Sunteți pe pagina 1din 0

Metodologie pentru

soluionarea problemei
lipsei actelor de stare
civil, de identitate i
locative













Lucrarea a fost realizat de un colectiv de autori din cadrul
Componentei de cercetare a Asistenei Tehnice pentru Programul
PHARE RO 2004/016-772.01.01.01:

Ioana Florea
Marian Mandache
Ctlin Manea
Cosima Rughini
Adrian Vasile
Daniel Vasile


Cu sprijinul lui Florin Moisa

Sub coordonarea lui Gabor Fleck

n realizarea cercetrii i n redactarea textului, echipa a beneficiat
de sprijinul tuturor celor care au oferit comentarii i informaii,
precum i ajutorul celor care au participat la discuiile i
interviurile individuale i de grup. Mulumim tuturor celor care au
contribuit la mbuntirea acestui material.










Cuprins




1 INTRODUCERE......................................................................................................................................... 7
1.1 STRUCTURA LUCRRII.......................................................................................................................... 8
1.2 CLASIFICAREA PROBLEMELOR............................................................................................................ 11
1.3 EFECTELE LIPSEI ACTELOR DE STARE CIVILA, DE IDENTITATE SI LOCATIVE........................................ 12
1.3.1 nregistrarea naterii, certificatul de natere i alte acte de stare civil ..................................... 12
1.3.2 Actele de identitate........................................................................................................................ 12
1.3.3 Lipsa actelor locative.................................................................................................................... 12
1.4 EFECTELE LIPSEI ACTELOR ASUPRA ACCESULUI LA SERVICIILE SOCIALE............................................ 13
1.4.1 Frecvena lipsei actelor n rndul populaiei de etnie rom......................................................... 14
2 REZUMAT PRACTIC PENTRU ELABORAREA PROIECTELOR DE INTERVENIE............. 17
2.1 PAI N ELABORAREA UNUI PROIECT DE INTERVENIE........................................................................ 17
2.2 OBSERVAII GENERALE CU PRIVIRE LA ACIUNILE N INSTAN........................................................ 18
2.2.1 Reprezentarea si asistenta juridica............................................................................................... 18
2.2.2 Cererea de chemare n judecat................................................................................................... 18
2.2.3 Citarea i comunicarea actelor de procedur .............................................................................. 19
2.2.4 Costuri .......................................................................................................................................... 20
2.2.5 Prima zi de infatisare.................................................................................................................... 20
2.2.6 Probe ............................................................................................................................................ 20
2.2.7 Etapa deliberarii si pronuntarii.................................................................................................... 21
2.3 OBSERVAII PRIVIND NREGISTRAREA TARDIV A NATERILOR......................................................... 21
2.3.1 Dificulti posibile ........................................................................................................................ 22
2.3.2 Taxe i amenzi............................................................................................................................... 22
2.4 OBSERVAII PRIVIND ELABORAREA ACTELOR DE IDENTITATE............................................................ 23
2.4.1 Dificulti posibile ........................................................................................................................ 23
2.4.2 Taxe i amenzi............................................................................................................................... 24
2.5 OBSERVAII PRIVIND PUNEREA N LEGALITATE A SITUAIEI LOCATIVE.............................................. 25
2.6 BUNE PRACTICI IN PROIECTELE DE INTERVENTIE................................................................................ 25
3 CODUL NUMERIC PERSONAL: NREGISTRAREA NATERII I OBINEREA UNUI
CERTIFICAT DE NATERE........................................................................................................................... 28
3.1 OBINEREA UNUI COD NUMERIC PERSONAL ....................................................................................... 28
3.1.1 nregistrarea naterii.................................................................................................................... 28
3.1.2 nregistrarea naterii pentru copilul gsit sau prsit ................................................................. 29
3.1.3 nregistrarea tardiv a naterii .................................................................................................... 29
3.1.4 Obinerea unui duplicat dup certificatul de natere ................................................................... 32
3.1.5 Cazuri speciale de probleme......................................................................................................... 32
3.2 REZUMAT AL PROCEDURILOR DE INTERVENIE .................................................................................. 34
3.3 RECOMANDRI I DEZBATERI............................................................................................................. 35
3.3.1 Recomandri................................................................................................................................. 35
3.3.2 Dezbateri ...................................................................................................................................... 36
4
4 ACTELE DE IDENTITATE.................................................................................................................... 37
4.1 PROBLEME REFERITOARE LA ACTELE DE IDENTITATE......................................................................... 37
4.2 PROCEDURILE DE EMITERE A UNUI ACT DE IDENTITATE...................................................................... 37
4.2.1 Punerea n legalitate a persoanelor fr acte locative................................................................. 39
4.2.2 Campanii cu camera mobil......................................................................................................... 42
4.2.3 Facilitifinanciare (scutirea de taxe) ......................................................................................... 42
4.2.4 Amenzile aplicate n legtur cu actele de identitate ................................................................... 43
4.3 RECOMANDRI I DEZBATERI............................................................................................................. 44
5 ALTE PROBLEME REFERITOARE LA STAREA CIVIL............................................................. 47
5.1 RECUNOATEREA PATERNITII......................................................................................................... 47
5.1.1 Prezumtia de paternitate fata de cazul tatului din casatorie ........................................................ 47
5.1.2 Copii care beneficiaza de prezumtia de paternitate. .................................................................... 47
5.2 NCHEIEREA CSTORIEI .................................................................................................................... 48
5.2.1 Conditiile de fond ale casatoriei .................................................................................................. 48
5.2.2 Impedimente la casatorie.............................................................................................................. 49
5.2.3 Actele necesare ncheierii cstoriei ............................................................................................ 49
5.3 NCREDINAREA MINORULUI CTRE UNUL DINTRE PRINI ............................................................... 50
5.4 NREGISTRAREA DECESULUI ............................................................................................................... 50
6 ACTELE LOCATIVE.............................................................................................................................. 51
6.1 TIPURI DE PROBLEME ......................................................................................................................... 53
6.1.1 Probleme speciale......................................................................................................................... 54
6.2 LIMITE ALE PUNERII N LEGALITATE ALE PERSOANELOR FR ACTE LOCATIVE ................................. 55
6.3 AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE SI AUTORIZATIA DE DEMOLARE / DESFIINTARE................................... 57
6.3.1 Certificatul de urbanism............................................................................................................... 58
6.3.2 ntocmirea proiectului tehnic........................................................................................................ 59
6.3.3 Obinerea Autorizatiei de Construire ........................................................................................... 60
6.4 ALTE PREVEDERI LEGISLATIVE REFERITOARE LA ACTELE LOCATIVE.................................................. 61
6.4.1 Prioritatea politic a punerii n legalitate a aezrilor informale ............................................... 61
6.4.2 Punerea n proprietate cu teren agricol ....................................................................................... 62
6.5 STRATEGII DE SOLUIONARE.............................................................................................................. 63
6.5.1 Statutul juridic al terenului........................................................................................................... 64
6.5.2 Statutul juridic al locuintei ........................................................................................................... 65
6.5.3 Precizari cu privire la actiunile in instanta.................................................................................. 65
6.5.4 Procedura publicitatii imobiliare si a cadastrului........................................................................ 68
6.5.5 Probleme legate de statutul de proprietar .................................................................................... 69
6.5.6 Probleme legate de statutul de chiria.......................................................................................... 71
6.6 RECOMANDRI I DEZBATERI............................................................................................................. 82
7 OBSERVAII GENERALE.................................................................................................................... 84
7.1 RAPORTAREA LA DREPTURILE OMULUI .............................................................................................. 84
7.1.1 Colectarea datelor statistice referitoare la minoritile naionale............................................... 85
7.2 CITIREA I INTERPRETAREA DATELOR DE SONDAJ .............................................................................. 86
7.3 OBSTACOLE SI RESURSE IN PROCESUL DE PUNERE IN LEGALITATE ..................................................... 87
7.3.1 Excluziunea social ...................................................................................................................... 87
7.3.2 Resurse i obstacole instituionale................................................................................................ 87
8 REFERINE............................................................................................................................................. 89


5
9 ANEXE....................................................................................................................................................... 90
9.1 ANEXA 1 PREVEDERI LEGISLATIVE.................................................................................................. 90
9.1.1 Prevederi ale Legii 95 / 2006 privind reforma n domeniul sntii........................................... 90
9.1.2 Prevederi din Contractul cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul
sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007, aprobat prin HG 1842 / 2006 ................... 91
9.1.3 Protectia impotriva discriminarii ................................................................................................. 92
9.2 ANEXA 2 ASPECTE TEORETICE PRIVIND DREPTUL LA PROPRIETATE I ALTE NOIUNI ...................... 92
9.2.1 Conditiile de validitate ale contractului ....................................................................................... 96
9.2.2 Incheierea contractului prin reprezentant .................................................................................... 96
9.2.3 Posesia........................................................................................................................................ 100
9.2.4 Proba actelor juridice................................................................................................................. 101
9.2.5 Mijloacele de prob.................................................................................................................... 102
9.3 ANEXA 3 JURISPRUDEN............................................................................................................. 105
9.3.1 Tacita relocaiune. Proba. Proces verbal de predare preluare a spaiului. Despgubiri.
Justificare.................................................................................................................................................. 105
9.3.2 Contract de locaiune. Anunarea concediului. Tacita relocaiune. Imposibilitate ................... 106
9.3.3 Aciune n constatare. Aciune n realizarea dreptului pretins. Prioritate.................................. 107
9.3.4 Aciune n constatarea proprietii construciilor edificate fr autorizaie de ctre proprietarii
terenului. Admisibilitate............................................................................................................................ 108
9.3.5 Contract vnzare-cumprare. Antecontract. Aciune pentru pronunarea unei hotrri care s
in loc de act autentic de vnzare-cumprare. Prescripie ..................................................................... 109
9.3.6 Aciune pentru constatarea dobndirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate. nclcarea de
ctre instana de judecat a principiului disponibilitii. ......................................................................... 110
9.3.7 Calitatea procesual pasiv. Aciune pentru prescripia achizitiv/uzucapiune. Proprietar/prt
decedat anterior datei aciunii. ................................................................................................................. 113
9.3.8 Prescripia achizitiv. Teren, atribuit, n fapt, de administraia local, pe care persoana a
edificat o locuin...................................................................................................................................... 115
9.4 ANEXA 4 LISTA CU INTERVIURILE INDIVIDUALE SI DE GRUP CU EXPERTI REALIZATE IN SPRINIJUL
ELABORARII PREZENTEI METODOLOGII........................................................................................................... 117
9.4.1 Interviuri individuale .................................................................................................................. 117
9.4.2 Interviuri telefonice cu reprezentani ai Direciilor judeene i locale de Eviden a
Persoanelor............................................................................................................................................... 117
9.4.3 Interviu de grup (focusgrup)....................................................................................................... 118





6
1 Introducere

Aceast metodologie urmrete analiza problemei lipsei actelor i certificatelor de
stare civil, de identitate i de proprietate, precum i discutarea posibilelor soluii conform
legislaiei n vigoare. Scopul metodologiei este de a facilita consilierea i asistena
persoanelor afectate de aceast problem, precum i de a aduce n atenia autoritilor
publice informaii relevante cu privire la situaia actual a problemei.

Lucrarea este construit ca un instrument de lucru pentru autoritile publice centrale
i locale, precum i pentru asociaiile i organizaiile neguvernamentale sau comunitare
implicate n activiti de dezvoltare.

Metodologia a fost elaborat n cadrul programului PHARE Consolidarea Capacitaii
Instituionale i Dezvoltarea de Parteneriate pentru mbunatairea Percepiei i Condiiilor
Romilor, PHARE RO 2004/016-772.01.01.01. Programul urmrete promovarea integrrii
sociale a romilor prin consolidarea, la nivel naional, regional, judeean i municipal, a
capacitii i pregtirii instituiilor publice de a colabora cu reprezentanii romilor pentru
soluionarea problemelor specifice cu care se confrunt comunitile de romi. Metodologia
urmeaz s foloseasc n special aplicanilor pentru granturi n cadrul programului PHARE.

Prezentul document este construit ca un instrument att pentru Birourile Judeene
pentru Romi ct i pentru alte structuri cu atribuii specifice n implementarea unui set
coerent de msuri care s rspund prevederilor Strategiei Guvernului Romniei de
mbuntire a situaiei romilor. Astfel metodologia propus poate reprezenta un punct de
referin n elaborarea planurilor judeene/locale de aciune pentru romi pe componenta: acte
de identitate si de stare civila, punerea n legalitate, evidena populaiei.

Strategia Guvernului pentru mbuntirea situaiei romilor a fost adoptata de Guvernul
Romniei in aprilie 2001. Trebuie reamintit faptul c unul dintre criteriile politice de
aderare ale Romaniei la structurile Uniunii Europene l-a reprezintat protecia
minoritilor naionale. n ultimele rapoarte de monitorizare ale Romniei privind
stadiul aderrii, Comisia European a alocat un capitol distinct proteciei minoritii
rome. Problemele semnalate de ctre aceast instituie european fceau referire strict
la starea de fapt a comunitilor de romi, caracterizat prin saracie, excludere social,
nclcarea repetat a drepturilor omului, lipsa actelor de identitate i implicit lipsa
accesului la serviciile publice, nivelul sczut de ocupare a forei de munc precum i
discriminarea la toate nivelurile.
n anii 2005-2006 ca urmare a presiunilor produse de problemele rmase nesoluionate,
a rapoartelor elaborate de Comisia Europeana, a lurilor de poziie ale unor state
membre fa de fenomenul migraionist, s-a impus din ce n ce mai mult necesitatea
mbuntirii strategiei. Ca atare, n luna aprilie 2006, Guvernul a elaborat Hotrrea
522/2006 pentru modificarea i completarea H.G. nr. 430/2001 privind aprobarea
Strategiei Guvernului Romniei de mbuntire a situaiei romilor.
Aceast hotrre aduce o serie de modificri capitolelor legate de: obiective, durat,
domenii sectoriale, direcii de aciune, finanare i structuri. Astfel s-a elaborat un nou
plan de msuri pentru perioada 2006-2008, iar scopul propus se definete ca fiind:
mbuntirea semnificativ a situaiei romilor din Romnia, prin promovarea unor
msuri de incluziune social.
7
8
Obiective specifice ale H.G522/2006 au n vedere urmtoarele domenii sectoriale de
aciune:
A. Administraie public i dezvoltare comunitar, comunicare i participare civic
B. Locuine
C. Sntate
D. Justiie i ordine public
E. Economie, securitate social
F. Protecia copilului, educaie, cultur i culte.

Dei cercetarea care a fundamentat metodologia a pus un accent special pe problemele
cu care se confrunt persoanele de etnie rom, este important de subliniat c toate concluziile
cercetrii se aplic i cetenilor de alte etnii confruntai cu dificulti similare. Procedurile
legale de soluionare a problemelor sunt independente de etnia solicitanilor. Totui, situaia
cetenilor romi care nu au astfel de acte este agravat de lipsa frecvent a resurselor
materiale, umane i relaionale, precum i de riscul de discriminare.

1.1 Structura lucrrii
Problemele analizate n metodologie au fost structurate n funcie de criteriul principal
al prioritii problemelor. Putem deosebi astfel trei categorii de situaii problematice legate de
lipsa actelor:

Tabelul 1. Clasificarea problemelor n funcie de prioritatea interveniei i de instituiile
implicate
Prioritate: Prima prioritate A doua prioritate A treia prioritate

Probleme:
Obinerea unui CNP
(actul de natere)
Obinerea dovezii CNP
(certificatul de natere)
Obinerea unui act de
identitate, pentru
persoanele peste 14 ani
(carte de identitate sau
carte de identitate
provizorie)
Punerea n legalitate a
situaiei locative
Abordarea altor
probleme care in de
starea civil
Instituii implicate: Birourile de stare civil
din cadrul Primriei
Poliia i instana de
judecat pentru
nregistrarea tardiv
Direciile comunitare de
eviden a persoanelor
Poliia, n cazul unor
verificri suplimentare
Instana de judecat
Autoritile locale,
pentru problemele care
necesit decizii
administrative



Figura 1. Structura lucrrii pe capitole

Detalii privind codul
numeric personal
- nregistrarea naterii
- nregistrarea tardiv
Detalii privind actele de
identitate
- carte de identitate
- carte de identitate provizorie
Detalii privind actele locative:
- dobndirea dreptului de proprietate
- reglementarea statutului de chiria
- relocarea, etc
Alte probleme de stare civil
- recunoaterea paternitii
- ncheierea cstoriei
- nregistrarea decesului
Observaii generale: raportarea la drepturile omului; obstacole i resurse instituionale; observaii generale cu privire la proiectele de
intervenie
Introducere: utilitatea metodologiei; structurarea lucrrii; analiza problemelor
Ghid practic pentru elaborarea proiectelor: recomandri practice, schimbri legislative, bune practici n domeniu
9
10



Dac persoana
este proprietar
pag. 67
Lipsa actelor locative (de
spaiu)
pag.24 (pe scurt), 51 (detalii)
Figura 2. Citirea lucrrii n funcie de problema vizat

Copii sub 1 an
nenregistrai:
nregistrarea
naterii
pagina 27
Lipsa certificatului de
natere
pag. 17 (pe scurt), pag.27
(detalii)
Lipsa actului de identitate
pag. 22 (pe scurt), pag.37
(detalii)
Copii peste 1 an sau
aduli nenregistrai:
nregistrarea tardiv
pagina 17 (pe
scurt), 28 (detalii)

Certificat
pierdut,
deteriorat, furat
pagina 31
Dac
persoana nu
are certificat
de natere
Dac persoana
nu are dovada
adresei de
domiciliu
pagina 39
Dac
persoana nu
are act de
identitate
Dac persoana este
chiria
pag. 69


1.2 Clasificarea problemelor
n funcie de urgena interveniei i de relevana actului respectiv pentru soluionarea
altor tipuri de probleme, putem distinge trei categorii de prioriti:
1. Nenregistrarea naterii n registrele strii civile (lipsa codului numeric personal),
sau lipsa certificatului de natere pentru persoanele a cror natere a fost nregistrat.
Persoanele aflate n aceast situaie nu sunt formal ceteni ai statului romn, iar rezolvarea
acestei probleme este absolut prioritar. nregistrarea naterii este demonstrat prin
certificatul de natere. Fr a avea naterea nregistrat, individul nu i poate dovedi
identitatea i desigur nu poate intra n nici un fel de relaii contractuale, fiind deci exclus
accesul su la acte locative de vreun fel sau altul. nregistrarea naterii este prima prioritate n
rezolvarea problemelor cu care se confrunt o persoan. Este posibil ca o persoan s aib
naterea nregistrat dar s nu aib certificatul de natere cu care s dovedeasc acest lucru
atunci cnd certificatul a fost pierdut, furat sau distrus, de exemplu. n acest caz persoana va
solicita obinerea unui duplicat dup certificat.
2. Lipsa actului de identitate. Actul de identitate poate avea trei forme: buletinul de
identitate, cartea de identitate i cartea de identitate provizorie. Toate trei sunt echivalente,
din punct de vedere legal, n ceea ce privete drepturile pe care le certific ceteanului.
Obinerea unui act de identitate presupune rezolvarea prealabil a problemelor actelor de
stare civil (certificat de natere mai ales), dar precede soluionarea problemei actelor
locative. Chiar i persoanele fr dovada domiciliului pot obine un act de identitate valabil
(respectiv, o carte de identitate provizorie), urmnd s fac ulterior demersuri n vederea
soluionrii situaiei lor locative, dac doresc obinerea unei cri de identitate care are o
perioad de valabilitate mai mare i un alt format. Diferenele dintre cartea de identitate
provizorie i cartea de identitate in 1) de perioada de valabilitate i 2) de credibilitatea pe
care o dau posesorului n relaia cu poteniali angajatori, de exemplu. Interviurile au indicat
faptul c persoanele care au cri de identitate provizorii sunt mai frecvent discriminate n
acordarea unui loc de munc.
3. Lipsa actelor locative (de proprietate, de chirie sau dovada lurii n spaiu). Dei
aceast problem are consecine serioase asupra vieii individului, ea nu poate fi soluionat
dect dup ce persoana a obinut nti certificatul de natere (dac lipsea) i apoi actul de
identitate.
Problemele legate de actele de stare civil i de identitate sunt n principal domeniul
Direciilor comunitare de eviden a persoanelor i a Birourilor de stare civil din cadrul
autoritilor locale. n cazurile mai complexe este necesar colaborarea Inspectoratului
Naional pentru Evidena Persoanelor, a Poliiei sau rezolvarea pe calea instanei judectoreti
competente - pentru nregistrarea tardiv a naterii.
Reglementarea situaiei locative ine n primul rnd de instan, acolo unde exist o
soluionare pur juridic, iar unde nu, devine o problem care ine de voina i competena
autoritilor locale. O abordare sistematic a acestei probleme depinde de punerea n aplicare
a unor programe la nivel naional.
11
1.3 Efectele lipsei actelor de stare civil, de identitate i locative
1.3.1 nregistrarea naterii, certificatul de natere i alte acte de stare civil
Persoanele care nu au fost nregistrate la natere nu exist din punct de vedere
administrativ n relaie cu autoritile statului romn, i ca atare nu pot intra n nici un fel de
relaii oficiale sau autorizate nici cu parteneri publici, nici cu parteneri privai. Ele nu sunt
ceteni ai statului romn i nici ai altui stat din punct de vedere legal, fiind astfel lipsite de
cetenie i de drepturile asociate. Aceste persoane nu dispun de un cod numeric personal
CNP.
Persoanele a cror natere a fost nregistrat dispun de un CNP; totui, dac nu au un
certificat de natere (datorit deteriorrii, furtului sau pierderii acestuia etc) ele se pot afla n
imposibilitatea de a dovedi ctre autoriti sau alte pri interesate identitatea lor.
1.3.2 Actele de identitate
Persoanele care au fost nregistrate la natere dar, din diferite motive, nu posed un
buletin / carte de identitate i / sau certificat de natere sunt ceteni ai statului roman din
punct de vedere legal, dar nu pot dovedi acest lucru n faa unei tere pri. Prin urmare, lipsa
actului de identitate duce la imposibilitatea exercitrii drepturilor civice i sociale
fundamentale, precum i la imposibilitatea relaionrii corecte cu autoritile statului, fiind
astfel o problem urgent de interes public.
1.3.3 Lipsa actelor locative
Lipsa actelor locative se refer la imposibilitatea de dovedire a unei adrese de
domiciliu. Aceast problem are dou dimensiuni importante:
Dimensiunea administrativ: lipsa dovezii adresei de domiciliu i / sau a adresei de
reedin conduce la dificulti n relaionarea cu instituiile publice, deoarece (1) multe dintre
acestea au autoritate definit local, cetenii fiind repartizai n interaciunea cu ele pe baza
adresei din actul de identitate i (2) dei reglementat legal, lipsa dovezii unui domiciliu
stabil continu s fie o problem n obinerea actelor de identitate, cu consecine asupra
integrrii sociale a persoanelor respective;
Dimensiunea social: deseori persoanele care nu pot face dovada unei adrese de
domiciliu sau a unei adrese de reedin se afl n aceast situaie deoarece locuiesc n
condiii ilegale, temporare, sau improvizate, n condiii improprii. n cazul persoanelor care
nu au acces legal la o locuin adecvat, problema nu este doar una administrativ, ci este n
sens larg social, datorit imposibilitii exercitrii unui drept social respectiv dreptul la o
locuin adecvat (prevzut de Art. 11 al Conveniei Internaionale privind Drepturile
Economice, Sociale i Culturale). n multe alte cazuri o soluionare prin mecanisme pur
legale este imposibil, fiind necesare decizii administrative ale autoritilor locale de
exemplu, hotrri de schimbare a destinaiei terenurilor, de concesiune sau de mproprietrire,
sau decizii de construire a unor locuine sociale etc (Rughini 2004, Berescu i Celac 2006)
etc. n toate situaiile punerea n legalitate a unor aezri umane are implicaii urbanistice i
de amenajare a teritoriului, care trebuie de asemenea avute n vedere (Berescu i Celac
2006). In repetate randuri, politicile autoritatilor locale in materie de urbanism si amenajare a
teritoriului afecteaza in mod disproportionat romii (vezi centrul istoric Bucuresti, Bistrita, si
evacuarile ilegale). Pana in prezent nu au existat modele, solutii coerente pentru solutionare
unor astfel de cazuri. n aceast metodologie vom discuta i structura general a problemelor
care necesit decizii politice, dar ne vom concentra prioritar asupra soluionrii situaiilor ce
pot fi abordate direct prin metode juridice i administrative.
12
1.4 Efectele lipsei actelor asupra accesului la serviciile sociale
Cercetri sociologice calitative, de diagnoz a problemelor sociale, au indicat faptul
c lipsa actelor de stare civil, de identitate i de proprietate este un factor care agraveaz
substanial riscul de excluziune social (vezi de exemplu Noica i Niulescu 2004,
Stnculescu 2004). Lipsa actelor este un risc cu care se confrunt n special anumite categorii
sociale vulnerabile. Cele mai multe studii n Romnia se refer la populaia de etnie rom
(precum Preda 2002, Burtea 2002, Cace i Vldescu 2004) dar este posibil ca alte categorii,
precum copiii abandonai, vrstnicii sau imigranii s sufere de asemenea un risc crescut de
excluziune formal i de lips a actelor locative.
n lipsa actelor de stare civil i de identitate, cetenii nu pot beneficia de nici un fel
de serviciu social educaie, asisten medical, asisten social cu excepia asistenei
medicale de urgen. De asemenea, ei nu se pot angaja legal i nu pot ncheia nici un tip de
contracte formale, dat fiind c nu i pot stabili identitatea. Nici dreptul la vot nu poate fi
exercitat n lipsa actului de identitate. De exemplu, ancheta sociologic din 1998 realizat de
ICCV n cazul populaiei de romi indic faptul c aproximativ 10% dintre romi nu aveau
actele necesare pentru a depune dosarul de ajutor social (Duminic 2006, p. 24).
Copiii fr certificat de natere deseori nu pot fi nscrii n sistemul educaional
dei legea nu prevede necesitatea certificatului de natere. De asemenea, copiii ai cror
prini posed cri de identitate provizorii cu meniunea lips dovada adresei de domiciliu
sau lips locuin pot avea dificulti la nscrierea n sistemul educaional, dat fiind c
colile i grdiniele nscriu cu prioritate copiii dintr-o arie geografic din vecintate. n cazul
grdinielor, aceast practic nu are nici un temei legal; ns, n cazul ciclului colar primar i
gimnazial, elevii sunt repartizai n funcie de domiciliu (adresa pe care o dovedesc prinii).
Aceast problem este mai grav n cazul grdinielor din mediul urban, pentru care deseori
se realizeaz liste de ateptare datorit insuficienei locurilor.
Interviurile realizate au indicat absena constrngerilor legale n privina nscrierii la
grdini a copiilor fr certificat de natere; copiii cu vrsta ntre 3 si 7 ani pot fi nscrii n
sistemul educaional chiar dac nu au certificate de natere (Legea 84/1995, art.18, pct.1).
Legea nu prevede ns obligativitatea nscrierii lor, nici nu prevede msuri pentru sesizarea
autoritilor competente n astfel de cazuri.
In ceea ce privete asistena medical, exist mai multe categorii de persoane care
beneficiaz de asigurare medical, fr plata contribuiei, conform Legii 95 / 2006 privind
reforma n domeniul sntii (vezi Anexa 1 Prevederi legislative).
Totui, n practic, persoanele fr cod numeric personal sau fr act de identitate
nu pot avea calitatea de asigurat. Pe de o parte, ele nu pot obine adeverina de asigurat fr
plata contribuiei (conform L 95 / 2006, art. 213 (3)), deoarece nu pot prezenta documentele
justificative n faa Casei de Asigurri de Sntate. Pe de alt parte, Contractul cadru de
furnizare a asistenei medicale din anul 2006 prevede obligaia furnizorilor de a acorda
asisten de urgen oricrei persoane care o solicit, inclusiv femeilor gravide dar
condiioneaz decontarea cheltuielilor de prezentarea codului numeric personal. n
aceste condiii, interviurile realizate (de exemplu, cu referire la asistena medical pentru
locatarii coloniilor din Pata Rt, Cluj-Napoca) arat faptul c unii medici sau instituii
medicale s ezite n acordarea asistenei de urgen, datorit faptului c aceast asisten, dei
obligatorie, nu poate fi decontat. n cadrul fiecrui Centru Maternal din Direciile de
Protecia Copilului este un medic care se ocup de cazurile speciale; acesta trebuie s acorde
copiilor asisten medical, chiar dac nu au CNP; totui, accesul la acest medic este limitat
de accesul redus la informaie i dificultile de transport ale familiilor care se confrunt cu
astfel de probleme.
13
1.4.1 Frecvena lipsei actelor n rndul populaiei de etnie rom
1.4.1.1 Cercetri anterioare
O serie de cercetri cantitative anterioare au inclus ntrebri cu privire la integrarea
formal a cetenilor romi i la situaia actelor de proprietate.
Pe baza datelor anchetei la nivel naional realizat de Institutul de Cercetare a Calitii
Vieii i Fundaia pentru o Societate Deschis din 1998, Preda (2002) ajunge la urmtoarele
estimri:
Tabelul 3. Excluziunea formal a persoanelor rome. Source: Preda 2002b, p. 288
Sursa excluziunii sociale (1998) % din...
Nu au nici un document de identitate 3.1% din totalul populaiei de romi
Nu au act de identitate, dei au certificate de
natere i au mplinit 14 ani
5.7% of persoanele rome de peste 14 ani
Nu sunt cstorii legal 39.4% dintre persoanele rome care triesc n
cuplu
Nu au mers niciodat la coal 24.4% dintre persoanele de peste 10 ani

Cace i Vldescu (2004) ofer urmtoarele estimri referitoare la excluziunea
formal:
- 97.6% din totalul persoanelor rome au un certificate de natere;
- 89.1% din persoanele rome de 14 ani i peste au acte de identitate
Cele dou cercetri indic faptul c aproximativ 3% din populaia rom nu au
certificat de natere, iar aproximativ 6 10% dintre cei peste 14 ani nu au acte de identitate.
1.4.1.2 Date ale Barometrului de Incluziune a Romilor, Fundaia pentru o Societate Deschis,
noiembrie 2006
1

Conform datelor din Barometrul Incluziunii Romilor, lipsa actelor locative este o
problem cu care se confrunt 20% dintre romii din mediul urban i 30% dintre romii din
mediul rural. Dei n mai mic msur, aceasta este o problem i pentru locatarii de alte
etnii, care nu au un contract valabil de chiria sau de proprietar n aproximativ 10% din cazuri
n mediul urban, i 20% n mediul rural (Tabelul 4).
Tabelul 4. n gospodria Dvs. aveti n prezent un contract valabil de chirias sau de proprietar
pentru locuinta n care stati? (%)
Urban Rural
Alta
etnie
Etnic
rom/tigan
Alta
etnie
Etnic
rom/tigan
Da, avem un contract valabil 87 74 79 67
Nu, avem un contract dar nu mai e valabil 1 4 2 4
Nu, nu avem nici un fel de contract 12 22 20 29
Total 100 100 100 100

Aproximativ 3% dintre subiecii romi nu au avut niciodat certificat de natere, fiind
prin urmare nenregistrai n registrul de stare civil situaia cea mai grav de excluziune
formal. n cazul acestor persoane, soluionarea problemei implic procedura nregistrrii
tardive a naterii, prin realizarea unei expertize medico-legale de confirmare a identitii i
prin apelul la instan procedur ce poate dura pn la un an. De asemenea, aproximativ 3%

1
Date preluate din Rughini (2007).
14
dintre subiecii romi declar c nu au avut niciodat buletin sau carte de identitate. Proporiile
corespunztoare subiecilor romni sunt semnificativ mai mici, de sub 1%.
Tabelul 5. Dvs. aveti sau ati avut vreodat (% rspunsuri negative)
Alta
etnie
Etnic
rom/tigan
certificat de nastere? Nu 0,9 3,0
buletin / carte de
identitate?
Nu 0,3 3,0

Aproximativ 14% dintre subiecii romi declar c i-au pierdut la un moment dat
certificatul de natere, i 16% i-au pierdut buletinul; n cazul persoanelor de alt etnie,
proporiile sunt de 8% n cazul certificatului de natere, respectiv 12% n cazul buletinului.
Referitor la situaia prezent, 6% dintre romi nu au un act de identitate valabil, iar 5% nu au
certificat de natere. Este important de observat c n cazul persoanelor care au avut certificat
de natere i, dintr-un motiv sau altul, nu l mai au, eliberarea unui nou certificat este un
proces simplu i rapid spre deosebire de situaia celor care nu au avut niciodat certificat de
natere.
Tabelul 6. Dar n prezent, aveti (%)
Alta
etnie
Etnic
rom/tigan
certificat de nastere Nu 0,9 4,9
buletin / carte de identitate valabil() Nu 1,5 6,0

Lipsa actelor este asociat cu lipsa colarizrii, cu srcia i cu locuirea ntr-un ora
mare. De exemplu, n cazul persoanelor rome fr coal, aproximativ 10% nu au certificat
de natere i o proporie chiar mai mare nu au buletin de identitate fa de aproximativ 3%
dintre cei care au absolvit o coal profesional sau mai mult (Tabelul 7).
Tabelul 7. Dar n prezent, aveti (% din totalul subiecilor romi)
Nivel de colarizare
Fara scoala Primara Gimnaziala Profesionala,
liceu, universitara
certificat de nastere Nu 9 5 3 4
buletin / carte de identitate
valabil()
Nu 12 6 3 3

Dac aproximm nivelul de trai al familiei printr-un indicator simplu, i anume
posesia unui televizor color, putem observa o diferen clar, similar ca amploare cu cea
indus de educaie, ntre situaia celor care nu au un televizor color (i anume 36% dintre
romi) i situaia celor care au (64% dintre romi). Persoanele rome care locuiesc n gospodrii
fr televizor color nu au acte de identitate i certificat de natere n proporie de aproximativ
10-12%, fa de 3% n cazul persoanelor din gospodrii mai nstrite (Tabelul 8).
Tabelul 8. Dar n prezent, aveti (% din totalul subiecilor romi)
Aveti n gospodrie n stare de
functionare, televizor color?
Da Nu
certificat de nastere Nu 2 9
buletin / carte de identitate valabil() Nu 3 12

15
Lipsa actelor este mai frecvent n oraele mari dect n cele mici i dect n sat o
posibil consecin a schimbrilor mai frecvente de domiciliu i a dificultilor sporite de
interaciune cu funcionarii publici (Tabelul 9). Aceast diferen este interesant i n
contextul n care n mediul rural este mai ridicat proporia persoanelor care nu au acte
locative (vezi Tabelul 4) i prin urmare nu pot face dovada adresei de domiciliu, ceea ce
reprezint un obstacol semnificativ n calea obinerii unei cri de identitate.
Tabelul 9. Dar n prezent, aveti (% din totalul subiecilor romi)
Tipul localitii
Oras
mare
Oras
mic
Sat
certificat de nastere Nu 11 5 4
buletin / carte de identitate valabil() Nu 12 7 5

Putem observa din Tabelul 10 c 8% dintre romii romanizai i 20% dintre ceilali
romi nu sunt nscrii la un medic de familie, spre deosebire de doar aproximativ 4% din
persoanele de alt etnie.
Tabelul 10. Sunteti nscris la un medic de familie? (n funcie de etnie) (%)
Rom
romanizat
Alt fel de
rom/tigan
Alta etnie
(roman, ungur etc)
Da 92 80 96
Nu 8 20 4
Total 100 100 100
(Cazuri) (617) (755) (1288)

n cazul persoanelor rome care nu au certificat de natere sau buletin de identitate,
aproximativ jumtate nu sunt nscrise la un medic de familie (Tabelul 11)
Tabelul 11. nscrierea la un medic de familie, n funcie de starea actelor de identitate i stare
civil (% din totalul subiecilor romi)
Dar n prezent, aveti buletin /
carte de identitate valabil()?
Dar n prezent, aveti
certificat de nastere?

