Sunteți pe pagina 1din 81

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Facultatea de tiina i Tehnologia Informaiei

VALENTIN PAU

OCTAVIAN STNESCU

Prof. univ. dr.

Asist. univ. ing.

Curs pentru nvmntul la distan

BUCURETI 2010

TEH !"!#II I TE$ ET C%&$I '


() $etele de calculatoare
1.1. Componentele hardware Clasificarea reelelor ; Reeaua Internet ; Adresarea n Internet ; ord ide e! "# # #$ ; %ro!le&e de securitate 1.2. Protocoale de reea (Componente Software) 're(turi de control al trans&isiei ; 'e)*oltarea unui soft#are de reea structurat (e ni*eluri ; Ar+itectura soft#are a reelei Internet. ; %rotocolul TC % , I %

*) +rhitectura Internet,ului
2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 Structura Internet-ul Cum sunt transmise datele prin Internet Cum functioneaza TCP / IP Structura software a Internetului Adresele si domeniile Internet-ului Cum functioneaza ruterele Tipurile de fisire Internet

-) Conectarea la Internet
3.1 Conectarea calculatorului la Internet 3.2 Functionarea modemului 3.3 Conexiunea Internet / TV 3.4 Functionarea Digital Su scri er !ine "DS!# 3.5 Functionarea Integrated Ser$ices Digital %etwor& "ISD%# 3.6 Conectarea la Internet prin ser$iciile online '() Functionarea conexiunilor wireless si palmtop

.)
4.1 4.2 4.3 4.4 4.5

Comunicarea pe Internet
Posta electronica Spam-ul *rupurile de discutii +senet C,at-ul si mesa-ele instantanee Con$or irile telefonice pe Internet

/)
5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 5.7

0orld 0ide 0e1


Paginile .e /rowserele .e !im a-ele ma&rup 0ipertextul +1!-urile Imaginile mapate si formularele interacti$e Ser$erele gazda pe .e 2

5.8 Site-urile .e cu aze de date 5.9 Software rezident pe Internet

-.
6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 6.6

Instrumente o1isnuite ale Internet,ului


Telnet-ul Descarcarea prin FTP Cautarea pe Internet Agentii !im a-ele 2a$a3 2a$a Script si Acti$ex Scripturile C*I

-.

2) 4)

3i1liografie Teme control

.0 .1

() ()()

$E5E"E 6E C+"C%"+T!+$E Componentele hard7are 0a nce(ut1 o reea ti(ic2 era co&(us2 din calculatoare i)olate care nu (uteau face dec3t

transferul fi4ierelor (e linii telefonice1 utili)3nd (ro5ra&e inte5rate n siste&ele de o(erare su! for&2 de soft#are utilitar. Ast2)i1 o &are (arte dintre funciile de ad&inistrare a reelei sunt nc2 i&(le&entate su! for&2 de oftware utilitar1 cu toate c2 siste&ele de o(erare &oderne nce( s2 n5lo!e)e &ulte din aceste caracteristici. Cla !f!carea reelelor 6rice reea de calculatoare se ncadrea)2 ntr7una din ur&2toarele cate5orii8 reele locale de calculatoare "local area networ" #$%$; reele de arie larg "w!de area networ" &$%$. 6 reea local const2 de o!icei dintr7un 5ru( de calculatoare (lasate ntr7o sin5ur2 cl2dire sau ntr7un co&(le9 de cl2diri. 6 reea 0+ cu(rinde calculatoare care se (ot afla n di*erse coluri ale unui ora4 sau ale lu&ii. 'iferena (rinci(al2 dintre reelele locale 4i cele de arie lar52 ine de te+nolo5iile utili)ate (entru sta!ilirea c2ilor de co&unicaie. Alt criteriu de clasificare a reelelor de calculatoare este alc2tuirea reelei din hardware 4i oftware1 (rodus de un furni)or unic sau i&(le&entarea ei ca un con5lo&erat de (roduse de la diferii (roducatori. Reele de (ri&ul ti( sunt denu&ite uneori reele nchise "sau reele !re*etate$1 iar cele din al doilea ti( sunt cunoscute su! nu&ele de reele deschise. $eelele nchise sunt o (re)en2 &ult &ai o!i4nuit2 n cadrul reelelor locale1 o reea utili)at2 de c2tre o or5ani)aie. $eelele deschise sunt reele de arie lar521 inclu)3nd or5ani)aii dotate cu ec+i(a&ente diferite. Reeaua Internet este un siste& desc+is. Co&unicaia (rin Internet este reali)at2 (rin inter&ediul unui ansa&!lu desc+is de standarde1 cunoscut su! nu&ele de '!t( de protocoale )CP*+P. Alt criteriu de clasificare se !a)ea)2 (e to(olo5ie1 adic2 (e &odul cu& sunt conectate calculatoarele. :i5. /.1. re(re)int2 c3te*a dintre to(olo5iile u)uale8 inel "r!n,$ conectarea circular2 a calculatoarelor ; magistral "-' $ conectarea calculatoarelor (rintr7o linie de co&unicaie co&un2; stea n care o &a4in2 ser*e4te dre(t conector "h'-$1 la care sunt cu(late toate celelalte calculatoare1 4i topologie neregulat n care calculatoarele sunt conectate ntr7un &od a(arent aleator. ;

Reeaua

Internet 1 este o reea de reele care s7a de)*oltat de7a lun5ul ti&(ului.

<nce(uturile sale se lea52 de un (ro5ra& de cercetare iniiat n 1=>/ de c2tre 'efence Ad*anced Researc+ %ro?ects A5enc@ "'AR%A$. <n (re)ent1 Internet re(re)int2 o co&!inaie de reele AA 4i 0AA1 conin3nd o &a5istral2 alc2tuit2 din c2i de co&unicaie de &are *ite)2 ntre di*erse )one ale BUA. %entru conectarea la aceast2 &a5istral2 a altor reele1 5ru(ate (e arii &ai reduse1 se utili)ea)2 calculatoare s(ecial (roiectate1 denu&ite routere "ro'ter $. 0a r3ndul lor1 aceste reele sunt conectate (rin inter&ediul altor routere cu alte reele. Astfel s7a de)*oltat o reea ce conine &ilioane de calculatoare1 fiecare dintre ele (urt3nd nu&ele de ga8d "ho t$1 r2s(3ndite n ntrea5a lu&e. Adresarea n Internet 'in (unct de *edere conce(tual1 Internet7ul (oate fi considerat o colecie de 5ru(uri de reele1 cunoscute su! nu&ele de domenii$1 fiecare din aceste do&enii const3nd din acele reele care sunt utili)ate de c2tre o sin5ur2 or5ani)aie. :iecare do&eniu este un siste& autono&1 care (oate fi confi5urat a4a cu& dore4te autoritatea local21 uneori c+iar ca un ansa&!lu 5lo!al de reele AA. Adresa unui calculator ",a.d($ din Internet const2 dintr7un 4ir de !ii "lun5i&ea /2 !ii$ ce conine dou2 (2ri 8 o (arte care (reci)ea)2 do&eniul n care este inclus calculatorul75a)d2 4i o (arte care identific2 adresa 5a)dei n cadrul do&eniului.

Calculator

Calculator Calcrulator

Calculator

Calculator

"a$ To(olo5ie de ti( inel :i5. 1.1. a. To(olo5ii de reele de calculatoare

Calculator

Calculator

Calculator

Calculator

Calculator

"!$ To(olo5ie de ti( &a5istral2

Calculator Calculator Calculator Calculator

Calculator

Calculator

"c$ To(olo5ie de ti( stea

Calculator Calculator Calculator

Calculator

Calculator

"d$ To(olo5ie nere5ulat2 :i5. 1.1. !. To(olo5ii de reele de calculatoare -

'efinirea do&eniului1 identificatorul de reea "networ" !dent!f!er$1 este atri!uit2 de InterAIC "Internet Aet#orD Infor&ation Center$ la crearea do&eniului 4i este nre5istrat2. %artea de adres2 care define4te un calculator75a)d2 indi*idual din cadrul unui do&eniu1 adresa ga8dei "ho t addre $1 este atri!uit2 de c2tre autoritatea local2. 'eoarece se lucrea)2 &ai 5reu cu adrese su! for&a unui 4ir de !ii1 InterAIC a alocat su(li&entar fiec2rui do&eniu o adres2 si&!olic2 unic21 numele domeniului "doma!n name$. "E9.8 nu&ele editurii Addison esle@ 0on5&an Inc. este awl.com1 iar un calculator7 5a)d2 din cadrul acestui do&eniu ar (utea fi identificat su! nu&ele rem-rand(awl(com) 9 <n sco(ul trans&iterii de &esa?e ntre utili)atorii indi*iduali ai reelei Internet "siste& cunoscut su! nu&ele de e/ma!l$1 fiecare autoritate local2 (oate atri!ui o adres2 de e/ma!l fiec2rui utili)ator autori)at din cadrul do&eniului s2u. Aceast2 adres2 const2 dintr7un 4ir de caractere ce identific2 utili)atorul1 ur&at de caracterul E 4i a(oi de nu&ele de do&eniu alocat calculatorului care are sarcina de 5estionare a acti*it2ilor de (o4t2 electronic2. "E9.8 Adresa de e/ma!l a unui utili)ator indi*idual care lucrea)2 la editura Addison w cott0rem-rand(awl)com)$. Autoritatea local2 a fiec2rui do&eniu este r2s(un)2toare de (2strarea unui director care s2 conin2 adresele si&!olice 4i adresele nu&erice Internet ale acelor calculatoare75a)d2 care tre!uie s2 fie accesi!ile din e9teriorul do&eniului. Acest director este i&(le&entat (e un calculator dedicat1 denu&it server de nume "name er1er$1 care r2s(unde cererilor referitoare la infor&aii des(re adrese. Un indi*id o!ine de o!icei acces la Internet1 de*enind &e&!ru al unei or5ani)aii care controlea)2 un do&eniu. :ir&ele s(eciali)ate ofer2 acces la Internet (ersoanelor (ri*ate (e !a)e co&erciale. Aceste fir&e care dis(un de (ro(riul do&eniu n Internet1 furni)ea)2 (e calculatoarele lor (ro5ra&e care (er&it clienilor s2 se conecte)e utili)3nd liniile telefonice. &ord &!de &e- (w w w) <n afara utili)2rii ca &i?loc de co&unicare e/ma!l1 reeaua Internet a de*enit un &ediu de trans&itere a infor&aiilor (rin inter&ediul docu&entelor de ti( hiperte:t "h2perte3t$. 'ocu&entele hiperte:t conin cu*inte1 e9(resii sau i&a5ini s(ecifice care sunt le5ate la alte docu&ente. Cititorul utili)3nd tastele s25ei. unui docu&ent hiperte:t (oate accede du(2 dorin2 la aceste docu&ente cores(ondente (rintr7un si&(lu FclicG de F&ouseG asu(ra ele&entelor de le52tur2 sau %rin reali)area le52turilor ntre docu&ente se crea)2 o F pn8 "we-$G ntreesut2 de infor&aii aflate (e di*erse calculatoare. Aceast2 F(3n)2G1 care s7a de)*oltat (e Internet1 este distri!uit2 (e ntre5ul 5lo! 4i este cunoscut2 su! nu&ele de 0ord 0ide 0ed ;7779. > esle@ 0on5&an Inc. ar (utea ar2ta astfel8

%ac+etele de (ro5ra&e care7i asist2 (e cititorii docu&entelor +i(erte9t n (arcur5erea acestora sunt de ti( client 4i de ti( server. %ro5ra&ul client este acela care furni)ea)2 interfaa cu utili)atorul care7i (er&ite cititorului s2 na*i5+e)e "-row e$ (rin "-row er we-$. %ro5ra&ul server este re)ident (e un calculator care conine docu&ente de accesat1 iar la cererea clienilor furni)ea)2 docu&entele stocate. Altfel s(us1 un utili)ator ca(2t2 acces la docu&ente F+i(erte9tG (rin inter&ediul unui 1ro7ser re)ident (e (ro(riul calculator1 care solicit2 ser*iciile ser*erelor F+i(erte9tG distri!uite n Internet. 3ro7sere7le (ot lucra cu Fdocu&enteG ce conin sunete1 i&a5ini 4i cli(uri7*ideo1 aceste docu&ente (oart2 nu&ele de documente hipermedia "h2permed!a$. %entru crearea docu&entelor F+i(erte9tG este necesar2 identificarea fiec2rui docu&ent (rintr7o adres2 unic2 "adresa 45# 6 'n!form re o'rce locator $ (rin care un 1ro7ser se (oate conecta la ser*erul (otri*it 4i a(oi s2 solicite docu&entul dorit. <n fi5ura /.10 este descris2 o adres2 UR0 ti(ic2. +tt( 8 ,, re&!rand . a#l. co& , aut+ors , Bcott , Iulius Caesar . +t&l e! "adesea (ro5ra&ul7client se nu&ele -row er

nu&e docu&ent Calea de directoare care (reci)ea)2 locali)area docu&entului n cadrul siste&ului de fi4iere de (e calculatorul75a)da

Au&ele si&!olic al calculatorului75a)d2 care conine docu&entul %rotocolul necesar (entru accesul la docu&ent. <n acest ca) este *or!a de (rotocolul de transfer +i(erte9t "h2perte3t tran fer protocol http$ :i5. 1.2. Adres2 UR0 ti(ic2

%ro!le&e de securitate %rin conectarea unui calculator ntr7o reea1 acesta de*ine accesi!il &ai &ultor utili)atori (oteniali. <n aceast2 situaie a(ar (ro!le&e din cate5oriile8 acces neautori)at la infor&aii 4i acte de *andalis&. Una din soluiile (entru re)ol*area (ro!le&ei accesului neautori)at o re(re)int2 utili)area (arolelor1 fie (entru accesul la calculatorul (ro(riu7)is1 fie (entru controlul accesului la date. 'in (2cate1 (arolele nu r2&3n ntotdeauna secrete. Biste&ele (e o(erare (ot fi (roiectate astfel nc3t s2 ra(orte)e orice a*alan42 de (arole incorecte sau s2 co&unice fiec2rui utili)ator1 la nce(utul fiec2rei noi sesiuni de lucru1 data 4i ora la care a fost folosit ulti&a dat2 contul res(ecti*. 6 alt2 &etod2 &ai sofisticat21 de a(2rare &(otri*a celor care ncearc2 s2 5+iceasc2 (arolele este aceea de a crea ilu)ia succesului n introducerea (arolelor false 4i de a furni)a intrusului infor&aii false1 nre5istr3ndu7se Fori5ineaG acestuia. 6 &etod2 &ai co&(licat2 (entru (rotecia datelor &(otri*a accesului neautori)at o re(re)int2 cri(tarea lor. %ro!le&a *andalis&ului este ilustrat2 de a(ariia unor afeciuni cu& ar fi *iru4ii calculatoarelor Hsau de reeaI. <n 5eneral un virus este un se5&ent de (ro5ra& care se ata4ea)2 HilicitI altor (ro5ra&e din calculator. Astfel de c3te ori se e9ecut2 un (ro5ra&75a)d2 se e9ecut2 4i *irusul. Atunci c3nd este e9ecutat *irusul (oate reali)a di*erse acti*it2i d2un2toare1 u4or de re&arcat1 sau (oate ata4a co(iile sale la alte (ro5ra&e. 0a transferarea unui (ro5ra& infectat cu *irus la alt calculator1 *irusul *a infecta 4i noul calculator i&ediat ce (ro5ra&ul transferat este e9ecutat. Ter&enul de F*ier&eG se refer2 de o!icei la un (ro5ra& autono& care se transfer2 (e sine nsu4i n reeaua de calculatoare1 r2&3ne re)ident n reea 4i tri&ite co(ii ale sale n reea. %ro!le&ele de etic2 4i de le5islaie asociate acestor su!iecte *or 5enera de)!ateri a(rinse n *iitor. ()*) &rotocoale de reea ;componente soft7are9 Ansa&!lul de re5uli care 5u*ernea)2 co&unicaia ntre diferite co&(onente calculator (oart2 nu&ele de protocol. sunt adresate &esa?ele; se delea52 de la un calculator trans&ite &esa?e; sunt tratate o(eraiile de &(ac+etare a &esa?elor la altul dre(tul de a definesc detaliile fiec2rei acti*it2i1 ca &odurile n care8 ale unui <n cadrul unei reele de calculatoare1 (rotocoalele

(entru trans&itere 4i de des(ac+etare a acestora la rece(ie. =

're(turi de control al trans&isiei Una din soluiile (entru coordonarea dre(tului de trans&itere a &esa?elor este (rotocolul inel cu <eton "to"en r!n,$ (entru reelele cu to(olo5ia n inel. <n cadrul acestui (rotocol fiecare calculator trans&ite &esa?ele nu&ai s(re Fdrea(taG 4i le rece(ionea)2 nu&ai din (artea Fst3n52G fi5 1./. Calculator

Calculator

Calculator

Calculator

Calculator

:i5 1./. Co&unicaia n ca)ul unei to(olo5ii n inel Un &esa? din (artea unui calculator c2tre alt calculator tre!uie trans&is n reea n sensul in*ers acelor de ceasornic1 (3n2 c3nd a?un5e la destinaie. <n acel &o&ent1 calculatorul7destinatar 4i (2strea)2 o co(ie a &esa?ului 4i trans&ite &ai de(arte n inel alt2 co(ie. C3nd aceast2 co(ie a?un5e la calculatorul care a trans&is &esa?ul1 acesta Fafl2G c2 &esa?ul a a?uns la destinaie 4i7l eli&in2 din inel. :uncionarea siste&ului de(inde de cola!orarea dintre calculatoare. %entru re)ol*area acestei (ro!le&e de7a lun5ul inelului este trans&is un 4ir unic de !ii1 denu&it <eton "toDen$. %osesia acestui ?eton d2 unui calculator dre(tul de a74i trans&ite (ro(riile &esa?e. <n &od nor&al fiecare calculator trans&ite ?etonul de la st3n5a la drea(ta1 si&ilar trans&iterii &esa?elor. 'ac2 calculatorul care rece(ionea)2 ?etonul are &esa?e de trans&is n inel1 el *a reine ?etonul 4i *a trans&ite un &esa?. 'u(2 ce acest &esa? 4i co&(letea)2 ciclul n ?urul inelului1 calculatorul trans&ite ?etonul ur&2torului calculator din inel. Un alt (rotocol (entru controlul dre(tului de trans&itere este nt3lnit la Et+ernet1 o *ersiune foarte r2s(3ndit2 a to(olo5iei de reea de ti( &a5istral2. <n reeaua Et+ernet1 dre(tul de trans&isie a &esa?elor este controlat de un (rotocol nu&it CBJA,C' "Carrier Bense Julti(le Access #it+ Collision 'etection " acces &ulti(lu cu detectarea (urt2toarei 4i a coli)iunilor$. Acest (rotocol i&(une ca fiecare &esa? e&is de oricare calculator din reea s2 fie trans&is tuturor calculatoarelor de (e &a5istral2 " fi5. 1./.$

10

Calculator

Calculator

Calculator

Calculator

Calculator

:i5. 1.;. Co&unicaia n cadrul unei reele cu to(olo5ia de ti( &a5istral2 :iecare calculator &onitori)ea)2 toate &esa?ele1 dar le (2strea)2 nu&ai (e cele care7i sunt adresate. %entru a trans&ite un &esa?1 un calculator a4tea(t2 (3n2 c3nd &a5istrala este li!er21 &o&ent n care nce(e trans&isia1 continu3nd s2 asculte &a5istrala. 'ac2 alt calculator nce(e1 de ase&enea1 s2 trans&it21 a&!ele calculatoare *or detecta coli)iunea 4i1 du(2 un scurt inter*al de (au)2 cu durata aleatoare1 *or ncerca din nou s2 trans&it2. 'e)*oltarea unui soft#are de reea structurat (e ni*eluri Una din (rinci(alele sarcini ale unui soft#are de reea este s2 furni)e)e instru&ente a!stracte (entru transferul &esa?elor n cadrul reelei. Ase&enea unelte for&ea)2 infrastructura (e care se !a)ea)2 &odelul client,ser*er. Boft#are7ul de control al co&unicaiilor dintr7o reea este structurat (e &ai &ulte ni*eluri denu&ite straturi "la@ers$1 fiind alc2tuit dintr7un ansa&!lu de rutine soft#are. 'i*i)iunea &uncii ntr7o ierar+ie de straturi are dou2 consecine i&(ortante1 care re(re)int2 o!iectele co&une n reali)area oric2rei ar+itecturi ierar+i)ate8 1$ 6(eraia 5eneral2 (oate fi &(2rit2 n su!o(eraii ad&inistra!ile se(arat1 fiecare dintre ele a*3nd sco(uri s(ecifice. 2$ Ar+itectura ierar+i)at2 duce la sta!ilirea de frontiere !ine definite ntre su!o(eraii1 ntre ele (ut3nd fi i&(le&entate interfee standard. 'ac2 se confor&ea)2 acestor interfee standard1 diferitele soluii (entru reali)area aceleia4i su!o(eraii (ot fi sc+i&!ate ntre ele f2r2 ca restul siste&ului s2 fie afectat.

11

Ar+itectura soft#are a reelei Internet. Cele (atru ni*eluri ale soft#are7ului Internet sunt (re)entate n fi5. ;.2./.

Niv lul aplicatiei Niv lul transportului Niv lul reelei Niv lul legturii

Niv lul aplicaiei Niv lul transportului Niv lul reelei N iv lul legturii

6ri5inea "e9(ediia$ E9(editia &esa?ului 'estinaia &esa?ului :i5. 1.C. Ai*elurile soft#are Internet Coloana din st3n5a re(re)int2 ni*elurile oftware utili)ate de calculatorul de la ori5inea "e9(ediia$ &esa?ului1 iar coloana din drea(ta ni*elurile utili)ate de calculatorul de la destinaia &esa?ului. Ca (reli&inarii (entru trans&isie1 un &esa? (oate fi &(2rit n co&(arti&ente &ici1 fiecare co&(onent2 de &esa? este F&(ac+etat2G re(etat de c2tre ni*elurile oftware1 (e &2sur2 ce se de(lasea)2 n ?os n coloana din st3n5a. <&(ac+etarea const2 din ad2u5area de !ii su(li&entari nainte 4i du(2 fiecare unitate de &esa?. 6 astfel de co&(onent2 F&(ac+etat2G (oart2 nu&ele de pachet. Astfel (ac+etele care sunt rece(ionate la destinaie sunt de fa(t (ac+ete coninute "inclus$ n alte (ac+ete. Aceste (ac+ete sunt des(ac+etate1 ni*el cu ni*el1 (e &2sur2 ce co&(onente de &esa? se (ro(a52 n sus n coloana din drea(ta "fi5. 1.C$; n final co&(onentele sunt reasa&!late 4i li*rate &odulului oftware adec*at de la calculatorul7destinaie. Ai*elul (lasat cel &ai sus n ierar+ia oftware Internet este ni*elul a(licaiei1 care include oftware ce tratea)2 acti*it2ile s(ecifice unei anu&ite a(licaii. 12

Ai*elul trans(ortului (reia &esa?ul care tre!uie trans&is de la ni*elul a(licaiei1 nsoit de adresa de destinaie. 'u(2 rece(ionarea &esa?ului 4i a adresei de destinaie1 ni*elul trans(ortului &(arte &esa?ul n se5&ente cu di&ensiunea co&(ati!il2 cu (ro(riile sale s(ecificaii1 adau52 acestor se5&ente nu&ere de sec*en2 care s2 (er&it2 refacerea &esa?ului1 le ata4ea)2 adresa de destinaie 4i tri&ite (ac+etele re)ultate c2tre ni*elul reelei. Ai*elul reelei este res(onsa!il de (ro(a5area corect2 (rin Internet (3n2 la destinaie a (ac+etelor rece(ionate de la ni*elul trans(ortului. Ai*elul reelei reali)ea)2 (ro(a5area (rin ata4area unei adrese inter&ediare de destinaie astfel8 dac2 destinaia final2 a (ac+etului este n cadrul reelei curente1 adresa ad2u5at2 *a fi identic2 cu adresa destinaiei finale; altfel1 adresa ad2u5at2 *a fi adresa ro'ter7ului din cadrul reelei curente. %ac+etele e9tinse sunt (redate ni*elului le52turii. Res(onsa!ilitatea ni*elului de le52tur2 este s2 se ocu(e de detaliile de co&unicaie (ro(rii reelei (articulare n care sunt (lasate calculatoarele. <n ca)ul reelei cu (rotocol inel cu <eton1 (entru efectuarea trans&isiei ni*elul le52turii tre!uie s2 a4te(te s2 o!in2 (osesia ?etonului. 'eoarece fiecare reea local2 (osed2 siste&ul s2u (ro(riu de adresare1 care este inde(endent de siste&ul de adresare utili)at de Internet1 ni*elul le52turii &ai tre!uie s2 con*erteasc2 n siste&ul de adresare local adresele Internet ata4ate (ac+etelor 4i s2 le adau5e la (ac+et1 su! for&a unui strat su(li&entar de &(ac+etare. Au&ai ni*elurile (entru le52tur2 4i (entru reea sunt i&(licate n trans&iterea &ai de(arte a (ac+etelor destinate altor calculatoare. Ai*elul trans(ortului 4i a(licaiei sunt scutite de acest efort1 o(er3nd nu&ai asu(ra (ac+etelor adresate calculatorului (e care sunt re)idente "*e)i fi5. 1.C$. <n conclu)ie1 co&unicaia (rin Internet i&(lic2 interaciunea dintre diferite ni*eluri oftware re)idente (e &ulte dintre calculatoarele din cadrul siste&ului. <n acest conte9t1 fa(tul c2 ti&(ul de r2s(uns din Internet este de do&eniul &ilisecundelor este re&arca!il.

1/

+plicaie

Aplicaie
Transport $eea $eea "egtura $eea "egtura "egtura Transport $eea "egtura

:i5. 1.-. %ro(a5area unei co&(onente de date (rin Internet1 dou2 calculatoare inter&ediare %rotocolul T C % , I %

(e o cale care conine

Crearea de reele desc+ise a 5enerat necesitatea unor standarde (u!lice la care s2 se (oat2 alinia furni)orii de ec+i(a&ente 4i (ro5ra&e1 astfel nc3t (rodusele lor s2 funcione)e corect &(reun2. Unul din standardele re)ultate este &odelul de referin2 +nterconnect!on$1 (rodus de +nternat!onal Standard 7r,an!.at!on "+ S 7$. Acest standard se !a)ea)2 (e o ierar+ie (e > ni*eluri1 s(re deose!ire de ar+itectura cu ; ni*eluri utili)at2 n Internet. Acest standard se !ucur2 de autoritate1 ca &odel fiind adesea citat1 dar nu a fost i&(le&entat nc2. E9ista aceasta situatie deoarece inca inainte de definirea (rotocolului1 suita de (rotocoale TC%,I% era de?a reali)ata si i&(le&entata ca un siste& de (rotocoale (otri*it (entru Internet. Buita de (rotocoale TC%,I% define4te ierar+ia (e ; ni*eluri utili)at2 n Internet. )ran port Control Protocol ()CP) 4i +nternet Protocol (+P) sunt nu&ele a dou2 din (rotocoalele ansa&!lului de (rotocoale. Buita de (rotocoale TC% (une la dis(o)iie dou2 c2i de i&(le&entare a ni*elului (entru trans(ort1 cea de a doua nu&indu7se 4 er 8ata,ram Protocol (48P). Ai*elul (entru trans(ort )CP sta!ile4te o cone9iune nainte de a trans&ite datele. 1; 7 S + "7pen S2 tem

Ai*elurile de trans(ort )CP de la ori5ine 4i destinaie coo(erea)2 ntre ele utili)3nd ncu*iin2ri 4i retrans&isii ale se5&entelor de &esa?1 de aceea protocolul TCP este considerat &ai si5ur dec3t (rotocolul U'%. +P re(re)int2 (rotocolul Internet (entru ni*elul reelei1 de fiecare dat2 c3nd un ni*el (entru reea +P (re52te4te un (ac+et (entru a7l li*ra ni*elului le52turii1 el asocia)2 acelui (ac+et o *aloare denu&it2 contor de salt sau durat de via.

