ANALIZA TEHNOLOGICA, CINEMATICA $I EXPLOATAREA MA$INILOR DE FRNZAT ROTI DINTATE CU FREZA.

MELC MA$INA FD 320 A

;

Principiul de prelucrare a danturilor prin frezare cu freza-melc

Acest procedeu are o largd utilizare datoritd productivitdlii, a preciziei ridicate qi a gamei largi de posibilitdli de prelucrare. Profilul evolventic al danturii, se obline prin angrenarea rolii dinlate cu o cremalierd mobild imaginarS, descrisd in spaliu de muchiile aqchietoare ale sculei frezS-meic.

Prin rotirea frezei-melc, cremaliera se

deplaseazd cuviteza;

V : Pr . Zr. frr: fi ' m' Zs'

rls

P, - pasul cremalierei de referinfd in sec{iune normald pe elicea melcului zu - numdrul de ?nceputuri al frezei-melc n, - turalia frezei melc m - modulul Pentru a asigura angrenarea ei cu scula, roata dinlatd trebuie la rdndul ei sd se roteascd, astfel incdt viteza periferici pe cercul de rulare sd fie egald cu viteza cremalierei:

60 -

rp.R.p

Z. ft . ilp . R.p :

TE'

m' zp' frp

r

Din cele doud relalii

rezultd:

rezultS:

Zs 'Os : Zpt Ap

K, - numdrul de inceputuri ld freza-melc modul. Din aceastl relafie rezultd obligzftivitatea includerii celor doud elemente care formeaz[ angrenajul sculd-piesd, intr-un lan! cinematic inchis gi rigid de rulare. Migcarea de rotafie a frezei melc constituie migcarea principalS a maginii care asrsura oblinerea vitezei de aqchiere: i
zs sau

Im/min] Pentru realizareadanturii pe intreaga ldlime a rotii de prelucrat, scula executd o miqcare de avans pe direclia axei piesei de prelucrat. i

Prelucrarea danturilor ?nclinate, se rcalizeazd imprimind piesei o migcare de rotalie suplimentard fa[d de aceea datd prin lan{ul cinematic de rulare. Pentru oblinerea elicei danturii gi a unui anumit unghi de inclinafie, aceastd miqcare de rotalie suplimentard trebuie legati printr-un lan! cinematic rigid de miqcarea de avans axial a sculei. AvAnd in vedere similitudinea dintre aceastS legdturd cinematicd gi aceea de la prelucrarea filetelor. lanful care condilioneazl miqcarea de rotalie suplimentard a piesei de miqcarea de avans a sculei se numeqte lan! cinematic de filetare. Pentru generarea elicei, ar fi necesar ca frezamelc sd se deplaseze pe tangenta elicei din I in 2. Dar datoritd ghidajelor paralele axei piesei, freza-melc nu se poate deplasa decdt din i in 3. Ca urmare, roatapiesd trebuie dotatd cu o miqcare de rotalie suplimentarS. coordonatd, pentru ca punctul 2 sd ajunga in 3 in acelaqi moment cu freza-melc. Din aceastd cauzd este necesard legdtura cinematicd rigidd intre I , ,,. cele doud lanluri cinematice. ,1, Mai nou la unele magini, realizdnd posibilitatea ',, "':,, .._ de inclinare a ghidajelor maginii (in majoritatea i cazurilor verticale) se creeazd condilia transpunerii. prin rulare, a directoarei inclinate, sub formi de elice pe cilindrul de rulare al piesei, astfel cI lieza-melc se deplaseazl, din 7 in2, in lungul dintelui pe tangenta la elice. Construc{ia maqinilor cu ghidaje inclinabile conferi acesteia un numdr de calitaf in raport cu maqina cu ghidaje verticale (sau orizontale) fixe: - In primul rdnd" directoarea nemaifiind realizatd, cinematic din combinarea a doud viteze, vrteza in lungul directoarei inclinate poate avea oricare mdrime ca ujtezd, de avans, necondilionatd de celelalte viteze. (lan! cinematic independent ce, asigurd cerin{ele procesului de aqchiere). - Lipsa legdturii cinematice rigide simplifica construclia maginii gi a reglprii sale (nemaifiind necesar lanlul de filetare plus diferenlial dintre cele 2lanfuri) - Utllizarca mai ralionald a frezelor melc gi a cre$terii productivitdlii, prin mi$carea cursei pe care trebuie sd o facd freza-melc pentru prelucrarea unei lalimi de roatd dat5.. Ca dezavantaj, maginile, la gabarite identice, ro{ile ce se pot prelucra pe maginile cu ghidajeinclinabile au ldlimea mai micd dec6t cele ce se pot prelucra pe celelalte maqini. In afara miqcdrilor descrise mai sus, maqinile de frezat ro{i din{ate cu frezd melc, mai permit realizarca urm[toarelor mi gciri : - miqcarea de avans a sculei pe direclia
,

dinli (inceputuri

SeparAnd constantele gi inlocuind raportul - ?n cazul liezei) avem:

turafiilor cu inversul raportului numdrului

de

Kr- constanta lan{ului cinematic de rulare La maqina FD 320 A rotile a, : b, au urmitoarele valori:

pentru zp < 200

pentru zr>200

in

acest mod o roatd dinlatd cu peste 200

dinli

se prelucre azd cu acelaqi reglaj a

lirei A,

B. ca qi roata avdnd numdrul de dinli egal cu jumdtate fald de prima (dar cu modificarea
raportului a. : b, de la 1 : 1 la 1 :2). Cu aceasta numbrul rolilor de schimb din dotarea maqinii este considerabil redus.

Lanful cinematic al avansului axial

Miqcarea de avans axial a schlei este aclionatd. de motorul Ms2, prin nodurile cinematice 10 qi 11, variatorul de avansuri Vr, 13" 14,15 qi gurubul $1. Prin modificarea turafiei motorului qi cu ajutorul variatorului se pot obline 8 irepte de ! avansuri cu valorile: l;2;28;4;5,6;8;11,21.22,5 mn/min. Avansul rapid se obline prin cuplarea cuplaiului K,,.
,

Lantul cinematic de filetare

Legdtura cinematicd,intre miqcarea de avans axial a sculei qi migcarea suplimentarb de rotalie a piesei pentru realizarca elicei la danturile inclinate are urmdtorul traseu: $r , 15, 14,13, 20, in sensul Is (danturi cu inclinalie stdnga sau dreapta) 21,22, rolile de schimb A1 : Bp, 23, diferenlial qi in continuare prin lanful cinematic de rulare, pdni la piesd. Ecuatia lantului cinematic :

Unde n este supliment a piesei Pe de altd parte:

Iar
Rezultd:

La magina FD 320 constanta lanfului cinematic de filetare

Kr:

Lanful cinematic al avansului tangen{ial

Deplasarea frezei melc pe direc{ia propriei axe (deplasare tangen{iald) este aclionatd din lanful cinematic de avans prin cuplajul K6a (?n pozilia 3). 16, rofile de schimb A1g : B1g, 17, 18, 19 Ei Eurubul $2. Avansul tangenlial al ftezei melc este utllizat in urmdtoarele cazuri: a. Prelucrarea rotilor melcate cu avans tangential - rolile melcate pot fi prelucrate pe maqina FD 320 A prin metoda radiali sau tangenliald

-_{

. " -j* i ii'i

,:/ , '-:.._t:-z

tti

"sj

*J-

:i_. * 1j

Pia \i

,
:

-.-=-i r?,-: I - ,:-;:- ti==-J ,''r' i* ",",

.Stc

Metoda radial6, degi mai productivd, prezintf, dezavantajul cd nu aSigurd oblinerea unui profil evolventic corect, datoritd modificdrii distanlei ?ntre axa piesei gi aceea a sculei, in timpul prelucrdrii.

La metoda tangenliald se utilizeazd o scul6 speciald, avAnd unul dintre capete de form5 transconicd. Pltrunderea sculei in semifabricat se obline in acest caz prin deplasarea sculei pe direcfia propriei a*e. in aceste condifii este necesard o rotalie suplimentard pentru roata de
prelucrat cu o vitezd perifericd egald cu vtteza de avans tangenlial. Ecualia lanlului cinematic: : : , ,.^.t-^.1--. fl'g , -.1.bf
!