Da Nu Da Nu
Da 88 53 87 52
Nu 12 47 13 49
Total 100 100 100 100
Cazuri (1294) (83) (1321) (68)


16
2 Rezumat practic pentru elaborarea proiectelor de intervenie
Aceast seciune include informaiile de maxim relevan pentru cei interesai de
elaborarea unor proiecte de intervenie n problema actelor de stare civil, de identitate i
locative. Discuii mai detaliate cu privire la subiectele tratate pot fi gsite n capitolele
ulterioare.
2.1 Pai n elaborarea unui proiect de intervenie
Planificarea unei intervenii presupune mai muli pai, printre care:

1. Identificarea problemelor specifice n comunitatea vizat: ce tip de acte lipsesc? De
exemplu, ci ceteni nu au certificate de natere, i ci dintre acetia nu au nici naterea
nregistrat n registrele strii civile? Ci ceteni de peste 14 ani nu au acte de identitate?
Care este situaia terenului pe care se afl comunitatea (cine este proprietarul acestuia)? Care
este situaia locuinelor? (exist autorizaii de construcie, pentru casele construite dup 1990?
Exist acte de proprietate?). Acest pas necesit o investigaie detaliat n comunitate, pornind
de la o schem clar de culegere a datelor.
2. Ierarhizarea problemelor n funcie de prioritatea lor, innd cont de:
prioritatea lor pentru comunitatea vizat, impactul pe care l au asupra calitii vieii
persoanelor;
prioritatea lor n raport cu agenda organizaiei;
procesul efectiv de soluionare: actele de identitate sunt necesare pentru punerea n
legalitate a situaiei locative, i actele de stare civil sunt necesare pentru obinerea actelor de
identitate;
3. Estimarea duratei de soluionare a acestor probleme, prin discuii cu autoritile
competente sau cu experi n aceast problem; identificarea demersurilor ce pot fi realizate
simultan. Este important de difereniat ntre problemele care au o soluie administrativ cu o
durat clar stabilit, problemele care se rezolv pe calea instanei judectoreti (caz n care
durata precis este mai greu de anticipat) i problemele a cror rezolvare implic decizii
administrative ale autoritilor locale (caz n care durata este de asemenea mai dificil de
estimat).
4. Familiarizarea cu legislaia relevant i cu problemele practice care apar n
ncercarea de a soluiona problemele respective, aa cum reies acestea din experienele altor
organizaii sau persoane care s-au confruntat cu acestea.
5. Selectarea acelor probleme prioritare care pot fi rezolvate n limitele de timp,
resurse financiare, umane, organizaionale etc. disponibile.
6. Elaborarea proiectului propriu-zis, n conformitate cu Ghidul aplicantului.
17
2.2 Observaii generale cu privire la aciunile n instan
2.2.1 Reprezentarea si asistenta juridica

Partile in procesul civil, persoane fizice, pot sta in procesul civil personal sau printr-
un reprezentant conventional.
Reprezentantul conventional poate fi un avocat ori o persoana care nu are aceasta
calitate. Este in mentionat, insa, urmatorul fapt : mandatarul neavocat nu va putea pune
concluzii personal, ci doar prin intermediul unui avocat. De la aceasta regula sunt cunoscute o
serie de exceptii, in sensul ca mandatarul poate pune concluzii numai in cazul in care
reprezinta pe sotul sau ori pe o ruda pana la gradul al IV lea inclusiv.
Calitatea de reprezentant, mandatar, se probeaza prin intermediul procurii care se va
da unei persoane cu capacitate de exercitiu deplina. Aceasta procura se va prezenta sub
forma unui inscris sub semnatura legalizata.
De asemenea, dreptul de reprezentare va putea fi dat si prin declaratie verbala facuta
in fata instantei de judecata de catre partile din proces, iar aceasta declaratie se consemneaza
in incheierea de sedinta.
Este important de observat i faptul c apelul la un avocat impune costuri
suplimentare i uneori lipsite de necesitate. Organizaiile ne-guvernamentale cu experien
juridic asist persoane n diferite probleme care necesit apelul la instan (cum ar fi
nregistrarea tardiv a naterii), fara a apela la serviciile unui avocat.
Ceteanul sau avocatul care l reprezint poate solicita n scris instanei ca procesul
s se desfoare i n condiiile n care el / ea nu este prezent/a. De exemplu, un parinte poate
obtine confirmarea identitii pentru nregistrarea tardiv a naterii in instanta chiar daca
acesta nu se prezinta. Este necesar sa depuna dosarul si inscrisurile necesare judecarii cauzei.
Singura conditie (esenial) este ca in cererea catre judecatorul de serviciu sa faca referire la
art. 242 aliniat 2 din codul de procedura civila (judecarea in lipsa).
2.2.2 Cererea de chemare n judecat
Cererea de chemare in judecata, potrivit dispozitiilor art.109 C.proc.civ, reprezinta
actul de procedura prin care reclamantul se adreseaza instantei competente pentru a invoca
aplicarea dispozitiilor legale intr-unn caz determinat.
Potrivit dispozitiilor art.112 C.proc.civ., cererea de chemare in judecata trebuie sa
cuprinda :
-numele, domiciliul sau resedinta partilor
-numele si calitatea juridica in care partile stau in judecata, atunci cand nu stau in
numele lor propriu
-obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea
este cu putinta
-aratarea motivelor de fapt si de drept pe care seintemeiaza cererea
-aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecarea capat de cerere
-semnatura
-prin cererea de chemare in judecata trebuie sa se arate instanta careia i se adreseaza
cererea.
Art.133 C.proc.civ. sanctioneaza cu nulitate lipsa, din continut cererii de chemare in
judecata, a urmatoarelor elemente : numele, obiectul si semnatura.
18
Astfel, persoana care are calitatea de parte intr-un proces, potrivit dispozitiilor art.93
C.proc.civ. are posibilitatea de a fi citata la domiciliul unei terte persoane si totodata are
dreptul de a solicita instantei de judecata sa i se comunice actele de procedura la aceasta
adresa. In concret, persoana care solicita inregistrarea tardiva poate solicita instantei
expedierea corespondentei la orice adresa doreste.
Cererea de chemare in judecata se depune la instanta competenta, alaturandu-se
atatea copii de pe cerere in raport cu numarul paratilor, la care se adauga exemplarul adresat
instantei de judecata.
Cererea de chemare in judecata este, de regula, insotita de inscrisurile prin care
reclamantul intelege sa dovedeasca cele solicitate prin aceasta cerere. De asemenea, in
cererea de chemare in judecata, de regula, reclamantul trebuie sa indice mijloacele de proba
prin care intelege sa argumenteze juridic solicitarile adresate instantei de judecata.
Reclamantul va descrie, mai intai, in cererea sa, situatia de fapt, de regula, in ordinea
desfasurarii evenimentelor, si va indica, totodata, dispozitiile legale, pe care isi
fundamenteaza cererea.
Introducerea cererii se face, de regula, personal de catre reclamant, care se prezinta la
judecatorul de serviciu, in vederea depunerii cererii sale. Cererea de chemare in judecata se
va putea depune si prin mandatar avocat ori neavocat (procurator).
Precizam ca reclamantul va putea trimite cererea sa de chemare in judecata si prin
posta si, in acest sens, recomandam, din motive de siguranta, ca trimiterile postale sa se faca
prin intermediul sistemului intitulat scrisoare cu valoare, nota de inventar si confirmare de
primire. Acest sistem este foarte eficient, in sensul ca el confirma ca scrisoarea, care contine
cererea de chemare in judecata si actele anexate acesteia, a ajuns la sediul instantei de
judecata, iar nota de inventar reprezinta un fel de borderou care enumera actele care se afla in
plicul adresat instantei de judecata.
Sunt insa anumite cereri care nu pot fi trimise prin posta, ele presupunand ca
reclamantul sa se prezinte personal la judecatorul de serviciu. Cu titlu de exemplu,
mentionam cererea de divort. Sotul reclamant nu va putea depune cererea de divort prin
posta.
La primirea cererii, judecatorul de serviciu o verifica, in special, sub aspectul
competentei, sub aspectul timbrajului si sub aspectul legalitatii si da lamuriri reclamantilor cu
privire la completarile pe care acestia le au de facut pana la comunicarea cererii, cand este
cazul.
In mod obisnuit, la data depunerii cererii de judecata, reclamantul afla numarul sau de
dosar si primul termen de judecata. Acesta este motivul pentru care el nu va mai fi citat,
deoarece el a luat la cunostinta despre acest termen de judecata, sub semnatura, in fata
judecatorului de serviciu.
2.2.3 Citarea i comunicarea actelor de procedur
In procesul civil, judecata se face de regula cu citarea partilor, iar legea prevede in
mod expres exceptiile de la aceasta regula. De asemenea, pentru ca judecarea procesului civil
sa aibe loc este obligatoriu ca partile sa fie legal citate si nu ca ele sa fie prezente la instanta.
Citarea are loc prin intermediul citatiei, iar aceasta din urma reprezinta actul
procedural prin care o persoana este chemata ori invitata sa se prezinte la instanta de judecata.
Inmanarea citatiei si a actelor de procedura se face, prin agent procedural, la
domiciliul sau resedinta celui citat. Inmanarea, insa, se poate face oriunde, cand cel citat
primeste citatia.
Citarea se va face prin afisare atunci cand cel citat nu doreste sa primeasca citatia sau
prin mica publicitate atunci cand reclamantul demonstreaza instantei ca nu a izbutit sa afle
domicliul paratului, desi a facut tot ce i-a stat in putinta in acest sens.
19
Un lucru important, pe care orice persoana care are calitatea de parte intr-un dosar
este bine sa-l cunoasca este urmatorul : daca partea, care nu a fost legal citata, afla din alte
surse despre termenul de judecata si, la acea data, se prezinta la instanta, atunci viciul de
procedura al citarii va fi acoperit, in sensul ca nu se va da un nou termen de judecata, pentru
citare, ci procesul va continua ca si cum citarea s-a facut in mod corespunzator.

2.2.4 Costuri
Declansarea unui proces civil necesita unele cheltuieli, un loc important ocupandu-l
taxele de timbru, pe care aceia care introduc cereri la instantele judecatoresti sunt obligati sa
le plateasca.
Art. 21 din Constitutia Romaniei consacra accesul liber la justitie; textul nu instituie
nici o interdictie cu privire la taxele in justitie, considerandu-se legal ca justitiabilul care trage
un folos nemijlocit din activitatea desfasurata de instantele judecatoresti sa contribuie la
acoperirea cheltuielilor acestora.
Accesul liber la justitie nu insemna neaparat si acces gratuit. Astfel, regula o
reprezinta timbrarea actiunilor in justitie, exceptiile fiind posibile numai in masura in care
sunt stabilite de catre legiuitor. In acest sens, potrivit dispozitiilor art.74 din Codul de
procedur civil, persoana care nu poate suporta cheltuielile unei judecati poate solicita
asistenta judiciara.
Asistenta judiciara cuprinde acordarea de scutiri de taxe, reduceri, esalonari sau
amanari pentru plata taxelor judiciare si a timbrului judiciar. De asemenea, ea se refera si la
asigurarea dreptului la aparare si asistenta gratuita prin delegarea unui avocat de catre
Baroului Avocatilor.
Trebuie precizat ca, de aceste beneficii legale, cei interesati se pot bucura pe tot
parcursul judecatii, in tot sau numai in parte.
Acordarea de scutiri de taxe, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor
judiciare si a timbrului judiciar precum si delegarea unui avocat de catre Baroului Avocatilor
se solicita, printr-o cerere scrisa, adresata instantei de judecata.
2.2.5 Prima zi de infatisare
Solutionarea unui proces civil presupune mai multe termene de judecata. Prima zi de
infatisare prezinta o importanta practica deosebita si este acel termen la care partile, legal
citate, pot pune concluzii. Reclamantul si paratul, in prima zi de infatisare, pot savarsi
anumite acte de procedura, cum ar fi intregirea si modificarea cererii de chemare in judecata.
De asemenea, reclamantul va putea propune probele ce le considera necesare, daca nu
le-a indicat in cererea de chemare in judecata.
Paratul, daca are pretentii in legatura cu cererea reclamantului poate sa faca cerere
reconventionala, iar aceasta trebuie sa indeplineasca conditiile indeplinite si de cererea de
chemare in judecata.
Cererea reconventionala a paratului se poate judeca odata cu cererea principala a
reclamantului si de depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
2.2.6 Probe
Litigiile nu pot fi solutionate numai pe baza afirmatiilor partilor; acestea trebuie sa
dovedeasca ceea ce afirma. Hotararea care se va pronunta se va intemeia pe probele
administrate in cauza, rezulta deci ca probele prezinta interes atat pentru parti cat si pentru
judecator.
Proba reprezinta mijlocul legal prin care se poate stabili faptul care trebuie dovedit.
20
Notiunea de proba este folosita in sensul de mijloc de proba si desemneaza :
inscrisuri, martori, prezumtii, marturisirea unei parti, expertiza, cercetarea la fata locului.
In ce priveste admisibilitatea probelor, trebuie precizat ca exista anumite conditii pe
care trebuie sa le indeplineasca orice mijloc de proba :
- proba sa fie legala, adica sa nu fie oprita de lege;
- proba trebuie sa fie verosimila, sa tinda la dovedirea unor fapte reala;
- proba trebuie sa fie pertinenta, adica sa nu fie inutila, fara legatura cu raportul dintre
parti;
- proba sa fie concludenta, adica sa tinda la rezolvarea cauzei.

Referitor la administrarea probelor, trebuie examinate trei aspecte :
1. Propunerea probelor;
2. Incuviintarea probelor;
3. Administarea propriu-zisa a probelor.
1.Propunerea probelor se face de catre reclamant prin cererea de chemare in
judecata, iar de catre parat prin intampinare.
Partile pot propune probe pana la prima zi de infatisare. In situatia in care nu au
propus probe, prin cererea de chemare in judecata sau prin intampinare, partile o pot face la
prima zi de infatisare. In cazul in care nu au respectat dispozitiile mai sus-enuntate se aplica
sanctiunea decaderii partilor din dreptul de a cere probe, afara de cazul in care nevoia dovezii
reiese din dezbateri si partea nu o putea prevede ori administrarea dovezii nu pricinuieste
amanarea.
In practica, se intalnesc situatii in care dovada nu a fost ceruta in termen din pricina
nestiintei sau lipsei de pregatire a partii. In aceasta situatie, instanta trebuie sa-si exercite rolul
activ, in sensul ca poate incuviinta probele astfel solicitate si dupa prima zi de infatisare.
2.Incuviintarea probelor se face printr-o incheiere motivata pronuntata de catre
instanta de judecata, in care se arata faptele ce vor trebui dovedite precum si mijloacele de
proba incuviintate pentru dovedirea faptelor.
3.Administrarea propriu-zisa a probelor se face in fata instantei de judecata si in
ordinea stabilita de catre aceasta.
2.2.7 Etapa deliberarii si pronuntarii
Deliberarea si pronuntarea hotararii au loc dupa ce dezbaterile cu privire la cauza s-au
inchis, judecatorii deliberand in secret asupra solutiei care urmeaza a fi data in cauza.
Hotararea se defineste ca fiind actul final al judecatii, intrucat ea reprezinta actul de
dispozitie al instantei cu privire la litigiul dintre parti.
Hotararile pot fi nedefinitive sau definitive si irevocabile.
Hotararile nedefinitive sunt hotararile data de prima instanta, care pot fi atacate cu
apel.
Hotararile definitive sunt nesusceptibile de apel, dar pot fi atacate cu recurs.
2.3 Observaii privind nregistrarea tardiv a naterilor
Procesul de nregistrare tardiv a naterilor, pentru copiii de peste 1 an sau adulii a
cror natere nu a fost nregistrat n registrele strii civile, este n practic un proces de
durat. Organizaiile care intenioneaz s demareze proiecte n acest domeniu trebuie s in
cont c obinerea de rezultate concrete (i anume, nregistrarea naterii i certificatul de
natere) poate dura intre 3 si 12 luni, n funcie de complicaiile cazului i de eficiena
comunicrii dintre diversele instituii implicate. Pentru a scurta durata procesului de
21
obtinere a CN este bine ca persoana sa procedeze astfel:
Pasul 1: sa depuna la Judecatoria pe raza careia locuieste reclamantul (cel care
doreste sa dea autoritatea/primaria in judecata pt. obtinerea certificatul de nastere.) o cerere.
Cererea se depune la judecatorul de serviciu in 3 exemplare. In cerere se poate face referire la
inscrisurile pe care le detine reclamantul, aceste inscrisuri pot fi: bilete de externare din
maternitate; bilet constatator al nasterii; expertiza medico-legal (masuratoarea
antropologica), sau alte documente care pot demonstra ca nasterea a avut loc intr-un anumit
loc, intr-o anumita perioada.
Pasul 2: In cazul in care nu detine alte inscrisuri (bilet constatator al nasterii sau
masuratoare antropologica) este bine ca la primul termen sa aiba aceste inscrisuri pentru a le
depune la dosar. Depunerea documentelor /inscrisurilor la dosar reduce timpul de solutionare
a cazului.
Dac persoana/familia solicitantului se afl n dificultate, Direcia de Asisten
Social i Protecia Copilului are datoria de a o consilia pe toat durata procesului, de a
ntocmi un dosar cu informaii care s uureze verificrile, de a suporta toate costurile ce-i
revin solicitantului.

Procedura de nregistrare tardiv a naterii este detaliat n seciunea 3.1.3.
2.3.1 Dificulti posibile
Dificulti speciale pot aprea dac solicitantul major sau prinii copilului minor care
trebuie nregistrat nu mai au actele de identitate valabile i nici nu au acte doveditoare ale
domiciliului. n general, solicitanii se adreseaz judectoriei de pe raza domiciliului efectiv,
chiar dac e nedovedit. Dificultatea apare pentru c, pentru a putea nainta o aciune n
instan, o persoan trebuie s prezinte un act de identitate valabil. De cele mai multe ori,
instana sesizat accept cazul, urmnd ca prinii sau solicitantul major s solicite eliberarea
unei cri de identitate provizorii (cu meniunea lips acte spaiu i nscrierea ultimei adrese
dovedite), pentru a putea ridica certificatul de natere al copilului, la finalul procesului. Exist
ns i cazuri n care instana sesizat iniial consider c, de fapt, competena soluionrii
cazului i revine judectoriei de pe raza locului de natere al copilului/solicitantului major.
Asemenea delegri ale competenei judectoreti se produc mai ales atunci cnd familia a
migrat de mai multe ori de la naterea copilului; iar prinii / solicitantul major trebuie s se
ntoarc n acea localitate, pentru a iniia procesul, pentru a informa Direcia Local de
Eviden a Persoanelor n legtur cu datele copilului, pentru a se prezenta la termenele
procesului i pentru a ridica certificatul.
Solutia ntr-o astfel de situaie este ca unul din parinti/sau tutorele sa aiba un
document de identitate valid. Chiar daca beneficiarul este major, nu are legatura nasterea
copilului cu locul unde trebuie sa inainteze parintele actiunea in instanta. Parintele se
adreseaza judecatoriei pe raza teritoriala unde are domiciliul.
O problema majora cu care asistenii sociali se ntlnesc in asistarea persoanelor in
procesul de nregistrare tardiv a naterii este faptul ca multi copii sunt crescuti de bunici, sau
rude apropiate care nu sunt reprezentanti legali ai copiilor. Parinti sunt plecati din tara sau in
diverse localitati din tara si nu au posibilitatea de a inainta actiunea in instanta. In astfel de
situatii un rol important il au cei de la DASPC.
2.3.2 Taxe i amenzi
Nedeclararea naterii n termenele prevzute de lege constituie contravenie i se
sancioneaz cu amend de la 50 la 150 lei.
n ceea ce privete expertiza medico-legal, persoanele aflate n dificultate sunt scutite
de plata taxei (indiferent de vrst), tax ce va fi suportat de ctre Direcia General de
22
Asisten Social i Protecia Copilului responsabil (conform L272/2004, privind protecia i
promovarea drepturilor copilului). n majoritatea cazurilor, minorii sunt scutii de taxe. De
asemenea, cnd persoana este asistat de o organizaie, aceasta preia responsabilitatea
acoperirii sumei sau solicitrii scutirii de tax. n alte condiii, taxa este de 85 RON.
In consilierea persoanei care solicit nregistrarea tardiv a naterii trebuie sa se
explice in ce consta aceasta expertiza medico-legala (masuratori antropologice). Trebuie
explicat faptul ca se va completa o cerere in care solicitantul va scrie cand s-a nascut copilul.
si alte informatii. Exista cazuri in care in acte, copii sunt mai mari sau mai mici decat varsta
biologica, datorita completarii eronate a cererii catre IML. Durata de eliberare a
documentelor dureaza intre 14 zile in Bucuresti si 5-7 zile in provincie.
O alta problema important consta in faptul ca deseori un parinte, atunci cand solicit
masuratoarea antropologica la IML, nu poate obtine aceasta masuratoare gratuit chiar daca
copilul este minor si acesta beneficiaza de gratuitate conform Legii de protectie a copilului.
Aceiasi problema o are un parinte in momentul in care solicita o copie dupa
constatatorul nasterii copilului. Ambele institutii sustin ca ofera aceste documente numai la
cererea instantei. Aceste conditionarisau refuzuri, sunt facute fara acoperire legala
ingreunand (lungind perioada nejustificat) procesul de inregistrare tardiva a nasterii.
2.4 Observaii privind elaborarea actelor de identitate
Eliberarea actelor de identitate se realizeaz n conformitate cu prevederile
Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 97/2005 privind evidena, domiciliul, reedina i
actele de identitate ale cetenilor romni, aprobat cu modificri prin Legea nr.290/2005, cu
completrile ulterioare i ale Normelor Metodologice de aplicare unitar a dispoziiilor legale
privind evidena, domiciliul, reedina i actele de identitate ale cetenilor romni aprobate
prin Hotrrea Guvernului nr.1375/2006.
Actul de identitate se elibereaz de ctre serviciul public comunitar local de eviden
a persoanelor de la locul de domiciliu sau reedin al persoanei fizice, pe baza cererii scrise
a acesteia.
Pentru a obine un act de identitate este necesar rezolvarea n prealabil a problemei
certificatului de natere, dac este cazul. De asemenea, persoanele care nu dispun de act de
spaiu pot obine doar o carte de identitate provizorie cu exepia situaiei n care pot apela la
dovedirea domiciliului lor prin declaraia poliistului de proximitate (vezi detalii n seciunea
4.2.1).
Cetenii care doresc obienerea unui act de identitate trebuie s se prezinte la
serviciile comunitare de eviden a persoanelor i s solicite acest lucru. Ca urmare a
sesizrilor fcute de poliie, de organizaii nonguvernamentale, de autoritile locale etc.,
direciile judeene i locale de eviden a persoanelor pot iniia campanii cu camera mobil
n comunitate, pentru a pune n legalitate persoanele lipsite de mijloace de transport. Aceast
soluie este aplicat frecvent n cazul comunitilor de romi, ceea ce faciliteaz considerabil
procesul de emitere de acte de identitate. Nu sunt ns definite legal precis condiiile n care
trebuie fcute aceste campanii.
2.4.1 Dificulti posibile
Cele mai frecvente dificulti n obinerea crilor de identitate apar n situaiile n
care cetenii nu dispun de dovada adresei de domiciliu. n aceste condiii ei pot obine cri
de identitate provizorii, valabile cel mult un an. Pentru a obine cri de identitate solicitanii
trebuie s fie luai n spaiu de un proprietar, ceea ce, conform interviurilor, poate fi realizat
de exemplu prin urmtoarele strategii:
23
- Revenirea n localitatea de natere/localitatea n care locuiete familia, unde rudele
pot da declaraie de luare n spaiu;
- Luarea n spaiu de ctre liderul local sau o alt persoan activ n domeniul
dezvoltrii comunitare.
Legislaia actual prevede faptul c, n anumite situaii excepionale, i cetenii care
nu dispun de acte pentru a-i dovedi domiciliul pot obine cri de identitate, n urmtoarele
condiii:
- dac este luat n spaiu de gzduitor i acesta d o declaraie n acest sens, nsoit de
actul de proprietate;
- dac ncheie un contract de comodat cu gzduitorul; contractul de comodat nu este
supus fiscalitatii, asa cum este supus contractul de inchiriere;
- n anumite condiii speciale, prin declaratia pe propria raspundere a solicitantului,
insotita de nota de verificare a politistului de proximitate (vezi OUG 97/2005, Art. 27c).),
prin care se certifica existenta unui imobil i faptul ca solicitantul locuieste efectiv la adresa
declarata; este esenial ca adpostul / imobilul s aib o adres (ceea ce nu se ntmpl pentru
unele construcii improvizate, de exemplu) i s nu aib un alt proprietar;
- n mediul rural documentul eliberat de primarii, din care sa rezulte ca solicitantul
sau, dupa caz, gazduitorul acestuia figureaza inscris in Registrul agricol, poate tine loc de
dovada spatiu.
Multe persoane, inclusiv romi, care locuiesc in mediul rural nu au acte de proprietate
asupra imobilele unde locuiesc si solicita de la primarie o adresa prin care sa se specifice ca
figureaza in Registrul Agricol. In multe localitati eliberarea acestor documente este
conditionat de plata taxelor si impozitelor locale, conform datelor de interviu i a experienei
practice a organizaiilor care au asistat ceteni n aces domeniu - fapt care nu are ns
acoperire legala si incalca flagrant drepturile solicitantului.

Unele dintre aceste soluii pot fi greu de pus n practic deoarece cetenii nu tiu de
existena lor, sau apar diferene de interpretare a situaiei ntre funcionarii de la evidena
persoanelor i solicitani.
2.4.2 Taxe i amenzi

OUG 97/2005 prevede n Art. 40 c:
(2) Pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor retinute sau arestate care nu
poseda asemenea documente si care nu dispun de mijloace financiare, precum si
persoanelor cu handicap si celor fara venituri, seful serviciului public comunitar de
evidenta a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere si
eliberare a actelor de identitate.
(3) Se excepteaza de la plata cheltuielilor de producere si eliberare a actelor de
identitate persoanele care sunt victime ale calamitatilor naturale, incendiilor sau ale
altor dezastre si care declara pe propria raspundere, la serviciul public comunitar de
evidenta a persoanelor in a carui raza teritoriala domiciliaza ori isi au resedinta, faptul
ca actul de identitate a fost pierdut, distrus sau deteriorat ca urmare a producerii unei
astfel de situatii.

De asemenea, datele de interviu precum i analiza proiectelor organizaiilor
neguvernamentale n domeniul eliberrii actelor de identitate (Moisa) arat c n practic nu
sunt aplicate amenzi contravenionale pentru depirea termenului de solicitare a unui act de
identitate, n cazul cetenilor lipsii de mijloace materiale pentru a le achita.
24
2.5 Observaii privind punerea n legalitate a situaiei locative
Interveniile de punere a legalitate a persoanelor fr acte locative difer n funcie de
situaia particular n care se afl terenul (tipul de proprietate, ncadrarea n intravilan /
extravilan), locuina (tipul de acte disponibile) i locatarul (chiria / proprietar).
Problemele locatarilor care au calitatea de proprietar pot fi rezolvate, n anumite
condiii clar specificate de lege, prin prescripia achizitiv, numit i uzucapiune.
Aceasta constituie un mod de dobandire a dreptului de proprietate prin exercitarea
posesiei asupra unui bun imobil in decursul unei perioade anume prevazute de lege.
Uzucapiunea nu opereaza daca bunul imobil supus uzucaparii face parte din domeniul
public al statului. Uzucapiunea opereaz doar in cazul in care bunul este proprietate privata
sau apartine domeniului privat al statului.
Posesia trebuie sa indeplineasca unele conditii, si anume sa fie continua, neintrerupta,
netulburata, publica si sub nume de proprietar.
In practica, uzucapiunea poate fi un instrument deosebit de util. Astfel, in situatia in
care este dificil de facut dovada dreptului de proprietate, invocarea uzucapiunii poate inlocui
aceasta procedura anevoioasa, avand in vedere faptul ca uzucapiunea constituie o dovada
absoluta a dreptului de proprietate. Codul civil prevede doua moduri de uzucapare, anume
uzucapiunea de 30 de ani si uzucapiunea de 10-20 de ani (uzucapiunea prescurtata).
Pentru a putea fi recunoscut drept proprietar, este necesara inaintarea unei actiuni
catre instanta de judecata in circumscriptia careia se situeaza imobilul, pentru ca instanta sa
constate faptul ca posesorul a indeplinit conditiile impuse de lege in privinta uzucapiunii, si
pe cale de consecinta, pentru a transforma pe posesor in proprietar cu efect retroactiv, chiar
din ziua in care a inceput sa posede.
Problemele locatarilor care au calitatea de chiria pot fi rezolvate n funcie de
situaia chiriaului (dac are contract scris sau nu) i de tipul locuinei (cazurile speciale se
refer la locuinele sociale i la locuinele revendicate i retrocedate).

2.6 Bune practici n proiectele de intervenie
n cadrul programului Fondul pentru mbuntirea situaiei romilor, Phare RO
0004.02.02, au fost finanate ase proiecte care vizau direct elaborarea de acte de identitate,
stare civil i locative (F. Mois vezi i Tabelul 12).
Este interesat de observat c cinci dintre cele ase proiecte nu au cheltuit integral
bugetul disponibil, n principal datorit (1) neaplicrii amenzilor i taxelor i (2) datorit
reducerii cheltuielilor de transport prin organizarea de campanii cu camera mobil de ctre
direciile de eviden a persoanelor (idem). Desigur, practicile din proiectele sus-menionate
nu pot fi generalizate absolut este posibil ca solicitanii individuali sau chiar anumite
organizaii s nu obin astfel de scutiri. Datele de interviu arat totui c, n general,
participarea unui ONG sau a autoritilor n soluionarea problemelor actelor de identitate
faciliteaz procesul.







25
Tabelul 12. Proiecte n domeniul actelor de identitate i stare civil. Surs: Mois, fiele
proiectelor
Proiect
Organizaie
/ durata
proiectului
Metode i rezultate n domeniul actelor de identitate % cheltuieli
din bugetul
UE
FISR/025
Prefectura
Brila /
11 luni
Identificarea i formarea unui numr de 46 de lucrtori
comunitari romi (41 Brila i cte unul din judeele Tulcea,
Buzu, Constana i Vrancea). 4 lucrtori comunitari romi au
fost angajai de ctre consiliile locale n comunele Viziru,
Suteti, Galbenu i Brganu
Elaborarea a 200 de cri de identitate 100,00%
FISR/034
Prefectura
Giurgiu /
8 luni
n scopul rezolvrii operative a cererilor, Judectoria Giurgiu a
nfiinat un complet de judecat special, care a colaborat
eficient cu partenerii, n special cu echipa de lucru din partea
asociaiei romilor. De asemenea, s-au gsit soluii prin care
SEIP nu a aplicat amenzi, ci avertismente, acelor persoane care
au pierdut sau deteriorat actele.
Elaborarea a 750 de cri de identitate
Demararea procedurilor de nregistrare tardiv pentru 86 de
persoane; 40 de cazuri au fost soluionate favorabil 88,24%
FISR/093
Aliana
pentru
Unitatea
Romilor
Galai /
10 luni
Implicarea voluntar n proiect a 21 de mediatori de etnie
rom, care triesc n comunitile din judeul Galai
Implicarea n proiect a circa 25 de angajai a Serviciului de
Eviden Informatizat a Persoanei
Cu acordul Serviciului de Stare Civil din Primrie i n
conformitate cu legea n vigoare, s-a procedat la neaplicarea
msurii de sancionare cu amend a persoanelor fr certificat
de natere.
Elaborarea a 2900 de cri de identitate
Elaborarea a 1300 de certificate de natere prin procedura
nregistrrii tardive 86,13%
FISR/104
Primaria
Oraului
Cugir /
9 luni
77 de familii de etnie rom au primit acte de proprietate si
extrase de carte funciara (47 extrase funciare i 30 titluri de
proprietate)
91,50%
FISR/112
Fundatia
"Tudor" /
9 luni
Consiliul Judeean a dispus nchirierea unui spaiu necesar
crerii Centrului de coordonare i monitorizare a proiectului,
spaiu ce a fost dotat cu mobilier i un sistem de calcul. La
finalul proiectului, Consiliul Judeean l-a atribuit, pe baz de
contract, pentru o perioad de 2 ani, Centrului de sprijin i
consultan pentru cetenii romi, organism nou nfiinat.
Implicarea a 36 de consilieri locali pe problemele romilor i a
12 voluntari
Elaborarea a 700 de cri de identitate
Emiterea a 100 de certificate / duplicate dup certificatele de
natere 84,60%
FISR/265
Fundatia
Comunitii
Sibiu /
10 luni
Pregtirea unui numr de 10 funcionari ai Birourilor de
Eviden a Persoanei de pe raza judeului Sibiu. Acetia au
participat la dou cursuri specializate, iar timp de 8 luni au
deservit exclusiv persoane de etnie rom, respectiv au acordat
asisten juridic i consiliere, n limita competenelor.
Identificarea a 788 de persoane rome fr acte de identitate
Elaborarea a 657 de cri de identitate temporare sau
permanente 52,39%
26

Bune practici n programul Phare Fondul pentru mbuntirea situaiei romilor, 2003-2004.
Surs: Mois i Bican
Proiectele care i-au propus ca obiective rezolvarea actelor de identitate/
proprietate pentru etnicii romi au depit n cele mai multe cazuri realizrile n ce
privete numrul de persoane planificate a fi incluse n proiecte i prin aceasta au
obinut un impact consistent n comuniti.(...)
Inovativ este abordarea parteneriatelor de ctre Prefectura Judeului Giurgiu, n
FISR / 034, unde Judectoria Giurgiu a nfiinat, pe perioada implementrii
proiectului, un complet de judecat special pentru rezolvarea cererilor romilor, n
vederea eliberrii de acte; aceasta a asigurat o performan crescut n activitatea
pomenit. Abordarea n cauz constituie un model de bun practic, de diseminat.
De notat i rezolvarea, n cele mai multe cazuri pe cale amiabila, a nesancionrii
cu amenzi contravenionale a romilor care ar fi trebuit sancionai, n contextul
ntrzierii peste limita legal a depunerii cererilor pentru eliberarea actelor.



27
3 Codul numeric personal: nregistrarea naterii i obinerea
unui certificat de natere
3.1 Obinerea unui cod numeric personal
3.1.1 nregistrarea naterii
nregistarea naterii se face la Oficiul Strii Civile, la biroul de nregistare a naterilor
din localitatea n care se afl maternitatea unde s-a nscut copilul. nregistarea se va face pe
baza declaraiei verbale cu prezentarea urmatoarelor acte:
- Certificatul medical constatator al naterii, ntocmit pe formular tip avnd un numr de
nregistrare, data cert, sigiliul unitii sanitare, semntura i parafa medicului;
- Certificatul de natere i actul de identitate al mamei i al declarantului, dac naterea nu
este declarat de mam;
- Certificatul de csatorie al prinilor copilului, dac sunt cstorii;
- Declaraie scris, semnat de ambii printi, din care s rezulte numele de familie al
copilului (n cazul n care parintii au nume de familie diferit) si prenumele (n cazul n care
exista neconcordan ntre prenumele copilului trecut n certificatul medical constatator si
declaratia verbal a declarantului).
nregistrarea nasterii se face la serviciul de stare civila al primariei pe raza careia s-a
produs.
Termenul pentru declararea si nregistrarea nasterii copilului este:
- 15 zile de la data nasterii, pentru copilul nascut viu si aflat n viata;
- 3 zile de la data nasterii, pentru copilul nascut mort;
- 24 de ore de la data decesului, pentru copilul nascut viu, dar decedat nauntrul termenului
de 15 zile.
Nedeclararea naterii n termenele prevzute de lege constituie contravenie, n
conformitate cu prevederile art.62 alin. (1) lit.b) din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de
stare civil cu modificrile i completrile ulterioare i se sancioneaz cu amend de la 50 la
150 lei.
Art. 62. - (1) Constituie contravenii la regimul actelor de stare civil urmtoarele
fapte, dac nu sunt svrite n astfel de condiii nct, potrivit legii penale, sunt
considerate infraciuni:
a) deinerea fr drept a certificatului de stare civil aparinnd altei persoane;
b) nedeclararea naterii sau decesului n condiiile i n termenele prevzute de lege
Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civil.
Daca declaratia a fost facuta dupa expirarea termenelor prevazute de lege, dar
nauntrul unui an de la data nasterii, nregistrarea nasterii se face cu aprobarea primarului si
se va mentiona motivul ntarzierii.
Daca declaratia a fost facuta dupa trecerea unui an de la data nasterii, actul de nastere
se ntocmeste n baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile, privind ncuviintarea
nregistrarii tardive, care trebuie sa contina toate datele necesare nregistrarii.
28
3.1.2 nregistrarea naterii pentru copilul gsit sau prsit

Intocmirea actului de nastere al copilului gasit se face in termen de 30 de zile de la
data gasirii acestuia, de catre serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor in a carui
raza administrativ-teritoriala a fost gasit copilul, pe baza unui proces-verbal intocmit si
semnat de reprezentantul serviciului public de asistenta sociala, de reprezentantul unitatii de
politie competente si de medic.
In procesul-verbal, care se intocmeste in termen de 3 zile de la data gasirii copilului,
trebuie sa se mentioneze data, locul si imprejurarile in care a fost gasit copilul, sexul si data
presupusa a nasterii acestuia, stabilita de medic.
Obligatia de a face demersurile necesare in vederea inregistrarii nasterii copilului
revine serviciului public de asistenta sociala in a carui raza administrativ-teritoriala a fost
gasit acesta.
Intocmirea actului de nastere in cazul copilului parasit de mama in maternitate se
face la implinirea termenului de 30 de zile de la intocmirea procesului-verbal de constatare a
parasirii copilului, semnat de reprezentantul directiei generale de asistenta sociala si protectia
copilului, de reprezentantul politiei si de cel al maternitatii.
Daca identitatea mamei nu a fost stabilita in termenul prevazut la alin. (1), serviciul
public de asistenta sociala in a carui raza administrativ-teritoriala a fost gasit copilul, pe baza
documentatiei transmise de directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, are
obligatia ca in termen de 5 zile sa obtina dispozitia de stabilire a numelui si prenumelui
copilului si sa faca declaratia de inregistrare a nasterii la serviciul public comunitar de
evidenta a persoanelor.
Intocmirea actului de nastere se face pe baza procesului-verbal prevazut la alin. (1), a
certificatului medical constatator al nasterii, a dispozitiei de plasament in regim de urgenta, a
raspunsului politiei cu privire la rezultatul verificarilor privind identitatea mamei, a
dispozitiei de stabilire a numelui si prenumelui copilului si a declaratiei de inregistrare a
nasterii.


3.1.3 nregistrarea tardiv a naterii

Procedura de nregistrare tardiv a naterii presupune certificarea identitii
persoanei respective, urmat de nregistrarea propriu-zis a naterii. Complexitatea
procedurilor crete odat cu vrsta persoanei, datorit dificultii sporite a certificrii
identitii mai ales n funcie de pragurile administrative 14 ani, vrsta eliberrii primului
act de identitate, i 18 ani, vrsta majoratului. Dac o persoan este major, responsabilitatea
efecturii demersurilor i revine ei nsei; dac o persoan este minor, responsabilitatea
revine prinilor sau tutorelui legal.

Paii necesari n procedura de nregistrare tardiv a naterii sunt:
(1) Persoana n cauz trebuie s depun cererea de nregistrare tardiv a
naterii, la judectoria pe a crei raz administrativ-teritorial locuiete; n acest
moment nu trebuie s depun nici un alt act de justificare a cererii sau de dovedire a
identitii. Dac persoana/familia solicitantului se afl n dificultate, Direcia de Asisten
Social i Protecia Copilului are datoria de a o consilia pe toat durata procesului, de a
ntocmi un dosar cu informaii care s uureze verificrile, de a suporta toate costurile ce-i
revin solicitantului.

