Programa de Limba Română Pentru Clasele IX-XII

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Clasele a IX-a – a XII-a
PROGRAMA ŞCOLARĂ DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASA A X-A A FOST

APROBATĂ PRIN ORDIN AL MINISTRULUI EDUCAŢIEI NAŢIONALE NR. 3228 DIN 21.02.2000 ŞI
MODIFICATĂ PRIN ORDIN AL MINISTRULUI EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII NR. 3915/31.05.2001.
PROGRAMELE ŞCOLARE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASELE A XI-A – A

XII-A AU FOST APROBATE PRIN ORDIN AL MINISTRULUI EDUCAŢIEI NAŢIONALE NR. 4805 DIN
05.10.2000 ŞI MODIFICATE PRIN ORDIN AL MINISTRULUI EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII NR.
3915/31.05.2001.
CLASA A IX-A
NOTĂ DE PREZENTARE
Curriculum-ul şcolar pentru limba şi literatura română pentru clasa a IX-a a fost elaborat
Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 1

în cadrul unei paradigme a disciplinei la nivel liceal, avându-se în vedere următoarele:
Reorientarea studiului limbii şi literaturii române în liceu, a proiectării curriculare în acest domeniu, în
acord cu Principiile şi criteriile de construire a noului curriculum naţional1.
Programa de limba şi literatura română pentru clasa a IX–a pune accent pe latura formativă a
învăţării, având ca scop formarea unor elevi capabili să se raporteze la cultură autonom,
reflexiv, critic şi creativ.
Ţinând seama de valorile caracteristice pentru o societate deschisă, pluralistă, actualul curriculum
oferă posibilităţi de opţiune în privinţa textelor de studiat, a modalităţilor de studiu adecvate.
Redefinirea obiectivelor cadru ale disciplinei la nivel liceal, plecând de la finalităţile nivelurilor de
învăţământ şi obiectivele ciclurilor curriculare şi de la dominantele ariei curriculare “Limba şi
literatura română”2.
Obiectivele cadru ale actualului curriculum sunt stabilite în continuitatea celor din gimnaziu; ele
vizează cultivarea plăcerii de a citi, a sensibilităţii estetice, dezvoltarea abilităţii de a recepta şi
de a produce o gamă variată de texte, însuşirea şi practicarea diverselor strategii de comunicare.
Proiectarea conţinuturilor învăţării în funcţie de paradigma adoptată.
Conţinuturile sunt proiectate în module derivate din obiectivele cadru, în relaţie cu obiectivele de
referinţă şi cu activităţile de învăţare. Conţinuturile disciplinei au fost gândite în raport cu o
dominantă pentru fiecare an de studiu.
Conturarea unui parcurs didactic coerent şi echilibrat, capabil să armonizeze complexitatea obiectului
de studiu cu modalităţile didactice de abordare a acestuia.
Se propune o îmbinare a folosirii metodelor de operare pe text cu studiul descriptiv al literaturii
române.
Stimularea aportului creativ al specialiştilor (profesori, autori de manuale şi de auxiliare şcolare etc.) şi
al elevilor la studierea disciplinei.
Este pus la îndemâna profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii lor la catedră, lăsând o
marjă considerabilă de libertate nu numai în privinţa alegerii textelor de studiat, ci şi a integrării
modulelor de conţinuturi şi a proiectării parcursului didactic. În acest fel, profesorii (autorii de
manuale ş.a.) pot găsi modalităţile optime de a atinge obiectivele propuse, de a adapta studiul
limbii şi al literaturii române la condiţiile particulare ale clasei şi ale individualităţii elevilor.
1
Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Curriculum Naţional pentru
învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă, Bucureşti, Editura Corint, 1998, pp. 15 – 16.
2
Idem, pp. 17 – 18, 23 – 24.

OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacităţilor de a recepta şi de a produce texte scrise şi orale

de diverse tipuri
2. Dezvoltarea capacităţii de utilizare corectă şi eficientă a limbii române în

diferite situaţii de comunicare
3. Dezvoltarea competenţelor de argumentare şi de gândire critică
4. Cultivarea gustului estetic în domeniul literaturii şi formarea unor

reprezentări culturale care să contribuie la dezvoltarea conştiinţei
identitare

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Dezvoltarea capacităţilor de a recepta şi de a produce texte scrise şi orale de diverse

tipuri
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.1 să exprime oral sau în scris reacţiile exerciţii de redactare a unor eseuri,
proprii la receptarea textelor literare referate etc.;
dezbateri argumentative (de preferinţă
polemice) privind reacţiile proprii ale
elevilor la receptarea textelor literare
studiate;
referate în care se vor exprima şi
argumenta reacţii proprii la receptarea
textelor literare studiate;
1.2 să distingă între texte ficţionale şi non- exerciţii de comparare a unor texte
ficţionale ficţionale cu altele non-ficţionale pe
aceeaşi temă observând scopul
comunicării şi referentul acesteia (real
sau imaginar);
1.3 să recunoască trăsături definitorii ale exerciţii de identificare a
comunicării ficţionale şi non-ficţionale (se va particularităţilor distinctive ale textelor
avea în vedere, de exemplu: la ce se referă ficţionale şi, respectiv, non-ficţionale
textele ficţionale şi non-ficţionale respective, referitoare la contextul comunicării,
ce limbaj folosesc, cu ce scop au fost limbajul folosit, modul de receptare;
concepute, ce efecte de lectură produc etc.)
1.4 să producă texte non-ficţionale şi exerciţii de construire a unor texte non-
ficţionale ficţionale şi ficţionale, scrise şi orale,
urmă-rind scopuri determinate (pentru a
informa, pentru a convinge, pentru a
stârni interes, pentru a trezi emoţii, pentru
a delecta);
1.5 să combine elemente ficţionale şi non- exerciţii de redactare a unor compuneri de
ficţionale producând texte de graniţă tip jurnal, scrisoare, reportaj de senzaţie
etc.
2. Dezvoltarea capacităţii de utilizare corectă şi eficientă a limbii române în diferite situaţii

de comunicare
2.1 să utilizeze corect şi adecvat formele – exerciţii de construire a dialogului (de
exprimării orale în diverse situaţii de tip conversaţie cotidiană, dezbatere şi
comunicare polemică), cu folosirea regulilor, a
tehnicilor şi a componentelor structurale
specifice acestei forme de comunicare;
– exerciţii de folosire corectă şi adecvată
a elementelor verbale, paraverbale şi
nonverbale în dialogurile construite;
– exerciţii de construire a monologului
(de tip povestire orală, descriere orală,
intervenţie), cu folosirea regulilor, a

tehnicilor şi a componentelor structurale
specifice acestei forme de comunicare;
exerciţii de folosire corectă şi adecvată a
elementelor verbale, paraverbale şi
nonverbale în monologurile construite;
2.2 să utilizeze corect şi adecvat formele exerciţii de redactare a unor texte
exprimării scrise în redactarea unor texte (rezumate, povestiri, proiecte), folosind
diverse normele limbii literare;
2.3 să specifice sensul termenilor de activităţi în grup: inventarierea surselor
specialitate propriu domeniilor abordate de informare pe care elevul le poate folosi
pentru a-şi clarifica sau îmbogăţi
cunoştinţele referitoare la anumite noţiuni
de teorie, istorie şi critică literară, de
retorică, stilistică şi lingvistică; discutarea
în clasă şi evaluarea de către profesor a
acestei investigaţii;
2.4 să folosească adecvat, în comunicarea redactarea unor compuneri tematice,
scrisă şi orală, termenii de specialitate proiecte pornind de la textele studiate (de
însuşiţi exemplu: natura conflictului, însuşirile
sau faptele unui personaj, concepţia
autorului faţă de tema tratată, semnificaţia
unui pasaj în ansamblul textului etc.), în
care să se utilizeze adecvat limbajul de
specialitate;
conversaţii, dezbateri, comunicări orale în
care să se integreze adecvat limbajul de
specialitate.
3. Dezvoltarea competenţelor de argumentare şi de gândire critică

3.1 să stabilească legături tematice între discuţii privind apropieri tematice de
textele pentru studiu din clasa a IX-a şi ordin general între textele pentru studiu
texte studiate în gimnaziu din clasa a IX-a şi texte studiate în
gimnaziu;
3.2 să identifice şi să compare idei şi atitudini dezbateri asupra textelor studiate privind
diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme modul de reflectare a unei idei sau a unei
literare teme în mai multe opere literare
(aparţinând unor genuri sau epoci diferite
sau unor arii culturale diferite);
exerciţii de redactare a unor eseuri,
referate etc., având ca subiect puncte de
vedere exprimate în dezbaterea
menţionată;
3.3 să analizeze componente structurale şi exerciţii de diferenţiere a componentelor
expresive ale textelor studiate şi rolul lor structurale şi expresive specifice operelor
în tratarea temelor înrudite tematic studiate (de exemplu:
temă, motive, elemente de construcţie a
subiectului şi a personajelor, simboluri
centrale etc.). Se va pune accentul pe
reactualizarea şi consolidarea
cunoştinţelor din clasele V-VIII;
dezbateri asupra textelor studiate privind

rolul componentelor identificate;
3.4 să identifice interferenţele între ficţional exerciţii de identificare a elementelor
şi non-ficţional în texte de graniţă (de ficţionale şi non-ficţionale care se
exemplu: amestecul de “realitate” şi combină în textele de graniţă (adevăr
“invenţie”, caracterul subiectiv al factual şi invenţie epică, obiectivitate şi
informaţiei prezentate etc.) subiectivitate);
exerciţii de analiză a unor texte sau tipuri
de texte non-ficţionale incluse în texte
ficţionale (de exemplu: scrisoarea sau
epistola ca specii literare, jurnalul intim
ca text privat şi ca formulă românească
etc.);
3.5 să compare limbajul altor arte cu acela al vizionarea unui film sau a unui spectacol
textului scris de teatru care transpune (cinematografic
sau teatral) o operă literară;
discuţii privind aceste interpretări
cinematografice sau teatrale vizând
fidelitatea sau distanţarea interpretativă
în raport cu textul literar;
ascultarea unei piese radiofonice, a unor
recitări sau a unor piese muzicale care
transpun un text literar;
discuţii privind raporturile dintre “textele”
comparate (cel literar şi transpunerile
sale), sub aspectul producerii (intenţii,
mijloace folosite etc.) şi al receptării lor;
discuţii privind rolul ilustraţiilor care
însoţesc un text literar sau semnificaţia
îmbinării a două tipuri de limbaj în cazul
caligramei, al “poeziei concrete” sau al
colajului de imagine şi cuvinte;
3.6 să distingă trăsăturile specifice ale artelor conversaţii euristice privind raporturile
care transpun textul scris în limbajul dintre limbajul operei literare şi limbajul
(limbajele) lor altor arte (materialul de expresie al
fiecărui limbaj artistic, posibilităţile de
prelucrare pe care acesta le oferă,
impactul asupra publicului etc.).
4. Cultivarea gustului estetic în domeniul literaturii şi formarea unor reprezentări culturale

care să contribuie la dezvoltarea conştiinţei identitare
4.1 să facă aprecieri cu privire la vizionare de filme şi spectacole;
calitatea artistică a operelor dezbateri pornind de la lecţiile studiate.
studiate