1C

2.

+$HITECT%$+ I TE$ ET%"%I Una din ntre!2rile referitoare la Internet este 8 cine l conduce > Au e9ist2 conducere centrali)at2 a Internetului. E9ist2 &ii 4i &ii de reele indi*iduale

2.1.A$ Coordonarea Internetul =ului >

ale di*erselor or5ani)aii1 fiecare dintre acestea a*3nd conducere 4i finanare (ro(rie. <&(reun21 aceste reele 4i or5ani)aii for&ea)2 Flu&eaG interconectat2 a Internetului. %entru ca reelele 4i calculatoarele s2 coo(ere)e tre!uie s2 e9iste un acord 5eneral referitor la (rotocoalele Internet 4i standardele (entru (rotocoale. Aceste (rotocoale 4i standarde sunt e9(use n R:C7uri "re9'e t for comment$ acce(tate de c2tre utili)atorii 4i or5ani)atorii Internetului. 6 &are di*ersitate de 5ru(uri a?ut2 la sta!ilirea standardelor s(ecifice 4i la educarea (ersoanelor (entru a utili)a corect Internetul. 'e &a?oritatea (ro!le&elor de ar+itectur2 ale Internet7ului se ocu(2 Internet Acti*ities Board "IAB$1 susinut &aterial de Internet Bociet@ "5ru( (ri*at non7(rofit$. 'e &odul cu& e*oluea)2 (rotocoalele TC%,I% "Trans&ission Control %rotocol,Internet %rotocol$ se ocu(2 Internet En5ineerin5 TasD :orce "IET:$ "###.ietf.or5$. ord #ide #e! Consortiu& " /C$ are ca res(onsa!ilitate (erfecionarea standardelor (entru e*oluia (2rii celei &ai dina&ice a Internet7ului orld ide e! "###.#/.or5$. Bu(ra*e5+erea nre5istr2rii do&eniilor Internet7ului este f2cut2 de ad&inistratorii "re,! trar$ care coo(erea)2 ntre ei (entru ca do&eniile s2 fie deinute unic de c2tre o fir&2,(ersoan2 "###.)dnet.co& 4i ###.Kue(u!lis+in5.co&$. Reelele sunt interconectate ntr7o &are *arietate de for&e. %entru eficienti)are1 reelele locale se reunesc n consorii1 denu&ite reele re,!onale. 0iniile care lea52 reelele (ot fi si&(le "liniile telefonice$ sau co&(le9e "fi!re o(tice1 le52turi (rin &icrounde1 trans&isii (rin satelit$. TEST !RILA De problemele de arhitectura ale Internet-ului ( din punct de vedere al standardizarii ) se ocupa : 1. Internet Activities Board (IAB) 2. Internet Engineering Task Force (IETF) 3. World Wide Web Consortium 2.1.B$ 'tructura Internet,ului 2.1.B1$ 6r5ani)aia de reele Internet,ul este o or5ani)aie desc+is2 de reele1 (e care nici un 5ru( nu o conduce 4i nu o finanea)2 n totalitate. 1-

E9ist2 or5ani)aii (ri*ate1 uni*ersit2i 4i a5enii 5u*erna&entale care (l2tesc (entru Internet 4i conduc (2ri ale acestuia. 2.1.B2$ :inanarea Internet7ului 'e e9e&(lu1 n B.U.A.1 (rin inter&ediul a5eniilor1 Lu*ernul federal (l2te4te (entru unele &a5istrale de &are *ite)2. "'e e9e&(lu8 &a5istrala de &are *ite)2 1:;S 6 1er2 h!,ht/ peed :ac"-orne %etwor" Ser1!ce ofer2 o infrastructur2 de &are *ite)2 (entru co&unitatea educaional2 4i de cercetare1 asi5ur3nd le52tura ntre centrele de calcul foarte &ari; Lu*ernul B.U.A. a nfiinat Internet 2 (entru u)ul uni*ersit2ilor1 o reea su(erra(id21 (rin care se (ot transfera date cu *ite)e de 21; 5i5a!ii (e secund2$. 2.1.B/$ Reelele re5ionale furni)ea)2 4i ntrein accesul la Internet ntr7un anu&it (eri&etru 5eo5rafic. Acestea constau din reele 4i or5ani)aii &ai &ici1 din (eri&etrul (reci)at1 interconectate ntre ele (entru a furni)a ser*icii &ai !une. 2.1.B;$ Ad&inistratorii Internet co&(anii (articulare care r2s(und de nre5istrarea do&eniilor Internet (entru fir&e 4i (ersoane fi)ice. Ad&inistratorii Internet sunt su(ra*e5+eai de c2tre consilii de conducere for&ate din (ersoane fi)ice 4i din instituii (u!lice. 2.1.BC$ :urni)ori de ser*icii Internet "IB%$ (un la dis(o)iia doritorilor cone9iuni la Internet. :urni)orii conduc se5&entele (ro(rii ale Internet7ului 4i (ot furni)a cone9iuni la &are distan2 &a5istrale "-ac" -orne$. 'e ase&enea1 4i co&(aniile telefonice re(re)int2 o surs2 de cone9iuni la distan2 (entru Internet. 2.1.B-$ Bocietatea Internet este o or5ani)aie (ri*at21 non7(rofit1 care face reco&and2ri

te+nolo5ice 4i de ar+itecturi referitoare la Internet "funcionarea TC%,I% 4i a altor (rotocoale ale Internet7ului$. Aceasta orientea)2 4i direciile de de)*oltare ale Internet7ului. 2.2.A$ Cum sunt transmise datele prin I TE$ ET > %rocedeul de trans&itere a unei infor&aii (rin Internet la destinaia dorit2 este foarte co&(le9. 0a trans&iterea infor&aiei (rin Internet Trans&ission Control %rotocol "TC%$ li&!a?ul utili)at (entru co&unicarea (rin Internet 1 aceasta este s(art2 n (ac+ete. %C7ul (ro(riu trans&ite aceste (ac+ete reelei locale1 res(ecti* Bociet2ii furni)oare de ser*icii Internet "IB%$. <n continuare1 (ac+etele Fc2l2torescG (rin &ai &ulte ni*ele de reele1 1>

calculatoare 4i linii de co&unicaie (3n2 a?un5 la destinaie. Co&(onente +ard#are s(eciali)ate (rocesea)2 aceste (ac+ete 4i le orientea)2 c2tre destinaia corect21 constituind liantul (rinci(al care &enine Internetul. Cele &ai i&(ortante co&(onente +ard#are din aceast2 cate5orie sunt8 conectorii "h'- $1 (unile "-r!d,e $ dis(o)iti*e de le52tur2 ntre reele1 (orile de acces1 re(etoare "repeater $ 4i rutere "ro'ter $. Conectorii lea52 &ai &ulte 5ru(uri de calculatoare1 (er&i3nd calculatoarelor s2 co&unice ntre ele. &unile lea52 reelele locale "#ocal $rea %etwor"$ ntre ele1 reali)3nd selecia datelor (entru reeaua (ro(rie1 (recu& 4i (entru alte reele. $uterele sunt necesare c3nd datele sunt trans&ise ntre dou2 reele diferite1 deter&in3nd destinaia fiec2rui (ac+et. 0a ni*elul cel &ai de ?os "ca locali)are$ se afl2 reelele locale ale fir&elor. $eelele de nivel mediu conectea)2 reelele locale utili)3nd linii telefonice ra(ide 4i le52turile (rin &icrounde. ! reea regional este o reea de ni*el &ediu ntr7o )on2 5eo5rafic2. 6 reea AA " ide Area Aet#orD$ const2 dintr7o or5ani)aie cu &ai &ulte site7uri care au reelele le5ate &(reun2. C3nd un (ac+et c2l2tore4te de la un %C dintr7o reea local2 "0AA$ a unei reele de ni*el &ediu c2tre un %C (lasat ntr7o alt2 (arte a reelei de ni*el &ediu1 unul sau &ai &ulte rutere trans&ite,trans&it (ac+etele la destinaia lor corect2. 'ac2 destinaia este n afara reelei de ni*el &ediu1 (ac+etele sunt trans&ise la Aet#orD Access %oint "AA%$1 care folose4te (entru trans&isie o &a5istral2 de &are *ite)2 "J!,L! (e secunda. TEST !RILA Din categoria componentelor hardware specializate pentru procesarea pachetelor si a orientarii acestora catre destinatie fac parte: . !untile (bridges) 2. serverele 3. ruterele (routers)

2.2.B1$ Be (oate a(ela un calculator &are conectat la Internet (rintr7un ser*iciu onl!ne sau o co&(anie care furni)ea)2 ser*icii Internet "IB%$1 sau (rintr7un &ode& de ca!lu. Reele to"en/r!n, trec datele n F?etoaneG de la un calculator la altul ntr7o confi5uraie inelar2 sau n stea. <n reelele <thernet datele circul2 de la un ser*er la un calculator din reea. 2.2.B2$ Bolicit2rile 4i e9(edierile de date sunt &ane*rate de rutere; ele reali)ea)2 &a?oritatea acti*it2ilor de direcionare a traficului (e Internet. Ruterele trans&it infor&aiile de la reea la reea. 2.2.B/$ 'atele (ot fi transferate ntre reele n diferite &oduri1 cu diferite *ite)e. 0iniile telefonice o!i4nuite (ot trans&ite date cu o *ite)2 de C- D!(s "Dilo!ii (e secund2$. 1.

0iniile telefonice nc+iriate (ot trans(orta date cu *ite)e &ai &ari "le52tura T1 cu *ite)a de 11C;; J!(s1 le52tur2 T/ cu *ite)a de ;;1>C; J!(s$. 0iniile telefonice s(eciale 8 Inte5rated Ber*ices 'i5ital Aet#orD "IB'A$. Cone9iunea (rin ca!lu o(tic cone9iunile de nalt2 *ite)2 'i5ital Bu!scri!er 0ine "'B0$. 'atele se (ot transfera 4i (rin &a5istrala de *ite)2 nalt2. %entru a intra n aceast2 &a5istral21 datele sunt trans&ise la un (unct de acces n reea Aet#orD Access %oint "AA%$. Una din reelele de nalt2 *ite)2 este MBAB "trans&ite datele cu *ite)a de 1C- J!(s$. TEST !RILA Majoritatea activitatiilor de directionare a traficului pe Internet sunt manevrate de : re!etoare (re!eaters) rutere (routers) !unti (bridges)

2./.A$ Cum funcionea8 protocoalele TC&?I& > Acti*itatea celor &ai i&(ortante dou2 (rotocoale (e Internet Trans&ission Control %rotocol "TC%$ 4i Internet %rotocol "I%$ se refer2 la 8 Fs(ar5ereaG oric2rei infor&aii sau &esa? n ele&ente nu&ite pachete; li*rarea acestor (ac+ete la destinaia corect2; reasa&!larea (ac+etelor n for&a lor ori5inal2. %rotocolul TC% Fs(ar5eG 4i reasa&!lea)2 (ac+etele1 iar (rotocolul I% r2s(unde de trans&iterea (ac+etelor la destinaia corect2. Internet7ul este o reea !a)at2 (e sc+i&!ul de (ac+ete " pac"et w!tched networ"$. <ntr7 o ase&enea reea nu e9ist2 o le52tur2 ntre e9(editor 4i destinatar. %rotocolul TC%,I% Fs(ar5eG infor&aia trans&is2 n (ac+ete &ici; ea (oate fi trans&is2 (e c2i diferite n acela4i ti&( 4i n final se reali)ea)2 asa&!larea (ac+etelor la destinaie. %entru co&(araie1 siste&ul telefonic este o reea cu cone9iune direct2 ntre e9(editor 4i destinatar "c!rc'!t w!tched networ"$1 n care1 du(2 reali)area cone9iunii1 acea (arte a reelei este destinat2 nu&ai acestei cone9iuni. %entru ca %C7ul s2 se (oat2 conecta la Internet1 acesta are ne*oie de co&(onente soft#are s(ecifice care nele5 4i inter(retea)2 (rotocoalele TC%,I%. Aceste co&(onente se nu&esc oc"et al TC%,I%. %entru %C7uri denu&irea este w!n oc" n diferite *ersiuni in dis(oni!ile. %C7urile (ot utili)a anu&ite (2ri "facilit2i$ ale Internet7ului f2r2 s2 utili)e)e socD,Jac TC%. 'e e9e&(lu1 nu (oi *edea (a5inile conectare ale unui calculator la Internet sunt 8 1=

e! f2r2 &!n oc". Jodalit2ile de

a. (rintr7o cone9iune direct2 "*ia 0AA$; !. un ca!lu &ode&; c. o linie 'B0; d. conectarea (rin &ode&. %entru &odalit2ile de conectare a1 !1 c este necesar2 o (lac2 de reea "inclusi* dri*er7 ul s(ecific$(entru asi5urarea interfeei ntre reea 4i (laca de reea. %entru &odalitatea de conectare de la (unctul d1 calculatorul utili)ea)2 unul din ur&2toarele (rotocoale de reea8 Berial 0ine Internet %rotocol "B0I%$ sau %oint7to7%oint %rotocol "%%%$. %rotocoale B0I% 4i %%% sunt destinate calculatoarelor conectate la Internet (rintr7o cone9iune serial2 (rin &ode&. <n 5eneral1 %%% furni)ea)2 o cone9iune &ai si5ur2 dec3t B0I%. Calculatoarele (ot a(ela Internet7ul f2r2 s2 utili)e)e socDet7ul TC%,I%1 B0I% sau %%%1 dar nu (ot utili)a astfel toate facilit2ile acestuia. 2./.B1$ Internet7ul este o reea care se !a)ea)2 (e sc+i&!ul de (ac+ete "pac"ed w!ched networ"$; deci la trans&iterea datelor n Internet ntre dou2 %C7uri1 acestea sunt Fs(arteG n &ici (ac+ete. Co&utatoarele1 nu&ite r'tere1 tri&it fiecare (ac+et indi*idual (rin Internet. 'u(2 ce toate (ac+etele a?un5 la destinaie1 ele sunt reco&!inate n for&a lor ori5inal2. %rotocolul I% "Internet %rotocol$ diri?ea)2 datele1 iar Trans&ission Control %rotocol "TC%$ Fs(ar5eG datele n (ac+ete 4i le reco&!in2. 2./.B2$ 'atorit2 unor li&it2ri +ard#are1 dar 4i de alte naturi1 datele trans&ise (rin Internet sunt s(arte n (ac+ete cu(rin)3nd cca 1C00 de caractere fiecare. :iec2rui (ac+et i este atri!uit un antet "header$ care conine infor&aii de identificare1 utile la reasa&!lare. 'e ase&enea1 TC% calculea)2 4i adau52 fiec2rui (ac+et o cifr2 de control cu a?utorul c2reia deter&in2 la rece(ie dac2 n ti&(ul trans&isiei au a(2rut erori. 2./.B/$ :iecare (ac+et este (us ntr7un F(licG I%. F%licurileG conin antetul "adresa e9(editorului1 adresa destinatarului1 durata (2str2rii (ac+etului etc.$. 'u(2 ce toate (ac+etele au fost rece(ionate f2r2 erori de c2tre calculatorul destinatar1 TC% le asa&!lea)2 n for&a ori5inal2. Ruterele e9a&inea)2 F(licurileG 4i adresele lor 4i deter&in2 calea cea &ai eficient2 (entru e9(edierea fiec2rui (ac+et. 'eoarece nc2rcarea traficului (e Internet se &odific2 tot ti&(ul1 (ac+etele (ot a?un5e la destinaie ntr7o alt2 ordine 4i rearan?area lor re*ine tot (rotocolului TC%. 2./.B; $ 0a destinaie1 TC%7ul calculea)2 cifra de control (entru fiecare (ac+et1 co&(ar2 aceast2 cifr2 cu cifra de control asi5nat2 (ac+etului res(ecti* 4i dac2 cele dou2 cifre nu coincid1 datele (ro!a!il fiind deteriorate n ti&(ul trans&isiei solicit2 ca (ac+etul ori5inal s2 fie retrans&is. TEST !RILA Activitatea protocolului ransmission !ontrol "rotocol ( !") se refera la : . livrarea !ac"etelor de date la destinatia corecta 2. # s!argerea $ oricarei in%ormatii in com!onente numite !ac"ete 3. reasamblarea !ac"etelor de date in %orma lor originala (initiala) 20

TEST !RILA #iecarui pachet i se adauga o cifra de control cu ajutorul careia se determina la receptie : !o&itia !ac"etului de date in com!onenta mesa'ului initial daca in tim!ul transmisiei au a!arut erori daca destinatarul # atins $ este cel !reci&at de e(!editor

2.;.A$ 'tructura software a Internet,ului Internet7ul funcionea)2 (e !a)a &odelului client,ser*er de li*rare a infor&aiei. Acest &odel const2 n conectarea unui calc'lator/cl!ent care solicit2 infor&aii de la un calc'lator/ er1er "5a)d2$1 unde sunt stocate infor&aiile solicitate. 'e fa(t1 clientul solicit2 ser*iciile unui calculator &ai &are1 ca de e9e&(lu 8 c2utarea infor&aiilor 4i trans&iterea lor la client "intero5area unei !a)e de date de (e e!$; li*rarea (a5inilor e!;

tratarea &esa?elor e7&ail (ri&ite 4i e9(ediate. Conectarea la un ser*er se reali)ea)2 n di*erse &oduri8 (rintr7o reea local2 "0AA$1 (rintr7o linie telefonic21 (rintr7un &ode& cu ca!lu sau &ode& 'B0. Reali)area unei reele client,ser*er este susinut2 de ideea de a se (er&ite &ai &ultor utili)atori "clieni$ s2 ai!2 acces la acelea4i a(licaii sau fi4iere care sunt stocate (e un ser*er. <n ca)ul orld ide e!7ului1 clientul este un !ro#ser de (e %C7ul solicitant1 iar e!1 iar acesta (rocesea)2 solicitarea 4i trans&ite un r2s(uns ser*er7ul este un calculator75a)d2 a&(lasat (e Internet. Bro#ser7ul trans&ite ser*er7ului o solicitare (entru o anu&e (a5in2 !ro#ser7ului "o (a5in2 infor&aii. 'u(2 transferarea unei (a5ini e! de la calculatorul75a)d2 "ser*er$1 cone9iunea NTT% "N@(erte9t Transfer %rotocol$ dintre ser*er 4i client se ntreru(e. Cu toate c2 cone9iunea NTT% este ntreru(t21 IB%7ul &enine cone9iunea TC%,I% cu Internet7ul. Jodelul client,ser*er (er&ite unui %C s2 rule)e soft#are de na*i5are (entru a e9ecuta funcii de c2utare (rin accesarea unor ser*ere75a)d2. 6 (arte dintre aceste funcii sunt nde(linite de o te+nolo5ie nu&it2 Co&&on Late#a@ Interface "CLI$. <n esen21 ar+itectura client,ser*er (er&ite ca accesi!ile oric2rui %C solicitant. 21 e!7ul s2 fie conce(ut ca un &ediu de stocare f2r2 li&ite sau ca o !a)2 de date distri!uit2 (e &ii de calculatoare75a)d21 toate e! cel &ai des$.

Cone9iunea ntre client 4i ser*er este &eninut2 (e durata sc+i&!ului efecti* de

TEST !RILA Dupa transferarea unei pagini $eb de la calculatorul gazda (server) cone%iunea http (&'perte%t ransfer "roticol) dintre server si client : se intreru!e nu se intreru!e se mentine numai cone(iunea TC) * I) (a clientului cu Internet+ul) 2.;.B$ Funcionarea arhitecturii client?server 2.;.B1$ :olosind TC%,I%1 !ro#ser7ul e&ite solicit2ri NTT% ser*er7ului5a)d2. 6rice solicitare este de)&e&!rat2 n (ac+ete NTT%1 care sunt trans&ise (rin infrastructura de co&unicaii TC%,I% (e Internet (3n2 la calculatorul75a)d2. Calculatorul75a)d2 rulea)2 soft#are7ul ser*er1 care (er&ite se(ararea solicit2rii efecti*e de (ac+ete 4i e9ecut2 ser*iciul cerut. :a(tic1 aceast2 c+estiune (resu(une 8 c2utarea 4i trans&iterea la %C7ulclient a unei anu&ite (a5ini re)ultatului su! for&a unei (a5ini e!. e!. Boft#are7ul ser*er al e!7ului (er&ite e!;

efectuarea unei intero52ri a !a)ei de date 4i trans&iterea la client a 2.;.B2$ Calculatorul75a)d2 ad2(oste4te site7ul

calculatorului75a)d2 s2 52seasc2 o (a5in2 solicitat2 4i s2 o returne)e unui client. 2.;.B/$ Ba)ele de date 4i alte a(licaii si&ilare de (e calculatorul75a)d2 sunt accesate 4i controlate (rin CLI. 0a rece(ionarea solicit2rii1 (entru intero5area !a)ei de date1 acesta o naintea)2 ser*er7ului s(ecial al !a)ei de date sau al a(licaiei (entru (rocesare1 (rin inter&ediul CLI. 2.C.A$ +dresele i domeniile Internet,ului Co&(onenta *ital2 care (er&ite Internet7ului s2 funcione)e este ele1 reali)3nd trans&iterea unui e7&ail sau afi4area unei (a5ini scris2 o adres2 de ti(ul8 ###.+ouse.co&. 6 locaie s(ecific2 de (e Internet este denu&it2 4i Unifor& Resource 0ocator UR0. Biste&ul de nu&e de do&enii traduce aceast2 adres2 ntr7o serie de 5ru(e de nu&ere nu&it2 adre ( +P "Internet %rotocol$1 ca de e9e&(lu 12..2/.;/.1211 &arc3nd astfel locaia unui calculator (e Internet "identic cu un nu&2r (o4tal$. Internet7ul a fost or5ani)at n c3te*a do&enii (rinci(ale1 difereniindu7se (rin sec*ena de litere cu care se ter&in2 adresa. C3te*a e9e&(le8 co& "co&ercial$1 or5 "or5ani)aie$1 e!. e!$1 tre!uie 'o&ain Aa&e B@ste& "'AB$ Biste&ul de nu&e de do&enii &odul (rin care calculatoarele co&unic2 ntre 'ac2 se dore4te accesarea unei anu&ite locaii "*i)itarea unei (a5ini

22

net "furni)ori de ser*icii de Internet 4i reele$. Adresa nu&eric2 I% a unui ser*er se sc+i&!2 de7 a lun5ul anilor1 ns2 adresa de Internet "do&eniul1 su!do&eniu etc.$ r2&3ne aceea4i. Internet7ul nu (oate nele5e adresele alfanu&erice1 a4a c2 ser*erele de nu&e transfor&2 aceste adrese n adrese nu&erice I%1 utili)3nd un siste& de ta!ele care atri!uie fiec2rei adrese alfanu&erice o adres2 I% cores(un)2toare. <n funcie de cu& este setat calculatorul sau du(2 cu& o(erea)2 furni)orul de Internet1 e9ist2 adrese statice sau dina&ice. 6 adres2 I% static2 nu se sc+i&!2 niciodat2. 'eoarece nu&2rul acestor adrese este li&itat1 furni)orii de ser*icii Internet "IB%$ folosesc adrese dina&ice; altfel s(us1 de c3te ori se reali)ea)2 conectarea la Internet1 adresa oferit2 *a fi diferit2. %rin aceast2 &etod21 IB%7urile nu tre!uie s2 ai!2 adrese indi*iduale (entru fiecare a!onat. TEST !RILA Adresele dinamice oferite de furnizorii de servicii identificare : nu se sc"imba , la %iecare conectare se sc"imba , la %iecare conectare se sc"imba la solicitarea clientului Internet (I(")) ca

2.C.B$ Funcionarea adreselor i a domeniilor 2.C.B1$ Internet (rotocol "I%$ li*rea)2 &esa?ele (e !a)a adresei destinatarului1. adres2 e9(ri&at2 su! for&a a (atru 5ru(e de nu&ere des(2rite (rin (uncte. 'eoarece este dificil s2 se &e&ore)e astfel de adrese co&(le9e1 se (ot utili)a n locul lor adrese Internet for&ate din litere 4i cu*inte. Calculatoarele care se nu&esc ser*ere (entru nu&e1 FtraducG adresa alfa!etic2 ntr7o adres2 nu&eric21 (er&i3nd astfel trans&iterea e7&ail7ului sau a unei solicit2ri de (a5in2 sau de acces ntr7o !a)2 de date. 2.C.B2$ 6 adres2 Internet este co&(us2 din dou2 (2ri se(arate de se&nul FEG. %ri&a (arte a adresei1 n st3n5a se&nului FEG se refer2 la (ersoana care deine contul Internet1 re(re)ent3nd nu&ele,o cale de identificare. A doua (arte1 n drea(ta se&nului FEG conine nu&ele calculatorului75a)d2 "e*entual un ser*er de e7&ail$ ur&at de adresa Internet la care (ersoana are un cont. 2.C.B/$ 0a e9(edierea unui e7&ail acesta &er5e la un ser*er (entru nu&e1 (entru a7i nlocui adresa alfa!etic2 cu adresa nu&eric2 I%. 2.C.B;$ 'o&ain Aa&e B@ste& "'AB$ identific2 nu&ele celui &ai &are do&eniu 4i ti(ul or5ani)aiei. 0a st3n5a celui &ai &are do&eniu e9ist2 infor&aii des(re or5ani)aie1 care indic2 ruter7ului c2rei reele s27i fie trans&is e7&ail7ul. 2/ e!

