a Clrui dra
oste a tan}it i cu ravnl a dat de sa scris acest 1etra
evanhel i la erecat i la dlruit intru rua sa siei...
la Santul Munte...".
lntro painl de antoloie a paneiricului ortodox
romanesc citim: ,Lar pentru acea ravnl pe care o avea
,tean\odl spre intlrirea Leii ce vom zice? cl nu da
somn ochilor sli, nici enelor sale dormitare. Aceasta
andea, aceasta }udeca, cltre aceasta se nevoia, ca 8ise
rica lui lristos sl se mlreascl i sl se ll(eascl... lnsl ce
ne trebuie atatea cuvinte, ca i cand ar i vreo indoiall
asupra credin(ei lui, cu care sau adlpat din curatele i
neamestecatele izvoare ale pravoslavnicei 8iserici din
copillria lui? ,i nici eresurile cele inelltoare, nici ocul
varstei tinereti nau pututo sminti, ci au rlmas intlrit
pe piatra care este lristos, pe a Clrui cruce dea puru
rea imbrl(iatl, la pieptul lui (inand, via(a sa Lui au
inchinato, nlde}de neincetatl printrinsul la llrintele
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o23
veacurilor avand, prin care pe to(i vrl}maii sli au biruit,
au inrant, au surpat"
18
.
,tean cel Mare cunotea i trlia pround invl(ltura
noastrl cretinl. A dovedit cl in(eleea pround insem
nltatea aptei cretine. Credin(a lrl apte este ,ca un
trup lrl sulet", iar el, tiind insemnltatea aptei, ,cu
dorire era pentru apte i cu nevoin(l era ca sl le slvar
eascl. ,i cu cat mantuirea suleteascl ii era doritl, cu
atat silin(a lui era aprinsl i dea pururea cluta orice loc,
orice vreme i sar intampla indemanl sl no lase in de
ert sl treacl"
19
. Ll tia, cretinete chibzuind, cl ,ap
tele credin(ei" sunt mai mari decat ,aptele lumeti".
Lar dacl ,tean voievod ar i }udecat i apreciat in istorie
,numai pentru aptele lui cele lumeti, pu(inl este lauda
care curand trecand in intunericul uitlrii se pierde. Lar
cu atata mlrirea lui mai venicl este i mai luminatl, cu
cat nu dintru a lumii, ci din plinirea poruncilor lui lris
tos, implratul veacurilor au aonisito", aadar, ,toate
aptele lui ,tean\odl, ori despre care parte se vor
cluta, sunt minunate toate darurile lui covaritoare". La
curtea voievodului, ,dreptatea pe scaun implrl(ea, i nu
ea lui, ci ei supus i slu}itor era"
20
i asemenea ravnea
sl ie in intreaa (arl. Se tie cat este de reu ca stlpa
nitorii sl ie drep(i, dar tocmai pentru cl este atat de
reu, cu atat sunt mai de laudl cand sunt drep(i. ,Lar
noi, pentru ,tean\odl ce vom zice atuncea cand il tim
drept }udecltor i dreptatea lui Lumnezeu cel nemu
ritor lludatl? Ln stlpanitor stramb acl toate aptele
celelalte ale leii, sl umple lumea de milostenii, acelea
nu numai cl nui olosesc, incl intru pomenirea ura
o24
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
ciunii rlman i pe toate bunltl(ile lor lacrlmile i suspi
nurile celor asupri(i le ter..., dupl cum i sinurl
dreptatea pe toate celelalte plcate le tere i curat
inaintea lui Lumnezeu il pune"
21
.
,tean\odl cel Sant dovedea cl tie sl biruiascl
mandria, dar din tlria iin(ei sale pe vrl}mai slrama. le
de altl parte, el tia cl nu slbiei, ci ruii, nu taberei, ci
8isericii se cuvine ai pleca cuetul. ,Cine ar putea cre
de de nu aa sar i intamplat, cl o (arl micl cum e
Moldova ar i putut birui acea implrl(ie care peste
multe scaune rlsturnate puterea sa au intlrit? Nu se
poate asemlna biruin(a aceasta cu cele mai strllucite
izbanzi ale norodului lui Lumnezeu?... Nu se vede ca
lumina zilei bunltatea celui ce sau invrednicit a}utorului
de Sus?"
22
.
llinl de semniica(ie duhovniceascl este rua San
tului ,tean cel Mare inl(iatl pe steaul biruin(elor
sale cu chipul Marelui Mucenic Cheorhie ,purtltorul
de biruin(l" uciand balaurul cel cu multe capete: ,O
rlbdltorule de patimi i purtltorule de biruin(l, Mare
Mucenic Cheorhie, care in nevoi i nenorociri eti
rabnic aplrltor i a}utltor i celor necl}i(i bucuria ne
spusl, primete de la noi i aceastl rulciune a sme
ritului robului 1lu, domnul lo ,tean \oievod, din mila
lui Lumnezeu domn al |lrii Moldovei..."
23
.
1oatl strlduin(a i tot rodul andurilor i lucrlrilor
sale, \oievodul ,tean lui Lumnezeu le inchina. ,latru
zeci i patru de mlnlstiri i biserici au ridicat in toatl
Moldova". Lnii dintre vrednicii ierarhi ai 8isericii
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o25
noastre
24
au subliniat aptul cl ,rulciunile inll(ate
cltre Lumnezeu de cltre slu}itorii Altarului in aceste
sinte biserici, precum i santa }ertl ce sau adus in acel
lun timp pentru suletul ericitului lor ctitor, nereit
iau catiat iertarea plcatelor. ln aceastl credin(l a
impodobit el plmantul (lrii cu biserici i credin(a lui
la mantuit".
Allturi de vite}ia bra(ului i in(elepciunea hotlrari
lor, totdeauna la impodobit cuetul dreptl(ii, bunltatea
i smerenia. \ia(a sa niciodatl nu ia cru(ato. Cu sabia
in manl insli moartea inrunta. Cu picioarele sale
pururea de piatrl ,a}utorului de Sus stltea". Lupl orice
luptl, ,indatl alera cu mainile intinse la Altarul lui
Lumnezeu, inenunchea i stria din adancul inimii: ,1u
ai biruit, Loamne, a 1a este biruin(a... \iteazul acesta
este mai puternic cu rulciunea pe buzele sale". Chiar
i in vremea inranerii de la klzboieni, tot la Lumne
zeu a alerat, ,la acel loc necllcat de urme omeneti...,
cltre acel sihastru (Laniil} ,tean a nlzuit i plecand
armele patrahilului, din codri cluta i aducea biruin(e
in tabere, cu lacrimile pe obraz zicand: ,llrinte, roal
sl biruim:" i sl se cunoascl aptul cl biruin(ele nu sunt
ale oamenilor, ci ale lui Lumnezeu". ,tean\odl ,bun
domn i adevlrat cretin prin aptl sa arltat. |ara a
uurato, obiceiurile bune a intlrit i dreapta credin(l a
plzit"
25
. \oievodul ,tean cel Mare i Sant cu vite}ie
(ara a aplrat, cu in(elepciune a chivernisito i ,cat a trlit
volnicia i ericirea poporului a inlorit i toate lucrlrile
lui cu credin(a lui lristos lea pecetluit"
2o
.
o2o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
La Mlnlstirea lutna se plstreazl cu cea mai mare
evlavie cateva sinte vestiii
27
: o cruce cu maner i tripti
cul Leisis, trei sinte icoane pentru rulciuni stlruitoare
de implorare a a}utorului dumnezeiesc, sinte obiecte
liturice pe care le purta oricand in cllltorie, prin (arl
i la hotare, pe campurile de luptl, lrl a se desplr(i
vreodatl de ele, \oievodul ,tean al Moldovei.
Cronicile i tradi(ia aratl cum din vreme in vreme
,tean\odl pleca de la Suceava la lutna sau la alte
ctitorii, inso(it de pu(ini curteni i rlmanea catva timp,
ori numai in trecere, se rua in tainl, sau participa la
slu}be de zi i de noapte cu obtea santului loca. los
tea in timpul campaniilor i al bltlliilor, cerand curte
nilor, setnicilor i oastei sl acl la el... Cu adancl evla
vie i inricoare se implrtlea cu preacinstitele i de
via(l lcltoarele Sinte 1aine. Lra milostiv i indelun
sltuitor, ,la neputin(ele noastre a}utand, sllbiciunile
noastre ridicand, cu durere de maicl pe acela mustra, pe
acesta manaia, pe unii incllzea, pe al(ii ii hrlnea"
28
.
Cunotea puterea i bineacerile smereniei: ,8iruitor l
a(i vlzut, dar mandra niciodatl, atunci cand cllca
cerbicia vrl}maului era plin de smerenie", plecanduse
spre cel nea}utorat i nedreptl(it ,ca o apl limpede i
rece pre cei topi(i de ari(ele lipsei rlcorea"
29
.
laptele sale lau arltat pe Santul \oievod ,tean cel
Mare cl era pe deplin contient de rolul slu de aplrltor
al cretinltl(ii in Moldova i departe, dincolo de hoatre.
Aceasta se citete cu cea mai mare limpezime din
Scrisoarca pe care o adresa in anul 1475 ianuarie 25,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o27
cltre principii cretini ai Luropei, dupl biruin(a doban
ditl impotriva turcilor la lodullnalt linl \aslui. ln
aceastl epistoll ii mlrturisea credin(a i aptele, dra
ostea proundl intru lristos, solicitand a}utor pentru
conruntlrile viitoare, in slu}ba intreii cretinltl(i.
,Noi, ,tean \oievod, vl spun cl necredinciosul implrat
al turcilor a ost de multl vreme i este incl pierzltorul
intreii cretinltl(i i in iecare zi se andete cum ar
putea sl supuie i sl nimiceascl toatl cretinltatea...
Susnumitul a trimis in (ara noastrl i impotriva noastrl
o mare otire... Auzind i vlzand noi acestea am luat
sabia in manl i cu a}utorul Lomnului Lumnezeului
nostru Atotputernic am mers impotriva dumanilor
cretinltl(ii, iam biruit i iam cllcat in picioare. lentru
care lucru, lludat ie Lomnul Lumnezeul nostru. |ara
noastrl este poarta cretinltl(ii pe care Lumnezeu a
erito panl acum. Lar dacl aceastl poartl, care este (ara
noastrl, va i pierdutl, Lumnezeu sl ne ereascl de aa
ceva atunci toatl cretinltatea va i in mare prime}
die... Noi, din partea noastrl, llduim pe credin(a
noastrl cretineascl i cu }urlmantul domniei noastre
cl vom sta in picioare i ne vom lupta panl la moarte
pentru leea cretineascl, noi cu capul nostru"
30
.
Ocrotitoare permanent, mana nevlzutl a lui Lumne
zeu a lucrat pururea in via(a i aptele prea evlaviosului
voievod al Moldovei. \echile tradi(ii istorice ale Mol
dovei aduc mlrturie cl in lupta cu polonii, la Codrii Cos
minului, la 2o octombrie 1497, soarta armelor era de
partea marelui voievod ,tean. ln ziua aceea de }oi,
o28
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
inainte de inceperea bltlliei, cand preo(ii ce inso(eau
otirea slu}iserl Santa Liturhie lanl lamura dom
neascl, lui ,tean\odl biruin(a i sa arltat in vedenie,
deasupra otenilor lui venindi intra}utor Santul Mare
Mucenic Limitrie, cllare i inarmat ca un viteaz, spre
izbanda oastei moldovene
31
. Altl datl, la kamnic, ,tean
\odl a primit de asemenea cerescul a}utor, acum prin
Santul Mucenic otean lrocopie. lnscrip(ia bisericii din
Mililu(iSuceava aratl: ,ln anul 1481, luna lui iulie 8,
in ziua Santului Mare Mucenic lrocopie, lo ,tean
\oievod... a lcut rlzboi la kamnic cu 8asarab \oievod
cel 1anlr... i a a}utat Lumnezeu pe ,tean \oievod i a
biruit... Le aceea, ,tean \oievod a binevoit a zidi bise
rica aceasta intru numele Santului Mare Mucenic
lrocopie..."
32
. 1radi(ia consemnatl de cronicarul Cri
ore Lreche istorisete cl, ,in timpul acestei lupte,
,tean cel Mare a vlzut in chip minunat pe Santul Mare
Mucenic lrocopie, umbland deasupra rlzboiului cllare
i intrarmat ca un viteaz iind intra}utor lui ,tean\odl,
dand valvl otii lui"
33
. Ar trebui sl vedem cl, intrun
anumit el, vremurile lui ,tean cel Mare i Sant se
asemlnau cu cele ale Santului lmplrat Constantin cel
Mare, clruia in chip minunat i sa arltat Santa Cruce
pe cer, incon}uratl de cuvintele dumnezeiescului in
demn: ,lrin acest semn vei invine:". Santa Cruce a
ost totdeauna arma nebiruitl a \oievodului ,tean
34
.
Credin(a i convinerea lui a ost cl nici o sabie nu poate
aplra lrl a}utorul crucii. Acest lucru la determinat sl
dea bisericii de la lltrlu(iSuceava hramul 1na|tarca
Sfintci truci. Aici, in pronaos, pe peretele de apus se
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o29
remarcl in rescl tema Af|arca Sfintci truci de cltre
Santul Constantin cel Mare, compozi(ie in care cerce
tltorii artei noastre reliioase vld o transpunere a rlz
boaielor lui ,tean\odl pentru aplrarea cretinltl(ii
35
.
1ot Sintei Cruci a inchinat sllvitul Lomn ,tean i bi
serica ziditl la \olovl( in anii 15001502.
ln scopul aplrlrii credin(ei ortodoxe i a liei strl
bune, Santul ,tean \oievod a trimis o Lpistoll marelui
cneaz lvan al llllea de la Moscova, memoriu in care se
olindesc rlmantlrile i nlzuin(ele marelui nostru
voievod. lune in luminl nevoia de a se consolida in
Luropa o unitate politicl a (lrilor cretine, o unitate
puternicl, spre a i ca un zid de rezisten(l in a(a prime}
diei musulmane, alcltuitl din 1urcia i lanatul tltarilor,
,tean aratl cu adancl inri}orare cl Moldova este in
mare prime}die din aceastl cauzl. Leplane clderea
Constantinopolului, ,pentru plcatele noastre", i
incheie cu trista constatare: ,in aceste plr(i eu am rlmas
sinur" in a(a unei atat de mari prime}dii
3o
. Lar cel
Atotputernic nu la plrlsit pururea.
lovara anilor, reutl(ile de neinchipuit ale atator rlz
boaie, acea ranl nevindecatl de la picior clpltatl incl
in tinere(e intro luptl la Chilia, podara care la chinuit
doi ani inainte de a trece la cele venice in 1504, nau
putut sl inranl virtutea mlritului \oievod ,tean, care
mereu i mereu, cu mintea i cu inima era neinricatul
aplrltor al hotarelor, al libertl(ii (lrii i al credin(ei. Sa
stins la varsta de peste 70 de ani, incon}urat de ne(lr
murita iubire a amiliei, a setnicilor, a oastei i a
o30
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
intreului popor ,carel cinstea ca pe un Mesia"
37
.
lntrun basorelie de la mlnlstirea atonitl \atoped
clci i acolo ,tean \oievod sa numlrat printre ctitori,
este inl(iat ca un principe in varsta inaintatl, pe chip
se descireazl oboseala unei vie(i atat de zbuciumate.
Lar intreaa sa via(l i in indelunata domnie pe care
Lumnezeu ia randuito ia indeplinit datoria in cea mai
inaltl mlsurl
38
.
Cand ia sim(it saritul aproape, la 2 ebruarie
1503, binecredinciosul ,tean \oievod a intocmit un
hrisov cu semniica(ii testamentare: ,ln numele 1atllui
i al liului i al Santului Luh, 1roi(l Santl deo iin(l
i nedesplr(itl. latl eu, robul Stlpanului meu lisus
lristos, lo ,tean \oievod, din mila lui Lumnezeu domn
al (lrii Moldovei, acem cunoscut, cu aceastl carte a
noastrl, tuturor celor care o vor vedea, sau o vor auzi
citinduse, cl a binevoit domnia mea cu a noastrl bu
nlvoin(l i cu inima luminatl i curatl din toatl bunl
voia noastrl i cu a}utorul lui Lumnezeu, i am lcut
pentru pomenirea santl rlposa(ilor inaintai bunici i
plrin(i ai notri, i pentru slnltatea i mantuirea copiilor
notri, i am intlrit prin acest privileiu Mlnlstirii lut
na, unde este hramul Adormirea lreasintei Nlscltoare
de Lumnezeu...".
\enind saritul zilelor sale, binecredinciosul \oie
vod ,tean nu a putut vedea incheiat de scris 1etraevan
helul pe care incepuse sll ctitoreascl in primele luni
ale anului 1504: ,lo ,tean \oievod... care aprins de
dumnezeiascl dorin(l i iubitor al cuvintelor lui lristos
iind, cu ravnl a dat i a scris aceasta. ,i apoi la alat
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o31
moartea. lar iul slu, 8odan \oievod, a erecat acest
1etraevanhel... i la dat bisericii de la cur(ile din lar
llu... 1504, luna noiembrie 24".
Sa stins incet din via(a aceasta plmanteascl voie
vodul cel preaevlavios i a ost plans de (ara intreal
clreia ii llsa amintirea de neters a unei domnii luni i
strllucite, a unei bunltl(i luminate, pe care no covarea
decat iubirea pentru neamul i plmantul romanesc, pe
care lea aplrat cu bra(ul slu neinvins vreme de o }uml
tate de veac, trecand prin vremuri vitree i prin reutl(i
lrl de seaml
39
.
ln |ctopisctu| anonim a| Mo|!ovci se all men(iuni
deosebit de interesante in lelturl cu acea santl i
neuitatl zi de 2 iulie 1504. Sau intamplat atunci apte
i semne prevestitoare ale marelui eveniment: ,A ost
in acelai an, inainte de moartea lui, iarnl rea i oarte
asprl, cum nu usese niciodatl i au ost in timpul verii
ploi mari i revlrslri de ape...".
Lacl pe marmura sacrl de la lutna nu este slpatl i
ziua de hotar, ,2 iulie 1504", ea se all insl men(ionatl
pe Acoperlmantul acestei lespezi: ,lo 8odan \oievod
din mila lui Lumnezeu domnul |lrii Moldovei, a inru
muse(at i a acoperit cu acest acoperlmant mormantul
tatllui slu, lo ,tean \oievod, cel care a domnit in |ara
Moldovei 47 de ani i trei luni, care sa i strlmutat la
llcaul de veci in anul 1504, luna iulie, ziua 2 de mar(i,
in ceasul al patrulea din zi".
Lespre acea neuitatl i santl ,strlmutare", croni
carul Criore Lreche tia i arlta spre tiin(a tuturor:
,lre ,tean\odl lau inropat (ara cu multl }ale i
o32
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
planere in mlnlstire, in lutna, care era ziditl de dan
sul. Atata }ale era, de planea to(i ca dupl un plrinte al
slu, cl cunoteau to(i cl sau sclpatu de mult bine i de
multl aplrlturl...".
Marii notri istorici, analizand i comparand scrierile
i tradi(iile, cronicile i documentele despre evlaviosul
,tean \oievod, au remarcat cl pu(ini au ost in istoria
omenirii carmuitorii care sl i ost descrii de contempo
ranii lor in chip atat de eloios. Chiar i cronicarii (lrilor
cu care a purtat rlzboaie nu iau sclzut valoarea, sco(and
in relie marile sale virtu(i
40
. lar pentru poporul nostru,
pentru 8iserica noastrl ortodoxl, el este eroul i santul
in a(a clruia ne pleclm run(ile i ne smerim cuetul in
rulciune.
Cronica Moldovei acelui timp, care se oprea la anul
1504, consemneazl momentele istorice importante ale
epocii: consolidarea puterii centrale i lupta Lomnului
Moldovei in runtea otenilor lui impotriva turcilor,
pentru libertatea (lrii i aplrarea credin(ei. Cronica
aratl cl \oievodul ,tean este alesul i unsul lui Lum
nezeu, puternic, viteaz i evlavios. lentru cronicarul
anonim, toate (lrile cretine ormeazl o unitate: creti
nltatea. lar ceea ce ne intereseazl in chip deosebit pe
noi acum este aptul cl aceastl cronicl slavl, olindind
opinia vremii il numete pe sllvitul ,tean \oievodul ,un
sant purtltor de biruin(l pentru credin(l", aa cum se
putea spune numai despre marii luptltori pentru apl
rarea credin(ei
41
. Sin(ii care au ost in via(a lor luptltori,
oteni vite}i, se pictau in aproape toate bisericile in acea
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o33
vreme. La \orone( sunt inl(ia(i sin(ii mari purtltori
de biruin(l: Cheorhe, Lusta(ie, Mercurie, Mina, Arte
nie, Covdelie. O deosebitl semniica(ie au cele doul
cavalcade pictate pe pere(ii sintelor locauri de la llt
rlu(i i Arbure.
ln scena Af|arca Sfintci truci de la lltrlu(i, sunt
inl(ia(i aisprezece sin(i militari pe cai, intre care,
Cheorhe, Limitrie, Nestor, lrocopie, 1eodor 1iron,
Mercurie, in runtea lor iind Arhanhelul Mihail. Ln
persona} principal in aceastl compozi(ie picturall este
Santul lmplrat Constantin cel Mare, ceea ce are un talc
istoric deosebit. Marele bizantinolo Andre Crabar a
vlzut in aceastl cavalcadl un indemn la cruciadl im
potriva turcilor, indemn pe care purtltorul de biruin(l
,tean \oievodul la adresat in repetate randuri intreii
cretinltl(i a vremii. Scena avea drept menire sl (inl
treazl contiin(a moldovenilor i sli imblrblteze in
lupta pentru aplrarea credin(ei i a independen(ei
(lrii
42
.
lncununarea evlaviosului Lomn ,tean cu denumirea
de ,purtltor de biruin(l" insemna recunoaterea intru
totul a sin(eniei idealului slu de luptl pentru aplrarea
credin(ei.
Nu credem cl denumirea pe care ia dato lapa Sixt
l\ lui ,tean \oievod de At||cta t|risti, dupl biruin(a
strllucitl de la \aslui, este prea departe de denumirea
men(ionatl in cronica de la Suceava: ,laptele tale, con
tra necredincioilor turci, dumanii notri comuni, ce
leai indeplinit panl acum cu atata in(elepciune i vite}ie,
au adluat atata strllucire numelui tlu, incat toate
o34
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
urile te numesc i to(i intrun las te laudl"
43
. Atunci,
prin solii sli veni(i la Suceava, lapa Sixt l\ ii inmana
binecredinciosului \oievod ,tean al Moldovei ,spada
de aplrltor al cretinltl(ii".
La acea vreme, dupl ce (ara i lumea intreal a vlzut
aptele de biruin(l i de credin(l ale \oievodului, umbri
te mereu de harul Luhului Sant, semnele de pre(uire,
de laudl, de venerare, veneau din toate plr(ile.