CONŢINUTURI
Conţinuturile învăţării sunt grupate în trei domenii: I. Literatură, II. Limbă şi comunicare
şi III. Concepte operaţionale.
Domeniul Literatură este conceput cu o dominantă pentru fiecare an de studiu. În clasa a IX-
a, dominanta este Literatura şi viaţa. Plăcerea textului.
Domeniul Literatură propune trei module: 1. Lumea cărţilor, 2. Ficţiune şi realitate şi
3. Literatura şi alte arte.
Un element de noutate al prezentului curriculum îl constituie redefinirea conţinuturilor
învăţării pentru studiul literaturii române. Acestea nu mai reprezintă un corpus de texte, ci
recomandă moduri de a lucra cu textul (unghiuri, perspective, tehnici de abordare; de
exemplu, în clasa a IX-a: prin prisma temei tratate, a raportului ficţiune-realitate, a limbajului
artistic al literaturii în comparaţie cu cel al altor arte). În acest sens, se recomandă evitarea
tratării conţinuturilor propuse ca elemente de teorie literară. Este util ca profesorii să ţină
seama de corelarea conţinuturilor învăţării cu obiectivele de referinţă şi cu activităţile de
învăţare.
Structura modulară permite profesorilor şi autorilor de manuale să caute soluţiile optime
pentru organizarea parcursului didactic (modalitatea de corelare a conţinuturilor, ordinea
abordării acestora, structurarea unităţilor didactice). În anumite cazuri, sunt date recomandări
explicite, care solicită integrarea conţinuturilor respective în alte module.
În actualul curriculum se specifică, pentru domeniul Literatură, doar numărul minimal de
texte (pentru clasa a IX-a: 12 texte la punctul 1, 6 texte la punctul 2, 3 texte la punctul 3),
distribuţia în module, tipurile de texte recomandate în cadrul fiecărui modul. Profesorii (şi
autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate.
În alegerea textelor se va ţine seama, în plus faţă de criteriile indicate la fiecare modul de
conţinuturi, de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării
intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor
selectaţi; volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul
disponibil.
Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege alte texte, care nu
figurează în această listă.
Se va studia obligatoriu, pe parcursul celor patru ani de liceu, cel puţin câte o operă
reprezentativă aparţinând următorilor autori: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale,
Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail
Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Călinescu,
Eugen Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu. Lista minimală a autorilor propuşi pentru
studiul în liceu are în vedere un canon de cel mai larg consens, începând cu marii clasici până
la perioada contemporană.
Se recomandă ca între textele selectate pentru studiu să fie incluse şi scrieri din literatura
universală - bineînţeles, în traducere românească -, nedepăşind 10% din totalul textelor.
Este bine să se acorde atenţie, în măsura posibilităţilor, studiului unor texte integrale, atât
lirice, cât şi narative. Evident, lucrul acesta nu exclude recursul la texte fragmentare, în
special în cazul speciilor literare de mari dimensiuni (roman, dramă etc.).
Acolo unde consideră necesar, profesorul poate lărgi numărul de texte pentru studiu. De
asemenea, pot fi incluse texte suplimentare cu caracter ilustrativ.
Categoriile de conţinuturi propuse au în vedere:
1. în domeniul “Literatură”:
cultivarea plăcerii de a citi, stimularea disponibilităţii de a se confrunta în mod reflexiv cu
problematica literaturii, a capacităţii de a formula şi de a argumenta propriile puncte de vedere
în raport cu textul literar;

familiarizarea elevilor cu trăsături distinctive de maximă generalitate ale literaturii, respectiv
conştientizarea diferenţelor dintre comunicarea ficţională şi cea non-ficţională; sesizarea
factorilor care contribuie la relativizarea acestei distincţii, făcând posibilă producerea şi
receptarea unor “texte de graniţă”;
familiarizarea elevului cu modalităţile de transpunere a unor texte literare în alte tipuri de
comunicare cu un rol important în viaţa culturală (film, spectacol teatral, recitare, muzică,
plastică), înţelegerea modalităţilor specifice de expresie ale limbajelor mixte folosite în astfel de
creaţii.
în domeniul “Limbă şi comunicare”: achiziţionarea unor deprinderi de folosire corectă şi eficientă a
limbii române în diferite contexte.
în domeniul Concepte operaţionale: însuşirea unor noţiuni şi a unor termeni de specialitate necesari
pentru înţelegerea domeniilor abordate.
I. LITERATURĂ
1. Lumea cărţilor
Se recomandă studierea unor grupaje tematice, urmărind tratarea diferită a unor teme literare
din punctul de vedere al concepţiilor şi al atitudinilor exprimate, al modalităţilor de expresie
şi al reacţiilor pe care textele le provoacă cititorilor.
Teme propuse:
La alegere: Adolescenţa sau Joc şi joacă
La alegere: Familia sau Şcoala
Iubirea
La alegere: Aventură, călătorie sau Lumi fantastice (SF inclusiv)
Scene din viaţa de ieri şi de azi
La alegere: Confruntări etice şi civice sau Personalităţi, exemple, modele
Se vor studia, integral sau fragmentar, cel puţin două texte literare pentru fiecare temă, de
preferinţă din epoci diferite. Se vor alege, în ansamblu, atât scrieri în proză, cât şi în versuri.
Între textele selectate pentru studiu se pot include şi texte din literatura universală.
De exemplu:
pentru tema Adolescenţa: M. Eminescu, Fiind băiet...; Ionel Teodoreanu, La Medeleni; Mircea
Eliade, Romanul adolescentului miop; o povestire de Radu Cosaşu din ciclul Supravieţuiri;
Sallinger, De veghe în lanul de secară etc.
pentru tema Joc şi joacă: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Nina Cassian, Poezii în limba
spargă; Tudor Arghezi, Prefaţă la Ţara piticilor, Mircea Cărtărescu, Orbitor; Simona Popescu,
Exuvii, Mark Twain, Tom Sawyer, Lewis Caroll, Alice în ţara minunilor etc.
pentru tema Familia: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Marin Preda, Moromeţii; Ioan Slavici,
Mara, Fănuş Neagu, Vară buimacă etc.
pentru tema Şcoala: C. Negruzzi, Cum am învăţat româneşte; Ion Ghica, Şcoala acum 50 de ani; I.
L. Caragiale, Bacalaureat, Triumful talentului, Un pedagog de şcoală nouă; D. R. Popescu,
Leul albastru; Ioan Groşan, Marea amărăciune; James Joyce, Portretul artistului în tinereţe etc.
pentru tema Iubirea: G. Galaction, De la noi la Cladova; G. Ibrăileanu, Adela; Mircea Eliade,
Maitreyi; Radu Petrescu, Matei Iliescu; Mircea Cărtărescu, Travesti; Shakespeare, Romeo şi
Julieta; poezii de M. Eminescu (Dorinţa, Floare albastră, Sara pe deal etc.), G. Coşbuc
(Mânioasă, Nu te-ai priceput, Rea de plată etc.), Lucian Blaga (Nu-mi presimţi, Lumina raiului,
Izvorul nopţii etc.), Tudor Arghezi (Creion, Morgenstimmung etc.), poezii de Ion Minulescu,
Nichita Stănescu (Adolescenţi pe mare etc.), Mircea Cărtărescu (Când ai nevoie de dragoste,
Poema chiuvetei, Mica elegie etc.) etc.
pentru tema Aventură, călătorie: Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte; Panait Istrati, Chira
Chiralina; Jean Bart, Europolis; Radu Tudoran, Toate pânzele sus; M. Sadoveanu, Zodia
cancerului; Alexandre Dumas, Cei trei muschetari; E. Hemingway, Bătrânul şi marea etc.
pentru tema Lumi fantastice: Mircea Eliade, 12.000 de capete de vite; Ov. S. Crohmălniceanu,
Istorii insolite; V. Voiculescu, Şarpele Aliodor; povestiri de Vladimir Colin (Broasca etc.),
poezii de Leonid Dimov; Jules Verne, 20.000 de leghe sub mări; H. G. Wells, Oul de cristal;