0a st3n5a adresei Internet se 52se4te nu&ele calculatorului75a)d21 care indic2 ruter7ului c2rui calculator din interiorul do&eniului tre!uie s27i fie li*rat e7&ail7ul. Calculatorul75a)d21 la rece(ie1 cite4te nu&ele utili)atorului 4i li*rea)2 &esa?ul la cutia (o4tal2 corect2. TEST !RILA !alculatoarele care * traduc + adresa alfabetica intr-o adresa numerica ( pentru a realiza transmiterea e-mail-lui sau a unei solicitari de pagina $eb) se numesc : servere !entru e+mail servere !entru nume servere !entru Web

2.C.C$ Funcionarea serverelor 6 ' ;6omain ame '@stem9 2.C.C1$ %entru conectarea unui UR01 adresa UR0 tre!uie tradus2 n adresa I% corect2. 'in acest &oti* !ro#ser7ul (ro(riu *a contacta un ser*er de nu&e local "ntreinut de IB% sau de un ser*iciu local$. 2.C.C2$ 'in &o&entul n care !ro#ser7ul e! (ro(riu deine adresa I% a site7ului care se

dore4te contactat1 el utili)ea)2 adresa I% (entru contactare1 iar site7ul *a trans&ite infor&aiile care au fost solicitate. 'ac2 infor&aiile solicitate nu se afl2 (e reeaua local21 ser*erul de nu&e local contactea)2 un ser*er de nu&e de (e Internet1 care co&unic2 ser*er7ului local1 care ser*ea de nu&e (ri&are 4i secundare au infor&aii des(re UR07ul solicitat. Infor&aiile sunt (reluate fie din ser*erul (ri&ar1 fie din ser*erul secundar "du(2 locul n care sunt n&a5a)inate$ 4i aduse n ser*erul local. Ber*erul local trans&ite infor&aiile calculatorului "%C$ (ro(riu. 2.C.'$ Funcionarea adreselor I& statice i dinamice 2.C.'1$ 0a contactarea %C7ului (ro(riu la Internet acesta *a fi identificat (rintr7un nu&2r nu&it I%. Adresele I% sunt de dou2 feluri8 statice 4i dina&ice. %C7ul (2strea)2 o adres2 I% static2 la fiecare conectare la Internet1 iar adresa dina&ic2 este alocat2 "ca identificare$ la fiecare conectare. 2.C.'2$ %entru a o!ine o adres2 I% dina&ic21 %C7ul trans&ite un &esa? electronic nu&it (ac+et 'NC%'IBC6MER c2tre reeaua sau IB%7ul la care se face conectarea. Acest (ac+et conine infor&aii de identificare des(re co&(uter "inclusi* nu&ele acestuia$. %ac+etul este trans&is (rin reea c2tre ser*erul 'NC%1 care *erific2 lista cu adrese I% li!ere 4i re)er*2 una (entru co&(uterul solicitant. Ber*er7ul 'NC% trans&ite un r2s(uns nu&it (ac+et 'NC%6::ER1 care 2;

conine nu&2rul adresei I% re)er*at2 4i alte infor&aii s(ecifice inclusi* adresa I% a ser*er7ului 'NC%. %C7ul solicitant (ri&e4te (ac+etul 'NC%6::ER1 acce(t2 adresa I% re)er*at2 4i trans&ite ser*er7ului un (ac+et 'NC%REOUEBT1 (rin care se co&unic2 ser*er7ului c2 ar dori s2 foloseasc2 adresa (ro(us2 "nc2 nu dis(une fa(tic de ea$. 'ac2 e9ist2 &ai &ulte ser*ere 'N C% (e reea1 %C7ul solicitant ar (utea (ri&i &ai &ulte (ac+ete 'NC%6::ER. <n aceast2 situaie %C7ul solicitant ale5e doar un sin5ur (ac+et 'NC%6::ER1 nde(2rt3ndu7le 4i i5nor3ndu7le (e celelalte. %ac+etul 'NC%REOUEBT este (ri&it de ser*er7 ul 'NC%1 iar ca r2s(uns el tri&ite Internet7ul. 2.C.'/$ Ber*er7ul 'NC% care a oferit adresa &(reun2 cu toate celelalte ser*ere 'NC% F4tiuG c2 res(ecti*a adres2 I% este folosit2 de c2tre %C7ul solicitant "deci nu *a &ai fi dis(oni!il2 (entru nici un alt co&(uter$. <n &o&entul c3nd se reali)ea)2 deconectarea de la Internet1 adresa I% este dis(oni!ili)at21 iar ser*er7ul 'NC% o (oate folosi (entru alt2 solicitare de conectare la Internet. TEST !RILA In procesul de alocarea a adresei dinamice unui "! solicitant) dreptul inchirierii adresei I" cu drepturi depline ( folosirea efectiva a Internet-ului ) este confirmat de pachetul : -.C)/FFE0 -.C)0E12E3T -.C))AC4 %C7ului solicitant un (ac+et 'NC%%ACP. Acest (ac+et ofer2 %C7ului solicitant dre(tul de Fa nc+iriaG adresa I% cu dre(turi de(line1 deci (oate folosi

2.-.A$ Funcionarea ruterelor 5'terele sunt a5enii de circulaie a Internet7ului1 reali)3nd ca toate datele trans&ise s2 a?un52 la destinaia dorit2 (e calea cea &ai eficient2. 0a trans&iterea 4i rece(ionarea de date n Internet1 acestea trec (rin unul sau &ai &ulte rutere (entru a a?un5e la destinaia final2. Ruterele desc+id (ac+etele de date I% (entru a identifica adresa de destinaie 4i a calcula cea &ai !un2 rut21 tri&i3nd (ac+etul s(re destinaia final2. 'ac2 (ac+etul este destinat unei adrese de (e aceea4i reea cu trans&i2torul1 ruter7ul *a trans&ite (ac+etul direct destinatarului. 'ac2 (ac+etul este destinat unei adrese din afara reelei ruter7ului1 acesta *a trans&ite (ac+etul unui alt ruter &ai a(ro(iat de destinaie. 0a deter&inarea ur&2torului ruter care *a rece(iona (ac+etul1 factorii 8 a5lo&eraia traficului 4i nu&2rul de salturi "rutere sau (ori de acces (e fiecare dru&$ intr2 n ?oc. %ac+etul 2C

I% conine nscris nu&2rul &a9i& de salturi (e care le (oate face1 iar ruter7ul *a ine sea&a de aceast2 4tire1 c2ut3nd o cale adec*at2. Ruterele au (orturi de rece(ie " !np't$ 4i de trans&itere "o'tp't$. 0a (ri&irea unui (ac+et de c2tre un (ort de rece(ie1 o rutin2 soft#are (roces de rutare " ro't!n, proce $ este rulat2. Acest (roces are acces n antetul (ac+etului I% unde identific2 adresa la care este tri&is (ac+etul. <n continuare1 se co&(ar2 aceast2 adres2 cu o !a)2 de date intern2 ta!el de rutare "ro't!n, ta-le$. Ta!elul de rutare deine infor&aii des(re (orturile la care (ac+etele tre!uie trans&ise. Ruter7ul trans&ite (ac+etul c2tre un anu&it (ort de ie4ire1 iar acest (ort de ie4ire trans&ite datele din (ac+et c2tre ur&2torul ruter sau direct la destinaie. E9ist2 dou2 cate5orii de ta!ele de rutare8 tat!ce 4i d!nam!ce. Ta!elul static s(ecific2 c2ile fi9ate (e care (ac+etul le utili)ea)2 (entru a a?un5e la destinaia final21 iar ta!elul dina&ic (er&ite ca (ac+etul s2 ai!2 &ai &ulte c2i de a a?un5e la destinaie. Uneori (ac+etele sunt trans&ise la (ortul de intrare a unui ruter &ai ra(id dec3t (oate acesta s2 le (rocese)e. C3nd a(are aceast2 situaie1 (ac+etele sunt trans&ise ntr7o )on2 de (2strare n RAJ7ul ruter7ului nu&it2 coad2 de intrare "!np't 9'e'e$. (relucrarea se face n ordinea *enirii (ac+etelor1 (ri&ul *enit,(ri&ul ie4it ":I:6$. E9ist2 (osi!ilitatea ca nu&2rul (ac+etelor rece(ionate s2 de(24easc2 ca(acitatea,lun5i&ea co)ii; n aceast2 situaie res(ecti*ele (ac+ete (ot fi (ierdute. In aceast2 situaie1 (rotocolul TC% de la calculatorul de trans&isie *a retrans&ite res(ecti*ele (ac+ete. TEST !RILA Daca pachetele de date sunt transmise la portul de intrare a unui ruter mai rapid decat pot fi procesate de ruter) pachetele peste rata de procesare : se !astrea&a in coada de aste!tare se !ierd se bloc"ea&a activitatea ruter+ului

2.-.B$ Transmiterea datelor la distan prin rutere 2.-.B1$ Ruter7ul are (orturi de intrare (entru rece(ia (ac+etelor I% 4i (orturi de ie4ire (entru trans&iterea (ac+etelor c2tre destinaie. 0a sosirea unui (ac+et la un (ort de intrare1 ruter7ul e9a&inea)2 antetul (ac+etului n sco(ul afl2rii destinaiei. 'u(2 aflarea destinaiei (ac+etului1 consult2 ta!elul de rutare1 de unde afl2 care este calea (e care (ac+etul tre!uie s7o ur&e)e s(re destinaie. %e !a)a infor&aiilor din ta!elul de rutare1 (ac+etul este trans&is la un anu&it (ort de ie4ire1 care trans&ite (ac+etul c2tre un ruter aflat ce*a &ai a(roa(e de destinaie 4i tot a4a &ai de(arte (3n2 la destinaia final2. 2-

2.-.B2$ 'ac2 (ac+etele *in la (ortul de intrare &ai re(ede dec3t le (oate (rocesa ruter7ul1 ele sunt (lasate ntr7o coad2 de a4te(tare de intrare. (relucrarea (ac+etelor din coada de intrare res(ect2 re5ula :I:6 "(ri&ul intrat1 (ri&ul (relucrat$. Coada de intrare are o lun5i&e li&itat21 iar dac2 nu&2rul (ac+etelor rece(ionate de(24e4te aceast2 lun5i&e1 (ac+etele (ot fi (ierdute. <n aceast2 situaie1 (rotocolul TC% de la trans&isie 4i rece(ie *a 5enera retrans&isia (ac+etelor (ierdute. 2.-.B/$ Rutarea static2 " tat!c ro't!n,$ se !a)ea)2 (e un ta!el de rutare static2 care dis(une de anu&ite c2i "fi9ate$ (entru diri?area (ac+etelor. Ta!elului i se (ot ad2u5a noi rute1 dar nu (oate ada(ta rutele la &odific2rile de trafic. Ta!el de rutare static2 "e9e&(lu$ 2-..0.1.Q 2/C.11.1=2.Q 12..C/.121.111 -;C./1..;.0

2.-.B;$ Rutarea dina&ic2 "d2nam!c ro't!n,$ (er&ite unui (ac+et s2 dis(un2 de &ai &ulte c2i (entru a a?un5e la destinaie. Ale5erea unei anu&ite c2i de(inde de *alorile traficului reelei care este *aria!il. <n acest sens1 la rutarea dina&ic2 ta!elul de rutare se &odific2 la sc+i&!area condiiilor 4i a traficului din reea. Ta!el de rutare dina&ic2 "e9e&(lu$ 22C.0.0.Q 20=.-0-.02..Q 12C.=.12.Q 2/C.12.12C.Q 12.-/.22;.0 1/C.22C.1C.2> 12;.C1.C0.=/2C.121.2C.1

2.-.BC$ E9ist2 dou2 ti(uri de (rotocoale de rutare8 (rotocoale de rutare intern2 " !ntern ro't!n, protocol $ 4i (rotocoale de rutare e9tern2 "e3tern ro't!n, protocol $. %rotocoalele de rutare intern2 sunt utili)ate n reelele Intranet "interne$1 iar (rotocoalele e9terne sunt utili)ate de o!icei (entru rutere a&(lasate n Internet. TEST !RILA In cadrul unui tabel de rutare statica : se !ot adauga noi rute se !ot ada!ta rutele e(istente la modi%icarile de tra%ic se !ot adauga noi rute numai cu acce!tul bene%iciarului

2>

2.>.A$ Tipurile de fiiere Internet %e Internet se 52sesc n 5eneral dou2 ti(uri "cate5orii$ de fi4iere 8 fi4ierele ABCII "A&erican Btandard Code for Infor&ation Interc+an5e$; fi4iere !inare. :i4ierele ABCII se nu&esc adesea 4i Ffi4iere7te9tG sau Ffi4iere7te9t ABCIIG1 4i conin nu&ai date alc2tuite din caractere si&(le. :i4ierele !inare conin date codificate s(ecial care (ot fi rulate sau citite nu&ai cu a?utorul unui soft#are s(ecial. %a5inile afi4e)e (a5ina de e! sunt alc2tuite din fi4iere7te9t. Cu toate acestea1 ele folosesc coduri e! cu& s2 e!. s(eciale n N@(erte9t JarDu( 0an5ua5e "NTJ0$1 care indic2 !ro#ser7ului de

Jai e9ist2 4i alte ti(uri de fi4iere care conin infor&aii de for&atare 4i 5rafice1 cu& ar fi for&atul Ado!e Acro!at %':1 &ulte dintre ele fiind fi4iere !inare. Bunetul1 i&a5inile1 ani&aia 4i i&a5inile *ideo sunt frec*ent (re)ente ca fi4iere (e Internet. :i4ierele de acest ti( sunt adesea foarte &ari1 necesit3nd un oftware s(ecial de citire 4i uneori 4i un hardware s(ecial. 2.>.B$ Tipuri de fiiere pe Internet :iecare fi4ier conine n antet7ul s2u infor&aii dedicate. Antetul este re(re)entat de un anu&it nu&2r de !ii de la nce(utul fi4ierului. Boft#are7ul care (oate FcitiG res(ecti*ul fi4ier e9a&inea)2 &ai nt3i antet7ul (entru a deter&ina ti(ul fi4ierului 4i a(oi (rocesea)2 fi4ierul n consecin2. 2.>.B1$ :i4ierele 5rafice E9tensiile LI: 4i R%EL sunt cele &ai o!i4nuite for&ate 5rafice. Aceste ti(uri de fi4iere (er&it sc+i&!ul de fi4iere 5rafice ntre diferitele ti(uri de calculatoare. %ro5ra&ele 5rafice citesc de o!icei a&!ele ti(uri de fi4iere !inare (reci)ate 4i (er&it (rocesarea lor ra(id2. :or&atele 5rafice LI: 4i R%EL sunt cele &ai utili)ate n (a5inile Bro#ser7ele e! sunt ca(a!ile s2 citeasc2 4i s2 afi4e)e aceste fi4iere din (a5inile a(ela la un soft#are a?ut2tor. 2.>.B2$ Ti(uri de docu&ente 6 &uli&e de docu&ente sunt stocate su! for&atele8 %B "Po t Scr!pt$ 4i %': "$do-e $cro-at$. Acestea includ o serie de infor&aii ca8 locul de (lasare al i&a5inii1 &2ri&ea 4i ti(ul fontului1 sau infor&aii de for&atare s(ecifice (entru *i)uali)area (a5inii. %entru aceste e!. e! f2r2 a

2.

ti(uri de fi4iere "Po t Scr!pt1 $do-e$ este ne*oie de cititoare s(eciale1 care (er&it *i)uali)area docu&entului "(a5inii$ n ntre5i&e (rin Internet1 c3t 4i ti(2rirea sa. 2.>.B/$ :i4iere &ulti&edia :i4ierele indo#s de sunet se ter&in2 cu e9tensia AM 4i se (ot rula cu a?utorul unui

(la@er de sunet. 'e ase&enea1 e9ist2 4i fi4ierele cu &u)ic2 n for&at J%/ "cu e9tensia &(/$. :i4ierele o!i4nuite de ani&aie sunt fi4iere o!i4nuite *ideo au e9tensia J%L. 2.>.B;$ :i4iere te9t %e Internet se 52sesc de ase&enea 4i fi4iere7te9t ABCII care se (ot citi cu a?utorul unui editor de te9te sau (rin inter&ediul unui (rocesor de te9t. indo#s cu e9tensia

AMI1 iar fi4ierele

2=

/. C! ECT+$E+ "+ I TE$ ET Conectarea la Internet se (oate reali)a n foarte &ulte feluri 8 (rin linie telefonic21 (rin ca!lu de nalt2 *ite)21 (rin cone9iuni 'B01 (rin satelit1 (rin TM1 (rin reele locale "0AA$1 (rin telefonul &o!il etc. Ra(iditatea la conectare este ade*2rata referin2 la orice cone9iune Internet8 cu c3t este &ai ra(id2 conectarea1 cu at3t ea este &ai !un2. /.1. Conectarea calculatorului la Internet Cea &ai o!i4nuit2 o(iune de conectare este aceea de a 52si un IB% "Internet Ber*ice %ro*ider$ sau un ser*iciu online. Conectarea (ro(riu7)is2 se (oate reali)a (rin 8 S &ode& tradiional; S &ode& s(ecial de ca!lu "(er&ite folosirea ca!lului coa9ial de tele*i)iune; *ite)a cre4te fa2 de conectarea clasic2 de 10 T 100 de ori$; S cone9iuni de ti( 'B0 "'i5ital Bu!scri!er 0ine$; S &ode& IBBA s(ecial "Inte5rated Ber*ices 'i5ital Aet#orD$1 utili)at n inter*alul de lucru -; D!s 12. D!s; S conectare &!rele "f2r2 fir$8 ce*a &ai lent2 dec3t o (arte din &etodele de &ai sus1 dar (er&ite accesul 4i din (o)iii &ai i)olate. /.1.A$ Berial 0ine Internet %rotocol "B0I%$ Re(re)int2 o conectare Hde(lin2I la Internet (rin linie telefonic2 4i (rintr7un &ode& de =-00 !(s sau &ai &are. 0a aceste *ite)e se (ot trans&ite (ac+ete de (ro5ra&e n a&!ele sensuri. /.1.B$ %oint to (oint %rotocol "%%%$ Re(re)int2 o conectare la Internet (rin linie telefonic2 4i (rin &ode&. Este o le52tur2 &ai si5ur2 dec3t B0I%1 deoarece *erific2 de dou2 ori c2 (ac+etele Internet au a?uns f2r2 erori. %ac+etele care conin infor&aii sunt retrans&ise. /.1.C$ Conectarea direct2 Calculatoarele (uternice sau reelele locale de calculatoare "0AA$ (ot fi conectate direct la Internet. /0

C3nd o reea local2 de calculatoare este conectat2 la Internet1 toate calculatoarele din res(ecti*a reea au acces de(lin la Internet. /.1.'$ Conectarea (rin ca!lul TM Internet7ul (oate fi accesat (rin siste&e de ca!lu TM1 utili)3nd ca!lul coa9ial TM. Tre!uie folosit un &ode& s(ecial (entru acest ti( de ca!lu. Mite)ele de trans&isie1 utili)3nd aceast2 conectare1 sunt de 20 (3n2 la 100 de ori &ai &ari dec3t n ca)ul utili)2rii unui &ode& con*enional. /.1.E$ Conectarea utili)3nd liniile 'B0 4i IB'A Cone9iunile telefonice di5itale s(eciale "'B0$ se folosesc (entru accesarea Internet7 ului la *ite)e foarte &ari. %entru acest ti( de cone9iune este necesar de ase&enea un &ode& dedicat. 0iniile IB'A ofer2 cone9iuni cu *ite)e cu(rinse ntre -; D!s 12. D!s 4i au ne*oie de ase&enea de un &ode& s(eciali)at (entru acest ti( de cone9iune. /.1.:$ Accesul f2r2 fir "w!rele $ Acest ti( de le52tur2 se (oate (ractica fie din c2tre un 0AA1 fie (rin inter&ediul telefonului &o!il sau unui (al&to(. /.1.L$ Ber*icii onl!ne A(el3nd la un ser*iciu onl!ne1 oferit de o ntre(rindere dedicat2 acestui ti( de ser*ice1 se (ot folosi inte5ral toate resursele Internet7ului la ca(acitate &a9i&2. /.2. Funcionarea modem,ului Utili)atorii se conectea)2 la Internet folosind ca ele&ent de le52tur2 &ode&7ul. Jode&7ul (er&ite calculatorului (ro(riu s2 tri&it2 4i s2 (ri&easc2 infor&aii de la alte calculatoare. 'e o!icei1 c3nd se folose4te un &ode& (entru conectarea la Internet1 se a(elea)2 la un furni)or de ser*icii Internet "IB%$. Contactarea la IB% re(re)int2 de fa(t conectarea la un alt &ode& ata4at la un calculator (uternic1 nu&it server. IB%7urile dis(un de )eci sau sute de &ode&7uri care acce(t2 a(eluri de la a!onai (entru conectare. 'ac2 nu reu4ii s2 *2 conectai1 &ode&7urile (ot fi toate ocu(ate sau ser*er7ul este n situaia de a 5estiona un nu&2r (rea &are de a(eluri si&ultan. Jode&7ul este controlat de c2tre calculatorul75a)d2 4i de c2tre soft#are7ul de co&unicaii (rintr7un set de co&en)i nu&it AT "set de co&en)i Na@es$. Aceste co&en)i /1

Ftrans&itG &ode&7ului cu& s2 (rocede)e n fiecare &o&ent ntr7o sesiune "desc+iderea unei linii1 trans&iterea tonurilor care (ot fi nelese de siste&ul telefonic$. Istoric1 la nce(uturile conect2rii1 &ode&7urile (uteau transfera date cu rata foarte &ica1 /00,-00 !(s1 ast2)i rata de transfer a?un53nd la C- P!(s. U5o&otul de fond al unei linii telefonice Fforea)2G &ode&7ul s2 lucre)e la *ite)e &ai &ici dec3t rata &a9i&2 de transfer dis(oni!il2 "C/P!(s$1 astfel c2 datele se (ot (ierde n ti&(ul trans&iterii. TEST !RILA Daca se foloseste un modem pentru conectarea la Internet si daca nu se reuseste conectarea cu server-ul aceasta inseamna) ca : . modem+urile server+ului !ot %i toate ocu!ate 2. server+ul a !rimit un numar !rea mare de a!eluri simultan !e care nu le !oate gestiona 3. a!ar obligatoriu ambele evenimente !reci&ate la !unctele si 2

$eali8area cone:iunii unui modem /.2.A$ Jode&7urile sunt controlate de un soft#are al calculatorului care utili)ea)2 setul de co&en)i AT. %ri&a co&and2 (e care o (ri&e4te un &ode& este aceea de a desc+ide o cone9iune cu o linie telefonic2. Ur&2toarea co&and2 co&unic2 &ode&7ului s2 furni)e)e un nu&2r telefonic (entru a reali)a cone9iunea. /.2.B. Jode&ul for&ea)2 nu&2rul1 iar un alt &ode& r2s(unde la a(el; n acest &o&ent1 &ode&7ul (ro(riu tri&ite un ton 4i &ode&7ul care rece(ionea)2 "accesat$ r2s(unde tot (rintr7 un ton. /.2.C$ Astfel a fost sta!ilit2 o cone9iune (ri&ar21 &ode&7urile (reci)3ndu74i unul celuilalt1 &odul de trans&itere a infor&aiilor "hard ha"e$. Be (un de acord8 *ite)a de conectare1 (recu& 4i &odul de utili)are a !itului de (aritate (entru se&nalarea erorilor n cadrul co&unic2rii. /.2.'$ <n acest &o&ent1 (oate nce(e sc+i&!ul de date s(re e9e&(lu1 date n for&at di5ital1 trans&i3ndu7se de c2tre %C7ul (ro(riu c2tre &ode&. /.2.E$ Biste&ul de telefonie1 s(re deose!ire de %C1 lucrea)2 cu infor&aii de ti( analo5ic. Infor&aiile di5itale sosite de la %C tre!uie FtraduseG "con*ertite$ n infor&aii analo5ice (entru a (utea fi trans&ise (rin siste&ul telefonic. for&2 de infor&aie analo5ic2. /2 Jode&7ul (reia infor&aia di5ital2 4i o F&odulea)2G "transfor&2$ n se&nale analo5ice (entru ca aceasta s2 (oat2 fi trans&is2 su!