Dr '6r

Dar pentru caviteza perifericd a ro{ii datd de miqcarea de rotalie suplimentard, sd fie egal6 cu viteza de avans tansential afuezei melc trebuie ca:

MA$INI DE DANTURAT CU CUTIT _ ROATA

Aceste magini sunt destinate prelucrdrii rofilor dinlate cu danturd dieapta sau inclinatd exterioard sau interioarL, a sectoarelor dinfate, a canelurilor cilindrice scurle precum qi danturii cremalierelor folosindu-se in acest caz accesorii speciale. De asemenea, folosindu-se dispozitive speciale pe unele maqini se poate preluCra dantura rofilor ovale gi a cuplajelor frontale. Unele maqini de construclie noui sunt prevdzute cu sisteme automate de alintentare cu semifabricate, ceea ce dd posibilitatea includerii lor in linii automate de prelucrare. in funclie de direcfia de deplasare a sculei, se deosebesc magini verticale qi orizontale care t lucreazd prin mortezare, respectiv rabotare. La ambele tipuri de maqini profilul evolventic se genereazS cinematic prin ru,lare dupd metoda cu dreapti mobil6. Profilul evolventic al dintelui se obfine ca infbqurare a poziliilor succesive ale muchiilor agchietoare. Cele doud roli care angreneazd (piesa P qi scula S) au o cremalierd comun6, a cirei linie de referinld este tangent6 cercurilor de rostogolire ale celor doud qi care se deplaseaz6,?n timpul ruldrii cu o vitezd v. Migcdrile de rotalie A (n,) qi B (n1 sunt continue fiind corelate prin lanful cinpmatic de rulare reglat prin rolile de schimb A. qi 8,. Din egalitatea vitezelor de rulare ale celor doud elemente: Vr.: 7t m zs ns, : respectiv Vro: n mz,np

Care constituie condifia de inchidere lantului cinematic de rulare.

ANALIZA TEHNOLOGICA, CINEMATICA $I EXPLOATAREA MA$INII DE MORTEZAT ROTI DINTATE CU CUTIT ROATA

Considerafii teoretice
Mortezarea cu culit rcatd a danturii rolilor dinlate cilindrice constituie un procedeu cu larg[ r6spdndire in prelucrarea danturilor precise. Procesul de mortezare se impune mai ales la prelucrarea rofilor mici din grupurile baladoare, unde datoritd distanlei mici dintre ro1i, utilizarea frezei melc nu este posibilS, precum qi la prelucrarea danturilor interioare, caz in care mortezarea
cu cufit roatd este aproape unicul procedeu folosit.

Pe maqinile de mortezat ro[i dinfate cu cufit roatd se pot executa danturi cilindrice exterioare sau interioare, drepte sau inclinate, iar cu scule speciale pot fi prelucrate qi alte profile, care se pot obline prin rulare: cremaliere, arbori canelali.... '/ Principiul de prelucrare -iI tF' al danturii prin mortezare cu cufit-roatd se bazeazb pe angrenarea rolii de prelucrat cu o altd roatd imaginard descrisd de tdiqul sculei in migcarea sa rectilinie altemativd.

$l

t+

)q"

Culitul roatd angreneazd cu piesa dacd intre turaliile lor existd raporful scris Cursa ,,L" d sculei trebuie sd depdqeascd, atat inferioar5, lSlimea piesei.
Unde,

in partea

superioard. cdt gi

in partea

este spafiul necesar pentru ca scula sd pdtrundd

in semifabricat cu o anumitb vitezd

economicd de aqchiere; - este spaliul necesar pentru asigurarea desprinderii agchiilor Pdtrunderea sculei in semifabricat, p6nd la adincimea h a danturii are loc in cursul angrendrii intre sculS qi piesa.

Datoritd migcdrilor de rotalie ale sculei gi piesei in timpul avansului radial al sculei are loc o prelucrare parliald a dinlilor, pdnd c6nd scula a atins addncimea final5. Dacb se considerd unghiul la centru ,,0p" intre inceputul aqchierii, adicd punctul de pe roati in care scula prin miqcarea ei de avans

f.,---' :k^\"
t

-/-\)

'^-**: I

radial, ia contact cu piesa gi punctul in care se atinge adAncimea normal6, rezultd c5 roata este complet prelucrati numai dupd ce executd cel pulin o rotalie de 0p + 360o. La maqina 5A12 avansul radial se poate rcaliza in una sau doua (trei) trepte, corespunzdtor prelucrdrii din una, doud sau trei treceri. fiecare pdtrundere fiind urmata de o oprire a avansului radial pdnd cdnd piesa executd o rotalie completS. Pentru mdrirea frecirii sculei cu piesa. la cursa de revenire, roata executi o scurtd retragere, dupd care revine in pozilia iniliala. La prelucrarea danturilor inclinate se imprimd sculei o miqcare de rotalie alternativd sincronizatd cu migcarea de mortezare, astfel incdt sd se oblinI prin combinare, o migcare elicoidald. Prelucrarea se rcalizeazd, in acest caz cu culite roatA av6.nd dinlii inclinali corespunzdtor r;i prin utilizarea unor came spaliale avAnd profilul elicoiddl cemt de inclinatia danturii de prelucrat.

4v
i rtv
{! tlv

rr'

j' rlll
,

f_- +{

<+t / .s ":,_ c8

h'&,-Li",,'qn ".*i 'ir:

i'd"* i*s"

--J

f *+.-.*r
'..^ !.

fr

:.

-.."-..."{f 1'

sF,"-'-i i--*-*--*-$

+r--i
i.,

l.anlurile cinematice ale maqinii de mortezat roti dintate 5 A 12 :

LANTUL CINEMATIC PRINCIPAL

Aclionarea sculei in miqcarea ei rectilinie alteranitd de mofiezare se obtine de la motorul M prin modulul cinematic 1, linia rolilor de schimb a vitezelor Av - Bv, cu raportul de transfer

reglabil qi mecanismul Z de trausformare a miqcdrii de rotalie in miqcare rectilinie alternativd. Motorul transmite discului maniveli ,,d*" miqcarea de rotalie cu turalia reglati prin ro{ile de schimb (raportul i"). De la butonul manivelei. miqcarea se transmite prin brida ,.b" la butonul .,b.", cane poate oscila in jurul punctului O. Balansieml este prevdzut cu un sector din{at ..Sd" care angreneazd cu cremaliera circular5 ,,Cr". solidari cu culisorul vefiical al maqinii. Regl6.nd pe

,,r" se regleazd, cursa sculei, iar regldnd pe ,,b" se regleazd pozigia relativd a cursei sculei fatd
pies5.

de

Numdrul de curse duble pe minut executate de scul6 se determind din

schema cinematicd cu relafia:

ns4: nm il iy [cd/min] La alegerea acestei mdrimi se line

seama de viteza mecanic6 de agchiere Vu

'A lrt
tl tt
II

*t rl
Pe baza acestor relafii, rolile de schimb din lira rolilor de schimb a
vitezelor, se determind cu expresia:

fiind constanta lanfului cinematic principal Unele restriclii fala de aceastd relalie. apar datorit[ dinamicii maqinii. in general se lucreazd cu un numir redus de curse duble pe minut la curse lungi qi cu numdr mai ridicat al curselor duble pe minut la curse scurte. K

LANTUL CINEMATIC DE RULARE

Angrenarea corectd intre scul6 respectarea condiliei impuse prin relafia:

qi piesa in timpul prelucrlrii se obline numai prin

Realizarea unui raport determinat, intre turalia sculei qi a piesei se obline prin includerea celor doud elemente intr-un lan! cinematic inchis qi rigid care sd condilioneze turalia sculei de aceea a piesei sau invers. Dupb cum rezultd din schema cinematicd principald, turafia sculei este legatd de aceea a piesei prin lanlul cinematic de rulare, care trece de la cu{itul roatd prin nodurile cinematice 5 qi 6, in cursorul Il,4,hrarofilor de schimb de rulare Ar $ Br, 7 in cursorul 12 gi nodul cinemafic 8 pAnd la pies6. Ecualia lanfului cinematic este:

