Sintagma Fiul Omului nu a fost nici pentru primii comentatori iudei, nici pentru primii cretini, un simbol pentru

a marca o entitate colectiv. Cu toate acestea ea a fost nc de la nceput considerat drept simbol pentru o individualitate sau pentru o persoan. Din punct de vedere al interpretrilor rabinilor textul din cartea profetului Daniel ( !"#$ pare a fi o trimitere direct la %esia. Caracterul mesianic este incontestabil dominant n ceea ce privete acest text. &celai lucru au n'eles mai t(r)iu ma*oritatea comentatorilor evrei medievali. +rebuie totui s eviden'iem c tradi'ia de interpretare iudaic nu este deloc uniform n decursul timpului. Ca exemplu, cele dou figuri din cartea profetului Daniel ( !,-".$ au fost considerate ca dou manifestri ale lui Dumne)eu (aparent ca rspuns la tendin'ele eretice, din punct de vedere iudaic, ce ncercau s considere aceste figuri exclusiv dou puteri nepersonale pre)ente n /ai$. 0ns interpretarea aceasta, pe care o putem numi colectiv, fiindc ia n considerare dou entit'i distincte, ca i cum ar fi vorba de una singur, care st n dubla determina'ie, sau ca i c(nd n spatele acestor dou pre)en'e ar sta altceva, nu apare dec(t o dat cu perioada medieval. &nali)(nd modul n care apare textul de la Daniel ( !"#$ n tradi'ia iudaic, un teolog modern preci)ea)! 1+2e midras2 *uxtaposes 3uotations from Dan. !"# (1t2e4 broug2t 2im before 2imt5$ and 6er. #7!8" (1and 9 :ill bring 2im neart5$ and goes on to reconcile t2em ! +2e angels :ill bring t2em to t2eir region and t2e ;ol4 One, blessed be 2e, :ill stretc2 fort2 2is 2and and bring t2em near to 2im.5 Din acest punct de vedere o alt vi)iune asupra acestor texte < interpretarea lui care identific Fiul Omului cu poporul lui 9srael i care a fost emis de un alt teolog < nu mai are acoperire. Consider(nd anali)a iudaic a textului ca ntreg putem afirma c, n general, interpre'ii vd n pasa*ul din cartea lui Daniel ( !"#$ un text mesianic, c2iar dac au existat i voci care au pledat pentru identificarea sintagmei cu poporul lui 9srael sau cu unele manifestri ale lui 9a2ve. =rimii interpre'i cretini, referindu-se la textul danielic despre Fiul Omului, au identificat nc de la nceput aici o trimitere direct la persoana lui ;ristos sau, mai exact, au presupus i au argumentat c avem aici o referire direct la cea de-a doua venire. Ca excep'ie ce ntrete regula, observm ceea ce poate fi numit coala siriac de interpretare care accept raportrile iudaice de vreme ce siriacii vor sus'ine, n marea lor ma*oritate, c Fiul Omului este poporul lui 9srael. =relu(nd sau nu vi)iunea iudaic asupra

textului, exege'ii din aceast parte a lumii au v)ut evident o referire la ;ristos. =entru aceti teologi textul privete pe %esia care va m(ntui poporul Su. 0n spri*inul aser'iunilor de mai sus men'ionm operele lui +eodor bar >oni (sf. sec. ?$ i 9sc2odal de %eru (sec. ,$ Opiniile lor au fost sus'inute i de Sf. @frem Sirul care, trind naintea lor, pare s fi impus n coala exegetic siriac acest mod de interpretare. Cu toat aceast influen', totui, nu to'i scriitorii de limba siriac vor fi acceptat aceast interpretare. An exemplu de neacceptare a fost scriitorul siriac &fraate care, resping(nd te)a c iudeii ar putea fi cei sfin'i (deci resping(nd interpretarea colectiv a celor ce vor veni dup el$ se va fi ntrebat! 1au pretins copiii lui 9srael regatul celui =rea 0naltB Doamne fereteC Sau au venit oamenii pe nori din ceruriB5 (Demonstra'ii D!8"$ Dup opinia lui &fraate se respinge ipote)a c Fiul Omului ar putea veni pe nori la iudei. Eu tim i nici nu ne interesea) motivele care au condus la aceast po)i'ie intransigent. 0n ca)ul acesta doar remarcm deosebirea fundamental dintre &fraate i ceilal'i exege'i sirieni. 0n afara cadrului cretin filosoful =orfiriu a avut o interpretare interesant pe marginea textului din cartea lui Daniel ( !"#$, care a fost criticat de ctre cretini. =rintre primii martori ai tradi'iei siriace, =orfiriu va prelua (va fi influen'at$ unele pr'i din ea i c2iar interpretarea colectiv care va face carier dup Sf. @frem Sirul. =entru a putea observa po)i'ia filo)ofului este nevoie s cunoatem comentariul Fericitului 9eronim la Cartea lui Daniel pentru c de aici se pot eviden'ia at(t aser'iunile celui ce l-a respins pe ;ristos c(t i reac'ia cretin la po)i'ia intelectual a lui =orfiriu. /eferindu-se la textul cr'ii lui Daniel ( !".$ Fericitul 9eronim spune! 1S rspund =orfiriuF cine poate fi aceast persoan at(t de puternic nc(t s sfarme i s distrug n buc'i cornul cel mic pe care el l interpretea) ca fiind &ntio2iaB Dac rspunde c regii &ntio2iei au fost nfr(n'i de 9uda %acabeul, cum poate el explica atunci cum despre 9uda s-ar putea spune c vine pe norii cerului ca i Fiul OmuluiB5 De aici re)ult faptul c =orfiriu l identifica pe 1cineva ca Fiul Omului5 cu 9uda. &firma'ia lui =orfiriu nu putea avea n vedere aa ceva (de aceea apare n text 1dac rspunde5$ i n consecin' acel cineva trebuie s fie nu 9uda %acabeul ci, foarte probabil, poporul lui 9srael. Dat fiind lipsa de preci)ie a textului nu putem dec(t arta ceea ce au spus comentatorii acestui text dei aceast po)i'ie nu ar fi n cadrul investiga'iei noastre.