29
(2) Instana va solicita serviciului public comunitar local de eviden a
persoanelor efectuarea de verificri pentru a stabili dac naterea persoanei n cauz a
fost nregistrat n registrele de stare civil sau n Registrul naional de Eviden a
Persoanelor.
(3) Serviciul Public Comunitar Local de Eviden a Persoanei coordoneaz
cercetrile asupra identitii, a istoriei personale a solicitantului i ntocmete tot
materialul doveditor. Se caut nregistrrile, dac naterea a fost nregistrat la maternitate;
dac naterea a avut loc la domiciliu, se iau declaraiile martorilor. La solicitarea Direciei de
Evidena Persoanei, Poliia comunitar face investigaii n vecintile succesive n care a
locuit familia i persoana n cauz (conform interviurilor realizate, a reieit faptul c poliia
de proximitate are liste aproximativ complete cu persoanele care locuiesc pe teritoriul de
responsabilitate, chiar dac acestea nu au acte de stare civil sau identitate). Se culeg
documentele de la Primria pe raza creia a avut loc naterea i de la Primria pe teritoriul
creia locuiete solicitantul. Aceast procedur nu implic n nici un fel eforturile
solicitantului acesta trebuie doar s-i ofere Serviciului Public Comunitar Local de Eviden
a Persoanei, la nceputul investigaiilor, toate datele pe care le tie despre naterea sa/
respectiv a copilului su i despre istoria sa formal (de exemplu, despre schimbri de
domiciliu, nscrieri la diverse instituii, nregistrri la poliie, apelul la servicii medicale).
Dup efectuarea tuturor verificrilor, serviciul public comunitar local de
eviden a persoanelor va ntocmi un referat pe care l va nainta instanei, cu
propunere de admitere sau respingere a cererii, dup caz (n funcie dac s-a stabilit c
naterea a fost sau nu nregistrat).
(4) n paralel, timp de aproximativ 2 sptmni, se desfoar expertiza medico-
legal, care, la rndul ei, va constitui o prob n procesul nregistrrii tardive.
Persoanele aflate n dificultate sunt scutite de plata taxei pentru expertiza medico-
legal (indiferent de vrst), tax ce va fi suportat de ctre Direcia General de Asisten
Social i Protecia Copilului responsabil (conform L272/2004, privind protecia i
promovarea drepturilor copilului). n majoritatea cazurilor, minorii sunt scutii de taxe. De
asemenea, cnd persoana este asistat de o organizaie, aceasta preia responsabilitatea
acoperirii sumei sau solicitrii scutirii de tax. n alte condiii, taxa este de 85 RON.

Tabelul 13. Tarife ale expertizelor medico-legale (selecie). Surs: Site-ul Reelei Naionale de
Medicin Legal
2
, 29 ianuarie 2007
3
Tarife ale expertizelor medico-legale, n funcie de tipul lor RON
Analiza pentru identificare de persoan avnd la baz cariotipul 98,40
Analiza pentru stabilirea paternitii pe baza testului ADN la cupluri de 3 persoane 2648,80
Prima expertiza de cercetare a filiatiei - mama,copil si presupus tata (serologica) 170,30
Noua expertiza de cercetare a filiatiei - mama, copil si presupus tata (serologica ) 624,40
Expertiza filiatiei pe baza testului HLA 5.00
Expertiza medico-legala de cercetare a paternitatii la cererea Comisiei Superioare 624,40
Expertiza privind identificarea unei persoane 75,70
Expertiza comparativa antropologica in diagnosticul filiatiei pentru mama, copii si
barbatul in cauza
75,70




2
http://www.legmed.ro/servicii-tarife.php
3
Tarifele se pot schimba n timp. Valoarea lor exact trebuie confirmat la momentul n care se dorete
realizarea expertizei.
30
(5) pe parcursul procesului, au loc aproximativ trei nfiri succesive la instan,
la care solicitantul trebuie s fie prezent (sau se poate solicita, n scris, judecarea n lips,
conform articolului 242 din codul de procedur civil); se analizeaz dosarul cu probele de
identificare a persoanei fr certificat de natere;
(6) Dup analizarea dosarului complet i acceptarea acestuia, se emite hotrrea
judectoreasc prin care se dispune nregistrarea tardiv a naterii. Dup 15 zile, dup
rmnerea definitiv i irevocabil a sentinei, se vor pune n aplicare prevederile acesteia
prin nregistrarea naeterii n registrele de stare civil.
(7) Dac persoana este major, i se elibereaz un act de identitate provizoriu, pentru
cteva zile, pentru a-i putea ridica certificatul de natere.

Procedura se complic n urmtoarele cazuri:
(1) Dac prinii copilului minor care trebuie nregistrat nu mai au actele de identitate
valabile i nici nu au acte doveditoare ale domiciliului. n general, prinii se adreseaz
judectoriei de pe raza domiciliului efectiv, chiar dac e nedovedit. Dificultatea apare pentru
c, pentru a putea nainta o aciune n instan, o persoan trebuie s prezinte un act de
identitate valabil. De cele mai multe ori, instana sesizat accept cazul, urmnd ca prinii s
solicite eliberarea unei cri de identitate provizorii (cu meniunea lips acte spaiu i
nscrierea ultimei adrese dovedite), pentru a putea ridica certificatul de natere al copilului, la
finalul procesului. Dar (conform interviului luat doamnei Director Prvu Nicoleta) exist i
cazuri n care instana sesizat iniial consider c, de fapt, competena soluionrii cazului i
revine judectoriei de pe raza locului de natere al copilului; asemenea delegri ale
competenei judectoreti se produc mai ales atunci cnd familia a migrat de mai multe ori de
la naterea copilului; iar prinii trebuie s se ntoarc n acea localitate, pentru a iniia
procesul, pentru a informa Direcia Local de Eviden a Persoanelor n legtur cu datele
copilului, pentru a se prezenta la termenele procesului i pentru a ridica certificatul.
O dificultate n plus apare pentru c migraia succesiv de la locul naterii
nenregistrate aduce cu sine ngreunarea verificrilor pentru stabilirea identitii.
(2) Dac persoana este major. i n acest caz, prezena i ajutorul prinilor sunt
eseniale. Dac domiciliul coincide cu locul naterii nu apar probleme n atribuirea
competenei instanei judectoreti; n caz contrar, persoana va sesiza judectoria pe a crei
raz administrativ-teritorial locuiete. n lipsa dovezii adresei de domiciliu este posibil ca
instana sesizat iniial s considere c, de fapt, competena soluionrii cazului i revine
judectoriei de pe raza locului de natere. Verificrile identitii dureaz mult mai mult (pot
depi un an, n cazurile complicate, de exemplu n care naterea nu a fost deloc nregistrat),
mai ales dac persoana a migrat de multe ori.
(3) Dac mama copilului nu are ea nsi certificat de natere. n acest caz, va
trece nti ea prin procedura nregistrrii tardive. Este nevoie de sprijinul prinilor mamei,
pentru ntocmirea actelor acesteia. Dac mama reprezint un caz de nregistrare tardiv mai
dificil, procedura obinerii unui certificat de natere i apoi a unui act de identitate pentru ea
poate dura mai mult de 1 an. Aceasta conduce la riscul ntrzierii nregistrrii copilului; dac
se depete termenul de un an de la naterea copilului, timp n care nregistrarea putea fi
fcut mai uor, doar cu aprobarea primarului, atunci va trebui ndeplinit procedura
nregistrrii tardive i pentru copil.
Conform datelor de interviu, la maternitatea Panait Srbu din Bucureti, sectorul 6,
sptmnal se interneaz 2-4 (viitoare) mame fr acte dintre care aproximativ un caz pe
sptmn fr certificat de natere. Dintre aceste cazuri, doar aproximativ jumtate pot fi
rezolvate de asistenii sociali din materniti, cealalt jumtate din cazuri putnd fi soluionat
doar la nivelul Direciei Generale de Asisten Social i Protecia Copilului. Competena
asistenilor sociali din maternitatea n care a nscut o mam fr CNP este depit, fiind
31
nevoie de investigaii i consiliere amnunite, dac 1) naterea mamei nu a fost nregistrat
la nici un spital, 2) mama mamei nu vrea s colaboreze (colaborarea este vital pentru
ntocmirea actelor mamei nou-nscutului), 3) naterea mamei a avut loc n alt localitate
dect cea n care locuiete actualmente, fr forme legale motiv pentru care ar putea fi
nevoie de ntoarcerea mamei la locul naterii, pentru a nainta cererea de nregistrare tardiv.
Dac mama fr certificat de natere este ea nsi minor, beneficiaz i ea de
asistena Direciei Generale de Asisten Social i Protecia Copilului.

Cele mai multe dificulti apar atunci cnd se adun toi factorii urmtori: mama
copilului nu are ea nsi certificat de natere, naterea ei nu a fost nregistrat nicieri, ea nu
mai locuiete la locul naterii i nici nu are posibilitatea de a-i dovedi domiciliul (nu are
acordul proprietarului sau sprijin de la cunotinte pentru a declara un domiciliu de referin).

Durata medie a procedurii de nregistrare tardiv a naterii este, conform interviurilor
realizate, de aproximativ 6 12 luni. Prelungirea procesului se datoreaz mai ales
ntrzierii corespondenei potale ntre instituiile implicate n verificri, anchetelor
poliieneti ndelungate, termenelor rarefiate de nfiare la judectorie. De asemenea,
apar ntrzieri datorit faptului c solicitanii nu dispun de resurse pentru a se ntoarce
la locul naterii sau locul naterii copilului, dup caz. Direciile generale de Asisten
Social i Protecia Copilului ncearc s suplineasc lipsa acestor resurse (conform
interviurilor, solicitanii sunt adesea dui n localitatea de natere cu mainile Direciilor sau
sunt nsoii acolo de un asistent social i li se deconteaz cheltuielile). Ca alternativ,
serviciului de stare civil de la locul naterii i poate fi solicitat s trimit actele necesare ctre
Direcia de Eviden a Persoanelor care a investigat cazul dar atunci durata corespondenei
lungete i mai mult procedura.

3.1.4 Obinerea unui duplicat dup certificatul de natere
Urmtoarele acte sunt necesare pentru obinerea unui duplicate dup certificatul de
natere:
- Cerere
- Taxa extrajudiciara de timbru (0,5 RON)
- Actul de identitate al solicitantului. Duplicatul se elibereaza numai titularului
- O copie a certificatului anterior eliberat, in cazul in care exista.

n conformitate cu prevederile art.62 alin.(1) lit.j) din Legea nr.119/1996 cu privire la
actele de stare civil cu modificrile i completrile ulterioare, constituie contravenie,
pierderea sau deteriorarea certificatelor de stare civil. Se poate acorda avertisment, n cazul
n care titularul pierde certificatul de stare civil pentru prima dat. Pierderea, deteriorarea,
distrugerea certificatelor de stare civila atrage sanctionarea cu amenda de la 1.000.000 la
2.000.000 lei, conform Legii 479/2002.
n cazul n care certificatul de natere a fost furat, nu se pltete amend.

3.1.5 Cazuri speciale de probleme

Copii nscui n strintate
n cazul n care naterea unui cetean romn s-a produs n strintate, dar nu a fost
nregistrat la autoritile strine, procedura nregistrrii va fi aceeai ca i pentru copiii
nscui n Romnia. Astfel, pn la mplinirea vrstei de un an a copilului, nregistrarea
32
33
naterii se face cu aprobarea primarului, n cuprinsul declaraiei de natere se va meniona
motivul ntrzierii, conform art.31 alin. (1) din Metodologia pentru aplicarea unitar a
dispoziiilor Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civil. Dac declaraia a fost fcut
dup trecerea unui an de la data naterii, actul de natere se ntocmete n baza hotrrii
judectoreti, definitive i irevocabile, privind ncuviinarea nregistrrii tardive, care trebuie
s conin toate datele necesare nregistrrii, conform art.31 alin.(2) din Metodologia pentru
aplicarea unitar a dispoziiilor Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civil.
Organizaia RomaniCRISS, n cadrul programelor pe care le-a desfurat pentru
punerea n legalitate a persoanelor de etnie rom, a ntlnit cazuri de copii nscui n afara
rii, a cror natere nu a fost nicieri nregistrat. Problema punerii acestor copii n legalitate
cu certificate de natere a aprut atunci cnd familiile lor s-au ntors n ar (fie pe ci ilegale
caz n care copiii nu au fost luai n atenia nimnui, la acel moment fie pe ci legale
poliia de frontier lund n eviden cazul acestor copii). Direcia General de Asisten
Social i Protecia Copilului are responsabilitatea de a consilia familiile aflate n asemenea
situaii (cu domiciliul n localiltatea/sectorul de competen), de a ntocmi dosare cu toate
datele tiute n legtur cu naterea copilului i istoria personal a familiei acestuia, pentru
a lucra n paralel cu formaiunea de Stare Civil din cadrul Serviciului Public Comunitar
Local de Eviden a Persoanelor. Se fac verificri n ara n care a avut loc naterea, cu
sprijinul Ministerului Afacerilor Externe Direcia General Afaceri Consulare. Procedura
de nregistrare a naterii nu este una diferit, dar verificrile sunt mult mai elaborioase i
ndelungate.

34
3.2 Rezumat al procedurilor de intervenie
Tabelul 14. Tipologia problemelor referitoare la CNP i certificatul de natere
Descrierea
problemei
Strategia de soluionare i observaii speciale Efecte speciale asupra drepturilor persoanei
A1. Lipsa actului de
natere (persoana nu
are cod numeric
personal i nu a avut
niciodat certificat de
natere)
nregistrare tardiv a naterii, prin dispoziia primarului (pn la vrsta de 1 an) sau
prin adresare la instan
- pentru persoanele a
caror nastere a fost
inregistrata la spital
Certificatul constatator al naterii este o prob care uureaz verificarea identitii i
procedura de ntocmire a actului de natere
- pentru persoanele a
caror natere nu a
fost inregistrata la
spital
Sunt colectate declaraiile i mrturiile celor care au asistat la natere.
n acelai timp, n vederea ntocmirii certificatului e natere sau al actului de
identitate, sunt verificate registrele din alte localiti, ca nu cumva naterea s fie, de
fapt, declarat i s se nregistreze de dou ori.
- pentru copii pn la
1 an
nregistrare tardiv prin dispoziia primarului. Cererea se depune la Structura de stare
civil din cadrul Serviciului public comunitar local de eviden a persoanelor, pe raza
cruia s-a produs evenimentul, nu n instan. Procedura este mult mai uoar i
rapid, pentru c istoria personal a nou-nscutului este mult mai uor de urmrit.
- pentru copii peste 1
an
nregistrare tardiv prin adresare la instan
- pentru persoanele
care au peste 18 ani
nregistrare tardiv prin adresare la instan
Problema certificrii identitii este mai complicat i necesit verificri suplimentare

Lipsa ceteniei i a tuturor drepturilor civice i sociale
asociate.

Persoana are dreptul la asisten medical de urgen.

Copiii pot fi nscrii la coal sau grdini, cu acordul
directorului.
A2. Persoana are
CNP dar certificatul
de natere este
pierdut / deteriorat
Solicitarea emiterii unui alt certificat de natere (duplicat).
Dac persoana nu are un act valid de identitate, va obine o carte provizorie de
identitate n vederea ridicrii certificatului de natere, urmnd ca ulterior s i obin
i un act de identitate cu o valabilitate mai lung.
Dac are un act valid de identitate, persoana poate avea
acces la servicii medicale i sociale, dreptul la vot etc.
Situaii n care este necesar certificatul de natere:
- nregistrarea cstoriei
- nregistrarea nou-nscuilor
- refacerea crii de identitate
3.3 Recomandri i dezbateri
3.3.1 Recomandri

n ceea ce privete accesul la servicii sociale pentru persoanele fr acte de natere
sau identitate, exist dou posibile abordri:
1. condiionarea accesului de prezena actelor soluie ce poate avea, teoretic, un
efect motivator, de stimulare a persoanelor s i rezolve situaia. Totui, n practic,
persoanele excluse de la serviciile sociale de mult timp se adapteaz la aceast situaie i nu
mai resimt nevoia presant de a-i rezolva problema. Ele ajung astfel s fie izolate de
interaciunea cu instituiile statului, ceea ce scade ansele remedierii problemei.
2. acordarea accesului i persoanelor care ar fi ndreptite dac ar avea acte dar care
n prezent nu au cod numeric personal i / sau acte de identitate, n paralel cu monitorizarea
acestora i punerea lor n legtur cu serviciile publice comunitare, judeene i locale i alte
instituii i organizaii care le pot acorda consiliere i asisten. Aceast soluie, dei este mai
complicat n aplicare, are avantajul de a permite exercitarea drepturilor sociale ale tuturor
persoanelor ndreptite n spiritul legii, precum i sesizarea autoritilor competente pentru
punerea lor n legalitate. Aceast abordare faciliteaz incluziunea social a cetenilor care se
confrunt cu probleme multiple i implic autoritile publice n monitorizarea situaiei lor i
n sesizarea autoritilor competente. Prin urmare, date fiind avantajele comparative ale celei
de-a doua abordri, prezenta metodologie recomand adoptarea acesteia, prin msuri precum:
- Decontarea cheltuielilor pentru serviciile medicale de urgen i pentru msurile
de control epidemiologic (vaccinri, controluri preventive) etc pentru pacienii fr acte de
stare civil i / sau identitate, aceste persoane urmnd s fie raportate ctre direciile locale de
eviden a persoanelor n vederea punerii lor n legalitate.
- Decontarea cheltuielilor medicale i prevederea obligativitii nscrierii pe listele
medicilor de familie i a acordrii asistenei medicale femeilor gravide i a copiilor care nu au
cod numeric personal i / sau acte de identitate, aceste persoane urmnd s fie ndrumate ctre
serviciile comunitare de eviden a persoanelor n vederea punerii lor n legalitate.
- Obligativitatea acceptrii nscrierii la grdini i la coal a copiilor fr
certificat de natere, nsoit de sesizarea autoritilor competente i de soluionarea ulterioar
a cazurilor.

Procedura de nregistrare tardiv a naterii poate fi simplificat prin prelungirea
posibilitii de a solicita nregistrarea tardiv a naterii copilului, fr adresare n instan,
prin hotrrea primarului pn la vrsta de 18 luni. Avantajele acestei prelungiri ar consta
n evitarea complicaiilor care apar n acele cazuri n care mama nou-nscutului nu are ea
nsi naterea nregistrat i trebuie s treac nti prin procesul de nregistrare tardiv a
naterii ei s obin un certificat de natere, apoi un act de identitate, pentru ca abia apoi s
poat nregistra nou-nscutul; au existat cazuri cnd, datorit ntrzierii procesului n cazul
mamei, a fost necesar procedura de nregistrare tardiv i pentru copil. Dezavantajul ar
consta, pe de o parte, n riscul ntrzierii mobilizrii prinilor nou-nscutului, sau neglijarea
urgenei problemei; pe de alt parte, dup un an, istoria copilului devine mai bogat n
evenimente i mai greu de documentat pentru Serviciul Public Comunitar Local de
Eviden a Persoanei care coordoneaz investigaiile.
O prelungire suplimentar, pn la vrsta de doi ani sau mai mult, este mare n raport
cu termenul pentru stabilirea paternitii (1 an) i cel pentru aciunea n tgada paternitii (6
luni).
35
3.3.2 Dezbateri


Codul numeric personal pentru nou-nscuii ai cror mam nu are act de
natere
Pentru a pune n legalitate copiii a cror mam nu are act de natere, este posibil
gsirea unei soluii tehnice pentru nregistrarea acestora cu un cod numeric personal,
pornind de la premisa bunei-credine a mamei.
Acest CNP poate avea o meniune special, care s i dea posibilitatea de a fi
schimbat dac este necesar, n cazul constatrii erorilor - odat cu nregistrarea mamei i
obinerea de ctre aceasta a actului de identitate.
Avantajele acestei soluii sunt c
(1) permite evitarea adresrii la instan, n msura n care copilul va obine codul
numeric personal provizoriu nainte de mplinirea vrstei de un an, iar nlocuirea acestuia cu
un cod numeric personal definitiv nu mai necesit confirmarea identitii acestuia;
(2) permite accesul facil al copilului la drepturile sale sociale (alocaii, servicii
medicale, educaionale etc);
(3) faciliteaz monitorizarea copilului de ctre autoritile statului.
Un posibil risc este permanentizarea statutului de provizorat a stabilirii identitii
prinilor, n condiiile n care prinii nu sunt motivai s i reglementeze situaia actelor de
identitate. Totui, dat fiind nscrierea minorului, monitorizarea acestuia este facilitat, astfel
autoritile avnd o mai mare posibilitate de intervenie dect n cazul lipsei oricrui act.

Legat de semnificaia condului numeric personal - CNP, trebuie s tinem cont de
urmtoarele observaii. CNP este alcatuit din 13 cifre, avand urmatoarea structura:
I. o parte semnificativa, alcatuita din 7 cifre, care exprima sexul, secolul si data
nasterii, sub forma SAALLZZ, avand urmatoarea semnificatie ) AALLZZ reprezinta data
nasterii si cuprinde ultimele doua cifre ale anului nasterii (AA), luna nasterii, cu valori
intre 01 si 12 (LL), si ziua nasterii, cu valori intre 01 si 28, 29, 30 sau 31, dupa caz (ZZ);
II. o parte secventiala, formata din 5 cifre sub forma JJNNN, cu urmatoarea
semnificatie:
a) JJ reprezinta secventa atribuita judetului sau sectorului in care s-a nascut persoana
ori in care avea domiciliul sau resedinta in momentul acordarii C.N.P.;
b) NNN reprezinta un numar de secventa (intre 001 si 999), repartizat pe puncte de
atribuire, prin care se diferentiaza persoanele de acelasi sex, nascute in acelasi loc si cu
aceeasi data de nastere (an, luna, zi);
III. o cifra de control (C) atribuita de calculator, care permite depistarea eventualelor
erori de inlocuire sau inversare a cifrelor din componenta C.N.P.(art. 14 1375/2006)
Art. 15 din HG 1375/2006 prevede acordarea unui nou CNP aceleiai persoane n una
dintre urmatoarele situatii:
a) actul de nastere a fost rectificat, fiind modificate datele care intra in structura
C.N.P.;
b) rubrica din certificatul de nastere in care se inscrie C.N.P. a fost completata eronat;
c) C.N.P. a fost atribuit gresit;
d) solicitantul si-a schimbat sexul;
e) exista neconcordante privind C.N.P.
36
4 Actele de identitate
4.1 Probleme referitoare la actele de identitate
Tabelul 15. Tipologia problemelor referitoare la actele de identitate
Descrierea
problemei:
lipsa...
Procedura de soluionare
(principii)
Efecte speciale asupra drepturilor
persoanei
B1.
Crii de
identitate
Trebuie prezentate documentele prevzute
de legislaia n vigoare.
Printre altele, trebuie fcut dovada
identitii i a domiciliului sau a rezidenei.
Prinii sunt responsabili pentru certificarea
identitii minorului. Persoanele majore
sunt responsabile pentru dovedirea propriei
identiti.
Persoana major nu i poate dovedi
identitatea n relaiile cu ali ceteni i cu
autoritile statului, deoarece certificatul de
natere nu este considerat suficient.
Prin urmare, individul se afl n
imposibilitate de a-i accesa drepturile
politice i sociale, de a intra n relaii
contractuale private
Apare riscul unor sanciuni
contravenionale datorate neprezentrii
actelor de identitate.
B2.
Crii de
identitate
provizorii
Se elibereaz n cazurile n care ceteanul
nu poate prezenta unul din documentele
prevzute de lege pentru cartea de
identitate.
Trebuie fcut dovada identitii persoanei.
Se elibereaz i n cazurile n care dovada
domiciliului nu poate fi fcut de solicitant.
Cartea de identitate temporar este,
conform legii, un act de identitate care
confer ceteanului aceleai drepturi i
ndatoriri precum posesorilor de carte de
identitate obinuit.
Totui, termenul scurt de valabilitate
constituie o problem pentru solicitani.
4.2 Procedurile de emitere a unui act de identitate
Actele necesare emiterii actului de identitate sunt prezentate n tabelul de mai jos, n
funcie de situaia solicitantului.

Tabelul 16. Acte necesare emiterii unui act de identitate. Surs: site-ul INEP
Tip situaie Acte necesare
Eliberarea actului de
identitate la
mplinirea vrstei de
14 ani
cerere pentru eliberarea cartii de identitate, semnata att de minor, ct si
de parinte (reprezentant legal);
certificatul de nastere (n original si copie xerox);
actul de identitate al unuia dintre parinti, al tutorelui sau al
reprezentantului legal, cu care se face si dovada domiciliului;
chitanta reprezentnd contravaloarea cartii de identitate (7 lei) ;
timbru fiscal n valoare de 1 leu.
Certificatul de cstorie al prinilor n original i copie sau hotrrea
judectoreasc de divor n original i copie dac e cazul;
Actul prin care se face dovada spaiului de locuit n original i copie;

37
Tip situaie Acte necesare
Persoanele care au depasit vrsta de 18 ani vor da o declaratie din care
sa rezulte motivele nepunerii n legalitate pna la aceasta vrsta, la care
vor anexa 3 fotografii tip B.I. si vor prezenta documentele cu care fac
dovada domiciliului (n original si copie xerox).
Pierderea, furtul,
deteriorarea sau
distrugerea actului de
identitate
cererea pentru eliberarea actului de identitate pe care cetateanul va
mentiona ca, n termen de 48 ore de la gasirea actului, se obliga s se
prezinte pentru reglementarea situatiei;
n cazul furtului, dovada eliberata de sectia de politie unde s-a reclamat
furtul;
certificatele de nastere si de casatorie (daca este cazul), n original si
copie xerox;
hotarrea de divort, definitiva si irevocabila (daca este cazul), n original
si copie xerox;
documentele cu care se face dovada domiciliului, n original si copie
xerox;
n cazul n care solicitantul nu poate prezenta certificatele de stare civil
originale sau actul de spaiu cu care face dovada spaiului de locuit
asigurat, sunt necesare patru fotografii tip act de identitate (30 x 40 mm,
cu banda alba de 7 mm in partea de jos a fotografiei)
un document cu fotografie emis de M.A.I. (pasaport, permis de
conducere, carte de alegator), n original si copie xerox, sau o fotografie
tip B.I.;
chitanta reprezentnd contravaloarea cartii de identitate (7 lei);
timbru fiscal n valoare de 4 lei.
(Amenda n cazul pierderii crii de identitate este stabilit de ctre eful
Serviciului de Eviden a Persoanelor care poate opera scutirile de tax)
Expirarea termenului
de valabilitate,
modificarea datelor
de stare civil,
anularea
documentului sau
schimbarea
fizionomiei
cererea pentru eliberarea cartii de identitate;
actul de identitate si cartea de alegator (daca este cazul);
certificatul de nastere, certificatul de casatorie (daca este cazul), n
original si copie xerox;
hotarrea de divort, definitiva si irevocabila (daca este cazul), n original
si copie xerox;
documentele cu care se face dovada domiciliului, n original si copie
xerox;
Certificatul de deces al soului, soiei (original i copie)
chitanta reprezentnd contravaloarea cartii de identitate (7 lei) ;
timbru fiscal n valoare de 1 leu.
Schimbarea
domiciliului,
schimbarea denumirii
strzii sau
renumerotarea
imobilelor
cererea pentru eliberarea cartii de identitate;
actul de identitate anterior i cartea de alegtor;
certificatele de nastere si de casatorie (daca este cazul), n original si
copie xerox;
hotarrea de divort definitiva si irevocabila (daca este cazul), n original
si copie xerox;
certificatul de deces al sotului (daca este cazul),n original si xerox;
certificatele de nastere ale copiilor sub 14 ani (daca este cazul),n
original si xerox;
documentele cu care se face dovada domiciliului, n original si copie
xerox;
declaraie tip de primire n spaiu, n cazul n care imobilul nu este
proprietate personal, semnat de proprietarul imobilului, n faa
lucrtorului de la ghieul Serviciului de Eviden a Populaiei, iar n
cazul persoanelor din mediul rural, n faa efului de post din comun;
38
Tip situaie Acte necesare
n cazurile cnd persoana nu se poate deplasa de la domiciliu, se
ntocmete o declaraie notarial.
n cazul domiciliului rural se prezint adeverina de luare n eviden n
registrul agricol, eliberat de primria de la locul de domiciliu.
livretul militar sau alta dovada legala, cu viza de luare n evidenta la
noul domiciliu, daca solicitantul este supus obligatiilor militare;
chitanta reprezentnd contravaloarea cartii de identitate (7 lei) ;
timbru fiscal n valoare de 1 leu.
Cartea de identitate
provizorie
Cartea de identitate provizorie se elibereaz n urmtoarele cazuri:
cetateanul nu poseda toate documentele necesare eliberarii cartii de
identitate;
solicitantul locuieste ntr-un imobil aflat n litigiu;
cnd nu functioneaza echipamentele pentru producerea cartilor de
identitate.
Acte necesare:
fotografii 3x4 cm, cu banda de 7 mm la baza;
documentele pe care le poate prezenta, din categoria celor cu care,
potrivit legii, se poate face dovada numelui, starii civile, cetateniei, a
domiciliului (n original si copie xerox);
contravaloarea cartii de identitate provizorii (1 leu);
timbru fiscal (1 leu), iar n cazul n care vechiul act de identitate este
pierdut, furat, deteriorat sau distrus, valoarea este de 4 lei.


Actele se depun la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor pe raza caruia
solicitantul are domiciliul sau resedinta.
In conformitate cu prevederile legale, cetatenii sunt obligati sa se prezinte, in termen de
15 zile de la implinirea varstei de 14 ani sau inainte cu cel putin 15 zile de la expirarea
valabilitatii actului de identitate detinut, la serviciul public comunitar de evidenta a
persoanelor la care sunt arondati cu domiciliul (resedinta), pentru a solicita punerea in
legalitate cu un act de identitate.
Nerespectarea acestor prevederi atrage raspunderea contraventionala, care se
sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 40 lei (RON) si 80 lei (RON), fara a exista
posibilitatea achitarii, in 48 de ore, a jumatate din minimul sumei prevazute.
Contravaloarea cartii de identitate este de 7 lei (RON), iar a cartii de identitate
provizorii este de 1 leu, aceste sume fiind actualizate in functie de rata inflatiei, cu avizul
Consiliului Concurentei.

Procedura de emitere a primului act de identitate este mai complicat n cazul
persoanelor majore, datorit problemei certificrii identitii. In astfel de cazuri, conform
datelor de interviu, procedura poate dura pn la 2-3 luni, datorit verificrilor pe teren.
4.2.1 Punerea n legalitate a persoanelor fr acte locative
Legislaia romneasc actual se bazeaz pe principiul corespondenei dintre cetean
i domiciliul sau rezidena sa; situaiile de lips a locuinei sau a actelor locative sunt tratate
ca excepii.
Astfel, OUG 97 / 2005 prevede n Art. 2 faptul c Evidena cetatenilor romani se tine
dupa principiul locului de domiciliu al acestora, de catre Ministerul Administratiei si
Internelor, prin Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor, impreuna cu serviciile
publice comunitare de evidenta a persoanelor, in Registrul national de evidenta a persoanelor
din cadrul Sistemului national informatic de evidenta a populatiei. Locul de domiciliu
servete pentru alocarea solicitanilor de acte de identitate unui anumit serviciu public
39
comunitar de eviden a persoanelor.

Conform OUG 97/2005, persoanele al cror act de identitate a expirat i nu pot face
dovada unui act de proprietate sau contract de nchiriere pentru locuin, pot solicita
eliberarea unei cri de identitate dac sunt luate n spaiu (pe baza declaraiei pe proprie
rspundere a proprietarului locuinei); pentru cele mai multe persoane aflate n asemenea
situaii, aceasta nseamn revenirea n localitatea de natere/localitatea n care locuiete
familia, unde rudele pot da declaraie de luare n spaiu. Dac locuina nu are un proprietar
privat, persoana care face dovada cu doi martori i cu constatarea poliiei de proximitate ca
locuiete la adresa respectiv, va primi cartea de identitate. Ca alternativ, aceste persoane
pot obine cartea de identitate provizorie cu meniunea lips act spaiu, nscrierea adresei
declarate pe verso, nscrierea ultimei adrese dovedite (nregistrat n ultima carte de
identitate) pe faa crii; cartea provizorie este solicitat la i eliberat de Serviciul Public
Local Comunitar de Eviden a Persoanei responsabil pentru adresa la care solicitantul
locuiete efectiv.

Conform OUG 97 / 2005, art. 35, persoana care gazduieste o alta persoana, in mod
neintrerupt, pe o perioada mai mare de 30 de zile, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 31
alin. (2) lit. a), are obligatia de a anunta politia sau serviciul public comunitar de evidenta a
persoanelor de la locul unde este situat imobilul.. Aceast obligaie nu este ns respectat n
practic. Proprietarii i chiriaii nu doresc n general s ncheie un contract formal de chirie,
datorit implicaiilor financiare ale acestuia. De asemenea, muli proprietari sunt reticeni n a
da o declaraie de luare n spaiu, deoarece se tem de riscuri imaginare sau reale implicate de
faptul c locuina i adresa lor este folosit de chiria. Procedura de evacuare din spatiu
necesita timp si se solutioneaza pe calea instantei judecatoresti competente. De asemenea,
dac chiriaul acumuleaz datorii sau amenzi, toate somaiile vor sosi pe adresa
proprietarului. Dei proprietarul nu este responsabil de datoriile unei alte persoane, este
posibil s se confrunte cu dificulti n relaie cu autoritile statului pn la lmurirea
situaiei. Conform datelor de interviu, deseori proprietarii sunt de acord s dea o declaraie de
luare n spaiu contra unei sume de bani, de aproximativ 200-300 RON.
Legislaia actual prevede faptul c, n anumite situaii excepionale, i cetenii care
nu dispun de acte pentru a-i dovedi domiciliul pot obine cri de identitate, n urmtoarele
condiii:
- s locuiasc efectiv ntr-un imobil cu destinaia de locuin, i s poat dovedi
aceasta prin prezena a doi martori;
- imobilul respectiv s aib o adres;
- imobilul respectiv s nu aib un proprietar legal (cu excepia cazului n care acesta
din urm consimte s l primeasc n spaiu pe aplicant sau s ncheie cu acesta un contract de
nchiriere, ceea ce de altfel rezolv complet problema lipsei actelor de domiciliu);
Aceste persoane pot s i dovedeasc domiciliul printr-o declaraie pe proprie
rspundere nsoit de nota de verificare a poliistului de proximitate (vezi OUG 97/2005,
Art. 27c).
Prin urmare, urmtoarele tipuri de situaii nu pot fi rezolvate prin acordarea de carte
de identitate, necesitnd n ultim instan eliberarea unei cri de identitate provizorii:
40
Tabelul 17. Situaii n care solicitantul nu poate primi o carte de identitate
Persoane care nu pot primi o carte de
identitate
Soluii posibile
Persoane care stau cu chirie, dar fr contract, iar
proprietarul locuinei refuz s dea o declaraie
prin care i primete n spaiu sau s ncheie un
contract formal de nchiriere

Persoanele care stau n casa unui proprietar care
este plecat sau, din alte motive, nu pot da o
declaraie prin care i primete n spaiu
1. Convingerea proprietarului s l primeasc oficial
n spaiu sau s ncheie un contract de nchiriere,
urmat de obinerea unei cri de identitate
Att n cazul declaraiei de primire n spaiu, ct i
n cazul contractului de nchiriere, adresa
solicitantului va fi a) cea a proprietarului locuinei
dac solicitantul i face carte de identitate nou; b)
adresa anterioar a solicitantului, cu viz de flotant
dac vechea carte de identitate este nc valid.

2. Obinerea unei cri de identitate provizorii, cu
meniunea lips act spaiu ca motiv al eliberrii
cu nregistrarea ultimei adrese dovedite
Persoanele care locuiesc ntr-o construcie care
nu are adres potal


Aceste situaii apar cel mai frecvent n cazul
dezmembrrilor de teren, nenregistrate oficial.
1. Convingerea proprietarului care a vndut parcele
din teren s nregistreze dezmembrarea acestora;
astfel, parcelele obin numr de strad i adres iar
locatarii i pot face acte de identitate pe aceste
adrese
2. Obinerea unei cri de identitate provizorii, cu
meniunea lips act spaiu, cu nregistrarea ultimei
adrese dovedite
Persoanele care locuiesc ntr-o construcie care
nu are destinaia de locuin (barac, bordei,
improvizaie etc)
Obinerea unei cri de identitate provizorii, cu
meniunea lips act spaiu sau lips locuin (n
funcie de decizia Direciei de Eviden a
Persoanei), cu nregistrarea adresei la care se afl
aceast construcie (ca reprer) i a ultimei adrese
dovedite (pentru trecerea n registrul de eviden)
Persoane fr adpost Obinerea unei cri de identitate provizorii, cu
meniunea lips locuin i cu menionarea
localitii/sectorului pe raza creia/cruia poate fi
localizat aceast persoan (indiferent de locul
naterii)

OUG 97 / 2005 stipuleaz faptul c:
Art. 27. Dovada adresei de domiciliu se poate face cu unul dintre urmatoarele
documente:
a) acte incheiate in conditiile de validitate prevazute de legislatia romana in vigoare,
privind titlul locativ;
b) declaratia scrisa de primire in spatiu a gazduitorului, insotita de actul de proprietate
al acestuia, pentru persoanele care solicita schimbarea domiciliului la o alta persoana
fizica;
c) declaratia pe propria raspundere a solicitantului, insotita de nota de verificare a
politistului de ordine publica, prin care se certifica existenta unui imobil, faptul ca
solicitantul locuieste efectiv la adresa declarata, pentru persoana fizica ce nu poate
prezenta documentele prevazute la lit. a) si b); pentru minorii si persoanele fizice puse
sub interdictie, declaratia se da si se semneaza de catre parinti sau de catre
reprezentantii lor legali;
d) documentul eliberat de primarii, din care sa rezulte ca solicitantul figureaza nscris
n "Registrul agricol".
41
De asemenea, normele metodologice aprobate prin HG nr. 1.375 din 4 octombrie 2006
prevd c:
ART. 73 : (1) Pentru a se evidentia situatia de fapt, in cartea de identitate provizorie,
rubricile "Motivul eliberarii" sau, dupa caz, "Domiciliu" se completeaza dupa cum
urmeaza:
a) "lipsa certificat de nastere", "lipsa certificat de casatorie" sau "lipsa dovada divort"
- pentru persoanele care nu pot prezenta dovada numelui, a prenumelui, a datei de
nastere ori a starii civile;
b) "lipsa locuinta" - pentru persoanele din categoria celor lipsite de adapost, care nu
pot declara adresa unui imobil cu destinatie de locuinta;
c) "lipsa dovada adresei de domiciliu" - pentru persoanele care locuiesc intr-un imobil
cu destinatie de locuinta si nu pot prezenta documentul cu care sa faca dovada adresei
de domiciliu.
(2) Pentru situatia prevazuta la alin. (1) lit. b), la rubrica "Domiciliu" se inscrie
localitatea sau, dupa caz, sectorul municipiului Bucuresti, unde a fost identificata
persoana, la data eliberarii actului de identitate, ca urmare a solicitarii celui in cauza, a
institutiilor cu atributii in domeniul protectiei sociale sau a politiei.
(3) Pentru situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), in cartea de identitate provizorie, la
rubrica "Domiciliu", se inscrie adresa la care solicitantul declara ca locuieste efectiv.