MASINI DE FREZAT
Masinile de frezat sunt masini-unelte de marre productivitate, datorita regimurilor de aschiere intensive care se pot utiliza. La operatiile de frezare sectiunea aschei nu este constanta, in timpul prelucrarii, determinAnd variatia permanenta a fortei de aschiere si ca urmare procesul de prelucrare este insotit de vibratii perrnanente. Aceasta particulhritate a operatiilor de frezare impune o supradimensionare a subansamblelor masinii. Pe masinile de frezat se pot prelucra suprafete plane (orizontale. vefiicale, inclinate) si suprafete de forma complexa. O parte din posibilitatile tehnologice ale masirtilor de frezat , sunt prezentate maijos in figura:

:*'+"
'*"t\c-+-,
! \-'i/

iA

-,F':

:8.&"ffi

JD-i'

i !.t./

La masinile de frezat miscarea principala, de rotatie, este executata de scula. Miicarile de avans sunt executate. la majoritatea masinilor de frezat, fie de piesa, fie de scula si sunt miscari de translatie (in cazuri rare, miscarea de avans poate fi o miscare de rotatie).

t.-

carccteriipaza
procedeu

Masinile de^f,rezat se printr-un

ppelucrare Indgpartarea specific. materialului de pe suprafata semifabricatului se face sub

de

de

forma de aschii discontinue,

sectiune variabila ca

rezultat al miscarii de rotatie a frezei (prevazuta, cu un anumit numar de dinti) si a deplasarii piesei perpendicular pe axa de rotatie a frezei, ca in imaginea alaturata ,,

o r r .

Clasificarea masinilor de frezat se face dupa unnatoarele criterii: i principal pozitia masini de frezat dupa arborelui exista orizontale si verticale: dupa gradul de universalitate exista masini de frezat norynale si universale; dupa gradul de automatizare exista masini de frezat neautomatizate, semiautomate si
automate:

dupa tipul sau pozitia suprafetei prelucrate exista masini de frezat plan. normale, longitudinale si circulare.

STRUNGURI CARUSEL

Spre deosebire de celelalte grupe de strunguri, strungurile carusel au arborele principal vertical si ca urmare platoul pentru flxarea pieselor este asezat in plan orizontal. Aceste strunguri sunt destinate prelucrarii pieselor de dimensiuni mari, av6nd raportul intre diametru si lungime supraunitar. Pentru prelucrarea acestor tipuri de piese strungurile carusel ofera fata de strungurile orizontale, o serie de avantaje, cum ar fi: precizie si comoditate la asezarea. centrarea si masurarea i. rigiditate mare;

. r o r . r

pieselor;

productivitate sporita datorita posibilitatilor de prelucrare simultana cu mai multe

scule.

Avdnd in vedere anumite criterii, se poate face unnatoarea clasificare a strungurilor carusel: functie de numarul montantilor, sunt strunguri cu un montant sau cu doi montanti; functie de constructia traversei, sunt strunguri cu fraversa fixa si traversa mobila; functiede tipul comenzii, sunt strunguri normale si cu comanda numerica. Generarea suprafetelor (plane, conice, cilindrice, profilate, etc.) pe strungurile carusel se realizeaza prin combinarea miscarii de rotatie a piesei A, cu o miscare de avans orizontal (Br, Bz, 83) sau vertical (Cr, Cz, C3). Reglarea miscarii principale (turatia platouiui P1, se realizeaza prin reglarea turatiei motorului de curent continuu Mr si prin modificarea raportului cutiei de viteze Cu-. Cutia de viteze are in acest caz un nurnar mic de trepte de turatie (2-a) si permite atdt reglarea turatiei c6t si a cuplului. Miscarile de avans ale celortrei suporti Sr, Sz, 53 se realizeazaprin lanturi cinematice independente actionate de motoarele electrice MEr, Mez, Ms. Deplasarile cu avans de lucru, ?n ambele directii, se regleaza separat, pentru fiecare suport cu ajutorul cutiilor de avansuri C,qr, CRz, Ca3, iar deplasarile rapide se obtin prin cuplarea motoarelor de avans rapid Msa,

Mm, Mer,.

STRUNGURI NORMALE

Strungurile normale se caracterizeaza printr*un inalt grad de universalitate fiind destinate prelucrarii pieselor de revolutie av6nd forme si dimensiuni variate. [n figura se prezinta schema cinematica structurala a strungurilor normale. Piesa fixata in dispozitivul de fixare De (mandrina universala. platou, etc) executa miscarea principala l, iar cutitul fixat in suportul S. executa miscarea de avans longitudinal B, sau de avans transversal C. Rotatia piesei se realizeaza prin lantul cinematic priricipal. alcatuit din motorul electric asincron Mp1, mecahismele de cuplare si inversare a turatiei Cr. Ir, cutia de viteze Cu si arborele principal Ao cu dispozitivul de fixare Dr. Avansul longitudinal B al saniei longitudinale (caruciorul) Sr.. se realizeaza prin lantul cinematic de avans longitudinal. Miscarea se transmite saniei longitudinale prin cuplajul C2. inversorul de avans 12, rotile de schimb A., Br, cutia de avansuri si filete Cap, corlutatoarele de miscare C: si C+ si mecanismul de transformare pinion-cremaliera Pn-Cr. Miscarea de avans C a saniei transversale Sr se realizeaza prin lantul cinematic de avans transversal. Acesta este derivat din lantul cinematic de avans longitudinal. de la comutatorul Ca, iar prin comutatorul Cs se antreneaza surubul avansului transversal Sg2. Ambele avansuri se pot realiza si manual de la rotile de mdna R61 si R,2. Miscarile de avans rapid se realizeaza cu ajutoml motorului electric Mg2 si a
cuplajuluide depasire Cp. Prelucrarea flletelor se realizeaza prin cuplarea surubului conducator Sc,t si a piulitei cuplabile P". Toate elementele care transmit miscarea de la arborele principal la suruhul conducator constituie lantul cinematic de filetare. Sania suport S, poate fi inclinata fata de axa masinii (in vederea strunjirii pieselor conice), avansul sau E realizdndu-se manual de la roata de mdna R,n3. Papusa mobila P14 se poate deplasa si pozitiona manual pe ghidajele batiului. Pinola papusii mobile Ppla,utilizata pentru fixarea unor scule sau dispozitive, se poate deplasa manual de la roata de mdna R*a.

'i-

'1 * ,flr -*"r, ,l *.

i-*:{

.i i***F::;d! "- l

: iif,'l" f-i-'--l

'

\,

1rx ar

J
\

Variatoare continue mecanice

Variatoarele continue mecanice se rcalizeaza intr-o multitudine de variante constructive, functie de conditiile impuse in primul rand de specificul cinematicii echipamentului respectiv.

Modificarea turatiei se bazeaza

in

principal pe frictiune,

la majoritatea tipurilor

constructive, exceptie facind citiva variatori cu lant sau curea (dintata). Aceste variatoare se caracteriznaza prin Raportul de reglare a turatiilor Ru. curba de variatie a turatiilor, valorile limita ale momentului de torsiune transmis, randament, gradul de complexitate, etc. Conventional, reteaua structurala este prezentata in figura urmatoare, unde I este arborele de intrare" iar II este iesirea. cu turatii variabile intre n'6 si n'*.
il
1

'; {i
i
]

i. Variatoarele continue mecanice nu au rapoarte de reglare a turatiilor suficient de mari incat sa poata fi utilizate ca mecanisme independente (maxim Rn <16). Pentm realizarea unui domeniu de reglare aturatiilor suficient, corespunzator, se intercaleaza in lanturile cinematice si mecanisme multiplicatoare de turatii cu roti dintate. Variatorul continuu poate fi plasat atat pe intrare in lantul cinematic (stanga). cat si la iesire din acesta (dreapta).

Amplasarea variatorului continuu de turatii intr-un lant cinematic cu mecanism de multiplicare se recomanda a se face la intrarea in lant, deoarece aici turatiile fiind mai ridicate, momentele de torsiune sunt mai mici si in consecinta dimensiunile variatorului vor avea valori
corespunzatoare.

Variatoarele continue mecanice se pot imparti in variatoare cu contact direct si variatoare cu elemente intermediare.

