Ortezarea

Defintie: Metoda de obtinere a unui suport segmentar in disabilitatile neuromioartrokinetice. Permite realizarea ADL, restabilirea functionala, activarea circulatiei,suplinesc functii fiziologice. Scop - preventiv; protector. Ortezistul-face parte din echipa alaturi de KT, ergoterapeut,medic. Realizeaza mulajele si aplica ortezele. Orteza-dispozitiv, mecanism extern aplicat unui segment al corpului care: - *corecteza pozitia segmentului - *mentine functia segmentului - *mentine o anumita pozitie Mentinerea pozitie unui segment presupune>pozitia de repaus, restabilirea aliniamentului articular,mentinerea stabilitatii segmentare in cursul diverselor activitati. Domeniile care beneficiaza de orteze: neurologia, traumatologia, pediatria, medicina sportiva, Conditii care trebuie indeplinite in confectionarea unei orteze: - Greutate minima(impusa si de prezenta gravitatiei care tinde sa indeparteze capetele articulare), confortabile-reducerea feedbackului senzorial,estetice, usor de intretinut, usor de aplicat si demontat, ajustabile,acceptate si tolerate de pacient. - Rolurile ortezelor: - *stabilizarea-imobilizarea unui segment in scopul corectarii diformitatilor, mentinerii unor pozitii functionale prin asezarea structurilor moi periarticulare in pozitii de tensiune aproape normala. - *aplicarea unei tractiuni in conditiile unui stretching asistat, care sa asigureo cresterea progresiva a tensiunii intraarticulare si periarticulare, fara durere. - *controlul miscarii-permite executare miscarii intr-un anumit plan anatomic - *suplinirea deficitului motor de cauza musculara in cadrul programelor de refacere a fortei musculara, ca mijloc adjuvant;

Ortezarea in cazul afectiunilor neurologice Se stie c AVC este definit ca un deficit neurologic aparut brusc datorit unei hemoragii sau ischemii nevraxiale centrale. Accidentele vasculare acute ale creierului reprezint, prin frecvena lor, capitolul cel mai important din patologia nervoas. Orice tulburare circulatoare intens i brusc produce leziuni cerebrale grave. Aceste leziuni sunt, n linii mari, de trei feluri: ramolismentul, hemoragia i edemul cerebral. Dupa trecerea perioadei acute post AVC, de obicei petrecuta n spital, bolnavul revine la domiciliu cu un handicap motor si de locomotie foarte diferit, n functie de ntinderea si localizarea leziunii neurologice precum si de eficienta asistentei de reeducare functionala care, eventual, s-a aplicat ntr-un serviciu spitalicesc specializat.

