Spectru de deplasare pentru proiectare seismica

1. Proiectare seismica bazata pe forte si bazata pe deplasari

Proiectare seismica conventionala, cum apare si in codurile practice, este in totalitate bazata pe forte cu o verificare finala ale deplasarilor structurale. Motivul acestuia este mai mult istoric decat stiintific. Proiectarea bazata pe forte este potrivit pentru proiectare la actiuni, care sunt aplicate permanent si unde elementele sunt definite astfel ca sa reziste la efectele acestor actiuni la valoarea capacitatii lor de solicitare pana la limita de plasticitate. Deformatiile corespunzatoare limitei de plasticitate a elementului de obicei nu sunt excesive si evaluarea lor nu necesita mare efort. Incepand de la dezvoltarea proiectarii seismice, ca o extindere a proiectarii bazate pe incarcari principale, a urmarit procedura identica. Trebuie mentionat insa, ca deformatii inelastice pot fi utilizate pentru absorbtie de energie significanta, care duce la reducerea fortelor la care elementele se calculeaza. Asta a dus la definirea factorului de comportare; care ia in considerare supra-rezistenta, ductilitatea, absorbtia de energie si disiparea cat si capacitatea structurala de a redistribui actiunile de la zone puternic solicitatea inelastic la zone mai putin incarcate. Problema de a evalua factorul de comportare, care este in general aplicabil la diferite sisteme structurale, materiale, configuratii si miscari introduse sunt bine documentate si slabiciunea inerenta penru factoruri definite in coduri este larg acceptat. In proiectarea bazata pe forte intrarea primara este setul de forte, cu o verificare la nivelul deformatiilor, corespunzator evaluarii valorii factorului de comportare egala sau mai mare decat valoare de calcul. In contrast, proiectarea bazata pe deplasari inverseaza procesul. Aici cantitatea urmarita in timpul proiectarii se refera la deplasare. Daca nivelul de amortizare intr-un sistem linear ec ivalent !substituit, inlocuitor" este cunoscut, corespunzator deplasarii de tinta, atunci perioada de vibratie ale sistemului cerut rezulta imediat din spectrul deplasarilor. In posesia perioadei de vibratie de atins, proiectantul trebuie sa dimensioneze structura cu rigiditatea, rezistenta si ductilitatea care asigura o valoare ceruta deplasarilor. Acest proces sc imba spectrul elastic al acceleratiilor ca piesa centrala a proiectarii cu spectrul deplasarilor. Daunele in structuri supuse la seism fiind exprimate prin deformatii !eforturi in fibrele, sageata in sectiune, rotiri in elemente si deplasare intre niveluri", conceptul proiectarii avand la baza deplasarile este evident mult mai convenabil. #ozen si colegii lui au dezvoltat conceptul structurii ec ivalente. #istemul ec ivalent este un sistem elastic cu 1GL, caracteristicile lui reprezentand caracteristicile sistemului inelastic.

$igiditatea secanta Ks, care este la limita deformatiei considerata, si poate fi folosit pentru a evolua o preioada ec ivalata Te. %aracteristicile isteretice ale absorbtiei de energie structurii inlocuitor poate fi estimat prin evaluarea nivelului de amortizare vascoasa care rezulta in aceeasi amplitudine al deplasarii ca si sistemul inelastic. %onceptul de sistem ec ivalent face posibil folosirea unei spectru elastic al deplasarilor in proiectare in timp ce furnizeaza capacitatea deplasarii a sistemului inelastic. Pasurile procesului de proiectare pentru un sistem cu &'(, pentru simplificare, sunt date mai )os* !I" !II" Deplasarea de atins pentru structura selectata, bazata pe tipul structurii si pe starile limite guvernante. Deplasarea la curgere si deplasarea ultima fiind stiute la fel si materialul si sistemul structural, cat si caracteristiciile terenului si seismul estimat+asteptat. ,aloarea amortizarii ec ivalente este determinat. #pectrul deplasarilor reprezentativ pentru mediul seismo-tectonic este consultat, in care se introduce deplasarea ceruta si amortizarea ec ivalenta. $ezultatul este perioada de vibratie efectiva. #tructura este dimensionata astfel sa aiba o perioada efectiva luand in considerare rigiditatea redusa conform nivelului de deformare, egal cu cel obtinut din spectrul deplasarilor. Daca perioada obtinuta+efectiva nu este destul de apropiata de perioada ceruta, intoarcerea la pasul !II" si repeta pana la convergenta.