Variatoare continue mecanice cu contact direct

Variatorul conic cu roata plana

.,4
il i:

Miscarea se transmite prin frecare, prin contact direct, intre elementul conducator (conul 1) si elementul condus (roata 2). Roata 2 arc o suprafata plana de contact, presiunea de contact necesara fiind asigurata de arcul 3, a carui tensiune poate fi de regula reglabila. Raportul de transmitere al mecanismului se determina cu formula:
unde,

0,97 (coeficient de al,unecare)

Turatia la arborele ll de iesire din variator se modifica (de obicei), asa cum rezulta si din variatorul prezentat in dreapta figurii, prin modificarea razei 11 . deplasand conul pe directia generatoarei care este in contact cu roata plana (sageata stanga sus). Domeniul de reglare al

turatiilor pentru aceste tipuri de variatoare nu este prea mare, ajunge maxim la Rn,,:4 (

).

ceea ce necesita, in exploatare, combinarea cu alte tipuri de variatoare. Alte date tehnice orientative: P:2,5 kw, V:l5m/s, randament q:0,9. Gabaritul acestor tipuri de variatoare este mic, utilizandu-se la masini de talie mica, cum ar fi cele de gaurit ce se incadreazain datele tehnice prezentate mai sus. Se poate lega asa ca in figura din dreapta. direct dupa motorul de actionare. Trebuie tinut cont in proiectare si exploatare de turatiile relativ mari, incalzirea si uzurile ce apar din cauza frecarilor din zona de contact. Variatorul prezentat in dreapta figurii este actionat de motorul M al carui ax reprezinta si calea de intrare a miscarii, roata conica l, roata plana de frictiune 2, arcul elicoidal 4 cu care se poate rnodifica presiunea specifica de contact, angrenajul 21, 22 erJ dantura inclinata, pentru o functionare mai silentioasa si de asemenea o demultiplicare de turatie necesara la arborele de iesire III.

Variator cu rola cilindrica

Este

s1

con

tipul debaza al variatorilor mecanici continui fara elemente intermediare. Miscarea

se poate transmite atat de la rola la con cat si invers. Datele tehnice sunt sensibil egale cu ale variatorului conic cu roata plana. respectiv dispune de un rapofi de reglare alturatiilor R u,:3...4.

Pentru o pozitie oarecare a rolei cilindrice, la distanta fata de virful conului, expresia raportului de transmitere

este:

unde: R*-x sinu

Unghiul o al semiconului de rotatie este o constanta constructiva influentand raportul de transmitere si raportul de reglare al turatiilor. O crestere a unghiului a determina o crestere si pentru raportul de transmitere. LJn caz particular al acestui tip de variator este atunci cand unghiuls este de 90', cazin care conuldevine o roata plana. Acest tip de actionare se intilneste frecvent la presele cu frictiune, roata plana fiind masiva pentru indeplinirea si a uni rol de volant, pentru scoaterea din punctele moarte, respectiv pentru cresterea momentului de impact la presa respectiva.

i : ..

'i

Utilizarea unei constructii cu alturatiilor (R":4...9). De obicei conurile au acelasi unghi (2u) deci cele'doua axe vor fi paralele. Acest paralelism al axelor faciliteaza constructia frzica a acestor variatoare si incadrarea lor intr-un lant cinematic
a raportuluide reglare

.",;'.'' -

mai complex.

In

cazul acestor variatoare raportul de reglare nu

se h2.

dubleaza, rola de contact lucrand bine.doar pina la h1, respectiv Pe ansamblu se obtine un raport H/h:3...4.

O alta varianta constructiva a acestor tipuri de variatoare, avind un inel rigid in locul rolei de contact este
prezentata alaturat.

Variatia turatiei este similara cu a variatorului cu

fi paralelismul axelor conurilor si marimea suprafetei in contact (a inelului de legatura), aceasta fiind mai mare decat circumferinta rolei. Acest tip de variator poate functiona in interiorul unei cutii de viteze ce are ungere interna, putandu-se asigura un coeficient de frecare sut'icient de mare intre conuri si inel.
doua conuri si rola. Avantajele in acest caz ar

,,:--*i:

;i.+--

--

O constructie apartinand aceleiasi familii este ptezentata alaturat, respectiv varianta constructiva a variatorului cu doua conuri si rola, atunci cand unghiurile
cr1

si

0,2

au ambele 900.

Contactul intre discuri si rola este in punctele N1 si Nz. Teoretic acest echipament ar putea deplasa pentru

variatia turatiei doar rola (pozitia axei Nr- N2), sau in conditiile in care am putea deplasa si unul din axele discurilor am mari considerabil raportul de reglare.

Variator cu modifiearea unghiului dintre axe

Dupa cum se poate intui din schema alaturata, arborele de intrare in variator este I, pe el fiind plasat si motorul electric 1. Acest ax are si posibilitatea schimbarii unghiulare o,, deci schimbarea punctului de contact dintre roata
conducatoare 2 si conul condus 3. respectiv valoarea celor doua tMe 11 Si 12. \, r Raportul de transmitere: E "1 Jtz (
unde, P

f " 0,97

(coeficient de alunecare)

Domeniul de reglare al turatiilor Rnu58, viteza periferica maxima V*u*-15m/s, puterea maxima P:2,5kw, cu un randament de r'1-0,85. Aceste variatoare pot fi intalnite la masini de gaurit de putere mica cu coloana. Motorul impreuna cu arborele I si roata conducatoare 2 se amplaseaza in carcasa masinii, discul conic 3 fiind rigid cu arborele principal.

Variatoare continue mecanice cu elemente intermediare

Variatoare sferice
La aceste tipuri de variatoare miscarea se transmite de la I la arborele II, sau invers, prin intermediul mai multor sfere

arborele

/'*
*
1

dispuse circular, in contact cu cele doua conuri (2 si 3) de pe arborii I si II. Sferele sunt obligate sa se roteasca in jurul axelor x*x, fiind in contact permanent cu ambele conuri de inclinatie a. Pozitia acestor

axe se poate modifica (unghiul B), prin aceasta modificandu-se

raportul de transfer.

\.:

r1:Rcos(o- p)

r2:Rcos(tr+ B)

Raportul de transmitere al variatorului are expresia:

variator

Raportul de reglare al turatiilor &,u<9, puteiea maxima ce poate P-*:7,5kw, la un randament aproximativ de 0,8.

fi

transmisa cu acest

Variatoare toroidale

Ca si la variatoarele sferice unde elementul intermediar este sfera, aici avem dispuse circular mai multe role in contact permanent (frictiune) cu discurile toroidale si 2 solidare la

rindul lor cu arborii

I si II de intrare, respectiv iesire din

variator. Raportul de transmitere:

unde
Deci:

R1:A-16sin(O-cl)

R2:A-rosin(0+a)

Raportul de transmitere maxim are loc pentru unghiul *o'u' = 30', si raportul de ffansmitere minim pentru - on,u, = 300. Raportul de reglare al turatiilor, Rnu este in jurul valorii de 8, la o viteza periferica maxim admisa de 20mls. o putere maxima de transmis de 25kw, la un randament de aproximativ 85%. Aceste tipuri de variatoare au o raspandire mai larga, intalnindu-se in lanturile cinematice (principale) ale strungurilor, strungurilor revolver, masini de gaurit.

Variatoare cu roti conice duble

Sunt cele mai raspandite variatoare continue, si pentru faptul ca elementul intermediar (elastic sau rigid) poate fi curea, lant sau inel rigid. [n functie de elementul intermediar, suprafata conurilor poate fi neteda sau canelata. In functie de elementul intermediar, variatorul poate lucra in mediu umed, in baie de ulei, sau in mediu uscat. in cazul curelelor trapezoidale.

...il

Aceste tipuri de variatoare

:t,'..

r i'i

., rii
, '" '',,,

sunt formate din doua perechi de discuri conice identice, opuse pe cele doua axe. Intrarea miscarii in variator se face pe una din cele doua axe iar cealalta axa reprezinta iesirea. Pe fiecare ax conurile se pot deplasa axial, astfel ca daca una din perechile de conuri se apropie, cealalta se departeaza, realizand variatia turatiei la iesirea din
variator.