Dino Buzzati, Secretul pădurii bătrâne; Michael Ende, Povestea fără sfârşit; Stanislaw Lem,
Solaris etc.
pentru tema Scene din viaţa de ieri şi de azi: Ion Ghica, O călătorie de la Bucureşti la Iaşi înainte
de 1848; V. Alecsandri, Balta Albă, Istoria unui galbân; Ion Marin Sadoveanu, Sfârşit de veac
în Bucureşti, G. Călinescu, Cartea nunţii; Gabriela Adameşteanu, Dimineaţa pierdută; Silviu
Angelescu, Calpuzanii; proză scurtă de Mircea Nedelciu, Cristian Teodorescu; Honoré de
Balzac, Iluzii pierdute etc.
pentru tema Confruntări etice şi civice: I. Slavici, Moara cu noroc; L. Rebreanu, Pădurea
spânzuraţilor; Augustin Buzura, Vocile nopţii; poezii de Ana Blandiana (sau tablete), Mircea
Dinescu, Ileana Mălăncioiu etc.; Milan Kundera, Gluma etc.
pentru tema Personalităţi, exemple, modele: Mănăstirea Argeşului; N. Bălcescu, Românii supt
Mihai-Voievod Viteazul; M. Eminescu, Andrei Mureşanu; M. Sadoveanu, Fraţii Jderi; G.
Călinescu, Bietul Ioanid; Eugene Ionesco, Regele moare; P. B. Shelley, Prometeu dezlănţuit etc.
2. Ficţiune şi realitate
Se recomandă studiul complementar al unor texte non-ficţionale sau “de graniţă” legate
tematic de textele literare de la punctul 1. Se va urmări cu prioritate sesizarea diferenţelor
privitoare la scopul comunicării şi referentul acesteia (real sau imaginar), la situaţia de
comunicare, la limbajul folosit şi la modul de receptare. Se vor urmări de asemenea
interferenţele între ficţional şi non-ficţional şi felul în care se completează reciproc diversele
perspective asupra temei în discuţie.
Se va studia, în acest scop, un total de cel puţin 6 texte non-ficţionale (documente, texte
publicistice, publicitare, ştiinţifice, administrative, religioase etc.) şi “de graniţă” (jurnal
intim, memorii, jurnal de călătorie, scrisori, eseuri, discursuri oratorice etc.). Acestea pot fi
repartizate fie mai multe la o temă, fie câte unul la fiecare temă. Se sugerează alegerea unor
tipuri de texte diferite, dintre cele enumerate.
De exemplu:
pentru tema Adolescenţa: un text despre psihologia adolescenţei; un fragment de jurnal intim (de
exemplu, Titu Maiorescu etc); Mircea Eliade, Memorii; Simone de Beauvoir, Aventurile unei
fete cuminţi etc.
pentru tema Joc şi joacă: descrierea unui joc pentru calculator (text publicitar); funcţiile jocului
(text ştiinţific); L. Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor; Goethe, Poezie şi adevăr; Nabokov,
Vorbeşte, memorie! etc.
pentru tema Familia: un text legislativ privitor la familie; un reportaj despre situaţii de familie;
Marin Preda, Viaţa ca o pradă etc.
pentru tema Şcoala: un discurs oratoric pe tema învăţământului (Maiorescu, Delavrancea etc.); un
raport despre starea învăţământului; un fragment din legislaţia educaţională; Cătălin Bursaci,
Prima carte, ultima carte; Radu Petrescu, Ocheanul întors etc.
pentru tema Iubirea: un text ştiinţific despre psihologia adolescentului; o scrisoare de dragoste
(Eminescu către Veronica Micle etc.); un eseu despre dragoste (Ortega y Gasset, Octavio Paz
etc.), un fragment din Cântarea cântărilor, un fragment de jurnal sau de memorii etc.
pentru tema Aventură, călătorie: un text documentar despre exploratori celebri; un itinerar de
călătorie; un eseu despre călătorie (Marian Popa, Octavian Paler, Ana Blandiana etc.); un
reportaj despre un eveniment aventuros etc.
pentru tema Lumi fantastice: un text ştiinţific despre fenomene “paranormale”; o mărturie despre
extratereştri; un eseu despre fantastic etc.
pentru tema Scene din viaţa de ieri şi de azi: un document de epocă; un text istoriografic; un
fragment de memorii sau de jurnal; un text publicistic din trecut sau din actualitate etc.
pentru tema Confruntări etice şi civice: un text eseistic (N. Steinhardt, Jurnalul fericirii; Andrei
Pleşu, Minima moralia; H. R. Patapievici, Cerul văzut prin lentilă etc.); un discurs oratoric laic
(Delavrancea, Cicero, Shakespeare, Antoniu şi Cleopatra etc.) sau religios; o polemică
jurnalistică pe probleme etice etc.
pentru tema Personalităţi, exemple, modele: un portret din G. Călinescu, Istoria literaturii
române...; I. L. Caragiale, În Nirvana; M. Sadoveanu, Anii de ucenicie; un fragment de biografie

sau de istorie romanţată etc.
3. Literatura şi alte arte
Se recomandă studiul unor “texte” realizate prin limbaje diferite (cinematografic, teatral,
muzical, plastic) în vederea sesizării relaţiilor dintre literatură şi creaţii din alte arte.
Se vor studia:
la alegere, un film sau un spectacol de teatru în relaţie cu opera literară de la care pornesc
la alegere, o piesă radiofonică sau un grupaj de recitări sau un grupaj de interpretări muzicale ale
unor texte literare
la alegere, o creaţie plastică relativă la un text literar (inspirată din acesta sau servindu-i ca sursă de
inspiraţie) sau ilustraţie de carte sau un grupaj de caligrame, poezie concretă, colaj.
Este de dorit ca, în măsura posibilităţilor, aceste creaţii aparţinând altor arte să poată fi
corelate cu grupajele tematice de la punctul 1.
De exemplu:
ecranizare după opere de Ion Creangă, Ioan Slavici, I. L. Caragiale, Liviu Rebreanu, Marin Preda,
Geo Bogza, Charles Dickens, Stanislaw Lem etc.
spectacol teatral după o piesă a unui dramaturg român sau străin (Alecsandri, I. L. Caragiale,
Kiriţescu, Cehov, Ibsen etc.)
grupaj de recitări (un text din Eminescu în interpretări diferite: Ion Caramitru şi Adrian Pintea etc.)
interpretări muzicale ale unor texte literare (romanţa Pe lângă plopii fără soţ, piesa folk după
Andrii Popa, piesa folk după Emoţie de toamnă de Nichita Stănescu etc.)
creaţii plastice şi texte literare (Măiastra lui Brâncuşi şi Pasărea sfântă de Blaga etc.)
ilustraţii de carte, de preferinţă în mai multe versiuni (la volumele Noduri şi semne şi Epica magna
de Nichita Stănescu, ilustraţii de Florin Pucă la versuri de Leonid Dimov, ilustraţii ale autorului
la volume de Marin Sorescu etc.)
grupaj de caligrame (Apollinaire etc.), poezie concretă (Morgenstern etc.), colaje (Gellu Naum etc.)
II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Studiul limbii române se axează pe două coordonate principale: (a) normativă şi (b)
funcţională, având ca obiectiv formarea elevilor pentru a folosi limba română corect, adecvat
şi eficient în producerea şi receptarea textelor orale şi scrise.
Abordarea conţinuturilor propuse se va face în ordinea aleasă de autorii de manuale sau de
profesori, integrându-le acolo unde consideră că au eficienţă didactică. De asemenea,
integrarea modulului de limbă şi comunicare în manualul de literatură sau, dimpotrivă,
conceperea unui manual diferit pentru aceste conţinuturi va fi exclusiv opţiunea autorilor de
manuale. Se recomandă, totuşi, folosirea ca texte-suport pentru studiul limbii a celor selectate
pentru domeniul Literatură ca şi stabilirea de corelaţii între diverse discipline având ca
obiect folosirea limbajului (retorică, stilistică, pragmatică etc.).
Apariţia unui anumit element de conţinut în programă nu impune existenţa unei lecţii cu
acelaşi titlu în manual. Se recomandă abordarea acestor elemente prin modalităţile care permit
înţelegerea fenomenului respectiv: exerciţii, exemplificări, explicaţii succinte etc. Aspectele
teoretice vor fi reduse la strictul necesar, în favoarea aplicaţiilor practice.
Producerea de texte orale şi scrise

Exprimarea orală
Forme ale exprimării orale:
Dialogul (tipuri)
conversaţia cotidiană, discuţia (dezbatere, polemică)
reguli ale dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/cedarea cuvântului la momentul
oportun, dozarea participării la dialog etc.)
tehnici ale dialogului eficient
adecvarea la situaţia de comunicare dialogată (partener, context etc.)

adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)
structura dialogului (replica; perechi de replici; grupaje de replici etc.)
Monologul (tipuri)
povestirea orală, relatarea, intervenţia
reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului etc.)
tehnici ale monologului eficient
adecvarea la situaţia de comunicare monologată (auditoriu, context)
adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune, divertisment etc.)
structura monologului (introducerea, cuprinsul, încheierea)
Niveluri de constituire a mesajului oral
Rolul elementelor verbale (cuvânt, propoziţie, frază etc.) şi al celor paraverbale (accent):
fonetic
pronunţarea corectă (pronunţarea neologismelor, accentul, evitarea cacofoniei)
morfosintactic
folosirea corectă a formelor flexionare (pluralul substantivelor, articularea substan-tivelor, forme
cazuale)
acord (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului)
lexico-semantic
cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
folosirea adecvată a cuvintelor în context
erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică
utilizarea corectă a derivatelor şi a compuselor (prefixe, sufixe etc.)
cunoaşterea relaţiilor semantice (sinonimie, antonimie, polisemie; omonimie) şi actualizarea lor în
context
utilizarea variantelor lexicale literare
Rolul elementelor nonverbale:
gesturi, mimică, poziţie a corpului, comunicare sonoră nonverbală
Exprimarea scrisă
Redactarea de texte (rezumat, povestire, proiect, tipuri de corespondenţă)
Niveluri de constituire a textului scris:
ortografic şi de punctuaţie
scrierea corectă a cuvintelor (în special a neologismelor)
scrierea cu majuscule
folosirea corectă a semnelor de ortografie
folosirea corectă a semnelor de punctuaţie
Receptarea textelor orale şi scrise
Receptarea diverselor tipuri de texte (mesaje):
schema comunicării concepută de Roman Jakobson
receptarea mesajelor audio, video, audio-vizuale
factori care înlesnesc sau perturbă receptarea (codul, canalul, contextul)
Niveluri ale receptării:
fonetic, ortografic şi de punctuaţie
influenţa elementelor paraverbale (accent) asupra înţelegerii mesajului oral
rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise
lexico-semantic
interpretarea sensului cuvintelor în context
rolul câmpurilor semantice în interpretarea mesajelor scrise şi orale
stilistic
figurile de stil, specii literare, modalităţi şi procedee
textual
tipuri de texte

III. CONCEPTE OPERAŢIONALE
Se recomandă consolidarea şi sistematizarea noţiunilor dobândite în clasele V – VIII: opera
epică, opera lirică, opera dramatică, structura textului narativ, naraţiunea, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul naraţiunii, autorul şi naratorul, viziunea, personajul, descrierea,
portretul fizic şi portretul moral, dialogul, figuri de stil studiate etc.
Se recomandă, de asemenea, familiarizarea elevilor cu o serie de noţiuni noi de estetică, teorie
literară, stilistică, retorică şi lingvistică prin integrarea lor operaţională în celelalte module de
conţinuturi ale învăţării, cu scopul deprinderii elevilor cu instrumentarul de analiză a textelor
şi de comentare a diverselor aspecte ale acestora. Lista de mai jos are un caracter orientativ,
fiind adaptabilă în funcţie de opţiunile profesorului.
2. în domeniul “Literatură”:
temă, motiv, viziune (Weltanschauung), procedeu artistic
ficţiune, reprezentare (mimesis), imaginaţie, “adevăr” artistic, literatură de consum (paraliteratură,
literatură de divertisment etc.), stil publicistic/ştiinţific/administrativ, eseu, literatură subiectivă,
memorialistică, scrisoare/epistolă, “eu” real/”eu” ficţional, comunicare, funcţiile comunicării,
pragmatică, depragmatizare, retorică, persuasiune
elemente de artă cinematografică (scenariu, regie, imagine, sunet, interpretare actoricească),
elemente de artă dramatică (regie, scenografie, interpretare actoricească), elemente de artă a
recitării, sincretism
în domeniul “Limbă şi comunicare”:
comunicare, elementele situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context),
tipuri de mesaje (audio, video, audio-vizuale); forme ale exprimării orale: dialog (conversaţie
cotidiană, discuţia), monologul (povestirea orală, relatarea, intervenţia); elemente verbale ale
comunicării (cuvinte, propoziţii, frază), hiat, diftong, cacofonie; forme flexionare, acord,
anacolut, schimbarea categoriei gramaticale; erori semantice (pleonasmul, tautologia, atracţia
paronimică), variante lexicale, câmpuri semantice, derivate şi compuse (prefixe, sufixe,
prefixoide, sufixoide), relaţii semantice (sinonimie, antonimie, polisemie; omonimie); elemente
nonverbale ale comunicării (gesturi, mimică, comunicare sonoră nonverbală etc.), ortografie şi
punctuaţie.