Crile de identitate provizorii prezint urmtoarele dezavantaje pentru posesorii
lor:
- trebuie refcute frecvent (ele se acord pe operioad de maximum un an, dar uneori
pe mai puin);
- angajatorii le consider un indiciu al lipsei de seriozitate a celui care aplic pentru
un loc de munc;
- interviurile realizate indic faptul c unele servicii publice de eviden a persoanelor
refuz s elibereze acest tip de acte, solicitnd toate actele necesare pentru crile de
identitate.
4.2.2 Campanii cu camera mobil

Ca urmare a sesizrilor fcute de poliie, de organizaii nonguvernamentale sau a altor
informaii, direciile judeene i locale de eviden a persoanelor pot iniia campanii cu
camera mobil, pentru a pune n legalitate persoanele lipsite de mijloace de transport. Aceast
soluie este aplicat frecvent n cazul comunitilor de romi, ceea ce faciliteaz considerabil
procesul de emitere de acte de identitate.
4.2.3 Facilitifinanciare (scutirea de taxe)

OUG 97/2005 prevede n Art. 40 c:
(2) Pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor retinute sau arestate care nu
poseda asemenea documente si care nu dispun de mijloace financiare, precum si
persoanelor cu handicap si celor fara venituri, seful serviciului public comunitar de
evidenta a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere si
eliberare a actelor de identitate.
(3) Se excepteaza de la plata cheltuielilor de producere si eliberare a actelor de
identitate persoanele care sunt victime ale calamitatilor naturale, incendiilor sau ale
altor dezastre si care declara pe propria raspundere, la serviciul public comunitar de
evidenta a persoanelor in a carui raza teritoriala domiciliaza ori isi au resedinta, faptul
ca actul de identitate a fost pierdut, distrus sau deteriorat ca urmare a producerii unei
astfel de situatii.

42
De asemenea, datele de interviu precum i analiza proiectelor organizaiilor
neguvernamentale n domeniul eliberrii actelor de identitate (Moisa) arat c n practic nu
sunt aplicate amenzi contravenionale pentru depirea termenului de solicitare a unui act de
identitate, n cazul cetenilor lipsii de mijloace materiale pentru a le achita.

Copii trecui de vrsta de 14 ani, fr cri de identitate, ai cror prini sunt
plecai n strintate
Primul act de identitate poate fi carte de identitate sau carte de identitate provizorie, n
funcie de documentele prezentate, iar potrivit prevederilor art.26 alin.(2) din O.U.G.
nr.97/2005 domiciliul minorului este la prinii si sau la acela dintre prini la care el
locuiete statornic, ori dup caz, la reprezentantul su legal sau la persoana fizic ori juridic
la care este ncredinat n plasament.
Conform prevederilor art.13 alin.(2) din O.U.G. nr.97/2005 minorul depune cererea
pentru eliberarea actului de identitate, nsoit de unul dintre prini sau, dup caz, de
reprezentantul su legal, de persoana desemnat din cadrul centrului specializat aflat sub
autoritatea serviciului public de asisten social sau de persoana creia i-a fost ncredinat n
plasament.
Dac prinii nu pot nsoi minorul, acetia pot fi reprezentai de o alt persoan, pe
care o mputernicesc pe baz de procur. Se poate institui tutela de catre o persoana apropiata
iar tutorele sa urmeze calea legala pentru obtinerea crii de identitate.
4.2.4 Amenzile aplicate n legtur cu actele de identitate
Amenzile sunt stipulate prin L 290 / 2005, iar cuantumul lor variaz n funcie de
articolele din OUG 97 / 2005 care sunt nclcate, astfel:

- Amenda 25-50 RON dac sunt nclcate prevederile Art. 22 sau 14:
ART. 22
(1) Titularii actelor de identitate, precum si autoritatile publice prevazute la art. 21
sunt obligati sa ia masuri pentru a evita deteriorarea, distrugerea, pierderea sau furtul
acestora.
ART. 14
(1) In termen de 15 zile de la implinirea varstei de 14 ani, minorul are obligatia sa
solicite serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor eliberarea actului de
identitate, prezentand, dupa caz, documentele mentionate la art. 13 alin. (3) si (4).

- Amenda 40-80 RON dac sunt nclcate prevederile Art. 18, 38 sau 39:
ART. 18
(1) Serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor elibereaza o noua carte de
identitate in urmatoarele cazuri:
a) la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmeaza a fi
preschimbat;
b) daca s-a modificat numele sau prenumele titularului, prenumele parintilor, data ori
locul nasterii;
c) in cazul schimbarii domiciliului;
d) in cazul schimbarii denumirii sau a rangului localitatilor si strazilor, al
renumerotarii imobilelor sau rearondarii acestora, al infiintarii localitatilor sau
strazilor;
e) in cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
f) in cazul deteriorarii actului de identitate;
g) in cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
h) la expirarea sau revocarea interdictiei titularului de a se afla in anumite localitati;
i) cand fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
j) in cazul schimbarii sexului;
43
k) in cazul anularii;
l) pentru preschimbarea buletinelor de identitate.
(2) In termen de 15 zile de la producerea uneia dintre situatiile prevazute la alin. (1) lit.
b)-k), titularul sau reprezentantul legal al acestuia este obligat sa solicite serviciului
public comunitar de evidenta a persoanelor eliberarea unei noi carti de identitate,
prezentand documentele prevazute la art. 13 alin. (3), (4) sau (5).
(3) Cu cel putin 15 zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de
identitate, titularul sau reprezentantul legal al acestuia are obligatia sa solicite
serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor eliberarea unei noi carti de
identitate, prezentand documentele prevazute la art. 13 alin. (3), (4) sau (5).
ART. 38
(1) Persoanele care isi schimba domiciliul sau isi stabilesc resedinta sunt obligate sa
ceara inscrierea in cartea de imobil la noua locuinta in termen de 15 zile de la mutare.
(2) Persoanele care locuiesc in imobil sunt obligate sa prezinte actul de identitate
responsabilului cartii de imobil, la solicitarea acestuia, pentru actualizarea cartii de
imobil.
ART. 39
La hoteluri si in alte locuri de cazare in comun, inscrierea in cartea de imobil se face la
sosire, prin grija proprietarului sau a administratorului acestora, dupa caz.

- Amenda 75-150 RON n cazul n care sunt nclcate prevederile Art. 24 sau 35:
ART. 24
(1) Actul de identitate al unei persoane fizice nu poate fi retinut in afara cazurilor
prevazute de prezenta ordonanta de urgenta.
(2) Este interzisa darea, primirea sau solicitare actului de identitate drept garantie
pentru prestarea unor servicii, pentru incredintarea unor bunuri si valori, pentru plata
datoriilor sau in alte scopuri, de catre persoanele neautorizate.
ART. 35
Persoana care gazduieste o alta persoana, in mod neintrerupt, pe o perioada mai mare
de 30 de zile, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 31 alin. (2) lit. a), are obligatia de a
anunta politia sau serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor de la locul unde
este situat imobilul.
4.3 Recomandri i dezbateri
n ceea ce privete problema eliberrii actelor de identitate pentru persoanele care
locuiesc fr forme legale sau n condiii improprii, urmtoarele consideraii trebuie avute n
vedere:
1. Conform principiului corespondenei dintre cetean i domiciliul sau reedina sa,
este n interesul statului romn i al ceteanului ca actul de identitate s reflecte situaia real
a locuirii acestuia. Din acest punct de vedere, emiterea crilor de identitate la localitatea
ultimului domiciliu dovedit sau n localitatea de natere nu servete nici interesul
autoritilor, nici interesul ceteanului, fiind doar o msur util pe termen scurt pentru
gestionarea informaiilor n condiiile accesului limitat la baza de date naional.
2. Prin urmare, crile de identitate precum i crile de identitate provizorii trebuie s
conin indicaii reale despre domiciliul i posibilitatea de contact a posesorului.

Potrivit prevederilor art.12 din Hotrrea de Guvern nr.839/2006 privind forma i
coninutul actelor de identitate, ale autocolantului privind stabilirea reedinei i ale
crii de imobil, actul de identitate are ca rubric obligatorie de completat domiciliul,
care const n localitate, strad, numr, (dac este cazul bloc, scar, etaj, apartament)
sector sau jude. Ca urmare, n actul de identitate nu poate fi nscris dect o adres
determinat cel puin prin strad i numr.
44

n cazul persoanelor care locuiesc fr forme legale sau n condiii improprii, este
posibil ca meniunea domiciliului s se refere la adresa unei fundaii sau organizaii cu care
acesta se angajeaz s pstreze legtura.
3. n prezent exist practica eliberrii crii de identitate conform cu declaraia de
luare n spaiu dat de un cetean, chiar dac aceasta nu corespunde realitii adic
persoana luat n spaiu nu locuiete efectiv la respectiva adres. Aceast practic poate fi
considerat ilegal, constituind fals n acte, i de asemenea nu servete pe termen lung nici
intereselor statului, nici intereselor solicitantului, servind doar la rezolvarea problemei crii
de identitate. Este preferabil ca n locul acestei soluii s fie ncurajat, prin practica
autoritilor, afilierea real cu o organizaie care poate servi realmente ca punct de primire a
corespondenei i de contactare a persoanei respective.

Falsul in declaratii este definit conform ART. 292, Cod Penal:
Declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat ori
unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145, in vederea producerii unei
consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cind, potrivit legii ori
imprejurarilor, declaratia facuta serveste pentru producerea acelei consecinte, se
pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Prin urmare, eliberarea actelor de identitate poate fi simplificat, respectnd
principiul corespondenei dintre cetean i domiciliu, prin msuri precum:
- Stipularea obligaiei realizrii actului de identitate n cadrul seciei
corespunztoare locuinei actuale a solicitantului, chiar dac aceasta este fr acte sau n
condiii improprii; de asemenea, eliminarea obligaiei solicitanilor de a se ntoarce la locul
naterii sau de a solicita cartea de identitate la secia corespunztoare ultimulu domiciliu etc.
Astfel (1) se obine o recunoatere administrativ a locuinei reale a persoanei, indiferent de
statutul legal a acesteia sau de calitatea locuirii sale, (2) se evit tergiversarea procesului prin
mutarea responsabilitii de la o secie la alta i (3) se evit solicitarea unor drumuri
costitisoare din partea ceteanului.
- Schimbarea legislaiei pentru a permite posibilitatea declarrii ca adres de
contact a cetenilor fr dovada domiciliului adresa unei organizaii (ONG sau chiar
instituie public) cu care cetenii respectivi i asum obligaia de a menine un contact
periodic, eventual pe baza unui contract.
- Posibilitatea acordrii statutului de flotant pe baza unui contract de nchiriere
nenregistrat fiscal. Obligaia nregistrrii fiscale trebuie s fie independent de recunoaterea
domiciliului real al chiriaului.
4. Eliminarea din procedurile diverselor instituii a penalizrilor asociate cu
proprietarii pe a cror adres locuiesc persoane ndatorate, etc. Problemele pe care le pot avea
cei care iau alte persoane n spaiu sunt multiple. Conform interviurilor realizate, s-a constatat
c au fost cazuri n care dup ce persoanele luate n spaiu s-au mutat, pe adresa
proprietarului ncepeau s soseasc amenzi i facturi. Cu toate c erau pe numele celor
gzduii, faptul c adresa era cea a proprietarului a avut urmtoarele consecine: proprietarul,
dei nevinovat, nu i-a putut elibera cazierul fiscal, nu a putut lua credit bancar, a suportat
dificulti la cumprarea n rate.

Inconvenientele legate de cartea de identitate provizorie pot fi remediate prin msuri
precum:
- Prelungirea valabilitii acesteia, pn la o perioad de doi ani, pentru persoanele
care nu pot obine o carte de identitate datorit lipsa dovezii adresei de domiciliu cu
obligaia acestora de a-i anuna orice schimbare real a domiciliului;
45
- Crile de identitate eliberate pentru o perioad de minimum ase luni s aib acelai
format cu crile de identitate, diferind doar prin perioada de valabilitate i prin meniunea
din cadrul rubricii domiciliu. Meniunea provizorie ar trebui s fie eliminat datele cu
caracter provizoriu care fac diferena s fie stabilite de ctre Serviciul Public Comunitar
Local de Eviden a Persoanei i s aib relevana doar pentru acest instituie. Astfel pot fi
reduse cazurile de discriminare datorat lipsei unei cri de identitate permanente.

Persoanele care stau n chirie, cu contract pe o perioad limitat i pot face cri de
identitate obinuite, valabile pe 10 ani dei aceste contacte/declaraii au, de obicei, termene
reduse, de aproximativ 1 an; deci nici aceste contracte/declaraii nu garanteaz domiciliul fix
pentru viitorii 10 ani. Dac garania domiciliului stabil este principalul criteriu pentru care se
dau cri de identitate i nu cri provizorii, ar trebui ca doar proprietarii i persoanele luate n
spaiu pe o perioad nedeterminat s beneficieze de cele valabile timp de 10 ani.

Alte dezbateri aprute pe parcursul cercetrii se refer la:
- Posibilitatea renunrii la menionarea adresei n toate actele de identitate, prin
reformarea sistemului actual de elaborare a actelor de identitate dup un model alternativ (de
exemplu, cazul Ungariei);
- Efectul aplicrii amenzilor pentru cei care locuiesc fr forme legale, sau pentru cei
care iau n gazd fr forme legale: este aceast abordare de natur s mbunteasc sau nu
situaia social i legal a chiriailor?

46
5 Alte probleme referitoare la starea civil
5.1 Recunoaterea paternitii
Legatura juridica dintre un copil si tatal sau se numeste filiatie fata de tata ori
paternitate. Deosebim paternitatea din casatorie si accea din afara casatoriei. In mod
corespunzator exista copilul din casatorie si cel din afara casatoriei.
Modul in care se stabileste paternitatea din casatorie difera de cel pentru stabilirea
paternitatii din afara casatoriei.Astfel paternitatea din casatorie se stabileste prin prezumtia de
paternitate, iar paternitatea din afara casatoriei se poate stabili fie prin recunoasterea
voluntara din partea pretinsului tata, fie prin actiune in justitie pentru stabilirea paternitatii.

5.1.1 Prezumtia de paternitate fata de cazul tatului din casatorie
4

In acest caz, pentru dovedirea filiatiei fata de tata este suficient sa se stabileasca
filiatia fata de mama si casatoria acesteia la data nasterii ori conceptiei copilului.
In stabilirea prezumtiei de paternitate legea a avut in vedere ceea ce exista in regula in
cazul casatoriilor, ca sotii au avut relatii de genul acelora din care ar putea rezulta copii si ca
sotia si-a respectat prezumtia de fidelitate. Aceste prezumtii ca fundament al paternitatii
copilului din casatorie se considera ca exista si in cazul separatiei in fapt a sotilor, indiferent
care este motivul acestei stari de fapt precum si cel al disparitiei sotului.
In cazul copilului conceput inainte de incheierea casatoriei, dar nascut in timpul
acesteia nu se mai poate vorbi de prezumtia de fidelitate a viitorilor soti

5.1.2 Copii care beneficiaza de prezumtia de paternitate.
1) Copilul care este nascut in timpul casatoriei. Nu prezinta interes daca sotii traiesc
sau nu despartiti in fapt. Pentru a se aplica prezumtia de paternitate este suficient ca la data
nasterii copilului mama acestuia sa fie casatorita; sotul mamei este considerat tatal copilui. In
aceasta prima categorie se afla atat copilul conceput in timpul casatoriei cat si cel conceput
inainte de data casatoriei daca in ambele cazuri copilul este nascut in timpul casatoriei.
2) Copilul care este conceput in timpul casatoriei si este nascut dupa incetarea ori
desfacerea casatoriei. Copilul conceput in timpul casatoriei se considera acela care este
nascut la cel mult 300 de zile de la incetarea, desfacerea sau anularea casatoriei (cf. art 61 din
Codul Familiei).
In aceasta situatie, daca nasterea copilului a avut loc inainte ca mama acestuia sa fi
intrat intr-o noua casatorie, copilul are ca tata pe fostul sot al mamei. Copilul nascut dupa
constatarea sau anularea casatoriei se considera conceput in timpul casatoriei.
Prezumtia de paternitate opereaza independent de indicatiile actului de nastere al
copilului care ar putea sa arate de exemplu ca tata al copilului pe altcineva decat sotul mamei
sau ca tatal copilului este necunoscut. In practica
5
s-a decis ca beneficiaza de prezumtia de
paternitate copilul nascut in timpul casatoriei, chiar daca tatal nu a fost trecut in actul de
nastere si dac acesta nu a introdus actiunea in tagada partenitatii.

4
Ion Filipescu Tratat de dreptul familiei editura All
5
Decizia civila nr 899 din 4 aprilie 1973 a Tribunalului Suprem
47
In cazul in care sotul mamei nu este trecut in registrul de stare civila ca tata al
copilului se poate introduce o actiune prin care sa se constate aplicabilitatea dispozitiilor art
53 din Codul Familiei, care prevede prezumtia de paternitate si sa se ceara rectificarea actului
de nastere.
Filiatia fata de tatal copilului din afara casatoriei se poate stabili prin recunoastere
voluntara, prin inscris autentic sau prin testament (cf. art.57 din Codul familiei).
Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste
in numele sau de catre mama, chiar daca este minora, ori de reprezentantul legal, in termen de
un an de la nasterea copilului.
5.2 ncheierea cstoriei
Intelesul termenului de casatorie are dou sensuri. In primul rand casatorie inseamna
actul juridic pe care il incheie cei care vor sa se casatoreasca. Pentru incheierea casatoriei este
necesar acordul de vointa al viitorilor soti, dar odata incheiata ea devine independenta de
acest acord de vointa pentru a fi reglementata in intregime de normele legale.
In al doilea rand, casatoria inseamna situatia juridica in principiu permanenta a celor
casatoriti. Aceasta situatie juridica determinata de reglementarea legala privind casatoria care
devine aplicabila prin incheierea actului juridic al casatoriei,si exista pe tot timpul cat dureaza
raportul de casatorie.

5.2.1 Conditiile de fond ale casatoriei
6

a)Varsta minima pentru casatorie este de 18 ani impliniti pentru barbat si 16 ani
mplinii pentru femeie (Art. 4 Codul Familiei).
In anumite imprejurari femeia care nu a implinit 16 ani poate obtine dispensa pentru
incheierea casatoriei. Dispensa se acorda de catre Prefectura Bucuresti sau a judetului in care
femeia isi are domiciliul daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
-femeia a implinit varsta de 15 ani
-exista motive temeinice care justifica dispensa ( graviditatea, boala)
-exista un aviz dat de un medic oficial
b) Consimmntul la casatorie
-Necesitatea existentei consimmntului liber (art.1 alin.3, art.16 si 17 C.fam.si
48,pct.1 din Constitutia Romaniei). Consimtamantul la casatorie este considerat liber, daca
au fost inlaturate limitarile de casta, rasiale, religioase si juridice in ceea ce priveste libera
alegere intre viitorii soti.
Consimtamantul se manifesta de obicei prin raspunsul afirmaativ al celor doi soti la
intrebarile adresate fiecaruia dintre soti in sensul daca vor sa se casatoreasca unul cu altul.
Cand unul din soti este in imposibilitate de a vorbi ( de exemplu, este surdomut),
consimmntul se poate da prin orice mod insa el trebuie sa fie neindoielnic. In acest scop
consimmntul surdomutilor ca si cel al celor vorbesc o limba pe care nu o cunoaste
delegatul de stare civila se da in prezenta unui interpret incheindu-se un proces verbal.
c) Viciile de consimmnt ale casatoriei
- eroarea constituie viciu de consimmnt numai daca vizeaz identitatea fizic a
celuilalt sot este aproape cu neputinta de intalnit
-dolul viciaza consimmntul viitorului sot prin eroarea provocata ca urmare a
mijloacelor viclene folosite impotriva sa. Spre exemplu, in practica judiciara, dolul a fost
intalnit si sub forma reticentei, in cazul in care unul din viitorii soti a prezentat un certificat

6
idem
48
prenuptial emis pe numele unei rude pentru a ascunde, celuilalt viitor sot, faptul ca sufera de
o boala grava de durata.
-violenta viciaza consimmntul viitorului sot prin teama ce i-a fost provocata ca
urmare a constrangerii fizice sau morale exercitate impotriva sa.

d) Consimtamantul este actual. Consimtamantul se exprima personal de catre
fiecare dintre soti si in mod simultan, in sensul ca ambii soti, pentru a-si putea da
consimtamantul la casatorie, trebuie sa fie prezenti impreuna in fata delegatului de stare
civila.
e) Viitorii sotii trebuie sa-si comunice reciproc starea de sanatate.
Aceasta comunicare se realizeaza prin certificatele medicale pe care acestia le
anexeaza la declaratia de casatorie.

5.2.2 Impedimente la casatorie
A. Existenta unei casatorii nedesfacute a unuia din viitorii soti.
Legea romana reglementeaza, in art 4. Codul familiei, principiul monogamiei
conform caruia o persoana nu se poate casatori valabil decat daca la momentul incheierii
casatoriei nu este casatorita legal cu alta persoana. In caz contrar, cel care nu respecta aceste
dispozitii savarseste infractiunea de bigamie si va fi sanctionat penal.
B. Rudenia este un impediment pentru incheierea casatoriei ntre rudele apropiate,
art. 6 alin.1 din Codul familiei aratand ca este oprita casatoria :
-intre rudele in linie directa, indiferent de grad de rudenie;
-intre rudele in linie colaterala pana la gradul patru inclusiv.
C. Adoptia este un impiediment pentru incheierea casatoriei art 7 din Codul.familiei
aratand ca este oprita casatoria:
-intre adoptator sau ascendentii lui pe de o parte si adoptat pe de alta parte
- intre copii adoptatorului pe de o parte si copii acestuia pe de alta parte
D. Tutela. In timpul tutelei este oprita casatoria intre tutore si persoana aflata sub
tutela sa potrivit articolului 8 din codul Familiei.
Acest impediment se refera la tutore si femeia minora ce se afla sub tutela sa, caci
barbatul minorul nu se poate casatori cu tutorele sau deoarece nu are varsta legala pentru
casatorie

5.2.3 Actele necesare ncheierii cstoriei
Actele necesare ncheierii cstoriei ntre cetenii romni sunt:
1. Declaratia de casatorie;
2. Actul de identitate;
3. Certificatul de nastere, n original si copie;
4. Certificatul medical privind starea sanatatii (valabil 14 zile de la data emiterii si cu
mentiunea expresa ca persoana se poate casatori);
5. Acte, n original si n copie, traduse si legalizate din care sa rezulte desfacerea
casatoriei anterioare:
certificatul de deces al fostului sot;
certificatul de despartire sau de divort;
certificatul de nastere sau de casatorie, cu mentiunea de desfacere a casatoriei;
sentinta de divort ramasa definitiva si irevocabila.
Casatoria se nchie la primaria locului de domiciliu sau de resedinta al unuia dintre
soti.
Costuri: analizele medicale cost aproximativ 150-200 RON; taxe notariale.
49
5.3 ncredinarea minorului ctre unul dintre prini
ncredinarea minorului ctre unul dintre prini poate aprea ntr-una din urmtoarele
situatii posibile :
1. Moartea unuia dintre parinti ;
2. Decaderea unuia dintre prini din drepturile parintesti (care ns nu scutete
pe cel decazut de obligatia de a da intretinerea copilului (art.110 din Codul
familiei);
3. Punerea sub interdictie a unuia dintre prini, cu obligatia de intretinere a
copilului;
4. Desfacera casatoriei prin divort ;
5. Incredintarea copilului din afara casatoriei unuia dintre prini;
6. Nulitatea casatoriei.

In toate cazurile instanta, cu ascultarea autoritatii tutelare, va hotari contributia
fiecaruia dintre prini. Data de la care se datoreaza obligatia de intretinere este in principiu,
data introducerii cererii de chemare in judecata. Cuantumul obligatiei de intretinere poate fi
acordat pana la :
A) 1/4 din castigul de munca al debitorului cand intretinerea se
datoreaza pentru un copil;
B) 1/3 din acelasi castig, cand intretinerea se datoreaza pentru 2 copii;
C) 1/2 din castigul de munca cand intretinerea se acroda pentru 3 sau
mai multi copii.
5.4 nregistrarea decesului
Actele necesare pentru nregistrarea decesului sunt:
1. Certificatul medical constatator al decesului, semnat de medicul sau cadrul mediu
sanitar care a facut constatarea;
2. Actul de identitate al decedatului;
3. Livretul militar sau adeverinta de recrutare, dupa caz, pentru persoanelor supuse
obligatiilor militare;
4. Pasaportul, carnetul de identitate sau legitimatia provizorie n cazul cetateanului
strain;
5. Dovada eliberata de politie au de parchet din care sa rezulte ca una dintre aceste
autoritati a fost sesizata despre deces (cand decesul se datoreaza unei sinucideri, unui
accident sau altor cauze violente, precum si cazul gasirii unui cadavru);
6. Dovada eliberata de parchet n cazul n care decesul nu a fost declarat si nregistrat
n termenele legale;
7. Hotarare judecatoreasca de declarare a decesului ramasa definitiva si irevocabila n
cazul persoanelor pentru care s-a declarat judecatoreste disparitia.
Declaratia de deces se face, verbal, n termen de trei zile de la data ncetarii din viata a
persoanei. n acest termen se cuprinde atat ziua n care s-a produs decesul, cat si ziua n care
se face declaratia.
nregistrarea decesului se face la serviciul de stare civila al primariei n raza careia s-a
produs.
50
6 Actele locative

In ceea ce priveste legalizarea asezarilor un numar mare de familii de romi nu sunt
proprietare ale terenurilor pe care le sunt construite casele si nici ai caselor. In plus, deseori
nu exista nici autorizatii de constructie.
7
Aceasta situatie se intalneste in special in mediul
rural dar exista asemenea cazuri si in mediul urban, in special in ceea ce priveste romii care
migreaza de la sate spre marile orase, unde ei isi construiesc imobile, de multe ori in conditii
foarte precare, pe terenul apartinand statului sau unor persoane private, sau cumpara imobile
pe chitante de mana care nu sunt recunoscute in legislatia actuala a Romaniei si care practic
sunt nule in plan juridic, sub aspectul transferului de proprietate
8
.

In ceea ce priveste problemele intalnite in mediul urban, romii locuiesc in imobile in
care nu au contracte de inchiriere, pentru care termenul de inchiriere a expirat sau pe care le-
au ocupat fata titlu. Statutul legal precar ii face deosebit de vulnerabili la evacuari fortate si
demolari.

Situaia locativ a chiriailor din imobilele naionalizate ridic probleme de fond i
procedurale deosebite. Imobilele restituite fotilor proprietari se afl n prezent n etapa
procesual a aciunii n evacuare, prin care proprietarii solicit instanei de judecat s admit
aciunea n evacuare i, pe cale de consecin, s dispun evacuarea locatarilor din imobil.
Din punct de vedere procesual soluiile pronunate de ctre instanele de judecat nu au creat
ns o practic unitar.

O situatie speciala o reprezinta romii care locuiesc in casele nationalizate ce au fost
revendicate de catre vechii proprietari si retrocedate acestora prin intermediul instantei de
judecata. In acest caz, dupa expirarea contractului de inchiriere intre noul proprietar si romi,
acestia din urma sunt obligati sa paraseasca imobilul.

Un alt tip de situatie intalnit in practica il reprezinta cazul famiilor de romi care
locuiesc in locuinte de serviciu si sunt evacuati deoarece le-a incetat contractul de munca
incheiat cu societatea comerciala care este propietarul locuintei (acest lucru este prevazut de
art 51 alin 2 din legea 114/1996).

Saracia continua si evacuarile fortate au ca rezultat i ghetorizarea populatiei de
romi.
9


Din motive de dificultate a accesului operatorilor de cercetare n zonele cu locuine
improvizate i ilegale, este greu de realizat o diagnoz precis a acestui fenomen n populaia
Romniei. Cercetrile cantitative arat indic ns c acest fenomen este semnificativ: Dan
(2002) observ c aproximativ 6% din persoanele rome intervievate n ancheta naional
ICCV FSD din 1998 locuiesc fr acte de proprietate sau de chirie, n forme precum:

7
Ina Zoon-La periferia Societatii pag 118.
8
n cazul aciunii n constatarea uzucapiunii, dovada scris a elementului posesie poate fi realizat i cu
nscrisul sub semntur privat intitulat chitan de mn. Acest element dovedete buna-credin a
posesorului i face dovada c posed pentru sine i sub nume de proprietar.
9
Ina Zoon-La periferia Societatii pag 118.
51
locuine prsite, case construite pe pmntul primriei, n spaiile comune ale blocurilor de
locuine (clandestin), n barci sau bordeie, n locuine improvizate sau locuine ocupate
abuziv.

Exist multiple procese care au dus la lipsa actelor de proprietate pentru populaia de
romi. De exemplu, Burtea (2002) discut, printre altele, procesul de sedentarizare din anii
1958-1965, care a dus n multe cazuri la construirea de locuine fr acte de proprietate
corespunztoare i problemele ulterioare legate de procesul de restituire al caselor i
terenurilor naionalizate (p. 198), deficienele n aplicarea legislaiei privind mproprietrirea
fotilor lucrtori la CAP (p. 180-181 i 202)

In prezent, legislaia ce reglementeaza sistemul locativ, cuprinde, inter alia, Legea
locuinei nr.114/1996 cu modificrile si completarile ulterioare,
10
Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr.40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile de
locuit. Legea 114/1996 produce efecte in materia bunurilor imobile, in acest sens fiind
relevante institutia inchirierii, procedura evacuarii, distribuirea locuintelor sociale si de
urgenta. Dreptul la locuinta este consacrat in Constitutia Romaniei
11
, cum sunt si dreptul la
libera circulatie,
12
dreptul de alegere libera a domiciliului/resedintei i dreptul la proprietate
privat
13
.



10
Publicata initial in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr. 254/21.10.1996 si republicata in M. Of. Partea
I, nr.393/31.12.1997.
11
Modificata si completata prin legea de revizuire a Constitutiei nr.429/2009, aprobata prin referendumul
national din 18-19 octombrie 2003 si care a intrat in vigoare in data de 29 octombrie 2003.
12
Consitutia Romaniei: Articolul 25 - Libera circulatie:
(1)Dreptul la libera circulatie in tara si in strainatate este garantat
(2)Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara,de a
emigra precum si de a reveni in tara.
13
Conform articolul 44, Constitutia Romaniei.
52
6.1 Tipuri de probleme
Un prim aspect relevant const n calitatea pe care o are locatarul i anume, dac
este proprietar sau chiria. Tabelul de mai jos ilustreaz aceste dou situaii:


Tabelul 18. Tipologia statusului locatarilor de fapt
Calitatea locatarului Situaia actelor (posibiliti)
Proprietar
Definiie: nu exist un alt
proprietar asupra locuinei i nu
exist un proprietar privat
asupra terenului

Nu detine documente
Chitanta de mana (transferul de proprietate a operat inainte de
Revolutie)
Chitanta de mana (transferul de proprietate a operat dupa Revolutie)
Contract de proprietate dar nu e transcris
Contract de proprietate dar nu e intabulat
Succesiune nerealizat
Ocup terenul nentrerupt de peste 30 de ani
- asupra terenului
Ocup terenul nentrerupt de mai puin de 30 de ani
Nu detine documente
Chitanta de mana (transferul de proprietate a operat inainte de
Revolutie)
Chitanta de mana (transferul de proprietate a operat dupa Revolutie)
Ocup locuina nentrerupt de peste 30 de ani
Ocup locuina nentrerupt de mai puin de 30 de ani
Succesiune nerealizat
Contract de proprietate dar nu e transcris
Contract de proprietate dar nu e intabulat
Lipsa autorizaiei de construcie
- asupra locuinei
Lipsa certificatului de urbanism
Contract de nchiriere valabil
Contract de nchiriere expirat
Chiria
Definiie: exist un alt
proprietar privat sau public
asupra locuinei
Nu detine un titlu pentru ocuparea spatiului.
n aceast situaie chiriaul poate fi considerat mai degrab o persoan
tolerat.
Persoana care nu are nici un titlu pentru ocuparea suprafetei locative si
poate fi evacuata oricand la cererea propietarului sau locatarului (in
cazul subinchirierii).

53
6.1.1 Probleme speciale

6.1.1.1 Contractele cu furnizorii de utiliti

n cazul n care o persoan locuiete fr forme legale, aceasta nu are dreptul s
ncheie nici un fel de contract cu furnizorii de utiliti. De asemenea, chiar dac o persoan
este chiria cu forme legale ntr-o locuin n proprietate privat, de asemenea nu are dreptul
s ncheie contracte de utiliti, deoarece doar proprietarul are acest drept. n cadrul
locuintelor sociale sau ANL persoanele care locuiesc in aceste imobile au dreptul de a incheia
contracte de utilitati. n aceste condiii, pentru muli locatari ai unor imobile al cror
proprietar nu este dornic sau capabil de a ncheia contracte de furnizare a utilitilor (datorit
absenei, a unor relaii conflictuale etc) accesul la ap curent, electricitate, gaz etc poate fi
problematic, cu consecine serioase asupra calitii locuirii.

6.1.1.2 Evacuri i relocri ale cetenilor romi prin decizii administrative de nivel local
In ceea ce priveste evacuarile locatarilor romi din locuinele sau de pe terenurile
pentru care nu dispun de acte de proprietate sau alte contracte valabile, deseori autoritatile
locale nu au respectat intocmai procedura legala
14
conform Legii 50/1991 privind autorizarea
executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor. In plus, in ultimii ani,
putem identifica un rasism de mediu la care sunt supusi cetenii romi prin intermediul
evacuarilor si al amplasarii acestora in conditii inumane in imediata apropiere a gropilor de
gunoi, a statiilor de epurare sau a zonelor industriale aflate la marginea oraselor. Situatia
incerta din punct de vedere juridic permite adoptarea unor initiative ale autoritatilor publice
locale de a intreprinde astfel de evacuari i relocri. In toate aceste cazuri, cele mai afectate
categorii sunt copiii (sute de copii ajung sau continu sa traiasca in conditii inumane, desi ei
ar trebui sa se bucure de o atentie si o protectie speciala din partea statului), sau persoane
vrstnice care nu au nici un instrument de mbuntire a propriei situaii.
Autoritatile publice, cum ar fi Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului,
nu au, pana in momentul de fata, nici un instrument eficace de actiune care sa previna sau s
remedieze eventualele decizii discriminatorii adoptate de consiliile locale privind demolarea
locuintelor periferice ale romilor sau evacuarea romilor din cartierele locuite de acestia in
diferite orase in Romania.
Desi atat Strategia Guvernului Romaniei pentru imbunatatirea situatiei romilor,
adoptata in 2001, cat si alte documente relevante prevedeau sau recomandau implementarea
de politici si programe care sa faciliteze accesul nediscriminatoriu la locuinte si servicii al
populatiei rome, la nivel local nu a existat nici un model de transpunere in practica a acestor
masuri.
Mai mult, cu toate ca organismele internationale au semnalat Romaniei faptul ca la
nivel local exista practici discriminatorii fata de romi in ceea ce priveste accesul la locuinte
15
,
textul modificat al Strategiei nu a preluat nici una dintre aceste recomandari. Strategia face
referire la imbunatatirea accesului romilor la o locuinta decenta, reabilitare, etc., fara a fi
inclus nici un paragraf referitor la segregarea rezidentiala, interzicerea rasismului de mediu,
sau interzicerea plasarii romilor in zone izolate.


14
Pentru detalii, vezi www.romanicriss.org.
15
Vezi Al treilea Raport al Comisiei Europene impotriva Rasismului si Intolerantei privind Romania.
54
6.2 Limite ale punerii n legalitate ale persoanelor fr acte locative
Formularea unei soluii pentru aezrile fr acte de identitate este inevitabil
dependent de caracteristicile particulare ale situaiei. Din punct de vedere etic i legal,
legitimitatea locatarilor n a solicita o punere n legalitate, din punct de vedere a proprietii
sau a folosirii locuinei i terenului, a situaiei lor de fapt, difer. De exemplu, locatarii care
pltesc chirie fr s aib un contract legal sunt pe deplin ndreptii la o legalizare a situaiei
lor, dat fiind faptul c situaia n care se afl contravine obligaiei legale de a incheia
contractul in forma scrisa, deseori datorita proprietarului care nu declara veniturile realizate
prin inchiriere. n ceea ce privete situaia locatarilor care au locuine construite pe domeniul
privat al statului, legitimitatea lor n a solicita recunoaterea legal a situaiei lor locative
depinde de factori precum:
- vechimea ocuprii terenului (n legtur cu prevederile legale referitoare la intrarea
n proprietate prin uzucapiune);
- adecvarea terenului pentru locuire;
- consideraii urbanistice, legate de planificarea general a localitii;
- capacitatea comunitii de a articula un punct de vedere n dialogul cu autoritilor
locale, i de a demara un proiect de punere n legalitate a aezrii, etc.
Potrivit legii 50/1991 este interzis sa se construiasca pe domeniul public al
statului, astfel ca nu se pune problema legalizarii unei asezari care a fost construita pe terenul
public al statului cu excepia situaiilor n care ncadrarea terenului poate fi schimbat.
Pasii ce trebuiesc urmati pentru obtinerea autorizatiei de constructie a unui imobil
aflat pe terenul privat al statului sunt urmatorii:
1. hotarare a Consiliului local de concesionare a terenului afllat pe domeniul
privat si intravilan al statului
2. incheierea contractelor individuale de concesionare a terenului
3. realizarea schitei cadastrale care presupune
- realizarea schitei casei
- 2 planuri cadastrale cu cota de 1:500 respecctiv 1:2000
- confirmarea de numar postal care se obtine odata cu incheierea
contractelor individuale de concesionare a terenului
- intabularea care presupune inscrierea acelui teren in cartea funciara
4. obtinerea certificatului de urbanism cu avizele necesare de la gaze,apa,
canalizare, pompieri, telefon, electricitate
5. obtinerea autorizatiei de constructie
6. inscrierea noii asezari in Planul Urbanistic General
7. eliberarea certficatului fiscal de la serviciul taxe si impozite pe baza caruia se
poate elibera cartea de identitate cu noul domiciliu

Trecerea a unui teren din extravilan in intravilan este de compententa autoritatii
locale. In acest sens, prezinta relevanta urmatoarele doua aspecte:
a) Daca terenul este in intravilan in proprietatea privata a Primariei, atunci este nevoie de o
hotarare de Consiliu prin care terenul sa fie concesionat catre solicitant. Odata cu Hotararea
de Consiliu se trece din extravilan in intravilan.
b) Daca terenul este in proprietate privata, solicitantul cu titul de proprietate merge la
serviciul de urbanism pentru a cere certificatul de urbanism. Odata cu obtinerea acestuia, se
obtin si avizele necesare pentru eliberarea lui. De asemenea, se solicita si trecerea terenului
din extravilan in intravilan, fara a fi nevoie de Hotararea Consiliului local.