Cronicarul polon }an Lulosz scria despre nebiruitul
,tean\odl al Moldovei: ,O, blrbat demn de admirat,
intru nimic inerior ducilor eroici, pe care atata ii admi
rlm, care cel dintai dintre principii lumii a repurtat in
zilele noastre o victorie atat de strllucitl in contra turci
lor. Lupl plrerea mea el este cel mai vrednic sl i se in
credin(eze conducerea i stlpanirea lumii, i mai ales
unc(iunea de comandant i conducltor contra turcilor
cu satul comun, in(eleerea i hotlrarea cretinilor".
Lupl victoria de la \aslui, Mura, mama sultanului,
spunea cl ,Otile turceti nau suerit nicicand o mai
mare inranere", iar cronicarul turc SeadLddin Scria:
,A ost un roaznic mlcel i pu(in a lipsit sl nu ie cu
to(ii tlia(i in bucl(i. Numai cu mare reutate Soliman
laa ia sclpat via(a cu ua".
Medicul lui Siismund al loloniei scrie despre vitea
zul \oievod al Moldovei, dupl luptele din Codrii Cosmi
nului: ,O: 8lrbat lorios i victorios:... O: Om ericit,
clruia soarta ia hlrlzit cu multl dlrnicie toate daruri
le:... 1u eti drept, prevlzltor, iste(, biruitor contra
tuturor dumanilor. Nu in zadar eti socotit printre eroii
secolului nostru..."
44
. Ln alt medic, cel care a veheat
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o35
asupra slnltl(ii \oievodului ,tean, oarte suerind in
anii 15021503, Mathaeus Murianus, scria de la Sucea
va cl domnitorul ,este un om oarte in(elept, vrednic de
multl laudl, iubit mult de supuii sli, pentru cl este
indurltor i drept, venic treaz i darnic"
45
.
ln aceastl atmoserl de preamlrire a trecut la cele
venice, in implrl(ia lui Lumnezeu ,Soarele Moldovei",
,tean cel Mare i Sant, la 2 iulie 1504.
Lupl ce sa aezat lespedea pe mormantul de la lut
na i sa aprins candela care lumineazl i astlzi, dupl
aproape 500 de ani, venerarea lui ,tean cel Mare, ma
niestatl chiar din timpul vie(ii, prin denumirea |urtator
!c |iruinta pcntru crc!inta, At|ctu| |ui uristos, sa plstrat
i sa extins in intre spa(iul romanesc. Chipul slu, locul
atat de clar coniurat pe care la ocupat in istoria (lrii
noastre i a continentului, au preocupat statornic i,
departe de a cunoate estomplri, sa limpezit tot mai
mult, inconundabit i nepieritor.
ln tronica rusa !c |a uust se men(ioneazl cl ,a mu
rit ,tean\odl, Lomnul Moldovei, otean viteaz ca un
al doilea Alexandru (cel Mare}". La 3 ebruarie 1531,
reele Siismund al loloniei il numea Stcp|anus i||c
magnus ,tean acela, Mare
4o
. lrin 15o3, cllltorul
Craziani, tia cl: ,biruitorul din Codrul Cosminului a
ost moldavul, ree, neinricat i neobosit"
47
, iar scriito
rul rancez 8laise de \ienere alase in Moldova cl
\oievodul ,tean cel Mare a ost ,cel mai viteaz i mai
renumit comandant de oti din vremea sa, clci a inlp
o3o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
tuit lucruri mari impotriva turcilor, unurilor i chiar a
polonilor"
48
.
Le o insemnltate deosebitl pentru noi sunt mlrtu
riile arhidiaconului catolic din lolonia Macie} Star,}
kowski, care in anii 15741575 a lcut parte din solia
trimisl la Constantinopol, trecand prin Moldova i prin
|ara komaneascl: ,Mam silit cu stlruin(l ca, mer
and... sl nu schimb numai aerul i cerul ci,... am
descris... toate tradi(iile, obiceiurile... i leam redat
intocmai..."
49
. Lespre ,tean cel Mare a adunat tiri de
cea mai mare importantl. A observat cl in Moldova, ca
i in Muntenia, cu prile}ul unor slrbltori, la mormintele
oamenilor de seaml se istorisesc vite}iile, virtu(ile, in
suirile principale ale acestor blrba(i
50
. La lodulnalt
lanl \aslui, unde ,tean\odl a repurtat biruin(a asupra
turcilor in 1475, a vlzut i ,trei cruci care stau zidite ca
semn al acelei biruin(e"
51
. Solia cu care cllltorea a ost
potitl la 8ucureti la un ospl( dat de domnitorul Ale
xandru al lllea. le peretele ,iatacului" domnitorului a
vlzut un chip zurlvit pe lemn, dupl obiceiul vechi,
,arltandul pe acest voievod ,tean..., ezand cu coroanl
pe cap..."
52
. Lespre ,tean\odl spune direct: ,Acest
,tean \oievod al Moldovei era iscusit i norocos, clci
intrun rand a biruit o sutl cincizeci de mii de turci, pe
lanl alte lupte dese i insemnate cu ei. Le asemenea
a alunat pe Matia, reele Lnariei cel viteaz, din (ara
Moldovei i din cea secuiascl, nimicind o mare oaste de
unuri i rlnind pe reele insui cu trei sle(i, in drep
tul oraului 8aia, dupl care izbandl ia luat i (ara se
cuiascl. Le asemenea i pe tltari ia biruit de cateva ori,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o37
de asemenea pe reele loloniei Albert la biruit in 8u
covina... Orice istoric poate sll preamlreascl cu drept
cuvant pentru acest sllvit noroc cu o (arl aa de micl"
53
.
A ost impresionat de cantecele locului, in care este
evocatl vite}ia voievodului: ,,tean... a bltut pe turci, a
bltut pe tltari, a bltut pe unuri..."
54
, dupl care, men
(iunea cea mai importantl, arltand cl moldovenii, ,din
cauza nespusei sale vite}ii il socotesc ca sant"
55
.
ln prima }umltate a secolului al \\lllea, pentru
cronicarul moldovean Criore Lreche iura centrall
era ,tean \oievod. Celebrul portret este lrl pereche:
,lostau acest ,tean\odl om nu mare de statu (sta
turl}... intreu la ire, neleneu i lucrul slu tia al aco
peri i unde nu andeai acolo il alai... Ce dupl moartea
lui, panl astlzi ii zice sveti (santul} ,tean\odl, nu
pentru suletu, ce este in mana lui Lumnezeu..., ci
pentru lucrurile lui cele vite}eti, carile nimenea din
domni, nici mai nainte, nici dupl aceia lau a}unsu"
5o
.
Lste aici cea mai importantl contribu(ie motenitl din
documente i din tradi(ia orall moldoveneascl.
ln aceastl atmoserl de perpetul venerare a mlritu
lui voievod a aplrut in secolul al \\llllea acel inealabil
,paneiric", din care am i citat panl acum de cateva ori,
al clrui autor rlmane pentru noi necunoscut.
tuvant !c ingroparc vcc|iu|ui Stcfan \oicvo! a ost
tiplrit pentru prima oarl la lai, in 1841, de Mihail Ko
llniceanu i recent, in 1990, in revista ,Mitropolia
Moldovei i 8ucovinei" (nr. 4, p. 13o149}. ln adevlrate
paini de Sinaxar bisericesc sa incheat un poem in
prozl, inchinat Santului nostru ,tean \oievodul. Lste
o38
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
preamlrit in termeni proveni(i din datele istorice i ale
tradi(iei, sunt prezentate aptele i virtu(ile domnito
rului. Se loriicl astel, in plin reim anariot, domnia
luminoasl i pilduitoare a \oievodului ,tean.
Acest Cuvant de laudl aratl ceea ce este i trebuie
sl ie mereu ,tean\odl, ,pildl de indreptare celor vii",
care ,toate lucrlrile lui cu credin(a lui lisus lristos lea
pecetluit". ,tean este comparat cu iuri biblice ilustre:
,,tean, ca un alt Macaveu
57
, stranea ostaii sli lanl
sine i prin sinurl a lui viteazl indrlzneall i inimile
tuturora alina, i de nlde}dea biruin(ei le umplea" i mai
departe: ,Acest inalt Lumnezeu, zic, carele vanturl ca
pleava coroanele implra(ilor, iar pre ,tean, slua Sa,
imblrblteazl inimile norodului celui panl la moarte
insplimantat i pune biruin(a in mana lui ,tean..., in
mi}locul luptelor, el, ca dinaintea altarului lui Lumnezeu
a petrecut". ,tean \oievod ,cuvios i drept se dovedea
in via(a de iecare zi, drept }udecltor, ca ceea ce se cu
vine sl acl, sa cunoscut. ln zilele lui, strambltatea era
inlduitl i leatl, dreptatea slracului cel boat nu o
putea intuneca, cel puternic nu o putea cllca... lnsui i
panl astlzi (ara aceasta cu dreptele lui aezlri se (ine...
O, vreme ericitl, o, stlpanire minunatl, o, (arl noroci
tl, unde dreptatea ta nu mai pu(in decat domnul stl
panete i unde ietecarele, randul slu tiind din clra
rea oranduitl nu sl poate abate". lentru toate sllvitele
sale apte, ,tean\odl este ,in sanurile lui Avraam", este
ericit in implrl(ia lui Lumnezeu, este sant: ,toate
aptele lui ,tean, ori despre care parte se vor cluta,
sunt minunate, toate darurile lui, covaritoare". ,tean
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o39
\odl a avut ,o credin(l nesmintitl, nlde}de in Lumne
zeu neschimbatl, apte bune necontenite, ri}l de
sarit bun i dupl lee". laneiristul terminl proiec
tand aureola asupra plrintelui Moldovei: ,O, ericit
sulet, pentru carele atatea }lrte se ridicl spre iertarea
plcatelor i curl(it, lanl Mantuitorul llcuieti: O, pl
mantean blaoslovit, cl aa ai trlit, ca via(a aceasta sl(i
ie o lesne mi}locire prin care nemurirea sl aoniseti:
O, stlpanitor cuvios, clruia puterea i averea spre impli
nirea leii lui lristos iau slu}it:... \ede(i a lui cuvioie
cretineascl: Letepta(ivl, stlpanitorii noroadelor,
asculta(i, indemna(ivl, urma(i:... Cei ce ac aptele leii,
trlind i murind intru lristos lisus, se invrednicesc ne
saritei bucurii, intru a sa cereascl implrl(ie: Amin:".
lreamlrirea, venera(ia a(l de \oievodul ,tean cel
drept i sant au continuat in timpul ce a urmat, nu vor
inceta niciodatl, cat va i sub soare neamul romanesc i
8iserica sa ortodoxl.
Cheorhe ,incai contura o eiie luminoasl mlritu
lui ,tean \oievod, in episoadele dramatice arltand cum
tia sl transorme o inranere in victorie
58
. Cheorhe
Asachi il considerl pe ilustrul voievod ,un lucealr
nemuritor"
59
. La 27 decembrie 1848, Costache Neri
evoca la laris ,nepieritoarea amintire a marelui ,tean,
zidul cretinltl(ii..."
o0
.
Cu prile}ul unor cercetlri arheoloice la mormintele
voievodale de la lutna, plrintele lraclie lorumbescu,
care vlzuse cu emo(ie adancl cinstitele relicve plman
teti ale \oievodului ,tean, scrie despre sim(lmintele
puternice trlite atunci, o emo(ie care chema ,na(iunea
o40
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
intreal sl simtl... acest moment sacru i maiestuos".
Apoi, ii expriml venera(ia: ,Moldovl, Moldovl, veche
i noul, iatl eroul tlu, iatl plrintele tlu, iatl creatorul
cununii tale:"
o1
.
\enera(ia i admira(ia se citete in versul eminescian:
,,tean, ,tean, Lomnul sant, / Ce nici in ceruri samln
nare / Cum nare seamln pe plmant"
o2
.
Lin venera(ie adancl pentru ,tean cel Mare, Mihai
Lminescu i al(i tineri de nlde}de pentru neamul roma
nesc au oranizat cu mari strldanii estivitl(ile de la
lutna din 1871. La vibrantele apeluri ale studen(ilor de
la \iena pentru slrbltoarea de la lutna, studen(ii ro
mani de la laris declarau in rlspunsul lor cl ei vld in
personalitatea \oievodului ,tean cel Mare ,o iurl
supreml", deoarece in el sa intruchipat ,concep(iunea
unei sinure komanii". Oranizatorii memorabilei
ceremonii de la lutna scriau despre ,tean\odl cl a ost
,cel mai mare aplrltor al romanismului in Orient i al
civiliza(iei cretine in secolul al \\lea.
Ll a inrant incursiuni barbare, nu numai spre loria
i ericirea na(iunii romane, ci i spre binele Luropei
intrei"
o3
. le rontispiciul arcului de trium ridicat de ei
la intrarea in Mlnlstirea lutna strllucea inscrip(ia: ,Me
moriei lui ,tean cel Mare, mantuitorul neamului".
lstoricul Limitrie Onciul de la 8ucureti spunea
atunci, la lutna: ,,teane, mlrea(l umbrl, revarsl lu
mina ta asupra noastrl i asupra neamului tlu intre i
spre aptele iubirii de (arl, ale iubirii de neam, ale iubi
rii de lee, virtu(i prin care tu strlluceti in veacuri". La
pu(in timp apoi, se lcea un indemn care a i ost urmat,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o41
i va i mereu urmat acum dupl recunoaterea deplinl
a sin(eniei \oievodului ,tean: ,... ar i de dorit ca tot
romanul, cel pu(in o datl in via(a sa, sl mearl la Mlnl
stirea lutna spre a se inchina la mormantul unde zac
osemintele acestui mare erou".
Cand se implineau patru veacuri de la trecerea \oie
vodului ,tean la cele venice, in 1904, la Academia ko
manl, preedintele de atunci, lon Kalinderu, a rostit
tuvantu| !c s|avirc, care, ,ascultat in picioare de cei de
a(l, a ost primit cu pioasl emo(iune"
o4
. Ziua de come
morare 2 iulie a ost atunci numitl ,o zi santl"
o5
.
lon Kalinderu arlta in Cuvantul slu cl marele ,tean
\odl ,a ost un erou al cretinltl(ii i al civiliza(iei care
atunci renltea i nea arltat la to(i drept ceea ce sun
tem: implinitori ai voin(ei lui Lumnezeu aici, pe pl
mant..."
oo
.
Cu acelai prile}, episcopul Atanasie al kamnicului
spunea: ,,tean\odl este sant pentru aptele sale cele
mari, pentru smerenia, dreptatea i credin(a sa...: A ost
un plrinte indurltor dorind ericirea tuturor, insule(it
de credin(a in Lumnezeu intru toate clile sale, vrednic
de draostea i cinstea tuturor. Leci pentru aceasta la
numit sant. Ll ia lcut numele nemuritor i ia asiu
rat slava cea venicl... A urmat Mantuitorului, Care i
a dat via(a rlscumplrare pentru lume... Le aceea petre
ce acum in locaurile drep(ilor i, ca unul ce a slu}it
Mantuitorului, este cinstit de 1atll cel ceresc"
o7
.
Ca un solemn: i pltrunzltor lelmant suna atunci
i cuvantul lui Spirularet: ,cand inimile tuturor roma
nilor bat impreunl, insule(ite la amintirea lui ,tean cel
o42
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Mare i Sant, sl ie leltura care sl ne uneascl pe to(i
in acelai and de iubire de (arl i de sacriiciu pentru
loria i tlria ei"
o8
.
lroesorul de teoloie din Cernlu(i, N.1. 1arnavski,
mlrturisea la lutna in 1904: ,Numai Lomnul a putut
planta in inima lui ,tean o enerie lrl seamln de mare,
a putut intlri bra(ul lui cu o putere clreia nu a putut
rezista nimeni"
o9
.
Ziarul ,Lpoca" din 8ucureti (nr. 184 din 1904} i
,1ribuna" din Arad (nr. 124 din 1904} scriau: ,Le prin
toate unhiurile unde se vorbete limbamuml au venit
(la lutna} in pelerina} pios nenumlra(i romani, ca sl
aducl prinosul lor de venera(ie , moatelor binecuvan
tate ale lui ,tean" (,Lpoca"}, ziarul din Arad, sub titlul
,lleca(ivl neamuri..." scria: ,lodoaba neamului nos
tru, mlritul voievod ,tean cel 8un, Mare i Sant,
inll(anduse din mormant dupl patru sute de ani,
primita inenuncherea unui neam intre".
Cand scria painile inchinate cu adancl evlavie i
admira(ie lui ,tean cel Mare, Mihail Sadoveanu nu
pierdea nici un moment din vedere adevlrul con(inut in
cronicile pe care le cerceta cu cea mai mare aten(ie. Me
ditand la episodul cutremurului din Moldova din anul
1471, arlta cl ,etic, cutremurul din 1471 era tllmlcit
de ,tean \oievod ca semn din partea lui Lumnezeu
pentru clderea vrl}mailor sli cei rli, i ca vestire pen
tru cei care trebuia sl purceadl indatl la apte... A
detunat din undul plmantului i sa dat zvon in inll
(ime, pentru ca sl nu mai intarzie domnii i implra(ii,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o43
sl nu se mai desraneze in lene, ci sl purceadl impotriva
lui Antihrist rlzboi pentru credin(a dreaptl".
lntro aureoll de miracol prezintl Nicolae lora tre
cerea la cele venice a binecredinciosului ,tean \oie
vod: ,...pe mormantul lui a ars atunci, (la inropare}
timp de trei zile i trei nop(i, o luminl pe care no aprin
sese nimeni"
70
.
lrincipesa Martha 8ibescu scria la saritul deceniu
lui al patrulea: ,,tean este i astlzi in 8ucovina stlpanul
netllduit al (lrii. Ll domnete sinur. Ll se all peste
tot. Aceastl prezen(l prelunitl in absen(l, aceastl via(l
ce urmeazl dincolo de moarte..."
71
.
latriarhul lustin Moisescu scria, pe cand era mitro
polit al Moldovei, in 19oo: ,Mlritul domn ,tean cel
Mare, care aezase (ara pe stalpii puternici ai biruin(elor
sale..., ii plecase runtea incoronatl de slavl i cinste
inaintea Ziditorului a toatl lptura..., i sa purtat ca pl
rinte i rate a(l de to(i cei aplsa(i de silnicii i impre
sura(i de prime}dii..."
72
.
ln lelturl cu canonizarea Santului \oievod ,tean
cel Mare de cltre 8iserica noastrl prin Santul Sinod in
anul 1992, trebuie sl men(ionlm cateva no(iuni de
ahioloie ortodoxl, de drept bisericesc, principii sta
bilite pe temeiul invl(lturii domatice ortodoxe.
lrin canonizare se in(elee actul solemn prin care
8iserica recunoate, declarl i aazl pe eroii dreptei
credin(e adormi(i in Lomnul in randul sin(ilor pe care
ea ii venereazl. Cuvantul vine de la cuvantul recesc
,canon" cataloul in care se inscriau numele sin(ilor
o44
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
i ziua trecerii la cele venice. Acesta este sensul i in
8iserica noastrl trecerea, inscrierea sau aezarea in
canonul, cataloul sin(ilor, spre a li se ace cu laudl i
cinste pomenirea i spre a li se inll(a rulciuni, ca unor
a}utltori i mi}locitori ai darurilor celor dumnezeieti pe
lanl tronul Celui lrea lnalt.
ln calendarul 8isericii, in clr(ile de slu}bl, lsim
enumera(i, men(iona(i sin(ii \echiului 1estament, apoi
Sin(ii Apostoli, martiri, mlrturisitori, Sin(ii llrin(i i
mari Lasclli ai 8isericii, llrin(ii Cuvioi din via(a mona
hall, marii binelcltori ai credin(ei i ai 8isericii, luptl
tori pentru dreapta credin(l, simpli ostai sau domni
tori, implra(i. Lintre cei aminti(i ace parte i Santul
\oievod ,tean cel Mare. ,Luptltorii pentru 8isericl
sunt luptltori pentru lristos, sunt mari binelcltori ai
8isericii i opera lor, lucrarea lor binecuvantatl a ost i
trebuie sl ie privitl ca iind un semn al credin(ei lor
sinte i al prosllvirii lor de cltre Lomnul cu puteri
biruitoare asupra vrl}mailor Lui"
73
.
lstoria 8isericii ne aratl cl ini(iativa pentru aezarea
eroilor credin(ei cretine in randul sin(ilor a avuto in
totdeauna poporul dreptcredincios prin evlavia sa curatl
i prin impreunlincuviin(area clerului i episcopilor.
Lvlavia poporului, ca i in cazul mlritului \oievod ,te
an, a ost aceea care a identiicat pe adevlra(ii sin(i
luptltori i eroi
74
.
ln baza doctrinei cretine, in baza randuielilor con
sacrate de practica i de tradi(ia bisericeascl a Ortodo
xiei, Santul Sinod al unei 8iserici autoceale este pe
deplin competent, deci indreptl(it, sl procedeze la
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o45
canonizarea Sin(ilor ei care rlspund acestor randuieli
spre a i aeza(i in randul sau canonul sin(ilor.
Condi(iile de ond sunt: 1} Ortodoxia neindoielni
cl a credin(ei, 2} lrosllvirea lui de cltre Lomnul cel
pu(in printrunul din urmltoarele daruri sau puteri:
a} puterea de a sueri moartea martiricl pentru dreapta
credin(l, b} puterea de a inrunta orice prime}dii sau
chinuri pentru mlrturisirea dreptei credin(e, panl la
moarte, c} puterea de ai inchina via(a celei mai desl
varite trliri morale i reliioase, d} puterea de a slvari
minuni in via(l sau dupl moarte i e} puterea de a aplra
i de a slu}i cu devotament eroic credin(a i 8iserica
Ortodoxl, 3} klspandirea miresmei de sin(enie dupl
moartea lui i conirmarea acesteia prin cultul spontan
pe care il acordl poporul credincios, numlrandul in
rand cu sin(ii. Le la indeplinirea acestei condi(ii pot
ace excep(ie mucenicii dreptei credin(e.
Lxisten(a condi(iilor de ond, i anume, existen(a
neindoielnicl a primei i a celei de a treia care poate
lipsi numai in cazul martirilor , ca i a oriclreia dintre
cele enumerate la cea de a doua, indreptl(ete autori
tatea bisericeascl, Santul Sinod, sl procedeze la actul
de canonizare
75
.
lrin canonizarea Santului \oievod ,tean cel Mare
al Moldovei, in anul mantuirii 1992, se pecetluiete
sinodal cultul pe care, de veacuri, poporul roman il adu
ce sllvitului nostru domnitor, se toarnl pentru eterni
tate untdelemnul draostei, al prosllvirii i al venera(iei
in cinstita candell de la mormantul Santului voievod i
erou de la lutna strlbunl.
o4o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Santul ,tean cel Mare este de acum inainte aezat
canonic ca un mlrlritar de mare pre( in coroana 8ise
ricii Ortodoxe komane, din 1992, cand Santa noastrl
8isericl a mai canonizat i pe Santul Cuvios Cherman
din Lacia lonticl (Lobroea}, pe Santul lerarh Chelasie
de la kame(1ransilvania, pe Santul Laniil Sihastrul, pe
Santul lerarh Leontie de la kldlu(i, pe Santul Cuvios
loan de la lrislop, pe Sin(ii martiri Constantin \odl
8rancoveanu cu cei patru ii ai sli, Constantin, ,tean,
kadu, Matei i setnicul lanache, pe Santul lerarh mar
tir Antim lvireanul, pe Santul lerarh losi Mlrturisito
rul din Maramure, pe Santul preot mlrturisitor loan
din Cale i pe Santul preot mlrturisitor Moise Mlcinic
din Sibiel, pe Santul Cuvios Antonie de la lezerul\al
cea, pe Santul ierarh losi cel Milostiv mitropolitul
Moldovei i pe Santul cuvios loan lacob de la Neam(u
(lozevitul} precum i proclamarea Luminicii Sin(ilor
romani, Luminica a lla dupl kusalii.