In schita din stanga sus este prezentat un astfel de mecanism ce modifica pozitia perechilor de conuri cu ajutorul parghiilor articulate P1 si P2. mentinand totodata aceeasi tensiune in elementul intermediar fie el cufea sau

'

lant. Daca se utilizeaza ca element intermediar un inel rigid, principiul este acelasi, in figura de jos fiind prezentate trei scheme reprezentative. Avantajul acestei variante este functionarea cu ungere, foarte silentios, iar precizia ridicata de realizare organologica ducand la puteri ridicate de transmis (lant cinematic principal la masini de gaurit in coordonate).

Raportul de tamsmitere:
unde.

0,96 este coeficientul de alunecare pentru curea trapezoidala si 11. 12 sunt razele medii.
Cateva date tehnice orientative:

Nr. Tipulelementuluiintermediar 1. 2. 3. 4.
Inel rigid Curea trapezoidala normala Curea trapezoidala lata Lant special

Rnn
(Rap.de reglare turatii)

V.",

[m/s]

P,nu,

(viteza peril'. max.)

(Puteremaxima'(randamen

[kw]

q
ti
0.85 0.92 0.92 0.90

tlansmisibila)

t6
9

l5
18
15

t2
7

l0

7 2.5 t5 2s

ln cazul lantului special, datorita canelurilor de pe conuri si formei lantului, practic nu sunt pierderi datorate alunecarilor. Deoarece lantul se infasoara pe perechile de conuri, exista un numar mare de caneluri, respectiv lamelele de pe lant in contact, astfel ca presiunea de contact se

distribuie. Lucrand si in baie de ulei. durabilitatea variatoarelor de acest tip este mare, pot transmite momente de torsiune mari si pot fi usor adaptate in constructia masinilor unelte, in lanturile cinematice principale ale strungurilor, masinilor de gaurit, masinilor de frezat, strunsurilor revolver" etc.

Sheetl

Subiecte examen MU

' ,|
r

'

2 i3

:Reprezentari cinematice. Lanturi cinematice. Structuri, ---^..--r^ exemple. :Froductivitatea masinilor unelte iClasificarea masinilor unelte studiate

7
:

Diagrarne de turatii cu reducere de salt

10 Mecanisme in meandru

continue Toroidale. continue cu role conice si curea (sau lant, inel

LUORNQ

?c
Page 1

Sheetl

ivltlrag(rltE

g^clrrrEl

I Itlv

Procf r retivit al

ea masi nilor t rnelte

de turatii.
r.a ---ta vvt-vv'

4
I

lRetele de turatii.
l vfffrgvvvgaff vfftvrffqrfvv.E

selective cu roti di!''tat _ [-]Uecanisme

| 0 lOiagrame
de turatii cu serii
I rv ltvrvvglllglllv i-.r rlr rlrvqatvrv

,,

Variatoare continue de turatii fara elemente intermediare ungnlulul

cu

,r lyfl'".oare conilnue oe ruraul cu moomcarea

olntre
I

I ,t 5 -

-'::---' '" rigidl._

I I

utnemattca I lstrungun: Generalftatr. hxemple. *ahnalnaiaa Daeihili*ali I 'f Q lll/facini AarFeaza*' lrinamafiaa

1/

pnnctpala.

I
I

20lPrefucrarea rotilor dintate prin mortezare cu cutit roata

122lMasrnr cu Uomanda Numenca: Grnemattca

specfi.

Page

*}-

\-tr

A3

{^ qrr

"s ${
{"
tl

rl

\
't$i
Q-t

Ln 't\'
rl

*&,s89*i *e,u*n*&

*
,iJN;f,

r-F
(--\ -<|.-

:7 t--

e*

F.h P-

trto pE*" s

ks 2-,P

6:

t':
F)

x=,
\t

T_1-f--Tl-1-1i-1;-

-.- I *-1

-.--a*;.si-

1, i I il, ll

,k\ { *,4 _g _F_+:S|_L+ +- * +6 -*t-H'

_-F-T--r;--lr

f-.

..i

ri

5l--1

41

i
-r,;----.-,f.--

- F:lo -,

:---l-]------:-I-*

-i-+l-i-i*

-+ "f-i :-ffi--|)r i*1*t,j

_++ T*5::J,
L

iii-

L9/
Ia',

l:r

ri

v%

I l

^ l:E/.a*/

r--1

r -{) '\F: : +I 9-.

)-J.->Ctr-':O i/+ +

<
F

\\r' tp\k-

L
i1

z
L

;?PV ^>
'niL F

b
4et Y b-

.<2^

ln II

frIO
IO lE F

--3??*^F
L'

^-frp 9F{tt

=
= hi
,.i

P-:

c '(,-.

I(lf,
+{

-1

^
-o*

rt v r'lC ,Ll-tvln

O
b

9? x q-.
'25

tS>

OCB

lrt
I

l0 tr.
la

r \)^ nc'-t-.
(L;
N

=
b

ltvIJrq

|
zc

-U

7< n F
_1

t7
tr*

tr

+tr, 17'1
x i \^i
l1

ln

t>

..
2
F

,!
-

V
A.

4-*.-

^.

>
P>

.-7,,

!h 11 -Ag b Fl'-o /F.\

\
1r

,-

i-*
\I F

,|'

t----5 --, :*a:=-) *-e*{

a\

F *- -'F \ :)-

--iY

t-:
I

ih
r-*

lr) tv
I

nE $Si l=F rL n t FF L;- := Q

F;

4*

--s.F )

,,

I dliir {t" g -iF Y ,i ; *l: lF " 6G I i,L oF lF - I*'* \ .:\ ?ii r.'.R i *\-l* i.
f re \
n

1{ r: i. :"iF -

c-i : \1 +

'f 1ti\

lS

t'O

lp
t.)

;
b

b: \*

)(

lF

iF
lx l6 lo

{i}

1r t\,
F

ph!'

la

E,

i..

P >1 :- {?:-

^
-!|-

a6

F -L78

? F
2

F3.

f .r, ri t-

)g

'-*; *tr 5FiEi' ,,--i, r a__i l; " f. {}) ,g,t - FE4 E g-;iT-* tP v'r-Y- 7, t3 d i r*':-nf;'
F

cl

rF
r
lP, t=

'I

L
>-L

Ar--f c!--*nf,Fe * EtA,,ts: a.) F TVAI' ? -*Y.ti'.,',& i FL F I

r-*i>
I

s= o F >) F *$ (= \?eFtr' rnu4}is<

E''*F
i

l&t;hu{f,|il il?;?s tr t is*-* ,.a l??F$ jil

"*l{ FisE*eq i*9H:F P,tr lr.F*t c F ?Llr 6' -.5 cr* {F- 1
I

Yb >{
()

tF, IF 1.1 ll'

,!/

f;

lE,,c

:F. =i^ie-t= ,3c.i"ilF^c.

;s L >
;-J

l-u

i,r t'

t-. i

'

is l*
tI

irO
tF

ni . i"l t 4 '*

>P B-= ;iFJ "E_

rt

;ifutig+ EE>E oFt -,

rFAE^A-

, ;irF> F

o'u-lLgL3,

F atY

Fqi A
F"E :

dig
t

k)

t-

r"i FTE

l<

i -" -lA?1i) i- ,a.c.-!:'tr lc';btr :\e3

I

L'{ ',:. td

i;

t: jD
I
!

ii{
i

''i ft'.*!'ry ica l-.^L <r&,. tr' -' itrL

I

.*.\l /!sF!

tr+> lBi4*"t{

*r

\
)

F.BF .F*r F-c*:{ =*-f e FF ? = ,x a{P it,L7 t=*T

tc'|.r F

$*$ $

,,]
:Fl> ilD

ls"
lJ.
I

!t

t"?ri
v

ltr tt lp

s
1L

Ln
th.

,s

i+

t"a; EF:
^\

be* F

--SFD

f)

i.#t

I s.]

iq L:, .a a--

;) g e"

s
F tr

F1"
b

ili ^16

EL.

i.-

,-.;

{s -q b' s_ -5 F,5 l-\

.!
I IL/ ^ ii F, -, ,+ r' F F

cq ^d&1 !r ur-(:P^ \ ,+V)

!HPI

,1_f

cc* L5
rt-\tr

{a ltn IT

>.

ltr

f iJ.R b r* B=F-{. E 1: -*>tr

C

E ..L )

tY
E

\ F}
- ts*

..F

.h;

,\ lf ln

f>

11l,{q tr+ tit.l

ilNl% +rl

/t

r+

r-

fl'-,lE
i i- li 1* |

E, la lo' '' vl -i
:\ l* J t+
1

) s
()

r l/ iP

frl lc,
\al
I

} '4-l>^ ? E-; * {a e F4 Q-\e

oV:i = {,\

; n\ d A ' qL li tslE F\<+*-+^* -.:

+8 5. l.', ^-,\ gk
-

x tat.