/.2.:$ Be&nalul analo5ic este rece(ionat de &ode&7ul ca(tator1 care l transfor&2 "l Fde&odulea)2G$ n se&nal di5ital 4i l trans&ite ser*er7ului. %rocesul de J6dulare 4i 'EJodulare al infor&aiilor a 4i dat nu&ele dis(o)iti*ului res(ecti*. /./. Cone:iunea Internet = televi8iune <n anul 1==C1 se *or!ea des(re Fsu(erautostrada infor&aiilorG nu n conte9tul Internet7 ului1 ci al tele*i)iunii (rin ca!lu. A(2ruser2 scenarii care *or!eau de sute sau &ii de canale TM "tele*i)iune interacti*2$1 cu&(2r2turi f2cute de acas21 4tiri ada(tate la cerinele clienilor dis(oni!ile oric3nd erau solicitate etc. Aceast2 Fsu(erautostrad2G tre!uia s2 ne conecte)e electronic (e toi ca s2 (ute& co&unica &ai u4or 4i &ai eficient. Au s7a nt3&(lat a4a cu tele*i)iunea (rin ca!lu1 n sc+i&! o (arte din aceste de)iderate le re)ol*2 Internet7ul1 de*enind astfel o su(erautostrad2 a infor&aiilor. Ui de )i1 tele*i)iunea 4i Internet7ul se a(ro(ie ntre ele tin)3nd c+iar s2 fu)ione)e. Jode&7urile cu ca!lu o(tic ofer2 o *ite)2 &are de acces la Internet "11C &ilioane de !iti (e secund2,rece(ie1 /00000 !(s,trans&itere$. Cone:iunea de televi8iune /./.A$ Ca!lul coa9ial "ca!lul de !and2 lar52$ care intr2 n locuin2 este di*i)at "s(littat$ n dou2 cone9iuni8 una (entru TM1 iar cealalt2 este orientat2 c2tre un &ode& de !and2 lar52. /./.B$ Jode&7ul de ca!lu se ata4ea)2 la o (lac2 de reea <thernet din interiorul %C7ului1 care dis(une 4i de o adres2 de reea. Ca!lul coa9ial (oart2 si&ultan se&nalul de tele*i)iune (recu& 4i se&nalele %C7ului. /./.C$ Co&(ania de ca!lu di*ide fiecare c*artal n )one de circa C00 de a!onai1 o ase&enea )on2 constuind un nod al reelei. At3t tele*i)iunea c3t 4i datele Internet7ului trec s(re cei C00 de a!onai (rin acest nod. Cu c3t nu&2rul celor care accesea)2 Internet7ul (rintr7un nod1 este &ai &are1 cu at3t accesul *a fi &ai lent. /./.'$ Aodurile sunt conectate (rin linii de &are *ite)2 reali)ate din fi!r2 o(tic21 la un ada(tor (rinci(al. Ada(torul (rinci(al rece(ionea)2 trans&isiile de tele*i)iune de la sateliii de co&unicaii 4i are acces la Internet (rin le52turi de &are *ite)2. //

/./.E$ Ada(torul (rinci(al are1 de ase&enea1 ser*ere Internet de &are *ite)2. E9ist21 de ase&enea1 un er1er de d! c'!!1 destinat 5ru(urilor de discuii. Jenion2& de ase&enea 4i er1erele pro32 care n&a5a)inea)2 site7uri ale Internet7ului1 la care (ot a?un5e &ult &ai u4or clienii "a!onaii$ utili)3nd acest siste&1 dec3t (rin le52turile clasice la Internet (rin inter&ediul &ode&7ului. /.;.A$ Funcionarea structurii 6igital 'u1scri1er "ine ;6'"9 %rintre o(iunile de o!inere a accesului de &are *ite)2 la Internet se folose4te te+nolo5ia 'i5ital Bu!scri!er 0ine "'B0$. Aceast2 te+nolo5ie (er&ite accesarea Internet7ului la *ite)e &ari de (3n2 la CC J!(s1 utili)3nd M'B0 "Mer@ +i5+ data rate 'B0$; se (ot atin5e 4i *ite)e &ai &ari de CC J!(s. Ter&enul 'B0 nu se refer2 la linia telefonic2 care (oate fi 4i din cu(ru1 ci la &ode&7 uri. 'e fa(t1 F&ode&urileG 'B0 nu sunt &ode&uri n sensul clasic al cu*3ntului1 ele trans&i3nd 4i rece(ion3nd toate se&nalele ca se&nale di5itale. 'eoarece se&nalele nu au ne*oie s2 fie con*ertite 4i (ot fi trans&ise ca date di5itale "n loc de analo5ice$1 datele (ot fi trans&ise la *ite)e &ult &ai &ari dec3t la trans&isia (rin &ode&urile tradiionale. Te+nolo5ia 'B0 are 4i un incon*enient8 ea cere ca distana dintre &ode&ul 'B0 (ro(riu 4i &ode&ul 'B0 al reelei telefonice utili)ate s2 fie (lasat2 ntre anu&ii (ara&etri. Cu c3t *ite)a este &ai &are1 aceast2 distan2 tre!uie s2 fie &ai &ic2. Ber*iciul standard 'B0 ofer2 ser*icii la rece(ie de 11C J!(s 4i la trans&itere de -;0 P!(s. /.;.B$ $eali8area structurii 6'" ;6igital 'u1scri1er "ine9 /.;.B1$ Unul dintre a*anta?ele 'B07ului este c2 nu are ne*oie de linii s(eciale1 folosindu7le (e cele e9istente reali)ate din cu(ru. <n realitate1 'B0 se refer2 la &ode&urile utili)ate1 4i nu la liniile (ro(riu7)ise. Ber*iciul 'B0 necesit2 ca &ode&urile 'B0 s2 e9iste la fiecare ca(2t al cone9iunii. Jode&urile 'B0 sunt diferite de cele tradiionale1 trans&it 4i rece(ionea)2 toate datele su! for&2 de date di5itale1 f2r2 *reo transfor&are n se&nale analo5ice. /.;.B2$ Trans&isia tradiional2 analo5ic2 "inclusi* con*or!irile telefonice$ trans&ise trans&is2 (rin firele de cu(ru. Te+nolo5ia 'B0 (er&ite efectuarea con*or!irilor telefonice 4i folosirea Internet7ului si&ultan (rin aceea4i linie telefonic2. Te+nolo5ia 'B0 di*ide linia telefonic2 n trei canale /; (rin

firele de cu(ru utili)ea)2 o &ic2 (oriune a (otenialului l2r5i&ii de !and21 care (oate fi

unul (entru rece(ionarea datelor1 altul (entru trans&iterea datelor 4i nc2 unul (entru con*ersaia la telefon. /.;.B/$ %entru a (utea funciona corect1 &ode&ul 'B07client tre!uie s2 fie (lasat la o anu&it2 distan2 de &ode&7ul 'B0 al centralei telefonice. 'istana e9act2 *aria)2 n funcie de (reci)ia ser*iciului 'B01 de *ite)a care a fost oferit2 4i di&ensiunile firelor de cu(ru ale liniei telefonice. Iat2 c3te*a e9e&(le 8 (entru o rat2 de trans&itere de .1;;. J!(s distana dintre &ode&uri tre!uie s2 fie &ai &ic2 de /000 &; (entru o rat2 de transfer de 210;.1 distana dintre &ode&uri tre!uie s2 fie &ai &ic2 de C000 &. TEST !RILA ehnologia D(, (Digital (ubscriber ,ine) divide o linie telefonica in canale specifice) pentru : . transmisia datelor 2. rece!tia datelor 3. conversatia la tele%on

/.C.A$ Funcionarea structurii Integrated 'ervices 6igital et7orA ;I'6 9 6 recla&aie o!i4nuit2 la adresa Internetului se refer2 la le52turile telefonice nor&ale care sunt lente. C+iar dac2 se folosesc &ode&uri de *ite)2 &are "de e9. 2..000 !(s$1 transferul este (rea lent *is7V7*is de a*anta?ele 5raficii dis(oni!ile (e Internet. :i4ierele 5rafice sunt foarte &ari 4i au ne*oie1 la aceste *ite)e de transfer1 de &ult ti&( (entru a se trans&ite aceste infor&aii la calculatorul (ro(riu. Una din te+nolo5iile (rin care se (oate o!ine o cone9iune &ai ra(id2 la Internet este folosirea IB'A. IB'A (er&ite utili)area ca!lurilor telefonice de cu(ru1 dar nu&2rul a(elat *a tre!ui s2 fie ec+i(at (entru acces IB'A1 cu un &ode& de ti( IB'A. Jode&ul IB'A este de fa(t un ada(tor de ter&inal "term!nal adapter$ care (er&ite trans&iterea 4i rece(ionarea se&nalelor di5itale (rintr7o linie telefonic2 IB'A. Totu4i e9ist2 unele &ode&uri IB'A care includ 4i (osi!ilitatea lucrului cu se&nale analo5ice. Aceast2 (osi!ilitate este necesar2 deoarece e9ist2 calculatoare a(ela!ile care nu utili)ea)2 dec3t lucrul cu se&nale analo5ice1 datorit2 liniei de le52tur2. /C

/.C.B$ $eali8area cone:iunilor de nalt vite8 prin I'6 /.C.B1$ %entru a utili)a ser*iciile IB'A1 un calculator are ne*oie de un &ode& IB'A. :uncia de !a)2 a &ode&ului IB'A este &ani(ularea se&nalelor di5itale ntre dou2 calculatoare. Unele ti(uri de &ode&uri IB'A dis(un 4i de (osi!ilitatea de a con*erti se&nale analo57nu&eric 4i nu&eric7analo5 (entru a (utea conecta calculatoare aflate (e linii telefonice care nu dis(un de facilit2i IB'A. /.C.B2$ 0iniile telefonice IB'A nu sunt ali&entate cu ener5ie electric2 de c2tre co&(ania de telefoane1 deci (ri&esc ener5ie de la o surs2 e9tern2 aflat2 n reeaua de electricitate. <n ca)ul unei ntreru(eri 5enerale de curent1 e*ident1 liniile IB'A nu &ai funcionea)21 ceea ce re(re)int2 o li&itare n utili)are. /.C.B/$ Cel &ai o!i4nuit ser*iciu IB'A este cel nu&it Basic Rate Interface "BRI$. Cu BRI linia telefonic2 este &(2rit2 n / canale lo5ice. %rin aceste canale datele sunt transferate 4i rece(ionate. BRI dis(une de dou2 canale B " -earer (urt2tor$1 cu *ite)a de -; D!(s1 4i un canal ' "data date$ cu *ite)a de 1- D!(s; siste&ul are 4i denu&irea (rescurtat28 2BW'. Aceste canale (ot fi folosite si&ultan. Be (oate *or!i la telefon (e unul din canalele B1 iar (e cel2lalt canal B se na*i5+ea)2 (e Internet cu calculatorul (ro(riu. Canalul ' se folose4te (entru diri?area datelor care au fost trans&ise (rin canalele B "infor&aii de se&nali)are$. 'atorit2 li(sei unor facilit2i te+nolo5ice1 unele co&(anii de telefoane nu (ot trans&ite infor&aiile de se&nali)are (rin canalul '1 folosind (entru aceasta tot canalul B. <n acest ca)1 fiecare canal B (oate trans&ite 4i rece(iona date cu *ite)a de C- D!(s "-; D!(s . D(!s$1 cei . D!(s fiind folosii (entru infor&aiile de se&nali)are. 'ac2 infor&aiile de se&nali)are se trans&it (rin canalul B a*e& se&nali)are n afara !en)ii "a't of -and !,nal!n,$1 iar dac2 infor&aiile de se&nali)are se trans&it (rin canalul '1 a*e& o se&nali)are n !and2 "!n -and !,nal!n,$. 'e o!icei la accesarea Internetului1 te+nolo5ia IB'A utili)ea)2 (rotocolul %%% " Po!nt to Po!nt Protocol$. Cele dou2 canale B (ot funciona ntr7un sin5ur canal cu *ite)a de 12. D!(s "la se&nali)area n !and2$ 4i cu *ite)a de 112 D!(s "la se&nali)area n afara !en)ii$. INTRE"ARE # RASPUNS In ca$ul s rviciului "asic Rat Int rfac %"RI& al IS'N linia t l fonica st i()artita in tr i canal %*"+'&. Prin canalul ' s trans(it infor(atii d s (nali$ar r f ritoar la diri,ar a dat lor. Cand av ( s (nali$ar in afara - n$i si din c (otiv .

/-

/.-. Conectarea la Internet prin serviciile online Una din &odalit2ile de a o!ine acces la Internet este 4i utili)area ser*iciilor onl!ne ale unei co&(anii s(eciali)ate "Co&(u Ber*e1 A&erica 6nline etc.$. Aceste ser*icii online furni)ea)2 infor&aii n do&enii s(eciale 4i ser*icii dis(oni!ile nu&ai a!onailor. Coninutul1 aria1 do&eniile 4i ser*iciile onl!ne (e care co&(aniile s(eciali)ate le furni)ea)2 sunt1 de cele &ai &ulte ori1 (l2tite "se (l2te4te o ta92 lunar2$. Utili)area resurselor Internetului de c2tre fir&ele s(eciali)ate se face (rin utili)area (ro(riului soft#are cu nu&ele sau Finterfaa utili)atoruluiG. Interfaa utili)atorului solicit2 e&iterea unei co&en)i care este trans&is2 Internetului (rintr7o (oart2 de acces ",atewa2$. 6 poart de acces este un ec+i(a&ent care e9(edia)2 date de la o reea la alta 4i (oate reali)a transferul datelor c+iar dac2 ti(urile de date 4i,sau (rotocoalele sunt diferite. Ja?oritatea fir&elor de ser*icii (er&it utili)area soft#are7ului clientului ca8 :T%1 5ru(uri de discuii. %entru a (utea utili)a (ro(riul soft#are tre!uie ocolit2 interfaa7utili)ator oferit2 de ser*iciul online. Be a(elea)2 ser*iciul online ntr7o (ri&2 eta(2 "(entru a sta!ili o le52tur2 TC%,I%$1 iar a(oi se lansea)2 soft#are7ul client (e calculatorul (ro(riu. Cone9iunea TC%,I% este cea care d2 accesul la resursele Internet. Ber*iciile online (er&it e9(loatarea !ro#ser dorit. Tendina actual2 este ca ser*iciile online s2 fie construite du(2 aceea4i structur2 cu Internet7ul "du(2 cu& este 4i (rotocolul TC%,I% 4i alte te+nolo5ii nrudite$. /.-.A$ Ber*iciile online furni)ea)2 o cale a*anta?oas2 de utili)are a resurselor Internetului. Aceste ser*icii dis(un fie de (ro(riul soft#are care asi5ur2 fie accesul la resursele Internet "Telnet1 :T%7ul$1 fie (er&it utili)area soft#are7ului (ro(riu "Telnet1 :T%1 Lo(+er1 X$ (entru acest acces. Anu&ite unit2i de ser*icii (er&it utili)area soft#are7ului s(ecial (entru a accesa Internetul "IRC Internet Rela@ C+at$. Ber*iciile oferite de aceste unit2i online dedicate sunt dis(oni!ile nu&ai celor care a(elea)2 res(ecti*ul ser*iciu (articular. %entru anu&ite ser*icii care folosesc soft#are 4i interfee nre5istrate1 se a(elea)2 direct la unitatea de ser*iciu online. e!7ului1 dar unele (er&it doar utili)area !ro#serelor (ro(rietatea fir&ei care ofer2 ser*iciile1 iar altele (er&it 4i folosirea oric2rui alt

/>

/.-.B$ 0a folosirea unor ser*icii online nu se iese din Internet1 ci ne (las2& n s(atele unui fire#all. =!rewall este un siste& de calcul (entru securitate care !loc+ea)2 (ac+etele a4a cu& sunt trans&ise (e Internet. Aceste siste&e de calcul (entru securitate "fire#all7uri$ (er&it nu&ai a!onailor intrarea "accesul$ n "la$unitatea de ser*icii. Ber*iciile online folosesc (ro(riul lor soft#are 4i interfee (ro(rii nre5istrate (entru a oferi accesul la resursele Internet o!i4nuite "5ru(urile de discuii Usenet1 Telnet 4i :%T$. Calculatorul solicitantului e&ite o co&and2 folosind soft#are7ul nre5istrat al ser*iciului online1 care trans&ite co&anda &ai de(arte1 n Internet1 (rintr7o (oart2 de acces ",atewa2$ (entru a re52si infor&aia. Infor&aia este trans&is2 na(oi (rin (oarta de acces cu soft#are7ul (ro(riu al ser*iciului online 4i a(oi la calculatorul solicitant. Ja?oritatea ser*iciilor online (er&it 4i utili)area soft#are7ului (ro(riu al solicitantului (entru a accesa resursele Internetului1 (entru care unit2ile online nu au un soft#are nre5istrat. %entru aceasta1 a(elea)2 la ser*iciul online; se *a sta!ili o cone9iune TC%,I% 4i astfel se a?un5e n Internet (rin folosirea soft#are7ului solicitantului. Utili)3nd ser*iciile online este (osi!il2 e9(lorarea !ro#serul ord ide e!7ului1 utili)3nd e! nre5istrat al ser*iciului online (rin accesul ntr7o )on2 a ser*iciului online.

/.>. Funcionarea tehnologiei wire less ;fr fir9 i cone:iunile prin palm top %e &2sura de)*olt2rii unor noi te+nolo5ii tot &ai &ulte ti(uri de dis(o)iti*e (ot accesa #e!7ul n acela4i &od ca 4i %C7urile; de ase&enea1 4i +ard#are7ul diferit de &ode&7urile tradiionale de*ine frec*ent utili)at la accesarea Internet7ului. %rintre noile direcii de accesare a Internet7ului 4i de e9(loatare a #e!7ului se 52sesc cone9iunile8 (rin %al&to( "su! indo#s CE$1 (rin telefoanele &o!ile "celulare$ 4i cu a?utorul unei te+nolo5ii #ireless1 nu&ita Blue!oot+. Conectarea la Internet (rintr7o cone9iune (rin satelit solicit2 accesul la *ite)e de c3te*a ori &ai &ari dec3t ale &ode&7urilor o!i4nuite "2. C- D!(s$1 atin53nd cca. ;00 D!(s. Biste&ele de acces la Internet (rin satelit sunt1 dintr7un (unct de *edere1 ni4te +i!ri)i. Aceste siste&e necesit2 nc2 unit2i de &ode& (entru a solicita infor&aii din reeaua Internet e9istent2 "de?a construit2 4i !a)at2 (e &ode&7uri$. Totu4i1 r2s(unsul la solicitarea de infor&aii este trans&is celui care a utili)at acest ser*iciu la *ite)a nalt2 de trans&isie a satelitului. Infor&aia n aceste seciuni circul2 cu dou2 *ite)e1 (e anu&ite (oriuni la *ite)a oferit2 de te+nolo5iile satelitare1 iar (e alte (oriuni cu *ite)a oferit2 de &ode&7urile clasice e9istente n reelele Internet actuale. 0a accesarea Internet7ului (rin satelit se (oate e9(loata #e!7ul cu noi ti(uri de a(arate di5itale1 (rintre care 4i (al&to(7ul %ersonal 'i5ital Assistents "%'A$. 'ac2 %'A7urile sunt /.

cu(late cu un &ode&1 (ot trans&ite 4i rece(iona &esa?e e7&ail 4i (ot e9(lora cu u4urin2 #e!ul. Anu&ite %'A7uri1 folosind te+nolo5ia celular2 (entru conectarea la Internet1 (ot accesa (a5ini #e!1 dar ecranele de care dis(un nu (ot afi4a 5rafica (retenioas2 (racticat2 standard n #e!. %entru a (utea fi *i)ionate res(ecti*ele (a5ini #e!1 necesit2 o refor&atare ntr7un for&at nu&it J0 " ireless JarDu( 0an5ua5e$ aciune u4or de reali)at. E9ist21 de ase&enea1 4i J01 ele fiind utili)a!ile direct. (a5ini #e! for&atate c+iar n for&atul

/.>.A$ +ccesarea Internet,ului cu o cone:iune prin satelit /.>.A1$ 0a accesarea Internetului utili)3nd o cone9iune (rin satelit1 transferul infor&aiilor se face cu o *ite)2 de ;00 D!(s "de cca. > ori &ai ra(id dec3t (rin &ode&7urile clasice$. %entru a se (utea reali)a cone9iunea1 este necesar2 o anten2 de satelit s(ecial2 "dedicat2$ la solicitant. /.>.A2$ Bolicitarea unei (a5ini #e! se face (rin %C7ul (ro(riu1 trans&is2 (rin &ode& 4i (rin linii telefonice standard la un furni)or de ser*icii Internet "IB%$. A(oi este trans&is2 ser*erului #e! care 52)duie4te site7ul n care este inclus2 (a5ina #e!. /.>.A/$ R2s(unsul la solicit2ri nu se &ai face (rin liniile telefonice1 ci ser*erul #e! trans&ite infor&aiile la centrul de o(eraii al co&(aniei de satelii "Aet#orD 6(erations Center A6C$ Btaia terestr2 a satelitului1 utili)3nd le52tura de *ite)2 nalt2. A6C trans&ite infor&aiile la un satelit al (2&3ntului cu *ite)a de ;00 D!(s1 iar satelitul trans&ite infor&aia tot cu ;00 D!(s la antena de satelit a locuinei solicitantului. /.>.B$ E:plorarea 0e1,ului cu a<utorul unui calculator &almtop /.>.B1$ Una din restriciile i&(ortante ale %al&to(7urilor1 referitor la e9(loatarea e!7ului1 este ecranul "re)oluia dis(la@7ului 2;0 9 /20 (i9eli$. 'ar 4i n aceste condiii de sla!2 re)oluie1 folosind un soft#are s(eciali)at "%ro9i e!$1 (al&to(7urile (ot fi folosite (entru na*i5are (e Internet. Boft#are7ul (reci)at se instalea)2 (e un %C 4i a(oi este transferat (e %al&to( cu a?utorul te+nolo5iei NotB@nc "te+nolo5ie (entru transferul fi4ierelor ntre %C 4i %al&to($. 'u(2 ce soft#are7ul s(eciali)at este instalat (e %al&to(1 se (oate reali)a conectarea la Internet "(rintr7un &ode& 4i un furni)or de ser*icii Internet$. /.>.B2$ <n acest &o&ent se (oate accesa adresa dorit2 dintr7un site #e!; n loc s2 &ear52 direct la site1 !ro#ser7ul %ro9i e! contactea)2 un er1er pro32 pec!al a&(lasat (e Internet. Ber*er7 ul (ro9@ contactea)2 Ber*er7ul e!1 care conine (a5ina solicitat2. %a5ina este (reluat2 de /= ser*er7ul (ro9@1 care o prelucrea8 4i o refor&atea)2 (entru a (utea fi *i)uali)a!il2 (e ecranul

%al&to(7ului "nl2tur2 codificarea NTJ01 &odific2 5raficele (entru a (utea fi citite (e %al&to($. Ceea ce a(are (e ecranul %al&to(7ului su5erea)2 (a5ini e! nor&ale1 care (ot fi *i)ionate 4i citite una du(2 alta1 e9ecut3nd (entru acesta un si&(lu clic. -)2)3)9 Functionarea tehnologiei 3luetooth /.>.B1$ Aceasta te+nolo5ie este o te+nolo5ie #ireless care (er&ite %C7urilor1 ec+i(a&entelor %'A1 telefoanelor &o!ile sau ec+i(a&entelor de ti( tele*i)or , co&!ina stereo sa co&unice intre ele . Aceasta co&unicare se reali)ea)a (rin se&nale radio1 utili)and un ci( dedicat. Be (ot trans&ite conco&itent atat se&nale sonore1 cat si date. Trans&isia si rece(tia se fac in !anda (entru trans&isii industriale1 stiintifice si &edicale "BIJ$1 altfel s(us in !anda de 21; LN). Ci(ul dis(une de un (rodus (ro5ra& nu&it controlor de le5aturi care identifica ec+i(a&entele Bluetoot+ si 5estione)a (rocesul de trans&itere si rece(tionare a datelor si a se&nalelor sonore. /.>.B2$ Ec+i(a&entul Bluetoot+ e&ite in &od continuu un se&nal (entru a identifica in )ona sa de Y*i)i!ilitateG dis(o)iti*e si&ilare. 'u(a identificarea intre ele doua ec+i(a&ente Bluetoot+1 ince( intre ele un (roces de co&unicare (entru a se sta!ili daca cele doua dis(o)iti*e (ot sau nu sa interactione)e intre ele. Interco&unicarea de(inde de (rofilul Bluetoot+ s(ecific1 codat in +ard#are7ul fiecarui ec+i(a&ent. In &o&entul in care ec+i(a&entele au sta!ilit ca (ot co&unica intre ele se sta!ileste o cone9iune nu&ita (iconet. In &o&entul constituirii cone9iunii (iconet si unul din dis(o)iti*ele din cone9iune este conectat la Internet cu a?utorul unui %'A "(al&to($1 conectat si el la (iconet1 se (oate accesa Internetul. /.>.B/$ 'aca in aceeasi )ona e9ista &ai &ulte ec+i(a&ente Bluetoot+ sau &ai &ulte retele (iconet se&nalele acestora (ot interfera. %entru a Ysca(aG de acest feno&en te+nolo5ia Bluetoot+ foloseste &etoda salturilor de frec*enta cu s(ectru lar5 " s(read s(ectru& frec*enc@ +o((in5$. Aceasta &etoda 1 utili)ata si de alte trans&itatoare1 consta in sc+i&!area frec*entei de cca. 1-00 de ori (e secunda 1 &ini&i)and sansa de interferenta. TEST !RILA ehnologia -luetooth permite unor echipamente sa comunice intre ele prin: . semnale radio in banda !entru transmisii industriale (2,5 6.&) 2. semnale radio in orice banda 3. cablu o!tic

;0

.) C!B% IC+$E+ &E I TE$ ET ;.1. &ota electronic ;e,mail9 %o4ta electronic2 "e7&ail7ul$1 unul din ser*iciile cele &ai folosite (e Internet1 se utili)ea)2 (entru a trans&ite un &esa? oricui este conectat la Internet sau la un calculator conectat ntr7o reea conectat2 la Internet. Jesa?ele e7&ail se trans&it n acela4i fel ca &a?oritatea infor&aiilor n Internet. %rotocolul TC%,I% Fs(ar5eG &esa?ul n (ac+ete1 (rotocolul I% li*rea)2 (ac+etele la adresa corect21 iar a(oi (rotocolul TC% reasa&!lea)2 &esa?ul la ser*er7ul de e7&ail de la destinaie (entru a (utea fi citit. 'e ase&enea1 se (ot ata4a la fi4ierele Internet fi4iere !inare "i&a5ini1 &ateriale *ideo1 sunete 4i fi4iere e9ecuta!ile$1 dar aceste fi4iere tre!uie &ai nt3i codificate ntr7o sc+e&2 standard "JIJE etc.$. 0a rece(ie1 fi4ierul ata4at "atachment$ tre!uie decodificat (rin aceea4i sc+e&2 de decodificare utili)at2 4i la codificare. Ja?oritatea (ac+etelor soft#are (entru e7&ail fac auto&at acest lucru. E9ist2 4i (osi!ilitatea afl2rii unei adrese de e7&ail1 cunosc3nd doar nu&ele res(ecti*ei (ersoane1 consult3nd un catalo5 (lasat (e un site. Aceste site7uri folosesc ndeose!i standard7ul 0i5+t #ei5+t 'irector@ Access %rotocol "0'J%$1 care (er&ite 52sirea adreselor de e7&ail de interes. Una din (ro!le&ele (o4tei electronice este asi5urarea si5uranei acestei cate5orii de &esa?e de7a lun5ul liniilor (u!lice care alc2tuiesc Internet7ul. Acest lucru se (oate reali)a (rin utili)area unui soft#are (entru cri(tare. ;.1.A$ 0i*rarea &esa?elor e7&ail (rin Internet ;.1.A1$ 6rice &esa? e7&ail este trans&is ca un flu9 de (ac+ete1 utili)3nd (rotocolul TC%,I%1 fiecare (ac+et continu3nd adresa destinatarului. Rutere7le e9a&inea)2 adresele 4i orientea)2 (ac+etele (e dru&ul o(ti& s(re destinaie. 'iri?area "rutarea$ (ac+etelor de(inde de &ai &uli (ara&etri1 dintre care reine& aici doar *olu&ul traficului (e diferite &a5istrale la &o&entul trans&isiei. :iecare (ac+et (oate Gc2l2toriG s(re destinaie (e o alt2 rut21 ceea ce (oate 5enera sosirea la destinaie ntr7o alt2 ordine dec3t la (lecare. C3nd toate (ac+etele au a?uns la destinaie1 ele sunt co&!inate n &esa?ul iniial (lecat de la surs2.

;1

;.1.A2$ %entru a trans&ite un &esa? "acela4i &esa?$ la un 5ru( de (ersoane se (oate folosi o list2 cu adrese 4i un (rodus (ro5ra& reflector de e7&ail care rutea)2 &esa?ul c2tre fiecare &e&!ru al listei (reci)ate. ;.1.A/$ 6 (arte din resursele Internet "inclusi* ser*erele :T%$ (ot fi accesate (rin e7&ail. Acest acces este &ai lent dec3t accesul direct1 dar se (oate folosi c3nd nu se dis(une de cone9iunea direct2 cu Internet7ul. TEST !RILA .rice mesaj e-mail este descompus intr-un flu% de pachete utilizand protocolul !"/I"0 #iecare pachet al aceluiasi mesaj poate calatorii catre destinatar pe o alta ruta0 Aceasta situatie poate genera : . sosirea !ac"etelor in alta ordine decat cea de la !lecare 2. intotdeauna ordinea de la sosire este identica cu ordinea de la !lecare 3. ordinea de la sosire este stabilita de volumul tra%icului !e diversele magistrale in momentul transmisiei

TEST !RILA "entru a transmite acelasi mesaj la un grup de persoane este / sunt necesare : . o lista de adrese 2. un !rodus !rogram re%lector de e+mail 3. o lista de adrese si un !rodus !rogram re%lector de e+mail

;.1.B$ :uncionarea soft#are7ului (entru e7&ail ;.1.B1$ 'u(2 sosirea &esa?elor n cutia (o4tal2 (ro(rie este necesar un soft#are s(eciali)at (entru citirea acestora. %ractic1 un &esa? trans&is (rin e7&ail este li*rat "trans&is$ c2tre ser*er7 ul de e7&ail la care este conectat calculatorul (ro(riu. Boft#are7ul de e7&ail accesea)2 ser*er7 ul de e7&ail 4i *erific2 dac2 sunt &esa?e trans&ise. 'ac2 e9ist2 &esa?e noi1 *a (utea fi *i)uali)at2 o list2 cu acestea la accesarea ser*er7ului de e7&ail. %ara&etrii fiec2rui ele&ent din list2 sunt8 nu&ele e9(editorului1 su!iectul &esa?ului data 4i ora c3nd a fost trans&is &esa?ul.