55
De asemenea, este important de observat c punerea n legalitate nu este sinonim
cu dobndirea statutului de proprietar. Exist numeroase soluii de reglemetntare a
situaiei locative n ceea ce privete locuina sau terenul, precum cele prezentate n Tabelul
19:

Tabelul 19. Strategii de legalizare a folosirii locuinei i terenului
Reglementarea legal a folosirii locuinei Reglementarea legal a folosirii terenului
Dobndirea statutului de proprietar mproprietrirea locatarilor
Dobnirea statutului de chiria al unei
persoane fizice
Concesionarea terenului ctre persoanele
fizice care l ocup
Dobndirea statutului de chiria al unei
asociaii comunitare, organizaii
neguvernamentale etc
Concesionarea terenului ctre o asociaie sau
organizaie neguvernamental
Dobndirea statutului de chiria al unei
instituii publice (precum n cazul locuinelor
sociale, pentru tineri sau publice)
Pstrarea terenului n proprietatea
autoritilor publice, n condiiile construirii
unor locuine sociale etc


Tabelul 20. Strategii de punere n legalitate a aezrilor fr acte
Tip de situaie Soluii posibile Obstacole
Chiriai fr contract
Locatari care nu sunt declarai
de persoana care i-a luat n
spaiu
Recunoaterea situaiei de fapt
prin ncheierea unui contract de
chirie, sau printr-o declaraie de
luare n spaiu
Reticena proprietarilor de a lua
n spaiu chiriai
Evitarea contractelor ca
procedur de evaziune fiscal
Aezri istorice constituite din
case, fr acte legale de
proprietate, pe domeniul privat
al statului

Case individuale construite
izolat, n urm cu mai muli ani,
pe domeniul privat al statului.
(1) Recunoaterea situaiei de
fapt prin
- reglementarea situaiei
terenului, dac este cazul
(pentru teren extravilan, sau cu
alt destinaie etc)
- concesionarea terenului
- elaborarea autorizaiilor de
construcie
- elaborarea actelor de
proprietate si/sau de chirie
O serie de condiii trebuie s fie
satisfcute:
- terenul s nu se afle n
domeniul public, ci n domeniul
privat al statului
- condiii de planificare
urbanistic a aezrii
- terenul s fie potrivit locuirii
- autoritile locale s fie de
acord cu concesionarea
terenului

n cazul locuinelor construite
pe domeniul public al statului,
opereaza principiul accesiunii
imobiliare artificiale
proprietarul terenului devine si
proprietarul constructiei.
Bunurile din domeniul public al
statului nu pot fi instrainate;
sunt inalienabile, insesizabile si
imprescriptibile.
Daca bunul se afla in domeniul
privat al statului, autoritatea
publica locala de pe raza
teritoriala a bunului il poate
instaina
56
Tip de situaie Soluii posibile Obstacole
(2) Demolarea total sau
parial a aezrilor i relocarea
total sau parial a locatarilor
n locuine sociale, sau alt tip de
proiect locativ
Soluia implic
- alocarea de resurse publice
pentru rezolvarea situaiei
locative a familiilor respective
-angajarea participrii
comunitii locale n acest
proiect
Locuine construite pe terenuri
improprii (inundabile, gropi de
gunoi etc)
Locuine construite pe terenuri
cu alt destinaie
Demolarea aezrilor i
relocarea total sau parial a
locatarilor n locuine sociale,
sau alt tip de proiect locativ
Soluia implic
- alocarea de resurse publice
pentru rezolvarea situaiei
locative a familiilor respective
-angajarea participrii
comunitii locale n acest
proiect

Dat fiind c un scop al metodologiei de fa este s faciliteze punerea n legalitate a
cetenilor de etnie rom pentru care lipsa actelor de proprietate este un factor de excluziune
social, este important s lum n considerare complexitatea administrativ i politic a
problemelor i, respectiv, a soluiilor. Putem evalua aceast complexitate n funcie de dou
criterii importante:
- Este ocupantul de fapt ndreptit sau nu, n spiritul legislaiei romne i
europene, s devin proprietar sau chiria cu forme legale?
- Soluionarea situaiei implic sau nu decizii administrative (de exemplu,
schimbarea destinaiei terenului, mproprietrire, construcie de locuine sociale etc)?
n ceea ce privete strategiile de punere n legalitate, aceast metodologie urmrete n
detaliu abordarea problemelor n care ocupantul de fapt este ndreptit s devin proprietar
sau chiria legal i n care soluionarea situaiei nu implic decizii administrative majore la
nivel local.

6.3 Autorizaia de construire i autorizaia de demolare / desfiinare
Inainte de a cumpara un teren, orice persoana va trebui sa-si ia o serie de garantii, in
sensul ca va trebui sa testeze potentialul terenului in vederea realizarii de constructii pe
acesta.
In acest scop, viitorul cumparator va trebui sa solicite proprietarului actual sa obtina
de la primaria de sector Certificatul de Urbanism in vederea vanzarii. Pe acesta, persoana
interesata in cumpararea terenului va vedea atat parametrii tehnici ai terenului (inaltimea
maxima a cladirii, procentul de teren ce poate fi ocupat de cladire, etc) cat si destinatiile
admise (locuinta, birouri, comert, etc). Daca acestea coordonate nu-l satisfac pe cel interesat,
atunci va trebui sa nu cumpere terenul, intrucat sansele de a obtine ulterior conditii mai bune
(inaltime mai mare, ocupare mai mare a terenului, alte destinatii, etc) sunt practic inexistente.

Etapele pe care trebuie sa le parcurga proprietarul unui teren pentru a construi o
cladire sunt urmatoarele :
a. Obtinerea unui Certificatul de Urbanism in vederea construirii;
b. Gasirea unui proiectant (arhitect autorizat) pentru intocmirea Proiectului Tehnic
(PT) care sta la baza dosarului pentru Autorizatia de Construire
c. Obtinerea Autorizatiei de Construire
57
d. Sa apeleze la un proiectant pentru detalierea Proiectului Tehnic (PT) la faza de
Detalii de Executie (DDE)
e. Pe baza DDE-ului, se va apela la un executant (constructor) pentru realizarea
constructiei.
Pentru a intelege cum se deruleaza intreg mecanismul obtinerii autorizatiei de
construire este necesar sa detaliem, pentru cei interesati in a construi, notiunile intalnite in
cadrul acestui proces. In acest sens, din motive practice, vom folosi notiunea de
proiectant, atunci cand ne vom referi la societatea care se va ocupa de proiect si de
obtinerea autorizatiei de construire, si pe cea de beneficiar, atunci cand il vom avea in
vedere pe cel care doreste sa construiasca si care, pentru aceste motive, apeleaza la
proiectant.
6.3.1 Certificatul de urbanism
Obtinerea unui certificat de urbanism in vederea construirii reprezinta prima etapa in
anevoiosul drum al obtinerii, ulterioare a autorizatiei de construire.
Bineinteles ca procedura de obtinere ar putea fi cu mult simplificata, daca ar fi
respectate normele de prudenta mai sus-mentionate de catre viitorul constructor.
Certificatul de Urbanism in vederea construirii (CU) se obtine de la primaria localitii sau de
sector, directia de urbanism. CU contine "regulile" pe care trebuie sa le urmeze proiectantul
pentru realizarea unei constructii pe terenul in cauza. Mai exact, CU stabileste anumiti
parametri tehnici ai terenului (inaltimea maxima a cladirii, procentul de teren ce poate fi
ocupat de cladire, pozitia pe teren, etc) destinatii admise ale cladirii (locuinta, birouri, comert,
etc) precum si avizele necesare pentru Autorizatia de Construire (apa, canalizare, gaze,
pompieri, mediu, etc). Avizele necesare difera de la o zona la alta si de la un teren la altul.
In mod obisnuit, cei interesati in a construi se adreseaza inca de la inceput unui
proiectant, care se ocupa si de obtinerea Certificatului de Urbanism. Motivatiile acestora sunt
cat se poate de simple :
A) Obtinerea unui Certificat de Urbanism presupune formularea unei cererii de catre
cel interesat in a construi in speta, proprietarul terenului la care se anexeaza planuri de
situatie 1:500 si 1:2000, care identifica terenul, dar si un memoriu tehnic intocmit de catre un
arhitect. Este evident ca intocmirea acestui memoriu reclama cunostinte de specialitate, pe
care nu le detine o persoana obisnuita. Ori daca Beneficiarul lucrarii apeleaza la arhitect
pentru a-i intocmi memoriul, pe care nu-l poate face personal beneficiarul, atunci se gandeste
ca arhitectul ar putea sa-i obtina si planurile 1:500 si 1:2000 de la Oficiul de cadastru si sa
indeplineasca si procedura pentru obtinerea Certificatului de Urbanism.
Am sustinut ca beneficiarul nu-si poate intocmi singur memoriul si am sa explic si de
ce : in primul rand, numai cel care face, in mod obisnuit, asemenea memorii stie ce date
tehnice ar trebui sa cuprinda acesta si, totodata, ce alte componente sau in ce ordine trebuie sa
fie acestea asezate pentru ca Primaria sa nu respinga aceasta cerere; in al doilea rand,
memoriul va trebui sa fie semnat de catre un arhitect si sa poarte amprenta unei societati de
proiectare, adica stampila.
B) Un al doilea motiv pentru care o persoana apeleaza inca de la inceput la un
proiectant autorizat il constituie faptul ca acesta, facand aceste operatiuni in mod obisnuit, el
deja stie cui trebuie sa se adreseze si in ce mod si este deja cunoscut de cei care lucreaza pe
probleme de autorizatie la primarie. Mai mult, toate aceste demersuri necesare obtinerii
certificatului de urbanism pot parea dificile omului de rand, care are nevoie de consiliere si de
timp ca sa se ocupe, pentru ca va trebui, in mod evident, sa se prezinte de mai multe ori la
primarie ca sa constate daca dosarul este complet, daca autoritatile au dispus completarea
acestuia, daca certificatul de urbanism este gata etc.
58
In mod curent, obtinerea Certificatului de Urbanism este o procedura simpla.
Uneori, in anumite zone, este necesara intocmirea in prealabil a unui Plan Urbanistic de
Detaliu (PUD), care complica aceasta procedura si face mai mult decat necesara participarea
unui proiectant (arhitect urbanist).
In Romania, reglementarea activitatii in constructii se face atat la nivel national (prin
legi, normative, etc) cat si la nivelul administratiei locale. Primariile (sau consiliile locale)
coordoneaza realizarea a trei tipuri de "norme" numite PUG (Plan Urbanistic General) PUZ
(Plan Urbanistic Zonal) si PUD (Plan Urbanistic de Detaliu). Ele constituie trei niveluri de
complexitate si scara de abordare: la nivelul orasului, la nivelul unei zone (insula, cartier) si
la nivel de vecinatate (cateva terenuri, o strada, o piata).
Asadar, PUD-ul stabileste norme la nivelul unei strazi, unei piete sau a unui grup de
terenuri si este documentul care specifica parametrii in care se poate construi. PUD-ul este
documentul consultat de comisia de urbanism atunci cand este cerut un Certificat de
Urbanism sau o Autorizatie de Construire. Daca nu exista PUD pentru terenul respectiv,
primaria cere mai intai intocmirea lui, pe baza de PUG si PUZ.
PUG-ul este un proiect deosebit de complex, care contine prevederi la scara intregului
oras. PUG-ul stabileste norme generale, pe baza carora se elaboreaza, la scara mai mica,
PUZ-urile si apoi PUD-urile. PUG-ul Bucurestiului este publicat pe site-ul primariei. In
forma tiparita, el este un dosar de sute de pagini, continand text, planuri, scheme, tabele.
PUZ-ul stabileste norme mai detaliate decat PUG-ul, pentru o anumita zona a
orasului. In Bucuresti, in prezent intreaga zona centrala, precum si zonele cu potential
imobiliar sunt "acoperite" de PUZ-uri. PUZ-ul este si el un proiect complex, scump, care
necesita studii diverse, avize si echipe de specialisti.

6.3.2 ntocmirea proiectului tehnic
Urmtorul pas necesar const n gasirea unui proiectant (arhitect autorizat) pentru
intocmirea Proiectului Tehnic (PT) care sta la baza dosarului pentru Autorizatia de
Construire
Beneficiarul va putea gasi un proiectant apeland la mica publicitate, intrucat, in mod
obisnuit, proiectantii dau anunturi privind serviciile pe care le ofera. Binanteles ca
beneficiarul poate apela si la un proiectant recomandat de catre cineva.
In acest scop, beneficiarul se va prezenta la biroul societatii de proiectare pentru a
constata in ce masura ideea sa de a construi va putea fi pusa in aplicare, tinandu-se seama de
parametrii tehnici stabiliti de legislatie. In urma discutiei purtate cu proiectantul, beneficiarul
va trebui sa opteze daca doreste ca acesta sa se ocupe doar de proiect ori va avea grija de
intreg procesul de obtinere a autorizatiei, inclusiv a avizelor/preavizelor premergatoare
obtinerii autorizatiei de construire.
Proiectul Tehnic (PT) este piesa principala din dosarul depus pentru obtinerea
Autorizatiei de Construire. PT-ul se realizeaza urmand specificatiile din Certificatul de
Urbanism.
Arhitectul autorizat realizeaza proiectul impreuna cu un inginer de rezistenta autorizat
si cu unul sau mai multi ingineri instalatori autorizati (sunt trei proiecte de instalatii: electrice,
sanitare si termo-ventilare). Astfel proiectul unei constructii va fi alcatuit dintr-o serie de
proiecte mai mici, la intocmirea carora vor participa specialistii enuntati mai sus, si va fi
insotit de avize, studii topo si geotehnice.
Proiectul trebuie sa fie stampilat de un numar de "verificatori" stabiliti prin lege:
verificatorul de arhitectura (arhitect), verificatorul de rezistenta (inginer constructor) si
verificatorul de pompieri. Acestia nu pot fi si autori ai proiectului (verificatorii sunt
profesionisti aparte, numarul lor fiind extrem de limitat).
59
Avizele care trebuie sa insoteasca proiectul sunt cele mentionate prin Certificatul de
Urbanism (apa, canalizare, mediu, pompieri, etc). In general, tot proiectantul este cel care se
ocupa si de obtinerea acestor avize, desi legea prevede ca aceasta obligatie cade in sarcina
proprietarului.


6.3.3 Obinerea Autorizatiei de Construire

Autorizatia de Construire (AC) este actul absolut necesar pentru inceperea oricarei
lucrari de constructii.
Autorizatia de Construire se obtine de la primaria de sector, directia de urbanism.
Fiecare primarie stabileste continutul dosarului depus pentru obtinerea autorizatiei.
Acest dosar trebuie sa cuprinda : cererea de autorizatie, certificatul de urbanism,
proiectul pentru obtinerea autorizatie de construire, avizele prevazute in Certificatul de
Urbanism, referatele de verificare ale proiectelor, acte de proprietate asupra
terenului/constructiei (atunci cand autorizatia de construire vizeaza o extindere a unei
constructii deja existente), studii geotehnice si topometrice si alte documente in functie de
specificul fiecarei constructii in parte ori de natura juridica a terenului pe care se construieste.
Obtinerea autorizatiei de construire este obligatorie pentru orice lucrare de
constructie, cu exceptia celor mentionate la art. 11 din Legea 50/1991, privind
autorizarea lucrarilor de constructii, republicata, care se refera la lucrari de constructii
care nu modifica structura de rezistenta.
Autorizatia de construire are o valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii,
interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. In acest sens, autorizatia va fi
valabila pe toata durata de executare a lucrarilor prevazute de autorizatie, in conformitate cu
proiectul tehnic.
In situatia in care, in mod justificat, lucrarile de constructie nu pot fi incepute ori nu
pot fi executate integral la termenul stabilit, beneficiarul este obligat sa solicite autoritatii
emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei, formuland o cerere cu cel putin 15 zile inaintea
expirarii acesteia.
Dupa eliberarea autorizatiei de construire, beneficiarul are obligatia sa instiinteze
autoritatea publica emitenta si Inspectoratul in Constructii pe raza caruia exista constructia
asupra datei la care vor incepe lucrarile autorizate.
Trebuie retinut ca atat constructorul, cat si beneficiarul au obligatia de a nu incepe
executarea lucrarilor fara a avea eliberata autorizatia de construire, Certificatul de Urbanism
netinand locul Autorizatiei de Construire.
Constituie contraventie atat executarea, cat si desfiintarea totala sau partiala a
lucrarilor/constructiilor fara autorizatie de construire, iar constructiile executate fara
autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum si cele care nu au
efectuata receptia la terminarea lucrarilor, potrivit legii, nu se considera finalizate si nu pot fi
intabulate in cartea funciara.
Este bine de stiut, insa, faptul ca nu numai realizarea de constructii presupune
existenta unei Autorizatii de Construire, ci si desfiintarea lor presupune o Autorizatie de
Demolare/Desfiintare emisa de catre Primarie.
Pentru obtinerea acestei autorizatii de desfiintare se va intocmi un dosar care se va
depune la Primarie si care va avea un continut asemanator cu cel prin care se urmareste
obtinerea autorizatiei de construire.


60
Vom enumera in cele ce urmeaza, cu titlu exemplificative care sunt documentele
necesare emiterii Autorizatiei de desfiintare :
a) Cerere tip pentru emiterea autorizatiei de desfiintare - inclusiv anexa, completata
cu elemente de identificare si datele tehnice conform P.A.D.;
b) Actul doveditor al titlului asupra imobilului, care sa-i confere solicitantului
dreptul de executie al lucrarilor de constructii (in copie legalizata);
c) Certificatul de urbanism (in copie);
d) Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare - P.A.D.,
intocmit in baza prevederilor anexei nr. 1 la lege, inclusiv referatele de verificare si,
dupa caz, referatul de expertiza tehnica - semnate si stampilate in original (doua exemplare);
e) Avizele si acordurile obtinute de solicitant stabilite prin certificatul de urbanism (in
copie);
f) Declaratie pe propria raspundere privind inexistenta unor litigii asupra imobilului;
g) Certificat de atestare fiscala privind valoarea de impozitarea a imobilului (in
copie);
h) Documentul de plata a taxei de emitere a autorizatiei de desfiintare (in copie).

6.4 Alte prevederi legislative referitoare la actele locative
6.4.1 Prioritatea politic a punerii n legalitate a aezrilor informale

Hotararea de Guvern nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului Romaniei
de imbunatatire a situatiei romilor, cu modificrile i completrile ulterioare, prevedea:

Capitolul VII.
Directii de actiune
Punctul B - Locuinte:
1. Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor si
locuintelor detinute de romi, a problemelor legate de aplicarea actelor normative
privind constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate funciara, inclusiv prin
promovarea unor initiative legislative in domeniu
2. Conceperea si implementarea unor programe de reabilitare a locuintelor si mediului
inconjurator in zonele locuite de romi
3. Dezvoltarea unor programe de finantare guvernamentala sau in parteneriat, pentru
asigurarea conditiilor minime de locuit in comunitatile de romi (energie electrica, apa
potabila, canalizare, gaz metan, salubrizare)
4. Dezvoltarea programului de locuinte sociale pentru familiile numeroase si lipsite de
mijloace de subzistenta
5. Implicarea directa a etnicilor romi in programele guvernamentale de construire si
reabilitare a locuintelor.
Punctul 24. Planul general de masuri:
Prezentarea unui plan naional de rezolvare n cel mult 4 ani a problemelor legate de
dreptul de proprietate asupra terenurilor i locuinelor deinute de romi i de
reconstituire a dreptului de proprietate funciar.

61
Ulterior insa, prin H.G. 522/2006, se modifica prevederile H.G. 430/2001, continutul
directiei de actiune referitoare la Domeniul Locuine fiind dupa cum urmeaza:

B. Locuine
1. mbuntirea accesului romilor la o locuin decent i la servicii publice de tip
ap, electricitate, canalizare i sisteme de nclzire
2. Alocarea resurselor financiare locale destinate construciilor de locuine pentru
grupurile dezavantajate, inclusiv pentru persoanele aparinnd minoritii romilor
3. Elaborarea unei baze de date i a unei strategii privind reabilitarea locuinelor
deteriorate n urma calamitilor naturale
4. Implementarea strategiei de construcie/reabilitare a locuinelor (art. unic, pct. 4).

Prin urmare, punerea n legalitate a strii locative a cetenilor de etnie rom nu mai
este considerat o prioritate n ciuda implicaiilor pe care aceast problem le are asupra
drepturilor sociale ale persoanelor.


6.4.2 Punerea n proprietate cu teren agricol
Hotarirea Guvernului nr.256 din 04.03.2003 pentru aprobarea Programului privind
elaborarea actelor normative necesare atribuirii n proprietate a unor terenuri agricole pentru
romi contine urmtoarele masuri:
- infiintarea comisiei judetene
- identificarea familiilor de etnie rome din mediul rural care nu detin teren agricol
- identificarea suprafetelor de teren disponibile la nivelul fiecarei localitati
- stabilirea modului de asigurare a terenului agricol,in functie de numarul de familii de
etnie roma identificate si disponibilul de teren agricol
- punerea la dispozitia comisiei a terenurilor necesare impropietaririi
- punerea in posesie
- emiterea titlului de propietate
- incheierea unei conventii privind conditiile de exploatare a terenurilor intre primar,
Agentia Domeniilor Statului si noul propietar al terenului
Aceste msuri urmeaza a fi realizate prin:
- intocmirea tabelelor cu familiile de etnie roma nu detin teren agricol
- identificarea terenurilor aflate in rezerva primariilor
- identificarea terenurilor aflate in propietate privata aflate la vanzare
- asigurarea de fonduri pentru cumpararea terenurilor oferite la vanzare
- achizitionarea terenurilor oferite la vanzare
- punerea la dispozitie a comisiei a terenurilor disponibile.

Este important de observat c legea prevede improprietarirea cu terenuri agricole,
ceea ce inseamna cu nu se pot construi pe aceste terenuri facilitati cu destinatie de locuinte.
Cu toate acestea, improprietarirea cu teren agricol poate constitui, indirect, o resursa
eficienta si sub aspectul imbunatatirii situatiei locative, avand in vedere ca poate genera
venituri, iar pe de alta parte, in anume situatii, urmand procedura aratata pentru trecerea din
extravilan in intravilan, poate chiar devini teren pentru constructie. Asadar, implementarea
efectiva a prevederile actului normativ poate avea efecte si sub aspectul locuirii.
62
6.5 Strategii de soluionare
In ceea ce priveste legalizarea sub aspectul dreptului de proprietate apar o varietate de
situatii litigioase, practica dovedind ca aceste situatii sunt, in scopul prezentei lucrari, cele
mai des intalnite si cele mai dificil de solutionat. Astfel, in solutionarea acestor probleme
trebuie avute in vedere situatia de fapt, starea de drept precum si costurile financiare.

Reglementarea legala a dreptului de proprietate este data in primul rand de Codul
Civil (art.480 art. 644) si urmatoarele legi (cu modificarile si completarile ulterioare) care
statueaza regimul juridic al imobilelor, precum:
- Legea nr 18/1991 privind fondul funciar;
- Legea nr.50/1991 privind regimul juridic al constructiilor;
- Legea 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei,
precum si unele masuri adiacente;
- Legea 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia;
- Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;
- Legea 7/1996 cadastrului si publicitatii imobiliare;
- Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul etc.

In primul rand, trebuie clarificate aspectele referitoare la:
- statutul juridic al terenului;
- statutul juridic al locuintei.

In acest sens, prezinta relevanta unele proceduri speciale, cum ar fi:
- procedura autorizarii construirii;
- procedura trecerii terenului din extravilan in intravilanul localitatii;
- procedura concesiunii.

In functie de statutul juridic al imobilelor in cauza diferentiem urmatoarele solutii:
- procedura constatarii judecatoresti a transferului de proprietate;
- procedura uzucapiunii;

Finalitatea procesului de legalizare o reprezinta procedura publicitatii imobiliare, ceea
ce presupune ca dupa ce imobilul (terenul sau casa, de regula) a fost dobandit in mod valabil
sub aspect legal, dreptul de proprietate va fi inscris (intabulat) in cartea funciara, la Oficiul
pentru Cadastru si Publicitate Imobiliara, astfel incat va deveni opozabil tertilor.
Opozabilitatea fata de terti inseamna faptul ca efectele actului juridic care a intervenit
intre cumparator si vanzator, vor putea fi valorificate si contra altor persoane. Intre partile
care au incheiat un act juridic, inscrierea nu are nici o importanta
16
.
Orice act juridic produce efecte numai intre partile care l-au incheiat. Pentru ca el sa
poata fi opozabil unei alte persoane, si astfel sa produca efecte si fata de acestea, este necesar
sa actul sa fie inscris in cartea funciara. Acest lucru este posibil numai in materie de bunuri
imobile.
In ceea ce priveste terenul si locuinta, acestea sunt deseori in stransa legatura, atat in
practica dar si sub aspect legal, avand in vedere, spre exemplu, unele situatii practice

16
Cristina Cucu, Legislatia cadastrului si a publicitatii imobiliare Comentarii si explicatii, Editura All Beck,
Bucuresti 2005, pag. 99.
63
reglementate printr-o serie de institutii juridice, cum ar fi dreptul de superficie, dreptul de
accesiune.
De mentionat faptul ca, pe cale de exceptie, nu este necesara indeplinirea
formalitatilor de publicitate imobiliara in cazul succesiunii, accesiunii, vanzarii silite si
uzucapiunii
17
. In mod evident, va fi necesara indeplinirea formalitatilor de publicitate atunci
cand dobanditorul (de exemplu cela care a uzucapat) va dori sa transmita imobilul catre o alta
persoana ( de exemplu, prin vanzare).

6.5.1 Statutul juridic al terenului
Cu privire la statutul juridic al terenului putem analiza urmatoarele tipuri de situatii, in
functie de inscrisurile (documentele) existente:
- ocuparea unui teren fara a avea nici un inscris in acest sens;
- dobandirea in proprietate a unui teren prin vanzare-cumparare, cu chitanta
de mana;
In conjunctie cu cele aratate anterior, trebuie avute in vedere si urmatoarele aspecte:
- tipul de proprietate, respectiv proprietate publica (domeniul public sau
privat al statului) sau proprietate privata;
- perioada in care a fost posedat terenul.
Cu privire la statutul juridic al terenului, se impune o prima observatie, si anume ca
transmiterea dreptului de proprietatea asupra terenului (fie prin vanzare-cumparare, fie
schimb, fie donatie), in toate cazurile, trebuie sa respecte anumite conditii de forma, ad
validitatem
18
. Acest lucru presupune faptul ca pentru a putea vinde un teren, contractul de
transmitere a dreptului de proprietate (contract de vanzare-cumparare, schimb sau donatie)
trebuie sa fie autentificat (de regula, de catre notarul public).
In ceea ce priveste ocuparea unui teren fara a detine nici un fel de documente, in acest
sens, procedura ce poate fi urmata este aceea a uzucapiunii de 30 de ani, fiind necesare
indeplinirea conditiilor legale
19
. Uzucapiunea opereaza in cazul in care terenul este
proprietate privata, sau proprietate publica apartinanad domeniul privat al statului. In cazul in
care terenul se gaseste in domeniul public al statului, uzucaparea nu este posibila, deoarece,
bunurile apartinand domeniului public al statutului sunt inalienabile, adica nu pot fi
instrainate
20
.
In cazul in care un teren a fost ocupat, in baza unui inscris sub semnatura privata prin
care se stramuta proprietatea (chitanta de mana), transferul de proprietate nu poate opera,
intrucat nu sunt respectate conditiile de forma, cerute ad validitatem. Insa chitanta de mana
se constituie intr-un inceput de dovada scrisa
21
. In acest caz, se poate invoca, pe de o parte
uzucapiunea (fie in forma lunga de 30 de ani, fie in forma prescurtata de 10-20 de ani, dupa
cum sunt indeplinite conditiile cerute de lege). O alta posibilitate este intentarea unei actiuni
pentru ca instanta sa pronunte o hotarare care sa tina loc de contract de vanzare-cumparare
22
.

17
Conform art. 26, alin1, din legea 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara, cu modificarile si
completarile ulterioare.
18
Conform legii 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri
adiacente, Titlul X, art 2: Terenurile cu sau fara constructii, situate in intravilan si in extravilan, indiferent de
destinatia si de intinderea lor, pot fi instrainate si vandute prin acte juridice intre vii, incheiate in forma
autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
19
Pentru detalii legate de procedura uzucapiunii, vezi anexa.
20
Conform art. 1844, Cod civil.
21
Inscrisurile sub semnatura privata sunt valabile, numai in situatia in care au fost incheiate inainte de intrarea
in vigoare a legii 18/1991 Legea fondului funciar (respectiv in data de 20 februarie 1991). Pentru detalii cu
privire la forta probanta a inscrisurilor sub semnatura privata, vezi anexa.
22
In temeiul art. 1073-1077, Cod civil.
64
6.5.2 Statutul juridic al locuintei

Spre deosebire de instrainarea terenului, o locuinta poate fi instrainata (prin vanzare-
cumparare sau schimb)
23
doar prin acordul de vointa al partilor (respectiv vanzatorul si
cumparatorul), fara a fi necesare conditii specifice referitoare la forma. Asadar, o locuinta
poate fi vanduta, valabil sub aspect legal, printr-un inscris sub semnatura privata (ex. Chitanta
de mana). Insa, transferul de proprietate este opozabil numai partilor (vanzator si cumparator,
de regula), insa nu si tertilor. Pentru a fi opozabil tertilor, transferul de proprietate trebuie sa
fie supus regimului de publicitate imobiliara (prin inscrierea sa in cartea funciara). Astfel
pentru a dovedi transferul de proprietate cu privire la o locuinta in fata instantei de judecata
este suficienta existenta unui inscris sub semnatura privata, ceea ce evident nu e cazul pentru
teren.

In cazul in care o constructie a fost edificata de proprietarul terenului, fara insa a
detine autorizatie de constructie si celelalte documente administrative aferente, proprietarul
contructiei poate intenta o actiune in constatare. Daca insa acesta nu detine titlu de proprietate
in forma autentica, este necesara reglementarea statutului juridic al terenului, iar ulterior sau
concomitent poate fi invocata actiunea in constatare.
In situatia in care locuinta este construita de o persoana pe terenului altei persoane, se
distinge dupa cum proprietarul terenului a acceptat acest lucru sau nu.
Astfel, in situatia in care constructia a fost edificata cu acordul proprietarului,
constructorul (cel care a ridicat constructia) devine proprietarul locuintei si dobandeste un
drept de superficie asupra terenului.
24
In cazul in care proprietarul terenului nu a cunoscut sau nu si-a dat acordul pentru
realizarea constructiei, acesta devine, in temeiul dreptului de accesiune, si proprietar al
constructiei realizate, avand obligatia de a-l despagubi pe cel care a realizat constructia.
25

6.5.3 Precizari cu privire la actiunile in instanta

Utile lucrarii de fata sunt unele precizari referitoare la intentarea unor actiuni in
instanta, cum ar fi actiunea in evacuare, actiunea in constatarea ori actiunea in uzucapiune.

6.5.3.1 Aciunea n evacuare
In ceea ce priveste actiunea in evacuare, aceasta trebuie sa fie indreptata impotriva
tuturor persoanelor ce ocupa imobilul, ceea ce inseamna ca in cererea de chmare in judecata
trebuie nominalizate toate persoanele care se doresc a fi evacuate. In cazul in care actiunea
este admisa, nu vor putea fi evacuate decat persoanele mentionate in hotararea
judecatoreasca. Actiunea in evacuare, poate fi pusa in executare, fie dupa ce devine definitiva
si irevocabila (daca persoanele ce urmeaza a fi evacuate au calitatea de chirias), fie dupa ce
ramane definitiva (daca persoanele ce urmeaza a fi evacuate nu au calitatea de chirias)
26
.
Orice litigiu, cu privire la aplicarea dispozitiilor legale referitoare la evacuarea
persoanelor din imobilul in care acestea locuiesc, se solutioneaza de catre instantele
judecatoresti.

23
In cazul instrainarii unei locuinte prin donatie, este necesara respectarea formei autentice, avand in vedere
dispozitiile art. 813 din Cod Civil: Toate donatiunile se fac prin act autentic.
24
Pentru detalii cu privire la dreptul de superficie, vezi anexa.
25
Pentru detalii cu privire la dreptul de accesiune, vezi anexa.
26
Pentru detalii privind procedura evacuarii, vezi sectiunea privind inchirierea.
65
Litigiile aparute se solutioneaza de catre instantele de judecata potrivit normelor de
drept comun, asfel legiuitorul a instituit o competenta si o procedura unitara.
Evacuarea poate fi dispusa numai pe baza unei hotarari judecatoresti definitive,
nunmai dupa ce instanta a verificat indeplinirea conditiilor prevazute de lege cu privire la
dreptul de folosinta.
In practica, este cunoscuta o varianta a actiunii in evacuare, si anume evacuarea pe
calea ordonantei presidentiale prevazuta de art.581 582 C.proc.civ.
Vom examina in continuare cele trei conditii de admisibilitate ale ordonantei
presedintiale :
I) Urgenta. Se apreciaza ca exista urgenta cand masura solicitata este necesara pentru
pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente
si care nu s-ar putea repara precum si pentru inlaturarea piedicilor ocazionate cu prilejul unei
executari.
II) Caracterul vremelnic al masurii. In acest sens, instanta de judecata nu poate
dispune o masura definitiva, masura care sa rezolve in fond litigiul dintre parti.
III) Conditia de a nu prejudeca fondul dreptului decurge din cea anterioara.
In materie locativa, in practica, s-a considerat admisibila evecuarea pe calea
ordonantei presedintiale in vederea costatarii starii locuintei inchiriate, pentru asigurarea
folosintei pasnice, pentru a se permite efectuarea unor reparatii necesare si urgente cat si
pentru reprimarea abuzurilor de folosinta. Aceasta actiune poate fi utilizata atat de catre
locatar cat si de locator.
Facem precizarea ca acest tip de actiune, in practica, este o actiune cu un profund
caracter exceptional si limitat in sensul ca instantele de judecata dispun evacuarea din imobil,
pe calea ordonantei presedintiale, numai in situatii exceptionale.
Evacuarea persoanelor care ocupa fara contract de inchiriere o locuinta din fondul
locativ de stat se realizeaza pe cale judecatoreasca potrivit dreptului comun sau pe cale de
ordonanta presedintiala.
Legea nr.114/1996 nu prevede evacuarea pe cale administrativa a persoanelor ce
ocupa in mod abuziv si fara titlu o locuinta din fondul locativ de stat.
In aceste cazuri, sanctiunea civila a evacuarii este dublata de o sanctiune cu caracter
penal, in sensul ca, potrivit Decretului nr. 24/1990, ocuparea unei locuinte din fondul locativ
de stat, inainte de incheierea contractului de inchiriere constituie infractiune si se pedepseste
cu inchisoare de la 1 an la 3 ani.

6.5.3.2 Aciunea n constatare
In ceea ce priveste actiunea in constatare, prezinta relevanta faptul ca aceasta
actiune confera posibilitatea unei persoane care este titulara a unui drept (cum ar fi dreptul de
proprietate asupra unei locuinte dobandite prin contract de vanzare-cumparare) de a solicita
in instanta constatarea existentei dreptului su, in cazul in care nu este posibila realizarea
dreptului in alta forma
27
.
Cu titlu de exemplu, actiunea in constatare poate fi invocata de o persoana care a
edificat, pe terenul proprietate personala pentru care detine titlu de proprietate in forma
autentica, o locuinta, fara a detine insa autorizatie de constructie. In acest caz persoana in
cauza intenteaza o actiune in constatare impotriva Municipiului (sau localitatii) reprezentat
prin Primar, si solicita instantei constatarea dreptului sau preexistent de proprietate asupra
constructiei (invocand in favoarea sa si prezumtia de proprietate asupra constructiei, intrucat

27
In acest sens, art. 111 din Codul de procedura civila prevede: Partea care are interes poate sa faca cerere
pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere
realizarea dreptului.
66
detine calitatea de proprietar al terenului). Astfel, instanta, si in baza expertizei tehnice,
constata existenta dreptului de proprietate asupra locuintei. De mentionat faptul ca hotararea
instantei nu exclude raspunderea contraventionala pentru edificarea constructiei fara
autorizatie.
Actiunile in constatarea unui drept pot fi pozitive sau negative, dupa cum reclamantul
tinde la recunoasterea dreptului (de exemplu, sotul doreste a dovedi care sunt bunurile sale
proprii) , ori urmareste constatarea inexistentei dreptului invocat de catre parat ( de exemplu,
proprietarul constructiei vrea sa vanda si nu poate din cauza paratului, care pretinde si el un
drept asupra constructiei).
Reclamantul, care are interesul sa introduca actiunea, trebuie sa formuleze o cerere
scrisa, potrivit dispozitiilor art.112 C.proc.civ., prin care precizeaza dreptul a carei existenta
sau inexistenta cere a se constata.
In cazul in care obiectul actiunii in constatare il reprezinta un bun imobil, reclamantul
trebuie sa indice locul unde se afla acesta precum si vecinatatile imobilului.
Dovada actiunii se poate face prin orice mijloc de proba admis de lege. Daca dovada
se face prin inscrisuri, acestea se vor alatura la cererea de chemare in judecata, toate copiile
trebuind sa fie certificate de catre reclamant cu mentiunea conform cu originalul si depuse
la instanta intr-un numar de exemplare raportat la numarul paratilor, la care se ataseaza si
exemplarul adresat instantei de judecata.
Hotararile instantei de judecata prin care se solutioneaza actiunea in constatare sunt
definitive si, in consecinta, nu au un caracter provizoriu, hotararile avand autoritate de lucru
judecat.