\'$ l;
t-f='1c-'

t*
t*
I I

n
!-_

1: t6
tt^ lF

={ 'l-

E-

tr -$} " a {/
I

"E-

u E U,''

-{6

n#

lE.

+\ &
u AJ f *r

rJ

lI

i'
A t4
1l

ile fr<'l+ iilliii I tl| IlslO I I f l>llilrll lrtiill I 1{l

lis
I

l{.1

tFtI I
I

ta !F

ln

rn\!c\ $."* g j4
IIrt \^-{ vQo';!L\

-^ * ip
lats

l-, *"']

?r
d

6-a
\

IF

c^.

lF

t\

il \ K Klg
I

F$FF +',_ = F\o !-*,

\ 16F /,6\

- "j*-L +*
'J!

n,{} *ge
.il:r

\ !.\
^

i,
ss
1F,
c"*.

1t
lf-

l" le
I

t> t"1 ito

IFsF"

t'
J\d

,}\

-g

a b^

6+

$. t)

'\

_10
CL

i.. F.f c+
-Q

'F-

P
E_ ^, ^q sqO E.
*l

.*

.r
U.:
'+F

g \ Ko, c' F s )
|

rta lrr

X r -DJ- c

o fi I 'l, F- r ; \?l ii Y

r-'-------{ J, t ',

j,'------Jl ! til I lF---+ I li'

i

,;<.-r

lri
I

iY t+ I\. is

t-

l\

x-

l-r

k-l
,+
i

\
!!

{i

t{.

l; ty t,

t 11\

6
ct, .c) l*

e
=-:
{

?-A *+_ "_

ab.-l 6'j as F'

--l

FAa
ts

n :s
{1,

\
2
4

P
,:4
ffii

->A ael]J^ sF:'o,

A
*-F n !At

*-e'.

)
e

E.)!"f
>i,

Fr

^-Pl

s'E
d.

@la

\lLIL

rgFvr 'r>h s ^D7 '

-

.T bl\ ]Y
*7 ilE

,,

t !-f *q

l\ i'> ',rRF
g i

}J.

'e

f *<;!?
'

^i\< Le

F
b

:) F

ie !* -n,

FT*
-n

B p
rl

(J

,JF

Ol

>a

.9.- *

-3 *\ ira"r s; ^ ''Fo sv-k* 6i+

er

-N

FS

1CFG-L
\,, l,

f: tl lK :'=5 \+ i: ,t iF -{F- lD,

r+>

/t-\ Y-' u

rF*

\l

16a \L '<\

'fIl It+

k o

F h

-F Q\
i<
tt>

+c
p-

=, C-1

s
g
'/'

/-r

"h,\\Yj*
V
A tte

r6ir r I

o1
T

E^ 'r"=\

-'.

96-o \
q,LE + l.p tr lX.a

-1{ {(gl)> \/.ie _'a_ r.i\. .B -at ta 12-t

I

g
^bl '-

{k
I

2.@-

F
ti A,

tr'n , !\e 5AF-'

\t .L tn

nl* ntsl!

'|

lr lr
I

-\,trr \L4

?\-o
I

lA,

lFt^ 'l 'F-

*
&,

ktshh q.Hi t, *U.

1' \-- n
P oi

;)

t r

(6 !; hP %.b

'^^a

-* -

c
5 a,

rl 2 JT+-l /!Fri', ^ OrF -l-l -?...'.

t-

l!
I
I

F
=

/T-" lc
I I

1\ -l:
.t'6+ s"ll :\.]*i -{i'-.=.}> \
:i: t i t

f \ \*
I

\e o-

',

A '
F

= o ,ea ,p :! F= t\)
)n .,L .,F

:f #E -S-E tsLi -tt -L f

F -Iq

-if3 ^^E= I E-Fi'

p -ts' ?

:*

P ts >J-vt @ X, iF

I\

lu "
rL-l

1.l -J*'

\/F

l>. 'Ll
1l I r i, ttl

\/
I
{

i i

ld

v
1

litr-r tl3 I Ia
"t
-}<

a?Fl

IF

,c\

---:,a'I

. Tryl

^Dh-d ar \)"lr .i(\A

lE

-o\ r\Rc-'\ Lc-F { ? *-'-<

\!

--\ F
\QA

g\

& +

af*{
B -li

tv' ,s(1
i-t? >:\

'O

S->s-

:6 lFl rft N j.. :.s ' -'- irt

li> , ;-r

",' ,.1-

f_.+

&
,",

14-c
g

5
t .e

qS-,bn,+ :'c
& \a
rVG

Gr>

-c \F
-i

1!r ii

*, .X
--{}

* :]F 2 :'E
c4

Q, e't ti F-

-e

si

e> - L

trs a-. J F':r A .i

S

,F lizax :\c

+^E ':=
-ts -A Kl.

a,c !# a -J.

+ IlJ
F r
1.. ) t:

rlt-

|
:= \s +

h-v o. 'i 4! ^'rs >

FJe

aonc C' -Rjino

rG- P

X,

S. o q ls
rs

FI).
s'{G

?
G
f-

sa\-

;fbL+ -\c\- 6ls

tWs 6 ^ F(,{
a'

- bb,L

c. l< r&.
F
tr

tp l?

(p

;l

F,
{-

s,

^F. -i( ?- e:'-*' Pr,e

a, *->. 6a & 2 I , 'et^ 6

il aT z kol ;

-->

'\*ro\-

+* -tr

*..

O c-@*o

19 -\ F r| o FJF.)\tr/"
l

*g
e^^ L,4l

(:t.

i
P F

c+
yp

\
I

a'e; F -\

pF

,av qox 5+6e

!

eFF g :'u-^\
R -a\
!A

F 2 )B-? -F ? 3P 6 F b t'r>

:n

L E T 6
&

i-E '*:

)
-J-

Lrd +-; I*

:--'*Et ^-

)s-

E
I

E'

&-s
J \\

IF
lI

t(=
l+,
I ler

i
"
-.(

s lFl
lgj''r

,v,

," :r
rq
rl

s
o

+'

Lr: -\*
-$ F ,t-

ts ;\Y a e - : FF 7 i-F {
/b' ^ A J '

v<6 Ei-.Atr

1*

v"--.t.\

1-

,c

:}l-

i- -J "<C 4

{Pl v -Q''-

Fa-

't lo 'l} -,la

q

-..r -r

q*
I
r1

'-{

-e ;2^ bLrg
+
/r^

E_ L< (n c'b

""-15 q i' >'lfr .) E_r;,*r i i tr F::N * LFi ibi. q.\ .> :F I -l I )'+F 6
-_

r--r F, S aab>J-.-Lj

S .e3-; L F c f' L ^-g jE E-*p -l =^5e" .a ll.

td Itji 'c=

z_i

i*
q7,

I L{>

*{

=t

.F'>

iix " lt'"

lv

k..F _b
A E:

5.s

F-.'\ 'F l* a
E' i3F
-/
IFI l* 4 *

-?-

{* I* ta.

Yi""*t n
000
|

Yr"d
0011t

txlo

00:r
o:u

0001

0t6
r-L-)6

-.Osr
\!9

rlo6 1,)it

aos

{XJII

nlt
0i9

00t

oilt
0it-

atL s:e

ci1
ai-9

tt9
09s

!r9
oq.i

:
C)

o:t

o:t
u']t

09! 0ts
049

00(.

u:r, ttb
00i
o?,

tLt
09t

ic c:
)4*-'{2

00t

{x]?:

0iit

ccl.

iii

tsr

stt

tlt
olt

t[!
t!r

00f
084
!-9 4

Fr '7
.1 =

f'

0.qi

0sz

ol.'