Mare eti, Loamne, i minunate sunt lucrurile 1ale,
i nici un cuvant nu este dea}uns spre lauda minunilor
1ale:" Amin.
Mul(umescu(i pentru lecturl i rlbdare iubite citi
torule, cu arhiereti binecuvantlri,
Anul mantuirii 1992
7490 de |a zidirea |umii
Nestor
Mitropo|itu| 0|tcnici
S|4kS|1 S| || uM!|z| |Au4|
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o47
|ote la :u+Jn. ue J.e.J.:.e
1. ,tean cel Mare i Sant, binecredincios domn i aplrltor al
dreptei credin(e, in ,8iserica Ortodoxl komanl", L\ll (1954}, 7, p. 741.
2. Nicolae lora, lstoria lui ,tean cel Mare pentru poporul
roman, Lditura ,Minerva", 8ucureti, 1904, p. 30o.
3. Al. lusar, Athleta Christi, in ,Mitropolia Moldovei i
Sucevei", L\ (1979}, 78, p. 52o.
4. Al. Zub, ,tean cel Mare i renaterea na(ionall romaneascl,
in ,Mitropolia Moldovei i Sucevei", L\lll (1982}, 34, p. 23o.
5. \ezi inscrip(ia pietrei de mormant de la lrobota: ,Acesta este
mormantul roabei lui Lumnezeu Oltea, mama domnitorului ,tean
\oievod care a murit in anul 14o5 noiembrie, 4 i insemnarea de
pe un 1etraevanhel din 1495: ,Acest 1etraevanhel la cumplrat
lo ,tean \oievod, iul lui 8odan i al Oltei i la aezat pentru rua
sa, in biserica cu hramul Adormirea Maicii Lomnului de la 8orzeti,
pe 1rotu..., in anul 1495, luna noiembrie, 3 zile".
o. La un an dupl obtescul sarit al mamei sale, ,tean\odl
ace mai multe danii Mlnlstirii lrobota i spune in hrisov: ,...
pentru suletul i mantuirea sant rlposa(ilor... tatll nostru 8odan
\oievod i... mama noastrl Maria" (c. C.C. Ciurescu, lstoria
komanilor, ll, 1, 8ucureti, 1940, p. 95}.
7. Al. lusar, art. cit., p. 504.
8. Cuvant de inropare ce se zice recete Lpitaion, vechiului
,tean \oievod al \lea, Lomnul |lrii Moldovei, cel ce sau numit
Mare, pentru marile vrednicii i vite}ii ale sale, publicat recent de
N.A. Lrsu, in ,O bi}uterie a literaturii noastre vechi: Cuvant de
inropare vechiului ,tean \oievod, Lomnul 1lrii Moldovei, cel ce
sa numit Mare" din ,Mitropolia Moldovei i 8ucovinei", L\\l
(1990}, 4, p. 13o149.
9. Abia spre saritul domniei, ,tean\odl incepea zidirea unei
biserici la keuseni: ,ln anul 1503 septembrie 8, lo ,tean \oievod
o48
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
... a binevoit i a inceput sl zideascl aceastl bisericl intru numele
tlierii cinstitului cap al sllvitului lrooroc lnaintemerltor loan
8otezltorul, pe acest loc unde a ost tliat capul tatllui slu 8odan
\oievod. ,i pe ,tean \oievod la a}uns moartea... iar iul lui 8odan
\oievod a inll(at cele incepute de tatll slu i a terminat biserica
aceasta in anul 1504, luna septembrie 18".
10. A.\. 8oldur, 8iserica in timpul domniei lui ,tean cel Mare,
in ,8iserica Ortodoxl komanl", L\\\ll (19o4}, 78, p. 729.
11. lr. laul Mihail, kela(ii externe bisericeti ale lui ,tean cel
Mare, in ,Mitropolia Moldovei i Sucevei", \\\lll (1957}, 34, p. 228.
12. Art. cit. ,tean cel Mare i Sant, binecredincios domn i
aplrltor al dreptei credin(e, p. 718.
13. ln kcpcrtoriu| monumcntc|or si o|icctc|or !c arta !in timpu| |ui
Stcfan cc| Marc, lucrare aplrutl sub conducerea pro. M. 8erza, 8u
cureti, 1958, vezi i tu|tura mo|!ovcncasca in timpu| |ui Stcfan cc| Marc
(cu deosebire: Al. Llian, Moldova i 8izan(ul in secolul al \\lea,
p. 97180}, Culeere de studii, precum i: Monumcntc istoricc |isc-
riccsti !in Mitropo|ia Mo|!ovci si Succvci, volum monumental, boat
ilustrat, cu o lrea(l de Mitropolitul }ustin Moisescu i o lntroduce
re de pro. dr. \asile Lrlu( i con. dr. Corina Nicolescu, lai, 1974.
14. Al. lusar, art. cit., p. 304.
15. A.\. 8oldur, art. cit., p. 725 i 727.
1o. lbidem, p. 724.
17. lbidem, p. 723.
18. Cuvantul de inropare..., p. 147.
19. lbidem, p. 147.
20. lbidem, p. 14514o.
21. lbidem, p. 144.
22. lbidem, p. 141.
23. Lupl kepertoriul monumentelor..., p. 302303.
24. \ezi Cuvantarea l.S. Atanasie, Lpiscopul kamnicului, rostitl
la serbarea din kamnicu \alcea in iulie 1904, in ,Slrbltorirea lui
,tean cel Mare i Sant", din rev. ,8iserica Ortodoxl komanl",
\\\lll (1904}, 4, p. .457.
2o. lbidem, p. 137.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o49
27. Claudiu laradais, Comori ale spiritualitl(ii romaneti la
lutna, lai, 1988, p. 492493.
29. lbidem, p. 147.
30. loan 8odan, Locumentele lui ,tean cel Mare, vol. ll,
8ucureti, 1913, p. 319.
31. Ch. Chiblnescu, ,tean cel Mare. lersonalitatea lui re
liioasl (Lxtras din ,\iitorul"}, lai, 1904, p. 18.
32. kepertoriul monumentelor..., p. 5758.
33. lbidem, p. 105.
34. Ch. Chiblnescu, op: cit., p. 19.
35. kepertoriul monumentelor..., p. o1.
3o. l.l. lanaitescu, Contribu(ii la istoria culturii romaneti,
Ldi(ie inri}itl de Silvia lanaitescu, lrea(l, note i biblioraie de
Lan Zamirescu, 8ucureti, 1971, p. 109.
37. Seriu \ictor Cu}bl, \ia(a i luptele lui ,tean cel Mare,
Chiinlu, 1922, p. 29.
38. l. Lrsu, ,tean cel Mare domn al Moldovei de la 12 aprilie
1457 panl la 2 iulie 1504, 8ucureti, 1925, p. 277, i 1. \oinescu,
lortretele lui ,tean cel Mare in arta epocii sale, in culeerea de studii
cit. Cultura moldoveneascl..., p. 477.
39. Seriu \ictor Cu}bl, op. cit., p. 30.
40. l. Lrsu, op. cit., p. 434.
41. l.l. lanaitescu, op. cit., p. 7273.
42. letru Comarnescu, lndreptar artistic al monumentelor din
Nordul Moldovei, Suceava, 19o1, p. 21o218.
43. lurmuzachi, Locumente, ll, l, p. 14.
44. l. Lrsu, op. cit., p. 438.
45. kapoarte din Moldova, in Cllltori strlini despre |lrile
komane, vol. 1, inri}it de M. lolban, 8ucureti, 19o8, p. 148149.
4o. ln Locumentele lurmuzachi, supl. ll, l, p. 22.
47. (ketraerea lui Laski din Moldova, octombrie 15o3}, in
Cllltori strlini despre |lrile komane, vol. ll, inri}it de M. lolban,
8ucureti, 1970, p. o21.
48. Moldova, in Cllltorii..., vol. ll, p. o40.
o50
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
49. Macie} Str,}kovski, Men(iuni despre cllltoria prin |ara
komaneascl i Moldova, in Cllltori..., vol. ll, p. 449450.
50. lbidem, p. 450.
51. lbidem, p. 452.
52. lbidem, p. 454.
53. lbidem, p. 454.
54. lbidem, p. 454. Acest cantec vechi sa plstrat panl in
secolul al \l\lea in circula(ia olcloricl (vezi 8.l. ladeu, loan \odl
cel Cumplit},p. o3.
1ext din 8asarabiaebruarie 1992 :
Cand a ost sl moarl ,tean
Multl }ale a ost in (arl
,i la patul slu de moarte,
1o(i boierii sadunarl.
llane dealu, plane valea,
llan pldurile bltrane,
,i poporul in hohot plane,
,Cui ne lai pe noi, Stlpane?"
,Lu vl las in ri}l mare,
ldealul meu cel sant,
Sl sta(i stra}l la hotare
Sl plzi(i acest plmant".
1ristli mlnlstirea lutna,
Mii de clopote dau veste,
,tean\odl al Moldovei
,tean\odl nu mai este.
Sarltlm prin apta noastrl,
1uturor necontenit,
Cl prin neamul slu in lume,
,tean\odl na murit:
55. lbidem, p. 454. \ezi i Lxtracte din cronica polonolitvanl
a lui M. Str ,}kovski, in ,Arhiva istoricl a komaniei", tom. ll,
8ucureti, p. 8.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o51
5o. Criore Lreche, Letopise(ul |lrii Moldovei, edi(ie inri}itl,
studiu introductiv, indice i losar de l.l. lanaitescu, Ldi(ia a 2a,
(revlzutl} 8ucureti, 1958, p. 120121.
57. \ezi: l Macabei lll\ i \lll\.
58. Al. Zub, art. cit., p. 239.
59. Calendarul pentru romani pe anul 1859, p. 124.
o0. Costache Neri, Scrieri socialpolitice, studiu introductiv,
antoloie, note i comentariu de Lmil 8oldan, 8ucureti, 1978, p. o5.
o1. lraclie lorumbescu, Lesmormantarea domnilor Moldovei
in catacombele monastirei lutna, in ,Calendarul pentru romani",
din 1857, p. 7375.
o2. M. Lminescu, loezii postume. Anexe, note i variante. Lxer
ci(ii..., Ldi(ie criticl inri}itl de lerpessicius, 8ucureti, 1958, p. 3o2.
o3. Claudiu laradais, op. cit., p. 108.
o4. \ia(a i aptele lui ,tean cel Mare i 8un domnul Moldovei,
de Ceore Catanl, Sibiu, 1898, p. 135, Cuvant de sllvire lui ,tean cel
Mare Lomnul Moldovei, de loan Kalinderu, (8ucureti}, 1904, p. o.
o5. Cuvant de sllvire..., p. 7.
oo. lbidem, p. 11.
o7. Lpiscopul Atanasie..., Cuvantarea cit., p. 453454, 458.
o8. Cuvantarea Lomnului Spiru laret (inutl la serbarea din
8ucureti, in Slrbltorirea lui ,tean cel Mare i Sant, in ,8iserica
Ortodoxl komanl", \\\lll (1904}, 4, p. 447.
o9. Cuvantarea Lomnului N. \. 1arnavschi la serbarea de la
lutna, in Slrbltorirea..., rev. cit., p. 449450.
70. N. lora, op. cit., p. 310.
71. lrincipesa 8ibescu, Atletul lui lristos..., in ,Artl i tehnicl
raicl", 8ucureti, Caietul o, Lec. 1938Martie 1939, p. 22.
72. lopas la cinci veacuri..., in ,Mitropolia Moldovei i
Sucevei", \Lll (19oo}, 78, p. 424425.
73. lr. pro. Liviu Stan, Lespre canonizarea sin(ilor in 8iserica
Ortodoxl, in ,Ortodoxia", ll (1950}, p. 2o5, 2o02o2.
74. lbidem, p. 2o8.
75. lbidem, p. 272273 i 278.
o52
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
2. kLCAClLNl
1kOlAk l
plrltor neinricat al credin(ei i al patriei
strlbune, mare ctitor de llcauri sinte, ,teane \oie
vod, roal pe lristos Lumnezeu sl ne izblveascl, din
nevoi i din necazuri.
1kOlAk ll
einricat aplrltor al dreptei credin(e tea
avut pe tine 8iserica lui lristos binecredinciosule \oie
vod ,tean, pentru care mare, bun i sant, tot poporul
tea numit i tea cinstit pe tine cel care cu puterea lui
Lumnezeu ai biruit pe vrl}maii (lrii i ai intreii creti
nltl(i. Lrept aceea noi pururea te avem intlritor cre
din(ei noastre ortodoxe i al (lrii plrinte ocrotitor prin
rulciunile tale cltre Lumnezeu.
CONLAC
ubind pe Lumnezeu cu adevlrat sllvite
,teane, sinte biserici i mlnlstiri ai inll(at, pe cei
slraci ai a}utat i pe cei rei(i iai iertat, pentru aceste
apte ale tale, Lumnezeu (ia dat in(elepciune i putere
ca sl biruieti pe vrl}maii (lrii i ai credin(ei cretineti,
drept aceea noi plrinte te numim i te cinstim.
_
_
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o53
lCOS
e tine sinte ,teane te laudl mul(imea
cetl(ilor ca cele ce (iau ost scut de aplrare in lupta cu
vrl}maii (lrii i ai dreptei credin(e, pe tine te pomenesc
neincetat in sintele llcauri de inchinare cl leai dat
tlria credin(ei i rumuse(ea Luhului Sant, pe tine
mul(imile cllulrilor impreunl cu to(i rultorii 8isericii
noastre dreptmlritoare te au pururea in sintele lor
rulciuni ca cel ce ai iubit podoaba casei lui Lumnezeu
inzestrand cele trebuitoare sintelor slu}be prin care se
sllvete Lumnezeu cel ce dl in(elepciune, putere i
biruin(l celor ce se tem de Ll.
3. LlN ACA1lS1
CONLAC 1
plrltorului cretinltl(ii, binecredincio
sului voievod al Moldovei, care cu dreptate i cu draos
te a carmuit poporul incredin(at lui de Lumnezeu, pil
duitorul smereniei cretine i al iertlrii celor ce iau
lcut rlu, celui cinstit i iubit ca un plrinte, sllvitului
voievod sli strilm: 8ucurlte ,teane, binecredincios
voievod, aplrltor al cretinltl(ii:
_
_
o54
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
lCOS l
lscut in binecuvantatul plmant al Mol
dovei din dreptmlritori cretini, voievodul 8odan i
doamna Oltea Maria, din pruncie ai ost crescut in dra
ostea de neam i credin(l strlmoeascl pentru aceea
llsuim:
8ucurlte cl din copillrie ai iubit buna podoabl a
casei lui Lumnezeu,
8ucurlte, ctitorul multor mlnlstiri i biserici din
|ara Moldovei,
8ucurlte cl i in 1ransilvania i Muntenia ai zidit
llcauri sinte,
8ucurlte cl prin acestea ai intlrit i contiin(a uni
tl(ii de neam,
8ucurlte cl i la mlnlstirea Zoraul ai ctitorit cu
multl draoste cretineascl,
8ucurlte cel care cu ne(lrmuritl dlrnicie ai impo
dobit sintele biserici pe care leai ctitorit,
8ucurlte cl prin aceasta Lumnezeu (ia sin(it via(a ta,
8ucurlte cl prin inll(area de biserici i mlnlstiri ai
intlrit credin(a ortodoxl,
8ucurlte cl prin zidirea lor ai adus laudl i mul(u
mire lui Lumnezeu,
8ucurlte cl zidind biserici pe temeliile i pe locurile
altora mai vechi ai cinstit pe inaintai,
8ucurlte cl prin aceasta ai arltat vechimea credin
(ei noastre vestitl noul de Santul Apostol Andrei,
8ucurlte ,teane, binecredincios voievod, aplrltor
al cretinltl(ii:
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o55
CONLAC o
unoscand cl diavolii i slu}itorii lui sunt
birui(i numai cu postul i rulciunea la acestea ai alerat
pururea cu umilin(l i credin(l cantand lui Lumnezeu:
Aleluia:
lCOS o
ubind statornic pe lristos pururea teai in
dreptat cu draoste cretineascl cltre cei din nevoi, ra(i
mai mici ai lui lristos pentru care rlim unele ca acestea:
8ucurlte a}utltorul celor slraci,
8ucurlte cl pe ei iai iubit pentru draostea lui lristos,
8ucurlte cl iai ocrotit de llcomia celor prea boa(i,
8ucurlte cl multe amilii tinere ai a}utat,
8ucurlte cl milosteniile tale bucurie mantuitoare au
adus celor slraci,
8ucurlte cl miluirea slracilor scarl cltre cer (i sa lcut,
8ucurlte cl rulciunea i postul cu milostenia leai unit,
8ucurlte cl milostenie lcand iconom credincios al
darurilor lui Lumnezeu teai arltat,
8ucurlte cl prin bol(iile plmanteti lcute milo
stenie, cele duhovniceti ai aonisit,
8ucurlte cl implr(ind cele striclcioase i trecltoare,
cele nestriclcioase i venice ai aonisit,
8ucurlte invl(ltorule al milei i prietenul slracilor,
8ucurlte cl nu (iai lipit inima de bol(iile plmanteti,
al cretinltl(ii:
_
_
o5o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
CONLAC 12
unoscand cl taina intruplrii lui Lumne
zeu i indumnezeirii omului se descoperl cel mai bine
prin sintele icoane i slu}bele bisericeti in sintele ll
cauri de inchinare pe acestea tu ni leai llsat motenire
santl ca sl putem canta lui Lumnezeu cu adevlrat: Aleluia:
lCOS 12
tat de mult ai iubit (ara i poporul incat
la moartea ta ai ost plans de to(i ca un plrinte, iar irea
plmanteascl dealurile i pldurile i ele sau tanuit cu
amar dar manainduse cu incredin(area cl vei rlmane
duhovnicete in chip tainic mai departe aplrltor i ocro
titor al tuturor pentru care noi i(i aducem laude ca acestea:
8ucurlte cl eti plrta la durerile ce lea indurat po
porul tlu dea lunul veacurilor,
8ucurlte cl in mormant iind multl durere ai sim(it
la rlpirea 8ucovinei,
8ucurlte cl multl nlde}de ne dai in dobandirea
dreptl(ii noastre,
8ucurlte cl la mormantul tlu aduni pe tinerii iubi
tori de neam i cinstitori ai strlmoilor,
8ucurlte cl mormantul tlu loc de manaiere i inll
(are suleteascl ni sa lcut,
8ucurlte cl inenunchind inaintea mormantului tlu
te sim(im cl nu ai murit, ne dai tlrie vrerilor noastre sin
te i lumina andurilor noastre pentru neam i credin(l,
8ucurlte cl lasul tlu se ace auzit i prin sunetul
clopotului 8ua,
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o57
8ucurlte cl ne cllluzeti cu lumina candelei ce strl
}uiete permanent aprinsl la mormantul tlu,
8ucurlte cl pace, nlde}de i bucurie duhovnice dai
suletelor noastre atunci cand asupra noastrl se nlpus
tesc urtunile nlvllirilor dumanilor neamului i ai
credin(ei noastre,
8ucurlte cl la auzul numelui tlu orice url rlu voi
toare amu(ete,
8ucurlte cl la pomenirea zilei tale de strlmutare la cele
venice 2 iulie aduni la mormantul tlu pe to(i iii
neamului intrun cuet i in aceeai sim(ire romaneascl,
8ucurlte cl tu insuli in(elepciune i pricepere slu}i
torilor cuvantului ce cu iscusin(l versuiesc i povestesc
vite}ia aptelor tale,
al cretinltl(ii:
CONLAC 13
tand inaintea mormantului tlu sllvite ,te
ane cinstim pomenirea ta, lludlm aptele tale minunate
prin care ai aplrat credin(a noastrl strlmoeascl i in
treaa cretinltate, lludlm milostivirea i iubirea ta
cretineascl prin care ai iertat pe cei ce (iau lcut (ie
rlu, ne rulm lui Lumnezeu ca sl ne invredniceascl i
pe noi sl urmlm aptele tale chezluitoare de mantuire
ca impreunl cu tine sl cantlm lui Lumnezeu: Aleluia:
Amin:
_
_
o58
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
X\. êlodii
oo0
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
oo1
êlodii
LkACLL MAMLl lLClOkA,
lnormatoare:
Ludmila Cleos, a.n. 1924,
Ldine(
_
oo2
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
NANl, NANl, COllLA,
lnormatoare:
Caterina Melnicenco, a.n. 1918,
Kamaovka, lsmail
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
oo3
M L L O L l l
SA 1L lACl LN \l1LAZ MAkL
lnormatoare:
Luenia 8lllnescu, a.n. 1930,
kou, Cahul
oo4
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
NANl, NANl, LkACLL MAMLl
lnormatoare:
Nina Aldea, a.n. 192o,
Suvorov, \ulclneti
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
oo5
M L L O L l l
lL \AklLkl LL MLN1L
ooo
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
SCLLA|l, SCLLA|l, 8OlLkl MAkl
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
oo7
M L L O L l l
a. LA lOAk1A LA ,1LlAN \OLA
oo8
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
b. LA lOAk1A LA ,1LlAN \OLA
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
oo9
M L L O L l l
,1LlAN CLL MAkL
o70
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
lN CLk1L LA ,1LlAN \OLA
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o71
M L L O L l l
MAMA LLl ,1LlAN CLL MAkL
\ersuri: L. 8olintineanu
Muzicl: A. llechtenmacher
o72
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o73
M L L O L l l
o74
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
AkCA,LL
\ersuri: C. 1lutu
Muzicl: l. \orobchievici
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o75
M L L O L l l
o7o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o77
M L L O L l l
lMN lLS1l\
\ersuri: 1. ,teanelli
Muzicl: C. lorumbescu
o78
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o79
M L L O L l l
o80
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
lAlLL|l lkA|l
Notat de l. Cioroariu
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o81
M L L O L l l
o82
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
CAN1LCLL LLl ,1LlAN \OLA
\ersuri: A. Alecsandri
Muzicl: Cavriil Musicescu
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o83
M L L O L l l
o84
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o85
M L L O L l l
o8o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o87
M L L O L l l
LA MOAk1LA LLl ,1LlAN
o88
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o89
M L L O L l l
o90
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
LL,1LAl1A1L, kOMANL
\ersuri: A. Mureanu
Muzicl: A. lann
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o91
M L L O L l l
o92
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
M L L O L l l
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o93
M L L O L l l
o94
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Closar
A
Acioa|c adlposturi, colibe
A (sc) aco|csi a se (ine de capul cuiva cu dumlnie
Aga dreltorie militarl, e al aiei, }andarmeriei sau al
poli(iei, oi(er din armata otomanl
Aga|c oi(eri ai armatei turceti
A agrai a intreba
AIunII..I talhari
Anta| butoi
Apro! ecior de boier dat la curtea domneascl pentru a
slu}i pe domn ca pa} sau ca scutier
Araci (haraci} bir, tribut anual pe care (lrile supuse il
pllteau turcilor
Arcas otean inarmat cu arc
Arc|c|u:a veche arml de oc, asemlnltoare cu puca sau
cu mucheta
Armas marc mai zis i velarma, marele dreltor, care
supraveheazl inchisorile i execu(iile
Arma!ic oaste
Armasc| slu}ba subaltern al velarmaului
Armcrii blazoane, steme
Arnaut osta al stlpanirii, potera, mercenar, leeiu, osta
cu leal in oastea domnilor anario(i, de oriine albanezl
Arnautic corp de mercenari in armata otomanl
Aspru monedl turceascl, divizionarl, de arint
Augur prevestire, semn bun
Avanic exploatare, silnicie, asuprire
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o95
8
8aia vechea capitall a Moldovei
8a|mct cal tltlresc
8a|imc:uri bombarde, tunuri de mare calibru
8anicra, |an!icra lamurl, stea, drapel
8ari| co impletit cilindric in care se ascundeau otenii la
bltllie
8ci uvernatorul unei provincii, al unui ora
8ci|ic prestare de muncl in olosul domnitorului ori
sultanului
A |c|i aici: a }upui
8crg|c|it copleit de triste(e, ura(it
8csc|ic erestrlu
8cs|caga clpitan de belii
8cs|iu soldat turc de cavalerie
8i!iganic dihanie
8inis hainl boiereascl pentru solemnitl(i clptuitl la
marini cu blanl
8irnic persoanl supusl la bir
8o|! aici: prl}inl de sus(inere la cort
A |orfai, a |on|ai aici: ,ai hiorli ma(ele"
8uciumc| aici: trunchi de arbore
8u|uc|as comandant de buluc (unitate militarl alcltuitl din
o sutl de solda(i, arnlu(i ori seimeni}, suta hotno
8u:!ugan hioal, mlciucl din lemn cu mlciulia (intuitl
sau in intreime din ier, olositl drept arml de luptl in
timpurile vechi.