9nterpretrile moderne, au n vedere c exege)a tradi'ional recunoate caracterul mesianic al textului. &rgumentrile teologilor de la sf(ritul secolului al G9G-lea au fost reluate recent de numeroi exege'i. &stfel textul de la Daniel ( !"#$ a fost legat deseori de psalmul ? i aceast legtur de idei a prile*uit punerea sintagmei Fiul Omului aproape de termenii regali da'i de iudei conductorilor deosebi'i ce au fost sau vor veni. =lec(nd de la interpretarea tradi'ional, mesianic, prin raportare la ea, se observ o tendin' evident de interpretare pe care o putem numi exege) colectiv, adic o interpretare ce vede n textul din Cartea lui Daniel nu un om sau o persoan, ci un grup omogen. &ceasta interpretare pledea) n primul r(nd pentru un triumf al poporului evreu ca entitate i, de aici, ar re)ulta caracterul anti-mesianic al acestei anali)e a texului. Anii dintre interpre'i se raportea) la exege)a tradi'ional, mesianic i, abandon(nd tendin'a de abordare din punct de vedere colectiv a sintagmei, ei ncearc s argumente)e c Fiul Omului ar fi nu o mas de oameni ci un individ (mai bine spus o persoan$. &ceast persoan nu este pentru ei %esia, ci un nger. @i n'eleg pe 1cineva ca Fiul Omului5 ntr-un mod foarte simbolic i a*ung n general la finalul c %i2ail, ar2ang2elul, este obiectul de referin' al acestui verset. 9ni'ial av(nd pu'in credibilitate, aceast ipote) a fost serios luat n considerare mai ales dup recentele descoperiri de la %area %oart care au aruncat o nou lumin n ceea ce privete for'ele angelice, ngerii n general, n religia iudaic din perioada numit n general epoca elenist. &ceast gril interpretativ se ba)ea) i pe faptul ca Sfin'ii Celui prea nalt sunt i cetele ngereti. O variant a acestei interpretri se eviden'ia) doar prin punerea ngerului Habriel n locul lui %i2ail. Dup aceast interpretare se aduce n prim plan textul de la Daniel (,!8"$ i se spune c 1un om5 este c2iar ar2ang2elul Havriil. &nali) care se poate aplica la un alt text profetic ( !"#$. =otrivit acestui interpret vedeniile profetului Daniel (?!"D$ se refer la acelai ar2ang2el. 0n capitolele finale se poate accepta aceeai interpretare dup care Fiul Omului nseamn tot un nger, Havriil, i nu %esia. &cestea sunt trei mari tendin'e de interpretare ale teologiei contemporane i a celei moderne. &ccentul, nu numai ca numr al exege'ilor i cantitate de volume, ci i ca importan', cade pe prima intepretare, adic pe aceea care l consider pe Fiul Omului drept %esia. 0n ordinea apari'iei aceast lectur a versetului de la Daniel !"# a fost prima (a aprut

odat cu primele interpretri cretine$ i toate celelalte serii de interpretri s-au nscut dac nu prin raportare la ea, mcar referindu-se la aceasta i cut(nd s o combat. &ceast interpretare poate prea exagerat n ceea ce privete comentariul textului de la Daniel !"#, iar diferen'ele de compre2ensiune a expresiei 'in n primul r(nd de un spa'iu cultural. Cretinii interpretea) tradi'ional sintagma Fiul Omului n sens mesianic pentru c sunt obliga'i s o fac astfel n primul r(nd de ctre ;ristos, Cel Care < %esia < S-a referit la Sine prin aceste cuvinte. =e de alt parte, putem afirma c interpretrile care neag nu mesianitatea versetului de la Daniel, ci identificarea lui 9isus ;ristos cu acest %esia, dac nu sunt legate, pot cel pu'in fi puse n legtura cu exege)a iudaic, fie ea rabinic tradi'ional sau re)ult(nd din apocrife. =roblema mesianit'ii textului este incontestabil iar respingerea acestei grile de interpretare poate fi considerat o preluare mai mult sau mai pu'in voalat a presupo)i'iilor considerate adevrate de ctre rabini. 0n conclu)ie, putem afirma c la =rofetul Daniel sintagma Fiului Omului are un caracter evident mesianic. /m(ne aadar clar identificarea Fiului Omului cu %esia aa cum ne transmite Sf(nta Scriptura i Sf(nta +radi'ie. &cest fapt, sus'inut c2iar i de unii exege'i iudei, trebuie v)ut prin prisma Eoului +estament unde 9isus ;ristos manifest o predilec'ie pentru afirmarea firii sale omeneti. Ca Fiu al Omului, ;ristos este foarte aproape de noi, iar aceast denumire con'ine n sine i demnitatea Sa es2atologic.

Viziunea despre "Fiul Omului" din cartea Profetului Daniel (7, 13-14)

%enirea principala pe care au avut-o profetii Iec2iului +estament a fost aceea de a pregati momentul sosirii lui %esia, de a-9 nete)i drumul si de a determina lumea sa-J recunoasca si sa-J primeasca. =rofetii au fost c2emati de catre Dumne)eu dintre oameni sa faca cunoscuta in lume vointa si planurile Sale in legatura cu destinul omenirii. Du2ul Sfant ia ales, i-a c2emat la misiunea lor, i-a insuflat si le-a descoperit ceea ce trebuiau sa predice adica i-a inspirat in asa fel incat sa poata, arata semenilorlor care este vointa lui Dumne)eu, precum si unele taine ale viitorului. Eumarul profetilor care au aparut pe parcursul timpului in