6.5.3.3 Actiunea prin care instanta de judecata pronunta o hotarare ce tine loc de act de vanzare-
cumparare
Aceasta presupune ca o persoana care dobandeste proprietatea asupra unui imobil,
solicita, in baza unor probe
28
, pronuntarea unei hotarari de catre instanta de judecata care sa
tina loc de act autentic de vanzare-cumparare.
Astfel, in cazul in care un cumparator dobandeste un teren de la vanzator, prin
inscris sub semnatura privata, transferul de proprietate nu opereaza efectiv pentru ca nu au
fost indeplinite conditiile de inchiere in forma autentica. Insa, in temeiul inscrisului sub
semnatura privata (chitanta de mana), cumparatorul si vanzator un incheiat un antecontract
de vanzare-cumparare, ceea ce presupune ca se poate solicita obligarea la respectarea
obligatiilor asumate, respectiv ca vanzatorul sa transmita dreptul de proprietate, iar
cumparatorul sa plateasca pretul.
Astfel, cumparatorul poate, in cazul in care vanzatorul nu mai doreste sa realizeze
vanzarea, sa intenteze o actiune pentru ca instanta de judecata, sa pronunte o hotarare prin
care suplineste vointa vanzatorului si constituie act autentic de vanzare-cumparare. De
mentionat faptul ca, in acest caz, este necesar ca vanzatorul sa detina calitatea de proprietar
asupra terenului, adica sa detina un titlu de proprietate in forma autentica. Inscrisul autentic
trebuie anexat la cererea de chemare in judecata, iar taxa de timbru achitata in raport de
valoarea imobilului, consemnata in conventia civila a partilor. Interpretarea inscrisului
autentic se va face prin prisma vointei reale a partilor la momentul incheierii actului.
In cazul acestui tip de actiune, proba fundamentala, esentiala in solicitarea litigiului o
reprezinta conventia civila incheiata intre parti. Interpretarea inscrisului autentic se va face
prin prisma vointei reale a partilor la momentul incheierii actului.

28
De regula, chitante de mana si martori.
67
Din interpretarea inscrisului, coroborata si cu alte mijloace de proba, trebuie sa rezulte
fara echivoc vointa reala a reclamantului de a achizitiona imobilul precum si a paratului de a
vinde bunul imobil, la momentul incheierii actului autentic.
Hotararea judecatoreasca astfel pronuntata se bucura de autoritate de lucru judecat.

6.5.3.4 Aciunea n uzucapiune
Actiunea in uzucapiune se invoca atunci cand un bun imobil a fost posedat o
perioada indelungata de timp (minim 10 ani), fara ca posesia sa fie viciata
29
. Astfel, trebuie
precizat, ca aceasta procedura este foarte utila in practica intrucat nu este necesar dovedirea
cu inscrisuri autentice. De mentionat si faptul ca, in practica se intalneste des situatia in care
actiunile in uzucapiune sunt respinse, datorita invocarii exceptiei lipsei capacitatii procesuale
de folosinta a paratilor, adica datorita faptului ca actiunea este indreptata impotriva unor
persoane care, la data depunerii actiunii, sunt decedate. Astfel, este in sarcina persoanei care
invoca uzucapiunea sa indice, de la inceput, persoane care se afla in viata si care sunt
mostenitorii vanzatorului initial.

6.5.4 Procedura publicitatii imobiliare si a cadastrului
Reprezinta sistemul prin care se asigura evidenta cadastrala si prin care se asigura
opozabilitatea fata de terti. Astfel, pentru fiecare imobil se atribuie un numar cadastral, care
este unic. Numarul cadastral se atribuie de catre Autoritatea Nationala pentru Cadastru si
Publicitate Imobiliara ANCPI, prin Biroul teritorial competent, si este diferit de numarul
postal, care este atribuit de Primarie, si care poate fi schimbat.
In baza titlului de proprietate, se poate depune cererea pentru inscriere in cartea
funciara. Cererea se depune la la Biroul teritorial in raza caruia este situat imobilul (care
functioneaza la nivel de Primarie)
30
. Cererea trebuie sa fie depusa fie de titularul dreptului
(proprietarul imobilului), fie de catre mandatar cu procura autentica ori legalizata
31
. Asadar,
mandatarul poate fi avocat ori consilier juridic (care trebuie sa detina imputernicire avocatiala
ori delegatie de consilier juridic), ori o alta persoana, insa acest caz este necesar ca aceasta sa
detina procura incheiata in forma autentica, la notarul public
32
.
Pentru a putea solicita inscrierea in cartea funciara, in cazul terenului este necesar un
inscris in forma autentica (fie contract de vanzare-cumparare autentifica, fie contract de
schimb autentificat, fie contract de donatie sau acte emanand de la autoritatile compentente a
le elibera etc)
33
.
In cazul solicitarii intabularii dreptului de proprietate asupra locuintei, este suficienta
prezentarea unui inscris sub semnatura privata cu privire dreptul de prorietate si dovada cu

29
Pentru detalii, vezi anexa.
30
In temeiul art. 47, alin 1 si 2, din Legea 7/1996 Legea cadastrului si publicitatii imobiliare (republicata),
care prevede (1) Cererea de inscriere in cartea funciara se va depune la birourile teritoriale ale oficiului
teritorial si va fi insotita de inscrisul original sau de copia legalizata de pe acesta, prin care se constata actul
sau faptul juridic a carui inscriere se cere; copia legalizata se va pastra in mapa biroului de cadastru si
publicitate imobiliara.
(2) In cazul hotararii judecatoresti, se va prezenta o copie legalizata, cu mentiunea ca este definitiva si
irevocabila.
31
Conform dispozitiilor art. 47, alin. 7 din legea 7/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.
32
Cristina Cucu, Legislatia cadastrului si a publicitatii imobiliare Comentarii si explicatii, Editura All Beck,
Bucuresti 2005, pag. 171.
33
In conformitate cu dispozitiile art. 20, alin 1, din Legea 7/1996 Legea cadastrului si publicitatii imobiliare
(republicata), care prevede: Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie
in cartea funciara pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis in mod valabil.
68
privire la dreptul de superficie (sau alt drept)
34
. De mentionat ca intabularea nu poate avea
loc pana la clarificarea statutului juridic al terenului (nu se poate realiza intabulare in cazul in
care constructia a fost realizata pe terenului altei persoane si nu exista acordul explicit al
acesteia).

6.5.5 Probleme legate de statutul de proprietar
O discuie detaliat referitoare la problemele legate de statutul de proprietar se
regsete n Anexa 2 Aspecte teoretice privind dreptul la proprietate i alte noiuni. n
continuare vom discuta procedura uzucapiunii, ca soluie disponibil pentru dobndirea
dreptului de proprietate n anumite condiii specifice.
6.5.5.1 Procedura uzucapiunii
Prescriptia achizitiva, numita si uzucapiune, constituie un mod de dobandire a
dreptului de proprietate prin exercitarea posesiei asupra unui bun imobil in decursul unei
perioade anume prevazute de lege.
Un prim lucru care trebuie avut in vedere este faptul ca uzucapiunea nu opereaza daca
bunul imobil supus uzucaparii face parte din domeniul public al statului. Acest lucru
presupune ca, in cazul in care bunul este proprietate privata sau apartine domeniului privat al
statului.
Posesia trebuie sa indeplineasca unele conditii, si anume sa fie continua, neintrerupta,
netulburata, publica si sub nume de proprietar.
In fapt, uzucapiunea constituie o sanctiune impotriva vechiului proprietar care da
dovada de dezinteres si de lipsa de diligenta.
In practica, uzucapiunea poate fi un instrument deosebit de util. Astfel, in situatia in
care este dificil de facut dovada dreptului de proprietate,
35
invocarea uzucapiunii poate
inlocui aceasta procedura anevoioasa, avand in vedere faptul ca uzucapiunea constituie o
dovada absoluta a dreptului de proprietate.
36

Codul civil prevede doua moduri de uzucapare, anume uzucapiunea de 30 de ani si
uzucapiunea de 10-20 de ani (Uzucapiunea prescurtata).
6.5.5.2 Uzucapiunea de 30 de ani
Uzucapiunea de 30 de ani (art. 1980 Cod civil) presupune urmatoarele cerinte:
- sa existe o posesie de 30 de ani;
- posesia sa fie utila si neviciata;
- posesorul poate fi de buna credinta sau chiar de rea credinta si sa nu aiba nici un
titlu.
Un instrument util in practica il constituie procedura jonctiunii posesiilor, ceea ce
presupune faptul ca se adauga la durata posesiei exercitate de actualul posesor si perioada
posesiei autorilor sai (persoanelor care au detinut posesia bunului anterior). Cu titlu de
exemplu, daca X a detinut posesia unui bun timp de 8 ani, apoi a instrainat lui Y care a
detinut posesia timp de 7 ani, si la randul sau a instrainat catre Z care a detinut posesia timp
de 15 ani, Z poate invoca jonctiunea (unirea) posesiilor si se poate prevala de posesia bunului
expercitat timp de 8 + 7+ 15 = 30 de ani.

34
In conformitate cu dispozitiile art. 20, alin 1, din Legea 7/1996 republicata.
35
In practica se intalnesc deseori dificultati in ceea ce priveste conditiile de forma ale actului juridic prin care se
stramuta proprietatea (fiind incheiate chitante de mana si nu contracte in forma autentica, sau nexistand nici un
fel de documemnte), precum si in ceea ce priveste publicitatea imobiliara.
36
In acest sens, vezi Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Drept civil Dreptul de proprietate si alte drepturi
reale, UNiversului Juridic, Bucuresti 2006, pag. 314.
69

6.5.5.3 Uzucapiunea de 10-20 de ani
Pentru a putea invoca uzucapiunea de la 10 la 20 de ani (prevazuta de art. 1985 Cod
civil) este necesar ca cel ce castiga cu buna credinta si printr-o justa cauza un nemiscator
determinant, va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani, daca adevaratul proprietar locuieste
in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul, si prin 20 de ani daca
afara din aceea circumscriptie.
Pentru invocarea acestui tip de uzucapiune este necesara indeplinirea cumulativa a
urmatoarelor conditii:
- sa exista o posesie utila;
- posesia sa se intemeieze pe just titlu;
- posesia sa fie de buna-credinta;
- termen de exercitare a posesiei sa fie 10-20 de ani.
Orice act juridic translativ de proprietate precum ( de ex. vanzarea, donatia etc),
atunci cand emana de la altul decat adevaratul proprietar constituie un just titlu. Hotararea
judecatoreasca serveste ca just titlu cand are un caracter atributiv de drepturi ( de ex.
ordonanta de adjudecare).
Buna-credinta este in aceasta materie un element distinct de just titlu si consta in
credinta posesorului ca cel de la care a dobandit imobilul indeplinea cerintele impuse de lege
spre a-i putea transmite proprietatea. Este suficient ca buna-credinta sa existe la momentul
intrarii in posesie.
Calculul termenului uzucapiunii de 10-20 ani se face in functie de faptul daca
adevaratul proprietar locuieste sau nu in circumscriptia aceluiasi tribunal in care se afla
imobilul.
Termenul va fi de 10 ani in prima ipoteza si de 20 de ani in a doua situatie, respectiv
cand nu se afla in circumscriptia tribunalului in care se afla imobilul. Atunci cand
proprietarul ar locui o parte din timp in acelasi judet, iar restul de timp in alt judet, un an de
prezenta valoreaza doi ani de absenta.
In sistemul de carte funciara uzucapiunea este admisa in urmatoarele situatii:
- atunci cand s-a facut intabularea unui drept pe baza unui titlu nevalabil, caz in care
titularul inscris in cartea funciara, daca partea este de buna credinta in momentul intabularii,
dobandeste un drept inatacabil dupa o posesiune de 10 ani;
- cand proprietarul inscris in cartea funciara fiind decedat, o persoana poseda cu buna
credinta un imobil timp de 20 de ani, socotiti dupa decesul acelui proprietar.
Uzucapiunea produce efecte in acest sistem de publicitate imobiliara, numai de la data
cand dreptul dobandit prin uzucapiune s-a inscris in favoarea persoanei in temeiul unei
hotarari judecatoresti.
In schimb, insitutia uzucapiunii este mult mai des intalnita in practica in sistemul de
publicitate imobiliara prin registre de transcriptiuni (anume in regiunile Muntenia, Moldova,
Oltenia si Dobrogea). In toate cazurile, trebuie avut in vedere sistemul unitar impus prin legea
7/1996 privind cadastrul si publcitatea imobiliara
37
.
Pentru a putea fi recunoscut drept proprietar, este necesara inaintarea unei actiuni
catre instanta de judecata in circumscriptia careia se situeaza imobilul, pentru ca instanta sa
constate faptul ca posesorul a indeplinit conditiile impuse de lege in privinta uzucapiune, si
pe cale de consecinta, transforma pe posesor in proprietar cu efect retroactiv, chiar din ziua in
care a inceput sa posede.

37
Vezi capitolul cu privire la publicitate imobiliara.
70
6.5.6 Probleme legate de statutul de chiria
6.5.6.1 Tipuri de probleme
n situaia n care exist un contract scris putem distinge urmtoarele tipuri de
probleme:
1. Cu privire la partile contractului
2. Cu privire la contract
3. Precizari cu privire la obligatiile partilor
4. Cazul in care o persoana a inchiriat o locuinta de la o alta persoana care nu era
proprietarul locuintei in cauza.
5. Cazul in care contractul a fost incheiat, dar nu a fost inregistrat la organele
fiscale
6. Cu privire la incetarea contractului
7. Cazul in care termenul a expirat
8. Cazul in care titularul de contract a decedat ori a parasit imobilul definitiv
9. Cazul in care se solicita de catre proprietar rezilierea contractului pentru
nexecutarea obligatiilor sau savarsirii de catre chirias a unor fapte culpabile
n situaia n care nu exist un contract scris, lipsa contractului constituie principala
dificultate cu care se confrunt chiriaul.

Alte probleme speciale:
1. Locuina social: cazul persoanelor care au detinut o locuinta proprietate si au
instrainat-o dupa 1 ianuarie 1990
2. Locuinele revendicate: dreptul de preemptiune
Principalele acte normative care reglementeaza inchirierea de locuinte sunt legea
locuintei nr. 114/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, prin care a fost abrogata
legislatia anterioara in materie
38
, si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind
protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte
39
, cu
modificarile si completarile ulterioare. Acestea se completeaza cu prevederile Codului civil in
materia locatiunii si a inchirierii de imobile.

6.5.6.2 Probleme n situaia n care exist un contract scris
a. Cu privire la partile contractului
Partile sunt persoanele care au incheiat contractul de inchiriere, respectiv locatorul
(cel care ofera o locuinta spre inchiriere si locatarul, care mai este numit si chirias (cel care
ia locuinta cu chirie).
b. Cu privire la contract
Inchirierea de locuinte este un contract prin care o persoana, numita locator (sau
chirias) se obliga sa asigure unei alte persoane, numita locatar, folosinta temporara, totala sau
partiala, a unei locuinte, in schimbul unei sume de bani, numita chirie
40
.
Obiectul contractului de inchiriere il constituie locuinta, in sensul in care este definita
prin legea nr. 114/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, si anume construcie
alctuit din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinele, dotrile i utilitile
necesare, care satisface cerinele de locuit ale unei persoane sau familii (art. 2, lit. a).

38
In speta, legea 5/1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietar si
chirias.
39
OUG 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte dispune
doar cu privire la chiriasii din locuintele revendicate (vezi art. 1-9 din Ordonanta).
40
Vezi art. 1411, Cod civil.
71
In plus, legea defineste tipuri specifice de locuinte, cum ar fi locuinta convenabila,
locuinta sociala, locuinta de serviciu, locuinta de interventie, locuinta de necesitate, locuinta
de protocol, casa de vacanta
41
.
c. Precizari cu privire la obligatiile partilor
42
Obligatiile locatorului (proprietarului)
Legea 114/1996 prevede in mod expres doua obligatii in sarcina proprietarului, si
anume acelea de a preda locuinta si de a efectua reparatiile necesare. In plus, locatorului ii
incumba si obligatia de a garanta pe locatar (conform dreptului comun), si bineinteles ca prin
clauze prevazute in contract locatorul isi poate asuma si alte obligatii. Prevederile legale au
caracter imperativ, ceea ce presupune ca obligatiile proprietarului nu pot fi modificate prin
conventia dintre parti, in acest sens orice clauze cuprinse in contract ce exonereaza
proprietarul de obligatiile legale ce cad in sarcina sa
43
.
Obligatiile chiriasului
Intre obligatiile chiriasului se numara folosirea locuintei potrivit destinatiei,
intretinerea locuintei, plata chiriei, plata cotelor-parti din cheltuielile comune. In plus, ca
mijloc de protectie a chiriasului, sunt prevazute o serie de obligatii pe care acesta nu si le
poate asuma (cum ar fi recunoasterea sau plata in avans a unor sume drept cheltuieli de
reparatie ce cad in sarcina proprietarului, incheiera uni contract de asigurare de daune etc).

d. Cazul in care o persoana a inchiriat o locuinta de la o alta persoana care nu era
proprietarul locuintei in cauza.
Locatorul (persoana fizica sau juridica ce ofera imobilul spre inchiriere) este, in dese
randuri si proprietarul locuintei, insa nu este absolut necesar sa aiba si aceasta calitate (de
proprietar), deoarece locatorul transmite doar folosinta imobilului catre chirias. Este, asadar,
necesar ca acesta sa detina posesia imobilului si dreptul de a inchiria locuinta.
O situatie particulara apare atunci cand o persoana doreste sa inchiriereze locuinta de
la o alta persoana, care la randul sau a inchiriat locuinta in cauza de la altcineva
(subinchirierea). In acest caz, trebuie ca persoana in cauza sa verifice in mod clar daca
persoana de la care inchiriaza are sau nu dreptul de a o subinchiria, deoarece dreptul de a
subinchiria locuinta trebuie obtinut in mod expres de la locatorul initial (vezi art. 26 legea
114/1996 cu modificarile si completarile ulterioare).
In situatia in care, o persoana, fara a avea acest drept, inchiriaza o locuinta unei alte
persoane, locatorul (care de cele mai multe ori este si proprietar) nu este in nici un fel obliga
sa respecte contractul inchieat intre cele doua persoane. Asadar, chiriasul nu poate utiliza
locuinta si nu poate invoca nici un drept cu privire la locuinta. In acest caz, chiriasul are
dreptul de a initia o actiune in daune impotriva persoanei cu care a incheiat contractul, pentru
a acoperi prejudiciul cauzat.
e. Cazul in care contractul a fost incheiat, dar nu a fost inregistrat la organele fiscale
n toate cazurile exist obligativitatea nregistrrii contractului de locaiune la
organele fiscale, pentru impozitarea venitului obinut din chirie. Nendeplinirea acestei
obligaii atrage sanciuni contravenionale sau penale, conform legislatiei privind combaterea
evaziunii fiscale. Inregistrarea contractului de inchiriere la organele fiscale cade in sarcina
locatorului (proprietarului) si nu a chiriasului.
Din punct de vedere al dreptului civil, nendeplinirea acestei obligaii nu afecteaz
validitatea locaiunii. Astfel, chiar daca un contract, valabil incheiat intre parti, nu a fost
inregistrat de catre locator la organele fiscale competente, contractul continua sa produca
efecte intre parti, la fel ca si un contract care a fost inregistrat. Diferenta consta in incalcarea

41
Conform prevederilor art. 2, Legea 114/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.
42
Pentru detalii, vezi, Francisc Deak, pag. 232.
43
Conform prevederilor art. 22, Legea 114/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.
72
obligatiilor de declarare a veniturilor de catre locator, fapt ce atrage raspunderea locatorului
pentru fapta sa.
f. Cu privire la incetarea contractului
In situatia in care contractul a incetat se disting o multitudine de situatii in functie de
motivul incetarii contractului si alte circumstante. Situatiile intalnite sunt urmatoarele:
- expirarea termenului;
- denuntarea unilaterala a contractului de inchiriere de catre chirias;
- rezilierea contractului in cazul nexecutarii obligatiilor sau savarsirii de
catre chirias a unor fapte culpabile;
- decesul sau parasirea locuintei de catre chirias;
- pieirea locuintei;
- desfiintarea titlului locatorului;
- instrainarea locuintei
44
.
In continuare nu vom lua in discutie cazul in care contractul inceteaza prin acordul
ambelor parti. De asemenea, nu vom prezenta cazul pieirii locuintei
45
, denuntarea unilaterala
a contractului catre chirias
46
si desfiintarea titlului locatorului
47
.

1. Cazul in care termenul a expirat
Dei art. 1411 din Codul civil prevede c transmiterea folosinei se face pentru un
timp determinat, n realitate contractul se poate ncheia i fr a se arta durata folosinei,
deci pe o durata nedeterminata, ns locaiunea nu poate fi perpetu (venic)
48
. In acest sens,
locaiunile ereditare (venice) sunt interzise de lege (art.1415 C. civ.). Asadar, contractul
poate fi incheiat pe o perioada determinata sau nedeterminata.
Se pune astfel problema cazului in care contractul a expirat iar chiriasul doreste sa
ramana in locuinta. In mod evident, daca si locatorul doreste acest lucru, se poate incheia un
nou contract.
In cazul in care locatorul nu doreste sau nu isi exprima in mod evident vointa cu
privire la continuarea inchirierii ridica unele probleme.
Legea prevede faptul ca "in cazul in care partile nu convin asupra reinnoirii
contractului de inchiriere, chiriasul este obligat sa paraseasca locuinta la expirarea termenului
contractual". Sub rezerva prorogarii legale si a tacitei relocatiuni, la expirarea termenului
prevazut in contract dreptul de folosinta al chiriasului inceteaza, instanta urmand sa dispuna
evacuarea lui, neconditionat de atribuirea unei alte locuinte (art. 23, legea 114/1996).
Avand in vedere caracterul de exceptie al prorogarilor legale, o posibila solutie de
continuare a contractului de inchiriere o constituie tacita relocatiune, dar aceasta presupune
acordul tacit al proprietarului (adica acordul exprimat prin acceptarea unor actiuni efectuate

44
Cazurile prevazute la lit a) d) inclusiv sunt reglementate prin legea 114/1996 cu modificarile si completarile
ulterioare (art. 23, 24, 27), celelelate fiind reglementate de Codul civil, cartea III, titlul VII.
45
In ipoteza pieirii totale fortuite, chiriasul suporta riscul contractului, materializat prin disparitia bunului.
Astfel, chiriasul nu are dreptul de a cere proprietarului asigurarea unei alte locuinte ori refacerea sau
reconstructia locuintei in cauza.
46
Se impune o observatie foarte utila in practica si anume ca, in cazul contractelor pe durata determinate, numai
chiriasul are dreptul de a denunta contractul inainte de expirarea termenului, fara a avea o justificare. Locatorul
poate face acest lucru numai in cazul in care chiriasul a avut o conduita neconforma cu cerintele exprese ale
contractului sau ale legii. Acest lucru reiese din formularea art. 24, lit. a si b din legea 114/1996.
47
Aspectele relevante pentru prezenta lucrare sunt tratate la cazul inchirierii de la o persoana care nu are calitate
de locator.
48
Dr. Radu I. Motica, Florin Motiu Contracte civile speciale Teorie i practic judiciar , Editura
LUMINA LEX, Bucureti 2000.
73
de chirias, fara insa ca proprietarul sa isi exprime explicit acordul pentru continuarea
locatiunii).
Tacita relocaiune opereaz ca un nou contract de locaiune, astfel nct trebuie
ndeplinite condiiile prevzute de lege pentru validitatea contractului. Ea nu se aplica dac a
fost exclus expres printr-o clauz contractual sau daca a fost anuntat concediul (voina
locatorului de a nu rennoi contractul).
Tacita relocatiune opereaza prin simplul efect al continuarii posesiei locuintei si a
permiterii de catre locator a exercitarii posesiei
49
. Asadar, nu plata chiriei sau alte elemente
definesc fiintarea tacitei relocatiuni, ci continuarea folosintei. In mod evident, plata chiriei
poate fi un element suplimentar de a dovedi continuarea derularii contractului. Pe de alta
parte, se impune observatia ca neplata chiriei timp de trei luni consecutiv da posibilitatea
locatorului sa initieze actiune in reziliere si sa solicite evacuarea chiriasului.
Concediul trebuie anunat nainte de expirarea termenului contractului, dar fr
respectarea termenului de preaviz. Dac s-a anunat concediul, locatarul nu poate opune tacita
relocaiune, chiar dac a continuat s foloseasc lucrul nchiriat i a pltit n continuare
echivalentul chiriei.
Tacita relocaiune va avea loc n condiiile primului contract, dar se va considera
ncheiat fr termen, prezumndu-se c prile nu au modificat nimic fa de contractul
iniial. n cazul n care opereaz tacita relocaiune, contractul poate fi denunat unilateral, fie
prin notificare, fie prin aciune n justiie n evacuare, aceiasi procedura fiind valabila si in
cazul contractelor pe durata nedeterminata.

Insa, in situatia in care proprietarul nu doreste continuarea contractului si fie il
denunta explicit inainte de a putea interveni tacita relocatiune (in conditiile aratate anterior),
sau ulterior, dupa invocarea tacitei relocatiuni, chiriasul, urmeaza a fi evacuat, in conditiile
aratate de art 25 din Legea 114/1996, in cazul in care nu o face de bunavoie.
In aceasta situatie, daca chiriasul nu are posibilitatea materiala de incheia un nou
contract cu un proprietar de locuinta, solutiile sunt urmatoarele: chiriasul aplica pentru
atribuirea unei locuinte sociale (daca indeplineste conditiile legale), alte solutii de natura
administrativa.
2. Cazul in care titularul de contract a decedat ori a parasit imobilul definitiv
Dreptul locativ se dobandeste nu numai de catre titularii contractului, ci si de catre
alte persoane ce urmeaza a locui impreuna cu titularul si care sunt inscrise in contract (vezi
art. 21, lit. k legea 114/1996 cu modificarile si completarile ulterioare).
50

Cu privire la dreptul locativ, se impune distinctia intre calitatea de sot si cea de
concubin, utila prezentei lucrari. Astfel, daca unul dintre soti a incheiat contractul de
inchiriere, celalalt sot poate deveni titular de contract (poate continua contractul), in ipoteza
absentei sau decesului titularului
51
.
Intrucat, deseori, in practica intalnim si situatii in care nu a fost realizata casatoria sub
aspect legal, trebuie retinut ca, in conformitate cu dispozitiile legale, concubinul titularului
contractului de inchiriere nu beneficiaza de acelasi regim juridic cu sotul. Astfel, legea
dispune in mod imperativ ca acesta (concubinul) sa fi locuit cel putin un an de zile in mod
efectiv impreuna cu titularul contractului si sa fie inscris in contract
52
. In schimb, pentru sot
este necesar doar sa locuiasca efectiv cu titularul de contract.

49
Conform dispozitiilor art. 1437, Cod civil.
50
Prof. Univ. d. Francisc Deak, Tratat de drept civil Contracte speciale, Universul Juridic, Bucuresti 2001,
pag. 215.
51
In conformitate cu dispozitiile art. 27, lit. a, din Legea 114/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.
52
In conformitate cu dispozitiile art. 27, lit. c, din Legea 114/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.
74
In aceasta situatia persoanele indreptatite sa ceara continuare contractului (respectiv
sotul, ascendentii si descendentii si alte persoane, care sunt inscrise in contract si care au
locuit efectiv cu titularul de contract in cazul ultimei categorii mai mult de un an de zile,
pot cere acest lucru, in mod expres, in temeiul art 27 din legea 114.1996. Daca sunt mai
multe cereri, instanta de judecata va dispune cu privire la continuarea contractului.
Posibile solutii pentru reducerea diferentelor in plan juridic dintre sot si concubini,
aratate mai sus, sunt revizuirea textului de lege in cauza sau adoptarea unor noi prevederi
legale cu privire la concubinaj (uniunea consensuala), care sa atenueze aceste diferente.
Aceasta ultima solutie ar putea avea efecte in multiple domenii, intre care in materia
succesiunii sau cu privire la mandatul tacit dintre soti.
3. Cazul in care se solicita de catre proprietar rezilierea contractului pentru
nexecutarea obligatiilor sau savarsirii de catre chirias a unor fapte culpabile
Daca chiriasul nu indeplineste obligatiile prevazute in contract sau de lege,
proprietarul (locatorul) poate initia o actiune in instanta si solicita rezilierea contractului,
evacuarea chiriasului si acordarea de daune.
In mod specific, se poate initia o asemenea actiune, in urmatoarele cazuri
53
:
- chiriaul nu a achitat chiria cel puin 3 luni consecutiv;
In acest caz, chiriasul are dreptul de a cere instantei de judecata un termen de gratie
pentru a plati suma in cauza, putand astfel continua contractul de inchiriere. De asemenea, in
cazul in care indeplineste cerintele legale, poate solicita o locuinta sociala de la Consiliul
local.

- chiriaul a pricinuit nsemnate stricciuni locuinei, cldirii n care este
situat aceasta, instalaiilor, precum i oricror alte bunuri aferente lor, sau
dac nstrineaz fr drept pri ale acestora;
In apararea sa chiriasul poate arata faptul ca stricaciunile trebuie sa fie insemnate in
raport cu valoarea imobilului, pentru a putea justifica evacuarea. Astfel de stricaciuni
constituie modificarile structurale ale locuintei fara consimtamantul proprietarului. De
asemenea, stricaciunile trebuie sa fi fost realizate de chirias, persoanele familiei sale (nu doar
rudele ci si persoanele introduse in case, de ex persoane tolerate) sau sublocatar (cand e
cazul).
- chiriaul are un comportament care face imposibil convieuirea sau
mpiedic folosirea normal a locuinei;
Simpla stanjenire, prin incidente sporadice, sau in cazul in care comportamentul
priveste vecinii si nu imobilului si nu locatarii acestuia, precum si in cazul in care nu sunt
provocate exclusiv de chirias, nu justifica evacuarea. Persoanele care locuiesc cu chiriasul
care faca imposibila locuirea nu pot fi evacuati impreuna cu acesta, daca arata ca au luat
masuri, in raport de posibilitati, pentru a determina schimbarea comportamentului acestuia, ei
insisi fiind victimele comportamentului necorespunzator, chiar daca masurile au ramas fara
rezultat. Cu titlu de exemplu, doar fiul major urmeaza a fi evacuat, daca parintii acestuia au
incercat sa impiedice comportamentul neadecvat, desi nu au avut succes.
- chiriaul nu a respectat clauzele contractuale
In aceasta situatie, chiriasul poate invoca faptul ca este necesar ca obligatia in cauza
sa fie o obligatie principala si nu una minora, incat sa fie de natura sa aduca o vatamare
proprietarului (vezi art. 1439, alin 2). Cu titlu de exemplu, neplata utilitatilor, daca acestea nu
sunt incluse in cuantumul chiriei, poate constitui o vatamare a proprietarului.

53
Conform legii 114/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, art. 24, lit b).
75
In situatia in care se pune problema evacuarii chiriasului, legea asigura o protectie
sporita, in sensul in care evacuarea se poate face numai prin intermediul instantei, si numai in
baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile si investita cu titlu executoriu.
Astfel, indiferent daca proprietarul este persoana fizica sau juridica, persoana privata
sau autoritate de stat, chiriasul unei locuinte nu poate fi evacuat fortat decat in urma initierii
unei actiuni in instanta. Actiunea, numita actiune in evacuare, trebuie sa prevada expres
fiecare persoana care urmeaza a fi evacuata. De asemenea, este necesar ca hotararea instantei
de judecata sa fie definitiva si irevocabila, ceea ce presupune parcurgerea fazelor procesuale
aferente (apel si recurs). In plus, se impune ca hotararea sa fie investita cu titlu executoriu,
ceea inseamna ca aceasta poate fi pusa in practica fortat de catre executorul judecatoresc.

6.5.6.3 Probleme n situaia n care nu exist un contract scris

Legea impune ca inchirierea locuintelor sa fie realizata prin contract scris, care sa
cuprinda in mod imperativ unele elemente. Nu este necesara incheierea unui contract in
forma autentica (la notariat), iar contractul se poate incheia prin simplul acord al partilor.

Articolul 21 din legea 114/1996 prevede:
nchirierea locuinelor se face pe baza acordului dintre proprietar i chiria,
consemnat prin contract scris, care se va nregistra la organele fiscale teritoriale i va
cuprinde:
a) adresa locuinei care face obiectul nchirierii;
b) suprafaa locativ i dotrile folosite n exclusivitate i n comun;
c) suprafaa curilor i a grdinilor folosite n exclusivitate sau n comun;
d) valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia i modul de plat;
e) suma pltit n avans n contul chiriei;
f) locul i condiiile n care se realizeaz primirea i restituirea cheilor;
g) obligaiile prilor privind folosirea i ntreinerea spaiilor care fac obiectul
contractului;
h) inventarul obiectelor i al dotrilor aferente;
i) data intrrii n vigoare i durata;
j) condiiile privind folosina exclusiv i n comun a prilor aflate n coproprietate;
k) persoanele care vor locui mpreun cu titularul contractului;
l) alte clauze convenite ntre pri.

Totui, avand in vedere art. 1416 si 1417 Cod civil dispun reguli speciale privind
proba contractului de locaiune, nu este deloc recomandabil ncheierea lui numai verbal.
Dac nu este constatat printr-un nscris, legea distinge ntre dou situaii:
1) dac nu s-a nceput executarea contractului ncheiat verbal i una dintre pri neag
existena lui, atunci proba cu martori nu este admis, orict de mic ar fi valoarea, conform
art. 1416 C.civ..
2) dac contractul ncheiat verbal este n curs de executare i, n lips de chitan,
exist o contestaie asupra preului, locatarul poate solicita o expertiz pentru stabilirea
preului, iar cheltuielile expertizei cad n sarcina sa, dac evaluarea fcut de expert ntrece
preul pe care el l-a artat (art. 1417 C. civ.).

Totodata, tinand seama si de prevederile art. 1191, Cod civil, si de faptul ca, in
practica, nu se intalnesc situatii in care valoarea obiectului contractului de inchiriere sa fie
mai mica de 250 lei (0,025 RON), cerinta formei scrise a contractului, apare strict necesara.


76
Codul Civil, art. 1191:
Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 lei,
chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decat sau prin act autentic, sau prin act
sub semnatura privata.
Nu se va primi niciodata o dovada prin martori, in contra sau peste ceea ce
cuprinde actul, nici despre ceea ce se pretinde ca s-ar fi zis inaintea, la timpul sau in
urma confectionarii actului, chiar cu privire la o suma sau valoare ce nu depaseste 250
lei.
Partile insa pot conveni ca si in cazurile aratate mai sus sa se poata face dovada cu
martori, daca aceasta priveste drepturi de care ele pot sa dispuna.

Dovada cu martori, poate fi, totusi, utilizata in ipoteza in care, s-au efectuat acte de
executare a contractului incheiat verbal si exista un incpetu de dovada scrisa (cum ar fi
chitantele de plata a chiriei), sau preconstituirea sau conservarea dovezii scrise au fost cu
neputinta. (art 1197,1198 Cod civil)
54
.
Dac litigiul privete alte elemente ale contractului dect preul (de exemplu
consimmntul locatorului la schimbarea destinaiei bunului), se aplic regulile generale din
materia de probe; n privina termenului ns, legea face trimitere la obiceiul locului i
stabilete cteva prezumii relative (art. 1450 1452 C.civ.).
Intrucat, in practica este des intalnita situatia in care nu exista un contract scris privind
inchiriere, mai ales daca locuinta in cauza este proprietate privata, facem urmatoarele
precizari.
Daca nu este posibila inchierea unui contract scris cu proprietarul (locatorul), regimul
juridic al chiriasului este unul foarte precar, avand in vedere ca acesta dificultatile
exprimate anterior privind dovada contractului de inchiriere, si, astfel, este asimilat unei
persoane tolerate in locuinta de catre proprietar, fara a se putea bucura de nici o protectie din
partea legii, desi chiriasul indeplineste obligatiile la fel ca un chirias care detine un contract
scris.
Cu titlu de exemplu, desi chiriasul - persoana care a inchiriat o locuinta fara a avea
contract scris plateste chirie, efectueaza reparatiile ce cad in sarcina sa (lucrarile mici)
precum si alte obligatii legale sau contractuale, acesta poate fi evacuat de proprietar, printr-o
actiune in evacuare pentru lipsa de titlu
55
. De retinut ca, in cazul evacuarii unei persoane care
nu detine sau nu poate face dovada calitatii de chirias, aceasta nu poate benefecia de protectia
legala asigurata chiriasilor impotriva evacuarilor. Astfel, spre deosebire de chiriasi, ca pot fi
evacuati numai in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile
56
, toate celelalte
persoane (inclusiv persoanele care nu pot face dovada calitatii de chirias) pot fi evacuate prin
punerea in executare a hotararii definitive a hotararii judecatoresti de admitere a actiuniiin
evacuare. In toate cazurile actiunea in evacuare trebuie sa fie indreptata impotriva fiecarei
persoane ce se doreste a fi evacuata. Aceleasi proceduri sunt valabile si in ceea ce priveste
persoanele care au ocupa un imobil, fara a avea nici un titlu in acest sens.
In situatia in care, urmare a celor prezentate anterior, chiriasul a fost evacuat, acesta
are foarte putine solutii disponibile. Cu privire la evacuare in sine, aceasta poate fi contestata
aratand ca detine un contract, si astfel detine calitate de chirias. Acest lucru poate fi facut
urmand procedura aratata mai sus.
In practica, este extrem de dificil de demonstrat clitatea de chirias in lipsa unui
contract scris, astfel incat o solutie de viitor poate fi modificarea legislatiei privind proba

54
Prof. Univ. d. Francisc Deak, Tratat de drept civil Contracte speciale, Universul Juridic, Bucuresti 2001,
pag. 217.
55
In unele situatii, se poate chiar pune problema intentarii de catre proprietar a unei actiuni penale privind
tulburarea de posesie (art. 220, Cod penal).
56
Vezi supra.
77
contractului de inchiriere
57
, pentru a extinde protectia legala a chiriasilor la toti cei care au
aceasta calitate in realitate, insa nu pot beneficia de ea.
O posibila problema ce poate fi ocazionata in acest context este faptul ca, dupa
stabilirea in fata instantei de judecata a existentei contractului de inchiriere, pot aparea, in
practica, majorari ale chiriei, ocazionate de necesitatea platirii de catre proprietar a taxelor
impuse pentru inchirierea locuintei.
In plus, se pune problema daca o noua reglementare privind dovada contractului de
inchiriere se face in mod specific (numai pentru contractul de inchiriere a locuintelor) sau va
constiutui materia generala (pentru toate actele juridice), fapt ce antreneaza efecte ample, in
domeniul dreptului civil.