C
ta|anita manta, hainl lunl de blanl, cusutl cu ireturi
i purtatl de domnitor sau de boieri la solemnitl(i
ta!ana sclavl in haremurile turceti
C L O S A k
o9o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
ta!iu }udecltor turcesc
taftan manta albl, lunl i larl, impodobitl cu ir de aur
sau de mltasl, pe care o purtau domnitorii i demnitarii
taic luntre lunl i inustl, incovoiatl la capete
taimacan, caimacam loc(iitor al unor demnitari (turci} sau
al domnitorului
tapot manta boiereascl sau militarl
tastc|an persoanl care stlpanete un castel sau care
locuiete intrun castel
tapuc|c|aia conducltorul capuiilor, ambasadorul dom
nitorului pe lanl loartl
tatastif reistru, condicl
ta|arasi oteni cllare, care plzeau hotarul dinspre Lunlre,
avand i atribu(ia de a duce vetile cltre i de la domnie
tapcan, capcaun iin(l mitoloicl cu cap de caine, care de
vora oamenii
A casac|i a clslpi, a mlcellri
tatana osta, soldat
tarmoji co}i de paine uscatl
tcacau chipiu militar
A cc|ui a se inela
tcprag ciucure de bumbac sau de mltasl care impodobete
imbrlclmintea
A cctcra a rua, a sltui, a certa
t|c|ca (c|c|a) manta (lrlneascl
t|cir ira de chei
t|c||as chelbos, care are chelbe
A c|c:asui a aranta, a ira, ai asuma rlspunderea pentru
cineva sau ceva
t|i|a mlsurl veche de reutate, de circa 430 r.
A c|iti a potrivi, a nimeri
t|i|ic odli(l dintro mlnlstire, unde locuiete un cllulr
sau o cllulri(l
C L O S A k
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o97
t|ivara chipiu inalt, mai ales din metal
tiapcc chipiu
tiair aici: ra}d
ticpcan hainl boiereascl, scurtl
tin ran, dreltorie, demnitate
tioc|ina partea dindlrlt la a, de obicei cu doul capete, de
care se leau desaii
tio|tar plturl impodobitl, care se pune sub a
tio|o!ar slu}ba de ran mediu care avea in ri}l incll(l
mintea domneascl i a intreii cur(i
tio|nav mutilat, ciuntit
tior|agiu comandant de ieniceri
t|a!a morman
t|uccr dreltor
to|u: instrument muzical aeroon de tipul luierului sau
cavalului, in alte variante cobzl.
toftiric stol pre(ioasl
to|| aici: pulbere, pra de pucl
to|op clop, plllrie
tomanac acoperlmant de cap de orml cilindricl al cllu
lrilor
toman! masl de pomenire a unui mort
tomis dreltor care avea in ri}l ra}durile i herheliile
domneti
tonac curte boiereascl
tontus, contas hainl blrblteascl scurtl panl la brau, de
obicei imbllnitl, purtatl de (lrani
topi| !c casa pa}
tor!ita aici: coarda arcului
tor!on aici: ir de posturi de pazl aezate in lunul rani(ei
torn instrument muzical aeroon, olosit la vanltoare i
pentru semnalizlri in timp de rlzboi in vechime.
tornovat unie cu care se leal caii
C L O S A k
o98
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
tor|a inrlditurl pentru vite
tatun bordei
trai ree
trama|uit cltrlnit, suplrat peste mlsurl
truciat participant la expedi(iile cu caracter militar, ora
nizate in evul mediu de Luropa occidentall in orientul
Mediteranei, care, sub pretextul eliberlrii mormantului
lui lristos de sub turci, aveau, de apt, scopul de a cuceri
noi teritorii
tuca clciull de orml inaltl, impodobitl cu pene de stru(
i imbrlcatl cu catiea aurie, pe care sultanul o dlruia
domnitorului la urcarea pe tron
tuirasicr soldat cu platol, cu cuirasl
tu|og|u soldat turc, inanterist, pedestra
tum|ara mortier, aruncltor de obuze
tuminccatura implrtlanie
tupar boierna, a}utor al paharnicului
b
ua|i|a dare, impozit
ua|| alb, curat, ina, minunat
uara|ani solda(i de ardl, pedestrai inarma(i cu sane(e,
recruta(i dintre leeii
uar!a suli(l, cu var metalic, ascu(it
uata aici: datinl
uanaci mari, crescu(i
uara| bucatl, halcl
uccan aici: conducltor al unui coleiu de preo(i, al unei
institu(ii reliioase sau al unui local de cult
uc|i|asa capul deliilor, lrzii domneti
uc|iu inamic roaznic la inl(iare, crud
uc:g|in aici: slritura calului in doul picioare, loviturl de
rau sau de pinteni
C L O S A k
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o99
uisma, !ijma ,dare in bucate", suportatl de iobai, vite}ii
in rlzboaie erau scuti(i de diml
uivan consiliu alcltuit din setnicii tronului, avea atribu(ii
administrative, politice i }uridice
uivictar dreltor inslrcinat cu instrumentele de scris i
cllimlrile domneti
uragoman tllmaci, interpret
uric aici: punctul culminant al unei ac(iuni, care se
desloarl in timp, miez, toi.
uu|as luntre mare
uu|ama hainl de ceremonie, purtatl de domni i de boieri,
lcutl din stol scumpl, impodobitl cu blanl i cu patale
uura|iu aici: sunltor
uur!a arml de oc
I
|!cc|iu slu}itor la curtea domneascl
|iciu consulul unei (lri europene pe lanl loarta Otomanl
|rtagan iataan
|tac iatac
I
|a|cc, fa|ci veche mlsurl de supraa(l de plmant =14322 m
2
|a|conct tun de calibru mic
|atca aici: mal
|crmcnca hainl scurtl panl la brau
|irman ordin, poruncl
||inta arml de oc
|umc!cnic val dens de um, ierlrie
|ustas llncier, osta inarmat cu ute, care lcea parte din
arda domneascl
|ustc lance, suli(l
C L O S A k
700
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
u
0a||cn veche monedl de aur, care a circulat i in (lrile
romane panl la mi}locul secolului doulzeci
0a|cra corabie cu panze i vasle
0a|ion corabie
0a!c clllu, ealat
0camic casl de rulciuni, templu mahomedan
0crct un el de suli(l cu care se antrenau la (intl turcii
0|iaur porecll datl de turci celor de altl credin(l decat cea
mahomedanl
0uar! soldat
0ugiuman clciull inaltl de samur, purtatl de domnitori i
de boieri ca semn al demnitl(ii lor
B
uamgcr, |angcr pumnal mare, incovoiat, care se purta
odinioarl la brau, }unhier
uan conducltor al tltarilor
uaraci tribut anual, pe care il pllteau sultanului (lrile
supuse turcilor
uaramin aici: viteaz
uarmati tunuri (termen arhaic olosit in 8ucovina}
uarsa plturl sub aua calului
uatman unul dintre cei dintai boieri de divan din Moldova,
inslrcinat de domn cu comanda intreii otiri, mare spltar
ua:na vistierie
ua:na!ar vistiernic
ua|uc bucatl, lraml
uargau vas mare de lut pentru iert mlmllia
uar:o| aici: iret, litan
uogcac co pentru um
uo|ca lllie, zomot
C L O S A k
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
701
uotnog clpitan pe o sutl de ostai
urisov act domnesc ce servea in oranduirea eudall cu titlu
de proprietate, de privileiu etc.
uu|a aici: iin(l demonicl a pldurii
uusar soldat din cavaleria polonezl i mahiarl
uu:mct venit al (lrii
I
|asacciu slu}itor de pazl
|aspis piatrl semipre(ioasl tare i opacl, de culoare verde,
albenl sau roie
||risin ir de mltasl rlsucitl
|cosari monedl de aur sau arint
|cniccr soldat in vechea inanterie turceascl (recrutat din
tre copiii turci(i ai popoarelor cretinilor}
1..l.I. depozit pentru pra de pucl
||ic pieptar (lrlnesc
|mam preot mahomedan
|minca incll(lminte cu varul ascu(it de modl turceascl,
purtatl in trecut
|pingca manta blrblteascl
|rtic variante: mirtic, nirtic, nir(l, unitate de mlsurl de
capacitate de aproximativ 12 ocale
|scoa!a militar trimis in recunoatere
|spravnic e al administra(iei i al poli(iei unui }ude(
uc i:noava din nou
A i:vo!i a nlscoci, a crea, a inventa
J
japsa, jacsa baltl micl ormatl dupl revlrsarea raului, iind
inchisl din toate plr(ile, scade i seacl treptat
jaristc loc pustiit, par}ol
A jccui a }eui, a prlda
C L O S A k
702
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
A jctnicui a impiedica
joimir soldat plltit, mercenar
ju!ct aici: }udecatl
jugan cal castrat
jupan boier
I
|m|airat leat cu blieri, curele sau soare colorate
A impana a in(esa, a impanzi
A ingaima a vorbi nedesluit, a sta la indoiall
A ing|oti a aduna oastea, a o concentra in vederea unei lupte
A intuna a da nlvall cu zomot mare
A intina a spri}ini oarte pu(in, a ace abia sl stea in picioare
(copacii}
|n:cnat imbrlcat in zale
I
|ancc, |ancic veche arml de atac, ormatl dintro verea
lunl de lemn cu var ascu(it din ier, suli(l
|ancicr soldat de cavalerie, inarmat cu o lance
|ascaioara monedl veche de araml, micl
|aturis allturi
|auta vechi instrument muzical cordoan, asemlnltor cu
cobza
|ca|, p|. |csi termen mai vechi prin care moldovenii ii
numeau pe polonezi
|cat an
|co|ta liotl, mul(ime, loatl
|ctopisct scriere cu con(inut istoric a vechilor cronicari, in
care evenimentele sunt inreistrate in ordine cronoloicl,
cronicl
|cvintc(c) voinic, viteaz
A sc |i|ovi a se deslta, a petrece
C L O S A k
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
703
|ifta cuvant de ocarl pentru cotropitori
|iftcni nume vechi dat lituanienilor de cltre moldoveni in
evul mediu
|iov oraul Lvov
|im|i strainc aici: neamuri strline
|ipcani curieri oiciali, turci sau tltari, intre (lrile romane
i Constantinopol sau in interiorul (lrii, corp de trupe
alcltuit din tltari din plr(ile lotinului, localitate din ostul
}ude( lotin din 8asarabia
|ogofat titlu de mare demnitar in ierarhia boierilor romani
din timpul oranduirii eudale
|otru aici: voinic al codrului
|ucina lumini
|u!c bir pe obte
M
Magnat titlu dat in oranduirea eudall unui nobil polon sau
mahiar
Ma|mu!ca monedl turceascl de aur
Masarac, ma:arac lance, suli(l
Margarint mlrlritar, perll
Mjri, marc element tradi(ional al stilului epic oral, ce
expriml uimire, admira(ie
A |ua matricca a lua rica
Mar:ac clpetenie de ceatl la tltari
Mccct casl de rulciune mahomedanl mai micl decat
eamia
Mc!c|niccr boier de ran inerior care turna apl domni
torului pentru spllat pe maini
Mcrtic por(ie, ra(ie, tain
Mcrta mlsurl veche a capacitl(ii pentru cereale
Mctcrc: bastion, redutl
Mctcr|anca orchestrl turceascl
C L O S A k
704
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Mintcan hainl turceascl lunl panl mai }os de brau,
impodobite cu litane
Miric birul cel mare
Miro:cnic minunl(ie, ciudl(enie
A sc mitirisi a se schimba
Mon!ur uniorml militarl
Mosca| rus
Mosinoi muuroi, ridiclturl sau rlmadl micl de plmant
Mos chicl, plete
Mutcfcrica|c clllre( inso(itor al sultanului
N
!arg|i|ca lulea orientall
A na|ori a nlvlli, a se nlpusti
!aram:iu portocaliu, stacoiu
!astrapa potir, cupl
!cfcr soldat turc
!imat ocol la stanl
!i:am soldat turc
U
0ar!a, |oar!a orml de oranizare a popoarelor nomade
monolotltare
0|a!a aici: instrument de torturl, alcltuit din doul bucl(i
de lemn paralelipidice, prevlzute cu luri, care imobilizau
picioarele sau mainile celor osandi(i
0||anc partea dinainte a eii
A o||ici a ala, a prinde de veste, a descoperi, a lsi
A sc o||ici aici: a se plane
A o|ori a invine
0ca unitate de mlsurl pentru reutl(i, variind, dupl
reiuni, intre 12o0 i 1291 de rame
0cinasc rulciuni (,1atll nostru..."}
C L O S A k
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
705
0cina plmant stlpanit din moistrlmoi, moie, melea
natal
0co|nita document hotarnic
0!ivoi pedestra, inanterist
0jina moment al zilei intre amiazl i asin(it, numit i ,cina
micl"
0|acc curier, taetl, clru(e i cai de potl impreunl cu
suruiul, convoi, ir, palc
0|at provincie, reiune, (inut, teritoriu
0|acar taetl
0r!ic hoardl, oaste turceascl
0rgic petrecere desranatl, dezml(, desrau
0rta reiment de ieniceri
0rtoman chipe, mandru, viteaz
A (sc) ostoi a (se} potoli, a (se} liniti
A osti a purta rlzboi
0tic lopl(icl din lemn sau ier cu care se curl(l de plmant
brlzdarul i cormana pluului
P
|afta incheietoare la haine lucratl in metal pre(ios i impo
dobitl cu pietre scumpe
|a|arnic mare demnitar la curtea domnitorilor romani,
boier de divan, care administra viile i pivni(ele domneti
i care stranea dlrile in naturl datorate domnitorului din
vinul produs in (arl
|aic osta din arda personall domneascl
|a|atin mare demnitar, uvernator al unei provincii in
oranduirea eudall apuseanl
|a|a aici: palo
|a|ma aici: unitate de mlsurl pentru lunime, de 28 de
centimetri
|a|os sabie latl, incovoiatl spre var, cu doul tliuri
C L O S A k
70o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
|antar, pantir soldat de cavalerie imbrlcat in zale
|apistas catolic
|ara monedl de valoare micl, paraua turceascl era a
patruzecia parte dintrun piastru
|asa|ac provincie turceascl sub conducerea unui pal
|agan nume dat de cretini celor de altl reliie, in special
turcilor mahomedani
|aioara (eslturl inl, vll sub(ire
|argar unul dintre cei doisprezece membri care alcltuiau
in trecut satul administrativ al unei localitl(i
A pasa a trece
|atrar bani(l, unitate de mlsurl a capacitl(ii pentru ce
reale, eall cu circa doulzeci de ocale
A patu|i a culca la plmant, a dobori
|arca|a| dreltor mai mare peste un (inut al Moldovei cu
atribu(ii de conducltor al unei cetl(i i de }udecltor
|csc|cs tribut, haraci
|icptar aici: zale pentru protec(ia pieptului
|intcn obiect de metal de orml concavl, amintind pot
coava, prevlzut cu o roti(l din(atl sau var ascu(it, pe care
clllre(ii il prind la cllcaiul cizmelor, olosinduse de el
pentru a imboldi calul
|itar mic ran boieresc cu atribu(ia de aprovizionare cu
paine
||a: vara incovoiatl a arcului
||aics locuitor de la rani(l in perioada evului mediu, era
inslrcinat cu paza rontierei (lrii in plr(ile de munte
||o!an copil mic
|o!g|ia: invazie cu scopul de a prlda teritorii strline de
cltre }euitori
|o| veche monedl de aur
A poma:ui a investi pe domnul (lrii in scaun prin unere
cu mir
C L O S A k
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
707
|omost avere ormatl din plmant cultivat i livezi
A ponos|ui a (se} }elui, a reclama
|os|ovcnic permisiune
|ostc|nic mare ran boieresc cu atribu(ii corespunzltoare
ministrului de externe
|otccus soldat inslrcinat cu paza potecilor de pldure
|otir cupl de metal pre(ios cu ura larl i marinile
rlsrante din care se bea vinul
|otura pantaloni lari sus i stram(i pe pulpe
|ovo!nic cal dus de clplstru
|o:!cric aici: mul(ime
|rapu stea
|ravat scop, (el
|riincios avorabil
|ripiti aici: surprini
|risto| masa din mi}locul altarului
|roc|cti blestema(i, aurisi(i
|rofct proroc, aici: titlu dat de mul(ime lui Mohamed
|rour aici: inceputul primlverii
|u|pana poall la o hainl mai lunl
R
kaia cetate i provincie respective supuse sultanului din
(lrile sub}uate
ka:|c| rlzboi
ka!van trlsurl verde de lux, inchisl, cu arcuri de suspen
sie i trasl de mai mul(i cai
kasura trandair sllbatic, mlce
ka:|unarc aici: imprltiere
ka:|ogi bucl(i din trunchiurile copacilor despicate cu
securea, din care se ac ardurile
kavas scrisoare
C L O S A k
708
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
kat es la mal de apl curltoare
kcs|c|ic militar
A sc rcsc|ira a se imprltia
kctira!a retraere
kosior cavalerist de elitl in vechea armatl romanl
ku|ic|c monede turceti mlrunte
S
Saiaoa imbrlclminte din saia (un el de postav}
Sa|a|ar (lran scutit de dlri, pus de domnie la dispozi(ia
lor(ii pentru repararea cetl(ilor turceti, intre(inerea dru
murilor i pentru alte munci rele
Samcs incasator de bir
Sarai palat turcesc
Sarica manta lunl, (esutl din lanl
Satar secure de clllu
Sancata pucl primitivl cu cremene
Sangir ir de robi lea(i cu un lan( lun, care se i numea
astel
Sc|ivnisator stranltor
Sfara um ros, a da sarl a da de tire
Sfant monedl
A sfcti a reui
Si||a pldure deasl de copaci tineri
Si|istraric depozit de pra de pucl
Sircp apri, sllbatic
S|ugcr boier care aprovizioneazl curtea i armata cu carne
i lumanlri
Sorocita menitl, descantatl
Stava herhelie
Spa|iu cavalerist otoman
Spatar boier care avea sub comandl trupele de leiii i
scutelnicei
C L O S A k
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
709
Stangcn mlsurl veche de lunime variind intre 1.9o i 2.23 m
Strapat corvoadl, muncl rea
Sto|nic unc(ie boiereascl responsabill de bucltlria i masa
domneascl
A stropsi a zdrobi, a slrama, a strivi, a nimici
Su|tan titlu dat monarhului din imperiul otoman i din alte
(lri musulmane
Suman hainl (lrlneascl lunl panl la enunchi, lcutl din
(eslturl roasl de lanl
Sur|as persoanl care cantl la surll, instrument asemlnltor
luierului, cu palnie la caplt
$
Sai un el de postav
Scica barcl sau corabie micl prevlzutl cu panze
Sipot izvor
Siric|ic iretlic
S|ca|ta denumire datl corpului de armatl ormat din
nobilime polonezl
So|!an pui de iepure panl la un an
So|tu: e al unei comune urbane in Moldova Medievall
Sorvari pantaloni lari, strani }os pe picior
Susanca pucl lunl, arnlu(ascl
1
1a|ic redutl, bastion
1ain hranl, ospl(
1aina aici: conversa(ie, sat
1aftur chinl cu care se strane aua pe cal sau se leal
sclrile la a
1a|pas soldat simplu, pedestra
1c|cnci tlllni
1cmcnca pleclciune, plocon
C L O S A k
710
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
1csac sabie scurtl i latl
1csc|crca punl cu bani
1or|ita tolba cu sle(i
1opciu tunar
A toroci a ace pra, a distrue
1
1capa par lun i ascu(it la un caplt, olosit in trecut ca
instrument de execu(ie
L
g|i monedl unureascl, de aur
n:ar hansar, nume dat unora dintre clpitanii care stlteau
in runtea celor 13 clpetenii din care se compunea armata
in vechea Moldovl
r!ic, or!ic aici: tablrl de oaste
ric act domnesc de danie pentru moii
rs aici: urs de mlmllil, bo( de mlmllil cu branzl de
oaie la mi}loc
\
\a!ca soroc, datl stabilitl dinainte, termen, scaden(l
\arvaric despre mustl(i luni intoarse in sus
\ataf clpetenie de ostai, slu}bai ai cur(ii
A vatagi a conduce, a i clpetenie
\icr !c co!ru porc sllbatic, mistre(
\isticrnic mare demnitar care avea in sarcina sa admi
nistra(ia inanciarl a (lrii i plstrarea vistieriei statului
\i:ir nume dat minitrilor din (lrile musulmane
\|a!ica episcop
\o|nicic libertate
\o|ontcr mercenar, osta plltit
C L O S A k
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
711
\ornic mare demnitar la curtea domneascl, inslrcinat cu
supraveherea cur(ii, cu conducerea treburilor interne,
avand i atribu(ii }udecltoreti
\ovarg|ic culme, var de munte
I
za|arca provizii in hranl i ura}e pentru armatl, in vreme
de rlzboi
zapciu subpreect
zas|au stea pe care il duc solda(ii la rlzboi
A :apsi a prinde de veste, a ala
zcmnic temni(l, inchisoare adancitl in plmant
zcg|c un el de hainl lunl (lrlneascl
zgar|aci bici din piele crudl
z|otas stranltor de dlri
A sc :o|i a se osteni, a se lupta
zur|agiu certlre(, hlr(los
zur|a|ac luptl, har(l
C L O S A k
712
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Lista lucrrilor utilizate
cu abrevierile lor
A8 Auzitam din bltrani, Leende moldoveneti, Selec(ie
i posta(l de C. 8otezatu, Ch.,1981.
