Sunteți pe pagina 1din 8

`

Universitatea Dimitrie Cantemirdin Trgu Mure

Autismul infantil Definitii,Descriere

Autismul infantil este una din ramurile Tulburarilor de Spectru Autist,o categorie de diagnostic asemenea retardului mental,iluziilor patologice sau tulburarilor de personalitate.A fost descris prima data de catre Leo Kanner in 194 .!n articolul sau "Autistic Disturbance off Afecti#e $ontact" Kanner a prezentat patternurile comportamentale specifice autismului infantil si distincte de sc%izofrenie.$onsidera ca autismul se diferentiaza atat de sc%izofrenia infantila cat si de intarzierea mintala.$opiii prezentati de Kanner a#eau o fizionomie inteligenta si un potential cogniti# bun,dar se do#edeau incapabili sa stabileasca relatii si contacte sociale corespunzatoare,cu cei din &ur'Denumirea (autism"are radacini in limba greaca)"autos" insemnand (sine" (insusi" (singur"*"indi#idualism"fiindca acesti copii pareau sa traiasca in propriul uni#ers cu pereti de fier.$opilul autist este izolat in gandurile sale proprii,lipsit de posibilitatea de a comunicasau de a se lega sufleteste de altcine#a,oricine ar fi acesta.$opilul autist isi creeaza o lume a lui si se ascunde sub un in#elis ermetic care il izoleaza de e+terior preferand lumea necu#intelor si singuratatea.$opiii cu autism se pot comporta in moduri caudate.De e+emplu ei pot fi emotionati la #ederea apei care curge la robinet,ignorand incercarile adultilor de a transforma acti#itatea intr,un (&oc social".-i pot pri#i unde#a inapoia ta,sau te pot fi+a foarte putin cu pri#irea,facandu,te sa te simti ca o (piesa"neimportanta in lumea lor.1

1.$ristina .uresan,Autismul !nfantil.Structuri /si%opatologice si Terapie $omple+a

De asemenea ei te pot c%ema atunci cand au ne#oie de ce#a,desi in mod obisnuit ei te ignora,petrecandu,si ore intregi aliniind obiecte,fluturandu,si fascinati mainile si degetele,la fel cum le place sa atinga usor si in mod repetat,imagini din carti sau re#iste. Autismul,tulburare per#azi#a de dez#oltare Autismul este o tulburare per#azi#a0globala1 de dez#oltare.A fost introdus in DS. in 1923 si reflecta efortul de a delimita o patologie pedopsi%iatrica specifica.Aceasta simptomatologie per#azi#a0durabila1in#azi#a care debuteaza incepand de la nastere sau inca in mica copilarie0inainte de #arsta de ani1,a fost considerata psi%otica si a fost definita in sec.4!4 ca sc%izofrenie infantila si dementa 5eller,ulterior in anul 194 ,fiind denumita autism infantil sau sindrom Kanner,apoi in 1944 este (descoperit"sindromul Asperger. $onceptul de per#azi# e+prima faptul ca o persoana este tulburata in adancul fiintei sale,aceasta fiind situatia persoanelor cu autism.Acest concept"tulburare per#azi#a" e+prima de fapt,mai bine ceea ce se inatmpla cu acesti oameni,decat simpla denumire de (autism".6 tulburare per#azi#a de dez#oltare solicitape durata intregii #ieti asistenta unei institutii de ingri&ire specializate. .anifestarile autismului -+ista doua trasaturi specifice pentru diagnosticarea autismului)izolarea e+trema si insistenta obsesi#a pentru ca mediul sau sa ramana nesc%imbat. !n urma unui studiu efectuat in 1929,a rezultat ca in autism se intalneste o asociere intre cele trei categorii de tulburari)de socializare,de comunicare si de imaginatie. !n 1977 medicul psi%iatru Lorna 8ing9,ea insasi mama unei fetite cu autism,face completari cu pri#ire la manifestarile care denumesc autismul)

:rosura ;undatiei de Abilitare"Speranta",$opilul cu autism.Dincolo de usile inc%ise ale sufletului