;2

;.1.B2$ C3nd se dore4te citirea unui anu&it &esa? (ri&it (rin e7&ail1 se transfer2 res(ecti*ul &esa? (e calculatorul (ro(riu folosind soft#are7ul s(eciali)at. 'u(2 citire1 &esa?ul (oate fi clasat1 4ters sau se (oate r2s(unde la el1 folosind alte facilit2i ale soft#are7ului s(eciali)at. ;.1.B/$ Boft#are7ul s(eciali)at (entru e7&ail (er&ite 8 crearea de foldere (entru stocarea &esa?elor; reali)area unei a5ende cu adresele (ersoanelor c2rora le sunt trans&ise curent &esa?e; crearea 5ru(urilor (entru lista de adrese; ad2u5area 4i folosirea unui fi4ier de se&n2turi.

;.1.B;$ Boft#are7ul s(eciali)at (oate citi 4i (a5ini NTJ0 care sunt trans&ise1 astfel c2 n cutia (o4tal2 se (ri&esc (a5ini #e! co&(let for&atate. <n &o&entul acces2rii (a5inii res(ecti*e1 !ro#ser7ul (ro(riu *a lansa 4i *a *i)ita (a5ina care se dore4te accesat2. TEST !RILA (oftware-ul specializat pentru e-mail permite: . reali&area unei agende a !ersoanelor carora le sunt transmise curent mesa'e 2. crearea de %oldere !entru stocarea mesa'elor 3. crearea gru!urilor !entru lista de adrese

;.1.C$ Trans&iterea &esa?elor e7&ail ntre reele ;.1.C1$ 0a trans&iterea unui &esa? de e7&ail1 el este Fs(artG de (rotocolul TC% n (ac+ete. Aceste (ac+ete sunt trans&ise unui ruter intern care e9a&inea)2 adresa destinatarului. Ruter7ul este n reeaua din care face (arte 4i %C7ul (ro(riu. Ruter7ul decide1 (e !a)a adresei1 dac2 &esa?ul este trans&is la un destinatar aflat n aceea4i reea sau unui alt destinatar din afara reelei. 'ac2 destinatarul este n aceea4i reea1 el este li*rat acestuia. ;.1.C2$ 'ac2 destinatarul se afl2 conectat n afara reelei din care face (arte %C7ul (ro(riu1

&esa?ul ar (utea s2 fie ne*oit s2 treac2 4i (rintr7un calculator f!rewall "calculator care (rote?ea)2 reeaua din care face (arte %C7ul (ro(riu de diferii intru4i1 (ro5ra&e (roduse de diferite cate5orii care circul2 li!er (rin reeaua Internet$. Calculatorul f!rewall ine e*idena

;/

&esa?elor 4i datelor care intr2 4i ies din reeaua %C7ului (ro(riu c2tre 4i dins(re Internet. 'e ase&enea1 calculatorul f!rewall (oate s2 &(iedice anu&ite (ac+ete s2 treac2 (rin el. 6dat2 intrat n Internet1 (ac+etele n care este desco&(us &esa?ul sunt trans&ise la un ruter. Acesta e9a&inea)2 adresa de destinaie a fiec2rui (ac+et 4i trans&ite fiecare (ac+et c2tre destinaie "e*entual (e c2i diferite in3nd sea&a de *olu&ul traficului$. ;.1.C/$ %ac+etele co&(onente ale &esa?ului1 a?unse la destinaie1 sunt (reluate de o (oart2 de acces. Aceast2 (oart2 de acces folose4te (rotocolul TC% (entru a reconstrui &esa?ul e7&ail din (ac+etele n care a fost Fs(artG. 'e ase&enea1 &esa?ul (oate fi o!li5at s2 treac2 din nou (rintr7 un f!rewall la intrarea n reeaua de destinaie. TEST !RILA (copul calculatorului firewall este: !rote'area retelei !ro!rii de di%eriti intrusi (!roduse+ !rogram care circula liber !rin Internet) 2. evidenta mesa'elor si datelor care intra in reteaua )C+ului !ro!riu 3. evidenta mesa'elor si datelor care intra si ies in * din reteaua )C+ului !ro!riu

;.1.'$ Cri(tarea &esa?elor e7&ail Cri(tarea este folosit2 (entru a ascunde coninutul &esa?elor e7&ail de inteniile s(ionilor "+acDerilor$ de a le interce(ta 4i citi la trans&iterea (rin Internet. Una din cele &ai utili)ate &etode de cri(tare este folosirea unor Fc+eiG s(ecifice. %entru a reali)a efecti* cri(tarea sunt necesare o c+eie (u!lic2 4i o c+eie (ri*at2. C+eia (u!lic2 este dis(oni!il2 oric2rei (ersoane (entru a reali)a cri(tarea &esa?elor e7&ail. C+eia (ri*at2 este folosit2 nu&ai de c2tre destinatar (entru a decri(ta &esa?ul. ;.1.'1$ C3nd un e9(editor al unui &esa? e7&ail dore4te cri(tarea acestuia1 tre!uie s2 dein2 o co(ie a Fc+eiiG (ri*ate a destinatarului res(ecti*ului &esa?. FC+eiaG (ri*at2 (oate fi o!inut2 (e &ai &ulte c2i8 fie dintr7un site (u!lic al Internetului1 fie destinatarul (oate s27i tri&it2 Fc+eiaG (ri*at2 (rin Internet. 'u(2 o!inerea Gc+eiiG (ri*ate1 e9(editorul &esa?ului e7&ail o stoc+ea)2 (e un Finel de c+eiG "o )on2 dedicat2 n &e&oria calculatorului (ro(riu$1 de unde o (oate a(ela oric3nd. <n acest &o&ent1 este (osi!il2 cri(tarea oric2rui &esa? (entru destinatarul res(ecti*1 utili)3nd c+eia (u!lic2 a res(ecti*ei (ersoane. Jesa?ul cri(tat este trans&is n Internet n ;;

acela4i fel ca 4i unul necri(tat. 'eose!irea const2 n fa(tul c2 nu (oate fi citit c3t circul2 (e Internet1 fiind *i)i!ile nu&ai e*entuale caractere aleatoare. Cu toate acestea1 orice &esa? cri(tat (oate fi decri(tat de c2tre o (ersoan2 n &od ilicit1 dar de o!icei cu eforturi financiare &ai &ari dec3t dac2 ar cu&(2ra direct infor&aia coninut2 n &esa?ul cri(tat. ;.1.'2$ Jesa?ul e7&ail cri(tat a?un5e la destinatar ca orice &esa? e7&ail1 dar (entru a (utea fi citit el tre!uie decri(tat. %entru a decri(ta &esa?ul destinatarul folose4te Fc+eiaG sa (ri*at2. Accesul la c+eia (ri*at2 se face1 de o!icei1 cu a?utorul unei (arole. E9ist2 unele (roduse7 (ro5ra& destinate decri(t2rii care (ot fi confi5urate n a4a fel1 nc3t &esa?ul cri(tat (ri&it1 s2 fie decri(tat auto&at i&ediat du(2 rece(ie. 'u(2 decri(tare &esa?ul e7&ail (oate fi citit 4i utili)at ca orice &esa? o!i4nuit. TEST !RILA "entru a realiza criptarea mesajelor e-mail este / sunt necesare: . numai o c"eie !ublica 2. numai o c"eie !rivata 3. si o c"eie !ublica si o c"eie !rivata

;.2.

Funcionarea spam,ului Spam7ul este unul din e*eni&entele cele &ai contro*ersate a(2rute (e Internet n ulti&ii

ani. B(a&7ul re(re)int2 &esa?ele e7&ail nesolicitate1 &esa?e e9(ediate de co&(aniile co&erciale ca recla&2 a (roduselor 4i ser*iciilor lor. Jesa?ul conine1 de o!icei1 un nu&2r de telefon care tre!uie accesat1 o adres2 la care tre!uie trans&is2 o su&2 de !ani sau un site #e! de unde se (ot cu&(2ra !unuri 4i,sau ser*icii. Ter&enul *ine de la un sc+eci1 de Jont@ %@l+on1 n care fiecare articol al &eniului coninea carne conser*at2 Spam. B(a&7ul (oate (ro*oca (ro!le&e &a?ore1 Finund3ndG Internet7ul cu &esa?e e7&ail nedorite care (ot duce la nt3r)ierea sau c+iar la (ierderea &esa?elor (ro(rii. B(a&7ul consu&2 de ase&enea ti&( de lucru n Internet1 la (arcur5erea cutiilor (o4tale (entru 4ter5erea &esa?elor nesolicitate. <n &od o!i4nuit1 s(a&7ul 4i ascunde adresele e7&ail reale1 folosind nu&e false. Acest &od de co&(ortare face dificil21 (entru ad&inistratorii (o4tei electronice1 filtrarea &esa?elor pam funcie de adresa e9(editorului sau nu&ele do&eniului. Jodul de lucru al Fs(a&G7erilor const2 n8 cu&(2rarea "accesarea$ unei liste de adrese; folosirea soft#are7ului s(eciali)at (entru a trans&ite cereri fiec2rei (ersoane de (e list2 ;C

"deseori )eci de &ii de adrese e7&ail ntr7o sin5ur2 trans&itere pam$; ascunderea ade*2ratei identit2i1 (rin falsificarea nu&elui din antet7ul &esa?elor. E9ist2 &etode 4i &i?loace (entru a !loca (ri&irea s(a&7ului1 ca de e9e&(lu instalarea de filtre cu soft#are (entru e7&ail care o(resc orice &esa? *enit de la un s(a&7er cunoscut.

;.2.A$ Trans&iterea pam7ului ;.2.A1$ Spam7ul este trans&is su! for&a a nenu&2rate &esa?e1 dintr7o list2 de &ii sau )eci de &ii de (ersoane dintr7odat2. Tre!uie (reci)at c2 trans&iterea sa nu este costisitoare1 iar utili)area sa (e Internet s7a e9tins a4a de &ult nc3t un destinatar a a?uns s2 (ri&easc2 c3te*a )eci de &esa?e (e )i. %entru a trans&ite aceast2 &uli&e de e7&ail7uri1 s(a&7erii au ne*oie de o list2 de adrese. Adresele (ot fi culese de la8 co&(anii care co&(ilea)2 res(ecti*a list21 din cataloa5ele e7&ail de site7uri1 din interiorul fiec2rui &esa? dintr7un 5ru( de discuii1 din )ona de c+at7uri a unor reele dedicate acestei acti*it2i. 'is(un3nd de lista 4i de soft#are7ul de trans&itere a &uli&ii de &esa?e1 s(a&7erul trans&ite fiec2rei (ersoane de (e list2 un &esa? pam. Jesa?ul conine infor&aii de ti( recla&2 referitoare la !unuri 4i ser*icii. ;.2.A2$ Unii s(a&7eri includ n &esa?ul e7&ail o adres2 de returnare la care destinatarul care nu &ai dore4te s2 (ri&easc2 acel pam (oate trans&ite un &esa? "remo1e me$ (entru a fi scos de (e list2. 0a (ri&irea acestui &esa?1 nu&ele res(ecti*ei (ersoane este 4ters auto&at de (e list2. ;.2.A/$ 'eoarece &esa?ele de ti( pam sunt su(2r2toare1 (entru &a?oritatea destinatarilor1 s(a&7erii 4i ascund ade*2rata adres21 falsific3nd (2ri ale antetului &esa?ului "r3ndurile :ro&1 Bender1 Re(l@$. Aceast2 aciune se nu&e4te pamo'fla>. 6 alt2 &odalitate de ascundere a identit2i s(a&erului "adresa real2$8 se trans&it o &uli&e de s(a&7uri unui ser*er1 f2r2 nici o le52tur2 cu locaia s(a&erului1 4i a(oi se 5enerea)2 o sec*en2 de soft#are care trans&ite &esa?ele de la acel ser*er s(re &ulte alte ser*ere. TEST !RILA ransmiterea spam-ului de catre realizatorii acestuia (spam-erii) este dependenta de : . lista de adrese 2. un so%t7are dedicat transmiterii unei multimi de mesa'e 3. un )C s!eciali&at ;destinat numai acestei actiuni

;.2.B$ Blocarea s(a&7ului B(a&7ul (oate fi o(rit (rin &ai &ulte &etode 1 (re)entate in detaliu in continuare (e doua directii (rinci(ale8 ;.2.B1$ Be r2s(unde s(a&7ului 4i i se cere s2 fie scos res(ecti*ul destinatar din lista de adrese a s(a&7ului. 'eoarece o (arte din s(a&7eri 4i ascund adresa de e7&ail real21 aceast2 &etod2 nu este ntotdeauna reali)a!il2. ;.2.B2$ E9ist2 (roduse7(ro5ra& (entru e7&ail care (er&it filtrarea &esa?elor (e adrese; deci identificarea unei anu&ite adrese "adresa s(a&7ului$ 4i !locarea &esa?elor care *in de la res(ecti*a adres2. Aceast2 &etod2 se nu&e4te pam f!lter "filtrarea s(a&7ului$ sau pam -loc"er "!locarea s(a&7ului$. 'e c3te ori a(are un nou pam1 se (lasea)2 adresa sa n FfiltrulG utili)at (entru !locarea s(a&7ului 4i nu se *or &ai (ri&i &esa?e de la res(ecti*ele adrese s(a&. Tre!uie (reci)at c2 filtrele s(a& nu funcionea)2 ntotdeauna1 deoarece s(a&erii 4i sc+i&!2 des adresele "(rin falsificarea c3&(urilor =rom1 Sender1 5epla2 din antetul &esa?ului$. :urni)orii de ser*icii Internet "IB%7uri$ dis(un de (ro5ra&e (erfor&ante care (ot !loca s(a&7 ul1 deci un a!ona&ent la un ase&enea furni)or este !enefic. IB%7urile 4i ser*iciile onl!ne (ot !loca s(a&7ul1 ne&ai(er&i3nd trans&iterea de &esa?e nedorite a!onailor. Ruter7ul du(2 ce e9a&inea)2 (o4ta electronic2 care intr2 n IB% !loc+ea)2 toate &esa?ele sosite de la o anu&it2 adres2 "adresa s(a&7ului$. Adresele &ai &ultor 5eneratori "e9(editori$ de pam (ot fi (use ntr7un ta!lou de r'tare care (oate fi actuali)at ori de c3te ori a(ar noi s(a&7eri. ;.2.B/$ B(a&7erii 4i sc+i&!2 des adresa1 n consecin2 ta!elele de rutare nu *or fi ntotdeauna eficiente. Un alt &od de a aciona &(otri*a s(a&7erilor este inter)icerea acti*it2ii acestora (rin +ot2r3rea unor tri!unale. <n acest do&eniu1 le5islaia este neclar21 dar totu4i n &ulte sentine1 tri!unalele din B.U.A. au decis n fa*oarea ser*iciilor onl!ne sau furni)orilor de ser*icii Internet "IB%$ 4i au inter)is trans&iterea de &esa?e e7&ail de c2tre s(a&7eri. ;.2.B;$ 6 alt2 &etod2 de (re*enire a (ri&irii &esa?elor pam este 4i aceea de a ne asi5ura c2 adresa de e7&ail1 nu este ad2u5at2 (e lista &esa?elor pam. Acest de)iderat se reali)ea)2 a*3nd ;>

5ri?2 ca la trans&iterea &esa?elor s2 fie editat antetul astfel nc3t acesta s2 nu conin2 adresa de e7&ail. 'e ase&enea1 dac2 adresa de e7&ail este nscris2 n cataloa5ele cu adrese e7&ail1 tre!uie anunat c2 se dore4te scoaterea adresei din res(ecti*ul catalo5. %rin aceste &etode1 res(ecti*a adres2 de e7&ail nu *a &ai fi (reluat2 de (ro5ra&ele7 ro!ot de citire a listelor de e7&ail 4i se *or (ri&i &ult &ai (uine s(a&7uri. ;./. Funcionarea grupurilor de discuii +senet 4 enet este (ro!a!il cel &ai &are 5ru( de discuii electronice din lu&e1 furni)3nd o cale (entru &esa?ele trans&ise (rin calculatoare n ntrea5a reea Internet. Be (artici(2 la discuii (e &ii de te&e1 (e do&enii foarte diferite de interes1 nu&ite new ,ro'p . <n cadrul acestor do&enii e9ist2 cate5orii &a?ore 4i su!cate5orii ierar+i)ate ar!orescent. Au&ai anu&ite site7uri conin toate 5ru(urile de discuii1 ad&inistratorul fiec2rui !te decide ce 5ru(uri s2 conin2. %artici(area la 5ru(urile de discuii se !a)ea)2 (e un oftware s(eciali)at1 cu care se (ot citi &esa?ele 4i a r2s(unde la ele. Un soft#are (erfor&ant utili)at (entru citirea &esa?elor din 5ru(urile de 4tiri (er&ite at3t *i)uali)area discuiilor (urtate1 c3t 4i a ideilor 5ru(ate (e te&e. E9ist2 5ru(uri &oderate 4i ne&oderate. <n ,r'p'r!le moderate &esa?ele trec (e la un &oderator u&an1 care le cite4te 4i sta!ile4te utilitatea lor (entru 5ru(. <n ca)ul ,r'p'r!lor nemoderate1 toate &esa?ele sunt auto&at e9(ediate tuturor celor care fac (arte din 5ru(. 0a e9(edierea &esa?elor1 er1erele 4 enet le distri!uie altor site7uri care (er&it accesul 5ru(ului. Un !te conine1 de o!icei1 nu&ai &esa?ele cele &ai recente (entru a nu74i e(ui)a ineficient ca(acitatea de stocare. Unele site7uri ar+i*ea)2 discuiile &ai *ec+i. At3t nscrierea1 c3t 4i renunarea la un 5ru( de discuii1 este o deci)ie la nde&3na fiec2rui !eneficiar. E9ist2 de ase&enea (osi!ilitatea s2 (oat2 fi citite discuiile dintr7un 5ru( f2r2 ca res(ecti*ul !eneficiar s2 fie nscris n 5ru(. %ri&irea te9tului discuiilor1 n ca)ul de &ai sus1 se face la cerere1 ne(ri&indu7se acest te9t n &od auto&at. <n 5ru(urile de discuii (ot fi afi4ate 4i f!?!ere -!nare "i&a5ini 4i &ateriale &ulti&edia$. 'eoarece aceste fi4iere sunt codificate1 (entru *i)uali)are este necesar un soft#are s(ecial destinat decodific2rii. 6 sc+e&2 de codificare o!i4nuit2 utili)at2 n 5ru(urile de discuii este denu&it2 'nencode. TEST !RILA ;.

!ontinutul fiecarui * site + vis-1-vis de grupurile de discutii electonice (2senet-ul) este stabilit de : . administratorul # site $+ului res!ectiv 2. solicitantul (clientul) care doreste sa intre in gru!ul res!ectiv de discutii 3. toti (!artici!antii) cei im!licati in gru!urile res!ective de discutii

TEST !RILA (oftware-ul dedicat grupurilor de discutii permite : . citirea mesa'elor si e%ectuarea ras!unsurilor la acestea 2. inscrierea in gru!ul de discutii 3. anularea inscrierii in gru!ul de discutii

;./.A$ :uncionarea Usenet E9ist2 deci dou2 cate5orii de 5ru(uri de discuii8 moderate 4i nemoderate. <n ,r'p'r!le de d! c'!! moderate e9ist2 o (ersoan2 (resta!ilit2 "&oderator$ care (ri&e4te 4i cite4te toate &esa?ele adresate 5ru(ului. Joderatorul decide care dintre &esa?e s2 fie trans&ise 4i (entru aceast2 aciune sunt stocate ntr7un ser*er dedicat al res(ecti*ului 5ru( de discuii. Restul &esa?elor (ri&ite se 4ter5. <n ,r'p'r!le de d! c'!! nemoderate1 toate &esa?ele (ri&ite sunt stocate direct (e ser*erul 5ru(ului res(ecti*. Ber*erele 5ru(urilor de discuii sunt ser*ere n cadrul reelei Internet. 6r5ani)area 5ru(urilor de discuii este reali)at2 (e cate5orii 5enerale1 care sunt di*i)ate (e te&e s(ecifice. Boft#are7ul de citire dedicat 5ru(urilor de discuii (er&ite citirea &esa?elor 4i efectuarea r2s(unsurilor la acestea. <n afara accesului la &esa?ele 5ru(ului1 acest soft#are dedicat se (oate utili)a (entru nscrierea n 5ru(ul de discuii. Calitatea de &e&!ru al 5ru(ului de discuii asi5ur2 (osi!ilitatea de a (ri&i auto&at toate noile &esa?e. Tot (rin soft#are7ul (reci)at &ai sus1 la dorina !eneficiarului1 se (oate anula nscrierea la 5ru(ul res(ecti* de discuii. =!?!erele -!nare "i&a5inile1 fi4ierele &ulti&edia$ sau (ro5ra&ele e9ecuta!ile (ot fi trans&ise (rin e7&ail "ca &esa?e$ 5ru(urilor de discuii1 n sco(ul di*erselor utili)2ri. Tre!uie (reci)at c2 aceast2 acti*itate se desf24oar2 astfel 8 cod!f!care1 tran m!tere1 decod!f!care. <n acest sens1 tre!uie ca !eneficiarul s2 dein2 un soft#are cu a?utorul c2ruia s2 reali)e)e ;=

decodificarea res(ecti*elor fi4iere. 6 structur2 o!i4nuit2 de decodificare este denu&it2 'nencode. E9ist2 *ariante ale acestei structuri care funcionea)2 su! di*erse siste&e de o(erare1 ca8 indo#s1 JacIntos+1 UAIZ1 0IAUZ. 6 alt2 structur2 de codificare,decodificare1 care se Toate &esa?ele trans&ise de un ser*er din reeaua 4 enet sunt du(licate (e toate ser*erele din reea. Au oricare ser*er Usenet su(ort2 toate 5ru(urile de discuii. <n cadrul fiec2rui site se decide care 5ru(uri de discuii *or fi asi5urate. ;.;. Funcionarea chat,ului i a mesa<elor instantanee Una din c2ile directe de co&unicare (rin Internet este 4i (artici(area la con*or!irile "chat$ n direct. E9(editorul 4i destinatarul (ot Fcon*ersaG n direct de la tastatur2 (e Internet1 altfel s(us1 cu*intele tastate de e9(editor (e %C7ul (ro(riu a(ar i&ediat (e ecranul destinatarului "destinatarilor$. Tre!uie (reci)at c2 (rocesul este reci(roc ntre (ersoanele i&(licate n res(ecti*a con*or!ire "chat$. E9ist2 &ai &ulte c2i de a reali)a con*or!iri (e Internet; una din cele &ai utili)ate este +nternal 5ela2 Chat "IRC$. Uilnic &ii de (ersoane1 din ntrea5a lu&e1 (oart2 con*ersaii (e di*erse te&e (rin IRC. :iecare te&2 este denu&it2 canal. Canalele sunt asi5nate diferitelor ser*ere; nu&2rul canalelor este diferit de la un ser*er la altul. IRC re(re)int2 un &odel client,ser*er1 adic2 at3t clientul c3t 4i soft#are7ul ser*er7ului tre!uie s2 in2 sea&a de acest &odel. IRC7ul (oate fi utili)at de &a?oritatea siste&elor de o(erare e9istente8 indo#s1 JacIntos+1 UAIZ1 0IAUZ. Be (oate con*ersa (e Internet 4i n alte &oduri1 ca de e9e&(lu (rin &esa?e instantanee "!n tant me a,!n,$. %entru acest &od de con*ersaie se (ot crea liste s(eciale cu infor&area tuturor !eneficiarilor c3nd sunt onl!ne "5ata de con*ersaie$. ;.;.A$ :uncionarea IRC7ului IRC7ul este o &odalitate (rin care orice (ersoan2 din lu&e (oate con*ersa folosind tastatura n ti&( real. 'eoarece IRC7ul funcionea)2 confor& &odelului client,ser*er1 (e calculatorul !eneficiarului ser*iciului este ne*oie de un oftware/cl!ent. %entru a con*ersa n acest &od tre!uie (arcurse ur&2toarele eta(e8 conectarea la Internet; (ornirea "startarea$ soft#are7ului client; C0 (oate utili)a n acest ca)1 se nu&e4te JIJE.

conectarea la un ser*er IRC a&(lasat (e Internet "ser*erele IRC sunt interconectate ntr7un &od ar!orescent1 astfel nc3t s2 se *ad2 toate ntre ele$; ale5erea unui anu&it canal 4i a unui nu&e de utili)ator (entru identificare.

<n acest &o&ent &esa?ul (ro(riu (oate fi trans&is c2tre toate ser*erele IRC 4i c2tre toate (ersoanele conectate la res(ecti*ul canal1 (ersoane interesate de te&a res(ecti*2.

/) F!"!'I$E+ 0!$"6 0I6E 0E3,ului

Ja?oritatea utili)atorilor de Internet confund2 Internetul cu doar o co&(onent2 a acestuia. Aa*i5area (e Internet re(re)int2 de fa(t utili)area Be *a e9a&ina de ti(ul i&a5inilor &a(ate funcionarea unui !ro#ser de "'n!form re o'rce locator $. %a5inile orld

orld ide

ide

e!1 care este

e!7ului. e! (3n2 la ele&entele

e!7ul de la &odul de funcionare a (a5inilor

e! sau funcionarea UR07urilor

e! sunt1 n esen21 (u!licaii &ulti&edia "&u)ic21 &ateriale audio1 *ideo1 e! sunt conectate (rin +i(erte9t1 care (er&ite saltul de la

ani&aie1 5rafic2 4i te9t$. %a5inile o (a5in2 la o alt2 (a5in2.

e!7ul se !a)ea)2 (e &odelul client,ser*er. 'e ase&enea1 o (ro!le&2 i&(ortant2 este or5ani)area (a5inilor ca un tot unitar. :row er/ele &e- sunt co&(onente de soft#are care inter(retea)2 li&!a?ul calculatorul (ro(riu. Internet E9(lorer 4i Aetsca(e Co&&unicator s7au de)*oltat de*enind seturi co&(lete de a(licaii. %reci)area &odului cu& li&!a?ul NTJ0 for&ea)2 !locurile (entru a crea (a5inile e!. 0i&!a?ul NTJ0 co&unic2 !ro#ser7ului (ro(riu cu& tre!uie s2 afi4e)e 4i s2 trate)e un docu&ent e!. E9a&inarea UR07urilor n detaliu1 (er&ite nele5erea &odului de alc2tuire a unui UR0 4i ce (oate s(une UR07ul c3nd este *i)itat. :olosirea UR07urilor la re52sirea docu&entelor din eficient. C1 e! re(re)int2 un &ecanis& foarte e!7ului N@(erte9t JarDu( 0an5ua5e "NTJ0$ 4i du(2 aceea afi4ea)2 re)ultatul acestei aciuni (e e! ntr7un FsiteG

@!perle,(t'r!le re(re)int2 c2ile (rin care docu&entele (ot fi le5ate ntre ele (e !a)3ndu7se (e le52turile relati*e 4i (e le52turile a!solute. :oarte frec*ent (e

e!1

e! sunt folosite i&a5inile &a(ate " !ma,emap $ 4i for&ularele

interacti*e "!nteract!1e form $. I&a5inile &a(ate sunt 5rafice cu UR07urile n5lo!ate n ele1 deci se (ot *i)uali)a n acest fel &ai &ulte FsiteG7uri cores(un)2toare UR07urilor res(ecti*e. :or&ularele interacti*e sunt for&ulare co&(leta!ile (e infor&aii c2tre un FsiteG din e!. e! "clientul$ contactea)2 ser*er7ul Ba)at (e &odelul client,ser*er1 !ro#ser7ul (ro(riu date utili)ate (e TEST !RILA -rowsere-le $eb sunt : a) com!onente so%t7are care inter!retea&a limba'ul .T89 b) )C+uri dedicate mani!ularii !aginilor Web c) )C+uri dedicate si com!onente so%t7are s!eciali&ate e! (entru a trans&ite

e! n sco(ul li*r2rii cerinelor s(ecificate de !eneficiar. Be *or (re)enta 4i e9a&ina !a)ele de e! (entru c2ut2ri s(ecifice "Aahoo1 Boo,le$.