6.5.6.4 Locuina social
Se impune observatia ca, in cazul unor locuinte cu caracter special (cu titlu de
exemplu, locuinta sociala sau locuinta de serviciu) exista un regim juridic distinct, locatorul
fiind de regula reprezentanti ai autoritatilor pulice sau alte persoane juridice.
58

In mod general, singura calitate pe care trebuie sa o indeplineasca locatarul unei
locuinte este de a fi persoana fizica, data fiind destinatia de locuinta a imobilului inchiriat.
Unele conditii suplimentare sunt necesare pentru inchirierea unor locuinte cu caracter special,
cum ar fi locuintele sociale, de serviciu, de necesitate sau de protocol. Astfel, in cazul
locuintelor sociale, persoanele in cauza trebuie sa indeplineasca unele criterii stabilite prin
lege, cum ar fi cele cu privire la nivelul maxim al venitului mediu net lunar.
59

Locuinta sociala desemneaza locuinta care se atribuie cu chirie subventionata unor
persoane sau familii, a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in
proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.
60
Desi ca regula generala avand in vedere destinatia locuintelor supuse inchirierii
calitatea de chirias ar trebui sa apartina oricarei persoane, articolul 43 din legea 114/1996
prevede ca
locuintele sociale se repartizeaza de catre consiliile locale pe baza criteriilor
stabilite anual de acestea, in conditiile prevederilor prezentului capitol, si de ele pot
beneficia, in ordinea de prioritate stabilita de consiliile locale, urmatoarele categorii de
persoane:
- tinerii casatoriti care au fiecare varsta de pana la 35 de ani,
tinerii proveniti din institutii de ocrotire sociala si care au implinit varsta
de 18 ani,
- invalizii de gradul I si II,
- persoanele handicapate, pensionarii,
- veteranii si vaduvele de razboi,
beneficiarii prevederilor Legii nr. 42/1990, republicata, si ai Decretului-
lege nr. 118/1990, republicat,
- alte persoane sau familii indreptatite.
61


57
De le ferenda, modificarea poate viza valoarea obiectului actelor juridice in sensul majorarii de la 250 lei la o
suma realista in contextul actual (vezi art. 1191, Cod civil).
58
Pentru detalii, a se consulta Alina Iuliana Tuca si Florentin Tuca, Constructia, inchirierea si administrarea
locuintelor, Editura All Beck, 2000, pagina 73.
59
Pentru detalii, vezi legea 114/1996 cu modificarile si completarile ulterioare (art. 42).
60
Pentru o abordare detaliata a problematicii locuintelor sociale, vezi Vasile Gilbea, Romani CRISS, Dreptul la
locuire, lucrare nepublicata.
61
Vasile Gilbea, Romani CRISS, Dreptul la locuire, lucrare nepublicata.
78

In oricare din situatii accesul la locuinta in vederea inchirierii mai este conditionat
de criteriul venitului mediu net lunar realizat in ultimile 12 luni, art.42 stipuland ca pot avea
calitatea de chiriasi doar familiile sau persoanele cu un venit mediu lunar realizat in ultimile
12 luni cu cel putin 20 % sub nivelul venitului net lunar pe membru de famile sau dupa caz
pe persoana.
Referitor la criteriile de acordare a locuintelor sociale legea prevede ca prin hotarari
ale consiliului local se constituie comisii de analiza care la stabilirea ordinii de prioritate vor
avea in vedere
62
:
- conditiile de locuit ale solicitantilor;
- numarul copiilor si al celorlalte persoane care gospodaresc impreuna cu
solicitantii;
- starea sanatatii solicitantilor sau a unor membrii ai familiilor acestora;
- venitul lunar al familiei;
- vechimea cererilor.
Alaturi de aceste norme, Consiliile locale prin comisiile de atribuire stabilesc alaturi
de criteriile mentionate mai sus si altele cum ar fi nivelul de studii ale persoanelor care
solicita o locuinta sociala.Un asemenea criteriu, plaseaza romii intr-o situatie de dezavantaj in
procesul de atribuire a locuintelor sociale, deoarece o foarte mica parte dintre romi au studii
medii si mai ales superioare)
In ceea ce priveste perioada contractului de inchirere pentru locuintele sociale legea
114 /1996 contine dispozitii exprese aratand ca acesta se incheie pe o perioada de 5 ani cu
posibilitatea prelungirii specificandu-se ca unitatea administrativteritoriala reprezentata de
primar nu va putea refuza prelungirea contractului decit daca locatarul nu indeplineste
conditiile legale.
In cazul locuintelor sociale, in plus fata de situatiile aratate anterior, contractul va
inceta :
- in cazul in care venitul lunar pe familie, realizat in 2 ani fiscali
consecutivi depaseste cu peste 20 % nivelul minim prevazut la art 42 din
legea 114/1996, iar titularul contractului de inchiriere nu a achitat valoarea
nominala a chiriei in termen de 90 de zile de la comunicare;
63

- prin dobandirea in deplina proprietate (prin cumparare, donatie,
succesiune) sau prin inchirierea unei alte locuinte din fondul locativ de stat
de catre chiriasul unei locuinte sociale.

6.5.6.5 Problema persoanelor care au detinut o locuinta proprietate si au instrainat-o dupa 1 ianuarie
1990 n cazul locuinelor sociale
In practica, este des intalnita situatia in care persoane ce au avut o locuinta proprietate
personala au instrainat-o (de cele mai multe ori prin vanzare) dupa data de 1 ianuarie 1990,
astfel incat, desi pot indeplini conditiile cerute de lege, acestia sunt exclusi in mod expres de
la dobandirea unei locuinte sociale prin efectul prevederilor art. 48 din legea 114/1996.
Asadar, legea nu distinge in functie de motivul pentru care a fost instrainta locuinta,
plasand in aceiasi situatie, atat persoane care au facut-o constransi de motive obiective si
neculpabile, cu persoane care au instrainat-o in vederea realizarii unor cheltuieli nechibzuite.
Astfel, situatia unei persoane care vandut locuinta pentru ca apoi sa poata plati un
tratament medical complicat si costisitor pentru sine sau pentru un membru de familie este

62
Vezi art. 43 din legea nr. 114/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.
63
Conform art 46, lit b din legea nr. 114/1996.
79
asimilata cu situatia unei persoane care a vandut locuinta si a cheltuit pretul in mod
nechibzuit, incat ambele persoane raman fara locuinta, dar motivele sunt diferite.
In alta ordine de idei, se poate considera nejustificata, situatia unei persoane singure
sau a sotilor posesori ai unei locuinte proprietate comuna, care au instrainat locuinta
proprietate personala cand aveau varsta de 25 de ani, iar apoi desi au o situatie materiala
foarte precara nu pot accesa o locuinta sociala tot restul vietii.
In prezent, in unele cazuri se poate evita aceasta restrictie legala prin faptul ca alt
membru al familiei aplica pentru locuinta sociala, membru care nu a detinut o locuinta in
proprietate (de exemplu, in cazul in care parintii au detinut o locuinta in proprietate si au
instrainat-o ulterior, copii majori ai acestora aplica pentru locuinta sociala, urmand ca parintii
sa locuiasca impreuna cu copii majori).
De lege ferenda, pot fi gandite posibile solutii prin care legea sa nuanteze. Astfel,
legea poate sa impuna anumite criterii, in functie de motivul instrainarii locuintei proprietate
personala tratand in mod diferintiat, persoanele care nu se afla in situatii similare.
De asemenea, poate fi impusa o limitare temporala a interdictiei, care sa opereze in
toate cazurile sau doar in anumite ipoteze (de exemplu, numai pentru persoanele care au
vandut locuinta din motive independente si in mod neculpabil).
O ultima solutie prevazuta o constituie o depunctare a persoanelor care au detinut o
locuinta si au intrainat-o ulterior, astfel incat sanctiunea sa fie una proportionala si nicidecum
exagerata, asa cum se poate considera in prezent.

6.5.6.6 Locuinele revendicate
Un caz special apare prin adoptarea OUG 40/1999, conform careia chiriasii din
imobilele revendicate beneficiaza de dreptul de reinnoire a contractului de inchiriere, pe
aceiasi perioada si pentru aceiasi suprafata locativa
64
. Astfel, potrivit art. 14 alin.l si 4 din
OUG 40/1999, "la expirarea termenului de inchiriere, chiriasul are dreptul la reinnoirea
contractului, pentru aceeasi perioada, daca partile nu modifica prin acord expres durata
inchirierii" si sunt permise mai multe reinnoiri succesive.
Prin urmare, chiriasul se bucura de plin drept si fara indeplinirea vreunei formalitati,
de dreptul la reinnoirea repetata a contractului de inchiriere, drept care confera chiriasului o
folosinta locativa, practic, viagera (dar netransmisibila prin mostenire), daca nu a intervenit o
cauza legala in prezenta careia proprietarul poate refuza reinnoirea contractului.
De subliniat faptul ca, dreptul chiriasului la reinnoirea contractului de inchiriere nu
opereaza si in cazul in care termenul contractual a fost prelungit prin lege dupa expirarea
aecstui termen (anume, pentru locuintele redobandite de fostii proprietari (mostenitorii lor)
sau care au devenit proprietate particulara prin privatizare) (art.2-7 din OUG nr.40/1999).
In acest caz, chiar daca locatorul nu doreste reinnoirea contractului, chiriasul poate
beneficia de reinnoire chiar peste vointa locatorului. Sunt unele situatii care constituie
exceptii de la aceasta regula si permit propritarului (locatorului) sa refuze reinnoirea
contractului de inchiriere daca:
- locuinta este necesara pentru a satisface nevoile sale de locuit, ale sotului,
parintilor ori copiilor oricaruia dintre acestia;
- locuinta urmeaza a fi vanduta, dar cu respectarea dreptului de preemptiune
al chiriasului;
- chiriasul nu a achitat chiria cel putin trei luni consecutiv;
- chiriasul a subinchiriat locuinta fara consimtamantul scris al proprietarului;

64
Prevederile OUG 40/1999 nu se aplica decat in cazul locuintelor revendicate.
80
- chiriasul a schimbat total sau partial destinatia ori structura interioar a
locuintei fr consimtmntul scris al proprietarului si fr aprobrile
legale;
- chiriasul a pricinuit nsemnate stricciuni locuintei, cldirii n care este
situat aceasta, instalatiilor sau bunurilor aferente acestora ori a nstrinat
fr drept prti din acestea;
- chiriasul are un comportament ce face imposibil convietuirea sau care
mpiedic folosirea normal a locuintei;
65


In primele doua cazuri (lit.a si b), proprietarul este obligat sa ii notifice chiriasului
refuzul de a reinnoi contractul de inchiriere cu cel putin un an inainte de expirarea termenului
contractual (art. 14 alin.3).
Pe de alta parte, in aceste doua cazuri de refuz, daca chiriasul (si membrii familiei) au
un venit mediu net lunar pe membru de familie sub nivelul salariului mediu net pe economic,
precum si in cazul celor care au dreptul la locuinte sociale potrivit Legii nr.114/1996 (venit
mediu net lunar pe familie, pentru care se acorda ajutor social potrivit legii, majorat cu 10 % -
art. 12), consiliile locale sunt obligate sa le puna la dispozitie cu prioritate (prioritate absoluta
fata de orice alta prioritate prevazuta de legislatia locativa) o locuinta corespunzatoare in
termen de 1 an de la data cererii chiriasului.
In cazul in care consiliul local nu a putut pune la dispozitia chiriasului o asemenea
locuinta in termenul de un an, termenul contractual se prelungeste pentru o perioada de cel
mult 6 luni, dupa care proprietarul poate cere mutarea chiriasului pe calea schimbului
obligatoriu in locuinta ce i se pune la dispozitie (art. 15 si art.23-25 din OUG nr.40/1999).
Dreptul proprietarului de a refuza reinnoirea contractului in cele doua cazuri analizate
(lit.a si b) este conditionat de punerea la dispozitia chiriasului a unei alte locuinte
corespunzatoare (de catre consiliul local sau proprietar) numai in cazul chiriasilor cu venituri
sub nivelul aratat.
Daca venitul pe familie depaseste acest nivel, refuzul de reinnoire a contractului este
neconditionat si deci, dupa 30 de zile de la expirarea termenului contractual (art.14 alin.5),
proprietarul poate cere evacuarea chiriasului. Acesta (ca si orice chirias care nu beneficiaza
de reinnoirea contractului pentru motivele aratate) are numai un drept prioritar la acordarea
inlesnirilor prevazute de L. nr.114/1996, in vederea dobandirii (cumpararii sau construirii)
unei locuinte (art. 16 din OUG nr.40/1999).
Inseamna ca, practic, termenul contractual se prelungeste nu cu 6 luni, ci pana la
asigurarea unei alte locuinte. Asadar, chiriasul nu se va muta din locuinta decat la asigurarea
unei alte locuinte, fie de catre consiliul local, fie de catre proprietar.
Pentru cazurile prevazute la lit.c si d, refuzul proprietarului de a reinnoi contractul
trebuie sa fie notificat chiriasului cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea termenului
contractual (art. 14 alin.3), dar nu este conditionat de punerea la dispozitia chiriasului a unei
alte locuinte, indiferent de venitul pe membru de familie (art. 15).
In toate cele 4 cazuri (lit.a, b, c si d), daca locatiunea nu s-a reinnoit in conditiile legii,
chiriasul este obligat sa paraseasca locuinta in termen de 30 de zile de la expirarea termenului
contractual (initial sau reinnoit) si, bineinteles, sa plateasca chiria si cheltuielile pentru
servicii si intretinere aferente perioadei cat a ocupat efectiv locuinta (art. 14 alin.5).
Incetarea contractului de inchiriere cu obligatia parasirii locuintei se produce, in toate
cazurile, numai daca proprietarul a notificat chiriasului refuzul de a reinnoi contractul prin
executorul judecatoresc, in notificare indicandu-se si motivul refuzului, iar daca drept motiv
se invoca nevoile locative ale persoanelor prevazute de lege (art. 14 alin.2 lit.a din OUG

65
Conform art. 14, al. 2 din OUG 40 / 1999 cu modficarile si completarile ulterioare.
81
nr.40/1999) notificarea trebuie sa indice numele, prenumele, cetatenia, domiciliul, precum si
legatura de rudenie sau afinitate ori calitatea de sot a persoanei indreptatite (art.22 alin.l si 2
din OUG nr.40/1999).
In lipsa notificarii sau daca notificarea este nula pentru ca nu indeplineste conditiile
aratate, ori pentru ca nu a fost comunicata cu cel putin un an, respectiv 60 de zile, inainte de
expirarea termenului contractual, se produce reinnoirea contractului de inchiriere (art.22
alin.3), incetarea lui putand interveni pentru cauzele prevazute de L.nr.114/19961 sau, dupa
expirarea termenului reinnoit, daca proprietarul poate justifica motive legale (art. 14 si urm.
din OUG nr.40/1999) pentru a refuza reinnoirea repetata a contractului de inchiriere.
Un caz special, este acela in care chiria a fost majorata, situatie in care contractul de
inchiriere nu poate fi reziliat decat daca se dovedeste ca chiriasul nu a platit chiria cu rea-
credinta.

6.5.6.7 Dreptul de preemptiune n cazul locuinelor revendicate
In cazul in care proprietarul notifica chiriasului, cu cel putin un an inainte de
expirarea termenului contractual, refuzul de a reinnoi contractul deoarece are intentia de a
vinde locuinta (motiv de refuz prevazut in art. 14 alin.2 lit.b), chiriasul are un drept
preferential de cumparare a locuintei la pret egal (drept de preemptiune - art. 18 alin.1 din
OUG nr.40/1999). El are acest drept si in cazul in care proprietarul vinde locuinta inainte de
expirarea perioadei de inchiriere (art.21 din OUG nr.40/1999) si deci problema refuzului de a
reinnoi contractul inca nu se pune. Cu alte cuvinte, chiriasul are drept de preemptiune in toate
cazurile in care proprietarul intentioneaza sa vanda locuinta inchiriata.
Daca dreptul de proprietate asupra locuintei se transmite pe alta cale (contract de
donatie, de intretinere etc., inclusiv mostenire legala sau testamentara), chiriasul nu are nici
un drept special la cumpararea locuintei.
In aceste cazuri, drepturile si obligatiile chiriasului - inclusiv dreptul la reinnoirea
contractului - din punct de vedere juridic nu sufera modificari, contractul de inchiriere fiind
opozabil noului proprietar (art. 1441 C.civ.) daca a fost incheiat in scris si inregistrat la
organul fiscal teritorial, cu exceptia cazului in care incetarea inchirierii din cauza transmiterii
proprietatii a fost prevazuta in contractul de inchiriere (art.21 din OUG nr.40/1999).

6.6 Recomandri i dezbateri
n ceea ce privete problema chiriailor fr contract, o solutie de viitor poate fi
modificarea legislatiei privind proba contractului de inchiriere
66
, pentru a extinde
protectia legala a chiriasilor la toti cei care au aceasta calitate in realitate, insa nu pot
beneficia de ea. O limita a acestei solutii o poate consitui faptul ca in acest sens, dupa
stabilirea in fata instantei de judecata aexistentei contractului de inchiriere, pot aparea, in
practica, majorari ale chiriei, ocazionate de necesitatea platirii de catre proprietar a taxelor
impuse pentru inchirierea locuintei. In plus, se pune problema daca o noua reglementare
privind dovada contractului de inchiriere se face in mod specific (numai pentru contractul de
inchiriere a locuintelor) sau va constiutui materie generala (pentru toate actele juridice), fapt
ce antreneaza efecte ample in domeniul dreptului civil.
n ceea ce privete problema accesului la locuinele sociale:
De lege ferenda, pot fi gandite posibile solutii prin care legea sa nuanteze tratamentul

66
Modificare poate viza valoarea obiectului actelor juridice in sensul majorarii de la 250 lei la o suma
rezonabila in contextul actual (vezi art. 1191, Cod civil).
82
aplicat persoanelor care au vndut o locuin. Astfel, legea poate sa impuna anumite criterii,
in functie de motivul instrainarii locuintei proprietate personala tratand in mod diferentiat,
persoanele care nu se afla in situatii similare.
De asemenea, poate fi impusa o limitare temporala a interdictiei, care sa opereze in
toate cazurile sau doar in anumite ipoteze ( de ex. numai pentru persoanele care au vandut
locuinta din motive independente si in mod neculpabil).
O ultima solutie prevazuta o constituie o depunctare a persoanelor care au detinut o
locuinta si au intrainat-o ulterior, astfel incat sanctiunea sa fie una proportionala si nicidecum
exagerata, asa cum se poate considera in prezent.

83
7 Observaii generale
7.1 Raportarea la drepturile omului
Lipsa actelor de stare civil, de identitate i a actelor locative afecteaz sistematic
exercitarea drepturilor ceteneti i sociale ale persoanelor, aa cum acestea au fost definite
att n conveniile internaionale ratificate de statul romn ct i de legislaia romneasc.
Tabelul 21. Implicaii asupra drepturilor individuale ale lipsei actelor de stare civil, identitate i
locative
Lipsa actelor de stare civil i
de identitate
Lipsa actelor locative
Raportare la conveniile privind
drepturile omului
- Dreptul la nume i
naionalitate
(Convenia asupra drepturilor
copilului, 1990, art. 7)
- Dreptul la securitate
social inclusiv
asigurri sociale;
dreptul la asisten
medical i educaie
(Convenia pentru drepturi
sociale i economice, 1976, art.
9, 12, 13)

Dreptul la locuin adecvat
(Convenia pentru drepturi
sociale i economice, 1976, art.
11)
- Nu exist un drept la
proprietate locuina
adecvat poate fi
nchiriat, dat n
folosin etc.
Consecine i riscuri pentru
persoan
Excluziune social:
- Acces la servicii sociale
- Acces la piaa muncii
- Dreptul la vot
Riscuri:
- Trafic de persoane
- Adopii ilegale
Dificulti n obinerea actelor
de identitate (remediate prin
noua legislaie din 2006)
Locuin nesigur, n condiii
improprii
Imposibilitatea ncheierii
contractelor cu furnizorii de
utiliti (electricitate, ap, gaz
etc)
Consecine i riscuri pentru
societate
Dezvoltarea crimei organizate:
- Trafic de persoane,
adopii ilegale
Realizarea incomplet a
drepturilor politice
Realizarea incomplet a
drepturilor sociale i economice
Dezvoltarea gheoturilor, a
vecintilor segregate
Realizarea incomplet a
drepturilor sociale i economice

Mai mult, soluionarea acestor probleme aduce uneori n discuie probleme legate de
nerespectarea drepturilor omului.
De exempu, unul dintre riscurile majore ale proiectelor de relocare a rezidenilor din
zone n care sntatea public este pus n pericol, sau din cldiri insalubre etc. este riscul
segregrii etnice. De exemplu, cartierele de locuine puse n funciune de autoritile publice
84
n localiti precum Piatra-Neam, Roman, Dorohoi au rspuns la probleme reale ale
locatarilor i ale autoritilor dar soluiile gsite se bazeaz pe principiul construirii de
colonii pentru locatari n mare majoritate romi, amplasate la marginea localitii.
n Romnia, Ordonana 137 / 2000 privind prevenirea i sancionarea tuturor formelor
de discriminare (modificat de Legea 48 / 2002 ) are dou prevederi referitoare explicit la
vecinti defavorizate, n Articolul 17 (vezi seciunea de mai jos). Din punct de vedere legal
este ns foarte dificil de dovedit c o anumit decizie administrativ este cauzat de
particularitile etnice sau de alte caracteristici ale persoanelor afectate. Scandalul public din
jurul proiectului din Piatra-Neam ilustreaz ambiguitatea i flexibilitatea discursului politic.
Aceast ambiguitate nu ine ns numai de discurs, ci de structura real a aciunilor. Dat
fiind distribuia inegal a srciei extreme ntre romni i romi, anumite msuri direcionate
ctre comuniti defavorizate (cum ar fi evacuarea locatarilor clandestini sau mutarea
locatarilor unui bloc devastat n alt cartier) vor avea un impact disproporionat asupra
romilor.
7.1.1 Colectarea datelor statistice referitoare la minoritile naionale
Toi actorii implicai n colectarea datelor statistice trebuie s respecte
confidenialitatea sau, dup caz, anonimitatea datelor.
Exist mai multe metode de culegere a datelor. De exemplu, sondajele statistice
bazate pe chestioare aplicate subiecilor dintr-un eantion reprezentativ; eantioanele sunt
construite pe baza informaiilor din listele electorale, informaiile de recensmnt cu privire
la distribuia minoritilor pe teritoriul rii, alte liste de subieci etc. Datele pot fi culese i de
la lideri locali, nvtori, preoi etc. Aceste persoane sunt n general contactate acas, i au
ntotdeauna dreptul s accepte sau s refuze interviul. De cele mai multe ori contactul direct,
la domiciliu, ntre operator i participantul la cercetare nseamn c operatorul cunoate
identitatea celui din urm (nume, adres, identitate etnic etc).
Confidenialitatea se refer la faptul c datele folosite pentru identificarea subiecilor
nu vor fi disponibile dect celor direct implicai n realizarea studiului. Anonimitatea este un
standard mai strict, care presupune c identitatea subiectului este necunoscut chiar i
cercettorilor, pe toat perioada realizrii studiului i ulterior. n general cercettorii folosesc
standardul confidenialitii, care permite de exemplu intervievarea repetat a acelorai
subieci fie pentru studii panel, sau studii pre-post, sau pur i simplu pentru controlul
culegerii datelor.
Alte principii generale n culegerea datelor se refer la:
- participarea voluntar a persoanelor la studiu;
- cerina consimmntului informat: potenialii participani trebuie s fie pe deplin
informai cu privire la metodele de culegere a datelor, scopul cercetrii, eventualele
riscuri presupuse de participare, precum i cu privire la alte probleme care i
intereseaz, pentru a-i putea da consimmntul n cunotin de cauz;
- evitarea riscurilor: cercettorii nu trebuie s pun participanii la studiu ntr-o poziie
n care pot suferi, fizic sau psihic, ca urmare a implicrii lor.
O problem important se refer la auto-identificarea sau hetero-identificarea etnic a
participanilor la o cercetare. Cercettorii nu au dreptul s atribuie subiecilor apartenena la
un grup etnic cu care acetia nu se identific. Prin urmare, hetero-identificarea poate fi
folosit numai la nivel de comunitate (nu la nivel de individ), pentru a gsi acele comuniti
n care locuitorii au o probabilitate mare de auto-identificare etnic cu o anumit categorie.
Problemele apar i datorit faptului c o persoan se poate identifica diferit de la caz la caz, n
funcie de riscurile sau mizele situaiei n care se afl; de exemplu, se presupune c o
proporie semnificativ a persoanelor care se auto-identific ca fiind romni n datele de
recensmnt se auto-identific cu grupul etnic al romilor n alte situaii de interaciune, mai
85
puin formale. Aceast posibil variaie a auto-identificrii unui individ nu nseamn ns c
cercettorul poate s i atribuie acestuia o identitate etnic diferit de cea pe care persoana a
ales-o n interaciunea cu el. La nivel general ns, datele statistice cu privire la distribuia
categoriilor etnice trebuie interpretate innd cont de tipul de interaciune n care a fost
solicitat auto-identificarea persoanelor, dat fiind c acesta influeneaz rezultatele finale.
n cazul persoanelor rome o alt problem se refer la terminologia folosit, dat fiind
c termenul igan are o conotaie peiorativ clar. Anumite grupuri etnice de romi se auto-
identific ns ca fiind igani, iar subiecii ne-romi pot fi mai familiarizai cu acest termen
dect cu cel de romi. Prin urmare, n anumite situaii este recomandabil folosirea
alternativ (variind de la o propoziie la alta etnonimul utilizat) sau simultan (varianta
rom / igan, de exemplu) a ambelor etnonime n exprimare. Utilizarea exclusiv a
etnonimului igan este controversat. Pentru a asigura validiatea datelor fr a afecta
demnitatea subiecilor, cercettorul trebuie s aleag o metod de folosire a etnonimelor
astfel nct s evite conotaiile negative i distorsionante ale etnonimului igan, fr ca
totui s afecteze familiaritatea conversaiei sau s impun asupra subiecilor etnonime cu
care acetia nu se identific.

7.2 Citirea i interpretarea datelor de sondaj
Anchetele sociologice prin sondaj sunt o surs valoroas de date cu privire la starea
social a populaei. n cazul problemei excluziunii formale i a lipsei actelor locative pentru
populaia de romi, se impun cteva precizri pentru a facilita interpretarea acestor date:
(1) O prim ntrebare se refer la metodologia de eantionare, care poate diferi ntre
dou cercetri, afectnd astfel comparabilitatea rezultatelor. De exemplu, unele cercetri pot
include i proporii ridicate de persoane care se declar de etnie romn n chestionar, dar
hetero-identificate de operatori sau de ali actori sociali ca romi. Cititorul trebuie s observe
dac eantionul include astfel de persoane hetero-identificate i dac ele au fost sau nu
incluse n analiza care se afl n spatele estimrilor numerice.
(2) O alt preocupare referitoare la eantionare se refer procedurile de gsire a
romilor. n cazul eantioanelor reprezentative pentru populaia (neinstituionalizat) a
Romniei, o procedur frecvent const n selecia aleatoare a subiecilor de pe listele
electorale. Dat fiind c nu exist nici un fel de liste publice pe care s fie nregistrate
persoanele n funcie de etnie, aceast procedur nu poate fi aplicat atunci cnd se dorete
construirea unui eantion al populaiei rome. Prin urmare, se aplic diferite metode de alegere
a localitilor, a zonelor i a indivizilor din aceste zone. Diferene substaniale n aceste
proceduri pot duce la diferene de structur a eantionului, afectnd de asemenea
comparabilitatea datelor. Dou tipuri de romi sunt susceptibile de a fi subreprezentate:
- pe de o parte, cei care triesc n zone izolate i considerate periculoase, precum
comunitile de pe gropile de gunoi datorit reticenei operatorilor de chestionar de a merge
acolo;
- pe de alt parte, romii care triesc rspndii printre ne-romi, deoarece identificarea
lor pentru a fi inclui n eantion este mult mai dificil dect cea a romilor care triesc n
comuniti compacte.
(3) O a treia ntrebare se refer la indicatorii folosii pentru a msura lipsa actelor de
identitate sau a celor de stare civil. n interpretarea datelor trebuie s fim ateni la situaiile
care sunt efectiv incluse n rspunsurile oferite de subieci. De exemplu, dup cum am
discutat mai sus, persoanele care nu au certificat de natere deoarece nu au fost niciodat
nregistrate se afl ntr-o situaie mult mai dificil din perspectiva soluionrii ei dect cele
86
care nu au certificat de natere deoarece l-au pierdut. Astfel, de exemplu, ntrebarea Avei
certificat de natere? nu difereniaz ntre cele dou categorii. n unele cazuri informaii
detaliate pot fi disponibile n baza de date, fr s fi fost ns analizate i prezentate n
raportul cercetrii.

7.3 Obstacole i resurse n procesul de punere n legalitate
7.3.1 Excluziunea social
Excluziunea social a multora dintre cetenii de etnie rom ngreuneaz substanial
procesul de punere n legalitate, datorit dezavantajelor cumulate ale solicitanilor. Acetia se
confrunt deseori simultan cu probleme precum:
- lipsa simultan a actelor prinilor i copiilor;
- un nivel sczut de educaie, echivalent deseori cu analfabetism funcional;
- srcie extrem i lipsa unor surse stabile de venit;
- locuire precar, cu un risc ridicat de pierdere sau deteriorare a documentelor;
- locuire fr forme legale;
- locuire n comuniti izolate, lipsite de ci de acces i mijloace de transport;
- lipsa nevoii percepute de acte de identitate, datorit slabei integrri n reeaua de
instituii sociale care solicit aceste acte precum serviciile medicale, colare, transferurile
sociale etc.
n aceste condiii, punerea n legalitate necesit consiliere i asisten din partea
instituiilor statului i a altor actori sociali implicai n acest proces, pentru a depi
dezavantajele cumulate.
Obstacolul cel mai frecvent ntlnit de ctre angajaii serviciilor publice comunitare
de evidena persoanelor, conform datelor de interviu, const n lipsa actelor locative.
Legislaia actual a facilitat abordarea acestei probleme n cazul cetenilor care au acte de
proprietate incomplete (chitan de mn etc) sau succesiuni nerealizate, dar problema
rmn nc deschis pentru cei care locuiesc cu chirie i fr forme legale, sau cei care
locuiesc abuziv sau n condiii precare persoane care nu pot obine dect cri provizorii de
identitate.

7.3.2 Resurse i obstacole instituionale
Problema punerii n legalitate a cetenilor fr acte de stare civil i de identitate a
fost asumat ca o prioritate de serviciile publice comunitare, judeene i locale, de eviden a
persoanelor prin Planurile de msuri din anii 2005 i 2006. Aceast prioritate a fost susinut
prin aciunile organizaiilor neguvernamentale active n problematica romilor, precum
Romani CRISS, Partida Romilor, Agenia de Dezvoltare Comunitar mpreun, precum i
alte organizaii de la nivel local.
n toat ara au loc aciuni cu camera mobil n comunitile dezavantajate, ceea ce
faciliteaz considerabil procesul de punere n legalitate. Aceste aciuni sunt iniiate n general
la solicitarea organizaiilor neguvernamentale, a liderilor locali sau a seciilor de poliie
locale, ca urmare a sesizrii existenei unui numr relativ ridicat de ceteni fr acte.
Un Protocol ncheiat ntre Ministerul Sntii i Ministerul Administraiei i
Internelor faciliteaz circuitul informaiilor n cazul pacienilor care nu au acte de identitate i
cod numeric personal, permind astfel att asigurarea asistenei medicale pentru acetia (mai
ales n cazul minorilor i a femeilor gravide) ct i punerea lor n legalitate.
87
Legislaia actual permite scutirea de taxe i amenzi contravenionale a solicitanilor
de acte de identitate cu situaie material precar, eliminnd astfel un obstacol considerabil n
procesul de punere n legalitate.
Experii romi din cadrul Primriilor i din Prefecturi, precum i grupurile mixte de
lucru la nivel judeean reprezint de asemenea o resurs instituional important n acest
proces.

Pe de alt parte, principalele obstacole instituionale evideniate de datele de interviu
se refer la:
- Lipsa fondurilor n bugetele locale pentru a suporta contravaloarea costurilor de
eliberare a crilor de identitate pentru cetenii lipsii de mijloace materiale;
- Refuzul unor direcii de eviden a populaiei de a elibera cri de identitate
provizorii, solicitnd actele complete;
- Mutarea responsabilitii de la o direcie la alta, mai ales n cadrul municipiului
Bucureti;
- Solicitarea deplasrii n localitatea cu ultimul domiciliu dovedit al prinilor, pentru
eliberarea primei cri de identitate a minorului, n cazul n care familia nu poate dovedi
adresa noului domiciliu iar prinii au nc vechiul domiciliu nscris n actele de identitate;
- Solicitarea deplasrii n localitatea cu domiciliul de natere, pentru eliberarea
certificatului de natere, n cazul n care responsabilitatea prelurii cazului respectiv revine
instanei judectoreti i Direciei de Evidena Persoanelor din acea localitate;
De asemenea, emiterea unei cri provizorii de identitate nu rezolv complet problema
punerii n legalitate, datorit discriminrii pe piaa forei de munc a posesorilor acestor
documente i a nevoii rennoirii frecvente a acestora. De asemenea, posesorul unui astfel de
document este privit cu suspiune de ctre autoritile statului din sfera serviciilor.



88
8 Referine
1. Berescu, Ctlin i Celac, Mariana (2006). Housing and Extreme Poverty. The Case
of Roma Communities. Bucureti: Ion Mincu University Press.
2. Burtea, Vasile (2002). Romii n sincronia i diacronia populaiilor de contact.
Bucureti: Lumina Lex
3. Dan, Adrian (2002). Situaia locuirii. n Zamfir, Ctlin i Preda, Marian (coord.)
Romii n Romnia. Bucureti: Editura Expert.
4. Duminic, Gelu (2006) (coord.). Accesul romilor la servicii sociale. Realiti i
tendine n anul 2005. Bucureti: Agenia de Dezvoltare Comunitar mpreun i
Fundaia pentru o Societate Deschis
5. Cace, Sorin i Vldescu, Cristian (2004). The Health Status of Rroma Population and
Their Access to Health Care Services. Bucharest: Expert.
6. Noica, Ruxandra i Niulescu, Dana (2004). Drepturile persoanei fr adpost n
Romnia. n Stnculescu, Manuela Sofia i Berevoiescu, Ionica, Srac lipit, caut alt
via!. Bucureti: Nemira.
7. Peu, Paraschiv, Velicu, Elena i Mardare, Viorel (2006). Starea civil mijloc de
identificare a persoanei fizice. Bucureti: Detectiv
8. Stnculescu, Manuela Sofia (2004). Dependena de prestaii sociale? n
Stnculescu, Manuela Sofia i Berevoiescu, Ionica, Srac lipit, caut alt via!.
Bucureti: Nemira.
9. Preda, Marian (2002). Caracteristici ale excluziunii sociale specifice pentru populaia
de romi din Romnia. n Zamfir, Ctlin i Preda, Marian (coord.) Romii n
Romnia. Bucureti: Editura Expert.
10. Romani CRISS Centrul Romilor pentru Intervenii Sociale i Studii (2005).
Metodologia de lucru cu persoanele care nu dein acte de identitate.
11. Romani CRISS Centrul Romilor pentru Intervenii Sociale i Studii (2006). Raport
de activitate privind stadiul implementrii proiectului Cetenii romi fr identitate.
Acces egal la resurse.
12. Rughini, Cosima (2007). Excluziunea formal a cetenilor de etnie rom. n Gabriel
Bdescu etl.al., Barometrul Incluziunii Romilor. Bucureti: Fundaia pentru o
Societate Deschis.
13. Rughini, Cosima (2004). Cunoatere incomod. Intervenii sociale n comuniti
defavorizate n Romnia anilor 2000. Bucureti: Printech.
14. Srbu, Dana, Srbu, Adrian (2005). Probleme etice i juridice n identificarea medico-
legal n catastrofe. n Romanian Journal of Legal Medicine, vol. 13: 4, pp. 359-363.
15. Mois, Florin i Bican, Eugen. Evaluarea rezultatelor obinute la finalul perioadei de
implementare a proiectelor selectate spre finanare. Analiz a proiectelor din
programul Fondul de mbuntire a situaiei romilor. Centrul de Resurse pentru
Comuniti de Romi.
16. Mois, Florin. An analysis of the projects implemented within the Fund for
Improvement of the Situation of Roma. Centrul de Resurse pentru Comuniti de
Romi.
17. *** Naiunile Unite (1976). Convenia internaional privind drepturile economice,
sociale i culturale.
18. *** Naiunile Unite (1990). Convenia asupra drepturilor copilului.
19. *** Naiunile Unite (1948). Declaraia universal a drepturilor omului.
89
9 Anexe
9.1 Anexa 1 Prevederi legislative
9.1.1 Prevederi ale Legii 95 / 2006 privind reforma n domeniul sntii.

