Sunteți pe pagina 1din 2

George Enescu (1881-1955)

- biografie George Enescu s-a nascut in 19 august 1881, la Liveni - judetul Botosani. El era al optulea copil al parintilor sai, Costache si Maria Enescu, dar ramasese singurul, iindca dintre ceilalti, doi murisera la o varsta oarte rageda, iar ceilalti cinci usesera secerati de o molima in 18!8. Enescu a cunoscut din copilarie olclorul prin intermediul tara urilor populare. "rimele indrumari mu#icale le-a primit de la parintii sai si de la un vestit lautar, $iculae Chioru. %ntre anii 1888 si 189& a studiat la Conservatorul din 'iena cu (oseph )ellmes*erger +vioara, si -o*ert .uchs +compo#itie,. /e 0ncadrea#a rapid 0n viata mu#icala a 'ienei, concertele sale 0n care interpretea#a compo#itii de (ohannes Brahms, "a*lo /arasate, )enri 'ieu1temps, .eli1 MendelsohnBarthold2, entu#iasm3nd presa si pu*licul, desi avea doar 14 ani. 5upa a*solvirea Conservatorului din 'iena cu medalia de argint, 0si continua studiile la Conservatorul din "aris - 189& si 1899, cu 6ndre Gelalge +contrapunct,, (ules Massenet si Ga*riel .aure +compo#itie,, precum si cu M.".(. Marsic7 +vioara,. 5in primii ani ai secolului 88 datea#a compo#itiile sale mai cunoscute, cum sunt cele doua -apsodii -om3ne +1991-1994,, /uita $r. 1 pentru orchestra +199&,, prima sa /im onie de maturitate +199:,, /apte C3ntece pe versuri de Cl;ment Marot +1998,. 6ctivitatea sa mu#icala alternea#a 0ntre Bucuresti si "aris, 0ntreprinde turnee 0n mai multe tari europene, av3nd parteneri prestigiosi ca 6l redo Casella, "a*lo Casals, Louis .ournier, -ichard /trauss. <n timpul "rimului -a#*oi Mondial ram3ne 0n Bucuresti, dirijea#a /im onia a %8-a de Lud=ig van Beethoven +pentru prima data 0n auditie integrala 0n -om3nia,, compo#itii de )ector Berlio#, Claude 5e*uss2, -ichard >agner, precum si creatiile proprii? /im onia $r. 4 +191&,, /uita pentru orchestra $r. 4 +191:,. <n acelasi an are loc prima editie a concursului de compo#itie George Enescu. 5upa ra#*oi 0si continua activitatea 0mpartita 0ntre -om3nia si .ranta. 5e neuitat au ramas interpretarile sale a "oemului pentru vioara si orchestra de Ernest Chausson si ale /onatelor si "artitelor pentru vioara solo de (ohann /e*astian Bach. .ace mai multe calatorii 0n /tatele @nite ale 6mericii, unde a dirijat orchestrele din "hiladelphia +194&, si $e= Aor7 +19&8,. 6ctivitatea sa pedagogica capata deasemenea o importanta considera*ila. "rintre elevii sai se numara violonistii Christian .erras, %vr2 Gitlis, 6rthur Grumiau1 si Aehudi Menuhin. 6cesta din urma, virtuo# cu o pro unda cultura umanista, a pastrat un adevarat cult si o pro unda a ectiune pentru Enescu, consider3ndu-l parintele sau spiritual. B"entru mine, Enescu va ram3ne una din verita*ilele minuni ale lumii. Caracterul sau si igura sa sunt gravate 0n su letul meu ca un

ar*ore sau un munte din /inaia. -adacinile puternice si no*letea su letului sau sunt provenite din propria lui tara, o tara de inegalata rumuseteB +Aehudi Menuhin,. Creatia sa componistica a*ordea#a aproape toate ormele si genurile mu#icale. -e lectand dragostea pentru poporul din mijlocul caruia s-a ridicat si cu a carui sensi*ilitate s-a identi icat. Cpera lui Enescu repre#inta o pilda de insusire si de#voltare creatoare a cuceririlor artei mu#icale europene, de im*inare a acestora cu traditiile mu#icii olclorice si pro esionale romanesti. Chiar si in lucrarile in care se mani esta in luenteale mu#icii germane sau rance#e, ori in acelea al caror continut nu presupune neaparat orma nationala, ca de pilda, /uita % Bin stil clasicB pentru pian sau opera BCedipB, se vadeste legatura cu olclorul nostru, prin utili#area, uneori descreta, alteori destul de evidenta, a ormelor modale, ritmice, intonationale, ale acestuia. Enescu a pus temeliile sim onismului nostru, deschi#andu-i largi perspective.