,alterari calitati#e in interactiunile sociale reciproce) Autistii nu sunt interesati de #iata sociala,intampina dificultati in a,si face prieteni ,alterarea calitati#a a comunicarii #erbale si non#erbale 0gesturi,mimica,contact #izual1) /ersoanele cu autism nu stiu sa foloseasca gesturi,dar nici nu le inteleg pe ale altora,nu au contact #izual./rezinta intarzieri sau absenta dez#oltarii limba&ului #erbal,alterare marcata a aptitudinii de a anga&a sau mentine o con#ersatie c%iar in cazul unui limba& adaptat,anomalii marcate ale formei si continutului limba&ului,incluzand utilizarea stereotipa si repetiti#e a e+presiilor,utilizarea idiosincratica a cu#intelor si frazelor.<nii autistii pot folosi cu#inte dar fara sens,altii par a intelege cele spuse,insa folosesc limba&ul in mod neadec#at,repetand cele auzite0ecolalie1. alterari calitati#e in interactiunile sociale reciproce ,copiilor cu autism fiindu,le imposibil &ocul de rol0&ocul de,a mama,tata,doctorul etc1sunt lipsiti de interes pentru po#estiri,nu le inteleg,nu inteleg persona&ele fantastice. Alt aspect important de remarcat este prezenta unui repertoriu restrans de acti#itati si interese) ,preocupare anormala pentru unul sau mai multe patternuri de interese limitate si stereotipe0adulmecarea,mirosirea obiectelor,pipairea repetiti#e a te+turii unor materiale1 ,atasament aparent de neclintit pentru acti#itati de rutina specifice sau ritualuri nefunctionale0pot in#arti rotile unei masinute ore in sir,aprinde si stinge lumina,inc%id si desc%id usile1 ,manierisme motrice stereotipe si repetiti#e0batut din palme,fluturat al mainilor,intoarceri,rasuciri,balansari ale capului,in#artit in &urul propriei a+e1 ,reactioneaza e+agerat, opune rezistenta la fiecare sc%imbare ce inter#ine in rutina zilnica0un obiect este mutat din pozitia lui obisnuita1 ,insistenta neobisnuita de a utiliza acelasi comportamente rutiniere in cele mai mici detalii0sa parcurga tot timpul acelasi drum,e+act in acelasi mod1 ,atasament fata de obiecte neobisnuite0trage dupa el o sfoara,iese la plimbare a#and asupra lui tacamuri,periute de dinti etc1 ,o gama restransa de interese si preocupari0aliniaza obiecte,asculta fascinat sunetul apei ce curge la robinet,al masinii de spalat,tuns etc.,prezinta teama e+agerata fata de fenomene meteo

neobisnuite,animale,pasari etc,dar nu constientizeaza pericolul reprezentat de tren,masini,inaltimi*1 $opiii cu autism infantil se confrunta cu probleme comportamentale,fara sa,si dea seama prea mult de conte+tul social./roblemele constau in mare parte din crize de ner#i,muscaturi sau lo#ituri impre#izibile,autoagresi#itate, tipete,scuipaturi,murdarit*Aceste comportamente apar adesea ca reactie la intreruperea acti#itatilor repetiti#e. $um poate fi recunoscut autismul =u e+ista teste medicale pentru a se diagnostica autismul. =u se poate stabili ca diagnostic,la fel de usor ca in orice alte maladii cronice.6 singura obser#are a unei poze,nu poate stabili nimic.Diagnosticarea autismului este un proces de lunga durata si necesita minutiozitate.<n diagnostic corect poate fi pus dupa obser#area copilului,a purtarii,a comunicarii si a ni#elurilor sale de dez#oltare.=ici pentru psi%ologul clinician,nici pentru psi%iatru nu este usor sa determine %otarat despre un copil daca este sau nu autist,deoarece anumite simptome,multe din comportamentele asociate autismului sunt intalnite si la copiii neurotipici in anumite perioade ale dez#oltarii. Dupa incertitudine fara limite,o alta caracteristica ce diferentiaza autismul de orice alta maladie infantila,este ca se manifesta total diferentiat.Astfel in afara de un set liniar de anomalii de dez#oltare comun tuturor copiilor cu autism este afectat intr,o cu totul alta masura decat ceilalti si se manifesta in cadrul bolii strict indi#idualizat.;iecare autist este altfel decat ceilalti,este unic'<n copil cu autism se poate situa oriunde in spectrul larg si bogat in anomalii al autismului' <n copil este susceptibil de autism 4daca) Are de&a luni,dar)