sanul poporului 9srael este mare, imposibil de cunoscut cu exactitate. Kinecunoscuti ne sunt mai ales cei "L profeti de la care ne-au ramas scrieri care au fost incluse in canonul biblic. =rintre acestia se numara - in randul celor patru profeti mari, ale caror scrieri sunt mai extinse - si profetul Daniel. @ste adevarat ca opera acestui profet nu este trecuta printre cele profetice in canonul ebraic, ci in grupa MNetubimM (a scrierilor$, dar Kiserica "-a socotit intotdeauna pe Daniel intre profetii mari, alaturi de 9saia, 9eremia si 9e)ec2iel. Ja prima vedere s-ar putea crede ca cei care au stabilit limitele canonului biblic ebraic n-au considerat cartea lui Daniel drept scriere profetica, dar mai plau)ibila este opinia unor exegeti care afirma ca aceasta po)itie a cartii se datorea)a faptului ca la data aparitiei ei in forma actuala corpusul scrierilor profetice era de*a inc2is. Jocul cartii profetului Daniel in canonul ebraic este important pentru aflarea datei aparitiei ei. =arerea aproape unanima a specialistilor in Studiul Iec2iului +estament este ca aceasta carte, asa cum se pre)inta ea asta)i, a fost scrisa in timpul regelui &ntio2 9I @pifanes (" D-"L# i.;r.$, cand =alestina se afla sub dominatia Seleuci)ilor sirieni. &sa cum remarca prof. H. &. Karrois, literatura profetica dinOsi de dupa epoca exilului babilonic a suferit o transformare substantiala fata de perioadele anterioare. Daca inainte de exil fusese accentuata mai cu seama, demnitatea regala, descendenta davidica a lui %esia si rolul national-politic pe care-J va *uca &cesta, acum, in noua situatie cand dinastia regala se stinsese, restaurarea lui 9srael era privita tot mai mult ca o reinstaurare a teocratiei prin intermediul unui %esia . trascendent, fara a mai tine seama de conditiile pamantesti, de istoria politica a lumii in care traia poporul ales. 9n acest curent profetic se inscrie si Cartea profetului Daniel. @a ocupa un loc aparte in istoria de)voltarii spirituale a omenirii mai ales prin vi)iunile clare ce privesc viitorul ei. 9ntre aceste vi)iuni, care au ca tema generala instaurarea imparatiei vesnice si universale a lui Dumne)eu pe pamant, un loc central il ocupa cel din capitolul , unde MFiul OmuluiM este pre)entat drept Capetenie a imparatiei lui Dumne)eu. +rebuie sa mai mentionam aici ca simbolismul si atmosfera de taina a Cartii profetului Daniel sunt unice si o diferentia)a fata de celelalte carti profetice. De fapt aceasta carte reali)ea)a trecerea de la profetie la genul apocaliptic.

Desigur, tran)itia a fost gradata ! in vi)iunile luiP 9e)ec2iel si in cap. 8.-8 din Cartea profetului 9saia gasim inceputurile acestei tendinte, dar partea a doua a Cartii lui Daniel poate fi considerata prima &pocalipsa concreta Dupa cuprins, Cartea profetului Daniel poate fi impartita in doua mari parti ! 9. Cap. "-L ! /elatari in care eroul principal este Daniel (apartin genului didactic$ si 99. Cap. -"8 ! Ii)iuni profetice (apartin genului apocaliptic$

9n acest ansamblu, cap. *oaca un rol-c2eie pentru ca el apartine ambelor parti si menirea sa este de a le uni. &cesta este motivul pentru care se considera ca elementele de ba)a ale cap. au existat in traditia orala inca din timpul exilului babilonic, dar au primit o si al intregii carti este - dupa cum am aratat - acela al semnificatie cu totul speciala (si au suferit o oarecare transformare$, in timpul persecutiei siriene. %esa*ul central al cap. credintei in triumful final al imparatiei lui Dumne)eu, a vointei Jui in lume. 9maginea statuii din cap. 8, care este legala de cea a Fiului Omului din cap. ,

repre)inta puterile lumii vec2i cu stralucirea si decadenta lor, iar piatra cea netaiata de mana, care vine din cer si, dupa ce doboara acea statuie, devine un munte si umple tot pamantul, este simbolul imparatiei lui Dumne)eu care va lua locul tuturor puterilor lumesti devenind universala. Observam asadar, peste tot in acea carte ca autorul tine sa evidentie)e actiunea divina directa, singura care poate asigura triumful pianului lui Dumne)eu in lume. &ceasta interventie a lui Dumne)eu in -istorie se va petrece la sfarsitul timpurilor cand @l va pune capat faradelegilor si isi va instaura domnia asupra intregii creatii. &ceasta este ideea principala care reiese mai ou seama din partea a doua a operei lui Daniel.

dentificarea Fiului Omului din cap! 7

@ste cea mai importanta si, totodata, cea mai controversata problema legata de exege)a Cartii profetului Daniel, fiindca de re)olvarea ei depinde perspectiva interpretarii intregii carti. Dupa ce pre)inta succesiunea temporara a imperiilor lumii vec2i si *udecarea lor de catre Dumne)eu ( , "-"8$, profetul se refera la o alta problema legata de perspectiva es2atologica a omenirii, afirmand ca vede o figura omeneasca ce se pogoara pe norii cerului pentru a primi domnia universala ! M&m privit in vedenie de noapte, si iata pa norii cerului

venea cineva ca Fiul Omului si @l a inaintat pana la Cel vec2i de )ile, si a fost dus in fata Jui. Si Jui 9 s-a dat stapanirea, slava si imparatia, si toate popoarele, neamurile si limbile li slu*eau Jui. Stapanirea Jui este vesnica, stapanire care nu va trece, iar imparatia Jui nu va fi nimicita niciodataM ( , "#-".$. =entru inceput trebuie preci)at ca exista mai multe probleme legate de acest text. Sa vedem mai intai care este intelesul expresiei ! MFiul OmuluiM. @a este traducerea aramaieului MKar eraasM si este intalnita nu numai in cartea profetului Daniel, ci si in cateva scrieri apocrife cum iar fi MCartea etiopiana a lui @no2M (=roverbele lui @no2$ si MCartea a 9Ia a lui @)draM. 9n Iec2iul +estament atat aramaioul Mbar enasM cat si ec2ivalentul sau ebraic Mben adamM (sau Mben isM$, este folosit de regula intr-un sens figurat. Se spune, spre exemplu, in loc de MmincinosM, Mfiul minciuniiM P in loc de MpacatosM, Mfiul pacatuluiM P in loc de MbogatM, Mfiul bogatieiM. 9n aceste constructii genitivul care-l urmea)a pe MbarM indica specia careia ii apartine persoana in cau)a, de aceea se poate spune ca Mbar enasM este - in limba aramaica cel care apartine speciei umane si inseamna pur si simplu moraM. @xista trei texte veterotestamentare care contin expresia MFiul OmuluiM (Daniel P psalmii ? si ,$. Dintre aceste texte psalmul ? vorbeste despre soarta omului drept (care-l poate prefigura pe %esia$, cu slabiciunile si lipsa lui de importanta, asuprit si umilit de dusmani, dar cercetat in cele din urma de Dumne)eu si daruit cu cinste si slava. Iedem, asadar, ca intelesul primar, imediat, al notiunii de Fiul Omului este cea de om ca atare. O alta problema este aceea a aproximatiei identificarii persona*ului .misterios din vi)iunea profetului cu un Fiu al Omului, adica cu un om. =rofetul afirma ca vede o figura omeneasca Mca Fiul OmuluiM. &cest McaM indica o asemanare imperfecta, o fiinta care apare ca avand numai o asemanare omeneasca. 9n Cartea profetului 9e)ee2iel, din care se crede ca s-a inspirat Daniel intalnim adeseori aceasta particula McaM sau expresia ei ec2ivalenita Ma carui infatisare seamana cu...M. /aportand vi)iunea lui Daniel ou cea a lui 9e)ee2iel (din cap. 9$, se poate afirma ca Fiul Omului este - ca si in acel ca) - un mod de manifestare vi)ibila a slavei, lui Dumne)eu, o intrupare a acesteia. Altima problema a acestui text este legata de deosebirea dintre textul original aramaic si textul Septuagintei. =otrivit textului original Fiul Omului vine -Mcu norii ceruluiM - expresie in care particula MimM marc2ea)a, probabil, coexistenta temporala, in timp ce traducerea