0ta

9ia

| o']'

'r''
I}Qz

tai

ti;

\){}a 0{t I

o8r'
I

0$
0al
091

du

''.....llrr^

uf'.|

ui'

09i'

nl'
z[r
11'

0ti

0tl
{.}t l

I t

rlt rlt
{l{t
I

zft
-<aI

8t i

z.tl
901

001

09'l _0?'t

z['i ururflol

00i

sz'l__ arl

00i

001

9I'l sllellltr

* if i

t01

'rri

'

__

ls
\}J

,\)

& rll
r
$r |l \,

*s$

F 1 >:r+E *_ T*

>=

.\] \)

F*:t*

r-:\* h/p

.qJ

3 "&:

F-

-t'\-

ANALIZA CENTRELOR DE PRELUCRARE,

a

Centrele de prelucrare sunt masini-unelte complexe ce deriva din:, masini de alezat si frezat masini de frezat, strunguri si masini de gaurit cu NC, carora li se adaug a o magazte de scule si un mecanism de schimbare si transfer a sculelor. Prelucrarea pieselor pe centrele de prelucrare se realizeazafara desprinderea pieselor de pe masa masinii, prin utilizarea mai multor scule de tipuri si dimensiuni diferite, dispuse in magazie. In acest mod se mareste foarte mult timpul efectiv de aschiere, ajungand pana la circa 70o/o, fata de

45o/olamasinile-unelteconventionale.

:'

Se micsoreaza de asemenea timpul de stationare in special prin eliminarea timpului de schimbare a sculelor si a celui de masurare a piesei prelucrate. Unele centre de prelucrare au mese rotative indexante (indexabile) pentru prelucrarea piesei pe diferite suprafete, sau mese suplimentare, pe care se fixeaza o noua piesa, in timp ce masina executa prelucrarea altei piese. Magaziile de scule au capacitati variabile, de la 6-9 scule, pana la peste 100 in unelb cazuri. Schimbarei sculelor din magazie in arborele principal se face intr-un timp foarte scurt. folo-sindu-se
mecanisme specifice. Fiind masini complexe care contin mecanisme, respectiv lanturi cinematice simple din punct de vedere mecanic, dar dotate cu senzorica, cu motoare cu turatie variabila, ce se comanda prin calculator, timpii de deservire tehnica si de intretinere sunt mai mari decat la masinile-unelte Centrele de prelucrare pot fi utilizate ca masini de sine statatoare, pentru familii de'piese de prelucrat functie de tipul masinii (deriva din masini de frezat, din strunguri...) sau in asa numitele sisteme flexibile de fabricatie, in care in general exista si o logistica ce asigura transportul pieselor si semifabricatelor de la o masina la alta (post de lucru la altul). Aceste masini cu comanda ruumerica permit cresterea productivitatii la prelucrarea pieselor complexe, uzinate in serii mici sau unicate. Clasifrcarea centrelor de prelucrare se poate face dupa mai multe criterii: 1. Tipul de masina-unealta din care provin: a. CP prin strunjire b. CP prin gaurire ; prin,alezare frezarc si c. CP d. CP compinate principal pot fi pozitia arborelui 2. Dupa a. orizontale sau, i b. verticale 3. Dupa forma magazinului de scule: a. disc. b. lant 4. Modul de identificare a sculei: a cu codificarea sculei, b. cu codificarea locasului magaziei 5. Dupa tipul mecanismului de transfer a sculei: a. Mana mecanica simpla sau dubla b. Fara unitate de transfer sau mana mecanica (direct)
t .

conventionale.

c)

---

,7
;\
ll

rrt

r]

J1 4--3a
I t

()
el

fitrr
i

? ..--

#
;\

""h

f)--

F
CI

9z
F4

'' 6y -ri l-r

r.s

\r

":'i

/--s;t

.b*
P H

8s

Bt

FI

N
tAJ

lr*

r---f--f

.lL_..*-

c: a
!,
b

t\l

\l
'?'

-6

r}

\l
i"J

ln lhli

ihtl l{\i
l

"?
(,

,,

7
.\\ -i-*-!,,' lti / tt .'Frl

9
\7

tt L tt ---*::f
lc

b-"

i*l tt i'\l

F n'

#
-

t\

t": :i-q,]/?

gEi jd *'.* (59 -! ij

-n

-;

{+. ir

,:g e;h
={Y

3L 'R

;S;: E.,t-;c
id
J

s"E *3i T ?: (*.i:

*q'J $ti J -x 6e*

" i- 1

:n

1''

q-,

j"

$-5 " i] 5:4 *F='

+

$#

,=

lt= 3 3.s

$ fl*3 r
q'r :* 5

;i+
[]

Llis;F35 n"'4.2 ,3 1t
l"ln { * V4i_;Ld =

4-+'--* P

eo

a ?z 1 {;i iv-r' lE ai # n2la ,;*35-'I (e ;'-*

-s,-

i
\$

.rt
?

'3 = 5Qg :.s *-rp -i>6 -\

S{ VJ qr

*t -t

"l
I I

tiSs\ \Q\-q" q d' ,"*i \ ,flri,^ -B \Q

i*a-<

o S
gJ

-;

=
^-l

-<tv

5
,

*i,
$. .I

'3
e

-l
I

"t'
i

{j

-b

t\Y?,lh

$
m c\-

-44

rQ

q]

g:b

gl

E
C

olS 4< a

':t a=

t \ce

-L
<s
-l

>'b
>L 1E q,l > [- g
5

\_l 9*=J ls-i \i-6

Q <D

r\

cb,

3 E\ -=- R .F an- ti 'B '\i, \

F-\ <*P*-*:

g"rs 'ig- : :*-3 e. I

"*

S+-: h(i-!

r*"al

o
,c-

s 3 e

ql
-x.l

a4

st>
1V
I

,fl.:

j
*6-

l T+-

\. = \ :s
gfi

*l
I

Ob

\
E .-<

q!v '5 i
+

,t|

*l
sl

Y& !1n

3 3 3=git t q< il:- ;-\ +

=

= igBtro $ J -:.-"" E dE s +'=?=*,{

nUl
aq

.{ ; 5 a
^o \-t-

lo

-+

lL tA 'X .s .rd '(J ;

I

*-,
rir

g s i: 3*ik R * 3 LL*:*
3.
o

i:n

*-<J=-*q.=t'{
!li{,'w!

1<-

--l

\{* nt r F
c

q;\, +> k1
-d

E n l*\\ e fr l"l
g bl R^,*' t< qL
FP rE PA Fr
nad

K- H--. F.-- K,
I
I

l-

l"-l l*' l" I l*l

I \>Fr-.1 .--.

t6

I r
C

-t, IP
*o
!L

rr>

F)-t

oliz -L E' r. P.="1 b d?* ? ? F, ^ 6

r=

= F
o

c
P
^?:

tr

'FAO

e-?*E' F
6'-'P.A

o,
6

rc

D^.V

E'k 'c6qt\
-rt 1b
-.'-14)

u 6.-or
9*

9..

*s i5= ic*L?
i.L.

F
P

Lk
S

\
o
.'

o<)B 5
F. brr

o -ni
F

-!-. 1
Jt.1

.,o\
4{ C^v

bP Fb clr

,t1

"+' a

4 x"

\F
Ltt" 4.4
{N

F
i3 +,'

<

6 \' )r*

Ce/
/'-e!
i

r':-

'4

}'-

t.
c!i

q-R

*P +-)% E*-

._ F.R oal" k aa k>

c\S, n\F ,b7;

<fll

\{b:.

F-\

'+i pg3rrre;j*i iltg }f *; it>:- c FEo iS 6 s.ie' r-* Fi EFS:F"f ? 6E jF"ii i::. rui iiei*s ?L:t r 'o L'*t tr r[ -.r ;rLEg;i tqt; fil; j:iEH*-[a; G;hP, \ F _** i;E=EiFF -Fr* 1**;:${ ["ffi.jlitt
L,br
"c\!}

I 3** :.:;ir F it,r ; q?? afu ii:f ; +g Fi sH FEigfiF p$l5T A+i*;rq. i=' * ?'*tj

jt

F ts\r A):

-3t e\c) s s,
-a
64 (A

ir,
dX i&5 Ffu

tr
'Jr ') ItS'\ ^C:) v

iiep I il *: ;;:ra; i *Lt; '$il; n ;i : :u l*F EF -$ f ; -*b *s". ";iF $ Ie gi flte,il? Lle F*, i* i; Ei ; e"it ii* E:;; ; : i il" *f F b'-a1*"t*-"9;' Fi*s IES $i; : .T t;3 3i -F ii* l5i i:q* 'Fi*= " $g : i F iiff;e *il &' *-FF "st;t' -:F * -:! -t i

i5 F Ei;
;

Fi -1 s.'+F G

,: tsa\
t+ +

;l
-+

?E>

Fts.F? : \F' Bl6i* FY;

il -..*

-F

! at'

A-> L* t-: F F.-!