,nu reactioneaza la sunete puternice ,nu se intinde dupa &ucarii pana la ,4 luni ,nu gangureste pana la 4 luni ,nu acorda atentie unor e#enimente noi din mediu sau este mult prea afectat de aceste e#enimente noi
T%eo /eeters, Autismul.Teorie si inter#entie educationala :rosura ;undatiei de Abilitare (Speranta",$opilul cu autism.Dincolo de usile inc%ise ale sufletului

Are de&a 2 luni,dar) ,refuza sa imbratiseze ,nu arata niciun fel de afectiune fata de o persoana care il ingri&este ,nu agreeaza sa stea in prea&ma celorlalti si prefera singuratatea ,are sensibilitate crescuta la lumina ,nu reactioneaza la sunetele din &ur Are un an dar) ,nu se taraste ,nu poate sta in picioare,cu spri&in ,nu cauta obiecte ascunse in fata oc%ilor sai ,nu spune nici un cu#ant ,nu imita gesturi ca fluturatul din mana ,nu arata cu degetul spre obiecte sau imagini Are 9 ani,dar) ,nu dez#olta abilitatea de a calca corect0calcai,#arfuri1dupa cate#a luni de mers,sau merge doar pe #arfuri ,nu rosteste nici 1> cu#inte ,nu foloseste propozitii simple,pana la #arsta de 9 ani , nu stie functiile obiectelor uzuale0periuta,telefon,furculita,lingurita1 ,nu imita actiuni sau cu#inte,pana la sfarsitul acestei perioade ,nu indeplineste instructiuni simple ,prezinta o pierdere a abilitatilor acumulate anterior Are ani dar)

,obisnuieste sa cada si urca cu dificultate scarile ,are o sali#are abundenta sau #orbeste cu dificultate ,ii este greu sa manipuleze obiecte mici ,nu poate copia un cerc ,nu poate comunica in fraze scurte ,nu se implica in &ocul de rol ,nu intelege comenzi simple
>

,prezinta interes scazut?absent,fata de alti copii ,are interes redus fata de &ucarii ,prezinta o pierdere remarcabila a abilitatilor ac%izitionate anterior Autismul si genialitatea> Autismul comporta asadar o multitudine de simptome,dar nu toate simptomele sunt marci indubitabile ale autismului./rezenta mai multor astfel de manifestari ,reprezinta totusi,un semnal de alarma.@ra#itatea autismului #ariaza de la se#er la usor,iar aceasta se intersecteaza de la dificultati profunde de in#atare,pana la ni#ele normale de in#atare sau la inteligenta superioara,de&a aproape de genialitate.-+ista asemanari frapante care leaga tulburarile produse de autism si creati#itatea geniilor'S,a speculat de,a lungul anilor ca sa#anti precum $%arles DarAin,Albert -instein,!saaB =eAton,T%omas -dison,compozitori precum 5andel,:eet%o#en, :ac%, .ozart, :ela :artoB,filosofi precum Socrate,!mmanuel Kant,;riedric% =ietzc%e precum si alte nume importante din arta,literature,istorie sau politica.=u se poate spune insa ca toate geniile au note autiste sau ca toate persoanele cu autism sunt genii.Din contra,marea ma&oritate sufera si de retard mental. Terapii de recuperare /rin metoda A:A C 0applied be%a#ioral analDsis1se recupereaza enorm,dar este o terapie e+treme de solicitanta,Aba fiind stiinta modificarii comportamentului,se creeaza (refle+ul"/a#lo#ian,comportamentul fiind influentat de oferirea sau anularea recompensei./rogramul presupune lucrul indi#idual cu fiecare copil,in mod intensi#,cel putin 43 de ore pe saptamana,fiecare terapeut a#and o sesiune de doua sau trei ore pe zi,totul pentru o perioada minima de doi,trei,sau patru ani,in functie de potentialul copilului./rogramul di#ide orice sarcina in sarcini mai mici si are la baza principiul conditionarii)copilul primeste ceea ce isi doreste daca raspunde cerintelor terapeutului,fiecare raspuns poziti# fiind recompensat. T-A$$50Treatment and -ducation of Autistic and Eelated $omunication 5andicapped $%ildren,Tratament si -ducatie pentru $opiii Autisti si cu 5andicapuri de $omunicare associate,se bazeaza pe (cultura
> C