greaca foloseste prepo)itia Nm, deci Fiul Omului venea Mpe norii ceruluiM. De aici re)ulta un lucru foarte important, si anume ca MSeptuaginta aduce cu sine o traditie foarte vec2e despre dumne)eirea Fiului OmuluiM fiindca, potrivit relatarilor vetero-testamentare, numai Dumne)eu umbla pe norii cerului. 9ntre cele mai des intalnite interpretari date MFiului OmuluiM amintim ! "$ 9nterpretarea mitologica. 8$ 9nterpretarea simbolica. #$ 9nterpretarea personala-mesianica. ". 9nterpretarea mitologica Iede in acest persona* o figura specifica mitologiei antice. %ulti autori au facut referinte la influentele paganismului antic asupra autorului Cartii Daniel. ;. HunNel spre exemplu, face apel la mitul babilonian in care se vorbeste despre originile lumii, despre creatie, in care Oceanul primordial (+iamat$, da nastere unor monstri (oare ar corespunde celor patru fiare din cartea profetului Daniel$, invinsi in final de )eul %arduN (de origine Cereasca$, ce apare sub o infatisare omeneasca. =otrivit credintei babilonienilor ceea ce s-a intamplat la inceputul timpurilor se va intampla si la sfarsit. 9n opinia acestor cercetatori Daniel ar fi aplicat acest mit stravec2i situatiei evreilor oprimati de natiunile pagane mai puternice (repre)entate de cele patru fiare$, si MFiul OmuluiM este, in acest ca) fie poporul 9srail a carui dominatie asupra lumii este garantata de bunavointa lai Dumne)eu, fie %antuitorul acestui popor pe care li va trimite Dumne)eu pentru a-l elibera si a-i oferi stapanirea pamantului. O alta explicatie extrabiblica face unele referiri! la mitologia iraniana pentru a explica originea notiunii de MFiul OmuluiM. &cesta, este identificat cu Omul primordial care repre)inta Cosmosul conceput intr-o forma omeneasca (maerocosmosul fiind oarecum ec2ivalent cu microcosmosul$. &cest om primordial va *uca un rol determinant si in timpurile din urma, va veni - potrivit- mitologiei persane - ca mantuitor es2atologic (Saosiant$. &mbele ipote)e mitologice au insa, slabiciunile lor pentru care nu pot fi acceptate, si cei mai multi exegeti socotesc, ca este mai indicat sa cautam c2iar in Iec2iul +estament

originea acestei expresii pentru a-i afla adevarata semnificatie. in favoarea acestei po)itii exista mai multe argumente dintre care cele mai importante sunt urmatoarele! a$ @poca lui s-a caracteri)at prin exclusivismul religios, prin respingerea influentelor straine in materie de credinta- si prin accentuarea responsabilitatii lui 9srael fata de Jegamantul inc2eiat in Sinai. b$ @s2atologia iudaica - asa cum reiese ea din scrierile profetice -il pre)inta pe %esia ca pe o fiinta de esenta divina dar cu infatisare omeneasca (9saia .8, 8 P .,, 8 P , ". P %i2ea D, "$. 9n special 9saia ,, D ii atribuie lui %esia prerogative divine numindu-J c2iar MDumne)eu tareM astfel ca putem crede ca Daniel nu a facut altceva decat ca, a subliniat mai pregnant caracterul dumne)eiesc al MFiului OmuluiM care vine Mpe norii ceruluiM. =salmii ? si , vorbesc, despre %esia, c2iar daca in =salmul , tipul lui %esia este 9srael, aratand ca @l sta in dreapta puterii lui Dumne)eu, iar Daniel pre)inta aceleasi imagini dar la timpul trecut aratand ca rugaciunea psalmistului (ca Dumne)eu sa vina in a*utorul celor drepti$, a fost ascultata si implinita prin intermediul Fiului Omului. &. Kent)en considera ca al saptelea cap. din Cartea lui Daniel nu este altceva decat o pre)entare es2atologiea a =salmului 8. Ii)iunea profetului - considera acest autor - urmea)a c2iar si structura psalmului, iar cele patru fiare care ies din mare ar corespunde Mimparatilor pamantuluiM din =salm, care se ra)vratesc impotriva Domnului si a Ansului Jui. =rivind problema din acest ung2i este clar ca Fiul Omului nu poate fi altcineva decat %esia.