CLASELE A X-A – A XII-A
NOTĂ DE PREZENTARE
Programa de Limba şi literatura română pentru clasele a X-a – a XII-a fost elaborată în cadrul
unei paradigme a disciplinei pentru această etapă de şcolarizare, avându-se în vedere următoarele:
1. Reorientarea studiului limbii şi literaturii române în liceu printr-o proiectare curriculară
modernă
Programa de limba şi literatura română pentru clasele a X-a – a XII-a pune accent pe latura
formativă a învăţării, având ca scop formarea unor elevi capabili să se raporteze la cultură autonom,
reflexiv, critic şi creativ.
Ţinând seama de valorile caracteristice unei societăţi deschise, pluraliste, actuala programă
oferă posibilităţi de opţiune în privinţa textelor de studiat, a modalităţilor de studiu adecvate.
2. Stabilirea competenţelor generale ale disciplinei la nivel liceal, plecând de la Finalităţile
nivelurilor de învăţământ şi obiectivele ciclurilor curriculare
Actuala programă propune ca finalitate a studiului limbii şi literaturii române cultivarea plăcerii
de a citi, a sensibilităţii estetice, dezvoltarea abilităţii de a recepta şi de a produce o gamă variată de
texte, însuşirea şi practicarea diverselor strategii de comunicare.
3. Proiectarea conţinuturilor învăţării în funcţie de paradigma adoptată.
Conţinuturile sunt proiectate în corelaţie cu un set de competenţe specifice pentru fiecare clasă.
Conţinuturile disciplinei au fost gândite în raport cu o dominantă pentru fiecare an de studiu.
4. Conturarea unui parcurs didactic coerent şi echilibrat, capabil să armonizeze complexitatea
obiectului de studiu cu modalităţile didactice de abordare a acestuia.
Programa propune o îmbinare a formării în vederea folosirii instrumentelor de lucru cu textul şi
a studiului descriptiv al literaturii române.
5. Stimularea aportului creativ al specialiştilor (profesori, autori de manuale şi de auxiliare
şcolare) şi al elevilor la studierea disciplinei.
Programa pune la îndemâna profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii lor la catedră,
lăsând o marjă considerabilă de libertate nu numai în privinţa alegerii textelor de studiat, ci şi a
integrării conţinuturilor şi a proiectării parcursului didactic. În acest fel, profesorii (autorii de manuale
ş.a.) pot găsi modalităţile optime de a atinge obiectivele propuse, de a adapta studiul limbii şi al
literaturii române la condiţiile particulare ale clasei şi ale individualităţii elevilor.

COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea

mesajelor în diferite situaţii de comunicare
2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte

literare şi nonliterare
3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar
sau nonliterar
VALORI ŞI ATITUDINI
• Cultivarea plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice prin lectura textelor
• Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operei literare
• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române

Clasa a X-a
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI1
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în diferite

situaţii de comunicare
Competenţe specifice Conţinuturi
1.1. identificarea valorilor stilistice generate - registrele limbii: limbaj arhaic, popular,
de folosirea registrelor limbii regional, colocvial, argou, jargon
1.2. folosirea unor registre stilistice diferite în - stilurile funcţionale şi utilizarea lor
funcţie de situaţia de comunicare - calităţile generale şi particulare ale stilului:
claritate, proprietate, precizie, puritate,
corectitudine, variaţie stilistică, simetrie,
naturaleţe, cursivitate, eufonie
1.3. receptarea adecvată a sensului unui - sens denotativ, sensuri conotative
mesaj transmis prin diferite tipuri de texte - sesizarea valenţelor stilistice ale unor categorii
orale sau scrise morfosintactice
- influenţa elementelor paraverbale (ton, pauză,
intonaţie) asupra înţelegerii mesajului oral
1.4. folosirea adecvată a unor forme de - tehnici de comunicare specifice în conversaţie,
exprimare orală în diferite contexte de dezbatere, *masă rotundă, *interviu (*interviul
comunicare mass-media, *interviul de angajare)
- descrierea orală
- pronunţarea corectă (pronunţii hipercorecte)
- pronunţarea nuanţată (ton, pauză, intonaţie)
1.5. redactarea unor texte funcţionale în - referat, cerere, proces-verbal, *memoriu de
diferite contexte de comunicare activitate, curriculum vitae, formulare tipizate
1.6. aplicarea în exprimarea proprie a - folosirea corectă a formelor flexionare (forme
normelor ortografice, ortoepice, de flexionare ale verbului, adjective fără grade de
punctuaţie, morfosintactice şi folosirea comparaţie, numerale etc.)
adecvată a unităţilor lexico-semantice - norme ortografice şi de punctuaţie
- utilizarea corectă a elementelor de relaţie
(prepoziţii, conjuncţii, pronume relative etc.)
- cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în
special al neologismelor)
- folosirea adecvată a cuvintelor în context
- utilizarea variantelor lexicale literare
- utilizarea corectă a unităţilor frazeologice
- etimologia populară, hipercorectitudinea
2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi non-
literare
2.1. recunoaşterea şi analiza principalelor - construcţia subiectului în textul narativ
componente de ordin structural, specifice - compoziţia textului narativ
textului narativ - personajele în textul narativ
- modalităţi de caracterizare a personajului;
tipuri de personaje
- instanţele comunicării în textul narativ
- perspectiva narativă
2.2. recunoaşterea şi compararea diferitelor - roman, nuvelă, povestire, basm; *eseu, *text
tipuri de proză şi a particularităţilor acestora oratoric
1
Conţinuturile marcate cu asterisc (*) sunt obligatorii la specializările cu patru ore pe săptămână.

- *texte în care se manifestă estomparea
graniţelor dintre speciile tradiţionale ale prozei
2.3. identificarea particularităţilor specifice - registre stilistice, limbajul personajelor,
ale limbajului în textele epice studiate limbajul naratorului
- stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber
- tipuri de frazare în funcţie de tipul de text
(concizie, prolixitate, organizarea discursului
prin parataxă sau prin hipotaxă etc.)
2.4. aplicarea conceptelor operaţionale în - cf. cap. “Concepte operaţionale”
analiza şi discutarea textelor narative
3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau non-literar
3.1. susţinerea argumentată a unui punct de - tehnica argumentării
vedere într-o discuţie - întrebări relevante şi răspunsuri adecvate
contextului comunicării
- rolul elementelor non-verbale: privire, gestică,
mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică
3.2. elaborarea unei argumentări scrise pe o - construcţia discursului argumentativ
temă dată - redactare de texte (eseu, comentariu, analiză,
paralelă etc.)
SUGESTII METODOLOGICE
Conţinuturile învăţării sunt grupate în trei domenii: I. Literatură, II. Limbă şi comunicare şi III.
Concepte operaţionale.
În domeniul Literatură, clasa a X-a constituie, împreună cu clasa a XI-a, o etapă centrală, în care se
urmăreşte familiarizarea elevilor cu: principalele tipuri de texte literare; noţiunile şi tehnicile de
analiză şi de interpretare menite să înlesnească înţelegerea textelor epice, dramatice şi lirice, în proză
sau în versuri; repere de ordin istoric care să ajute la formarea unei viziuni de ansamblu asupra
literaturii române.
În clasa a X-a se va studia Proza, iar în clasa a XI-a se vor studia Dramaturgia, Poezia şi unele
repere fundamentale referitoare la Epoci culturale şi ideologii literare în literatura română, această
din urmă secţiune servindu-se în principal de textele studiate anterior.
Clasa a XII-a este destinată Studiului aprofundat al literaturii.
Maniera de prezentare a conţinuturilor permite profesorilor şi autorilor de manuale să caute soluţiile
optime pentru organizarea parcursului didactic (modalitatea de corelare a conţinuturilor, ordinea
abordării acestora, structurarea unităţilor didactice).
În clasa a X-a se vor studia minimum 10 texte de proză la profilurile sau specializările care au
prevăzute numai 3 ore pe săptămână şi minimum 14 texte la profilurile sau specializările care au
prevăzute 4 ore pe săptămână. Recomandările pentru cele din urmă sunt marcate cu asterisc (*).
Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate.
În alegerea textelor se va ţine seama, în plus faţă de criteriile indicate la fiecare listă minimală, de
următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură
generală a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi; volumul de lecturi propuse
pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil.
Programa oferă sugestii, cu titlu de exemplificare, menite să ajute opţiunile profesorilor.
Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege alţi autori sau alte texte,
care nu figurează în aceste liste. Din lista autorilor canonici (Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L.
Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu. Mihail
Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita
Stănescu) se va studia obligatoriu, în clasa a X-a, câte un text aparţinând următorilor autori: Ion
Creangă, Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu.