!III"

!I,"

!,"

1.2 Cerinte pentru proiectare si bazata pe deplasari

In primul rand, componenta esentiala a proiectarii* un spectru exact, parametric reprezentativ al deplasarilor nu este disponibil. -xact, acest lucru iese in evidenta la conversia spectrului

acceleratiilor in spectrul deplasarilor, de cand forma spectrului rezultat este nerealistic in cele mai multe cazuri. %auza acestuia este faptul ca spectrul acceleratiilor nu sunt asa de sensibile la eroarea digitizarelor ca celor deplasarilor. Pana cand evenimentele cu magnitudine mica pe terenuri apropiate poate sa aiba acceleratie ridicata, redand+interpretand ele convenabil pentru inculderea in studiile de regresie al atenuarii acceleratiilor, ele sunt caracteristice slabe din punct de vedere al deplasarilor. Astfel, in catalog al acceleratilor bine balansat poate sa fac total nebalansat in cazul deplasarilor. De aceasta nu este surprinzator ca idealizat, perfect valid spectru al acceleratiilor da nastere unei spectru al deplasarilor complet nerealistic. %oncluzia finala ar fi, ca sc itand un spectru al acceleratiilor fiind dat acceleratia terenului si perioada de colt, nu exista o abordare analoga pentru spectrul al deplasarilor. Prin urmare, aplicarea proiectarii bazata pe deplasari, depinde de dezvoltarea unor relatii de atenuare specifice pentru deplasari din seturi de date selectate pentru acest scop. A doua cerinta esentiala pentru aplicarea proiectarii bazata pe deplasri seismice, prezentat in detaliu in paragraful &.&, este derivatia relatiilor verificabile intre elasticitate si amortizare ec ivalenta. Acest lucru necesita investigarea cuprinzatoare a diverselor caracteristici ale ambelor sisteme structurale si de miscare introdusa. Pentru inceput sunt necesare modele de raspuns isteretice cu diferite caracteristici de ardening-softening,dupa care, sunt cerute ansamble de miscari puternice cu o raspandire acceptabila in marime, distanta si conditii de teren.

1.3 Obiectiv de studiu

In acest studiu, spectrele de deplasare obtinute din codul spectrelor acceleratiei sunt examinate pe scurt, cu o deosebita atentie cu spectrele din -%.. /rmand acesta, spectrele de deplasare obtinute din relatiile de atenuare dependete de frecventa sunt examinate si setul de inregistrari din -uropa este folosit pentru a investiga efectele de obtinere a spectrelor folosind transformari pseudo-spectrale. Derivarea noilor ecuatii de atenuare pentru predictia ordonatelor spectrelor de deplasarea in -uropa este abordata in doua etape. Primul pas este o cercetare a domeniilor perioadei, intre care ordonatele spectrale pot fi considerate de incredere. In al doilea etapa, un set redus de date despre inregistrarile miscarilor puternice europene, prelucrate individual pentru a obtine cele mai fiabile informatii posibile, este asamblat si sunt rulate noi analiza de regresie. #pectrul astfel obtinut din relatile noi de atenuare sunt evaluate si concluzii sunt trase referitoare la cea mai buna metoda prin care se poate obtine spectrul de proiectare a deplasarilor. In final, sunt derivate spectre sub forme simple liniare si demonstrat de a fi complet descris de catre un numar de parametru limitat. 0ormele si valorile propuse sunt potrivite pentru proiectarea seismica codificata a structurilor noi si evaluarea celor existente.

2. Spectrul de deplasare din codurile de proiectare seismice

Determinarea formei si amplitudinii a spectrului de proiectare al deplasarilor este obiectivul acestui articol. -ste cunsocut faptul ca ordonatele spectrale pentru fiecare nivel de amortizare cresc cu o perioada de la zero pana la o valoarea oarecare maxima si apoi coboara pentru a converga la valoarea de deplasare de varf a solului la peroade lungi. #olutia cea mai simpla si directa este de a transforma spectrul acceleratilor de la codurile de proiectare seismice folosind ecuatile pseudo-spectrale*

unde T este perioada de raspundere. #pectrul de deplasare obtinut in acest fel din 11 coduri seismice din intreaga lume 2IA--, &331; Paz, &3345 au fost examinate si aproape in toate cazurile ordonatele P#D cresc nedefinit cu perioade, fie liniar, ca si in cazul codurilor de 6aponia si 7oua 8eelanda !fig.1", sau c iar parabolic, ca si in cazul codului american !fig. 9". Prin urmare este clar ca nici una dintre aceste spectre nu sunt potrivite fara modificare pentru utilizarea in proiectarea bazata pe deplasari.