/)() Funcionarea paginilor 0e1 Aa*i5area (e Internet re(re)int2 utili)area reelei &ondiale %a5inile e! sunt una din co&(onentele deose!ite ale unor (u!licaii &ulti&edia interacti*e. %a5inile sunt conectate ntre ele folosind +@(erte9tul. e!7ul se !a)ea)2 (e &odelul client,ser*er. Be rulea)2 soft#are7ului !ro#ser7ului Client e! "Internet E9(lorer1 Aetsca(e Aa*i5ator$1 care contactea)2 un ser*er e! 4i solicit2 infor&aii,resurse; ser*er7ul afi4ea)2. %a5inile e! re)ol*2 solicitarea 4i trans&ite r2s(unsul !ro#ser7ului care le orld Mide e!. e!7ului n sensul re(re)ent2rii

e! sunt construite folosind un li&!a? mar"'p1 denu&it NTJ01 care

co&unic2 !ro#ser7ului s2 afi4e)e te9te1 5rafic2 4i fi4iere &ulti&edia. e!7ul utili)ea)2 trei cate5orii de structuri or5ani)atorice (entru alc2tuirea (a5inilor sale8 n for&at (ira&idal "structura ar!orescent2$1 structura linear2 4i structura aleatoare. TEST !RILA 2n * site + $eb poate fi alcatuit : a) dintr+un numar limitat de !agini Web b) dintr+un numar nelimitat de !agini Web c) dintr+o singura !agina Web

C2

TEST !RILA 2n * site + foloseste pentru alcatuirea sa urmatoarele categorii de structuri organizatorice : . structura aleatoare 2. structura arborescenta (in %ormat !iramidal) 3. structura lineara

C.1.A$ :uncionarea -.1.A1$

orld

ide

e!7ului

e!7ul funcionea)2 du(2 &odelul client,ser*er n care soft#are7ul client "!ro#ser7ul e!7ul tre!uie reali)at2 &ai nt3i o cone9iune la Internet 4i e!. <n !ro#ser7ul e! se tastea)2 UR07ul (entru o

e!$ rulea)2 (e calculator local "(ro(riu$. Boft#are7ul ser*er rulea)2 (e un calculator75a)d2 al e!7ului. :a(tic1 (entru a utili)a a(oi se lansea)2 !ro#ser7ul (ro(riu de ser*er7ul e! co&unic2 ntre ele. Ber*er7ul e!

adres2 dorit2 (entru *i)itare1 utili)3nd NTT%7ul (entru a defini calea (rin care !ro#ser7ul 4i 'u(2 52sirea docu&entului cerut Ber*er7ul trans&ite (a5ina de nce(ut !ro#ser7ului e! client. 0a trans&iterea (a5inii cone9iunea NTT% este nc+is2. rece(ionea)2 cererea utili)3nd (rotocolul NTT%. Cererea este trans&is2 n Internet1 ruterele Internet7ului o e9a&inea)2 (entru a sta!ili c2rui ser*er s27i fie trans&is2. Infor&aia situat2 n drea(ta e9(resiei +tt(,,X din UR01 indic2 Ber*er7ul din solicitat2. Btructura UR07ului este ur&2toarea 8 a. +tt(,,X (reci)ea)2 (rotocolul Internet folosit; !. ###. X (reci)ea)2 felul sursei Internet contactate; c. 9dnet.co& identific2 ser*er7ul e!1 care *a fi contact "*aria)2 ca lun5i&e$; d. (artea final2 identific2 un catalo5 "s(ecific$ de (e ser*er 4i (ri&ul docu&ent. C.1.B$ 6r5ani)area (a5inilor e! ntr7un FsiteG e! e! (e care (oate fi 52sit2 infor&aia

C.1.B1$ Un FsiteG (oate fi alc2tuit dintr7o sin5ur2 (a5in2 sau (oate cu(rinde )eci sau sute de (a5ini. %a5ina de nce(ut ?oac2 rolul de ta!l2 de &aterii. Te9tul su!liniat sau &arcat al +i(erle52turii lor este adesea n5lo!at n (a5ina de nce(ut. @!perle,(t'r!le ser*esc la conectarea (a5inii de nce(ut cu alte (a5ini din FsiteG. C.1.B2$ 'ocu&entele FnruditeG aflate &(reun2 (e un calculator75a)d2 al e!7ului

for&ea)2 un FsiteG. Un ser*er (oate 52)dui &ai &ulte FsiteG7uri. E9ist2 4i situaia1 (entru C/

FsiteG7urile foarte &ari 4i utili)ate foarte des 4i de c2tre foarte &uli solicitani care au ne*oie de &ai &ulte ser*ere. C.1.B/$ 6 (roiectare (erfor&ant2 a unui FsiteG const2 n reali)area le52turii ntre oricare (a5in2 a sa cu (a5ina de nce(ut. Acest &od de or5ani)are a FsiteG7ului (er&ite accesul cu u4urin2 al utili)atorilor la oricare (a5in2 a FsiteG7ului. 'ocu&entele FsiteG7ului (ot fi le5ate ntre ele 4i c+iar cu docu&ente din alte FsiteG7uri. Ja?oritatea FsiteG7urilor sunt (roiectate ntr7o structur2 (ira&idal2 indic3nd &odul de na*i5are n interiorul FsiteG7ului destinat re52sirii infor&aiei. Jodurile7standard de or5ani)are a FsiteG7urilor sunt8 structura ar!orescent2 aran?area infor&aiilor ierar+i)at de la infor&aiile 5enerale c2tre infor&aiile de detaliu; structura linear2 (a5inile conectate una de alta1 ur&2rind coninutul acestora; structur2 aleatoare (a5inile sunt le5ate a(arent aleatoriu. e! e! cu coninut di*ers8

C.1.C$ Construirea FsiteG7urilor

C.1.C1$ %entru nce(ut este colectat2 F&ateria (ri&2G (entru (a5inile co&(ilat folosind un (rocesor de te9t " ord1 6 (a5in2 (ro5ra&e1 c3t 4i !uline colorate. ord %a5 4.a.$.

foto5rafii1 te9t1 i&a5ini 5rafice1 i&a5ini *ideo1 cli(uri &u)icale etc. Te9tul este u4or de e! (oate fi deose!it2 dac2 i se adau52 c3te*a i&a5ini. Be (ot folosi at3t

%icto5ra&ele de na*i5aie "s25eile1 indicatoarele$ (er&it de(lasarea cu u4urin2 4i lo5ic2 n interiorul FsiteG7ului. %e Internet sunt dis(oni!ile editoare de i&a5ine hareware 1 care (ot fi testate *is7V7 *is de cerinele necesare construciei 4i du(2 aceea s2 fie ac+i)iionate. 'ac2 se dore4te ad2u5area unor ele&ente de &edia la (a5ina FsiteG7ului1 este ne*oie de a accesa fi4iere di5itale "&u)ic2 sau *ideo$. %entru a lucra cu aceste fi4iere este ne*oie de un hardware su(li&entar. %ro!le&a utili)2rii acestor fi4iere este &2ri&ea 4i re)oluia acestora1 n conte9tul reducerii ti&(ului de desc2rcare (e %C7ul *iitorului utili)ator a acestor fi4iere di5itale. C.1.C2$ %a5ina e! se (oate trans&ite (rin inter&ediul unei cone9iuni de a(elare a Internet7 e! al unui IB%. IB%

ului "(rintr7un IB% local$. Un (ro5ra& de ti( :T% este utili)at (entru conectarea la ser*er7ul e&ite un nu&e utili)ator 4i o (arol2 la nscriere1 utili)ate (entru conectarea la folder7ul unde C;

este (lasat2 (a5ina NTJ0. 'u(2 (lasarea infor&aiilor n folder7ul adec*at1 (a5inile Fli*eG (ot fi *erificate (e e!1 utili)3nd UR07ul furni)at de c2tre IB%. e!

C.2.A$ :uncionarea !ro#ser7elelor Bro#ser7ele afi4ea)2 (a5ini e9istente (e

e! constau din soft#are client care rulea)2 (e calculatorul (ro(riu 4i e!. E9ist2 ase&enea soft#are client (entru di*erse siste&e de

o(erare1 ca JacIntos+1 UAIZ1 0IAUZ 4.a. %entru a li*ra infor&aii calculatorului (ro(riu1 !ro#ser7ul inter(retea)2 NTJ0 "N@(erte9t JarDu( 0a5ua5e$1 li&!a? folosit (entru crearea (a5inilor (e e!. :i4ierul NTJ0 nc2rcat de !ro#ser (entru a afi4a o (a5ina iniial2 nu tre!uie s2 conin2 ele&ente de 5rafic21 de sunet1 de &ulti&edia sau alte resurse1 ci referine NTJ0 des(re aceste ele&ente. Bro#ser7ul (ro(riu 52se4te aceste referine1 (reia res(ecti*ele fi4iere 4i le afi4ea)2 (e (a5ina iniial2. Bro#ser7ul e! sau c2tre alte resurse e! inter(retea)2 4i etic+etele NTJ0 ca le52turi cu alte FsiteG7uri e! "5ru(uri de discuii1 fi4iere nc2rca!ile etc.$. e! nu le (ot afi4a1 cu& ar fi fi4ierele de

E9ist2 4i unele fi4iere (e care !ro#ser7ele a?ut2toare 4i de pl',/!n7uri.

sunet1 *ideo 4i de ani&aie. %entru a (utea rula 4i *i)uali)a aceste fi4iere este ne*oie de a(licaii Be&nificaia etic+etelor sau instruciunilor se identific2 u4or n NTJ01 ele sunt incluse ntre se&nele ma! m!c "[$ 4i ma! mare "\$. 'e o!icei1 etic+etele a(ar n (erec+i1 etic+eta de la nce(ut 4i etic+eta de sf3r4it; ele sunt identice1 cu e9ce(ia etic+etei de sf3r4it "o si&(l2 !ar2 lah$. C.2.B$ Jesa?ele de eroare trans&ise de -row er C.2.B1$ Ber*erul nu are o intrare 'AB "Ser1er doe not ha1e a 8%S <ntr2$. 0a tastarea nu&elui UR07ului (entru a accesa un FsiteG !ro#ser7ul (ro(riu contactea)2 ser*er7ul 'AB "8oma!n %ame S2 tem$. <n ser*er7ul 'AB se con*erte4te nu&2rul UR07ului ntr7un nu&2r I% (e care calculatorul l nele5e 4i a(oi este accesat FsiteG7ul. Jesa?ul de eroare (reci)at a(are deoarece ser*er7ul contacta nu are n lista sa UR07ul solicitat. 'eci1 fie s7a tastat 5re4it nu&ele UR07ului1 fie este ce*a incorect n lista ser*er7ului a(elat. Be reco&and2 *erificarea UR07ului 4i retastarea sa. C.2.B2$ 0ista &eesa?elor de eroare C0/ Ber*iciul nu este dis(oni!il "C0/ Ber*ice Una*aila!le$ Un &esa? 5eneral care (reci)ea)2 c2 FsiteG7ul e! nu (oate fi contacta de c2tre !ro#ser7ul (ro(riu "FsiteG7ul (lacat din cau)a traficului (rea &are sau o a5lo&erare n reea$. CC structura codului

;0/.= Acces inter)is. Bunt conectai (rea &uli utili)atori ";0/.= $cce =or-!dden. )oo man2 ' er are connected$. E9istena unui trafic (rea &are care (oate defecta ntre5ul FsiteG "ni&eni nu7l &ai (oate *i)ita$. <n acest sens1 unele FsiteG7uri (un o li&it2 nu&2rului de (ersoane care (ot *i)ita si&ultan FsiteG7ul. Clep !dra rot!toare " p!nn!n, ho'rla $. Acesta nu este un &esa?1 ci cursorul (ro(riu se transfor&2 ntr7o cle(sidr21 (reci)3nd c2 !ro#ser7ul (ro(riu ncearc2 s2 fac2 cone9iunea cu FsiteG7ul e! "(e traseul cone9iunii un ruter (oate fi defect sau calculatorul (ro(riu a fost ;01 Aeautori)at 4i ;0/ Inter)is ";01 Aot+ori)ed and. ;0/ :or!idden$. B7a ncercat s2 se intre ntr7un FsiteG anu&ite (ersoane$. ;0; Ae52sit ";0; Aot :ound$ B7a a?uns la FsiteG7ul dorit1 dar (a5ina solicitat2 nu (oate fi 52sit21 din di*erse &oti*e. /)-) Funcionarea lim1a<elor mar&up 0i&!a?ele mar"'p "&arca?ele de circulaie ale unei (a5ini &arca?e,etic+ete sunt n5lo!ate n docu&entul7surs2. Etic+etele refer2 i&a5ini a&(lasate n fi4iere se(arate1 co&unic3nd !ro#ser7ului &odul de re52sire 4i de afi4are al acestora n (a5in2. Te9tul ori5inal conine titluri1 (ara5rafe 4i o for&atare si&(l2. %entru ca un !ro#ser s2 nelea52 &odul de for&atare al acestor ele&ente de instruciuni n NTJ0. 0i&!a?ele &arDu( sunt &ult &ai si&(le dec3t li&!a?ele de (ro5ra&are1 ele descriind &odul n care infor&aiile tre!uie afi4ate "&a?uscule1 aliniere1 X$. N@(erte9tul JarDu( 0an5ua5e "NTJ0$ este li&!a?ul &arDu( al define4te for&atul docu&entului e!7ului. NTJ07ul e! 4i (er&ite1 le52turilor de +i(erte9t1 n5lo!area n e!7ul1 noile structuri e!$ sunt seturi de e!. Aceste instruciuni care indic2 !ro#ser7ului cu& s2 afi4e)e 4i s2 trate)e un docu&ent e! care (er&ite un acces controlat "(entru deconectat de la Internet$.

docu&ent. Etic+etele NTJ0 se (ot ad2u5a cu orice editor sau (rocesor de te9t. 0i&!a?ul NTJ0 se de)*olt2 4i se sc+i&!2 &(reun2 cu "te+nolo5ii sunt nu&ite '@na&ic NTJ0 "'NTJ0$ 4i interacti*it2ii ca i&(licare n &ani(ularea unor fil&e de ani&aie. 0i&!a?ul &arDu( e9tins "e9tended JarDu( 0an5ua5e ZJ0$ (ro!a!il *a aduce sc+i&!2ri se&nificati*e te+nolo5iilor (re)entarea sa. TEST !RILA Ce!. ZJ0 se(ar2 coninutul unei (a5ini de (er&it li&!a?ului s(orirea

!are din urmatoarele limbaje de tip mar3up sunt utilizate la descrierea modului in care informatia trebuie afisata intr-o pagina $eb : a) :89 (e:tended 8arku! 9anguage) b) .T89 ( .;!erTe(t 8arku! 9anguage ) c) -.T89 ( -;namic .T89)

C./.A$ :uncionarea NTJ0 %entru afi4area (a5inilor e! n orice !ro#ser este necesar2 introducerea etic+etelor NTJ0 ntr7un te9t o!i4nuit. Acest (roces se nu&e4te etic+etare "ta,,!n,$. Toate fi4ierele NTJ0 nce( 4i se sf3r4esc cu etic+etele NTJ0. Bunt &arcate8 titlurile1 (ara5rafele1 sf3r4itul r3ndurilor. 'ocu&entul NTJ0 FfinisatG re(re)int2 o (a5in27surs2 (entru orice !ro#ser. Bi&(litate 8 NTJ0 reali)ea)2 co&(ati!ilitatea (latfor&elor. Cu c3t etic+etarea NTJ0 este &ai co&(le92 4i &ai s(eciali)at21 cu at3t &ai &ult *a dura transferarea 4i afi4area docu&entului. Ja?oritatea !ro#sere7lor e! (er&it docu&entului solicitat &eninerea inte5rit2ii sale structurale1 la afi4are 4i la anali)2. As(ectul docu&entului solicitat (oate *aria de la !ro#ser la !ro#ser din (unct de *edere al fontului1 &2ri&ii fontului1 al culorii caracterelor1 dar i&(ortana relati*2 a ele&entelor este ntotdeauna (2strat2 intact2. C./.B$ :uncionarea '@na&ic NTJ0 %a5inile NTJ0 du(2 desc2rcare sunt statice. Utili)3nd 'NTJ01 aceste (a5ini (ot afi4a o ani&aie. 'NTJ0 Facionea)2G f2r2 a a*ea contact cu ser*er7ul du(2 ce (a5ina se descarc2. Re)ult2 c2 'NTJ0 (oate e9ecuta unele funcii interacti*e &ai ra(id dec3t alte te+nolo5ii1 care tre!uie "o!li5atoriu$ s2 contacte)e ser*er7ul. 'NTJ0 re(re)int2 un 5ru( de te+nolo5ii care (ot fi corelate n sco(ul &odific2rii (a5inii e!1 du(2 desc2rcarea (a5inii (e calculatorul (ro(riu. Aceste te+nolo5ii sunt8 e!7ului 4i (er&ite 'ocu&ent 6!?ect Jodel "'6J$1 Cascadin5 Bt@le B+eets "CBB$1 li&!a?e de scri(tare "orientate client$1 cu& ar fi Ra*a Bcri(t. '6J define4te fiecare o!iect 4i ele&ent al accesarea a4i &ani(ularea acestor o!iecte. :2r2 '6J1 toate ele&entele dintr7o (a5in2 sunt statice. Cascadin5 Bt@le B+eet "CBB$ sunt 4a!loane care se a(lic2 infor&aiilor de for&atare 4i stil ale ele&entelor (a5inii. CBB (er&ite i&a5inilor s2 se su(ra(un21 (er&i3nd crearea (e (a5in2 a ani&aiilor. 0i&!a?ele de scri(tare client e9ecut2 &a?oritatea acti*it2ii 'NTJ0. Aceste li&!a? accesea)2 '6J7ul 4i &ani(ulea)2 ele&entele constituente1 iar acestea lucrea)2 cu 4a!loanele CBB. C>

TEST !RILA D'namic &'per e%t Mar3up reprezinta un grup de tehnologii printre care se regasesc : a$ '6J (-ocument /b'ect 8odel) b) C33 (Cascadind 3t;le 3"eets) c) C6I (Common 6ate7a; Inter%ace)

C./.C$ :uncionarea e9tended JarDu( 0an5ua5e "ZJ0$ Te+nolo5iile ZJ0 (er&it structurare a4i reali)area unic2 a unui FsiteG e! *i)a*i de afi4area (a5inilor sale (e dis(o)iti*e diferite "co&(utere1 telefoane celulare1 (al&to(7uri$. :2r2 utili)area te+nolo5iilor ZJ0 ar fi tre!uit reali)ate trei FsiteG7uri8 (ri&ul scris cu te+nolo5ia de codare NTJ01 al doilea cu te+nolo5ia de codare cli((in5. Cu a?utorul ZJ0 (ro5ra&atorul creea)2 FsiteG7ul (al&to(7uri etc.$. ZJ07ul este folosit doar (entru a Ftrans(ortaG infor&aia i&(licat2 n FsiteG1 neocu(3ndu7se de for&a de (re)entarea acestuia1 care se re)ol*2 cu alte te+nolo5ii. Unei (a5ini scrise n ZJ0 trans&ise (e un FsiteG e! i sunt a(licate diferite desi5n7 uri1 (entru ca aceasta s2 (oat2 fi *i)uali)at2 de c2tre dis(o)iti*ele care se (ot conecta la GsiteG. Betul de instruciuni ZB0T "eZtensi!le Bt@le 0an5ua5e Transfor&ations$ a(lic2 diferite ti(uri de desi5n coninutului ZJ0 sau l (oate sc+i&!a n alte for&e1 ca ZJ07 a( (entru telefoane &o!ile1 sau NTJ0 (entru calculatoare. 0a accesarea de c2tre un dis(o)iti* a unui FsiteG construit cu ZJ0 este ne*oie ca FsiteG7ul s2 recunoasc2 ti(ul de dis(o)iti*. Acest lucru l reali)ea)2 scri(turile Co&&on Late#a@ Interface "CLI$. 'u(2 ce FsiteG7ul detectea)2 ti(ul dis(o)iti*ului1 acesta transfor&2 (a5ina ZJ0 accesat2 cu a?utorul te+nolo5iei ZB0T ntr7un for&at (ro(riu dis(o)iti*ului res(ecti* " A% (entru telefonul &o!il1 NTJ0 (entru un calculator$. e! o sin5ur2 dat21 iar a(oi acesta se for&atea)2 auto&at (entru a se (otri*i diferitelor dis(o)iti*e "calculatoare1 telefoane &o!ile1 A%1 iar al treilea scris cu te+nolo5ia e!

/).) Funcionarea hiperte:tului @!perte3t'l re(re)int2 un conce(t care st2 la !a)a 1=-0 de c2tre Ted Aelson. C. orld ide e!7ului 4i a cone9iunilor sale dintre docu&ente sau (a5ini. Acest conce(t a fost introdus la sf3r4itul anilor

Conce(tul (er&ite ca un docu&ent s2 fie studiat n ordine sec*enional21 cititorul (ut3nd s2 utili)e)e anu&ite cu*inte e*ideniate 4i s2 (ri&easc2 &ai &ulte infor&aii des(re se&nificaia res(ecti*ului cu*3nt. :olosind conce(tul +i(erte9tului1 s7a i&a5inat un siste& n care un docu&ent (oate fi le5at de alte docu&ente1 (er&i3nd cercet2torilor "doritorilor$ s2 52seasc2 &ai u4or infor&aii nrudite1 ur&2rind o le52tur2 de la un docu&ent din reea c2tre altul. 0e52turile +i(erte9t sunt n5lo!ate ntr7un docu&ent e! utili)3nd NTJ07ul. 6 astfel e! (ro(riu inter(retea)2 de le52tur2 a(are de o!icei (e ecran ca un cu*3nt su!liniat 4i uneori este redat2 ntr7o culoare diferit2 de restul te9tului1 n funcie de &odul n care !ro#ser7ul (rin !ro#ser (entru o nou2 (a5in2 aceluia4i docu&ent. I&a5inile 4i (icto5ra&ele (ot s2 acione)e ca h!perle,(t'r!. C.;.A$ :uncionarea +i(erle52turilor 0a re52sirea unei (a5ini (arte a (a5inii. 6 le52tur2 relati*2 este utili)at2 (entru a iniia o cerere (rin calculatorul (ro(riu n sco(ul re52sirii unei (a5ini e! aflat2 (e acela4i ser*er e!. %ro5ra&atorii e! folosesc le52turile de ti( relati* (entru tri&iterile la (a5inile (e care le au n ad&inistrare "u4urea)2 &unca n ca)ul n care (a5inile 4i sc+i&!2 locaiile (e ser*er$. 6 +i(erle52tur2 care conduce la un ser*er e! co&(let diferit folose4te o le52tur2 a!solut2. 'eoarece aceste le52turi (ot s2 nu fie n ad&inistrarea (ro5ra&atorului care a creat (a5ina1 e9ist2 (osi!ilitatea ca ele s2 fie Fle52turi &oarteG "(a5in2 &utat2 de (e ser*er$. TEST !RILA In cazul hiperlegaturilor e%ista legaturi : a) relative , !entru regasirea unei !agini Web a%lata !e acelasi server Web b) absolute , !entru regasirea unei !agini Web a%lata !e un server Web com!let di%erit c) relative, !entru regasirea unei !agini Web a%lata !e un server Web com!let di%erit e!1 (entru (ri&a dat21 nce(e +i(erle5area de la ser*er. 0e52turile din interiorul (a5inii (ot de(lasa !eneficiarul ra(id dintr7o (arte ntr7alt2 codurile NTJ0. 0a (lasarea cursorului (e acel te9t 4i e9ecutarea unui clic1 se iniia)2 o cerere e!1 sau care s2 caute ntr7un alt (unct s(ecific din cadrul

/)/) Funcionarea imaginilor mapate i formularelor interactive C=

I&a5inile &a(ate "!ma,e map $ 4i for&ularele interacti*e "!nteract!1e form $ re(re)int2 dou2 din cele &ai folositoare utili)2ri ale NTJ07ului. I&a5inile &a(ate sunt i&a5ini statice care au fost transfor&ate n i&a5ini care se (ot accesa (rintr7un FclicG 4i care au incluse 4i co&(onente care se (ot accesa indi*idual. :or&ularele interacti*e sunt (a5ini !a)ate (entru NTJ01 care sunt co&(letate (entru furni)area de infor&aii cu8 nu&ele1 adresa e7&ail etc. I&a5inile &a(ate 4i for&ularele interacti*e sunt create utili)3nd Co&&on Late#a@ Interface "CLI$1 care este (rotocolul cu a?utorul c2ruia ser*erul a(licaii. TEST !RILA Imaginile mapate (image maps) si fornularele interactive (interactive forms) sunt create utilizand : a) C6I (Common 6ate7a; Inter%ace) b) -/8 (-ocument /b'ect 8odel) c) C33 (Cascadind 3t;le 3"eets) e! (oate co&unica cu alte

C.C.A$ :uncionarea i&a5inilor 'ac2 (e o +art2 "un fi4ier dedicat$ se e9ecut2 un clic (e un ora4 oarecare1 de coordonate x ] /C1 4 ] .C1 n codul NTJ0 !ro#ser7ul recunoa4te atri!utul etic+etei de i&a5ine a IBJA%. Clicul &ouse7ului acti*ea)2 !ro#ser7ul 4i acesta trans&ite coordonatele x 4i 4 c2tre ser*er1 adresa fi4ierului care conine +arta este1 de ase&enea1 trans&is2 ser*er7ului. Ber*er7ul trans&ite coordonatele 4i fi4ierul cu +arta unei a(licaii CLI. A(licaia CLI su(ra(une coordonatele (este UR07ul solicitat de !eneficiar (rin FclicG7ul (e acea (arte a +2rii. UR07ul este trans&is ser*er7ului1 iar acesta trans&ite !eneficiarului (a5ina. 'ocu&entul e! este oferit "dac2 este 52)duit (e acela4i ser*er$ sau !ro#ser7ului client i se trans&ite noul UR0. Bro#ser7ul client fie afi4ea)2 (a5ina returnat21 fie "(e !a)a UR07ului returnat$ tri&ite o cerere (entru (a5ina ser*er7ului cores(un)2tor. C.C.B$ :uncionarea for&ularelor interacti*e 'u(2 co&(letarea for&ularului interacti*1 utili)atorul e9ecut2 un FclicG (e !utonul de introducere a datelor. Infor&aiile introduse 4i cererea efecti*2 "solicitarea$ sunt trans&ise ser*er7ului. 0a rece(ionarea unui for&ular de date1 ser*er7ul acti*ea)2 o a(licaie CLI1 un (ro5ra& sau un scri(t "&odul de (ro5ra&$ care interacionea)2 cu un ser*er acti*it2i1 infor&aiile sunt trans&ise unui for&ular -0 e!; ca ur&are a acestor e! ":or&ularul se (oate ad2u5a unei

!a)e de date sau (oate fi co&(arat cu o list2 (arolat2 a utili)atorilor acce(tai1 (rintre alte sarcini$. Re)ultatul (ro5ra&ului &er5e fie la o !a)2 de date1 fie ntr7un docu&ent NTJ0 "cu&ulati*$1 fie n a&3ndou2.