nterpretarea sim"olica
@ste foarte des intalnita, in cele mai multe comentarii la Cartea profetului Daniel. =otrivit acestei interpretari MFiul OmuluiM este identificat fie oa poporul ales al Iec2iului +estament, fie ca intelepciunea divina ipostasiata. a$ 9dentificarea cu poporul ales. @ste datorata faptului ca in explicarea vi)iunii (Dan. , " -8 $ MFiul OmuluiM pare a fi asociat cu 9srael fiind interpretat intr-un sens colectiv, ca intrupare a QMSfintilor Celui =reainaltM. @ste adevarat ca unii exegeti inteleg prin Qcuvantul MsfintiM pe ingeri! (socotind ca Fiul Omului nu este altul decat &r2ang2elul %i2ail dar, dupa cum au sesi)at alti cercetatori Mun inger nicidecum nu poate fi Fiul Omului caci nicaieri nu se spune in Iec2iul +estament ca ingerii conduc o imparatie oarecare, fie aceea materiala sau de ordin spiritualM$. /amane ma*oritara parerea ca Fiul Omului repre)inta poporul (sau poporul ideal$ lui, 9srael Mfiindca daca fiarele repre)inta imparatiile opuse Jegii lui Dumne)eu, @l (MFiul OmuluiM$, repre)inta 9mparatia care accepta aceasta Jege, poporul in care suveranitatea lui Dumne)eu se manifesta perfectM. O opinie apropiata de aceasta il identifica in ceruri , si c2iar cu %esia in virtutea relatiei interne care exista intre @l si comunitatea mesianica Eumai ca si aceasta interpretare are punctele ei slabe pentru care nu poate fi acceptata. &m aratat mai sus ca Fiul Omului care vine pe norii cerului este o fiinta transcendenta. =entru aceasta interpretare pledea)a si legatura (literar-teologica$, dintre vi)iunea lui 9e)ec2iel (cap. "$ si vi)iunea lui Daniel. &mbele fiinte - din -cele doua profetiii sunt ceresti, se afla incon*urate de norii slavei dumne)eiesti, dar mai exista si alte asemanari (Dan. 8, #D P 9e). " , 88-8# P Dan. ? P 9e). #., " P #, etc$ &ceste paralelisme, dovedesc influenta operei lui 9e)ec2iel asupra autorului cartii Daniel si permit identificarea unor teme teologice cum este si cea a Fiului Omului. +inand cont si de faptul ca in ma*oritatea teofaniilor vetero-testamentare Dumne)eu apare incon*urat de ingeri sau de norii slavei Sale (9 /egi ?, "7-"" P 99 Cron. D, ". "L P 9e). ", . P. "7, #-. P 9saia ., D$, re)ulta ca Fiul Omului nu poate fi un simplu om sau un inger si cu atat mai putin simbolul poporului ales al Iec2iului +estament, ci o aparitie dumne)eiasca plina de slava de aceeasi natura ca si cu MCel vec2i in )ileM (asa cum apare si in 9e). ", 8L$, de la care primeste domnia universala.

De altfel, Fiul Omului, spre deosebire de cele patru fiare nu apare ca un simbol, ci ca o fiinta reala ca si MCel vec2i in )ileM eu care se afla intr-o relatie intima. 9ngerul care-i explica vi)ionarului simbolurile preci)ea)a ca cele patru fiare sunt patru regi dar nu spune nicaieri ca Fiul Omului este poporul 9srael, multumindu-se sa se arate doar ca Sfintii Celui =rea inalt vor mosteni imparatia vesnica. Eu trebuie sa consideram insa, nici ca Fiul Omului este un %esia dupa conceptia nationalista traditionala evreiasca pentru ca - dupa cum arata autorul - Mla sfarsitul timpurilor @l va primi stapanirea universala si toate stapanirile ii vor slu*i Jui si pe @l 99 vor ascultaM (cap. , 8 $. &utorul cartii Daniel ignora total opinia clasica potrivit careia %esia va fi un om deosebit, pre)entandu-J ca pe o fiiinta cereasca, dumne)eiasca. &cest caracter transcendent al Fiului Omului ne impiedica sa-9 identificam cu poporul ales al Iec2iului +estament sau cu un %esi* politic. Daca examinam cu atentie vi)iunea profetului si explicatia ingerului vom constata ca este gresita opinia exegetilor, care considera ca ele se completea)a perfect! scena *udecatii si a investirii Fiulu Omului cu puterea universala sunt ceresti, pe cand distrugerea popoarelor pagane si miluirea ramasitei credincioase (sfintii$, sunt scene pamantesti. De aici reiese ca Fiul Omului este o fiinta cereasca, vesnic ca o garantie a perenitatii imparatiei Sale si nu un simbol al poporului 9srael. b$ 9dentificarea cu intelepciunea dumne)eiasca ipostasiata. Anii cercetatori au incercat sa evidentie)e influenta scrierilor sapientiale ale Iec2iului +estament asupra autorului Cartii Daniel. =entru a descoperi sensul originar al expresiei MFiul OmuluiM, ei au presupus ca originea acestei notiuni trebuie cautata in Cartea =roverbelor (in special in cap. ?$, in Cartea 9ov si in @clesiasit. Desigur aici este vorba de identificarea Fiului Omului cu intelepciunea divina ipostasiata care, dupa cum s-a remarcat, l-a inlocuit pe %esia asumandu-si atributele &cestuia (in scrierile sapientiale$. &cest transfer al calitatilor, lui %esia s-a reali)at dupa toate probabilitatile, in timpul exilului cand, speranta unei restaurari nationale, sub conducerea unui descendent davidic, parea pierduta. Jiteratura sapientiala a Iec2iului +estament nu este nicidecum straina de sperantele mesianice si se mai poate afirma si ca opera profetului Daniel Meste impregnataM de teme specifice cartilor de intelepciune. De aici ar putea re)ulta ca intelepciunea conceputa ca 9postas divin a putut contribui la nasterea tabloului danielic despre Fiul Omului.

Ja fel ca si intelepciunea divina (=roverbe ?$ Fiul Omului este investit cu demnitatea regala, este preexistent si se vorbeste despre rolul pe care-J va *uca fiind c2emat sa conduca imparatia vesnica a lui Dumne)eu. &daugand la aceasta si faptul ca intelepciunea isi revendica permanent o origine si o filiatie dumne)eiasca (care pot fi comparate cu calitatile atribuite lui %esia$, (=roverbe ?, 88-#" P =s. 8, P =s. "7,, #$, se poate stabili un paralelism intre atributele Fiului Omului si cele ale intelepciunii. +otusi, conclu)ia finala a exegetilor care au formulat aceasta ipote)a este aceea ca literatura sapientiala - si c2iar recursul la intelepciunea ipostasiata din =roverbe cap. ? - nu poate explica satisfacator gene)a vi)iunii profetului Daniel, despre Fiul Omului. =arerea generala este ca mai curand scrierile profetice decat cele sapientiale ne pot a*uta sa descifram sensul autentic al cap. din Cartea profetului Daniel.