A!am Adam, Seriu, Ctitoriile lui ,tean cel Mare, Clu}
Napoca, 2003.
A| Arhiva de lolclor din cadrul Arhivei Centrale a Acade
miei de ,tiin(e a Moldovei.
A|t Arhiva de lolclor din Clu}.
Am:u|cscu Amzulescu, Al., Cantecul epic eroic, 1ipoloie
i corpus de texte poetice, 8uc.,1981.
Antonovici Antonovici, lstoria comunei 8odana, 8arlad,
190o, p. C\\lll.
A| arhiva personall a autorului culeerii (1udor Colac}.
Ar|urc Arbure, Zamir, 8asarabia in secolul \l\, 8uc.,
1898.
8aicsu 8lieu, Nicolae, Crea(ia popularl moldoveneascl,
loezia obiceiurilor calendaristice, Chiinlu, 1975.
8a|ccscu 8llcescu, Nicolae, luterea armatl i arta militarl
la romani, 8uc., 1990.
8ar|ca 8arlea, Ovidiu, Antoloie de prozl popularl epicl,
vol. lll, 8uc., 19oo.
8cr!an 8erdan, Lucia, 8alade din Moldova, Cercetare
monoraicl, cu un capitol de etnomuzicoloie de \iorel
8arleanu i llorin 8ucescu, lai, 198o.
8i:om 8izom, 1eoil, in revista ,lon Creanl", an. lll, 1910.
8| lamile, 1udor, 8oli i leacuri la oameni, vite i plslri
dupl datinile i credin(ele poporului roman, adunate din
comuna |epu (1ecuci}, 8uc., 1912.
_
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
713
8og!an 8odan, 1eodor, A., ,tean cel Mare, 1radi(ii, le
ende, balade, colinde .a., culese din ura poporului de ,
8raov, 1904.
8ostan 8ostan, Constantin, ,tean, ,tean Lomn cel Mare,
leende repovestite de..., 8uc., 1985.
8otc:atu 8otezatu, Criore, Leende, tradi(ii i povestiri
orale, Chiinlu, 1975.
8p 8alada popularl, Alcltuirea, articolul introductiv i
comentarii de Andrei lancu, Ch., 197o.
8rca:u| 8reazul, C., Colinde, culeere intocmitl de ...,
8uc., 1938.
8ri|| Leende populare romaneti, Leende istorice, Anto
loie de 1on, 8rill, 8uc., 1970.
tami|ar Camilar, Lusebiu, Ste}arul din 8orzeti, 8uc., 1983.
tanciovici Canciovici, MihaiAlexandru, ,tean cel Mare
in tradi(ia popularl romaneascl, Ch., 1994.
tanciovici M.A. Canciovici, MihaiAlexandru, lovestitul in
\rancea, locani, 1995
taraman Caraman, letru, Literatura popularl, antoloie,
introducere, note, indici i losar de lon l. Ciubotaru,
lai, 1982.
taraman |. Caraman, letru, Studii de etnoloie, 8uc.,
1998.
t8k Cantece bltraneti ale romanilor. Cantece istorice.
Antoloare, introducere, losar, comentarii: Cr. 8otezatu,
Andrei lancu, Litera lnterna(ional, 8uc., Ch., 2002.
tircs Cire, Lucia, 8erdan, Lucia, Lescantece din Moldova,
1exte inedite, Studiu introductiv de ..., lai, 1982.
tctati Alexandru Ausar, Cheorhe Con(a, Silvia Limitriu
Chicu, cetl(i de pe Nistru, Ch., 1998.
toatu Leende populare romaneti, edi(ie inri}itl, cuvant
inainte, note, losar, 8iblioraie de Nicoleta Coatu, Lo
curi i leende, 8uc., 1990.
Ll S1A LLCkAkl LOk L1l Ll ZA1L CL A8kL\l Lkl LL LOk
714
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
tojocaru Co}ocaru, Nicolae, ,tean cel Mare i Sant,
Leende, 8uc., 1992.
to|in!c Colinde, colinde, din poezia obiceiurilor de Crl
ciun i Anul Nou din \orona, 8otoani, 1997.
ua|ija Antoloia poeziei vechi moldoveneti, modele i
reconstituiri. lrea(l, selec(ie, traduceri i note de Nicolae
Labi}a, Ch., 1987.
ua|ija !. Labi}a, Nicolae, ln clutarea identitl(ii, lstoria
neamului romanesc din 8asarabia povestitl pentru elevi,
Litera, Ch., 2002.
uan Lan, \., serie de publica(ii in ,}unimea literarl", 1904.
ucnsusianu Lensusianu, Nicolae, klspunsuri la chestiona
rul istoric, 8iblioteca Academiei komane, 8uc., 1895.
uictionar colectiv de autori, Marele dic(ionar eoraic al
komaniei, vol. l.
uinograncca Linorancea, Ceore, Leende. (ln(elepciu
nea lui ,tean cel Mare}, 8uc., 19o7.
uj8 8uzoianukacovi(l, O., Lic(ionarul eoraic al }ude
(ului 8aclu.
uj81 Nlde}de, \.,C. ,i 1i(u, l., Lic(ionarul eoraic al
}ude(ului 8otoani, 8uc., 1895.
uju lilipescu, Lublu, N., Lic(ionarul eoraic al }ude
(ului Lorohoi, lai, 1891
uj| Chiri(l, C., Lic(ionarul eoraic al }ude(ului lllciu,
lai, 1893.
uj| Chiri(l, C., Lic(ionarul eoraic al }ude(ului lai, 8uc.,
1888.
uj! Cheorhiu, C., L., Lic(ionarul eoraic al }ude(ului
Neam(, 8uc., 1895.
ujS lonescu, S., Lic(ionarul eoraic al }ude(ului Suceava,
8uc., 1894.
uj1 Ciuntu, 1.N., Lic(ionarul eoraic al }ude(ului 1ecuci,
8uc., 1897.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
715
uj\ Chiri(l, C., Lic(ionarul eoraic al }ude(ului \aslui,
8uc., 189o.
|| Lposul eroic, Alcltuirea, articolul introductiv i comen
tariile de \ictor Ca(ac, Ch., 1983.
|a|a lall, loririe, ,tean\odl cel Mare i Sant, Ch., 1928.
|i|ipciuc lilipciuc, lon, lostau acest ,tean\odl, lai,
1984.
|M lolclor moldovenesc/ Alc. de M. Savin i ..., Ch.,
195o.
||t lolclor din plr(ile codrilor, Ch., 1973.
|k8 Cllucl 1atiana, loan k. Nicola, lolclor roman din
8asarabia, edi(ie inri}itl de Cr. 8otezatu i 1udor Colac,
Ch., 1999.
|1| lolclor din |ara lailor, Ch., 1993.
|urtuna lurtunl, Lumitru, Cuvinte scumpe, 8uc., 1914
|ur!una u. lurtunl, Lumitru, lzvodiri din bltrani, 8uc.,
1973.
0! 8uzill, Seraim, Craiul Neamului, (paini din muzica
corall na(ionall}, Ch., 1991.
0orovci Corovei, ,tean, Muatinii, Ch., 1991.
0rigoras Criora, Nicolae, Moldova lui ,tean cel Mare,
Chiinlu, 1992.
uarnca larnea, S., ,tean\odl i vrancenii, 8uc., 1929.
uarnca S. larnea, S., lovestea \rancei, Leende, povestiri
i note istorice, locani, 192o.
|spircscu lspirescu, letre, lstoria lui ,tean\odl cel Mare
i cel 8un, Lraodor, Chiinlu, 2004.
j|M8 }ude(ele latrie, Monoraie, 8aclu, 8uc., 1980.
0|M0 }ude(ele latriei, Monoraie, Cala(i, 8uc., 1980.
0|M| }ude(ele latrie, Monoraie, lai, 8uc., 1980.
j|M! }ude(ele latriei, Monoraie, Neam(, 8uc., 1980.
j|MS }ude(ele latriei, Monoraie, Suceava, 8uc., 1980.
71o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
j|M\ }ude(ele latriei, Monoraie, \aslui.
j|M\k }ude(ele latriei, Monoraie, \rancea, 8uc., 1980.
|iri|canu Kirileanu, Simion, 1eodorescu, ,tean cel Mare
i Sant, lstorisiri i cantece populare, Stranse la un loc de ,
locani, 1903, ed. lll, Monastirea Neam(, 1924.
|iri|canu S.1. Kirileanu, Simion, 1eodorescu, laptele i
vite}iile lui ,tean cel Mare i Sant, 8uc., 1943.
|crui-|cr CeaicovschiMereanu, Cleb, Leruiler, Ch., 198o.
Marian S. ||. Marian, Simeon, llorea, 1radi(ii populare din
8ucovina, Adunate de , 8uc., 1895.
Marian Marian, Simeon, llorea, 1radi(ii populare romane,
Adunate de , Sibiu, 1878.
M8 Mlnlstiri basarabene, alcltuitori A. Sarbu i \. Lada
niuc, Ch., 1995.
Mironcscu Mironescu, \l., Mlnlstirile i bisericile inte
meiate de ,tean cel Mare, Cernlu(i, 1908.
Mo|!ovcanu Colinde. Cantece de Crlciun i de Anul Nou,
edi(ie de L. Moldoveanu, 8uc., 199o.
!ccu|cc Neculce, lon, Letopise(ul |lrii Moldovei, O saml
de cuvinte, vol. l, Litera, Ch., 1997.
!S| Noi suntem din laloveni, Lin olclorul copiilor, Auzite
din bltrani de Ludmila komanciuc, Ch., 1994.
!t Noi umbllm i colindlm. Lin poezia obiceiurilor de
iarnl, Chiinlu, 199o.
|A lluul de aur, larabole i poveti nuvelistice, Selec(ie
i comentarii de C. 8otezatu, Ch., 1985.
|amfi| \. lamil, \iorica, Monoraia satului \alea Seacl,
in lenri Stahl, Contribu(ii la studiul satelor devllmae
romaneti, vol.l, 8uc., 1958.
|amfi|c lamile, 1udor, Mlnunchiu nou de povestiri popu
lare cu privire la ,tean cel Mare stranse de ..., 1919, Ch.,
1ip. ,Clasul |lrii", 100 p.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
717
|amfi|c 1. lamile, 1udor, lovestiri populare romaneti,
8iblioteca Academiei komane, ms. 5093, . 41.
|t lrimi(i ,Cllu(ul"? 1eatru popular, Selec(ie i comenta
riu de lulian lilip, Ch., 1983,
|| leste lealn, selec(ie de lon Cheorhi(l, Ch., 1988,
|! loveti nuvelistice, alcltuirea, articolul introductiv i
comentariile de C. 8otezatu, Ch., 1980.
|op lop, \asile, le Mure i pe campie, 1aru Mure, 1978.
|opa lopa, lulius, 8uteti. \ino i vezi, Litera, Ch., 2004.
|ostica losticl, Cheorhe, Mlnlstirea Clpriana (de la
intemeiere panl in zilele noastre}, Chiinlu, 2000.
|\ Canciovici, Mihai, Alexandru, lovestitul in \rancea,
locani, 1995.
k. to!in kldulescu, Codin, C., Leende, tradi(ii i amintiri
istorice, adunate din Oltenia i Muscel, 8uc., 1910.
kcpcrtoriu| kepertoriul monumentelor i obiectelor de artl
din timpul lui ,tean cel Mare, 8uc., 1958.
kus kus, Lumitru, Locuri i leende eoraice romaneti,
Leva, 2001.
Sa!ovcanu Sadoveanu, Mihail, \ia(a lui ,tean cel Mare,
8uc., 1954.
Stamati Stamati, Ciurea, C., Carpa(ii, 8asarabia i un
rezumat istoric asupra cetl(ilor ei, Opere alese, Chiinlu,
1957.
Stcfancscu ,telnescu, L., \., ln revista ,lltlrumos", l,
1904.
Stcfanuca ,telnucl, letre, \., lolclor i tradi(ii populare,
vol. 1, Chiinlu, 1991.
1apusc|c 1lpuele, tlpuele, selec(ie de A. 1amazlacaru,
Ch., 198o.
rcc|c Lreche, Criore, Letopise(ul |lrii Moldovei, Litera,
Chiinlu, 1997.
718
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
rcc|ia Lrechia, \., A., Leende romane, ed. A l\a, 8uc.,
1904.
\arto|omci \artolomei, C., in revista ,lon Creanl", \l.
\atasianu \ltlianu, \iril, lstoria artei eudale in |lrile
komane, vol. 1, 8ucureti, 1958.
\cs|ovsc|i \eslovschi, llie, in revista ,,ezltoarea", lllti
ceni, lll, p. 235.
\oronca Niculi(l\oronca, Llena, in revista ,latria", Cer
nlu(i, an. 1.
\oronca |.!. Niculi(l\oronca, Llena, Latinile i credin(ele
poporului roman adunate i aezate in ordine mitoloicl,
1903.
Xcnopo| \enopol, A., L., lstoria romanilor din Lacia 1ra
ianl, 8uc., 198o.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
719
|ote si comentarii
I. be |a cronicari cetire...
a. Criore Lreche. Letopise(ul |lrii Moldovei (ramente}
1. Lomnia lui ,tean\odl, cei zic cel 8un, eciorul lui
8odan vodl i de multe rlzboaie minunate ce au lcut.
Cand sau domnitu, ostau cursul anilor o9o5<1457>
aprilie 12, }oi, p. 35,
2. Candu sau stransu (ara la Lireptate, ibidem p.35,
3. Candu au luat ,tean\odl Chilia i Cetatea Albl de la
plani, ibidem, p. 3o37,
4. klzboiul ce au lcut ,tean\odl cu Matia crai unu
rescu la 8ae, ibidem, p. 3738,
5. Le nite tltari ce au intrat in (arl sl prade, ibidem, p.
3940,
o. Cand au sin(it ,tean\odl mlnlstirea lutna, ibidem,
p. 40,
7. klzboiul lui ,tean\odl candu sau bltut la lodu lnalt
cu turcii, o983<1475>, ibidem, p.4547,
8. klzboiul lui ,tean\odl, cand au bltut pre Albrehtu
craiul leescu la Codrii Cozminului, leat 7005<1497>,
ibidem, p. 54o0,
9. Candu au prldat ,tean\odl |ara Leascl, 700o
<1498> iunie 22 zile, ibidem, p. o1.
10. Le moartea lui ,tean\odl celui 8un, vl leato
7012<1504>, ibidem, p. o5oo.
b. lon Neculce, O saml de cuvinte, Neculce, p.1419.
,
_
720
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
II. Iegende, traditii istorice si povestiri ora|e
1. La natere
1.1. ,tean\odl este deaici, din 8orzeti, lamile, p. o,
,Auzitl de 1abacaru de la un locuitor din 8odana, sat vecin
cu 8orzetii, in ziua de 12 iulie 1904".
1.2. ,tean cel Mare cand sa nlscut..., 8otezatu, p. 200,
llC, p. 1112
2. Lin copillrie
2.1. Lin copillria lui ,tean cel Mare, ,\ulturul", an. \,
nr. 170, din 7 nov. 1910, ,evenimentul a avut loc la keuseni,
lanl Suceava".
2.2. ,tean cel Mare i lupii, 8odan, p. 10
2.3. ,tean\odl i lupoaica, ibidem, p. 45
2.4. ,tean cel Mare i leul, ibidem, p. 9
2.5. Nucul din 8orzeti, L}8, p. 24
2.o. ,tean\odl cand era blie(el, Marian S.ll., p. 90
3. Ani de ucenicie
3.1. Lcenicia lui ,tean 8ostan, p. 911
3.2. ,tean\odl i balaurul, 8otezatu, p. 200
3.3. 1anlrul ,tean i nlluca, 8ostan, p. 57
4. lrorocirea viitorului
4.1. ,tean cel Mare i norocul, 8odan, p. 45
4.2. ,tean cel Mare i Stanca cea ermecatl, ibidem, p. 32
5. Cand io pus coroanan cap...
5.1. ,tean cel Mare i coroana plutitoare, 8rill, p. 84,
Lensuseanu, apud N. Co}ocaru, p. 45, ,in realitate ,tean
a ost incoronat domn in locul numit ,Lireptate" de lanl
Cetatea Sucevii".
5.2. \oita(i voi sl vl iu eu domn?
o. La lucruri de rlzboaie meter...
o.1. Lupte cu unurii
N O 1 L , l C O M L N 1 A k l l
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
721
o.1.1. 8ltllia de la 8aia, Kirileanu, p. 4950, ,Lupl cele
auzite de l.Cherheasa, satul Cotraa, comuna 8roteni,
Suceava i dupl L}S, . 211,223, apud N.Co}ocaru, p. 134
o.1.2. 8ltllia de la U..JI, 8odan, p. 22, 23
o.1.3. 8ltllia din \alea Clodului, ibidem, p. 23
o.1.4 ,tean\odl i unurii, Marian S.ll., p. 104
o.2. klzboaie cu turcii
o.2.1. 8ltlliile pentru CetateaAlbl i Chilia, Kirileanu,
p.8o, ,dupl cronicarul l. Neculce"
o.2.2. klzboiul de la lodulnalt, ibidem, p. 7578, L}\,
L}1.
o.2.3. 8ltllia de la klzboieni\alea Albl, Kirileanu,
p. 8182, ,dupl cele cea auzit l. Cherheasa, din satul
Cotraai, comuna 8roteni, Suceava"
o.2.4. Cum a ost luatl cetatea 8enderului de la turci,
8otezatu, p. 203, in. 8erlinschi Lumitru al lui Macarie,
1931, satul 1anatariClueni, cule. C. 8otezatu, 1972, Al,
inv. 234, . 5152
o.2.5. Lupta din prea}ma |lpului, Kirileanu, p. 949o,
,auzitl de 1udor lamile din comuna |lpu, (inutul 1ecuci"
o.2.o. 8ltllia de la Zari}a, ibidem, p. 135137, ,auzitl de
Llena Niculi(l\oronca de la l. llearciuc din koa"
o.2.7. 8ltllia de la Ciortlrei, ibidem, p.135, ,auzitl de
Llena Niculi(l\oronca de la M. }uravlea din 8urla, Suceava"
o.2.8. Mintea moldovanului cea de pe urml, lamile, p.
4o47, ,material cules de la un bltran din Crl}deni1utova,
in iulie 1919"
o.2.9. ,tean\odl i turcii, Marian S.ll., p.119
o.3. 8ltllii cu polonezii
o.3.1. lustnicul Silvestru, Kirileanu, p.108112
o.3.2. Luce(ivl spre peirea voastrl cl nu ve(i mai veni,
Kirileanu, p. oo74, ,dupl cronicarul Cr. Lreche"
722
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
o.4. 8ltllii cu tltarii
o.4.1. 8ltllia de la loiana Lealului Mare, L}1, p.2o3
o.4.2. 8ltllia cu tltarii de pe \alea 8erheciului, Kirilea
nu, p. 139140, ,de la M. Zamir din satul \ultureni (inutul
1ecuci"
o.4.3. 8ltllia de la \arni(a, Kirileanu, p. 131134, ,de
la Constantin laliuc din \olovl(, Suceava"
o.4.4. Cum scapl ,tean\odl de tltari printro minune,
Kirileanu, p. 18o187, ,de la llie \eslovschi din Campulun
Moldovenesc"
o.5. Starpirea ,clpcanilor"
o.5.1. ,tean cel Mare i clpcanii, 8odan, p. 31, ,din
llrlluMure", 8rill, p. 85
o.5.2. ,tean luptltorul, lamile, p. o7, ,notatl de la
\.Moisiu din (inutul Sorocii, pe la 1910"
7. Nume de vite}i i eroi
7.1. Aprodul lurice, Kirileanu p. 275, ,dupl l.Neculce,
Letopise(ul, p.81"
7.2. Avram luiban, ibidem, p. 27o, ,auzitl de C. Solo
mon, invl(ltor din comuna Avrlmeti, 1utova". Autorul ace
i urmltorul comentariu in lelturl cu icoana ca semn de
hotar: ,intre semnele de hotar la moii in timpul lui ,tean
cel Mare deal, parlu, movill, ,rediu", ,stalp cu bour", ,ste
}ar cu bour" se intalnete i icoana prinsl intrun copac, de
obicei ste}ar, care crescand o cuprindea in tulpinl i rlmanea
acolo semn vizibil pentru multl vreme".
7.3. 8al, L}1, p.15o
7.4. 8arsan, Kirileanu, p. 28o, ,auzitl de Cu(l \. Arhir,
normalist din lanciu"
7.5. 8ibire, L}8, p. 39
7.o. 8ran \oinicul, lamile 1., ,auzitl de la ,tean Lrao
din satul lan(etii 1ecuciului", S.1eodorescuKirileanu,
laptele i vite}iile lui ,tean cel Mare i Sant, p. 101
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
723
7.7. Crasna, L}l, p. 52
7.8. Crlciun, L}\, p. 59
7.9. Cudalb, Kirileanu, p. 285, ,auzitl de ,tean Crosu,
invl(ltor in comuna Smardan, Covurlui"
7.10. Larman, L}8, p. 251
7.11. Lobandl, L}81, p.1o9
7.12. lpotl, L}1, p. 252
7.13. Maria Sutaului, Kirileanu, p. 83, ,la curtea dom
neascl a ost cunoscutl drept ,maior Lleterescu".
7.14. Micunl, L}l, p. 1
7.15. Stroie, L}l, p. 330
7.1o. ,oiman, ibidem, p. 318
7.17. 1alabl, L}1, p. 202
7.18. Stalpul lui koca, L}l, p. 189, ,auzitl de ,tean
Crosu, invl(ltor in comuna Smardan, Covurlui"
7.19. lovestea \rancei, larnea, p. o
8. Locuri memorabile
8.1. Ape
8.1.1. lantana lui ,tean, 8odan, p.2931, ,din Suntu"
8.1.2. Carla Cazacului, Kirileannu, p.134, ,din Leu, }ud.
8istri(aNlslud"
8.1.3. lazul de lanl Suli(a, lurtunl L., p. 192, ,de la
Marhioala Ch. Samsonovici din Suli(a8otoani"
8.1.4. lzvorul lui ,tean\odl, Lan, p.104
8.1.5. lzvorul lui ,tean cel Mare, 8odan, p. 29
8.1.o. larlul \alea Albl, Lensuseanu, . 258
8.1.7. \adul \lldichii, Co}ocaru, p. 14o, ,de la preotul
loan Ciornei din kldlu(i, la 15.\lll.1982"
8.1.8. \anltoarea lui ,tean cel Mare, ,telnucl, p. 300,
in. ,tean Luchian, 72 ani, s. 1almaza, }ud. 1ihina, cule.
l.\. ,telnucl
8.2. \li
724
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
8.2.1. \alea Croazei, L}l, p. 115
8.2.2. \alea Oanei, revista ,l. Creanl", 1917, nr. 112,
p. 49
8.2.3. \alea Oanei, ,telnucl, p. 298299, in. lrimia
\itori, 99 ani, s. Copanca, }ud. 1ihina, cule. l.\. ,telnucl
8.2.4. \alea kltezel, 8odan, p. 30
8.2.5. \alea lui \odl, L}l, p. 253
8.3. Copaci
8.3.1. Ste}arul lui ,tean cel Mare de la Cobalnea, 8ote
zatu, p.201,
8.3.2. Ste}arul lui ,tean cel Mare din Cavana, Co}o
caru, p.144, ,de la studentul Marza lilip, 23 ani, din
Cavana, in 1978, cule. N.Co}ocaru
8.3.3. Ste}arul lui ,tean cel Mare, ibidem, ,de la preotul
Limitrie lilipescu, 77 de ani, ost paroh, la 5.\ll.1984, in
kldlu(i, }ud. Suceava, cule. N.Co}ocaru
8.3.4. Ste}arul lui ,tean cel Mare de pe lnovl(, Al,
1991, in. la(co Luen, o2 ani, s. llnletiStrleni, cule.