/)C) Funcionarea serverelor,ga8d pe 0e1 FBiteG7urile e! furni)ea)2 (a5ini folosind un calculator 5a)d2 4i soft#are s(eciali)at care (oate fi rulat (e acest calculator. Calculatorul75a)d2 co&and2 (rotocoalele de co&unicaii1 (oate stoca (a5inile 4i soft#are7ul cores(un)2tor (entru a crea un site e!. Boft#are7ul ser*er7ului este re)ident (e calculatorul75a)d2 4i are sco(ul furni)2rii (a5inilor1 acion3nd la cererea trans&is2 de soft#are7ul !ro#ser7ului client. E9ist2 diferite cate5orii de soft#are ser*er "ser*ere (entru !a)e de date sau ser*ere de reea$ care e9ecut2 di*erse ti(uri de ser*icii (entru di*erse ti(uri de clieni. Be (oate s(une c2 un ser*er e! este un ser*er NTJ01 a*3nd funcia de a trans&ite infor&aii soft#are7ului client "!ro#ser$1 utili)3nd N@(erte9t Transfer %rotocol "NTJ0$. Bro#ser7ul client cere ca ser*er7ul s27i returne)e un docu&ent NTJ0. Ber*er7ul trans&ite r2s(unsul c2tre !ro#ser co&(us din infor&aiile solicitate "fi4ierul NTJ0$ 4i e!1 cu& ar fi 8 cererile de a rula cererea !ro#ser7ului client "(artea de nce(ut a r2s(unsului$. E9ist2 4i alte acti*it2i (e care le efectuea)2 un ser*er scri(turi CLI ale a(licaiilor CLI. Aceste scri(turi rulea)2 &ini(ro5ra&e e9terne ca o c2utare ntr7o !a)2 de date sau (rocesarea interacti*2 a for&ularelor. Boft#are7ul Ber*er7ului include fi4iere de confi5urare 4i utili)are (entru ad&inistrarea FsiteG7ului. INTRE"ARE # RASPUNS ' scri ti functionar a s rv r #lor d ) / -.

C.-.A$ :uncionarea i&a5inilor &a(ate -1

Boft#are7ul client "!ro#ser7ul$ e&ite cererea referitoare la anu&ite infor&aii calculatorului75a)d2 "ser*er7ul e!$ care (relucrea)2 cererea. e! 52se4te fi4ierul1 i ata4ea)2 un titlu 4i l ser*er7ul e! *a Cererea include 4i for&atul fi4ierului (e care !ro#ser7ul l acce(t2. 'e e9e&(lu1 dac2 !ro#ser7ul solicit2 un fi4ier NTJ01 ser*er7ul trans&ite !ro#ser7ului. 'ac2 !ro#ser7ul a solicitat anu&ite infor&aii dintr7o !a)2 de date1 c2utarea n !a)a de date. %ro5ra&ul CLI (reia re)ultatul c2ut2rii 4i7l returnea)2 ser*er7ului ata4ea)2 un header "antet$ 4i7l trans&ite &ai de(arte !ro#ser7ului. /)2) Funcionarea DsiteE,urilor 0e1 cu 1a8ele de date 6 a(licaie deose!ite. <n 5eneral1 (a5ina calculatorul75a)d2. Un e9e&(lu este (o(ularul FsiteG ^a+oo "###.@a+oo.co&$1 care este o *ast2 !a)2 de date care (oate fi cercetat2 (e !a)a unor cu*inte7c+eie. Cu*intele7c+eie re(re)int2 su!iectul (ro!le&ei care se cercetea)2; e9ecut3nd un clic (e !utonul searc+1 se trans&ite o cerere de la !ro#ser c2tre ser*er7ul cu*intele7c+eie. 0e5area unui FsiteG lea52 FsiteG7urile e! la o !a)2 de date este o aciune relati* si&(l21 F(unteaG care e! care conine un for&ular n care e! de !a)ele de date este Co&&on Late#a@ Interface "CLI$. e! trans&ite infor&aiile unui scri(t CLI care e!1 iar acesta *a furni)a o list2 cu toate FsiteG7urile e! care conin e! de*ine titlul (entru a(licaiile !a)elor de date1 (er&i3nd ale5erea criteriilor de c2utare (entru c2ut2ri co&(le9e ntr7o !a)2 de date1 re)ident2 (e e! foarte solicitat2 este (osi!ilitatea de a le5a FsiteG7ul cu o !a)2 de date1 e! (ot c2uta infor&aii n aceste !a)e de date dis(un3nd de facilit2i n ideea c2 na*i5atorii e!; acesta i lansa aceast2 cerere (rintr7o sec*en2 de (ro5ra& "scri(t$ CLI c2tre a(licaia care reali)ea)2

6rice client al !a)ei de date *i)uali)ea)2 o (a5in2 se introduc ter&enii c2ut2rii. Ber*er7ul efectuea)2 c2utarea n !a)a de date.

Acest &od de lucru (resu(une &ult2 &ani(ulare a cererilor 4i datelor1 dar n &od o!i4nuit1 c+iar dac2 !a)a de date este foarte &are1 r2s(unsul este foarte ra(id. ' scri ti functionar a 0 sit 1 #urilor / - in r lati cu -a$ l d dat . INTRE"ARE # RASPUNS

-2

C.>.A$ 0ucrul efecti* al

e!7ului cu !a)ele de date e! care include un c3&( de

C2utarea ntr7o !a)2 de date de!utea)2 (e o (a5in2 (ro5ra& CLI.

for&ulare n care sunt co&(letai ter&enii c2ut2rii 4i codurile NTJ0 n sco(ul e9ecut2rii unui Bro#ser7ul trans&ite (rin inter&ediul scri(tului CLI toate datele ser*er7ului e!1 ntr7

un 4ir de intero5are. irul de intero5are conine8 nu&ele scri(tului CLI "n directorul cgi,1in$1 ter&enii de c2utare "ntr7un su!director dedicat$ se(arai (rin se&ne de ntre!are sau (rin !are nclinate$. 0a rece(ionarea de c2tre ser*er7ul e! a UR07ului cu ter&enii c2ut2rii inclu4i1 ser*er7 e!. ul res(ecti* trans&ite infor&aiile1 (rin (ro5ra&ul CLI1 c2tre !a)a de date. Toate (ro5ra&ele "scri(turile$ CLI sunt stocate ntr7un director unic (e ser*er7ul :unciunile s(eciali)ate ale !a)ei de date 52sesc nre5istr2rile,nre5istrarea care se (otri*esc,(otri*e4te criteriilor de c2utare. <nre5istrarea din !a)a de date (oate conine te9t 4i date nu&erice1 sau referiri la ele&ente 5rafice sau ale alte ti(uri de date. Ba)a de date returnea)2 datele ser*er7ului (a5ini NTJ0. <n continuare1 ser*er7ul (a5in2 NTJ0. e!1 (rin (ro5ra&ul CLI1 su! for&a unei e! trans&ite (a5ina na(oi !ro#ser7ului client tot ca o

-/

C) I 'T$%BE TE"E F!3I %ITEG +"E I TE$ ET%"%I %e Internet este dis(oni!il2 o cantitate uria42 de infor&aii1 dar (ro!le&a de !a)2 este (osi!ilitatea de acces. Boluia este folosirea unor instru&ente s(ecifice Internetului. %entru &a?oritatea utili)atorilor de Internet1 aceasta se Fli&itea)2G la continuare. Telnet7ul1 una dintre cel &ai *ec+i te+nolo5ii ale Internet7ului nc2 utili)at2 (e scar2 lar52. Telnet7ul (er&ite (reluarea resurselor unui calculator aflat la distan2 de la (ro(riul calculator. Una dintre cele &ai folosite facilit2i ale Internet7ului este desc2rcarea fi4ierelor (e calculatorul (ro(riu. <n 5eneral1 trans&iterea fi4ierelor n Internet se reali)ea)2 cu (rotocolul :ile Transfer %rotocol ":T%$. :T% include 4i funciunea de co&(resare 4i deco&(resare a fi4ierelor1 foarte i&(ortant2 n conte9tul scurt2rii ti&(ului de desc2rcare (e calculatorul (ro(riu. Jotoarele de c2ut2ri1 o alt2 facilitate a Internetului1 caut2 n ntre5 Internetul "nu nu&ai n (a5inile e!1 ci 4i n alte site7uri1 ca 5ru(urile de discuii$. A5enii de (e Internet sunt (ro5ra&e care (ot licita n locul fiec2ruia dintre noi (e Internet "f2r2 (artici(area efecti*2$1 (ot afla ulti&ele 4tiri din di*erse do&enii1 (ot nde(lini di*erse sarcini n &eninerea unui site e!. <n acest &o&ent siste&ele de calcul sunt (roiectate (entru a (er&ite a5enilor s2 interacione)e ntre ei n &od coo(erati*. Te+nolo5iile care (ot s2 transfor&e Internetul decisi*8 li&!a?ele Ra*a1 Ra*a Bcri(t 4i Acti*e Z. Aceste co&(onente tratea)2 Internetul ca o e9tensie a calculatorului (ro(riu. Ca1a este un li&!a?. de)*oltat de Bun Jicros@ste&s1 care (er&ite rularea a(licaiei (e orice siste& de o(erare dis(oni!il. %ro5ra&ele Ra*a rulea)2 (e !ro#ser7ul de -row er care s2 su(orte acest li&!a?1 cu& este Internet E9(lorer. 0i&!a?ul Ca1a Scr!pt nu este nrudit cu Ra*a; se utili)ea)2 (entru a crea for&ulare interacti*e (entru na*i5aie (e Internet 4i (entru alte acti*it2i si&ilare. -; e!. un Acti*e Z transfer2 controalele sale (e calculatorul (ro(riu1 deci este necesar ord ide e!1 dar n afara acestui instru&ente &ai e9ist2 destule instru&ente asu(ra c2rora *o& insista n

Bcri(turile Common Batewa2 +nterface "CLI$ (ar una din cele &ai !anale te+nolo5ii ale Internetului1 dar folosirea ei creea)2 interacti*itatea (e care cod care accesea)2 ser*erele de infor&aii "ser*erele aceste infor&aii solicitanilor. C)() Funcionarea Telnet,ului Utili)area resurselor unui calculator aflat la distan2 de la calculatorul (ro(riu "(rin calculatorul (ro(riu$ se face utili)3nd resursa +nternet6)elnet . Telnet7ul are la !a)2 un &odel client,ser*er1 adic2 (e calculatorul (ro(riu se "clientul$ rulea)2 un Boft#are dedicat (entru a utili)a resursele unui calculator ser*er aflat la distan2 "calculator75a)d2$. Calculatorul75a)d2 acce(t2 &ai &uli clieni (entru a folosi resursele sale n acela4i ti&(. E*ident1 (entru a utili)a Telnet7ul 4i resursele calculatorului75a)d2 tre!uie cunoscut2 adresa Internet a acestuia. %entru a folosi resursele unui calculator75a)d2 este necesar2 conectarea la acesta cu nu&ele de ,'e t "oas(ete$. Identificarea efecti*2 se face (rintr7un nu&e de utili)ator 4i o (arol2. %ot fi &ai &ulte calculatoare75a)d21 fiecare !a)at (e alt siste& de o(erare. %entru a si&(lifica accesul1 &a?oritatea calculatoarelor75a)d2 utili)ea)2 un siste& de &eniuri care folosesc e&ularea ter&inalului "term!nal em'lat!on$. E&ularea ter&inalului (er&ite folosirea %C (ro(riu (entru a calculatorul75a)d2. 'iferite calculatoare75a)d2 necesit2 diferite ti(uri de e&ulatoare1 totu4i ti(ul cel &ai o!i4nuit de e&ulator este MT7100. 'ac2 se utili)ea)2 un cont s+ell Internet n locul unei cone9iuni B0I%,%%%1 se o!ine calitatea de client Telnet (rin tastarea cu*3ntului )elnet1 ur&at de adresa Internet a calculatorului care se dore4te accesat. -.1.A1$ Utili)area Telnetului necesit2 cunoa4terea adresei Internet a calculatorului75a)d2 ce se dore4te accesat. 0a conectarea calculatorului75a)d21 acesta Fne5ocia)2G cu calculatorul (ro(riu , client cu& *or co&unica. <n cadrul acestei co&unic2ri se decide ce ti( de e&ulare a ter&inalului se *a utili)a. E&ularea ter&inalului deter&in2 &odul n care tastatura calculatorului (ro(riu *a trans&ite infor&aiile la calculator de la distan2 4i cu& *or fi afi4ate infor&aiile (e ecranul calculatorului (ro(riu. MT 100 este cel &ai o!i4nuit ti( de e&ulare a ter&inalului. -C e&ula ti(ul de tastatur2 4i de siste& de o(erare de care dis(une e!. CLI este calea standard (rin e!7ul interacionea)2 cu resursele e9terne "!a)ele de date$. CLI (er&ite s2 se scrie un e!$ (e Internet 4i a(oi s2 trans&it2

-.1.A2$ %rotocolul Telnet (resu(une c2 la a&!ele ca(ete ale cone9iunii clientul 4i ser*erul sunt ter&inale *irtuale ale reelei Aet#orD Mirtual Ter&inal "AMT$. :iecare AMT dis(une de o Fi&(ri&ant2G *irtual2 4i de o Ftastatur2G *irtual2. Tastaturile trans&it date de la un AMT la altul. Bu! (rotocolul Telnet1 tastatura calculatorului (ro(riu de*ine o tastatur2 AMT1 iar i&(ri&anta *irtual2 are funciunile de a rece(iona 4i de a afi4a datele (e ecranul calculatorului. Te9tul tastat ntr7o sesiune Telnet se acu&ulea)2 ntr7un -'ffer (e calculatorul (ro(riu 4i (oate fi trans&is (rin a(2sarea tastei <nter1 (rin Internet. <&(reun2 cu datele sunt trans&ise adresa I% a calculatorului75a)d2 "(entru trans&isia (ac+etului la adresa dorit2$ 4i adresa I% a calculatorului (ro(riu "(entru a (utea fi (ri&it un r2s(uns$. %ac+etului i se &ai adau52 4i alte co&en)i s(ecifice Telnet (entru a reali)a le52turi ntre dou2 AMT7uri "e9. co&anda Telnet Lo A+ead7LA$. La)da Telnet rece(ionea)2 datele1 le (rocesea)2 4i le returnea)2 c2tre ecranul solicitantului "Fi&(ri&ant2G (ro(rie AMT$ re)ultatele co&en)ilor sau ale datelor. -.1.A/$ 'eoarece (ac+etele trec n a&!ele sensuri "ntre clientcalculator (ro(riu 4i ser*er calculator 5a)d2$ (rin &ulte rutere1 (oate e9ista o nt3r)iere ntre &o&entul trans&iterii co&en)ii 4i &o&entul n care sunt *i)uali)ate re)ultatele (e ecranul calculatorului (ro(riu. INTRE"ARE 2 RASPUNS Protocolul T ln t %utili$ar a r surs lor unui calculator aflat la distanta d la calculatorul )ro)riu& car ar la -a$a (od lul cli nt 3 s rv r folos st r t aua N t4or5 Virtual T r(inal %NVT& In ac asta con,unctura d c ti) d t r(inal dis)un cli ntul si s rv rul .

C)*) 6escrcare fiierelor utili8nd File Transfer Protocol ;FT&9 Transferul fi4ierelor dintr7un calculator din Internet "ser*er$ (e calculatorul (ro(riu "client$ se (oate (re)enta su! &ai &ulte for&e1 ca 8 (ro5ra&e rula!ile (e calculator1 ele&ente 5rafice care se (ot *i)uali)a1 sunete 4i &u)ic2 care se (ot asculta1 fi4iere7te9t care se (ot citi. :T% se (oate folosi 4i (entru a trans&ite n reea fi4iere din calculatorul (ro(riu. :T% funcionea)2 du(2 &odelul client,ser*er1 (e calculatorul (ro(riu se rulea)2 un soft#are client :T% (entru conectarea la un ser*er :T% de (e Internet. %e ser*er7ul :T%1

--

(ro5ra&ul daemon =)P (er&ite transferarea fi4ierelor de (e calculatorul (ro(riu (e un alt calculator din Internet. %entru transferarea fi4ierelor din e! 4i din Internet (oate fi folosit 4i (rotocolul +tt( al #e!7ului1 dar cu o eficien2 &ult &ai &ic2 dec3t (rotocolul :T%8 Una din (ro!le&ele transfer2rii fi4ierelor din Internet este ti&(ul de transfer foarte &are "c+iar la *ite)a de C- D!(s$. Calea de accelerare a transferului fi4ierelor 4i de econo&isire a s(aiului (e ser*erul :T% este co&(resarea fi4ierelor. <n funcie de ti(ul fi4ierului1 acestea sunt de o!icei co&(resate de la 10_ (3n2 la C0_. 'u(2 transferarea fi4ierului este necesar2 rularea (e (ro(riul calculator a unui soft#are de deco&(resare1 din aceea4i cate5orie 4i *ersiune cu cel care a reali)at co&(resarea. -.2.A$ 'esf24urarea unei sesiuni de :ile Transfer %rotocol ":T%$ -.2.A1$ :T%7ul funcionea)2 du(2 un &odel client,ser*er. 6 sesiune :T% const2 n8 rularea soft#are7ului client :T%1 FcontactareaG ser*er7ului :T% de (e care se dore4te desc2rcarea fi4ierelor. Boft#are7ul :T% client se (oate o!ine din diferite site7uri din Internet "e9.8 ###.)dnet.co&$. E9ist2 i&(le&entat2 o linie de co&and2 :T% 4i n siste&ele de o(erare este &ai dificil de utili)at dec3t soft#are7ul client :T%. -.2.A2$ 6aemonul FT& rulea)2 (e ser*er7ul :T%. 0a contactarea ser*erului de c2tre un client :T%1 ser*erul solicit2 un cont,nu&e utili)ator 4i o (arol2. E9ist2 4i situaii n care site7ul :T% (er&ite transfer de fi4iere f2r2 aceste *erific2ri de identificare "este *or!a de site7urile :T% anoni&e$. E9ist2 4i clieni :T% care sunt conectai auto&at la ser*er7ul :T%. 0a conectare cu ser*er7ul :T%1 o cone9iune nu&it2 legtur de comand "command l!ne$ este desc+is2 ntre calculatorul (ro(riu 4i ser*er. %rin aceast2 le52tur2 se trans&it co&en)i ser*er7ului de la calculatorul (ro(riu1 (recu& 4i &esa?e 4i alte infor&aii de la ser*er c2tre calculatorul (ro(riu. Trecerea dela un director la altul (e ser*er7ul :T%1 utili)3nd calculatorul (ro(riu1 se face n succesiunea8 soft#are7ul client trans&ite o instruciune dae&on7ului :T% "(rin le52tur2 de co&and2$1 dae&on7ul :T% "de (e ser*er$ trece de la un director la altul1 4i a(oi trans&ite na(oi soft#are7ului client lista directoarelor "(rin le52tura de co&and2$. 'esi5ur1 4i solicitarea de a transfera un fi4ier este trans&is2 ser*er7ului tot (rin le52tura de co&and2. -.2.A/$ 0a e&iterea unei co&en)i (entru transferarea unui fi4ier1 se desc+ide o a doua le52tur2 "data connect!on*data l!n"$. Aceast2 le52tur2 (oate fi desc+is2 fie n &odul ABCII1 fie n -> indo#s1 dar

&odul !inar. Jodul ABCII se utili)ea)2 (entru trans&iterea fi4ierelor7te9t "&odific2 unele ele&ente ale fi4ierului sf3r4itul de r3nd sau de (ara5raf$1 iar &odul !inar este folosit (entru trans&iterea fi4ierelor !inare 4i nu &odific2 nici un ele&ent al fi4ierului. 'u(2 transferarea fi4ierului solicitat (e calculatorul (ro(riu (rin cone9iunea de date aceasta se nc+ide auto&at. 0e52tura de co&and2 r2&3ne desc+is21 ea (er&i3nd trecerea la alt director1 ca *i)uali)are. 'u(2 ter&inarea sesiunii se nc+ide 4i le52tura de co&and21 ceea ce re(re)int2 deconectarea de la ser*er7ul :T%. INTRE"ARE # RASPUNS 6il Transf r Protocol %6PT& utili$ a$a )rogra(ul da (on 6TP ) ntru transf rar a fisi r lor in a(- l s nsuri intr s rv r si cli nt. ' o-ic i7 la contactar a s rv r#ului d catr un cli nt 6TP7 s rv r#ul solicita un cont 3 nu( utili$ator si o )arola. E8ista si situatii in car 0 sit 1#ul 6TP ) r(it transf rul d fisi r fara ac st v rificari d id ntificar . 7 d scri til .

-.2.B$ Co&(resia fi4ierelor -.2.B1$ %ro5ra&ele de co&(resie utili)ea)2 al5orit&i s(ecifici (entru reducerea &2surii fi4ierelor. <ntr7o (ri&2 eta(2 a (rocesului de co&(actare1 al5orit&ul e9a&inea)2 fi4ierul deco&(resat1 c2ut3nd &odele de date care se re(et2. 0a identificarea de c2tre al5orti& a &odelelor de date care se re(et21 el le nlocuie4te cu si&!oluri "to"en $ &ai &ici. 'ac2 acela4i &odel se re(et2 de &ulte ori1 el este nlocuit cu si&!olul res(ecti*1 ceea ce 5enerea)2 un fi4ier cu di&ensiuni &ai &ici fi4ierul co&(resat. :i4ierului co&(resat i se adau52 4i un antet "header$ cu infor&aii des(re fi4ier8 nu&ele1 &2ri&ea1 &etoda de co&(resare util)at2. Aceste infor&aii se folosesc la reconstituirea fi4ierului c3nd acesta este deco&(resat. C.2.B2$ Unele soft#are7uri de co&(ri&are "co&(resare$1 ca %PUI%1 (er&it ar+i*area fi4ierelor co&!in3nd &ai &ulte fi4iere co&(resate. C.2.B/$ %entru a utili)a un fi4ier co&(actat este ne*oie de un soft#are dedicat (entru deco&(resarea acestuia. Boft#are7ul de deco&(resare e9a&inea)2 antetul fi4ierului 4i si&!olurile incluse. :olosind un al5orit& de deco&(resare si&ilar cu cel de co&(resare1 este reconstituit fi4ierul ori5inal care (oate fi utili)at a(oi (e calculatorul (ro(riu. Jodul de co&(resaare se (oate identifica du(2 e9tensia fi4ierului co&(resat. Bu! JB7'6B 8

.ar<H .8ipH .8ooH .l8h


-.

Bu! JacIntos+ I Bu! UAIZ 8

.seaH .1inH .hJ: .g8H .8

C)-)

Cutarea pe Internet Cu toate c2 n Internet e9ist2 foarte &ulte infor&aii n&a5a)inate1 52sirea (unctual2 a

acestora este dificil21 deoarece nu e9ist2 o !un2 or5ani)are. <n condiiile n care reor5ani)area Internetului este foarte dificil21 s7a recurs la re)ol*area (ro!le&ei re52sirii infor&aiilor cu alte &etode8 utili)area inde9urilor 4i a &otoarelor de c2utare. Inde9urile "!nde3e $ re(re)int2 o cale structurat2 de 52sire a infor&aiilor. Inde9urile (er&it e9(loatarea "c2utarea$ infor&aiilor (e cate5orii1 cu& ar fi 8 art21 calculatoare1 s(ort1 X <ntr7un !ro#ser infor&atiilor$. C3nd se a?un5e la su!cate5oria dorit21 se (re)int2 o list2 a docu&entelor rele*ante1 iar a(oi se (oate accesa docu&entul dorit. E9ist2 &ai &ulte inde9uri dis(oni!ile (e Internet "^a+oo1 Loo5le1 Alta Mista1 X$. 6 alt2 cale de 52sire a infor&aiilor este utili)area &otoarelor de c2utare " earch en,!ner$. Jotoarele de c2utare sunt !a)e de date &asi*e care aco(er2 )one lar5i ale Internet7ului. Jotoarele de c2utare nu (re)int2 infor&aiile su! for&2 ierar+ic21 dar se (oate c2uta n ele utili)3nd cu*intele c+eie (entru orice infor&aie dorit2. Jotoarele de c2utare sunt co&(use din trei co&(onente8 un &odul " p!der$ care adun2 infor&aiile din Internet1 o !a)2 de date care conine infor&aiile adunate de s(ider1 un instru&ent de c2utare cu care !eneficiarii "utili)atorii$ caut2 n !a)a de date. Jotoarele de c2utare sunt actuali)ate continuu cu noile infor&aii 4i conin "n !a)a de date$ cantit2i uria4e de infor&aii. Jotoarele de c2utare e9tra5 4i listea)2 infor&aiile n &od diferit1 unele cu fiecare cu*3nt din docu&ent1 altele nu&ai C0,100 de cu*inte7c+eie din fiecare docu&ent; de ase&enea1 unele listea)2 &2ri&ea docu&entului1 altele titlul 4i,sau UR07ul. E9istena foarte &ultor inde9uri 4i &otoare de c2utare (e Internet face ca ti&(ul afectat unei c2ut2ri 4i 52siri de infor&aii (unctuale s2 fie &are. 'in acest &oti* a fost de)*oltat un ti( de soft#are nu&it &eta7c2utare "meta/ earch$. Utili)3nd acest soft#are1 se tastea)2 o c2utare (e calculatorul (ro(riu1 &eta7searc+ e9(edia)2 cerina &ai &ultor &otoare de c2utare 4i inde9uri de (e Internet si&ultan1 Fco&(ilea)2G re)ultatele 4i a(oi le aduce (e calculatorul (ro(riu. %entru a *i)uali)a orice site -= e! se selectea)2 o cate5orie1 care conine &ai &ulte su!cate5orii. <n funcie de &2ri&ea inde9ului1 (ot e9ista &ulte straturi de su!cate5orii "or5ani)area ierar+i)ata a

care re)ult2 din re52sire1 se accesea)2 le52tura acestuia ca ntr7un &otor de c2utare sau ntr7un inde9.