Fig.3 Spectrul acceleratilor (sus) si de deplasare (jos). USC[1992] pentru cel mai mare pericol si importanta obisnuita.

Fig. Spectrul acceleratilor(sus) si de deplasare(jos). Codul !rantu"esc [199#] pentru cel mai mare pericol si importanta obisnuita. %ele doua exceptii cu aceasta tendinta de crestere continua a ordinatelor sunt codurile din 0ranta !fig.4" si $omania !fig. :". #pectrul de P#D obtinut prin transformarea a spectrului #A in -%. sunt similarea in forma cu cele obtinute din codul frantuzesc cu exceptia faptului ca pentru toate cele trei clase de teren platoul incepe la o perioada de 9.; secunde. < alta limitare a spectrului curent din cod, de a folosi direct in proiectarea bazata pe deplasari este faptul ca spectrele sunt necesare pentru o gama larga de valori de amortizare. Desi unele coduri prezinta spectrul pentru trei sau patru fractiuni de amortizare, cum ar fi codurile din India si Portugalia, cele mai multe prezinta doar un singur spectru elastic care corespunde de obicei, implicit sau explicit la o fractiune de amortizare critica de :=. Multe coduri

integreaza alte valori de amortizare implicit in factorii de comportament, facand astfel imposibila

Fig.$ Spectrul acceleratilor(sus) si de deplasare(jos). Codul romanesc [1991] pentru cel mai mare pericol si importanta obisnuita. obtinerea spectrelor elastice pentru valorile de amortizare alte decat :=. %odurile franceze si spaniola ambele contin urmatoarea ecuatie pentru a obtine un factor de coretie > pentru diferite fractiuni de amortizare ?*

In codul francez valoarea maxima a fractiunii de amortizare este limitata la 9;=. In -%. factorul de corectie este definita de ecuatia*

In -%. valoarea minima admisa a factorului de corectie > este ;.@, ceea ce inseamna ca cea mai mare fractiune de amortizare care poate sa fie aplicat este de &1,9=. /n ultim aspect care merita mentionat pe spectrele din -%., este ca codul furnizeaza o formula pentru precizarea P'D ca o functie a acceleratilor de varf efective !a g". Acest lucru implica faptul ca pentru orice fractiune de amortizare mai mare de 3=, spectrele de deplasare trebuie de fapt sa creasca de la platoul de perioada lunga pentru a converga cu P'<, care nuar fi de asteptat. -ste clar din cele prezentate ca nicunul dintre codurile curente a spectrelor nu sunt corespunzatoare pentru a fi utilizate in proiectarea seismica bazata pe deplasari. Prin urmare, exista in mod clar posibilitati de a explora criterii mai adecvate pentru a definii forma si amplitudinea spectrului de raspuns al deplasarilor pentru analiza, proiectare si evaluare.

3. Spectrele deplasarilor din relatii de atenuare

#pectrele de raspuns al deplasarilor pot sa fie determinate din valorile prezise a raspunsului acceleratilor !#A" prin ecuatia !1.&", desi aceasta este o aproximare. In scopul de a explore fiabilitatea ordonatelor P#D obtinute in acest fel, a fost efectuat un experiment pentru a obtine predictii ale deplasarilor relative !#D" direct si din transformarea ordonatelor #A. $elatiile de atenuare derivate pentru predictia ordonatelor #A in -uropa si in zonele adiacente de AmbraseAs 2&33B5 au fost folosite pentru a construi spectrele P#D pentru diferite combinatii de marime, distanta source-to-site si conditiilor de teren. #etul de date de la accelerograme au fost utilizate pentru a obtine aceste relatii care s-au folosit, exact asa cum procesata pentru regresile #A, pentru a genera ordonatele spectrelor #D cu := amortizare. Apoi, folosind acelasi model de atenuare ca pentru #A, au fost efectuate regresii direct pe #D si noile ecuatii au fost folosite pentru a construi spectrul de raspuns al deplasarilor pentru acelasi combinatie de marime, distanta si clasificare de teren. !% limintzas, &33@". < limitare la aplicarea relatiilor de atenuare actuale pentru ordonatele spectrale pentru a oferi intrare pentru proiectarea bazata pe deplasari este faptul ca ma)oritatea ecuatiilor disponibile ofera doar ordonate spectrale pentru := amortizare. Prin urmare, exista o necesitate de a cerceta dezvoltarea relatiilor de atenuare al ordonatelor #D pentru o serie de niveluri de amortizare si de asemenea pentru o gama larga de perioada posibila.