nterpretarea mesianica
Sfintele @vang2elii, Cartea Faptelor &postolilor, &pocalipsa si unele carti apocrife cum ar fi M=arabolele lui @no2M si MCartea a 9I-a @)draM au va)ut in Fiul Omului din Cap. al Cartii lui Daniel o persoana sau o figura mesianica. &ceasta interpretare ca si cea a Sfintilor =arinti ai Kisericii si c2iar a unor rabini cum ar fi de exemplu /abi &Niba si /abi 9osua Ken Jevi nu poate fi re)ultatul intamplarii sau al unei greseli. Dupa cum arata preotul prof. E. Eeaga, daica expresia ebraica MKen &damM desemnea)a in 9e)ec2iel cap. 8 si in Daniel cap. ?, " pe om ca atare, ec2ivalentul ei Mbar enasM il indica pe Omul prin excelenta Mare un inteles mai inalt referindu-se la %esiaM. Fiul Omului din! Daniel cap. nu este asadar, un simplu om. M@l are toate atributele

lui %esia si este c2iar %esiaM. &cest adevar reiese mai cu seama din faptul ca @l se pogoara pe norii cerului, vine din cer, deci este un persona* transcendent. @ste adevarat ca dupa traditia profetica clasica Ansul Domnului trebuia sa provina din familia /egelui David din Ketle2em (%i2. D, "$ si nu din ceruri, dar aceste, douaperspective nu se anulea)a una pe cealalta, ci sunt complementare si Mnu exista nici o indoiala ca. Fiul Omului din Daniel , "# este o figura mesianica in cel mai deplin sens al cuvantuluiM. Ka)andu-se pe Sfintele @vang2elii, Sfintii =arinti c2iar au ec2ivalat cele doua numiri ! Fiul Omului cu Fiul lui Dumne)eu iar Sfantul 9oan ;risostom indica faptul ca din Daniel cap. , "#, re)ulta urmatoarele invataturi de credinta !

a$ Fiul este de aceeasi cinstire cu +atal. b$ @l vine in lume dupa +atal. c$ Fiul este preexistent 9nterpretarea mesianica a versetelor "#-". din cap. Kisericii. 9ntre marturiile biblice pe primul loc se situea)a Sfintele @vang2elii. %antuitorul 9isus ;ristos S-a numit foarte adesea pe Sine MFiul OmuluiM descoperindu-ne prin aceasta natura demnitatii Sale mesianice caci daca %esia avea pentru 9srael un inteles limitat, numele de Fiul Omului avea un inteles mult mai larg ! @l evoca atat smerenia naturii Sale omenesti cat si maretia Sa es2atologica. %antuitorul ;ristos mu S-a numit pe Sine Mfiu al omuluiM, ci MFiul OmuluiM, articuland substantivul nominal, lasand sa se inteleaga ca, este vorba de un om unic cu totul deosebit, -mai precis ca este %esia. &ceiasi inteles al expresiei il avem si in Faptele &postolilor cap. , in cuvantarea Sf. Stefan precum si la Sf. &postol =avel. @xpresia MFiul OmuluiM este deosebit de bogata in continut si in Eoul +estament are o semnificatie strict 2ristologiea. @a reda in principal trei caracteristici fundamentale ale %antuitorului ! a$ natura omeneasca P b$ mesianitatea P c$ demnitatea de *udecator (aspectul es2atologie$. %. Dalman a afirmat ca in vremea %antuitorului expresia MFiul OmuluiM nu era un titlu mesianic obisnuit, dar alti cercetatori, sunt de parere ca ea primise un sens mesianic evident c2iar inainte de crestinism. &cest lucru reiese mai ales din cartile apocrife unde interpretarea individuala, mesianica a MFiului OmuluiM din Daniel cap. este atestata cu certitudine ! Cartea a 9I-a a lui @)dra, =arabolele lui @no2 - alaturi de cateva texte rabinice toate datand din sec. 9 i.d.;r. ii aplica lui %esia trasaturile date de Daniel , "#-".. al Cartii profetului Daniel nu este

arbitrara si se spri*ina pe numeroase dove)i biblice, extrabiblice si pe vec2ea traditie a

9n =arabolele lui @no2 Fiul Omului care vine pe norii cerului apare ca o fiinta bine determinata, cu existenta personala si independenta dar si ca o persoana transcendenta si vesnica. 9ntr-un mod asemanator, MCartea a 9I-a @)draM Fiul Omului este conceput ca persoana individuala si transcendenta al carei rol esite acela de amantui lumea (%. 6. Jagrange priveste pericopele apocrife in care apare Fiul Omului originea lor pur iudaica$. @lementele tabloului din Daniel , "#-"., sunt preluate de catre Sfintii @vang2elisti mai ales in legatura cu misiunea es2atologiea a %antuitorului ;ristos (%atei "7, 8# P %arcu "#, 8L P Juoa 88, L, si 9oan D 88$. Daca Daniel sc2itase numai cateva elemente legate de aceasta misiune a lui %esia, in Sfintele @vang2elii ne vorbeste despre Sine insusi Fiul Omului aratandu-ne ca la a doua venire se va descoperi intreaga lui slava care a inceput a se arata la inviere si ca la 6udecata finala va sta in dreapta +atalui ca 6udecator suprem (%arcu "., L8$. =e langa aceste referinte ale %antuitorului in calitatea Sa de %esia Fiul Omului, in Sfintele @vang2elii mai avem si marturiile celor din *urul Sau ! minunile savarsite ide @l, invatatura si viata Sa dumne)eiasca repre)inta implinirea tuturor asteptarilor mesianice. Dandu-si numele de Fiul Omului mai ales atunci cand vorbeste despre patimi si moarte, %antuitorul a mai afirmat si identitatea dintre @bed 9a2ve-cel care sufera si moare pentru faradelegile poporului - si Fiul Omului. Sfintele @vang2elii dovedesc cu prisosinta ca Fiul Omului din Cartea profetului Daniel este ;ristos, Cel prin care vine in lume imparatia lui Dumne)eu (%atei ., " $. 9ntre prima venire a Domnului si =arusie este Kiserica, +rupul cel tainic al Domnului, care trebuie sa-si asume rolul de Fiu al Omului in MmomentulM dintre inviere si =arusie. Eumai in acest sens se poate afirma ca Fiul Omului are si o valoare colectiva ca profetia lui Daniel nu se refera numai la ;ristos, ei si la Kiserica lui, la noul 9srael, la noul popor a lui Dumne)eu (Daniel 8, .. P conf. %arcu "., D? P 9oan 8, ",-8" P Hal. L, "L etc$. 9n conclu)ie putem spune ca, textul Daniel , "#-". este o profetie mesianica deosebit de importanta care a contribuit la adaugarea a numeroase elemente de credinta inedite la te)aurul doctrinar al Iec2iului +estament. Semnificatia ei reala a fost lamurita o data pentu totdeauna de scrierile Eoului +estament, prin care speranta domniei universale a lui %esia, a drept interpolatii crestine, dar aceasta parere este contrabalansata de afirmatiile altor exegeti care sustin