Este bine să se acorde atenţie, în măsura posibilităţilor, studiului unor texte integrale. Evident, lucrul
acesta nu exclude recursul la texte fragmentare, mai ales în cazul speciilor literare de mari
dimensiuni (nuvelă, roman etc.).
Profesorii pot să lărgească numărul de texte propuse pentru studiu sau să recurgă la lecturi
suplimentare în corelaţie cu tipurile de texte studiate. Pentru ilustrare pot fi recomandate şi scrieri din
literatura universală în traducere românească.
LISTE MINIMALE ŞI ALTE RECOMANDĂRI
I. LITERATURĂ
1. PROZĂ
Proza narativă. Structura textului narativ
- Comunicarea în textul narativ; instanţele comunicării
- Perspectiva narativă
- Tehnici de construcţie a subiectului
- Personajele
Limbajul prozei narative
- Modalităţi ale narării
- Vorbirea naratorului şi vorbirea personajelor
- Registre stilistice
1.1. Specii narative. Repere istorice
1.1.1.*Forme incipiente ale prozei literare
- *istoriografia medievală (cronica, letopiseţul, legenda istorică sau proza savantă) –
cel puţin un text
Sugestii pentru alegerea textelor:
Grigore Ureche (“Letopiseţul ţării Moldovei”); Miron Costin (“De neamul moldovenilor”);
Ion Neculce (“O samă de cuvinte”); “Letopiseţul Cantacuzinesc”; “Cronica Bălenilor”;
Dimitrie Cantemir (“Descrierea Moldovei”, “Istoria ieroglifică”); “Învăţăturile lui Neagoe
Basarab către fiul său Teodosie”.
1.1.2. Proza scurtă - specii tradiţionale

- basmul cult – cel puţin un text
- povestirea – cel puţin un text
- nuvela – cel puţin trei texte
- nuvela istorică
- nuvela fantastică
- nuvela psihologică
Se va urmări realizarea unor conexiuni cu texte aparţinând şi altor specii literare narative studiate în
gimnaziu (de exemplu, basmul popular, schiţa etc.).
Basm cult: Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ion Creangă ş.a.
Povestire: M. Sadoveanu, Ion Creangă, I. Agârbiceanu, V. Voiculescu ş.a.
Nuvelă: C. Negruzzi (“Alexandru Lăpuşneanul”); A. I. Odobescu (“Mihnea-Vodă cel Rău”);
M.Eminescu (“Sărmanul Dionis”); I. Slavici (“Moara cu noroc”); I. L. Caragiale (“Kir Ianulea”, “La
hanul lui Mânjoală”, “În vreme de război”); Liviu Rebreanu (“Iţic Ştrul dezertor”, “Catastrofa”);
M.Eliade (“Douăsprezece mii de capete de vite”, “La ţigănci”); Gib Mihăescu (“La Grandiflora”),
Marin Preda (din volumul “Întâlnirea din pământuri”); Fănuş Neagu (“Dincolo de nisipuri”); Ştefan
Bănulescu (din volumul “Iarna bărbaţilor”) etc.
1.1.3 Romanul
- romanul de până la al doilea război mondial – cel puţin trei texte
- romanul de după al doilea război mondial – cel puţin două texte

Se recomandă ca romanele alese să fie diferite tipologic (tradiţional, modern, postmodern, obiectiv,
subiectiv etc.).
N. Filimon (“Ciocoii vechi şi noi”); I. Slavici (“Mara”); Liviu Rebreanu (“Ion”, “Pădurea
spânzuraţilor”); M. Sadoveanu (“Baltagul”, “Zodia Cancerului”); G. Călinescu (“Enigma Otiliei”); M.
Preda (“Moromeţii”); Camil Petrescu (“Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, “Patul lui
Procust”); H. Papadat-Bengescu (“Concert din muzică de Bach”); Anton Holban (“Ioana”); Mircea
Eliade (“Nuntă în cer”); M. Blecher, (“Întâmplări din irealitatea imediată”); D.R.Popescu, (“F.”),
George Bălăiţă (“Lumea în două zile”); Nicolae Breban (“Bunavestire”); Ştefan Bănulescu (“Cartea
milionarului”); Augustin Buzura (“Vocile nopţii”); Al. Ivasiuc (“Racul”); Mircea Cărtărescu
(“Travesti”, “Orbitor”) etc.
1.2. *Estomparea graniţelor dintre speciile tradiţionale ale prozei - cel puţin un text
Urmuz (“Pâlnia şi Stamate”); Mircea Horia Simionescu (“Ingeniosul bine temperat”); Mircea
Nedelciu (proză scurtă din volumul “Aventuri într-o curte interioară”); Ştefan Agopian (“Manualul
întâmplărilor”); Ioan Groşan (“Caravana cinematografică”) etc.
1.3. *Alte forme ale prozei

- *eseul (literar, filozofic, critic) – cel puţin un text
- *discursul oratoric sau prelegerea – cel puţin un text
Eseu: Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Eugen Lovinescu, G. Călinescu, Emil Cioran, Mircea Eliade,
Constantin Noica, N. Steinhardt, Alexandru Paleologu, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu ş.a.
Discurs oratoric sau prelegere: M. Kogălniceanu, B. P. Hasdeu, Titu Maiorescu, B. Delavrancea,
Tudor Vianu ş.a.
II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Studiul limbii române se axează pe două coordonate: (a) normativă şi (b) funcţională, având ca
obiectiv deprinderea elevilor de a folosi limba română corect, adecvat şi eficient în producerea şi
receptarea textelor orale şi scrise.
Abordarea conţinuturilor propuse se va face în ordinea aleasă de autorii de manuale sau de profesori,
integrându-le acolo unde consideră că au eficienţă didactică. De asemenea, integrarea conţinuturilor de
limbă şi comunicare în manualul de literatură sau, dimpotrivă, conceperea unui manual diferit pentru
aceste conţinuturi va fi exclusiv opţiunea autorilor de manuale. Se recomandă, totuşi, folosirea ca
texte-suport pentru studiul limbii a celor selectate pentru domeniul „Literatură“, ca şi stabilirea
de corelaţii între diverse discipline având ca obiect folosirea limbajului (retorică, stilistică, pragmatică
etc.).
Apariţia unui anumit element de conţinut în programă nu impune existenţa unei lecţii cu acelaşi titlu în
manual. Se recomandă abordarea acestor elemente prin modalităţile care permit înţelegerea
fenomenului respectiv: exerciţii, exemplificări, explicaţii succinte etc. Aspectele teoretice vor fi reduse
la strictul necesar, în favoarea aplicaţiilor practice.
FORME ALE EXPRIMĂRII ORALE. RECEPTAREA TEXTELOR ORALE
A. Dialogul (tipuri)
-discuţia (*masă rotundă); *interviul (*interviul mass-media, *interviul de angajare)
B. Monologul (tipuri)
-descrierea orală
Niveluri de constituire a mesajului oral. Rolul elementelor verbale şi paraverbale (ton, pauză, intonaţie
etc.)
a) fonetic
-pronunţarea corectă (pronunţii hipercorecte)

-pronunţarea nuanţată (ton, pauză, intonaţie)
b) morfosintactic
-folosirea corectă a formelor flexionare (forme flexionare ale verbului, adjective fără grade de
comparaţie, numerale etc.)
-utilizarea corectă a elementelor de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume relative etc.)
c) lexico-semantic
-cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
-folosirea adecvată a cuvintelor în context
-utilizarea variantelor lexicale literare
-utilizarea corectă a unităţilor frazeologice
-etimologia populară, hipercorectitudinea
-sens denotativ, sensuri conotative
d) stilistic
-calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate, corectitudine,
variaţie stilistică, simetrie, naturaleţe, cursivitate, eufonie
Rolul elementelor non-verbale: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică
EXPRIMAREA SCRISĂ. RECEPTAREA TEXTELOR SCRISE.
Redactarea de texte (referat, eseu, comentariu, analiză, paralelă, cerere, proces-verbal, *memoriu
de activitate, curriculum vitae, formulare tipizate etc.)
Niveluri de constituire a textului scris:
a) ortografic şi de punctuaţie
-norme ortografice
-norme de punctuaţie
b) stilistic
-stil direct şi stil indirect
-stil indirect liber
-tipuri de frazare în funcţie de tipul de text (concizie, prolixitate, organizarea discursului prin parataxă
sau prin hipotaxă etc.)
-utilizarea stilurilor funcţionale
-folosirea registrelor limbii (arhaic, popular, regional, colocvial, argou, jargon)
Se recomandă familiarizarea elevilor cu o serie de noţiuni de estetică, teorie literară, stilistică,

retorică şi lingvistică prin integrarea lor operaţională în celelalte tipuri de conţinuturi ale învăţării, cu
scopul deprinderii elevilor cu instrumentarul de analiză a textelor şi de comentare a diverselor aspecte
ale acestora. Lista de mai jos are un caracter orientativ, fiind adaptabilă în funcţie de opţiunile
profesorului şi de textele alese.
• În domeniul Literatură:
·1. proză - accepţii ale termenului; tipologie (proză narativă, oratorică etc.); genul epic; instanţele
comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); perspectiva narativă (punctul de vedere
/ viziunea / focalizarea), naraţiune la persoana I şi la persoana a III-a; tipuri de naratori
(narator omniscient, narator-personaj, narator “martor” etc.); naraţiunea din perspectiva
personajului (monologul interior, *fluxul conştiinţei, *personajul-reflector); construcţia
subiectului (acţiune; secvenţă narativă; episod; intrigă; conflict; relaţii temporale şi spaţiale);
construcţia discursului narativ (povestire în ramă, alternanţă, înlănţuire, incipit, final, elipsă,
pauză descriptivă); personaj literar şi persoană, tipuri de personaje (principal, secundar,
episodic; *protagonist şi antagonist; “caractere”, personaje “tipice” etc.); modalităţi ale narării
(povestire şi relatare, rezumat, scenă etc.); vorbire directă şi indirectă; stilul indirect liber;
registre stilistice (popular şi cult, scris şi oral etc.)
1.1.1 *cronica / letopiseţul – caracteristici; legenda istorică – caracteristici

1.1.2 basmul cult (povestea) – caracteristici; povestirea – caracteristici, tipologie; nuvela –
caracteristici, tipologie
1.1.3 romanul – caracteristici, tipologie
1.2. tradiţional, modern, *avangardist, postmodernist
1.3. *eseul; *discursul oratoric – caracteristici, tipologie
• În domeniul Limbă şi comunicare
forme ale exprimării orale: dialog (discuţia, *masa rotundă, *interviul); monologul (descrierea orală);
elemente paraverbale (ton, pauză, intonaţie); pronunţarea nuanţată (ton, pauză, intonaţie); forme
flexionare ale verbului, adjective fără grade de comparaţie, numerale; elemente de relaţie (prepoziţii,
conjuncţii, pronume relative); unităţi frazeologice; etimologia populară, hipercorectitudinea; sens
denotativ şi conotativ; calităţile generale şi particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie etc.);
elemente non-verbale ale comunicării (privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care
comunică); tipuri de texte (referat, eseu, comentariu, analiză, paralelă, proces-verbal, *memoriu de
activitate, curriculum vitae, cerere, formulare tipizate); stil direct, stil indirect, stil indirect liber;
stilurile funcţionale; registrele stilistice ale limbii (arhaic, popular, regional, colocvial, argou, jargon)
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
-exerciţii de identificare a instanţelor narative

-exerciţii de analiză a structurii operei epice
-identificarea tipului de personaj
-exerciţii de caracterizare a personajelor
-exerciţii de recunoaştere, analiză şi utilizare a diferitelor registre stilistice
-dezbateri asupra modului de receptare a mesajului diferitelor tipuri de texte epice (roman, nuvelă,
basm etc.)
-compararea unor texte narative din punctul de vedere al structurii sau al particularităţilor stilistice
(incipituri, finaluri narative diferite, stil metaforic, stil neutru, registre stilistice diferite etc.)
-proiecte individuale sau de grup (prezentarea monografică a autorului preferat, fişe de lectură,
alcătuirea unui portofoliu privind temele predilecte ale unui autor sau ale unei epoci etc.)

