Afara-I toamna Afar-i toamn, frunza 'mprtiat, Iar vntul svrl 'n geamuri grele picuri; i tu citeti scrisori

din roase plicuri i ntr'un ceas gndeti la viaa toat !ierzndu-i timpul tu cu dulci nimicuri, "'ai vrea ca nimeni 'n ua ta s #at; $ar i mai #ine-i, cnd afar-i sloat, % stai visnd la foc, de somn s picuri i eu astfel m uit din &et de gnduri, 'isez la #asmul vec(iu al znei $oc(ii, )n &uru-mi ceaa crete rnduri-rnduri; $e odat'aud fonirea unei roc(ii, *n moale pas a#ia atins de scnduri Iar mni su#iri i reci mi-acoper oc(ii