viitorului es2atologic al omenirii - mesa*ul central al cartii profetului Daniel - a devenit o certitudine. Cartea Daniel este una aparte n Iec2iul +estament, pentru c de)volt o tem destul de rar, apocaliptica. 0n ea se gsesc numeroase vi)iuni, vise simbolice, profe'ii ermetice. 0ntr-un text din partea secund a cr'ii, se vorbete despre dou persona*e misterioase, primul numit RFiul Omului1, iar cellalt - RCel vec2i de )ile1, pe care profetul Daniel le )rete ntr-o vedenie nocturn (Daniel !"#$. R&m privit n vedenia de noapte i, iat, pe norii cerului venea cineva ca Fiul Omului i @l a naintat p(n la Cel vec2i de )ile i a fost dus n fa'a Jui.1 0n versetul urmtor se arat c Fiului Omului 9 s-a dat mpr'ia asupra ntregului pm(nt, toate popoarele 0i slu*eau, iar stp(nirea Sa este venic. 0nt(lnirea Fiului Omului cu Cel vec2i de )ile 0nt(i de toate, trebuie s facem o mic preci)are n legtur cu denumirile persona*elor. &cestea sunt de fapt idiomatice, adic repre)int o formulare specific aramai)ant (originalul din Iec2iul +estament este aici scris n arameic$. RFiul Omului1 (bar ena$ ar nsemna la modul general un brbat, eventual n floarea v(rstei, i s-ar putea c2iar traduce cu Rbrbat1, Rom1, Rcineva1, iar RCel vec2i de )ile1 (atti3 4oma44a$ desemnea) un Rbtr(n1. @pisodul pare un veritabil transfer de putere dintre dou persona*e distincte, petrecut ns dincolo de limitele pm(ntului. Cei doi nu sunt deloc oameni obinui'i, ci 'in mai degrab de sfera cereasc, fapt ciudat din perspectiva monoteismului biblic. Care s fie semnifica'ia acestei Rnt(lniri n ceruri1 dintre Ktr(n i Krbatul respectivB Anii cercettori au interpretat textul compar(ndu-l cu aspecte din religia popoarelor antice vecine 9sraelului. 6. &. @merton, ntr-un studiu incitant (R+2e Origin of t2e Son of %an 9mager41, n! 6ournal of +2eological Studies ,, ",D?, pp. 88D-8.8$, a considerat c n spatele scenei din Daniel !"#-". se afl ideea transferului (sau u)urprii$ de putere petrecut ntre )eii din Canaan. Ktr(nul este )eul @l (9lu$, divinitatea creatoare a Canaanului, care ns dup efortul crea'iei se Rpensionea)1. Se pare c este o idee comun n istoria religiilor ca marii )ei s se retrag din prim-plan dup ce i epui)ea) for'ele la crea'ie i s lase loc, de bunvoie sau nu, Rlupilor tineri1. +ipul acesta de )eu Robosit1 este numit n istoria religiilor deus otiosus R)eul ascuns1. S ne amintim c Seus l nlturase pe Cronos, care la r(ndul su l lic2idase pe Aranus. 0n Canaan, @l se retrage i l las s administre)e treburile universului pe Kaal, )eul furtunii aductoare de fertilitate. @merton crede c Rt(nrul1 este c2iar Kaal, cu care 9a2ve se identific.

9pote)a aceasta, rod al abordrii istorico-religioase, ar putea da o explica'ie la nivelul originii imaginii. =oate explica forma, nu ns i con'inutul, pentru c n perioada c(nd cartea Daniel a fost scris (sec. 99 .;r.$ monoteismul era indiscutabil. Fiul Omului - idealul regelui israelitB O alt ipote) asupra interpretrii textului la nivel strict istoric se concentrea) pe datul propriu al teologiei 9sraelului, fr influen'e externe. Fiul Omului ar putea fi o ntruc2ipare a regelui israelit ideal, a macabeilor (cartea Daniel a fost scris n prea*ma revoltei macabeilor mpotriva stp(nirii strine din "L. .;r.$, poate c2iar a 9sraelului adevrat care re)ist n fa'a succesiunii regatelor lumii repre)entate de cele patru fiare. Dar suntem pe tr(mul ipote)elor i e bine s ne oprim aici. /epet, ne aflm la nivelul istoric al textuluiP observm ns c nu am aflat mare lucru. =rin'ii Kisericii, cu unele mici excep'ii, nu cunoteau ebraic sau arameic pentru a avea acces la original, iar pentru cartea Daniel au folosit traducerea literar a lui +2eodotion (sec. 99 d.;r.$, pe care au preferat-o Septuagintei. 0n ca)ul de fa', +2eodotion consun cu textul arameic. @vident deci c la nivelul de interpretare du2ovnicesc, =rin'ii Kisericii au v)ut n Fiul Omului pe %(ntuitorul ;ristos, iar n Cel vec2i de )ile pe Dumne)eu +atl. 0ntr-adevr, Fiul primete toat *udecata (%atei 8?!"?$. 0n @vang2eliile sinoptice, @l este numit RFiul Omului1, dar i domn (N4rios$ ca i 9a2ve. &ceast distingere este subliniat de Sf. 9ustin %artirul i Filosoful. =entru Sf. 9ustin este unul dintre numeroasele pasa*e vec2i-testamentare care certific pre)en'a unei Ralte1 persoane divine pe l(ng Dumne)eul suprem (Dialogul cu iudeul +rifon, #"$. Sugerarea alterit'ii trimitea la prefigurarea lui ;ristos nc din Iec2iul +estament. Ja fel, Sf. 9oan Hur de &ur scrie c episodul certific egalitatea de cinstire a Fiului cu +atlP Fiul avea stp(nirea i nainte, dar acum o primete de +atl (Comentariu la Daniel , $. Observm c i =rin'ii n'eleg c este vorba de dou persoane distincte. Dou# persona$e sau dou# momente% Septuaginta ns surprinde printr-o perspectiv extraordinar. 9at cum traduce! R&m privit n vedenia de noapte i iat pe norii cerului venea cineva' ca Fiul Omului i ca Cel vec2i de )ile a stat i cei de fa' au stat n fa'a Jui1.