Clasa a XI-a
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor în diferite

1.1. Redactarea unor compoziţii referitoare la - Analiză, comentariu, paralelă, eseu
texte poetice şi dramatice - Tehnici de redactare
1.2. Folosirea adecvată a mijloacelor de - Monolog, dezbatere
exprimare orală în monolog şi în dezbatere, - Elemente verbale, nonverbale şi paraverbale
pornind de la texte poetice, dramatice şi de
doctrină literară
1.3. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în studiul - Norme ortografice, ortoepice şi de
şi interpretarea textelor poetice şi dramatice punctuaţie
- Unităţi morfosintactice şi lexico-semantice
1.4. Identificarea expresivităţii şi a subiectivităţii - Funcţiile limbajului, cu accent pe funcţia
în limbajul comun şi în limbajul poetic expresivă (poetică) a limbajului
- ∗Mărci ale prezenţei vorbitorului în
limbajul comun şi în textul poetic; funcţia
emotivă a limbajului; *exprimarea
afectivităţii (emotivităţii) vorbitorului prin
mijloace fonetice, lexico-semantice,
gramaticale, sintactice
1.5. Identificarea sensurilor cuvintelor în - Sens denotativ, sensuri conotative
limbajul comun şi în limbajul poetic
2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi
nonliterare
2.1. Recunoaşterea şi analiza principalelor - Construcţia subiectului în textul dramatic;
componente de ordin structural şi de limbaj compoziţia textului dramatic; modalităţi de
specifice textului dramatic caracterizare a personajelor dramatice;
registre stilistice, limbajul personajelor,
notaţiile autorului
2.2. Identificarea şi analiza elementelor de - Titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de
compoziţie în textul poetic simetrie, elemente de recurenţă (motiv
poetic, laitmotiv)
2.3. Identificarea instanţelor comunicării în - „Măşti“ şi „roluri“ ale eului liric
textul poetic
2.4. Analiza şi compararea diferitelor tipuri de - Lirism subiectiv, lirism obiectiv
lirism
2.5. Analiza limbajului poetic sub aspectul - Figuri sintactice sau de construcţie; figuri
particularităţilor stilistice semantice (tropi); figuri de sunet şi elemente
de prozodie
2.6. Aplicarea conceptelor operaţionale în - cf. cap. “Concepte operaţionale”
studiul textelor dramatice, poetice şi de doctrină
literară
2
Conţinuturile marcate cu asterisc (*) sunt obligatorii la specializările cu patru ore pe săptămână.

3.1. Identificarea structurilor argumentative în - Structuri şi tehnici argumentative în texte
diverse situaţii de comunicare în vederea literare şi nonliterare, scrise sau orale
sesizării logicii şi coerenţei mesajului (consolidare)
3.2. Exprimarea unor judecăţi de valoare prin - tehnici de argumentare
mijloace lingvistice adecvate - *Verbe evaluative; adverbe de mod/
predicative ca indici ai subiectivităţii
evaluative; cuvinte cu rol argumentativ;
structuri / tipare sintactice în argumentare
3.3. Încadrarea unui text dramatic sau a unei - Dramă, comedie; poezie ∗premodernă,
poezii într-o anumită tipologie pe baza romantică, simbolistă, modernistă,
identificării caracteristicilor acestora tradiţionalistă, avangardistă, neomodernistă,
postmodernistă
3.4. Identificarea şi compararea particularităţilor - Epoci culturale şi ideologii literare: Dacia
unor epoci culturale şi ideologii literare în literară, Junimea; modernism, tradiţionalism
vederea caracterizării acestora şi *avangardă în perioada interbelică;
*postmodernism
- *Ideologiile literare în contextul epocilor
respective
Conţinuturile învăţării sunt grupate în trei domenii: I. Literatură, II. Limbă şi comunicare
şi III. Concepte operaţionale.
În domeniul Literatură, în clasa a XI-a, se vor studia: Dramaturgia (Structura textului
dramatic, Limbajul dramaturgiei, Specii dramatice, ∗Estomparea graniţelor dintre speciile
dramatice tradiţionale), Poezia (Structura textului poetic, Limbajul poeziei, Repere ale
evoluţiei poeziei româneşti) şi Epoci şi ideologii literare.
În acest context se vor parcurge minimum 25 de texte pentru filierele unde limba şi
literatura română se studiază 3 ore pe săptămână, respectiv 29 de texte pentru filierele unde această
disciplină se studiază 4 ore pe săptămână. Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care
le consideră potrivite cerinţelor formulate. Se sugerează aplicarea de teste iniţiale în vederea stabilirii
nivelului de cunoştinţe ale colectivelor de elevi, astfel încât profesorii să poată decide selectarea
celor mai adecvate texte pentru studiu.
În alegerea textelor se va ţine seama, de asemenea, de următoarele criterii generale:
accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor;
atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi; volumul de lecturi propuse pe parcursul
întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil.
Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege (şi) alţi autori sau
alte texte, care nu figurează în aceste liste. Din lista autorilor canonici se va studia obligatoriu, în
clasa a XI-a, cel puţin câte un text aparţinând următorilor autori: I. L. Caragiale, Mihai Eminescu,
George Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Titu Maiorescu şi
E. Lovinescu.
suplimentare în corelaţie cu textele studiate. Pentru ilustrare pot fi recomandate şi scrieri din
literatura universală în traducere românească.

I. LITERATURĂ
1. DRAMATURGIA
1.1. Structura textului dramatic

-construcţia subiectului dramatic
-compoziţia textului dramatic
-personajele
Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic:
-particularităţi ale construcţiei dialogului dramatic; limbajul personajelor ca modalitate de
caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); rolul elementelor nonverbale (gestică,
mimică, mişcare scenică etc.) şi paraverbale în textul şi în spectacolul dramatic; oralitate în dialogul
dramatic;
- notaţiile autorului
-*limbaje scenice
1.2. Specii dramatice. Repere istorice
-comedia - 1 text
-drama - 1 text
Sugestii de autori:
Comedie: V. Alecsandri, I.L.Caragiale, T. Muşatescu, Al. Chiriţescu, Teodor Mazilu ş.a.
Dramă: B.P.Hasdeu, Al. Davila, I.L.Caragiale, B. Delavrancea, Camil Petrescu ş.a.
1.3. ∗ Estomparea graniţelor dintre speciile dramatice tradiţionale - 1 text care să pună în evidenţă
estomparea caracteristicilor de gen tradiţionale
Gh. Ciprian (“Omul cu mârţoaga”); Lucian Blaga (“Meşterul Manole”); Eugen Ionescu
(“Scaunele”, “Cântăreaţa cheală”); Marin Sorescu (“Iona”); Radu Stanca (“Hora domniţelor”);
Matei Vişniec (din volumele apărute la Editura Cartea Românească) etc.
2. POEZIA
2.1. Structura textului poetic

-comunicarea în textul poetic (eul liric etc.)
-lirism obiectiv şi lirism subiectiv
-elementele de compoziţie în textul poetic (recurenţe, simetrii, opoziţii etc.)
-nivelele textului poetic (fonetic, lexical etc.)
Limbajul poeziei
-caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.)
-imaginarul poetic
-figuri de stil
-elemente de prozodie
2.2. Repere ale evoluţiei poeziei româneşti

-∗poezia premodernă - cel puţin 1 text
-Sugestii de autori: poeţii Văcăreşti, Constantin Conachi, Anton Pann ş.a.
-poezia paşoptistă; romanticii şi poezia populară - cel puţin 1 text
-Sugestii de autori: Ion Heliade Rădulescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu ş.a.
-Mihai Eminescu - cel puţin 4 texte
-prelungiri ale romantismului şi ale clasicismului - cel puţin 1 text
-Sugestii de autori: George Coşbuc, Octavian Goga
-simbolismul - cel puţin 2 texte

-Sugestii de autori: Al. Macedonski, Ştefan Petică, D. Anghel, Ion Minulescu; „dincolo de simbolism“:
G. Bacovia
-modernismul - cel puţin 5 texte
-Sugestii de autori: Ion Barbu, Lucian Blaga, T. Arghezi, Adrian Maniu, Al. Philippide ş.a.
-tradiţionalismul - cel puţin 1 text
-Sugestii de autori: Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruş ş.a.
-avangarda - cel puţin 1 text
-Sugestii de autori: Tristan Tzara, Geo Bogza, Ion Vinea, Ilarie Voronca; continuităţi postbelice:
Gellu Naum
-neomodernismul - cel puţin 3 texte
Sugestii de autori:
-Cercul de la Sibiu ( Şt. Augustin Doinaş, Radu Stanca), poeţii de la „Albatros“ şi „Kalende“ (Ion
Caraion, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru), Emil Botta ş.a.
-generaţia ′60: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Cezar Baltag, Ileana Mălăncioiu,
A.E.Baconski ş.a.
-generaţia ′70: M. Dinescu, Emil Brumaru; debuturi târzii: Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, ş.a.
-postmodernismul - cel puţin 1 text
Sugestii de autori: Mircea Cărtărescu, Alexandru Muşina, Cristian Popescu ş.a.
3. EPOCI ŞI IDEOLOGII LITERARE
Se recomandă studierea unor texte de istorie, critică sau teorie literară, a unor scrieri de
doctrină literară (manifeste poetice, arte poetice etc.) care să servească la integrarea în contexte mai
largi (curente şi epoci literare sau culturale etc.) a operelor studiate. Este, de asemenea, recomandabil
ca aceste contextualizări să facă trimitere şi la scrieri în proză şi dramatice studiate anterior. Textele
din această secţiune pot fi grupate separat sau inserate în relaţie cu scrierile literare propuse
pentru studiu în clasa a XI-a (de exemplu: Dacia literară, în corelaţie cu poezia paşoptistă).
-Dacia literară - cel puţin 1 text

-Sugestii pentru alegerea textelor: M. Kogălniceanu (“Introducţie” la Dacia literară)
-Junimea - cel puţin 1 text