Ortezele includ: -aparate gipsate -aparate de imobilizare ( extensia continu), dezavantajul fiind c sunt grele i dificil de suportat pentru pacient; se folosesc nc din raiuni economice. -aparate articulare pentru leziunile ligamentare ale genunchiului, tot din raiuni economice se realizeaz standard, dar se regleaz cu uurin pentru adaptarea fiecarui pacient. Ele au aciune preventiv asupra deformaiilor (n special cele utilizate n reumatologie). -aparate ortopedice prefabricate ( minerve, gonflabile). Ortezele nu trebuie s provoace compresiuni osreoarticulare mai mari dect tolerana minim a pacientului, deoarece exist riscuri de producere a escalelor sau fenomenelor dureroase. Fenomenele dureroase de compresie pot determina osificri patologice sau contracturi musculare care pot s agraveze deficitul. Sectorul de ortezare este inclus n activitile de terapie ocupaional care au ca domeniu recuperri funcionale. Aceste componente pot fi realizate cu scop de recuperare i readaptare la efort, fie n scop de socializare, fie din motive materiale. n decizia de utilizare a protezelor i de adaptare a lor la programul de recuperare sunt necesare: > definirea corect, ct mai complex a ortezelor i clasificarea lor, att pentru mn care este seduil unei mari varieti de gesturi, ct i pentru picior > aplicarea ortezelor realizate innd cont de particularitile biomecanice locale i de interdependena cu celelalte segmente ale lanului cinematic > respectarea unor criterii de calitate pentru confecionarea, dar i pentru individualizarea ortezelor > cunoaterea materialelor utilizabile cu avantajele, dar i cu inconvenientele lor. Ortezele n leziuni de nerv periferic: 1. leziuni nalte de nerv radial; * se soldeaz cu pierderea stabilittii pumnului n extensie, atunci cnd se realizeaz flexia degetelor * stabilizarea pumnului este necesar pentru prehensiune * scopul ortezei este imobilizare a pumnului n poziie de extensie 15-20 grade ca s permit realizarea prehensiunii i s evite fenomenul de cdere a pumnului. 2. leziuni joase de nerv radial; * sunt afectai muchii interosoi (lumbricalii, interni palmari i dorsali) * extensia pumnului este conservat, dar se asociaz cu devier ulnar * se recomand orteza static de extensie cu pumnul poziionat la 30 grade care poate avea ca suport pentru articulaiile MCF. * policele este poziionat n poziie intermediar ntre extensie i abducie * orteza este purtat pn la intervenia chirurgical.
2

leziuni de nerv median; * determin deficitul majoritii muchilor antebraului i al muchilor lungi ai degetelor i policelui * se asociaz deficit senzitiv palmar i sindrom dureros intens cei mai afectai sunt flexorul profund i superficial al degetelor *ortezarea este realitat astfel nct s permit stabilitatea primului spaiu interdigital, fr de care opoziia i prehensiunea sunt imposibile la fabricarea ortezeii trebuie s se urmreasc echilibrarea (combaterea) hiperextensiei articulatiilor MCF *orteza va fi utilizat n special noaptea dac se constat apariia contracturilor n primul spatiu interdigital ea va fi purtat discontinuu (ziua i noaptea).

3.

4. leziuni de nerv ulnar; * nu exist diferene caracteristice n funcie de nivelul lezrii * n leziunile joase sunt afectai muchii intrinseci ai minii care duc la pierderea sau modificarea prizelor digito-digitale * ortezele sunt de tip static cu prevenirea deformrilor degetelor i dispozitive de blocare a extensiei n articulaiile MCF. Rezultatele utilizarii ortezelor Imbunatateste recuperarea daca orteza de sold este utilizata. "Inregistrarea mersului a demonstrat imbunatatirea simetriei pelvisului, obtinerea unei distante bune intre genunchi si progrese privind functionalitatea mersului, in majoritatea cazurilor". Parcurgerea unei distante mai mari, utilizand mai putina energie. Postura verticala si mers dinamic asociate cu imbunatatirea respiratiei si a functiilor vitale. Controlul imbunatatit al corpului faciliteaza functiile superioare ale corpului pentru amplificarea extensiei musculaturii. Controlul echilibrului in pozitia in sezut, inseamna posibilitatea utilizarii ambelor membre superioare pentru a executa diferite activitati si pentru a interactiona cu alte persoane. Neutralizand fortele secundare ale tonusului ridicat al musculaturii adductoare se poate obtine o reducere a riscului de dislocare a soldului. Impactul clinic observabil asupra functiilor raspunsului propioceptiv se poate aprecia prin: reducerea tonusului musculaturii adductoare, asigurarea posturii corecte a corpului, imbunatatirea coordonarii membrelor superioare. Mobilizarea timpurie poate reduce riscul aparitiei subluxatiei si dislocarii soldului.

Adductie, rotatie interna, aliniament instabil Adductie, rotatie externa, aliniament mai bun

Inainte de purtarea ortezei La 1 an de la purtarea ortezei

La 2 an de la purtarea ortezei

La 3 ani de la purtarea ortezei