..r

{",

<--t-

- la*,ftr ("-'

I
F

, a*u
l**"?+

r1

a
L

G-. --

I ?4

)<r,+' "t l, E \:'g -- St

I *

,1r f'*

[ *

.t A:

Jt -t frli lrtl

i4*"tsai.

- "' 'i* --'l i l.iqa /rrds I f X 'r'-'lI i Jqrni 1rf-Fr I i-J rl-.ir-'l'1 tl::lil
I l
:

s iq'* -{' :a 4t fi i+ b= s,+ HE

,-l
!

Fru
o q.

'r&l UD ifllrr
,, i'".

js
1*t

,- i, -r+i -g { ' :!

*\k R *F -lll-if ill \l! LJILJ _

F

aiet

| --'f

:i.t:
\Jt

,} +-*-\\ L," c.'

c\;.

r';-f Fr 6 r:= \ - ::-i I F-,

r-li>l

Ff- i::S* F _ I *r:;) s\ ]-q\ n ;., i ; B :\ F

* ,: X f-C
qC

)v'

e*

4*.)

'rr )).- -::

a l-v11-" .,!-.1 Aua

f,-+:L
ia'i^-

\; 1 .; :)x - il\f-\ Rr : *i \:, :; 1l= P F- f;a ! FR: i+-L L.-! E_L ,*-t;- ^ t0 ;Ft r
,

tr ir

3.c i4tr

t_

:-

n:+ oo

,
^P g
.j

;' j'+

\-

\,J

:r (\i

4", ql

F
O

F;x\
ts=d

>"f ? @)?
c/l n

ts<
qP

'?]
,<

ft
f

tb

& {i

,>

,F

Pl

cr

ts-ti

=
F

ts

r\"
s: b.
)o 4 tsce

iFrtils+d:*? ) ili-*3ui'HFi; i ., F - F 'K i-ai d ^h L

, e ic c c i Fa n F r
,?" 0

'|

\ r I iFF'f l

)d

L> >.1
r'*

-)

\
t
F

F
a-

rt
r}

?'itE?L***?e }E'r F"* r -F--. ifd-fr. 1 tr a*E- I ^ "

,\

^E

- .LlO

3-< {16
G

e.,
bF'

,b
a
I

.c

-;:

.*rbi E-',i:-P F r L Q- *
a r R c' ra F ^ "
^

i Go,AFF+E9:ji fr A-o I L5- n i

c'
E

:< .<, a F&

!stu
!!

ix

-a e y" v: \=*o
{t

f\

:
aJ

L'
i---T-+ 'r'-*j

Y1

1d

il

-t

rEE* ; iElbb ;' z 3 Fq;'] t

's*

\
At

r A

iL n f

F.
f..
!a

l-J

*
,6

t1 ^ lx
^1

-5

trf r -c< i E }. g 3;i

F; PKf

2^

\
f

\( c'*'
C/

F"6* :: FF s i9

;g i'L \E; i

tr

ts

.{

T\ \\ \r

i FYF".*a) ** i 5g;; Fr. 'i S 5q2'

FF"'? '$s @ a-P ;Rir L--

^[+i : 'Fre4'+[ f*;- Ta.pT Y eir L

a^fg^^b

F r-31 r --r (zr v ra -e tr k +-l 8: ^g A r, E e;--n : ^ r.

q ?

e f;*FF; 'tiJrL+^=
t1

I . f a'3 ;i'1'
'

i 4f t,X, E+F
2a F*0 r g."t4t-"i(i , J';
"-' '
<F ^-r

!-F [

gf ,?:fll,a g . L c,"-5 1 F ^
A
a

? -il 'u FFfF-tr" -* 7rP,, j 'l:;-*-"t -A

L,

Ei

?;s

o t! g A{. \. fuc

F-'

t1 i*. ]F ^\ dNF-<
'a- Fe F\ F F oi}F oo

?+

-v'
j{l

iF-g ='r*L

e,,

A+
F

v.t*, fc

ol r)* !r'.

C E

/e l+tn

^t H!-:f
a
'4

1'
F<.( r'.
\t "r

tr 9r
2

5)fY ^ ,c i*aE"? Ffpf.?c, : s'

A.{
c
't

#iirE r: i!_ ft .,r *'l;.f *fLI_* g-t ;'; Fi, 'i,i EE:f
3;,r^'"g: ??' ai' a I tu F:F-t .]
E

r I x A{ :+-a{ tQ(t) 8 'n ir l: aa, \5,rf F\h ft9 GCF )'> r. F

e\{r "r .{e n.{ n.{* etaF etd

iY t-.
1

at

ir

{\i

, -n

F-F ;F e,: Fiv):s

-'^

* F5 < *' ;o u
trF{}tr n I
5 F' {narl ,t

l$.r L
'n dtr 'r

11.

L ',i-

i ,H-r ...:E
*n! ,.6 Et:'{

.(x a.E

e
e

^$ A'^

*o

t: };
LF-

il

L^ L -#i.

-:;*,

,E.^

: q.
la
\ *".

I I

' 5 j, r tr (a r* C rrr 1\ r 5 v' :i b

I -t

h,

E-E
e i-*l(t

:.4.

*^c' i;'

E) \:r

/:\

ts-;

^l- : tlg ,F:*F .3*-l ip,t" Fs iB )tr LFe dg" .ir ;z 1 tr {?E .a-S E
E
>J

"' -"

o
rt
P.

let:. : ,.F L.-ts( *Fr 'd)?i's \EEI ]. E;P a(r

Ct

'rt at

?1

T'{

\^ nFv

,!.

.lid al.c $.9 !'5 14f b ^L4

\{
*

*.5

N3

,a

,{ *$.

4i1

^:

!'rR

EF
A

!"0

Xu

isl F:ir L ! .* r3F ' -g

rr

*sF:$trF*lF4ti
F*

rr : ltiE *f;+F*."e li hr';t $i,;rx ;.F:i}; l::;

Ffriff. g;t:5;it i;F *t;rETlFt;r.L;l lllF =*tr{ Ii prF$; E$ L eLi'rFrtttI:T' it't ul.:ii

:+

*;

r:

z ? ti"

: f,-i

I slF :lr r?E *,Lir

>f o ''e
F

;if
5

- Ai F-, '!> F<

t,. F.
-lF

--t)r ,l l'

ar c.

" -l
5

-q.

-s

B-Fl tot

IA,Or -,b Y(t

IF\ (
Flr -lr >l-

btc
trri(6 i,6
,

lr -Q' ^&F F F. rf' 6 /(1 2 a).- C 5

5 F,
/.r) n 7 ^F .a *l&f-

.A! ft -'rh ;F i q' 'l)

r i'1" -r t.tn Il() F:+ .o \1[ *F* - (nlt

,(a c'
r'tD

ii-:lFLi_*=i i; {r3t' *., IEE -:

l' 5*$Fti
s\

E"riiFS6p* tji : .3...8t-:$ b; FFo s il: *: h:B: TP. Fro is *)

F! F'E

iiii l'i
i, \i
$.F

6\ * J6 y'i : \It -g '-x -?i. "e-,-e Fr$ ill ;

{fl

- lr-t1 ill !lc l( ial\ fi

,f' G,

:r*

:**

t'

-" {l

5 rl -l F

>\
L
o
n p

a1

.;

F-* p- r "f
3 '5 c._ c._ btE5

R.
F

T\ nI" -r^;rS.sa. { . !l
( F:q
0
:9 *iat 'Cc ! )n

*'t
Fir

t:

-c.

,r,

FF: ;tY F

\;

:F, ;F
3.
rl

F
I
f-

;FI

0,o

.lq

5_

tr

{Es'i-_; li.-

t Fe

.i

t {/ -.\ :+" Fc 'o F'

A

tt +"

i t. ^{ ft
/D

si

c
*i'

fr

c)