1udor Colac
8.3.5. llopul lui ,tean\odl, lamile, p. 9495, cu tri
mitere la C. \artolomei, revista ,lon Creanl", \l, p. 303,
se adaul: ,livada i rldina in care era plopul sunt ale
ospodarului \asile Co}ocaru"
8.4. Movile
8.4.1. Movila lui 8urcel, Kirilianu, p. 291292, L}\, p. 122
8.4.2. Movila lui lurcel, 8otezatu, p. 204
8.4.3. Movila cu loan(e, Kirileanu, p. 200, ,dupl llie
\esloschi din Campulun Moldovenesc"
8.4.4. Movila Mare de la lsaccea, kus, p. 128
8.4.5. Suta de movile, lopa, (dupl loririe lall} repo
vestitl de Lumitru 8atar, p. 8990
8.5. Lealuri
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
725
8.5.1. Lealul 1urcilor de la Lumeni, Al, in. Cheorhe
\asilos, o5 ani, 19o4, s. Lumeni, com. Costiceni, ostul
}ude( lotin, azi rnul Nouasuli(a, re. Cernlu(i, Lcraina,
cule. 1udor Colac.
8.5.2. Lealul lui 8aran, 8otezatu, p. 203, in. Moldo
vanu Lumitru al lui Cavrill, 8o ani, s. \aprovaOrhei, cule.
\. |urcanu.
8.5.3. Lealul Cetl(uia, L}N, p. 118.
8.5.4. Lealul liciorul Lraolei, rev. ,lon Creanl", \ll,
1919.
8.5.5. Cerdacul lui ,tean\odl, L}l, p. 3o
8.5.o. \arul Mlnlstirii, 8odan, p. 27, ,Lin Mihlieti
Suceava".
8.5.7. 1ablra din 8odana, Antonovici, p. 3,12
8.5.8. Lealul 1ablra, L}L, p. 329
8.5.9. Lealul Leahului, rev. ,lranurile", 1930, p. 355,
,leendl de la Mlnlstirea Sucevi(a".
8.5.10. Sclrile lui \odl, Kirileanu, p. 5152, ,de la
\ictor lopovici din lacani, Suceava"
8.5.11. Lealul Cetatea 1ltarilor, Marian, p.2o0
8.o. Lumbrlvi i poiene
8.o.1. Lumbrava koie, lamile, p.o1o3
8.o.2. ,tean cel Mare i Lumbrava koie, Co}ocaru, p. 121,
in. Nistor Antonescu din Nere}u\rancea, cule. M. Can
ciovici
8.o.3. Lumbrava koie, Kirileanu, p. 10o107
8.o.4. Altl Lumbravl kol, L}l, p. 93
8.o.5. loiana tltarilor, rev. ,l. Creanl", 1917, nr. 112,
p. 34
8.o.o. Cosminul i Lumbrava kol, Kirileanu, p. 104
10o, ,dupl L. Niculi(l\oronca, ,latria", Cernlu(i, an.1, nr.
2427, 1} lovestit de Maria Neau, rlzli(l din 8rosclu(i,
clreia ia povestit planand o leacl, arltandui locul undeau
72o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
arat leii, 2} Spus de Maria keus, rlzli(l ruteancl din 8ros
clu(i care planea cand povestea (note de N. Co}ocaru}.
8.7. Mun(i i stanci
8.7.1. \ulturul, 8odan, p.11, ,din Cuma"
8.7.2. Masa lui ,tean\odl, Kirileanu, p. 148150, ,de
la l. Mironescu, a auzito in comuna 1arlluNeam("
8.7.3. Capul lui ,tean cel Mare de pe karlu, Co}ocaru,
p.142, ,de la preotul Constantin 8aranoi, 71 de ani, din
lrumosu, 11.\l.1980", cule. N.Co}ocaru
8.7.4. liscul Sclrile lui \odl, larnea, p. 19
8.7.5. liatra scrisl, 8odan, p. 18, ,din }elna"
8.7.o. Stanca Lebedei, 8otezatu, p. 1o9, ,din Soroca"
8.7.7. Stanca Lebedelor, 8otezatu, p. 1o9170, ,din
Coslu(iSoroca"
8.7.8. Mlura lui ,tean, 8odan, p. 120, ,din kebrioara"
8.7.9. Stanca |illu de la 8uteti, lopa, p. 5557, ,autor
anonim, rament din nuvela istoricl 1I.nv .Iu.v.I; vezi
i rev. ,Orizontul", Ch., nr. 12, 1985
9. Sate i moii
9.1. Leenda comunei 8lneasa, Lensusianu, lLl, 8uc.,
ms. 5359, . 84 ,}ud. Covurlui", antoloare M.A. Canciovici.
9.2. Leenda satului 8ibireti, col. de autori, L}8
9.3. La 8ordea in pldure, \oronca, in ,Semlnltorul", lll,
. 1o5
9.4. 8ravicea, 8otezatu, p. 187
9.5. Leenda comunei 8roteni, Lic(ionar..., vol. l, p. o58
9.o. Leenda comunei Cavadineti, ,Colinda", an.l,
1928, nr. 1112, p.20
9.7. Clllrai, 8otezatu, p.194
9.8. Cetl(uia Micl i Cetl(uia Mare, 8odan, p. 2021,
,din 8arlu"
9.9. Ciocllteni, 8otezatu, p. 180
9.10. Colibi(a, 8odan, p. 35, ,}ud. 8istri(aNlslud".
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
727
9.11. Leenda satului Larmlneti L}ud. 8lcluf, Lensu
sianu, m.4549, . 21
9.12. Leenda satului Leleni L}ud. \asluif, L}l, p. 49
9.13. Leenda Lornelor, Lic(ionar L}ud. Suceavaf, vol.
lll, p.195
9.14. Leenda satului Lrllneti L}ud. Neam(f, ibidem,
p. 237
9.15. Leenda satului lundltura L}ud. \asluif, ibidem,
p. 434
9.1o. Leenda satelor Clneti, Comlneti i lrodlneti
L}ud. Cala(if, rev. ,Colinda", an. 1/1928, nr.3, p. 1819. ,de
la Atene Atanasiu, pluar" (notl de N.Co}ocaru}
9.17. Leenda satului Crumezoaia, L}\
9.18. Leu L}ud. 8istri(aNlsludf, 8odan, p.25,
9.19. Mlllieti, kus, p.152153
9.20. Nerileti, rev. ,lon Creanl", 1917, nr. 112, p. 44
9.21. Leenda satului O(eleni, L}\, p.14o
9.22. Leenda satului lorceti Lastlzi satul Moldoveni
din }ud. Neam(f, rev. ,Albina", 5 aprilie, an. l, 1898, nr. 27,
p. 10o9, ,\.\. Schiirnetz, invl(ltor in lorcetikoman" (no
tl de N.Co}ocaru}
9.23. }uruit de ,tean\odl, ,telnucl, p. 298299,
in. Llnill Lamian, 75 de ani, s. lurcari1ihina, cule. l.\.
,telnucl.
9.24. kemezlu, Co}ocaru, p. 14o, ,de la preotul \asile
lopescu, 32 de ani, din \icovude}os, la 28.\ll.1982",
cule. N.Co}ocaru
9.25. Leenda taruorului Suli(a, \oronca L.N., p. 712,
,de la \arvara Slbin(l, 8otoani".
9.2o. Leenda satului 1ulnici L}ud. \ranceaf, Coatu,
p.104, ,Arhiva l.C.L.L., 8ucureti, m. nr.491o, in. l. 8ur
dua, s. 1ulnici\rancea", 28.\lll.1977, cule. M. Canciovici.
728
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
9.27. Leenda satului |lpu L}ud. Cala(if, lamile 1.,
ms. 5093, . 41, ,o tiu de la invl(ltorul meu C. leptlnaru"
9.28. Leenda satului \alea Seacl, lamil \., Stahl, p.57
9.29. Leenda satului \iltoteti, lamile, . 130, ,culeasl
de la eciorul plrintelui ,erban din acel sat", dupl N. Co
}ocaru, (astlzi satul e inlobat in s. \rancioaia}.
9.30. klzeii de la ,tean cel Mare, p. 305307
10. Orae
10.1. locanii, rev. ,lon Creanl", 1917, nr. 112, p. 44
a. locani, kus, p.12o127
10.2. 1aru lrumos, rev. ,lon Creanl", 1917, nr. 112,
p. 13, dupl N.Co}ocaru, p. 121, cu nota autorului: ,ln lo
melnicul Mlnlstirii 8isericani, dupl lora, ,Studii i docu
mente", \\l, p. 235: ,o emeie, klreoaie, ce o luase el,
,tean\odl cel 8un, mai inainte panl a nu i domn".
10.3. Leenda Lornelor, 8arlea, p. 2o12o7, ,de la Si
dor lllti din Cozlneti\atra Lornei, la o.\ll.1951"
11. Ctitorii
11.1. Cetl(i
11.1.1. ,tean i Cetatea de 8altl, 8odan, p.4344
11.1.2. Cetl(uia i \alea lui ,tean\odl cel Mare,
L}\, p. 29
11.1.3. Cetatea Neam(ului, ,. CeorescuSereu, in
,Lumea ilustratl", an.ll, p.8o
a. Cetatea Neam(ului, kus, p.1o41o5
b. Cetatea Neam(, Monoraia, p.4445
11.1.4. Cetatea Noul a komanului, Monoraia, p. 4142
a. Cetatea Noul koman, kepertoriul, p. 225
11.1.5. Cetatea Albl, ibidem, p. 217219
11.1.o. Cetatea Chilia, ibidem, p. 219220
11.1.7. Cetatea Sucevii, ibidem, p. 225227
11.1.8. laraclisul Cetl(ii lotin, ibidem, p. 207
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
729
11.1.9. Cetatea lotin, Cetl(i, dupl Alexandru lusar,
p.1417
11.1.10. Cetatea 1ihina, ibidem, dupl Cheorhe Con
(a, p. 109110
11.1.11. Cetatea Soroca, ibidem, dupl Silvia Limitriu
Chicu, p. 7477
11.1.12. Cetatea Orhei, kepertoriul, p. 225
11.2. Cur(i domneti
11.2.1. Curtea domneascl din 8aclu, kepertoriul, p. 231
11.2.2. Curtea domneascl din Cotnari, ibidem, p. 231232
a. Curtea domneascl din Cotnari, Kirileanu, p. 2o72o9
11.2.3. Curtea domneascl din larllu, kepertoriul,
p. 234235
11.2.4. Curtea domneascl din lui, ibidem, p. 235
11.2.5. Curtea domneascl din lai, ibidem, p. 235
11.2.o. Curtea domneascl din liatra Neam(, ibidem, p. 23o
a. Curtea domneascl de la liatra, Monoraia }ude(ului
Neam(, p.39
11.2.7. Curtea domneascl din Suceava, ibidem, p. 237
11.2.8. Curtea domneascl din \aslui, ibidem, p. 237
11.3. loduri
11.3.1. lodul de la 8orzeti, ibidem, p. 238
11.3.2. lodul de la Cln(lllreti\aslui, Adam, p. 37
11.3.3. lodul de la lai (zis a lui ,tean cel Mare}, ibi
dem, p.238
11.3.4. lodurile de la Cotnari, Adam, p. 37
11.4. Mlnlstiri
11.4.1. Leenda Mlnlstirii, lutna, lamile, \, 1927
a. Mlnlstirea lutna, Kirileanu S.1., p. 3234
b. Mlnlstirea lutna, Kirileanu, p. 7274, kus, p. 1o71o8
c. Mlnlstirea lutna, kepertoriul..., p. 5455
11.4.2. Mlnlstirea Clpriana, Kirileanu, p. 1o31o5
a. ,tean cel Mare i Sant la Clpriana, p. 2022
730
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
b. Mlnlstirea Clpriana, kus, p.1oo
11.4.3. Mlnlstirea \orone(ul i Laniil Sihastrul, Lan, in
rev. ,,ezltoarea", vol. \l, p. 133
a. Mlnlstirea \orone(, kus, p. 1o9170
11.4.4. Mlnlstirea Neam( i biserica 1nlIJv..v 1.
nuIuI, Monoraia }ude(ului Neam(, p. 454o
11.4.5. Clopotul lui \odl,tean, lamile, lirioare de
aur, lovestiri i leende din popor, 8ucureti, .a., p. 7475
11.4.o. Mlnlstiri ale lui ,tean cel Mare la Muntele
Athos
1. Mlnlstirea Santul CheorheZoraul
2. Mlnlstirea Santul ,tean de la Castelmunit
3. Mlnlstirea Crioroiu
4. Ctitoria Arsenala \atopedului
11.5. 8iserici
11.5.1. 8iserica 1lierea Capului Santului loan 8otezl
torul Arbore, kepertoriul..., p. 184185
11.5.2. 8iserica lrecista (Adormirea Maicii Lomnului}
8aclu, ibidem, p. 9091
11.5.3. 8iserica Albl (S. Cheorhe} 8aia, ibidem,
p. 200201
11.5.4. 8iserica S. Nicolae 8llineti, ibidem, p. 171178
11.5.5. 1urnul clopotni(l cu paraclisul S. loan cel Nou
de la mlnlstirea 8istri(a, ibidem, p. 158159
11.5.o. 8iserica Adormirea Maicii Lomnului 8orzeti,
ibidem, p. 109113
11.5.7. 8iserica din Ciceu, Adam, p. 111
11.5.8. 8iserica domneascl S. laraschiva Cotnari,
ibidem, p. 203204
11.5.9. 8iserica Coborarea Santului Luh Mlnlstirea
Lobrovl(, ibidem, p. 190191
11.5.10. 8iserica Cuvioasa laraschiva Lolhetii Mari,
ibidem, p. 20520o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
731
11.5.11. 8iserica S. Nicolae Lorohoi, ibidem, p.114115
11.5.12. 8iserica din leleac, Adam, p.107
11.5.13. 8iserica S. Cheorhe larllu, ibidem, p. 94104
11.5.14. 8iserica episcopall sin(ii Apostoli letru i la
vel lui, ibidem, p.124
11.5.15. 8iserica Santul Nicolae Lomnesc lai, ibi
dem, p. 107108
11.5.1o. 8iserica lnll(area Lomnului Mlnlstirea
Neam(, ibidem, p. 147155
11.5.17. 8iserica din Mihlieti, Adam, p.111
11.5.18. 8iserica S. lrocopie Mililu(i, ibidem, p. 5859
11.5.19. 8iserica S. loan liatra Neam(, ibidem, p. 1o01o7
11.5.20. 8iserica S. Mihail klzboieni, ibidem, p. 142144
11.5.21. 8iserica S. Cruce latrlu(i, ibidem, p. o0o7
11.5.22. 8iserica S. Nicolae loplu(i, 8otoani, ibidem,
p. 125138
11.5.23. 8iserica 1lierea capului S. lon keuseni, ibi
dem, p. 19o198
11.5.24. 8iserica S. laraschiva kamnicul Slrat, ibi
dem, p. 209
11.5.25. 8iserica S. Mihail i Cavriil Scanteia, ibidem,
p. 210211
11.5.2o. 8iserica Santul llie Suceava, ibidem, p. 757o
11.5.27. 8iserica din Suceava ,ipote (pe platoul cetl(ii
de scaun}, ibidem, p.213
11.5.28. 8iserica S. laraschiva ,telneti, ibidem, p. 214
11.5.29. 8iserica Naterea Maicii Lomnului Mlnlsti
rea 1azllu, ibidem, p. 145147
11.5.30. 8iserica S. Maria \ad, ibidem, p. 214
11.5.31. 8iserica domneascl S. lon \aslui, ibidem, p. 87
11.5.32. 8iserica lnll(area S. Cruci \olovl(, ibidem,
p. 182183
732
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
11.5.33. 8iserica S. Cheorhe Mlnlstirea \orone(,
ibidem, p. 7778
12. Mama lui ,tean cel Mare
12.1. Mama lui ,tean cel Mare, 8otezatu, p. 203, (dupl
l. Neculce, p. 10}
a. Mama lui ,tean cel Mare, ibidem, dupl L. Lvoicen
co, lnceputurile literare ale lui 8.l. lasdeu, p. 134135,
8.l.lasdeu aduce leenda in lntroducere la poemul Lomni(a
\oichi(a pentru a arlta ,vite}ia moldovencelor vestite", drept
exemplu ,de vite}ie emininl", de ,blrbl(ie a emeilor", pe
care le numete ,lori ale virtu(ii" (nota lui C. 8otezatu}
b. Mama lui ,tean\odl, 8otezatu, p. 204, in. lstrate
Motrescu, 74 de ani, s. Crasnoilsc, rnul Storoine(, re.
Cernlu(i, 1972, cule. C.8otezatu i N. 8lieu
13. Loruri i patimi
13.1. Lomni(a Casandra, 8otezatu, p. 20o, C. Stamati
Ciurea, Carpa(ii, 8asarabia i un rezumat istoric asupra
cetl(ilor ei, Opere alese, Chiinlu, 1957, p. 229230, din
care vom re(ine: am putea ,crea intro inspira(ie poeticl o
adevlratl lliadl cu rumoasa Llenl, ce ar i vlduva Lomni(a
Casandra, a clrei oseminte odihnesc in undul Nistrului,
care cu apele lui au invelito de vie ca i un iuliu rece i
omorator", vezi i C.StamatiCiurea, ,lovestea vorbei", rev.
an. l., nr. 1o, .s.
13.2. Lomni(a Maria, ibidem, p. 20o, Z. Arbure, p. 297
13.3. Lomni(a Slsoaicl, Kirileanu, ibidem, p. 212213,
,de la Cheorhe 8osluceanu din 8aia, Suceava".
13.4. Lomni(a Lnuroaicl, ibidem, p. 219220
13.5. Noura i Loamna lleana, ibidem, p. 213217
13.o. Catelina, ibidem, p. 209211
13.7. Loamna lui ,tean\odl, k.Codin, Leende, tradi(ii
i amintiri istorice, p. o9
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
733
13.8. Casa Loamnei, Kirileanu, p. 207208
13.9. lantana Loamnei, Marian S.ll., p. 278
13.10. lantana Loamnei, L}8, p.295
13.11. Altl antanl a Loamnei, L}l, p.54
13.12. ,tean cel Mare i copila de plcurar, 8odan, p.12
13.13. Cantecul Llenei, Kirileanu, p.231, ,comunicat de
l.Mironescu, la auzit de la lrimia Concu, din comuna 1az
llu, Neam(".
13.14. ,tean cel Mare i mama lui letru kare, L}l, p. 227
13.15. ,tean\odl i ata lui Cllin, lamile, p. 811, 8i
zom, in rev. ,lon Creanl", an.lll(1910}, p. 300
14. lilde i }udecl(i
14.1. }udecata lui ,tean\odl, Kirileanu, p. 3o
14.2. ,tean\odl i moneaul, k.Codin, p. oo, ,din
Muscel"
14.3. Cu cei bunl mlmllia?, Lan, in rev. ,,ezltoarea",
vol. \lll, p.o8
14.4. ,tean cel Mare i porcariu, Kirileanu, p. 151154,
,Narcis Cre(ulescu a auzito de la en. Cr. lpltescu Lache
llrescu din lai"
14.5. Sat de tainl, Linorancea, p. 4754.
14.o. ,tean\odl i 1olpa, Marian, p. 138143, ,auzitl
de la preotul lraclie lorumbescu din Stupca, Suceava"
14.7. Lreptatea pentru nevoieul cinstit, Linorancea,
p. 3o37.
14.8. ,tean cel Mare i hatmanul, Kirileanu, p. 84,
,auzitl de N.1roim de la \asile Morariu din satul Clodeni,
comuna larpani(a\aslui"
14.9. Mai mare decat \odl, ,telnescu, in rev. ,lltlru
mos" l(1904, p.1o, ,povestitl de tata"}
14.10. MlriaSa indruml pe cei tineri, Linorancea, p.
58o2
,
734
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
15. Mare i Sant
15.1. ,tean cel Sant, 8odan, p. 1517
15.2. Colacii, 8ostan, p. 2829
15.3. ,tean cel Mare i Sant, Canciovici, p. 8o90,
Kirileanu, p.1320
1o. Lltimii ani de via(l
1o.1. Sabia lui ,tean\odl, Kirileanu, p. 201202
1o.2. lrorociile lui ,tean\odl cel Mare, ibidem, p. 20
1o.3. Cea din urml voin(l, lspirescu, p. 4748.
17. lostau acestu ,tean\odl...
17.1. Cine a ost ,tean cel Mare?, ibidem, p. 202203
17.2. klpirea 8ucovinei i Chipul lui ,tean cel Mare,
ibidem, p. 349350, ,dupl M. Lminescu, Scrieri, politice i
literare, vol.l, .210".
17.3. Leenda despre ,tean cel Mare, Canciovici M.A.,
p. 197204, AlLl, mt. 4.914, ll, in. kadu Llbun(, o5 ani,
s. lrahuda, com. laltin, }ud. \rancea, cule. i tr. M.A. Can
ciovici, 23.\lll.1977
III. Co|inde
1. ,tean cel Mare, 8lieu, p. 21o217, Lerui Ler, p. 140,
in. Cheorhe |lru, an. 1910, s. |areucakezina, 19o9,
cule. Cleb CeaicovschiMereanu
2. Colindl pentru ,tean\odl, lop, p. 19519o, ,de la
lozav Lumitru din Crlieti, in 1959
3. Colindul lui ,tean cel Mare, Kirileanu, p. 2o1, ,din
Clureni"
4. Colinda lui ,tean\odl, 8odan, p. 70, ,,opteriu"
5. Cinei bun, cine nui bun, ibdem, p. 70, ,din lrislop"
o. lan te scoall, azdl, scoall, ibidem, p. 71, ,din Curticap"
7. La poarta lui ,tean\odl, Lerui Ler, p.98, in. lro
copie Chidirim, n.1909, s. lalanca rnul ,tean\odl, 1937,
cule. \.lopovici
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
735
a. La poartl la ,tean\odl, NLC, p. 42, selec(ie de
Luenia koca
8. Scula(i, scula(i, boieri mari, Lerui Ler, p. 137, ,colec
tat de C.8reazul in 8asarabia panl in 193o"
a. Scula(i, scula(i, boieri mari, 8reazul, p. 27
9. Noi laducem pe lristos, Al, in. loana \asilos, 72 de
ani, 19o4, s. Lumeni, com. Costiceni, rnul Nouasuli(a, re.