-Sugestii pentru alegerea textelor: Titu Maiorescu (“O cercetare critică asupra poeziei române de la
1867”, “În contra direcţiei de astăzi în cultura română”, “Eminescu şi poeziile lui”, “Comediile d-lui
Caragiale”) etc.
-Modernism, tradiţionalism şi *avangardă în perioada interbelică - cel puţin 2 texte
-Sugestii pentru alegerea textelor:
Modernism: E. Lovinescu (“Istoria literaturii române contemporane”); Vladimir Streinu
(“Versificaţia modernă”); Hugo Friedrich (“Structura liricii moderne”) etc.
Tradiţionalism: Lucian Blaga (“Revolta fondului nostru nelatin”); Nechifor Crainic (“Sensul
tradiţiei”, “Puncte cardinale în haos”) etc.
*Avangardism: manifeste avangardiste - Ion Vinea (“Manifest către tinerime”), Tristan Tzara, Geo
Bogza etc.
- ∗postmodernismul - cel puţin 1 text
Sugestii pentru alegerea textelor: “Caiete critice”, nr. 1-2, 1986; Mircea Cărtărescu
(“Postmodernismul românesc”); antologia “Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice”
(Gh. Crăciun).
II. *Probleme de limbă şi comunicare

Aceste conţinuturi se vor studia în corelaţie cu textele literare parcurse, ele având un
caracter preponderent aplicativ. Autorii de manuale şi profesorii vor planifica dispunerea acestor
conţinuturi de-a lungul întregului an şcolar. În realizarea acestor conţinuturi profesorii vor putea
actualiza cunoştinţe de gramatică tradiţională.

Subiectivitatea vorbitorului - componentă a limbajului comun şi a textului poetic (Se va
studia numai la profilurile care au prevăzute 4 ore pe săptămână):
1. Mărci ale prezenţei vorbitorului în limbajul comun şi în textul poetic: pronumele de
persoana I singular; pronumele de persoana I plural (pluralul auctorial, pluralul solidarităţii,
pluralul autorităţii); pronumele de persoana a II-a singular (ca marcă a autoadresării); dativul
etic; indici ai spaţiului şi ai timpului ordonaţi prin raportare la vorbitor (de ex. acum, atunci, aici,
acolo, acesta, acela etc.); dispariţia mărcilor personale din diverse tipuri de texte (impersonalizarea
exprimării în textul ştiinţific, juridic, poetic etc.)
2. Subiectivitatea vorbitorului: exprimarea afectivităţii. Funcţia emotivă a limbajului.
Mărci lingvistice de realizare:
(a) fonetice: accentul, intonaţia, pauza afectivă, lungiri de sunete;
(b) lexico-semantice: sens denotativ / sensuri conotative (consolidare de cunoştinţe);
sinonime stilistice (lexicale şi frazeologice); valoarea afectivă a unor derivate lexicale
(diminutive, augmentative etc.);
(c) gramaticale: substantivul - valori stilistice afective ale numărului, genului, cazului
vocativ, personificarea prin vocativ (de ex. “codrule, codruţule”, “gorunule din margine de
codru” etc.); adjectivul - construcţii adjectivale afective în limba vorbită ( de ex. scumpul de
tine etc.), superlative stilistice; verbul - modurile şi timpurile verbale cultivate în poezie;
(d) sintactice: topica afectivă (antepunerea adjectivelor, inversiuni şi dislocări sintactice
etc.)
3. Exprimarea unei evaluări subiective (apreciere, judecată de valoare)
Mijloace lingvistice de realizare:
(a) verbe evaluative: verbe de opinie (a crede, a considera etc.), verbe de judecată (a
decide, a hotărî etc.), verbe dicendi (a zice, a spune etc.);
(b) adverbe de mod / predicative ca indici ai subiectivităţii evaluative (probabilitate: posibil,
probabil etc.; certitudine: desigur, fără îndoială etc.; necesitate: obligatoriu, indispensabil
etc.);
(c) cuvinte cu rol argumentativ (adverbe, conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale folosite
pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, conclusiv, final etc.);
(d) structuri / tipare sintactice în argumentare: construcţii explicative, apozitive şi incidente,
cumul enumerativ, paralelism sintactic, subordonate antepuse şi reluate etc.
•În domeniul Literatură:

1.1. Dramaturgie - accepţii ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral; conflict
dramatic; replică, dialog, monolog; indicaţii scenice;
1.2. Specii dramatice: comedia, drama - caracteristici, tipologie; categorii estetice: comicul, tragicul.
Expresivitate în textul dramatic: registre stilistice în vorbirea personajelor, elemente verbale,
nonverbale şi paraverbale în textul şi în spectacolul dramatic; oralitate în dialogul dramatic;
*1.3. Estomparea graniţelor dintre speciile dramatice tradiţionale: teatrul absurd, teatrul parabolic;
2.1. Poezie - accepţii ale termenului; tipologie: poezie lirică, epică etc.); eul liric (raportul autor - eu
liric); lirica eului, lirism subiectiv, lirism obiectiv; limbaj poetic: expresivitate, ambiguitate, sugestie;
imaginar poetic; elemente de compoziţie în textul poetic: titlu, incipit, secvenţe poetice, relaţii de
opoziţie, relaţii de simetrie, elemente de recurenţă (motiv poetic, leit motiv);
2.2. poezie romantică, simbolistă, modernistă, tradiţionalistă, avangardistă (concept, curente de
avangardă, dadaism, suprarealism); Expresivitate poetică: conceptul de figură de stil; clasificarea
figurilor: figuri sintactice şi de construcţie (enumeraţia, repetiţia, paralelismul sintactic, refrenul;
simetria, antiteza; *interogaţia retorică, *exclamaţia retorică, *invocaţia retorică), figuri semantice
(epitetul, *tipuri de epitete; comparaţia, *tipuri de comparaţii; metafora, *tipuri de metafore;
*oximoronul; sinestezia; simbolul), figuri de sunet (aliteraţia, *eufonia; ritmul, *tipuri de ritm; rima,
*tipuri de rime; versul alb; vers; măsură metrică; strofă).
3. curent literar, generaţie literară; doctrină estetică, manifest literar, artă poetică;
•*În domeniul Limbă şi comunicare.
Subiectivitatea vorbitorului - componentă a limbajului comun şi a textului poetic:

1. Mărci ale prezenţei vorbitorului în limbajul comun şi în textul poetic;
2. Funcţia emotivă a limbajului. Mărci ale afectivităţii vorbitorului:
(a) sinonime stilistice; funcţia stilistică a unor derivate lexicale;
(b) valori stilistice ale unor categorii gramaticale ale substantivului, adjectivului,
superlative stilistice; modurile şi timpurile verbale cultivate în poezie;
(c) topica afectivă (antepunerea adjectivelor, inversiuni sintactice etc.);
3. Mărci ale evaluării subiective a vorbitorului:
(a) verbe evaluative (de opinie, de judecată, dicendi);
(b) adverbe de mod / predicative ca indici ai subiectivităţii evaluative;
(c) cuvinte cu rol argumentativ (adverbe, conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale folosite
pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, conclusiv, final etc.);
(d) structuri / tipare sintactice în argumentare (construcţii explicative, apozitive şi incidente,
cumul enumerativ, paralelism sintactic, subordonate antepuse şi reluate).

Clasa a XII-a
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor în diferite

1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în studiul - norme ortografice, ortoepice şi de
şi interpretarea textelor literare punctuaţie;
- unităţi morfosintactice şi lexico-semantice;
- limbajul literaturii, limbajul criticii literare,
alte tipuri de limbaj
1.2. Redactarea unor tipuri diverse de compuneri - rezumat, comentariu, analiză şi sinteză, eseu,
pornind de la diferite texte literare şi non- paralelă
literare
1.3. Expunerea orală a unor opinii / comentarii - interviul, tehnica întrebărilor şi a
pe marginea diferitelor texte literare şi non- răspunsurilor, tehnica răspunsului pregătit
literare
2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi
nonliterare
2.1. Folosirea unor tehnici variate pentru analiza - temă, motiv, structura şi semnificaţiile
în detaliu a unor texte literare diverse textelor poetice, narative, dramatice; tehnici
de analiză
2.2. Evidenţierea unor posibilităţi diferite de - perspectivă istorică şi perspectiva
interpretare a aceluiaşi text în funcţie de mai actualităţii, relaţia textelor cu ideologiile
multe perspective de lectură literare şi artele poetice; perspectivă
structurală; perspectivă tematică
2.3. Realizarea de conexiuni diverse între două - texte înrudite tematic, structural sau stilistic;
sau mai multe texte literare *contextul istoric în care au apărut textele
respective; *raportarea la culturile şi
literaturile europene
2.4. Integrarea unei opere literare într-un anumit - opera integrală a scriitorului; elemente de
context artă poetică; şcoli, grupări, curente literare;
condiţionări istorice, psihologice şi
biografice care influenţează producerea şi
receptarea; *forme de intertextualitate;
*fenomene culturale evolutive, naţionale şi
universale
3.1. Construirea unei argumentaţii scrise/ orale - tehnici de argumentare; argumentarea
pe o temă dată judecăţilor de valoare; formularea de
contraargumente
1
Conţinuturile marcate cu aterisc (*) sunt obligatorii la specializările cu patru ore pe săptămână.