4. Relatii de atenuare europene pentru spectrul de raspuns al deplasarilor

Analize de regresie au fost efectuate pe ordonatele orizontale spectrelor deplasarilor pentru fractiuni de amortizare de :, &;, &:, 1;, 1: i 9;= din critic. Modelul de regresie folosit pentru ordonatele !cm" #D a fost acelasi ca cel folosit de AmbraseAs et al. 2&33B5 pentru ordonatele spectrale a acceleratiilor*

d reprezinta distanta source-to-site in Cm, D este deviatia normala si P este variabila care ia valoarea ; pentru valori medii a #D si & pentru .4 valori procentuale. #A este o variabil fictiva care are valoarea de & pentru terenuri cu sol rigid !A" si ; pentru roca !$" si terenuri cu sol moale !#"; #s este definit in acelasi fel pentru terenuri cu sol moale. %oeficientiile %&, %1, %4, %A, %s si o sunt determinate cu analiza de regresie, efectuate in trei etape 2ArnbraseAs et al.% &33B5. Termenul in %9 corespunzator atenuarii inelastice a fost constransa la zero in toate cazurile, deoarece, la fel ca in cazul spectrului de raspuns al acceleratilor, sa constata ca distributia setului de date nu a permis determinarea simultana a atenuarii inelastice si geometrice.

:. %oncluzii In acest studiu, ecuatii de atenuare pentru ordonatele spectrale in -uropa au fost derivate. #pectrul deplasarilor poate fi alcatuit pentru toate tipurile de teren !cu exceptia terenurilor slabe" pentru un sir de magnitudini si distante de interes ingineresc. Aceste spectre sunt valabile pana la perioade de 9 secunde si fractiuni de amortizare critica intre := si 9;=, care acopera ma)oritatea aplicatiilor ingineresti. Pentru a completa necesitatile procedurii de proiectare, lucrari recente privind derivarea relatiilor de atenuare au fost raportate. %u aparitia accelogramelor digitalizate !cum ar fi cutremurul din Italia, &33@ /mbria-Marc e" , in viitor va fi posibil extinderea relatiilor si astfel a face posibil aplicarea spectrului la perioade mai lungi, aplicabil in general la structurile speciale.

Eibliografie*
and Eommer, 6. 6. G&33B6 HPrediction of orizontal &ngrg. Struci. )*ns. 1:,9@&-4;;. 6. 2&33:5 HAttenuation relations for useIn -urope* )esign +ractice, -esearc' and .pplications% ed. A. #. -lnas ai !EalCema, $otterdam", pp. B&-@4. Eolt, E. A. !&33B" H0rom eart JuaCe acceleration to seismic displacement,H /'e Fi!t' 0allet10ilne 2ecture !KileA". Eommer, 6. 6., -lnas ai, A. #., % limintzas, '. <. and (ee, D. 2&33.5 H$evieI and development of response spectra for displacement-based design,H &S&& -esearc' -eport 3o. 3.-9, Imperial %ollege, (ondon. Eoore, D. M., 6oAner, K. E. and 0umal, T. -. 2&339L H-stimation of response spectra and . peaC accelerations from Iestern 7ort American eart JuaCes* An interim report,H US 4eological Sur5e* 6pen1File -eport 931$#9. Eoore, D. M., 6oAner, K. E. and 0umal, T. -. 2&3345 H-stimation of response spectra and peaC accelerations from Iestern 7ort American eart JuaCes* An interim report,H US 4eological Sur5e* 6pen1File -eport 9 1127. AmbraseAs, 7. 7., #impson, F. A. response spectra in -urope,H &art'(. AmbraseAs, 7. 7. and Eommer, 6. An overvieI,H in &uropean Seismic