&ten'ieC Ceea ce este cel mai frapant, Septuaginta las desc2is posibilitatea de a n'elege nu dou persona*e, ci dou momente, reali)(nd o paralel ntre cele dou iposta)e, pe care le introduce cu con*unc'ia ca (n greac 2os$. &ceeai persoan merge pe norii cerului ca Fiul al Omului, dar ca Cel vec2i de )ile st alturi de alaiul ceresc. &poi, Septuaginta nu are n partea final a versetului indica'ia c unul se pre)int n fa'a celuilalt, ci c al'ii (Rcei de fa'1$ au stat n fa'a aceluia. Dar este vorba de unul i acelai. Ja cartea Daniel, edi'ia critic a Septuagintei a lui /alfs re'ine n paralel ambele variante, adic at(t +2eodotion, c(t i Septuaginta propriu-)is. &lte edi'ii critice au ncercat s corecte)e Septuaginta dup +2eodotion. Din pcate, aceeai nt(ietate acordat lui +2eodotion se observ i n traducerile rom(neti. Kiblia din ","., Kiblia sinodal urmea) aici lui +2eodotion, i implicit textului masoretic, nu Septuagintei. +raducerea de la =olirom care le pune n paralel pe am(ndou traduce totui la Septuaginta unilateral, neamintind nici mcar n not aceast posibilitate real ca Septuaginta s identifice persona*ele. Dintre traducerile engle)eti ale Septuagintei, Krenton nu o reflect, ns =ietersmaOTrig2t (& Ee: @nglis2 +ranslation of t2e Septuagint, Oxford, 877 $ o traduce n spiritul indicat mai sus! R2e came as far as t2e ancient of da4s1. 0ntr-adevr, studii despre textul grecesc al lui Daniel i particularit'ile Septuagintei au artat c, dei nu este exclus o corupere a textului, aceasta ar fi cea mai bun traducere. Hramatical vorbind, fie 2os este n'eles temporal (ceea ce ar spri*ini citirea masoretic i pe +2eodotion$, fie, mai logic, ndeplinete aceeai func'ie ca i naintea termenului RFiul Omului1, art(nd de fapt dou manifestri ale aceleiai persoane (cf. F. F. Kruce, R+2e Oldest HreeN Iersion of Daniel1, n! ;. &. Krongers (ed.$, 9nstruction and 9nterpretation, O+S 87, Krill, Jeiden, ",, , p. 8D$. 0ntrun excelent articol recent, Ken*amin @. /e4nolds, dei nu identific cele dou persoane, arat totui - i acest aspect este important pentru noi - c n textul din Daniel Fiul Omului seamn n patru aspecte importante cu Cel vec2i de )ile! paralelismul RcaF i ca1, sosirea pe norii cerului, adorarea care i se cuvine (v. ".$, po)i'ionarea alaiului ceresc fa' de el (v. "7Ov."#$ (R+2e One JiNe a Son of %an &ccording to t2e Old HreeN of Daniel ,"#-".1, n! Kiblica ?, (877?$, nr. ", pp. 7-?7$. &nt'lnirea celor dou# firi (n Persoana )'ntuitorului Ceea ce mi se pare ns cel mai interesant, Eoul +estament a re'inut exact aceast interpretare spectaculoas (/. +imot24 %cCla4, +2e Ase of t2e Septuagint in Ee: +estament /esearc2,

T.K. @erdmans, Hrand /apids, %ic2iganO Cambridge, 877#, pp. "D -"D?$. 0n &pocalips " ;ristos numit Fiul omului este repre)entat ca btr(n, asemenea Celui vec2i de )ile. Descrierea lui n &pocalips "!". (Rcapul Jui i prul Jui erau albe ca l(na alb i ca )pada1$ coincide cu descrierea Celui vec2i de )ile din Daniel !, (RS-a ae)at Cel vec2i de )ileP mbrcmintea Jui era alb ca )pada, iar prul capului Su, curat ca l(na1$. Cu alte cuvinte nu este o nt(lnire dintre Fiul i +atl n ceruri, ci o nt(lnire ntre cele dou firi ale %(ntuitorului! Fiul Omului -firea omeneasc, iar Cel Iec2i de )ile - firea dumne)eiasc. =e l(ng interpretrile patristice men'ionate mai sus, care presupun dou persona*e, regsim i n +radi'ia Kisericii identificarea Celui Iec2i de )ile cu Fiul, nu doar cu +atl. De exemplu, sa spus! RCel Iec2i de )ile S-a fcut copil1 (=seudo-&tanasie, Cuv(nt la Eaterea lui ;ristos, n! =H 8? ,L"$. De altfel identificarea cu Fiul este cea care n final s-a impus. 9mpunerea s-a fcut ns mai t(r)iu, n sec. GI99, c(nd au existat dispute legate de repre)entarea iconografic a =ersoanelor Sfintei +reimi. Sinodul de la %oscova dintre "LLL-"LL , care s-a bucurat i de pre)en'a altor biserici ortodoxe pe l(ng cea rus, a tranat o problem care trena de un secol n legtur cu modalitatea de repre)entare iconografic. 0n /usia existau icoane numite ale paternit'ii, n care Dumne)eu +atl repre)entat ca un btr(n 0l 'inea n bra'e pe Fiul, repre)entat t(nr, care la r(ndul Jui 0l 'inea pe Du2ul repre)entat ca un porumbel. Sinodul 2otrte definitiv ca repre)entarea ca btr(n, Cel vec2i de )ile, nu mai trebuie raportat la +atl, ci doar la ;ristos (cf. Steven Kig2am, +2e 9mage of Hod t2e Fat2er in Ort2odox +2eolog4 and 9conograp24 and Ot2er Studies, OaN:ood =ublications, ",,D, p. D?$. I mai aminti'i de axioma pe care am discutat-o acum c(teva sptm(ni, anume c orice teofanie a Iec2iului +estament este de fapt o 2ristofanieB 9at c, neateptat, din perspectiva Septuagintei din Daniel !"#, se confirm.