INTRE"ARE # RASPUNS Motoar l d cautar sunt -a$ d dat (asiv car aco) ra $on largi al Int rn t#ului l au in alcatuir tr i co()on nt . Una dintr l st -a$a d dat )ro)riu#$isa7 )r ci$atil si d finitiil succint ) c l lalt doua.

-./.A$ :uncionarea &otoarelor de c2utare -./.A1$ :iecare &otor de c2utare utili)ea)2 un p!der "(2ian?en$ cu setul de re5uli s(ecifice care se refer2 la &odul de adunare a docu&entelor. Jodul de adunare a docu&entelor se !a)ea)a (e al5orit&i diferii 8 se anali)ea)2 fiecare le52tur2 de (e fiecare (a5in2 iniial2 4i a(oi se e9a&inea)2 fiecare le52tur2 de (e (a5ina res(ecti*2; se i5nor2 le52turile care conduc la fi4iere 5rafice1 la fi4ierele de sunet 4i la fi4ierele de ani&aie; se i5nor2 le52turile la anu&ite resurse Internet "5ru(urile de discuii$; se caut2 cu (rioritate cele &ai (o(ulare (a5ini iniiale.

-./.A2$ 'u(2 desco(erirea de c2tre s(ider a docu&entelor 4i UR07urilor1 a5enii soft#are accesea)2 UR07urile 4i docu&entele 4i a(oi trans&it infor&aii des(re acestea soft#are7ului de inde9are. -./.A/$ 'u(2 rece(ionarea de c2tre soft#are7ul de inde9are a docu&entelor 4i UR07urilor1 soft#are7ul res(ecti* e9tra5e infor&aii din docu&ente 4i le inde9ea)2 ntr7o !a)2 de date. :iecare &otor de c2utare e9tra5e 4i inde9ea)2 ti(uri diferite de infor&aii din fiecare docu&ent1 ca8 fiecare cu*3nt din fiecare docu&ent1 100 de cu*inte7c+eie1 &2ri&ea docu&entului 4i nu&2rul de cu*inte1 titlul1 ca(itolele 4i su!ca(itolele. Ti(ul inde9ului reali)at deter&in2 ce fel de c2utare tre!uie f2cut2 cu &otorul de c2utare 4i cu& *a fi afi4at2 infor&aii. >0

Unele &otoare de c2utare (ot face c2utarea at3t du(2 cu*intele7c+eie1 dar 4i du(2 dat2 sau alte criterii oferite de &otorul de c2utare. Ba)a de date (oate fi cercetat2 utili)3nd cu*3ntul,cu*intele7c+eie care a fost fi9at,au fost fi9ate. Re)ultatele sunt returnate n (a5ini NTJ0. :iecare &otor de c2utare returnea)2 re)ultatele ntr7un &od diferit 8 arat2 c3t de rele*ant este docu&entul (entru cercetarea solicitat2; arat2 UR07ul; arat2 titlul docu&entului 4i UR07ul.

'ac2 se e9ecut2 un FclicG (e le52tura unui docu&ent care interesea)21 se a?un5e direct la acel docu&ent. -./.B$ Software7ul de &eta7c2utare Boft#are7ul de &eta7c2utare este re)ident (e %C7ul (ro(riu1 (er&i3nd re)ol*area unei cereri d c2utare cu a?utorul &ai &ultor &otoare de c2utare si&ultan1 c3t 4i *i)uali)area 4i anali)a re)ultatelor. C2utarea se face cu a?utorul unor cu*inte7c+eie nscrise ntr7un c3&( (us la dis(o)iie de c2tre acest soft#are. -./.B1$ Boft#are7ul de &eta7c2uare tri&ite ter&enii de c2utare si&ultan la &ai &uli a5eni1 n funcie de *ite)a acce(tat2 de cone9iunea (ro(rie "de o!icei ; K . a5eni1 dar (ot fi folosii (3n2 la /2 a5eni$. :iecare a5ent contactea)2 unul sau &ai &ulte &otoare de c2utare sau inde9uri "^a+oo1 Loo5le1 Alta Mista1 0@cos1 E9cite1 X$. A5enii cunosc8 &odul de funcionare al fiec2rui &otor sau a &odurilor de inde9are oferite "de e9e&(lu dac2 un &otor (er&ite c2ut2ri !ooleene1 folosind *aria!il AA' 4i,sau 6R$; sinta9a s(ecific2 fiec2rui &otor de c2utare "a5enii (un ter&eni de c2utare cu*intele7c+eie n for&a solicitat2 de sinta9a fiec2rui &otor de c2utare1 f2r2 a co&(leta solicitantul for&ularul s(ecific de c2utare oferitstandard de &otor fiec2rui solicitant o!i4nuit$. -./.B2$ Jotoarele de c2utare ra(ortea)2 re)ultatele c2ut2rii fiec2rui a5ent. Re)ultatele includ UR07ul fiec2rui FsiteG care se (otri*e4te cu ter&enii c2utai1 un su&ar al infor&aiilor coninute de FsiteG7ul res(ecti*1 c3t 4i data .la care FsiteG7ul a fost actuali)at. A5entul trans&ite soft#are7ului de &eta7c2utare re)ultatele o!inute. Boft#are7ul de &eta7c2utare (reia toate re)ultatele de la toate &otoarele de c2utare 4i le e9a&inea)2 (entru a nl2tura re)ultatele identice "aceste &ulti(lic2ri de re)ultate sunt 4terse$.

>1

Bortea)2 re)ultatele o!inute du(2 (ro!a!ilitatea de a conine infor&aiile solicitate "anali)3nd ter&enii (reci)ai iniial$ 4i afi4ea)2 acest re)ultat final. Beneficiarul solicit2ri (arcur5e lista afi4at2 4i (oate solicita orice (a5in2 e9istent2 n list2 (rintr7u du!lu FclicG. <n acest &od se accesea)2 FsiteG7ul res(ecti* care (oate fi consultat n detaliu.

C).) Funcionarea agenilor 'atorit2 resurselor *aste ale Internetului na*i5area (rin el este destul de dificil2; (entru a si&(lifica accesarea resurselor Internetului1 se (oate utili)a un soft#are s(ecial1 nu&it ageni "a5ents$. A5enii sunt (ro5ra&e care e9ecut2 co&en)ile (ro(use n &od auto&at. Aceste (ro5ra&e (ot rula (e Internet sau (e calculatoare "%C$ indi*iduale. A5enii (ot &onitori)a auto&at traficul Internetului 4i (ot ra(orta des(re &odul de utili)are al acestuia1 (ot e9ecuta sarcini i&(ortante de ntreinere a e!7ului 4i &ulte altele. A5enii au de*enit at3t de co&(lec4i1 nc3t siste&ele de calcul 4i siste&ele de o(erare au fost co&(letate (entru a le (er&ite s2 interacione)e ntre ei (entru a e9ecuta sarcinile n coo(erare. %e Internet a5enii sunt nu&ii n &od o!i4nuit Fs(ider7iG sau ro!oi. Cei utili)ai (entru c2utarea auto&at2 creea)2 inde9uri des(re a(roa(e fiecare resurs2 din e! 4i (er&it a(oi folosirea acestor inde9uri "inde92ri$ (entru a 52si anu&ite infor&aii &ai ra(id. Aceste (ro5ra&e "a5eni$ sunt in*i)i!ile (entru utili)ator1 ele sunt lansate auto&at 4i e9ecut2 cerina solicitat2. E9ist2 &ai &ulte li&!a?e care (ot fi folosite (entru a scrie (ro5ra&e7 a5ent. A5enii (ot sc+i&!a n *iitor &odul de utili)are al Internetului. A5enii *or Fn*2aG din cererile !eneficiarilor cate5oriile de sarcini 4i de infor&aii de interes. A(oi *or 4ti din (ro(rie iniiati*2 s2 e9ecute aceste sarcini 4i s2 o!in2 infor&aiile necesare. Cu c3t se *a folosi &ai &ult acest ti( de a5eni1 ei *or de*eni &ai eficieni. A5enii "ro!oi$ (ot (ro*oca 4i (ro!le&e (entru unele FsiteG7uri su(ranc2rc2rii ser*erelor scurt$. Efectul asu(ra ncerc2rii utili)atorilor de a o!ine acces la anu&ite (a5ini e9(ri&2 (rintr7o lentee e*ident2 sau c+iar (rin inter)icerea accesului. E9ist2 4i soluii (entru li&itarea accesului ro!oilor n anu&ite FsiteG7uri sau )one ale FsiteG7urilor. Be creea)2 un fi4ier nu&it ro-ot /te3t1 care descrie )onele inter)ise ro!oilor. -.;.A1$ Un a5ent "ro!ot$ Internet adun2 infor&aii de la foarte &ulte surse n ti&( ce calculatorul (ro(riu (oate fi utili)at n alt sco(. >2 e! se e!1 n sensul e! "su(ra7a5lo&er3ndu7le cu (rea &ulte cereri ntr7un ti&( (rea

:or&a cea &ai si&(l2 de lucru cu un a5ent const2 n 8 a) se co&(letea)2 un for&ular n care se (reci)ea)2 ti(urile de infor&aii dorite; 1) a5entul acionea)2 n ideea c2 accesea)2 FsiteG7urile dorite; c) la inter*ale (redeter&inate1 a5entul de 4tiri "&o&ente c3nd accesea)2 FsiteG7urile e!$ transfer2 infor&aiile selectate (e calculatorul !eneficiarului1 unde se (ot citi ca (a5ini NTJ0. -.;.A2$ Ro!oii e!1 nu&ii e! Fs(iderG7i de ntreinere " &e- ma!ntenance p!der $1 (ot e! 4i selectea)2 infor&aiile

e9ecuta sarcini de ntreinere. 'e o!icei (a5inile NTJ0 (ot include le52turi care de*in n*ec+ite "o!iectul le5at a fost nde(2rtat de (e Internet$. 6ri de c3te ori un utili)ator accesea)2 acea le52tur21 i se trans&ite un &esa? de eroare. 6 (osi!il2 soluionare a acestor situaii este utili)area unui p!der de ntreinere e! care anali)ea)2 dac2 o!iectul le52turii &ai e9ist2 n Internet. A(oi a5entul 5enerea)2 un ra(ort des(re le52turile &oarte1 (e !a)a c2ruia ad&inistratorul FsiteG7ului rescrie codul NTJ0 eli&in3nd le52tura inutil2. -.;.A/$ C3nd a5enii lucrea)2 (e un FsiteG1 ei (ot nc2rca resursele FsiteG7ului1 !loc3nd ser*er7 ul cu (rea &ulte cereri ntr7un ti&( foarte scurt. 'in aceste &oti*e1 ad&inistratorul FsiteG7ului caut2 soluii de a li&ita accesul ro!oilor sau c+iar de a inter)ice acti*itatea acestora n anu&ite directoare e!. Ai&ic nu (oate 5aranta c2 ro!oii *or ine sea&a de aceste li&it2ri1 totul de(inde de cei care (ro5ra&ea)2 ro!oii. TEST !RILA Inundarea serviciului de e-mail) a unui * site + # " sau a unui server $eb este o problema de securutate) din categoria : 40 acces neautorizat 50 blocarea serviciului 60 rutarea serviciului

C)/) Funcionarea lim1a<elor LavaH +ctive M i Lava 'cript Internetul (oate fi considerat 4i o e9tensie a calculatorului (ro(riu. E9ist2 (osi!ilitatea ca Internetul 4i calculatorul (ro(riu s2 interacione)e ca 4i cu& ar fi un calculator &ult &ai (uternic. E9ist2 trei instru&ente (uternice asociate te+nolo5iei e!8 Ra*a1 Acti* Z 4i Ra*a Bcri(t. Ra*a este un li&!a? de)*oltat de c2tre un Jicros@ste&s 4i (er&ite a(licaiilor s2 fie rulate de (e Internet la fel ca a(licaiile re)idente (e calculatorul (ro(riu. Acest li&!a? este >/

si&ilar cu li&!a?ul de (ro5ra&are CWW 4i este orientat o!iect "(ro5ra&ele (ot fi create utili)3nd co&(onente (re7e9istente1 f2r2 a scrie ntre5ul (ro5ra& de la nce(ut$. %ro5ra&ul Ra*a rulea)2 n interiorul !ro#ser7ului (ro(riu acce(t2 li&!a?ul Ra*a. C3nd (ro5ra&ele Ra*a rulea)2 n interiorul unui !ro#ser1 acestea sunt nu&ite a((let7 uri. Un applet Ca1a1 la a(elare1 este transferat auto&at din ser*er7ul !ro#ser7ul (ro(riu. Te+nolo5ia Acti*e Z "Jicrosoft$ (er&ite (ro5ra&atorilor s2 cree)e (ro5ra&e care se nu&esc controale*componente. Ase&2n2tor cu a((let7uri Ra*a1 aceste controale se (ot transfera n calculatorul (ro(riu 4i (ot rula acolo. %entru rularea acestor controale este necesar un !ro#ser care acce(t2 Acti*e Z "Internet E9(lorer$. A*anta?ele controalelor Acti*e Z constau n 8 (er&ite asa&!larea n a(licaii co&(le9e; refolosirea unei co&(onente de?a transferate (e calculatorul (ro(riu1 ntr7o not2 de a(licaie. -.C.A$ :uncionarea efecti*2 a li&!a?ului Ra*a Ra*a este un li&!a? co&(ilat; deci1 du(2 scrierea unui (ro5ra& Ra*a1 el tre!uie co&(ilat (entru a (utea de*eni e9ecuta!il. B(re deose!ire de celelalte co&(ilatoare "care reali)ea)2 (ro5ra&e e9ecuta!ile de(endente de calculatorul (e care se rulea)2$1 co&(ilatorul Ra*a creea)2 o sin5ur2 *ersiune a (ro5ra&ului1 nu&it2 Lava 1@tecode1 care este neleas2 de inter(retoarele diferitelor ti(uri de calculatoare "%C7uri (ro5ra&ul e9ecuta!il res(ecti*. <n acest fel (ro5ra&ul Ra*a (oate fi creat o sin5ur2 dat2 4i a(oi utili)at (e &ai &ulte ti(uri de calculatoare. %ro5ra&ele Ra*a destinate s2 rule)e n interiorul unui !ro#ser e! sunt nu&ite e!. e! care are un Fa((letG7uri. Bro#serele care acce(t2 li&!a?ul Ra*a conin inter(retoare ale codului Ra*a !@tecode. 'u(2 ce un (ro5ra& este co&(let n !@tecode1 este (us (e un ser*er calculatorul (ro(riu; (entru a rula a((letu7ul Ra*a1 este ne*oie de un !ro#ser inter(retor !@tecode. i a((let7uri Ra*a (ot (urta un *irus ca orice (ro5ra& de calculator. %entru a nu infecta calculatorul (ro(riu cu *iru4i1 a((let7ul tre!uie *erificat de c2tre un (ro5ra& anti*irus. 'u(2 !ompilatorul creeaza numite 7avab'tecode) aceast2 *erificare17ava a((let7urile (otprograme fi rulate (e e%ecutabile calculatorul (ro(riu. care : TEST !RILA . sunt de!endente de calculatorul !e care se rulea&a 2. nu sunt de!endente de calculatorul !e care se rulea&a 3. nu sunt de!endente de calculatorul !e care se rulea&a, %unctie >; de setarile sistemului de o!erare utili&at C3nd se *i)itea)2 o (a5in2 care conine un a((let Ra*a1 a((let7ul se transfer2 (e indo#s1 JacIntos+1 staiile B%ARC etc.$ 4i (ot rula e! 4i rulea)2 auto&at n e!1 &a?oritatea !ro#serelor

C)C) Funcionarea scripturilor Common #ate7a@ Interface ;C#I9 CLI denu&e4te (rotocolul de co&unicaii (rin care un ser*er alte a(licaii. 6 a(licaie CLI "denu&it2 cr!pt$ este deseori utili)at2 (entru a (er&ite utili)atorilor e! accesul la !a)e de date. CLI (oate fi utili)at (entru a crea a5eni care reali)ea)2 *erificarea unui FsiteG (entru identificarea le52turilor &oarte. CLI 4i a(licaiile CLI nu sunt acela4i lucru. A(licaiile CLI (ri&esc date de la ser*er 4i le returnea)2 (rin Common Batewa2 +nterface. A(licaiile CLI sunt scrise de o!icei n li&!a?ul %ER0 "%ractical E9traction and Re(ortin5 0an5ua5e$1 dar (ot fi scrise 4i n C1 C WW1 %ascal1 A((le Bcri(t etc.$. CLI7ul (ro(riu7)is este un &i?loc standardi)at de co&unicare ntre o a(licaie CLI 4i ser*erul NTT%. CLI7ul este (oarta de co&unicare a &odurilor n care ser*er7ul cerinele1 iar a(licaia CLI colectea)2 4i returnea)2 datele. e! trans&ite e! e! (oate co&unica cu

>C

3i1liografie

1. Ti& %arDer1 JarD B(octacD1 Trans&ission Control %rotocol , Internet %rotocol "TC%,I%$1 Ed. Teora1 Bucuresti1 2002 2. %reston Lralla1 :unctionarea Internet7ului1 Ed. BIC A001 Bucuresti1 200/ /. illia& Pil&er1 Retele de calculatoare si Internet7ul (entru oa&eni de afaceri1 Ed. Teora1 Bucuresti1 2000 ;. Br@an %faffen!er5er1 'ictionar de calculatoare si Internet1 Ed. Teora1 Bucuresti11=== C. Ba&sAet1 Becuritatea in Internet1 Ed. Teora1 Bucuresti1 2001 -. Tina %at+!one1 Jode&uri (entru toti1 Ed. Teora1 Bucuresti1 1==. >. Bar!ara Passer1 Utili)area Internet7ului "Ed.III7a$1 Ed. Teora1 Bucuresti1 2002

>-

TEB+ 6E C! T$!"

"a conectare prin dial,up la Internet un calculator cu 0indo7s N4I a. (ri&e4te o adres2 (u!lic2 de clas2 B1 asi5nat2 &ode&ului !. este *i)i!il de (e oricare alt calculator din Internet c. nu &ai are adresa 12>.0.0.11 care i este anulat2 (e durata conect2rii la Internet Fie trei calculatoare ;+H3 i C9H conectate n reea ca mai <os I +dresa I& Basc reea + (N-)(C4)()(O/ *//)*//)*//)O 3 (N-)(C4)()2*//)*//)*//)O C (N-)(C4)()N *//)*//)*//)O

Cele / calculatoare8 a. au acela4i +ost7id !. au acela4i net7id c. au adrese ruta!ile (e Internet ! reea de clas +I a. (oate a*ea &a9i& -CC/; de 5a)de !. u)ual folose4te &asca de reea 2CC.0.0.0 c. are !itul cel &ai din st3n5a al adresei setat (e 1 Tehnologia 6'" ;6igital 'u1scri1er "ine9 divide o linie telefonic n canale specificeH pentru I a. trans&isia datelor !. rece(ia datelor c. con*ersaia la telefon Tehnologia 3luetooth permite unor echipamente s comunice ntre ele prinI a. se&nale radio n !anda (entru trans&isii industriale "21; LN)$ !. se&nale radio n orice !and2 c. ca!lu o(tic Compilatorul Lava creea8 programe e:ecuta1ile numite Lava1@tecodeH care I a. sunt de(endente de calculatorul (e care se rulea)2 !. nu sunt de(endente de calculatorul (e care se rulea)2 c. nu sunt de(endente de calculatorul (e care se rulea)21 funcie de set2rile siste&ului de o(erare utili)at Care dintre 4irurile de &ai ?os sunt corecte (entru o &asc2 de reea 8 a. 2CC.0.0.0 !. 2CC.2CC.2;..2;0 c. 2CC.2CC.2CC.2CC >>

(O

((

Acti*itatea (rotocolului Trans&ission Control %rotocol "TC%$ se refer2 la8 a. li*rarea (ac+etelor de date la destinaia corect2 !. ` s(ar5erea a oric2rei infor&aii n co&(onente nu&ite (ac+ete c. reasa&!larea (ac+etelor de date n for&a lor ori5inal2 "iniial2$ In cadrul unui ta!el de rutare static2 8 a. se (ot ad2u5a noi rute !. se (ot ada(ta auto&at rutele e9istente la &odific2rile de trafic c. se (ot ad2u5a noi rute nu&ai cu acce(tul !eneficiarului Adresele dina&ice oferite de furni)orii de ser*icii Internet "IB%$1 ca identificare 8 a. nu se sc+i&!2 1 la fiecare conectare !. se sc+i&!2 1 la fiecare conectare c. se sc+i&!2 la solicitarea clientului %rotocolul Telnet "utili)area resurselor unui calculator aflat la distan2 de la calculatorul (ro(riu$ care are la !a)2 &odelul client , ser*er folose4te reeaua Aet#orD Mirtual Ter&inal "AMT$ In aceasta con?unctur2 de ce ti( de ter&inale dis(un clientul 4i ser*erul b :ie trei calculatoare "A1B 4i C$1 conectate n reea ca &ai ?os8 Adresa I% Jasc2 reea A 1=2.1-..1.10C 2CC.2CC.2CC.2;0 B 1=2.1-..1.>/ 2CC.2CC.2CC.22; C 1=2.1-..1.= 2CC.2CC.2CC.0

(*

Cele / calculatoare8 a. au acela4i +ost7id !. au acela4i net7id c. au adrese ruta!ile (e Internet (Becuritatea la ni*el de a(licaie8 a. (oate fi a(licat2 folosind (rotocolul I%Bec !. (oate fi folosit2 ntr7o reea local2 c. necesit2 (rotocoale s(eciale la ni*el trans(ort Jotoarele de c2utare sunt !a)e de date &asi*e care aco(er2 )one lar5i ale Internet7ului 4i au n alc2tuire trei co&(onente. Una dintre ele este !a)a de date (ro(riu7)is21 (reci)ai7le 4i definii7le succint (e celelalte dou2. 'u(2 transferarea unei (a5ini e! de la calculatorul 5a)d2 "ser*er$ cone9iunea +tt( "N@(erte9t Transfer %rotocol$ dintre ser*er 4i client 8 a. se ntreru(e !. nu se ntreru(e c. se &enine nu&ai cone9iunea TC% , I% "a clientului cu Internet7ul$

(.

(/

>.

TEB+

6E C! T$!"

II

'u(2 transferarea unei (a5ini e! de la calculatorul 5a)d2 "ser*er$ cone9iunea +tt( "N@(erte9t Transfer %rotocol$ dintre ser*er 4i client 8 d. se ntreru(e e. nu se ntreru(e f. se &enine nu&ai cone9iunea TC% , I% "a clientului cu Internet7ul$ Adresa 1=2.1-../.111 cu &asca de reea 2CC.2CC.2CC.01 a. este o adres2 de clas2 C !. (oate fi nt3lnit2 4i (e Internet1 nu nu&ai n reelele locale c. este o adres2 (e -; de !ii In ca)ul ser*iciului Basic Rate Interface "BRI$ al IB'A linia telefonic2 este &(2rit2 n trei canale "2BW'$. %rin canalul ' se trans&it infor&aii de se&nali)are referitoare la diri?area datelor. C3nd a*e& se&nali)are n afara !en)i 4i din ce &oti* b Care dintre *alorile de &ai ?os ar (utea re(re)enta adresa unei reele de clas2 C 8 a. 1=/.1-../.0 !. 1=0.200.200.200 c. 1.2./.0 Calculatoarele care ` traduc a adresa alfa!etic2 ntr7o adres2 nu&eric2 " (entru a reali)a trans&iterea e7&ail7lui sau a unei solicit2ri de (a5in2 e!$ se nu&esc8 a. ser*ere (entru e7&ail !. ser*ere (entru nu&e c. ser*ere (entru e! 'ac2 se folose4te un &ode& (entru conectarea la Internet 4i dac2 nu se reu4e4te conectarea cu ser*er7ul1 aceasta nsea&n21 c28 a. &ode&7urile ser*er7ului (ot fi toate ocu(ate !. ser*er7ul a (ri&it un nu&2r (rea &are de a(eluri si&ultan (e care nu le (oate 5estiona c. a(ar o!li5atoriu a&!ele e*eni&ente (reci)ate la (unctele 1 4i 2 :iecarui (ac+et i se adau52 o cifr2 de control cu a?utorul c2reia se deter&in2 la rece(ie8 a. (o)iia (ac+etului de date n co&(onenta &esa?ului iniial !. dac2 n ti&(ul trans&isiei au a(2rut erori c. dac2 destinatarul ` atins a este cel (reci)at de e9(editor In (rocesul de alocarea a adresei dina&ice unui %C solicitant1 dre(tul nc+irierii adresei I% cu dre(turi de(line " folosirea efecti*2 a Internet7ului $ este confir&at de (ac+etul 8 a. 'NC%6::ER >=

(O

((

(*

(-

(.

!. 'NC%REOUEBT c. 'NC%%ACP 'in cate5oria co&(onentelor +ard#are s(eciali)ate (entru (rocesarea (ac+etelor 4i a orient2rii acestora c2tre destinaie fac (arte8 a. (unile "!rid5es$ !. ser*erele c. ruterele "routers$ 'ac2 (ac+etele de date sunt trans&ise la (ortul de intrare a unui ruter &ai ra(id dec3t (ot fi (rocesate de ruter1 (ac+etele (este rata de (rocesare 8 a. se (2strea)2 n coada de a4te(tare !. se (ierd c. se !loc+ea)2 acti*itatea ruter7ului Inundarea ser*iciului de e7&ail1 a unui ` site a :T% sau a unui ser*er e! este o (ro!le&2 de securitate1 din cate5oria 8 a. acces neautori)at !. !locarea ser*iciului c. rutarea ser*iciului Becuritatatea la ni*el reea8 a. (oate fi asi5urat2 folosind (rotocolul I%Bec !. (oate fi asi5urat2 folosind (rotocolul T0B "Trans(ort 0a@er Becurit@$ c. nu (oate fi folosit2 ntr7o reea local2 Ja?oritatea acti*it2iilor de direcionare a traficului (e Internet sunt &ane*rate de8 a. re(etoare "re(eaters$ !. rutere "routers$ c. (unti "!rid5es$ :ile Transfer %rotocol ":%T$ utili)ea)2 (ro5ra&ul dae&on :T% (entru transferarea fi4ierelor n a&!ele sensuri ntre ser*er 4i client. 'e o!icei1 la contactarea ser*er7ului de c2tre un client :T%1 ser*er7ul solicit2 un cont , nu&e utili)ator 4i o (arol2. E9ist2 4i situaii n care ` site a7ul :T% (er&ite transferul de fi4iere f2r2 aceste *erific2ri de identificare b Becuritatea la ni*el trans(ort8 a) este asi5urat2 folosind (rotocolul %L% "%rett@ Lood %ri*ac@$ 1) necesit2 &odificare (rotocoalelor la ni*el a(licaie c) nu necesit2 &odificare (rotocoalelor la ni*el fi)ic 'e (ro!le&ele de ar+itectur2 ale Internet7ului " din (unct de *edere al standardi)2rii $ se ocu(28 a) Internet Acti*ities Board "IAB$ 1) Internet En5ineerin5 TasD :orce "IET:$ c) orld ide e! Consortiu&

(/

(C

.0

.1