Eorzi, E., -lnas ai, A. #., 0accioli, -., %alvi, '. M. and Eommer, 6. 6. !&33.L HInelastic spectra and ductilitA-damping relations ips for displacement-based seismic designH &S&& -esearc' -eport 3o. 3.-4, 6oint Imperial %ollege-Politecnico di Milano, Impe- rial %ollege, (ondon. %alvi, '. M. and FingsleA, '. $. !&33:5 HDisplacement-based seismic design of multi- degree-of-freedom bridge structuresH, &art'(. &ngrg. M Struct. )*ns. 14, &14@&1BB. % limintzas, '. <. 2&33@5 H#election of response spectra for displacementbased seismic design,H M.#c. Dissertation, Imperial %ollege, (ondon. -lnas ai, A. #., #alvitti, (. M. and ErodericC, E. M. 2&33B5 HAssessment of -%. be aviour factors for $%, steel and composite frames,H &le5ent' 8orld Con!erence on &art'1 (ua9e &ngineering% 6une 19-1@, Acapulco, Paper 7o. 1;:;. 0a)far, P. 2&33.5 H%apacitA spectrum met od based on inelastic demand spectra,H :;+:-eport &&13<9=% Institute of #tructural -ngineering, /niversitA of ()ubl)ana. 0reeman, #. A., 7icoletti, 6. P. and TArell, 6. ,. 2&3@:5 H-valuation of existing buildings for seismic risC - A case studA ofPuget #ound 7aval # ipAard, Eremerton, Kas ington,H First U.S. Con!erence on &art'(ua9e &ngineering. 'ulCan, P. and #ozen, M. 2&3@45 HInelastic response of reinforced concrete structures to eart JuaCe motions,H A%I 6ournal @&, B;4-B&;. IA-- 2&3315 International Association for -art JuaCe -ngineering, &art'(ua9e -esistant -egulations, . 8orld 2ist 1 &331, ToCAo, 6apan. 6o nson, $. A. !&3@9" HAn eart JuaCe- spectrum prediction tec niJue,H >ull. Seis. Soc. .m. B9, &1::-&1@4. FoIalsCi, M. 6., PriestleA, M. 6. 7. and Mac$ae, '. A. 2&33:5 HDisplacement-based de- sign of $% bridge columns in seismic regions,H &art'(. &ngrg. M Struct. )*ns.

2 %
&B19-&B49. (ee, D. 2&33.L H#eismic analAsis of $% bridge piers using an axial load-sensitive Asteretic model,H P .D. transfer report, Imperial %ollege, (ondon, /F. Moe le, 6. P. 2&3315 HDisplacement-based design of $% structures sub)ected to eart - JuaCes,H &art'(. Spectra .!9", 4;9-41.. Mo ammadioun, '. 2&3345 H%alculation of site-adapted reference spectra from t e statitical analAsis of an extensive strong motion databanC,H /ent' &uropean Con!erence on &art'(ua9e &ngineerin9% ,ienna, &, pp. &@@-&.&. MIafA, A. M. 2&33.5 H#eismic performance of $% buildings under multi-axial eart JuaCe loading,H P .D. transfer report, Imperial %ollege, (ondon, /F. 7aeim, 0., G&33@L HInstrumented buildings information sAstem; 6anuarA &@, &334 7ort ridge, %alifornia, eart JuaCe,H %D-$<M, 6o n A. Martin and Associates, (os Angeles !for %DM'-#MIP", /#A. Paz, M. !ed." 2&3345 :nternational ?andboo9 o! &art'(ua9e &ngineering !% apman M* Nall". Oi, P. and Moe le, 6. P. !&33&5 HDisplacement design approac for reinforced concrete structures sub)ected to eart JuaCes,H -eport 3o. UC><&-C191<#2% /niversitA of %alifornia at EerCeleA, 6anuarA, &.B pp. $ovelli, A., %occo, M., %onsole, $., Alessandrini, E. and Mazza, #. 2&33&" H'round motion Iaveforms and source spectral scaling from close-distance accelerograms in a compres- sional regime area !0riuli, 7ort eastern ItalA",H >ull. Seis. Soc. .m. .&, :@.;. # ibata, A. and #ozen, M. 2&3@B5 H#ubstitute-structure met od for seismic design in $%,H @. Struci. tAB .SC& &;1, &-&.. Tolis, #. and 0accioli, -. !&3335 HDisplacement design spectra,H &. &art'(. &ngrg. 3(1)% &;@-&1:.

Lucrare de cercetare
2

Coordonator stiintific: KOPENETZ LUDOVIC

Gyorgy Adrienne Inginerie Structurala An:1 master