Cernlu(i, Lcraina, cule. 1udor Colac
10. le varuri de munte, Lerui Ler, p. 138139, in. Con
stantin Crosu, n. 1882, s. CriuleniOrhei, 194o, cule. \.8a
ronciuc, Moldoveanu, p.18
I\. Lraturi
1. Asculta(i, mli ra(i romani:, Colinde, p. 5051, (ra
ment}
2. 8unl sara, boieri mari:, 8erdan, p. 7578, rament,
klchitoasa 8otoani, 1978, in. Sarhie \. Cheorhe, 73
ani, cule. lon l. Ciubotaru, ,baladlurlturl"
3. Lrlturl, Al, 1982, 339, 357, ,inreistratl de C. 8ote
zatu i N.8lieu de la Marcu Lleonora, 40 de ani, s. Cras
noilscStoro}ine(, re. Cernlu(i, Lcraina
\. 1eatru fo|c|oric
1. ,tean, NSl, p. 8387
2. Movila lui 8urcel, lilip, p.7577, in. \alentin 8rao
veanu, s. kisipenillleti
\I. 8ocete
1. 8ocet, lilipciuc, p.119120, ,comunicat de pro. Cra
(ian }ucan din Campulun Moldovenesc, care la cules de la
Marareta Corcodil, 71 de ani, in 19o1"
2. Cand a ost sl moarl ,tean, Al, in. ansamblul olclo
ric l.ln.uJv, com. Lurleti, mun. Chiinlu, instructor
73o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
1atiana Soronovici, 31 de ani, inreistrat in 1992, cule.
1udor Colac. La oriine acest cantec bocet este atribuit lui
,tean O. losi, textul iind supus unei olclorizlri intense.
ln perioada anilor 1990 acest cantecbocet a cunoscut o
circula(ie larl in 8asarabia.
\II. bescantece
1. Le bubl rea, Cire, p.73, in. 8ohiu l. Maria, o2 de
ani, 1974, 1lvldlreti8aclu, cule. Lucia 8erdan.
2. Le }unhi, ibidem, p. 178179, in. Chiriac Ch. Lu
mitra, 77 de ani, 1973, 8rlhletiCala(i, cule. Lucia 8erdan
3. Le }unhi, 1udor lamile, 8oli i leacuri la oameni, vite
i plslri dupl datinile i credin(ele poporului roman, adu
nate din com. |epu (1ecuci}, p. o0
\III. Povesti nuve|istice si parabo|e
1. lnvl(a(i de la copaci, Linorancea, p. 4143
2. Livan de oameni bltrani, ibidem, p. 1819
IX. Cantece istorice
1. ,tean cel Mare, lM, 195o, p. 383384, lMC, p. 193
2. ,teane, ,teane, Kirileanu, p. 232
3. le apa 8arladului, ibidem, p. 24o
4. ,tean\odln bltllie, l|l, p. 279, Mahala, Nouasu
li(aCernlu(
5. ,teane, Mlria1a, ibidem, SuceveniAdancata, Cernlu(i
o. ,tean\odl i tltarii, 1v J.vI. u. U.u.u v..u.,
p. 5557
7. lnspre apa lrutului, ibidem, p. 5859
8. \ine ,teanMoldovan, ibidem, p. 59
9. ,tean trece peste lrut, Kirilianu, p. 258259, ,auzit
de l.1. lopovici de la C.Ciobanu din satul \asilca de pe malul
basarabean al lrutului"
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
737
10. Otirea leascl, ibidem, p. 259, ,auzit de l.1. lo
povici de la lon lan(iru din satul Mileti, 8asarabia"
11. |arai micl, (arai tare, 8.l.lasdeu, lon \odl cel
Cumplit, p. 271272
12. }os pe apa Nistrului, 1udor Colac, La izvorul dorului,
2004, p. 8o87, in. Cotoman Ch., 47 ani, 1987, s. Oni(
caniCriuleni, cule. 1udor Colac
X. 8a|ade
1. ,tean, 8odan, p. 5859
2. ,tean\odl i mandra, ibidem, p. 59o0
3. ,tean\odl i baba, 8odan, p. 5253, ,din Orova"
4. Cantec despre ,tean cel Mare, Labi}a, p. 5o,
8alada istoricl in cauzl din ciclul I./vn I 1uIIv, este o
traducere a cantecului ucrainean 1unvIu, 1unvIu, ..u
.uI.n I...., pe care a eectuato poetul Nicolae Labi}a.
ln continuare aducem i comentariile scriitorului acade
mician N. Labi}a cu reerin(l la acest text: ,ln secolul trecut
8. letriceicu lasdeu a descoperit in U.vvII.v ..Il a lui lan
8lahoslav, scrisl la 1570 in 8oiemia, un cantec despre ,tean
cel Mare in limba ucraineanl. Autorul ramaticii primise
aceastl baladl de la un prieten al slu Nicodim, care o auzise
,in \ene(ia la slavii de acolo".
lrobabil, acest cantec lcea parte din repertoriul poeticii
de curte, apar(inand perioadei slavone a literaturii moldove
neti, cand domnitorii notri aveau poe(i ,in slu}bl" ce le
inso(eau ospe(ele cu ,cantece vite}eti". Autorul ei poate i
unul din cantlre(ii proesioniti, ce cantau la mesele dom
neti, la adunlri populare ori in a(a ostailor intru ai incu
ra}a la luptl. Lxisten(a poe(ilor la curtea domneascl e con
semnatl de cllltorii strlini ce vizitaserl Moldova.
738
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Cantatl recvent la curtea voievodall a Moldovei, balada
a trecut cu a}utorul uslarilor ,sarbi", cum le zice poe(ilor
de limbl slavonl in Moldova, cltre lolonia i Lcraina, iind
adaptatl aici limbii ucrainene cu urme de elemente linvis
tice din substratul slavon, rlmase in baladl, aa cum avea
so inreistreze i acel Nicodim, ce a transmiso lui lan 8la
hoslav.
ln acest cantec istoric e posibil sl se descrie, loriice,
un caz real draostea lui ,tean pentru o atl simpll din
popor, dei unii cercetltori inclinl sl creadl cl balada ar i
mai derabl o metaorl a cuceririi de cltre ,tean cel Mare
a Chiliei, ata simbolizand Cetatea de la mal de Lunlre,
ravnitl de ,oastea turceascl" i cea tltlreascl.
C. Ciuchindel publicl in rev. ,Steaua", \lll (1957}, nr. 5,
p.31 textul intitulat I./vn, /vIv I 1unl..v.
,i \. Alecsandri a compus balada I./vn I 1unl..v.
\arianta autenticl din acest ciclu ar i, credem, I./vn
1.ul I vnu.v. \ezi i A. lancu, lrobleme de enezl a
crea(iei poetice populare moldoveneti. 8.l. lasdeu i
cantecul baladic moldoucrainean 1unl.., 1unl....., p.
202242.
5. Calapod laharnicul i Lomni(a llenu(a, Kirileanu,
p. 247250, Marian, p. o070, \asiliu, p. 1113, lancu,
p. 243248.
Subiect tetravalent in balada popularl romaneascl: a
milialsocialeroticistoric. lrovine din sec. \\l\\lll. Cele
patru nuclee tematice de bazl proileazl o draml concretl,
particularl i realistl. Chipul lui ,tean din baladl este
epicizat, con(inand elemente inventive.
XI. Cantece epice eroice
1. lene, LL, p. 232233
2. Loi voinici, ibidem, p. 242243
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
739
3. Miu haiuducul, 8erdan, p. 7273, 8rldl(elSuceava,
1971, in. Matei \. Saveta, o4 de ani, cule. lon l. Ciubo
taru, rament
a. Miu haiducul, Caraman, p. 327, in. 1oader 8arte, 87
de ani, llutar, kehiu\rancea, 192o, rament
4. \artici, ibidem, p. 3o03o1, in. Ch. Cinioiu, llutar
8erindetiAre, 1932, rament
5. Letinul boat, ibidem, p. 289, in. Chicl lelu, llutar,
CorbiAre, cule. l. Caraman, 28.\ll.1932, rament
XII. Cantece de |eagan
1. lai liuliu, puiu( de ree, Al, in. CezaraLlena lolisca,
10 ani, 2004, or. Chiinlu, ,auzit de la Maria lliu( din Cras
na 8ucovinei", cule. 1udor Colac
2. Nani, nani copila, Cantece din bltrani, p. 9o
3. ,teane, puiu(ule, 8odan, p. 72, ,din Clureni"
4. laia, haia, puiule, ibidem, p. 72
5. Nani, nani, puior, Kirileanu, p. 2o3
o. Nani, nani draul mamei, 1lpuele, p. 2oo
XIII. Scriitori c|asici si contemporani despre $tefan ce| Mare
a. Crea(ii in versuri
1. ,tean O. losi, Lin zile mari, poem istoric, rament
2. M. Lminescu, ,tean cel Mare, Schi(e de imn
3. M. Lminescu, O, eroi: (rament din scrisoarea a treia}
4. C. Cobuc, ,tean\odl.
5. C. Asachi, ,tean cel Mare inaintea Cetl(ii Neam(u
o. L. 8olintineanu, Codru Cosminului
7. \. Alecsandri, ,tean\odl i oimul
8. lon ladarcl, ,tean Mare Lomn i Sant
9. A. Mureanu, Leteaptlte, romane:
740
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
b. Crea(ii in prozl
1. Constantin StamatiCiurea, Cetatea Sorocii
2. Alecu kusso, Lecebal i ,tean cel Mare
3. L. Cantemir, lotarele Moldovei
4. \. Alecsandri, ldealul virtu(ilor
5. Lusebiu Camilar, Ste}arul din 8orzeti
o. Cheorhe \. Madan, Mlnlstirea Clpriana
7. N. Labi}a, 1estamentul lui ,tean cel Mare (rament}
c. Lramaturie
1. 8arbu Lelavrancea, Apus de soare. Lraml in 4 acte
(lramente}
XI\. Cuvant de preamarire
1. l.l.S. Nestor, Mitropolitul Olteniei, Santul \oievod
,tean cel Mare, editura Mitropoliei Olteniei, Craiova,
1992, p. 53o
Note la UuvvnI u. J..vl.I..
2. kulciuni, ibidem, p.4243
3. Lin Acatist, ibidem, p.434o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
741
!e[erinte istorico-literare
CO}OCAkL: Lintre iurile istorice romaneti, persona
litatea lui ,tean cel Mare sa inscris cel mai pround in con
tiin(a popularl i a dominat veacurile aureolatl de lorie i
leendl. Aceastl popularitate a sa, ca urmare a unei domnii
strllucite in scaunul Moldovei, a rezonat de timpuriu in
suletul romanilor care au vlzut in el intruchiparea celor mai
inalte virtu(i de vite}ie, in momentele cand soarta (lrii era
mereu amenin(atl din aarl.
Mitul de erou leendar pe care imaina(ia popularl la
creat despre ,tean cel Mare sa perpetuat prin raiul viu al
tradi(iilor noastre i a ost inviorat necontenit, dea lunul
vremurilor, de crea(ii olclorice care lau ridicat pe voievodul
moldovean la inll(imea unui simbol na(ional.
Cum a reuit ,tean cel Mare sli catie acest nimb de
lorie? laptele sale mlre(e sunt dovezile cele mai rlitoare.
Lomn abil i in(elept iubit de popor, pre(uit de prieteni i
apreciat panl i de dumanii sli, el a clutat sli asiure mai
intai linitea internl i apoi sl ob(inl cu orice pre( neatar
narea (lrii. lentru inlptuirea acestor deziderate, domnito
rul a in(eles cl poporul este puterea bra(ului slu i a clutat
sl se apropie de popor i sl se spri}ine pe el. Astel, ducand
o politicl echilibratl intre cele doul clase ale societl(ii eu
dale boierime i (lrlnime , el a reuit sl stlpaneascl i
chiar sl limiteze tendin(ele marilor boieri, ridicand in ace
lai timp o parte dintre (lrani la starea de rlzei, rlsplltindui
vite}ii din lupte cu sate i plmanturi.
,
_
742
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Le asemenea, spirit luminat i cu }usti(ie, ,tean cel
Mare a curmat abuzurile de orice el, a in(eles nevoile celor
mul(i i lea lcut dreptate. Acest lucru a avut o rezonan(l
adancl in suletul poporului care intro leendl spune:
,,tean a ost ecior de (lran deai notri, de aceea a ost aa
de cuminte i nea a}utat atat de mult".
,tean cel Mare a ost insl i un mare ctitor de (arl. Cra
(ie calitl(ilor sale de conducltor i de ospodar neintrecut
cu care a ost inzestrat, el a reuit ca dintro (arl ,ticlloitl"
cum scria Nicolae lora cl era Moldova la venirea voievo
dului pe tron, (arl care timp de un sert de veac nu vlzuse
decat ruinl, incendii, lupte ratricide i omoruri pentru
tron sl ormeze un stat bine centralizat i prosper, in care
a instaurat randuiala i a lcut ca starea materiall sl ie tot
mai inloritoare. Niciodatl ca in timpul lui ,tean cel Mare
Moldova na ost atat de boatl, nu sau ridicat ctitorii mai
mlre(e i poporul na cunoscut o atare libertate, enialul
domn creand ,o lume noul pe care a invl(ato sll asculte,
sl i se supunl i sl ie totdeauna allturi de el".
ln acelai timp, voievodul ia ales oameni de nlde}de,
pricepu(i i cura}oi, pe care ia pus in inaltele slu}be ale (lrii,
ceea ce a intlrit puterea domniei i la impus pe ,tean ca
un mare blrbat de stat, in ,acel in(eles mare i curat, care
inllturl zomotul, truia, inll(area de sine, viclenia celor ce
se tarlsc i mucl unde au lins".
Strllucirea domniei lui ,tean cel Mare, lrl precedent
in istoria Moldovei, a dato insl mai mult lupta sa neimpl
catl impotriva dumanilor de orice el care au clutat sl calce
i sl }euiascl plmantul (lrii, in principal impotriva puterii
otomane. \enit la carma unui stat mic, atunci cand, dupl
clderea Constantinopolului (in 1453}, insli soarta Luropei
era amenin(atl de invazie, viteazul voievod duce cea mai
k L l L k l N | L l S 1 O k l C O L l 1 L k A k L
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
743
indrlznea(l campanie impotriva turcilor, in lupta antioto
manl otile lui ,tean inscriind adevlrate epopei de vite}ie.
laima luptelor sale la lcut cunoscut pretutindeni, iar cali
tl(ile de otean, de conducltor i oranizator neintrecut in
strateia rlzboaielor lau ridicat i mai mult in ochii con
ducltorilor strlini care, dupl cum spune o leendl, il nu
meau |cu| cc| |jtran !c |a Mo|!ova, i lau lcut sl ie admirat
panl la koma i \ene(ia.
Nicolae CO}OCAkL
CklCOkA,: 1oate caracterizlrile lcute lui ,tean cel
Mare, cuprinse in leendele populare, concordl surprin
zltor cu cele urnizate de izvoarele contemporane. |lranii
au re(inut adevlrul i au spus numai adevlrul despre dom
nul lor iubit, care inainte de toate era decent i nobil.
lotrivit credin(ei masei (lranilor, ,tean cel Mare a rl
mas ,iu (viu} ca to(i iii" (viii} deci lrl moarte, ,cl doar
nui sant deeaba" i chiar ,are sl mai vie odatl... ca sli
vadl pe to(i moldovenii lui". ,i acuma ,el incl vede i aude
necazurile i tanuirile moldovenilor".
Lupl alte leende populare, ,tean cel Mare na murit
ci ,sa inll(at la cer cu trup cu tot", iar suletul lui umbll
,cand i cand pe plmant". Astel, in anul 1877, cand romanii
luptau cu turcii la llevna, ,tean cel Mare ,sa sculat din
mormant i duhul lui a carmuit i povl(uit otirea noastrl de
ia bltut pe turci sl mai simtl incl o datl trecand prin ei
spaima de altldatl". Amintirea lui a ost atat de vie in
suletul poporului nostru incat numele ia ost inclus i in
descantece, consideranduse cl el ar i avut i puterea sl
,alune duhurile rele i sl vindece bolile prime}dioase".
Concluzia tuturor leendelor plstrate i transmise timp de
cinci secole este cl ,tean cel Mare a ost ,un om mare, bun
i sant, cum na mai ost i nici n o mai i pe a(a
744
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
plmantului". Lin aptele lui in(elepte i viteze a rlmas o
tradi(ie, un sulet public, care nlzuia spre alte culmi de via(l.
Amintirea lui ,tean cel Mare a luminat zilele cele mai
intunecate ale neamului nostru. ,ln el, romanii au lsit
cum scria Nicolae lora cea mai curatl i mai deplinl
icoanl a suletului slu: cinstit i harnic, rlbdltor lrl sl uite
i viteaz lrl cruzime, stranic in manie i senin in iertare,
rlspicat i cu mlsurl in rai, ospodar i iubitor al lucrurilor
rumoase, lrl nici o truie in aptele sale... ,i cu cat se vede
aceastl icoanl mai limpede, cu atat se in(elee mai desl
varit i se iubete mai mult, cu atata i viitorul se vestete
mai bun, clci poporul mere pe drumul strlmoului cu
minte".
lotrivit datelor cuprinse intro leendl, dupl moartea lui
,tean cel Mare, ,trei zile i trei nop(i ia ars o lumanare la
mormant, lrl ca so i pus cineva i nimeni n o putea
stine".
A ost personalitatea urial a secolului al \\lea, deoa
rece a de(inut contiin(a puterii imprevizibile a secolului
slu, pentru care a vibrat continuu. Sa recunoscut in a doua
}umltate a secolului al \\lea cl ,tean cel Mare a meritat
mai mult ca oricare altul sl ia conducerea |lrii komaneti
a Moldovei deoarece a ost recunoscut ca cel mai capabil di
plomat i enial comandant de oti. |lranii romani lau
apreciat eloios ca cel mai de incredere i drept }udecltor.
ln plus ,tean cel Mare a ost un spirit ales, un om sincer i
corect. Nimeni nu la putut intimida, nu a cedat in a(a nici
unui duman i personal a participat la ac(iunile militare i
diplomatice hotlratoare pentru destinele neamului slu.
Lupl moartea lui ,tean cel Mare, veacuri dupl veacuri,
mult sane, sudoare, aur, arint i vie(i omeneti au plltit
romanii de la est de Carpa(i, dar to(i cei care neau asuprit,
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
745
sau dus, au pierit, insl amintirea marelui domn a rlmas,
luminand viitorul limpede i rumos spre care se indreaptl
lrl ovlire poporul nostru.
lnainte de toate, ,tean cel Mare a ost un ,ziditor de
(arl". Ll a creat o lume noul ,pe care a invl(ato sll asculte,
sl i se supunl, sl ie totdeauna allturi de el. lrin exemplul
slu a ormat caractere. Ll i Moldova sau alat, cum scria O.
Corka, ,in triunhiul aspira(iilor contrare, insl deopotrivl
de hrlplre(e ale unurilor, turcilor i polonilor" i totui a
reuit sl se ,men(inl la supraa(l cu un sim( enial, timp de
cincizeci de ani, pe cand al(i domni cldeau in asemenea
impre}urlri dupl ca(iva ani sau chiar dupl un an de domnie".
,tean cel Mare a putut dispune oricand de or(e cu care
sl se ridice dupl orice inranere, oricat de rea, iind dotat
cu puterea i capacitatea de a depli toate reutl(ile i du
mlniile. Lin intreaa literaturl contemporanl consacratl lui
se constatl cl a ost o personalitate uimitoare, tumultuoasl,
cu imense resurse spirituale, leat de via(a i tradi(ia neamu
lui slu. Nimeni i nimic nu la putut impiedica sl ie adevl
ratul aplrltor al omului simplu, bun i inrobit muncii. ln
timpul domniei lui a domnit cu adevlrat }usti(ia. Controla
personal cum se implr(ea dreptatea, cercetand mereu (ara
de la o marine la alta, reuind sl smull din rldlcini rlul
incuibat in randurile boierimii i in administra(ia publicl.
Mare om politic, anditor, strate enial, clarvlzltor, om
de inaltl culturl, spirit luminat, ,tean cel Mare sa manies
tat multilateral, devenind in mintea poporului chintesen(a
dreptului }udecltor i a marelui osta. Ll a descltuat or(ele
latente ale poporului i a reuit sl acl din acesta un element
de ordine in haosul tendin(elor de asuprire i cotropire ale
timpului. A avut o }udecatl proundl, curiozitatea omului
intelient, viziune cutezltoare i cultul strlmoilor, ale clror
acte a dispus sl ie consemnate in scris. ,tean cel Mare a
74o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
dlruit neamului slu tot ce a avut i a rlspuns cel mai adecvat
tuturor aspira(iilor sale, iar dupl moarte a luminat drumul
pe care lau strlbltut romanii pentru ai ob(ine dreptul de
a trli liberi i intrun sinur stat independent.
Nicolae CklCOkA,
lOkCA: ,tean cel Mare na ost un scornitor de rlzboaie.
Niciodatl el na clutat un duman, niciodatl na avut o toanl
saneroasl, cheul unei mari vanltori de oameni. lirea unui
\lad Lracul, unui \lad |epe, al doilea Lracul, cel din urml
cu deosebire bucuros de a vedea suerin(i, de ai scllda
suletul sllbatic in striltele de durere ale rlni(ilor, era
strlinl de dansul. ln alte vremi el ar i ost un bun plstor de
oameni, un implrat cu iubire i credin(l, (esand irele de aur
ale unor zile panice, in mi}locul mul(lmirilor ce sar i
inll(at de pretutindeni spre bunltatea lui. Lar, bltutl de
valurile tuturor urtunilor, (ara avea nevoie de un paznic
neadormit. ,i el u acel om viteaz, dar nu crunt, pe carel
cereau vremile.
Nicolae lOkCA
8ALCLSCL: lntre aceste rlzboaie civile, se ormarl mol
dovenii ca intro coall militarl. Li nu avurl indatl trebuin(l
decat de un clpitan mare, ca sl se acl vesti(i i sl ie eroi
ai cretinltl(ii. Acest clpitan nu intarzie a se ivi i u ,tean
cel Mare.
Ll se arltl credincios tacticii plrin(ilor sli. Aceea ce avu
insl mai deosebit este cl, olosinduse de cunotin(a ce avea
despre importan(a pozi(iilor naturale la rlzboi, el ascundea
un trup de otire care, la un semn hotlrat, se arunca pe la
spatele vrl}maului, in vreme ce cealaltl armatl il izbea in
a(l. Lste cunoscut cl acestui principiu u dator lannibal
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
747
biruin(elor sale. Astel, la bltllia de la 8arlad (20 ianuarie
1475}, ,tean\v., dupl ce sllbise caii turcilor par}olind iar
ba inaintea lor peste tot locul prin care trebuiau sl treacl,
ia tras la stramtoare. Acolo, olosinduse de pozi(ia locului,
chiar i de neureala atmoserei, puse o seaml de oameni in
campie, care dldurl semnal de rlzboi cu ,trambi(e, buciu
me, i tobe". 1urcii, intorcanduse cltre lasul ce se auzea,
socotind cl acolo se all ,tean" cu toatl puterea sa, acesta
iese atunci de unde era ascuns, ii izbete in dos, in vreme
ce ceilal(i ii izbeau in a(l, i printraceastl ,apucare cu
meteu", dupl cum zic cronicarii, el numai cu 47 000
oameni invinse o armatl de 120 000.