3.2. Compararea şi evaluarea unor puncte de - sintetizarea şi parafrazarea opiniilor
vedere diferite exprimate în legătură cu un exprimate în texte de critică literară;
anumit text literar sau cu un fenomen literar/ interpretarea textului critic; puncte de vedere
cultural deosebite în texte de critică literară,
exprimate în legătură cu un subiect literar/
cultural
3.3. Argumentarea unei opţiuni personale în - Polemici literare, dezbateri, confruntări de
confruntarea cu puncte de vedere divergente idei;
În domeniul Literatură, în clasa a XII-a, se propun următoarele module de conţinuturi ale
învăţării: Studiul aprofundat al literaturii şi Dezbateri, sistematizări. Se urmăreşte, în principal,
abilitarea elevilor pentru examenul de bacalaureat. În acest sens, programa propune studiul unui număr
redus de texte, cu accent pe aprofundarea tehnicilor de analiză, de interpretare şi de discutare a
literaturii. Programa lasă o marjă largă de opţiune profesorilor şi autorilor de manuale pentru a putea
îmbogăţi şi sintetiza parcursul didactic al predării - învăţării literaturii în liceu. Activităţile didactice
vor fi orientate prioritar spre consolidarea capacităţilor elevilor de exprimare scrisă şi orală pe teme
din domeniul literaturii române.
În programă se specifică, pentru domeniul Literatură, doar numărul minim de texte (9-11,
pentru clasa a XII-a) şi tipurile de texte recomandate. Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege
textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate. Pentru alegerea textelor se recomandă
testarea prealabilă a claselor la care acestea urmează să fie studiate.
În alegerea textelor se va ţine seama, de asemenea, de următoarele criterii generale:
accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor;
atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi; volumul de lecturi propuse pe parcursul
întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil.
Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege (şi) alţi autori sau alte texte,
care nu figurează în aceste liste. Se va studia obligatoriu, pe parcursul clasei a XII-a, cel puţin câte un
text aparţinând următorilor autori: Mihai Eminescu, G. Călinescu, Marin Preda.
suplimentare în corelaţie cu textele studiate. Pentru ilustrare se pot recomanda şi scrieri din literatura
universală în traducere românească.
Literatură
1. Studiul aprofundat al literaturii
A. Se recomandă consolidarea şi dezvoltarea abilităţilor elevilor de a analiza, interpreta şi evalua

operele literare cu accent pe:
- utilizarea tehnicilor de analiză literară şi stilistică, a conceptelor operaţionale din domeniul studiului
literaturii;
- sesizarea caracteristicilor tipologice (gen, specie etc.) ale operelor literare studiate în raport cu
individualitatea acestora;
- situarea operei literare în diverse contexte, în raport cu:
- biografia şi personalitatea autorului;
- alte scrieri ale autorului respectiv;
- trăsăturile epocii în care a fost produsă (orientări şi doctrine estetice, dominante ideologice
şi de mentalităţi, fenomene istorice etc.);
- *alte texte (diverse tipuri de intertextualitate);
- ipostaze ale receptării (receptarea operei de către contemporaneitate şi de către posteritate,
receptare specializată din perspectiva criticii şi a istoriei literare etc.);

- capacitatea de a compara judecăţile critice;
- capacitatea de a formula şi de a argumenta judecăţi de valoare.
Se vor studia în acest scop:
- integral, cel puţin două romane la alegere, din epoci diferite;
- integral, cel puţin o piesă de teatru la alegere. Se va alege, de preferinţă, o piesă care
să ilustreze tendinţe ale teatrului modern (Lucian Blaga, Marin Sorescu, Eugen
Ionescu, Matei Vişniec ş.a.);
- cel puţin două grupaje lirice, la alegere, a câte trei – patru poezii fiecare; grupajele pot
fi organizate tematic, pe autor sau pe epocă literară sau pe baza altor criterii
(structural, tipologic, stilistic etc.). În alcătuirea grupajelor lirice se vor folosi criterii
diferite.
În sprijinul construirii competenţelor propuse se recomandă, de asemenea, să se facă recurs la texte
suplimentare (texte de critică şi istorie şi teorie literară, eseuri, texte din literatura universală).
B. Modalităţi didactice recomandate

În studiul textelor selectate se recomandă folosirea, în special, a unor modalităţi didactice care să
implice o participare activă a elevilor, în scopul pregătirii lor pentru examenul de bacalaureat:
- studiul de caz
- eseul structurat şi nestructurat
- paralela
- sinteza
- dezbaterea
- proiectul
- dosarul de lectură
- dosarul critic
- dosarul bibliografic
- expunerea orală de tip argumentativ
Exemple:
- dosarul critic al unei opere; interpretări multiple (istoria receptării unei opere, lectura din
perspectivă istorică şi lectura din perspectiva actualităţii: „modernizări“ sau „actualizări“ ale
unor opere literare din trecut)
- Sugestii pentru alegerea autorilor: Mihai Eminescu, I.L.Caragiale, Ion Creangă, George
Bacovia, Tudor Arghezi, Camil Petrescu ş.a.
- „arte poetice“ în relaţie cu opera unui autor
- Sugestii pentru alegerea autorilor şi a textelor: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga,
Ion Barbu, Camil Petrescu, G. Călinescu, manifeste literare avangardiste etc.
- scriitorul şi lumea sa; operă şi context cultural-istoric
- Sugestii pentru alegerea autorilor: Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L.Caragiale, Marin Preda ş.a.
- succesul unor specii literare într-un anumit context cultural-istoric
- Sugestii: moda nuvelei sentimentale în perioada paşoptistă, romanul în perioada interbelică,
romanul politic în anii 1960 - 1970, memoriile după 1989 etc.
2. Dezbateri, sistematizări
- fundamentele literaturii române (originea şi evoluţia limbii române, racordări ale culturii
române la cultura europeană: Umanismul, Iluminismul);
- tendinţe de autodefinire în cultura română: „literatură naţională“ şi „literatură populară“ (epoca
paşoptistă), „specific naţional“ (G. Ibrăileanu ş.a.); „matrice stilistică“, „spaţiu mioritic“
(Lucian Blaga); „autohtonism“, „dacism“, „ortodoxism“, „sincronism“, „modernism“,
„europenism“, „protocronism“ etc.; dezbateri contemporane pe această temă: „noi şi ceilalţi“,
„complexe culturale“ etc.
- *critica literară; funcţiile şi speciile criticii (studiul critic, monografia, eseul critic, cronica
literară, polemici critice etc. - Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Garabet Ibrăileanu, E.

Lovinescu, George Călinescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Ion
Negoiţescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu ş.a.
Temele pentru dezbateri/ sistematizări menţionate sunt obligatorii (cu excepţia ultimei, care este
obligatorie numai la specializările cu 4 ore pe săptămână).
Se va recomanda, pentru aceste teme, lectura unor texte sau fragmente de texte, necesare ca puncte de
plecare pentru realizarea dezbaterilor şi sistematizărilor. Aceste texte, selectate de către autorii de
manuale sau de către profesori, vor fi citite de elevi înaintea dezbaterilor. Se vor alcătui, în acest scop,
fişe de lectură, valorificându-se şi alte forme ale tehnicilor de muncă intelectuală (referate, portofolii
etc.). Se recomandă, de asemenea, ca dezbaterile şi sistematizările să aducă în discuţie şi texte studiate
anterior.
II. Practici discursive
Aceste conţinuturi se vor realiza în corelaţie cu textele literare parcurse. Autorii de manuale şi
profesorii vor planifica dispunerea acestor conţinuturi de-a lungul întregului an şcolar, ele având un
caracter aplicativ.
Se recomandă actualizarea, consolidarea şi îmbogăţirea, prin exerciţii, a următoarelor conţinuturi ale

învăţării, în vederea perfecţionării competenţelor de comunicare orală şi scrisă, cu accent pe strategiile
de tip argumentativ:
1. Tehnici de construire a dialogului în: conversaţie, interviu, dezbatere, colocviu, polemică
verbală etc.
2. Tehnici de construire a monologului oral şi scris în: expunere, eseu structurat şi nestructurat,
paralelă, sinteză etc.)
3. Exerciţii de redactare a unor texte în diferite stiluri funcţionale (cerere, scrisoare, proces-
verbal, curriculum vitae, *memoriu de activitate, *recenzie etc.)
*3.1. În cadrul “Practicilor discursive”, la specializările care au prevăzute 4 ore pe săptămână, se
vor avea în vedere şi următoarele conţinuturi, realizate sub formă aplicativă:
Interferenţe stilistice: naraţiunea, descrierea şi argumentarea în diverse stiluri funcţionale. Se vor
alege cel puţin 2 texte narative, 2 texte descriptive, 3 texte argumentative dintre tipurile enumerate:
- naraţiunea în texte de tip: istoriografic, jurnalistic (ştirea, reportajul); juridic-administrativ
(declaraţia, memoriul de activitate), epistolar;
- Se vor studia cel puţin 2 texte dintre tipurile enumerate.
- descrierea în texte de tip: ştiinţific (descrierea unui experiment), literar, jurnalistic (anunţul,
reclama publicitară);
- Se vor studia cel puţin 2 texte dintre tipurile enumerate.
- argumentarea în texte de tip: ştiinţific (studiul critic, eseul filozofic), oratoric (discurs politic,
pledoaria juridică), jurnalistic (cronica de spectacol) şi literare (eseu structurat, eseu
nestructurat, recenzia, referatul, sinteza, paralela).
Se vor studia cel puţin 3 texte dintre tipurile enumerate.


Programa de Limba Română Pentru Clasele IX-XII

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programa de Limba Română Pentru Clasele IX-XII

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Clasele a IX-a – a XII-a

PROGRAMA ŞCOLARĂ DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASA A X-A A FOST

PROGRAMELE ŞCOLARE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASELE A XI-A – A

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 1

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 2

1. Dezvoltarea capacităţilor de a recepta şi de a produce texte scrise şi orale

2. Dezvoltarea capacităţii de utilizare corectă şi eficientă a limbii române în

3. Dezvoltarea competenţelor de argumentare şi de gândire critică

4. Cultivarea gustului estetic în domeniul literaturii şi formarea unor

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 3

1. Dezvoltarea capacităţilor de a recepta şi de a produce texte scrise şi orale de diverse

2. Dezvoltarea capacităţii de utilizare corectă şi eficientă a limbii române în diferite situaţii

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 4

3. Dezvoltarea competenţelor de argumentare şi de gândire critică

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 5

4. Cultivarea gustului estetic în domeniul literaturii şi formarea unor reprezentări culturale

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 6

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 7

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 8

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 9

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Producerea de texte orale şi scrise

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 10

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 11

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 12

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 13

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea

2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte

• Cultivarea plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii

• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice prin lectura textelor

• Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operei literare

• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 14

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în diferite

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 15

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 16

LISTE MINIMALE ŞI ALTE RECOMANDĂRI

1.1.2. Proza scurtă - specii tradiţionale

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 17

1.3. *Alte forme ale prozei

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

FORME ALE EXPRIMĂRII ORALE. RECEPTAREA TEXTELOR ORALE

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 18

EXPRIMAREA SCRISĂ. RECEPTAREA TEXTELOR SCRISE.

III. CONCEPTE OPERAŢIONALE

Se recomandă familiarizarea elevilor cu o serie de noţiuni de estetică, teorie literară, stilistică,

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 19

• În domeniul Limbă şi comunicare

-exerciţii de identificare a instanţelor narative

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 20

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor în diferite

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 21

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 22

1.1. Structura textului dramatic

2.1. Structura textului poetic

2.2. Repere ale evoluţiei poeziei româneşti

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 23

3. EPOCI ŞI IDEOLOGII LITERARE

-Dacia literară - cel puţin 1 text

-Junimea - cel puţin 1 text

II. *Probleme de limbă şi comunicare

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 24