T%eo /eeters FAutismul.Teorie si inter#entie educationala Li#iu /redescu,$u Autismul la /si%olog

autismului"fiind o terapie adaptata ne#oilor si placerilor copilului,incercand sa dez#olte la ni#el ma+im potentialul de comunicare si autonomie al fiecarui copil..etoda este foarte structurata si se bazeaza pe imagini si un mediu educational.-a poate fi folosita atat acasa cat si in centre sau scoli de masa.Se poate folosi atat cand se lucreaza indi#idual,cat si in acti#itati colecti#e. $u a&utorul imaginilor,se e+plica copilului) ,orarul zilnic0ce se #a intampla in ziua respecti#a1 ,ce asteptam noi de la el !maginea este o metoda buna de comunicare,c%iar si pentru copiii care nu au limba&,in acelasi timp,oferind copilului sentimentul ca poate controla ceea ce face. /-$S0 /icture e+c%ange communication sDstem,sistem de comunicare prin sc%imb de imagini1este un sistem de in#atare care le permite copiilor abilitati #erbale reduse sau c%iar ine+istente sa comunica prin intermediul pictogramelor.-ste o forma de comunicare alternati#a. /rogramul /-$S incepe prin a in#ata copilul cum sa sc%imbe o poza cu un obiect,apoi sa faca distinctia intre imagini si simboluri,pentru a le folosi apoi in crearea de propozitii)dupa substanti#e care denumesc obiecte sunt introduce ad&ecti#e,#erbe,locuri,astfel incat copilul sa poata alcatui propozitii punand mai multe pictograme cap la cap.$%iar daca /-$S este bazat pe instrumente #izuale,recompensa #erbala este o componenta ma&ora,iar comunicarea #erbala este incura&ata.Acest sistem este folosit cu o #arietate de #arste,incluzand prescolari,adolescenti dar si adulti. .-L6T-EA/!A,Aceasta terapie este folosita mai mult in scolile speciale pentru autisti,cu rezultate bune.S,a do#edit ca cu a&utorul unui terapeut priceput se pot dez#olta comportamente de reciprocitate0primire, oferire de obiecte1acest lucru fiind util formarii unor deprinderi sociale.Tot prin muzica se poate dez#olta memoria,ritmul si c%iar orientarea temporo, spatiala.Terapia prin muzica are un efect linistitor pentru multi copii cu autism si c%iar s,a do#edit ca,pentru unii copii cantatul e mai usor de inteles decat #orbirea.!n acest caz,cantatul este folosit in facilitarea comunicarii.<n e+emplu il constituie (terapia comunicarii prin muzica asistata"dez#oltata de doi specialisti britanici)DaAn 8imporD si /%il $%ristie. AETT-EA/!A,$opilul are sansa de a,si e+plora posibilitatile de autocunoastere si autoe+primare.$reand copilului o stare de confort,stereotipiile #erbale sau cele gestuale sunt transpuse in plan
2

concret.;olosirea culorilor indica starea dispozitionala a copilului in momentul respecti# al zilei si permite o abordare terapeutica adec#ata. 6:!-$T!G<L T-EA/!-! 6biecti#ul terapiei2 in autism trebuie sa fie castigarea unei ma+ime autonomii,in conditiile in care,intr,un numar mare de cazuri se porneste de la un potential minim.$autam sa a&ungem la ni#elul ma+im de dez#oltare al copilului,sa amelioram problemele comportamentale pe care le are si sa,l adaptam la mediul e+terior lui.Trebuie sa,l dezobisnuim de anumite atasamente bizare,a caror moti#atie ,noi nu o intelegem.6biecti#ele reale ale tratamentului si terapiei nu trebuie sa fie in prima faza #orbirea,cooperarea,&oaca,ci rezol#area problemelor de agresi#itate,statul pe scaun.

:ibliografie)
Li#iu /redescu,$u autismul la /si%olog,-ditura ;or Hou 9311 T%eo /eeters,Autismul.Teorie si !nter#entie -ducationala,-ditura /olirom 9339 $at%erine .aurice,Lasa,ma sa,ti aud glasul,-ditura $urtea Gec%e 9337 $ristina .urean,Autismul !nfantil.Structuri /si%opatologice si Terapie $omple+a, -ditura <ni#ersitara $lu& =apoca 9334 :rosura ;undatiei de Abilitare (Speranta",$opilul cu Autism.Dincolo de usile inc%ise ale sufletului,Didactica /ress 9332

$%aterine .aurice,Lasa,ma sa,ti aud glasul