Aceste principii tactice povl(uirl pe ,tean\v., in nume
roasele sale campanii i bltllii ce a dat, in vreme de 4o ani
necurmat, cu toate popoarele invecinate. La aducerea amin
te a minunatelor apte de arme ale acestui erou, cronicarul
polon Lluosz aruncl o striare de o admira(ie subliml:
lstoricul unur lstuanius mlrturisete cl el era cel mai
vestit eneral al vremii sale pentru tiin(a militarl, iar un
scriitor vechi moldovean, in entuziasmul slu, stril: ,Care
voievod mai multe rlzboaie a avut? Care domn mai mari
biruin(e a lcut i acestea in deosebite vremuri i locuri, cu
deosebite neamuri? Ca ulerul, de la rlslrit la apus, au
luminat: martori sunt leii, care cu sanele lor plmantul
nostru au cruit: Martori sunt unurii, care pe satele i
cetl(ile lor de oc potopite leau vlzut: Martori sunt tltarii,
care cu iu(imea uii lor, de ierul lui nu au sclpat: Martori
sunt turcii, care in ua lor nu puturl ala mantuire: Martori
sunt muntenii, care de clllrimea noastrl sau zdrobit:
Martori sunt toate neamurile de primpre}ur, care ascu(iul
slbiei lui au cercat".
Nicolae 8ALCLSCL
748
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
lAMllLL: Colindand Moldova de la un caplt la altul, ie
pentru a intampina indatl pe duman, ie pentru al urmlri
dupl bltaie, ie pentru a intlri din vreme hotarele, ori
lcand dreptatea care o cerea nesaritul lan( de osteneli i
de }erte, nu se putea ca in suletul poporului sl nu se sape
adanc i temeinic numele lui ,tean cel Mare, pentru ca
dupl patru veacuri sl nui allm amintirea incl puternicl. La
se lsete in mul(imea de povestiri cu privire la bltlliile,
ctitoriile i daniile sale, in marele numlr de leende, pe care
numai inchipuirea le poate indreptl(i, ca i in simplele
pomeniri ale numelui de $tefan-\oda panl la care deplrtarea
in vreme nu are nevoie sl ie cea adevlratl.
...lnirarea lor sa lcut luand ca ir de curere, dupl cat
sa putut, insli via(a \oievodului, llsanduse tocmai la urml
simplele pomeniri, pentru care aezarea in timp este cu
neputin(l.
1udor lAMllLL
MOkAkL: Chipul lui ,tean dlinuie ca o icoanl santl in
inimile moldovenilor, care iau ridicat monumente de ra
nit, dar i de cuvinte, de acorduri muzicale, pe cat de ru
moase, pe atat i de durabile, de perene, in stare sl neli
}eze scurerea iminentl a timpului, sl a}unl, inruntand
veacurile, i panl la noi.
ln crea(ia orall a poporului nostru lsim imainea artis
ticl a lui ,teanLomnitorul, a lui ,teanOteanul, a lui
,teanlatriotul, a lui ,teanOmul, inso(it iind intotdeauna
de determinativele in(elept, iste(, viteaz .a.
Mai mult decat atat, aureola lui ,tean cel Mare de
multe ori capltl trlslturi mitoloice, antastice. Se spune
undeva cl ,tean cel Mare, cicl, ar i luptat cu un laurbalaur
roaznic, drept arml servindui un ste}ar mare, smuls de
prin codrii Moldovei.
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
749
Se mai spune cl ,tean a ost sclldat la natere in sane
de erpoaicl, de aceea na ost biruit niciodatl. Or, el, dacl
era trantit de duman, se rlsucea erpete i a}unea tot de
asupra.
Chipul i aptele lui ,tean cel Mare neau dominat me
reu spiritualitatea, suscitand sim(ul i contiin(a na(ionall a
moldovenilor. Lespre aceasta ne vorbesc elocvent i nume
roasele opere literare, scrise de marii notri clrturari mai
ales in perioade de renatere culturall i sociall a (lrii, la
anumite cotituri deosebite din istoria ei.
Literatura noastrl scrisl, incepand cu Criore Lreche i
panl in zilele noastre, sa alimentat din crea(ia poeticl a
poporului, accentuand aceleai trlslturi esen(iale ale lui
,tean cel Mare domnitorul in(elept, oteanul neinricat,
iscusitul conducltor de oti, patriotul inllclrat.
Seriu MOkAkL
\LNOlOL: ,tean avuse prile}ul, in luna lui via(l, a se
convine despre scopurile dumlneti nutrite de cretini
contra (lrioarei sale. ln 1urcia avuse el dumani cumpli(i,
dar cinsti(i. Nu tot astel stltuserl lucrurile cu cretinii. Cu
to(ii, indeplrta(i i apropia(i, il plrlsiserl in momentul
pericolului i vecinii sli clutaserl numai sll umileascl, lrl
al a}uta. La sarit incercaserl chiar, prin raudl i inell
ciune, ai rlpi tronul din maini. Sl mai lupte Moldova cum
lcuse sub el, tia cl nu se mai poate, clci izbanzile sale toc
mai secaserl puterile ei i adevlrate erau cuvintele lui
Lreche cl ,in lupta de la \alea Albl pierise slman(a vite}ilor
celor buni". Nu lrl a }erti cele mai scumpe puteri ale (lrii
putuse inll(a ,tean cel Mare tronul slu lorios, clci un
rezultat insemnat nu se poate dobandi lrl }erte corespun
zltoare. Lar imensul capital cheltuit atunci de poporul
Moldovei na ost irosit in zadar.
750
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
Strlnepo(ii acelei enera(ii, noi romanii de astlzi, tot din
acel capital de lorie strlbunl trlim i cu el ne mandrim ca
iind cel mai scump odor al vie(ii noastre trecute, cu deose
bire numai cl aceea ce altldatl au sldit moldovenii astlzi
to(i romanii sunt in drept sl culeal.
,tean cel Mare, cunoscand pe de o parte puterile (lrii
sale i pe acelea ale iului slu, pe de alta viclenia, reaua cre
din(l i llcomia domniilor cretine ce incon}urau (ara lui,
voiete cel pu(in a o aplra de umilire, inchinando celui mai
tare i sltuiete pe iul slu a se supune turcilor. ,tean nu
se andi nici mlcar la reliia planl a viitorilor proteuitori
ai Moldovei. Ceea ce umbla in andul lui, umbrit de aripile
mor(ii, era (ara i poporul slu, pe care atata il iubise i pe
care, nemaiputandui aplra, voia cel pu(in sl le asiure
vrednicia i existen(a i dincolo de mormant.
Le aceea, cu drept cuvant, urmaii ii dldurl lui sinur
dintre numeroii domnitori moldoveni i munteni titlul de
Mare. Mircea al Munteniei este supranumit cel 8ltran, Ale
xandru al Moldovei, cel 8un, Mihai al Munteniei, \iteazul,
loan al Moldovei, cel Cumplit. Lnul sinur din boatul, prea
boatul ira de domni ai (lrilor romane poartl numele de
Mare, i acesta este ,tean, clci totdeauna bunul sim( al
popoarelor lea erit de a dlrui acest titlu inll(ltor lrl rost
i lrl cldere i ele lau plstrat numai pentru adevlratele
mlrimi pe care sim(ul cel slnltos al popoarelor lea recu
noscut cand lea vlzut rlslrind in campul istoriei.
Lar nu numai poporul slu a recunoscut lui ,tean acest
epitet mlulitor, i contemporanii i urmaii chiar dintre
dumanii sli, ca bunloarl polonii, nu se puturl impiedeca
de al numi astel, cum ace reele polon Siismund intro
scrisoare cltre letru kare. lapa il numete at|ctu| |ui trist.
A.L.\LNOlOL
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
751
SALO\LANL: lu(ine din cele alcltuite de mlria sa sau
schimbat. Sau prelcut hotarele, au trecut randurile de
oameni. lretutindeni au rlmas llcaurile lui Lumnezeu, in
toate rlzliile stau uricele sale, in toate cotloanele plman
tului Moldovei amintirea rlzboaielor pentru dreptate, cel
din urml urma al pluarilor de atunci cunoate semnele
mlriei sale ,tean intrun vad de ape, intrun pisc de stancl,
intro ruinl de pe un colnic. Le patru veacuri i }umltate
acea putere trliete asupra Moldovei, ceea ce dovedete cl
anume oameni nu pier decat prin pulberea lor. luterea lor
adevlratl stlruiete dincolo de ceea ce numesc oamenii de
rand moarte. La santa lutnl, unde mlria sa ia aezat
sinur mormantul i piatra cu inscrip(ie intre lori de acantl,
nu sa stins nici o clipl candela aprinsl in iulie 1504.
Saritul, intre cele din urml zvarcoliri omeneti, sub
ierul ro care ii ardea plaa, intre 8odan\oievod i doamna
\oichi(a, carei (ineau mainile de cearl stropindule cu lac
rimi, a rlmas al acelui trecut i al acelei sinure clipe cand
Lumnezeu dand semn, suletul a ost eliberat de mucenicia
acestei vie(i. Liplomatul ascu(it, strateul teribil i prudent
se scutura cu runzele acelui an de }ale. Spiritul rlmane in
lucruri, in intocmiri i in sulete i incl incearcl a ne cllluzi
pe clile viitorimii.
Mihail SALO\LANL
COkO\Ll: |ara pe care ,tean o llsa motenire in 1504
nu mai semlna cu cea de la 1457, ar i putut spune i el, ca
Auustus, cl a lsit o (arl de lut i a llsat una de piatrl. Se
inri}ise de toate aspectele vie(ii de stat, a ridicat in unc(iile
de rlspundere oameni capabili, ie militari iscusi(i ca
Arbure (tatll i iul}, portarul de Suceava ,endrea (care ia
devenit cumnat i a clzut in lupta de la kamnic, la 8 iulie
752
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
1481}, vornicul 8oldur sau parcllabii lvanco, Maxim, Cher
man i Oanl, clzu(i in aplrarea Chiliei i a Cetl(ii Albe ie
oameni de culturl i diploma(i abili, ca looltul 1lutu, vis
tierul lsac, pitarul lvanco. A preslrat rani(ele i drumul spre
capitala (lrii cu cetl(i puternice, ale clror zidiri, dei lovite
de rlzboaie i mancate de vreme, impresioneazl i azi. A
inll(at biserici i mlnlstiri, stilul otic moldovenesc inche
anduse acum, pentru a da artei podoabe de valoare uni
versall. Adevlrate bi}uterii au rlmas manuscrisele impo
dobite cu strllucitoare miniaturi. keunind i prelucrand
vechile insemnlri istorice, diecii cur(ii sale au pus la punct,
pe la 1473, istoria de panl atunci a Moldovei, incepand un
letopise( ale clrui raze dure i neinlorite, ca slpate in
piatrl, descind parcl din cele mai bune tradi(ii ale istorio
raiei antice. ln vechile necropole voievodale, a innoit lespe
zile inaintailor i strlbunilor sli inropa(i in Moldova, ince
pand cu Lrao Lescllecltorul i sarind cu insui tatll slu.
O ranl veche, ,dobanditl la primul asediu al Chiliei, in
14o2, nevindecatl de to(i medicii chema(i la curtea din
Suceava i aravatl odatl cu scurerea anilor, la dus, in cele
din urml, in mormant la 2 iulie 1504. Oranismul slu, sllbit
de nesaritul zbucium care a ost via(a sa intreal, a cedat,
i inima a incetat sl batl. Mormantul pe care, din vreme,
il preltise in ctitoria sa de la lutna a primit, sub reutatea
marmorei sale de Carara, trupul ostenit i imbltranit, acum
lipsit de via(l, al celui Mare.
ln amintirea neamului, ,tean a rlmas, prin toate aptele
lui, un ctitor de (arl. ,lntrinsul scrie N. lora lsise
poporul romanesc cea mai deplinl i mai curatl icoanl a
suletului slu: cinstit i harnic, rlbdltor lrl sl uite i viteaz
lrl cruzime, stranic in manie i senin in iertare, rlspicat
i cu mlsurl in rai, ospodar i iubitor al lucrurilor ru
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
753
moase, lrl nici o truie in aptele sale, care ni se par cl vin
printrinsul de aiurea, i de mai sus". l se potrivete de
minune celebra caracterizare pe care \ictor luo a lcuto
lui Napoleon l: a fost mai mu|t !ccat un om, a fost un scco|.
lrin tradi(ie, via(a sentimentall a lui ,tean cel Mare a
clpltat o imaine oarecum deormatl. Neam obinuit sll
vedem ca pe un so( venic inidel, cu copii din lori in toate
col(urile Moldovei. lmainea e repetlm deormatl, i ea
nu corespunde celei care se intrevede din documente. Les
pre un sinur iu al slu se poate spune cu certitudine cl era
nlscut din aara unei leiuite clsltorii, i acela a ost cel mai
vrednic dintre succesorii sli: letru kare. Alexandru, cel
dintai iu al slu, nu e siur cl sa nlscut i el dintro lelturl
extracon}uall, cum vom arlta in painile imediat urmltoare.
La 5 iulie 14o3, ,tean se clsltorise cu Lvdochia de Kiev,
descendentl dintro ramurl a amiliei marilor duci litua
nieni, din care se desprinsese i amilia reall a loloniei.
Clsnicia a durat numai patru ani, Lvdochia a murit la 4
septembrie 14o7 i a ost inropatl la lrobota veche, llsand
ca(iva copii: (poate} Alexandru, Llena i letru, mort mic, la
21 noiembrie 1480 i inropat la lutna. Lomni(a Llena,
clsltoritl in 1483 cu (areviciul lvan lvanovici al Moscovei,
a avut o via(l rea i un sarit traic, murind la 18 ianuarie
1505.
ln 1472, ,tean sa reclsltorit cu Maria de Manop, din
neamul stlpanitorilor acestei cetl(i din Crimeea, i cu ea a
avut doar doi blie(i, llie i 8odan, care apar in documente
incepand din 1473, primul dispare in acelai an, iar 8odan
moare la 25 iulie 1479 i e inropat la lutna, sub aceeai
lespede cu ratele slu letru. Lupl moartea Mariei de
Manop, la 19 decembrie 1477, o altl Maria, iica lui kadu
cel lrumos capturatl de ,tean in 1473 devine so(ia sa
754
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
(vara anului 1478}. La a dlruit lui ,tean ,un iu, 8odan
voievod, i doul ete rumoase", cum zice cronica moldo
ermanl. liul e viitorul 8odan al llllea, iar etele Ana
(moartl inainte de 1499 sau in acest an} i MariaCnea}na,
clsltoritl cu cneazul polon 1eodor Viesznowiecki, pe la
1510, de cltre 8odan, care ia dat o boatl zestre. A murit
la 18 martie 1518, in 1522, ,telni(l trata, prin solul slu,
Luca Car}l, restituirea oaselor ei i a tezaurului. Oasele iau
ost aduse i reinhumate la lutna, dar tezaurul, pentru care
va interveni i letru kare, care va purta i un proces cu
ostul so( al surorii sale, va rlmane in stlpanirea ducelui
Viesznowiecki. Lin urmaii acestuia, unul se va clsltori, la
inceputul secolului al \\lllea, cu o atl a lui leremia vodl
Movill, nepotul lor va i reele loloniei Mihail Viesznowiecki.
,tean COkO\Ll
8O1LZA1L: Ciclul leendar despre ,tean cel Mare apar
(ine perioadei de dezvoltare relativ timpurie a leendelor
istorice.
8azate pe un vast material actoraic, tradi(iile despre
,tean cel Mare se caracterizeazl prin unele trlslturi de
mocratice i printro airmare a contiin(ei na(ionale. Nara
(iunile despre ,tean cel Mare creeazl o intinsl bioraie
poeticl, ce cuprinde intreaa via(l a eroului de la natere
panl la moarte. Multe i oarte variate sunt aptele vite}eti
ale domnitorului. ,tean\odl rlpune in luptl un balaur, stl
de vehe la hotarele (lrii, strane otiri i luptl impotriva
cotropitorilor, aplrl Moldova de turci, tltari, invine in ne
numlrate randuri hoardele strline, ridicl movile de vehe,
ace cetl(i pentru aplrare, dlruiete otenilor vite}i plman
turi .a.m.d.
Aici, insl, trebuie de (inut seama de o particularitate
caracteristicl olclorului multor popoare i anume: poeti
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
755
zarea chipului domnitorului. Credin(a intrun domnitor
aplrltor al (lrii i luptltor pentru unitatea poporului poate
avea caracter popular, intruchipand idei mlre(e de patrio
tism i eroism ale poporului... latl de ce in crea(iile poetice
ale epocii poate i intalnit chipul eroic idealizat i al domni
torului ,tean, i al (lranului 8urcel, i al aprodului lurice.
ln aceste pllsmuiri olclorice este redat artistic in primul
rand prinosul in lupta pentru eliberarea na(ionall i sociall.
Criore 8O1LZA1L
CANClO\lCl: Considerlm cl ,tean cel Mare, prin toatl
activitatea sa politicl i sociall, a reprezentat tipul de erou
leendar pentru poporul roman, care poate rlspunde intrun
moment istoric de mare incordare nevoilor spirituale ale
colectivitl(ii.
Leendele pe care leam analizat scot in eviden(l cu
prisosin(l marile calitl(i ale domnitorului roman, precum i
atitudinea de simpatie a poporului a(l de eroul slu.
lrin rumuse(ea limba}ului, prin bol(ia i amploarea
construc(iei lor, leendele au in primul rand i o valoare
artisticl de necontestat. Lle au slu}it ca model pentru mul(i
scriitori clasici romani ca: L. 8olintineanu, N. Cane, M. Sa
doveanu i al(ii.
lrin con(inutul lor moralizator, pus in slu}ba acelei
morale populare care nu admite sclderi i vicii, ele indepli
nesc rolul etic, constituind adevlrate pilde pentru urmai.
Merand pe linia unei etici populare, creatorul anonim
ia conceput eroul potrivit cerin(elor speciice moralei sale.
,tean se impune ca un domn drept, cinstit, un aplrltor al
marilor virtu(i na(ionale, cu un pround sentiment de cre
din(l, calitl(i care iau asiurat o vioare unicl printre
iurile istorice ale neamului romanesc. Lxemple de leen
75o
51^|
CL ^^!
5I 5^|1
,
,
de ce mer pe linia unei asemenea morale am sesizat in
analiza tematicl a corpusului leendelor despre ,tean.
Lin cercetarea amlnun(itl a tradi(iei despre domnitorul
roman, se relevl tot mai clar caracterul documentar istoric
al acesteia privind epoca lui ,tean cel Mare i intreaa via(l
socialpoliticl i economicl din perioada eudall.
Chiar dacl de cele mai multe ori leendele nu urmlresc
istoria exactl a aptelor lui ,tean, trecand pe planul abulo
sului leendar, ele transmit cunoaterea marilor calitl(i ale
domnitorului moldovean, pe care i istoria i le recunoate,
sesizeazl conlictele politice, comunicl o viziune popularl
asupra realitl(ii, care nu contravine unui plan de enerali
tate a documentului istoric despre domnitorul roman. ln
acelai timp, leendele pe care leam avut in vedere relevl
i ondul de credin(e i reprezentlri ale poporului, intro
etapl a sa de dezvoltare, constituind din acest punct de
vedere un real i interesant document in lelturl cu menta
litatea i sistemul de credin(e al colectivitl(ii.
Leendele despre personalitatea istoricl a lui ,tean cel
Mare reprezintl o mlrturie a modului cum a in(eles i trans
iurat poporul istoria, imortalizand cu aureoll miticl o per
sonalitate de mare prestiiu din trecutul neamului nostru.
MihaiAlexandru CANClO\lCl
5L^^!
Stcfan cc| Marc. |cgcn!a si mit .................. ....5
l. LL LA CkONlCAkl CL1lkL... ......................... ..35
a. Criore Lreche. Letopise(ul |lrii
Moldovei ............................................. ..37
b. lon Neculce. O saml de cuvinte ...... ..52
ll. LLCLNLL, 1kALl|ll lS1OklCL
,l lO\LS1lkl OkALL .................................... ..59
1. La natere ..................................... ..o1
2. Lin copillrie ................................. ..o3
3. Ani de ucenicie ............................. ..78
4. lrorocirea viitorului ...................... ..87
5. Cand io pus coroanan cap... ......... ..93
o. La lucruri de rlzboaie meter... ..... ..97
7. Nume de vite}i i eroi .................... 159
8. Locuri memorabile ........................ 17o
9. Sate i moii .................................. 23o
10. Orae ............................................ 2oo
11. Ctitorii .......................................... 275
12. Mama lui ,tean cel Mare ............. 371
13. Loruri i patimi ............................. 373
14. lilde i }udeclti ............................. 39o
15. Mare i Sant ................................. 430
1o. Lltimii ani de via(l ........................ 443
17. lostau acestu ,tean \odl... .......... 447
lll. COLlNLL ................................................... 4o1
l\. LkA1Lkl .................................................... 473
\. 1LA1kL lOLCLOklC.................................. 481
\l. 8OCL1L ..................................................... 491
\ll. LLSCAN1LCL ............................................ 497
\lll. lO\L,1l NL\LLlS1lCL ,l lAkA8OLL ........ 503
l\. CAN1LCL lS1OklCL .................................. 509
\. 8ALALL ..................................................... 523
\l. CAN1LCL LllCL LkOlCL ........................... 545
\ll. CAN1LCL LL LLACAN ............................... 555
\lll. SCkll1Okl CLASlCl ,l CON1LMlOkANl
LLSlkL ,1LlAN CLL MAkL ....................... 5o3
\l\. CL\AN1 LL lkLAMAklkL ......................... o13
1. Santul voievod ,tean cel Mare....... o52
2. kulciuni cltre Santul \oievod
,tean cel Mare ............................... o52
\\. MLLOLll .................................................... o59
0|osar ......................................................... o94
|ista |ucrari|or uti|i:atc cu a|rcvicri|c |or 712
!otc si comcntarii ...................................... 719
kcfcrintc istorico-|itcrarc .......................... 741

Stefan Cel Mare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stefan Cel Mare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coec[e n[ut coordonut

de Anuto Vdrucu Dun Vdrucu

Ldturu ,Lteru lnternu[onu

Ckl COkL LkLClL. LL1Oll SL|LL |Akl l MOLLO\Ll

Ckl COkL LkLClL. LL1Oll SL|LL |Akl l MOLLO\Ll

sicriu de ste}ar cu lemnul complet putrezit. ln ,cavou"

8a<dat?> v<e>l al. ,i el cu a sa cheltuiall sau in

sau distrus. Acoperiul (inclusiv al turlei}, de datl relativ

l O\L , 1 l NL\L L l S 1 l CL , l lAk A8 OL L

S-ar putea să vă placă și