Legea 95 /2006 privind reforma n domeniul sntii, prevede n Titlul 8, Capitolul II
Asiguraii, art. Art. 213. - (1) Urmtoarele categorii de persoane beneficiaz de
asigurare, fr plata contribuiei:
a) toi copiii pn la vrsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pn la vrsta de 26 de ani,
dac sunt elevi, inclusiv absolvenii de liceu, pn la nceperea anului universitar, dar
nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studeni i dac nu realizeaz venituri din munc;
b) tinerii cu vrsta de pn la 26 de ani, inclusiv cei care prsesc sistemul de
protecie a copilului i nu realizeaz venituri din munc sau nu sunt beneficiari de ajutor
social acordat n temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu
modificrile i completrile ulterioare; soul, soia i prinii fr venituri proprii, aflai
n ntreinerea unei persoane asigurate;
c) persoanele ale cror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr.118/1990 privind
acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura
instaurat cu ncepere de la 6 martie 1945, precum i celor deportate n strintate ori
constituite n prizonieri, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, prin
Ordonana Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate de ctre regimurile instaurate n Romnia cu ncepere de la 6 septembrie
1940 pn la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobat cu modificri i completri prin
Legea nr. 189/2000, cu modificrile i completrile ulterioare, prin Legea nr. 44/1994
privind veteranii de rzboi, precum i unele drepturi ale invalizilor i vduvelor de
rzboi, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, prin Legea nr. 309/2002
privind recunoaterea i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul
militar n cadrul Direciei Generale a Serviciului Muncii n perioada 1950-1961, cu
modificrile i completrile ulterioare, precum i persoanele prevzute la art. 3 alin. (1)
lit. b) din Legea recunotinei fa de eroii martiri i lupttorii care au contribuit la
victoria Revoluiei romne din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificrile i
completrile ulterioare, dac nu realizeaz alte venituri dect cele provenite din
drepturile bneti acordate de aceste legi, precum i cele provenite din pensii;
d) persoanele cu handicap care nu realizeaz venituri din munc, pensie sau alte
surse, cu excepia celor obinute n baza Ordonanei de urgen a Guvernului
nr.102/1999 privind protecia special i ncadrarea n munc a persoanelor cu
handicap, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 519/2002, cu modificrile
i completrile ulterioare;
e) bolnavii cu afeciuni incluse n programele naionale de sntate stabilite de
Ministerul Sntii Publice, pn la vindecarea respectivei afeciuni, dac nu
realizeaz venituri din munc, pensie sau din alte resurse;
f) femeile nsrcinate i luzele, dac nu au nici un venit sau au venituri sub salariul
de baz minim brut pe ar.

90
(2) Sunt asigurate persoanele aflate n una dintre urmtoarele situaii, pe durata
acesteia, cu plata contribuiei din alte surse, n condiiile prezentei legi:
a) satisfac serviciul militar n termen;
b) se afl n concediu pentru incapacitate temporar de munc, acordat n urma unui
accident de munc sau a unei boli profesionale;
c) se afl n concediu pentru creterea copilului pn la mplinirea vrstei de 2 ani i
n cazul copilului cu handicap, pn la mplinirea de ctre copil a vrstei de 3 ani;
d) execut o pedeaps privativ de libertate sau se afl n arest preventiv;
e) persoanele care beneficiaz de indemnizaie de omaj;
f) sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane i se afl n
timpul procedurilor necesare stabilirii identitii;
g) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit
Legii nr. 416/2001, cu modificrile i completrile ulterioare;
h) pensionarii, pentru veniturile din pensii pn la limita supus impozitului pe venit;
i) persoanele care se afl n executarea msurilor prevzute la art. 105, 113, 114 din
Codul penal; persoanele care se afl n perioada de amnare sau ntrerupere a
executrii pedepsei privative de libertate, dac nu au venituri.

(3) Persoanele care au calitatea de asigurat fr plata contribuiei vor primi un
document justificativ special, carnet sau adeverin de asigurat fr plata contribuiei
eliberat de casa de asigurri de sntate, care atest aceast calitate n urma
prezentrii la casa de asigurri a documentelor care dovedesc c se ncadreaz n
prevederile alin. (1) sau alin. (2).

9.1.2 Prevederi din Contractul cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale
in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007, aprobat
prin HG 1842 / 2006
ART. 7
(1) Furnizorii au obligatia de a pune la dispozitie organelor de control ale caselor de
asigurari de sanatate actele de evidenta financiar-contabila a serviciilor furnizate si
documentele justificative privind sumele decontate din Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate.
ART. 14
In relatiile contractuale cu casele de asigurari de sanatate, furnizorii de servicii
medicale au urmatoarele obligatii:
d) sa factureze lunar, in vederea decontarii de catre casele de asigurari de sanatate,
activitatea realizata conform contractului de furnizare de servicii medicale; factura va fi
insotita de desfasuratoarele/documentele justificative privind activitatile realizate (...)
e) sa raporteze caselor de asigurari de sanatate si autoritatilor de sanatate publica
datele necesare pentru urmarirea desfasurarii activitatii in asistenta medicala, potrivit
formularelor de raportare stabilite conform reglementarilor legale in vigoare.
n) sa nu refuze acordarea asistentei medicale in caz de urgenta medico-chirurgicala,
ori de cate ori se solicita;
o) sa acorde servicii medicale asiguratilor fara nici o discriminare, folosind formele
cele mai eficiente de tratament;
p) sa acorde cu prioritate asistenta medicala femeii gravide;
s) sa solicite documentele care atesta calitatea de asigurat, in conditiile prevazute in
norme.
u) sa raporteze lunar in format electronic casei de asigurari de sanatate, la nivelul
careia functioneaza "sistemul informatic unic integrat", investigatiile medicale
paraclinice recomandate in regim ambulatoriu si denumirile comune internationale din
lista medicamentelor cu si fara contributie personala prescrise in tratamentul
ambulatoriu, pe CNP.
91

9.1.3 Protectia impotriva discriminarii
In plan intern, se asigura protectie legala impotriva discriminarii manifestate in domeniul
locuirii. Astfel, cu prvire la Libertatea de circulaie, dreptul la libera alegere a domiciliului i
accesul n locurile publice, Ordonanta de Guvern 137/2000 cu modificarile si completarile
ulterioare, prevede urmatoarele:
Art. 16. - (1) Constituie contravenie, conform prezentei ordonane, orice aciuni
constnd n ameninri, constrngeri, folosirea forei sau orice alte mijloace de
asimilare, strmutare sau colonizare de persoane, n scopul modificrii compoziiei
etnice, rasiale sau sociale a unei zone a rii sau a unei localiti.
(2) Constituie contravenie, conform prezentei ordonane, orice comportament constnd
n determinarea prsirii domiciliului, n deportare sau n ngreunarea condiiilor de
via i de trai cu scopul de a se ajunge la renunarea la domiciliul tradiional al unei
persoane sau al unui grup de persoane aparinnd unei anumite rase, naionaliti, etnii
sau religii, respectiv al unei comuniti, fr acordul acestora. Constituie o nclcare a
prevederilor prezentei ordonane att obligarea unui grup de persoane aflate n
minoritate de a prsi localitatea, aria sau zonele n care locuiete, ct i obligarea unui
grup de persoane aparinnd majoritii de a se stabili n localiti, arii sau zone locuite
de o populaie aparinnd minoritilor naionale.

Art. 17. - (1) Constituie contravenie, conform prezentei ordonane, orice comportament
care are ca scop mutarea sau alungarea unei persoane sau unui grup de persoane dintr-
un cartier sau dintr-un imobil din cauza apartenenei acestuia la o anumit ras,
naionalitate, etnie, religie, categorie social sau la o categorie defavorizat, respectiv
din cauza convingerilor, vrstei, sexului sau orientrii sexuale a persoanelor n cauz.
(2) Prevederea alin. (1) nu poate fi interpretat n sensul restrngerii dreptului
autoritilor de punere n aplicare a planurilor de sistematizare i amenajare a
teritoriului, att timp ct mutarea se face n condiiile legii, iar msura luat nu este
determinat de apartenena persoanei sau a grupului de persoane n cauz la o anumit
ras, naionalitate, etnie, religie, categorie social sau la o categorie defavorizat,
respectiv din cauza convingerilor, vrstei, sexului sau orientrii sexuale a acestora.

Art. 18. - Constituie contravenie, conform prezentei ordonane, interzicerea accesului
unei persoane sau al unui grup de persoane n locurile publice din cauza apartenenei
acestora la o anumit ras, naionalitate, etnie, religie, categorie social sau la oricare
alt categorie defavorizat, respectiv din cauza convingerilor, vrstei, sexului sau
orientrii sexuale a persoanelor n cauz.

9.2 Anexa 2 Aspecte teoretice privind dreptul la proprietate i alte noiuni
Calitatea de subiect de drept presupune capacitatea civila. Aceasta este formata din:
- capacitatea de folosinta
- capacitatea de exercitare
Capacitatea de folosinta este aptitudinea generala a persoanelor de a dobindi
drepturi si de a-si asuma obligatii. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice se deosebeste
de cea a persoanei fizice prin aceea ca aceasta nu este generala si egala, ci este specifica
fiecareia dintre acestea. O persoana juridica are doar drepturi si obligatii izvorind din scopul
pentru care a fost infiintata, existind asadar principiul specialitatii capacitatii de folosinta a
persoanelor juridice.
92
Persoana fizica dobandeste aceasta capacitate de la nastere, ca regula, insa si din
momentul conceptiei copilului, ca exceptie, cu conditia insa de a se naste viu (de interes
major in cazul in care si acesta vine la mostenire).
Pentru persoana fizica, capacitatea de folosinta la moartea ei (sau la declararea
judecatoreasca a mortii).
Capacitatea de exercitiu presupune aptitudinea unei persoane de a-si exercita
drepturile si de a-si asuma obligatii savirsind acte juridice.
Persoana fizica dobindeste capacitea de exercitari depline la virsta de 18 ani. Pina la
14 ani este complet lipsita de capacitate de exercitiu. Asadar, minorul care a implinit virsta
de 14 ani are o capacitate de exercitiu restrinsa, in virtutea careia el isi exercita drepturile si
isi executa tot astfel obligatiile, dar in genere, numai cu incuviintarea prealabila a parintilor
sau a tutorelui. Minorul care a implinit virsta de 14 ani poate face singur, fara incuviintarea
prealabila a parintilor sau a tutorelui, actele de conservare, precum si alte acte de administrare
a patrimoniului (cum ar fi contracte privitoare la reparatiile de intretinere a bunurilor sale,
contracte de asiguare a acestora), dar acestea din urma numai in masura in care nu-i
pricinuiesc o leziune.
In determinarea limitelor capacitatii minorului trebuie sa se tina seama si de faptul ca
minorul se poate obliga prin fapta sa ilicita savirsita cu discernamint. Astfel, daca minorul a
savirsit manopere dolosive pentru a fi crezut major de catre cel cu care incheie contractul el
comite o fapta ilicita ce il obliga la reparatie. Or, pentru partea indusa in eroare, cea mai
adecvata reparatie a prejudiciului nu ar rezulta din desfiintarea contractului, ci tocmai din
mentinerea lui, ca si cum ar fi fost incheiat de o persoana capabila (art. 1162 c.civ.).
Majorii sint lipsiti de capacitatea de exercitiu in situatia in care sint pusi sub
interdictie de catre instanta de judecata. Capacitatea de exercitiu inceteaza la moartea
persoanei sau in momentul punerii sub interdictie.
In concluzie, persoanele fizice pot fi:
1. persoane deplin capabile;
2. persoane cu capacitate de exercitiu restrinsa;
3. persoane lipsite de capacitate de exercitiu.
Capacitatea de exercitiu deplina constituie regula. Persoanele care au capacitate
deplina de exercitiu pot sa-si asume obligatii, sa beneficieze de drepturile lor subiective si sa
incheie acte juridice fara reprezentant si fara incuviintare legala, bineinteles in afara cazurilor
prohibite de lege. Dobandeste capacitate de exercitiu deplina :
- persoana care devine majora (18 ani) sau
- minorul care se casatoreste. Referitor la acest caz, Codul Familiei prevede ca
barbatul sa aiba 18 ani, iar femeia 16 ani (ori 15 ani pentru motive temeinice si numai cu aviz
dat de medic si de primarie).
Nu au capacitate de exercitiu ( cu alte cuvinte, aceasta capacitate de exercitiu lipseste
cu desavarsire in cazul a doua categorii de persoane) :
- minorul care nu a implinit varsta de 14 ani si
- persoana aflata sub interdictie
In materie testamentara, minorul este lipsit de capacitate de exercitiu pana la varsta de
16 ani.
Actele care se incheie cu minorii care nu au implinit 14 ani sunt anulate pentru
incapacitate, chiar daca nu exista leziune.
Daca minorii sau interzisii sunt acceptati in aceasta calitate, in actiunea in resciziune
(anulare), acestia nu restituie ceea ce au primit in urma acestor angajamente, decat daca se
probeaza ca au profitat de ceea ce li s-a dat.
Potrivit legii, pentru persoanele care nu au capacitate de exercitiu deplina, actele
juridice se fac prin reprezentant legal.
93
Reprezentarea este procedeul juridic prin care o persoana, numita reprezentant,
incheie un act juridic in numele si pe seama altei persoane, numita reprezentat, astfel incat
efectele acelui act incheiat se produc direct in persoana celui reprezentat.
In ceea ce priveste reprezentarea legala a unei persoane lipsite de capacitate de
exercitiu, aceasta este asigurata de parinti sau tutori, in cazul minorilor care nu au implinit
varsta de 14 ani, si prin tutori in cazul interzisilor judecatoresti.
Capacitatea de exercitiu restransa
In acest caz, minorul poate incheia acte juridice, dar acestea se incheie numai cu
incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal (parinti, tutori). Sunt situatii in care, pentru
incheierea anumitor acte juridice civile, se solicita, pe langa acordul ocrotitorului legal, si cel
al autoritatii tutelare.
Minorului cu capacitate de exercitiu restransa i se interzice sa incheie urmatoarele
categorii de acte juridice : donatii, ipoteca, gaj.

Dupa cum pot fi mutate dintr-un loc in altul, fara a li se altera substanta, exista bunuri
mobile si bunuri imobile.
1. bunuri imobile prin natura lor: sint fixate de sol, indiferent daca incorporarea
are un caracter definitiv sau provizoriu;
2. bunuri imobile prin destinatie: sint bunuri mobile prin natura lor, dar
considerate ca imobile, datorita faptului ca sint legate de un bun imobil, al
carui accesoriu il constituie.
- Conditii pentru ca un bun mobil sa devina imobil prin destinatie:
ambele bunuri sa apartina aceluiasi proprietar;
intre cele 2 bunuri sa existe un raport obiectiv de
destinatie, prin afectarea bunului mobil la exploatarea sau serviciul
bunului imobil.
3. bunurile imobile prin dreptul la care se refera: drepturile care poarta asupra
unor lucruri imobile, actiunile in justitie referitoare la bunuri imobile.

In sensul prezentei lucrari, prezinta interes in mod special regimul juridic al bunurilor
imobile. Cu titlu de exemplu, subliniem unele diferente intre regimul aplicabil bunurilor
mobile respectiv imobile:
instrainarea bunurilor imobile este supusa publicitatii imobiliare, pe cind cea a
bunurilor mobile se realizeaza prin simpla lor transmitere.
Posesia in materie imobiliara poate duce la dobindirea dreptului de proprietate asupra
bunului altuia, prin trecerea timpului. In materie de mobile, posesia prezuma proprietatea.

Cu privire la instanta competenta:
- imobile: instanta de la locul situarii bunului;
- mobile: instanta domiciliului piritului.

Contractele reprezina conventia dintre 2 sau mai multe persoane in scopul de a
produce efecte juridice. Incheierea contractelor este guvernata de principiul libertatii
contractuale, deoarece orice contract este creatia unei vointe umane. O parte este obligata
prin contract numai pentru ca si-a exprimat dorinta in acest sens si numai in limitele in care a
convenit.

Principiul libertatii contractuale se exprima si prin aceea ca o persoana poate incheia
orice fel de contract, poate sa determine prin vointa sa clauzele contractuale si efectele pe
care contractul urmeaza sa le produca.
94
Sub aspectul formei incheierii contractului, libertatea contractuala se exprima prin
ceea ce se numeste consensualism; contractul se incheie prin simplul acord de vointa al
partilor. O clasificare care prezinta interes practic, este clasificarea dupa modul de formare:

1. Contracte consensuale, pentru a caror formare este suficient simplul acord de
vointa al partilor, fara sa mai fie nevoie de vreo formalitate sau vreo forma
speciala de manifestare a vointei partilor. Aceste contracte formeaza regula,
contr. solemne si reale intilnidu-se in mod exceptional;
2. Contractele solemne, pentru a carui validitate, pe linga acordul de vointa, mai
este necesara indeplinirea unor formalitati impuse de lege;
- sint incheiate in fata unui functionar public, abilitat prin lege sa
intocmeasca actele;
- in lipsa formei solemne a contractului (care este un element constitutiv
al sau) acesta este lovit de nulitate absoluta; (Ex.: donatiunea,
contractul de ipoteca, actele de instrainare a unor imobile);

3. Contractele reale, pentru a carui formare se considera ca, pe linga acordul de
vointa, mai este necesara si remiterea unui lucu (res) de catre una dintre parti
catre cealalta; acestea sint in fond contracte consensuale, deoarece incheierea
lor nu este supusa de lege unor forme speciale, dar obligatiile specifice lor nu
iau nastere decit in momentul remiterii lucrului; Numai din acel moment
contractul respectiv poate purta denumirea sa, inainte de acest moment fiind
doar o promisiune de a contracta.

95
9.2.1 Conditiile de validitate ale contractului
Contractul, fiind un act juridic bilateral, ce se formeaza prin acordul de vointa al
partilor, implica existenta a cel putin doua parti care sa-si exprime consimtamintul valabil cu
privire la obictul si scopul contractului.Prin aceasta se invedereaza ca elementele esentiale
pentru validitatea contractului sint:
capacitatea;
67
consimtaminul;
68
obiectul
69
;
cauza
70
.

9.2.2 Incheierea contractului prin reprezentant
Reprezentarea poate fi:
- legala (ex.: tutorele pentru minorul aflat sub tutela sa);
- conventionala (in virtutea unui contract de mandat).
Contractul incheiat prin reprezentant in limitele puterii ce i-au fost conferite se
considera ca a fost incheiat de catre cel reprezentat si produce efecte intre acesta si cealalta
parte contractanta. Reprezentantul se afla in raporturi juridice cu reprezentatul, fata de care
raspunde de executarea contractului de mandat (imputernicire). Daca reprezentantul
actioneaza peste limitele mandatului sau se considera ca actioneaza in nume propriu.
Dupa aceste notiuni privind dreptul de proprietate si avand in vedere si definitia data
de Codul civil roman:,,Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de
un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege. (art.480 Cod civil),
dar exista o definitie mult mai completa care sa corespunda normelor juridice este
urmatoarea:
Dreptul de proprietate este acel drept real care confera titularului dreptul de a
intrebuinta lucrul potrivit naturii ori destinatiei sal, de a-l folosi si de a dipsune de el, in mod
exclusive si perpetuu, in cadrul si cu respectarea dispozitiilor legale.
Dreptul de accesiune este un drept real ce se naste in legatura cu dreptul de
proprietate, avand temeiul legal in dispozitiile codului civil, art.482, care prevede ca:
Proprietatea unui lucru mobil sau imobil, da dreptul asupra a tot ceea ce produce lucrul si
asupra a tot ce se uneste ca accesoriu cu lucrul in mod natural sau artificial
2
.
Accesiunea este acel mod de dobandire a proprietatii conform caruia tot ce se uneste
cu un lucru sau se incorporeaza intr-un lucru devine proprietatea aceluia, caruia ii apartine
lucrul la care s-a facut unirea sau incorporatiunea.
Legea reglementeaza accesiunea in art. 488 516 C.civ.

67
Vezi supra.
68
Intr-un prim sens, consimtamintul inseamna acordul de vointa a partilor unui contract, acord de vointe care
constituie insusi contractul si da nastere, ca atare, obligatiilor respective. Intr-un alt sens, mai restrins, prin
consimtamint se intelege vointa uneia dintre parti, prin care se manifesta acceptarea propunerii de a contracta a
celeilalte parti. In acest sens se exprima art. 948 c.civ., cind, printre conditiile esentiale pentru validitatea unui
contract, arata si consimtamintul valabil al partii ce se obliga.
69
Orice contract are ca obiect crearea de obligatii, al caror obiect este intotdeauna o prestatie (de a da, de a face,
de a nu face); prestatia, la rindul ei, are drept obiect fie transmiterea unui derpt, fie un fapt al debitorului (fapt
pozitiv sau o abstentiune).
Cind legea se refera la obiect ca o conditie de validitate a contractului (art. 962-965 c.civ.), ea cuprinde in
reglementarea sa, deopotriva, obiectul contractului, obiectul obligatiei si obiectul prestatiei.
70
Printre elementele esentiale pentru validitatea contractului, legea prevede si o "cauza licita" (art. 948 c.civ.)
adaugand ca "obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita nu poate avea nici un efect".

96
Nu va opera accesiunea in cazul in care bunul ce se uneste sau incorporeaza in cel
principal apartine domeniului public.
Accesiunea este imobiliara si mobiliara, iar accesiunea imobiliara este la randu-i de
doua feluri : naturala si artificiala.
Din reglementarea legala a accesiunii concluzionam ca pamantul este considerat
lucrul principal, iar tot ce se incorporeaza in acesta are caracter accesoriu.
Accesiunea imobiliara naturala se refera la pamant si la animale si se produce ca
urmare a unui fenomen natural, fara interventia omului.
Accesiunea imobiliara artificiala sau industriala presupune interventia omului si, spre
deosebire de cea naturala, ea implica si plata unor despagubiri catre cel in detrimentul caruia
opreaza, potrivit principiului ca nimeni nu se poate imbogati in dauna altei persoane.

Sunt situatii numeroase in privinta dreptului de proprietate, cum ar fi:
1. cand sporirea suprafetei terenului a avut loc pe cale naturala, prin
aluvionare, suprafata respectiva devine proprietatea celui care este si
proprietatea la care s-a alipit suprafata rezultata din depunerea aluviuni;
2. plantatiile si constructiile facute pe terenurile altuia revin proprietarului,
care va avea obligatia sa restituie contra valoarea lor, celui care le-a facut fiind
de buna credinta sau sa ceara inlaturarea lor si sa i se plateasca despagubirile
de la cel ce le-a facut cu rea credinta;
3. atribuirea lucrului mobil rezultat din combinarea a doua substante,
proprietarului lucrului cu valoarea mai mare (un aliaj din argint) si,
bineinteles, cu despagubirea corespunzatoare a proprietarului lucrului cu
valoare mai mica (in exemplu dat, proprietarul argintului) este asa numita
confuziune
4. atribuirea lucrului mobil rezultat din prelucrarea unui material
apartinand altei persoane, aceluia care are contributia mai insemnata la
bunul respectiv, de exemplu, statuia obtinuta dint-un bloc de marmura, va
reveni sculptorului, spre deosebire de situatia in care se confectioneaza o
haina, aceasta va reveni proprietarului stofei si nu confectionerului este
specificatiune.

Avand in vedere specificul lucrarii, anume de a propune solutii in vederea legalizarii
comunitatilor de romi sub aspectul actelor de proprietate, inchiriere, identitate si stare civila,
prezinta relevanta, in special situatia constructiilor facute pe terenurile altuia, intrucat se
intalnieste des in practica si are legatura directa cu scopul lucrarii, spre deosebire de
accesiunea in cazul bunurilor mobile.

Terenul este considerat lucrul principal, iar tot ce se incorporeaza in acesta are
caracter accesoriu.
a) Constructiile, plantatiile sau alte lucrari facute de proprietar pe terenul sau cu
materialele altuia este primul caz si el este prevazut in dispozitiile art.493 C.civ.; In aceasta
situatie, proprietarul terenului devine si proprietar al constructiei, insa el va trebui sa-l
despagubeasca pe proprietarul materialelor cu contravaloarea acestora. Proprietarul
materialelor va mai putea solicita, eventual, daune-interese, insa nu va putea pretinde sa
ridice materialele incorporate in constructie.
b) Constructiile, plantatiile sau alte lucrari facute de o persoana cu materialele sale
pe terenul proprietatea altcuiva este cel de-al doilea caz de accesiune imobiliara artificiala
si este reglementat de art 494 C.civ. In aceasta ipoteza, proprietarul terenului are dreptul de a
tine lucrarile pentru el sau de a indatora pe constructor sa le ridice. In ceea ce-l priveste pe
97
proprietarul materialelor, drepturile lui vor fi diferite dupa cum a fost un constructor de buna-
credinta sau un constructor de rea credinta :
1. Daca constructorul a fost de rea-credinta, in sensul ca el a stiut ca terenul pe care
construieste apartine altei persoane, atunci proprietarul terenului are, la alegerea sa, una din
urmatoarele posibilitati :
- sa pastreze constructia, plantatia sau lucrarea, devenind proprietar prin accesiune,
despagubindu-l pe constructor cu pretul muncii si valoarea materialelor ori
- sa-l oblige pe constructor sa-si ridice lucrarile facute pe cheltuiala sa, cu obligarea
acestuia si la plata de daune-interese, pentru prejudiciile sau vatamarile ce le-ar putea suferi.

2. Daca constructorul a fost de buna-credinta, in sensul ca acesta a construit pe un
teren pe care il credea al sau, dar, in realitate, acest teren apartinea altcuiva, atunci
proprietarul terenului nu va putea cere ridicarea plantatiei, cladirii sau lucrarii.
Proprietarul terenului devine si proprietar al lucrarii si va trebui sa-l despagubeasca
pe constructor. El va putea alege intre solutia de a plati constructorului :
- fie contravaloarea materialelor si pretul muncii,
- fie o suma egala cu cresterea valorii fondului (sporul de valoare).
Dreptul de proprietate publica este acel drept de proprietate care apartine statului sau
unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, potrivit legii sau naturii lor, sunt de
uz sau de interes public, facand parte deci din domeniul public al statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale
71
.

Bunurile domeniale
72
se impart in doua categorii si anume:
- bunuri apartinand domeniului public;
- bunuri care apartin domeniului privat.
Domeniul public cuprinde bunurile care, prin natura lor ori prin destinatia lor, sunt
declarate prin lege ca apartin domeniului public(art.135, pct. 4 si 5 din Constitutie).
Domeniul public poate fi de interes national ori local.
Domeniul privat al statului cuprinde bunurile ce alcatuiesc patrimoniul privat al
statului si unitatilor administrativ-teritoriale (comuna, orasul, municipiul, judetul)
73
.
Bunurile din proprietate publica nu pot dobandite pe calea uzucapiunii, oricat de
lunga ar fi uzucapiunea, in cazul bunurilor imobile, iar bunurile mobile nu pot fi dobandite
prin posesia de buna credinta.
74

Dreptul de proprietate privata este acel drept patrimonial real care confera titularului
dreptului exercitarea asupra lucrurilor a posesiei, folosintei si a dispozitiei, in mod exclusiv,
absolut si perpetuu, prin putere proprie si in interes propriu, in limitele impuse de lege.
Proprietatea privata apartine particularilor si beneficiaza de un regim juridic de vocatie egal
cu proprietatea publica.

71
Vezi art. 1 si 3 din legea 213/1998 privind proprietatea publica si regimul sau juridic.
72
Bunurile apartinand statului, respectiv unitatilor administrativ-teritoriale, poarta denumirea de bunuri
domeniale.
73
Legea nr. 213/1998 in art.4 statueaza Domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale este
alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri
statul sau unitatile administrativ-teritoriale au dreptul de proprietate privata.
74
Conform dispozitiilor art. 1844 Cod civil: Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor
proprie sau printr-o declaratie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci sunt scoase afara din comert.

98
Dezmembramintele dreptului de proprietate reprezinta drepturile reale rezultate
din separarea atributelor componente ale dreptului de proprietate. Acestea sunt:
- Dreptul de uzufruct
- Dreptul de uz si dreptul de habitatie
- Dreptul de servitute
75

- Dreptul real de folosinta
- Dreptul de superficie

Dreptul de folosinta
Acest drept este prevazut de art. 18 alin3 din Legea fondului funciar nr.18/1991
republicata, conform careia "se pot atribui, la cerere, in folosinta agricola, serviciile publice
comunale, in perioada cat lucreaza in localitate, daca nu au teren in acea localitate, ei sau
membrii familiei sale".
Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri apartine comunei, orasului sau
municipiului, dupa caz.

Dreptul de superficie
Dreptul de superficie reprezinta dreptul de proprietate pe care il are o persoana
denumita superficiar, asupra constructiilor, plantatiilor, sau lucrarilor ce se afla pe suprafata
unui teren ce apartine altui proprietar.
Spre deosebire de dreptul de proprietate, dreptul de superficie prezinta urmatoarele
particularitati:
a) dreptul de proprietate poate avea ca obiect bunuri de orice natura, pe cand dreptul
de superficie poate avea ca obiect numai constructii si plantatii;
b) dreptul de proprietate confera titularului posesiunea, folosinta si dispozitia asupra
bunului ce formeaza obiectul dreptului, pe cand dreptul de superficie, pe langa aceste
prerogative, mai confera titularului sau si dreptul de folosinta privitor la terenul pe care se
afla constructiilor si plantatiile.
Modurile de obtinere a dreptului de superficie sunt:
1. pe cale conventionala:
- prin conventia dintre proprietarul unui teren, care permite
superficiarului sa ridice o constructie, sau sa faca o plantatie pe terenul
sau;
- prin intermediul unui contract cand transmisiunea dreptului de
superficie de la vechiul titular la noul titular are loc pe cale acordului
de vointa a ambelor parti;
- prin atribuirea folosintei terenului de care stat persoanelor fizice sau
juridice in scopul ridicarii unor constructii
- pe cale succesorala, dreptul de superficie se dobandeste prin testament
sau prin lege.
2. dreptul de superficie se mai poate dobandi si ca efect al unei posesiuni
indelungate uzucapiune.
Cele mai frecvente modalitati de nastere a dreptului de superficie sunt contractul de
inchiriere a unui imobil, in care s-a stipulat ca locatarul poate sa faca anumite adaugiri
imobilului inchiriat si contractul de arenda al unor terenuri pe care arendasul face anumite
constructii sau plantatii, asupra carora el dobandeste un drept de superficie.

75
Vezi Ion P. Filipescu si Andrei I. Filipescu, Drept civil Dreptul de proprietate si alte drepturi reale,
Universul juridic, Bucuresti -2006, pag. 351.
99
9.2.3 Posesia
Posesia este o stare de fapt ce produce de efecte juridice si consta in stapanirea
materiala sau exercitarea unei puteri de fapt de catre o persoana asupra unui bun, cu intentia
si vointa de-a se comporta fata de toti ceilalti ca proprietar sau titular al altui drept real.
Rezulta ca, in cazul posesiei este necesara existenta urmatoarelor doua elemente: unul
material (corpus) si unul psihologic (animus).
Elementul material, corpus, consta in totalitatea faptelor materiale de stapanire sau
folosire, exercitate asupra lucrului. Acest element (corpus) se poate materializa si in anumite
acte juridice pe care posesorul le poate incheia cu privire la acel bun (comodatul, locatiunea,
etc).
Elementul psihologic, animus, consta in intentia sau vointa posesorului de-a exercita
stapanirea lucrului pentru sine, adica sub nume de proprietar sau titular al altui drept real.
In plus fata de cele aratate, pentru a putea produce efectele sale juridice, este necesar
ca posesia sa fie utila, adica sa indeplineasca anumite calitati prevazute de lege. In lipsa
acestor calitati, posesia nu poate produce efectele sale juridice.
Astfel, potrivit art. 1847 Cod civil, posesia trebuie sa fie continua, neintrerupta,
netulburata, publica si sub nume de proprietar.
In plus, in practica judiciara a fost retinuta inca o conditie, si anume ca posesia sa fie
neechivoca.
De precizat ca, odata cu intreruperea posesiei ori in cazul in care nu este exercitata
sub nume proprietar dispare insasi posesia. Asadar, nu poate fi vorba de o posesie viciata, ci
de inexistenta posesiei.
Rezulta deci faptul ca, pentru a indeplini cerintele in materie de utilitate, posesia
trebuie sa fie:
- continua;
- netulburata;
- publica;
- neechivoca.
In situatia in care posesia nu indeplineste aceste calitati, este o posesie viciata. Drept
urmare, vicile posesiei reprezinta reversul calitatilor posesiei. Viciile posesiei sunt:
- discontinuitatea;
- violenta;
- clandestinitatea;
- echivocul.

Cu privire la viciile posesiei se impun urmatoarele precizari:
1. Discontinuitatea posesiei: Potrivit art. 1848 Cod civil, posesiunea
este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat, adica cu
intermitente anormale. Aceasta calitate presupune o stapanire
continua asupra bunului. In realitate acest lucru nu este practic posibil,
iar existenta unor intermitente normale nu-i rapeste posesiei calitatea
de-a fi continua, nu o afecteaza de viciul discontinuitatii. Singura
conditie este ca intermitentele sa nu fie anormale. Cu titlu de exemplu,
o persoana care poseda un teren agricol in tot timpul anului, mai putin
pe timpul iernii, exercita o posesiune continua intrucat intermitentele
sunt normale, tin de conditiile climatice normale.

2. Violenta. Una din calitatile necesare posesiei pentru a fi utila este ca
ea sa fie pasnica, adica netulburata. Viciul care reprezinta reversul
acestei calitati este violenta. Confomr art. 1851 Cod civil Posesiunea
100
este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de violenta
in contra sau in partea adversarului. Acest lucru presupune ca
intrarea in posesia bunului, folosirea acestuia de catre posesor trebuie
sa se faca in mod pasnic, fara violenta. Daca intrarea in posesie sau
mentinerea posesiei posesiei asupra bunului se face prin violenta, nu
mai poate fi vorba de o posesie utila ci de una viciata (si drept rezultat
nu va produce efectele prevazute de lege).Textul art. 1851 Cod civil a
fost critica in literatura juridica, retinandu-se ca contrar textului legal
violenta pasiva din partea posesorului, atunci cand are loc o tulburare
a posesiei sale de catre un tert, nu constituie viciu al posesiei. Solutia
contrara este vadit injusta intrucat nici o persoana nu poate fi obligata
sa suporte consecintele negative ale unor fapte comise de catre o alta
persoana.

3. Clandestinitatea. Posesia trebuie sa fie publica, adica sa fie exercitata
in vazul tuturor. Clandestinitatea presupune exercitarea posesiei in
secret, fara ca aceasta posesie sa fie facuta cunoscuta. Aceasta situatie
este reglementata de art. 1852 Cod civil care prevede ca Posesia este
clandestina cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul sau
incat acesta nu este in stare de a o putea sa o cunoasca.

4. Echivocul. Neechivocul nu este reglementat prin legea ca una din
calitatile posesiei, insa a fost considerata ca atare in practica judiciara,
unde posesia echivoca nu a fost considerata una utila, de natura sa
produca efecte juridice. Posesia este echivoca apare atunci cand nu se
stie daca posesorul are sau nu elementul intentional (animus domini
sau animus sibi habendi). Echivocul exista atunci cand doua sau mai
multe persoane savarsesc acte de stapanire asupra unui bun, iar nici
una dintre ele nu pretinde o posesie proprie, definita distinct.

Mai trebuie precizat faptul ca posesia creaza o prezumtie de proprietate in favoarea
posesorului. Unul dintre motivele ce stau la baza acestei prezumptii este faptul ca, de regula,
exercitarea unei puteri de fapt asupra unui bun corespunde existentei dreptului de proprietate.
Asa fiind, posesia creaza o aparenta a dreptului, orice posesor al unui bun este in aparenta
proprietarul sau. Prin urmare, pana la proba contrarie, posesorul este prezumat a fi
proprietarul bunului pe care il poseda.
Pe cale de consecinta, beneficiind de aceasta prezumtie legala, posesorul bunului nu
este tinut, in caz de litigiu, sa aduca si alte probe pentru a dovedi ca este proprietarul acelui
bun.
9.2.4 Proba actelor juridice
Oricine pretinde un drept trebuie sa dovedeasca existenta acestuia. In practica, a nu
dovedi un drept este ca si cum acesta nu ar exista.
Proba - este tot ce este de natura sa determine stabilirea unui adevar, adica orice
mijloace de convingere ingaduite de lege, pentru a demonstra instantei, adevarul faptelor
pretinse.
Obiectul probei:
- actele juridice,
- faptele materiale generatoare de drepturi.

101
Faptele materiale pot fi probate prin orice mijloc de proba, pe cind actele juridice sint
supuse unui sistem de probe preconstituite, care iau de obicei forma unor inscrisuri.
In mod firesc proba se face cu privire la faptele pozitive. Existenta faptelor negative
se poate dovedi prin dovedirea unui fapt pozitiv. (ex. se dovedeste ca o persoana a fost in alt
oras la o anumita data si in consecinta nu a fost in oras).
Cind pentru validitatea unui act juridic legea cere ca el sa imbrace o anumita
forma, proba existentei lui nu se poate face dcit prin dovada care rezulta din
indeplinirea formei respective. Daca o atare forma lipseste, proba actului juridic nu se
poate face in nici un alt mod (inscrisul autentic). Forma actelor solemne are un caracter
imperativ si nu poate fi modificat prin conventia partilor.

Dreptul la proba si limitele lui
Oricare parte din proces are dreptul sa faca dovada faptului ori a actului generator al
dreptului pretins.

Conditii:
- administrarea probei sa nu fie oprita de lege: astfel nu se poate face nici o
proba impotriva unei prezumtii legale absolute, cum ar fi impotriva
prezumtiei de adevar ce rezulta din puterea lucrului judecat;
- proba sa fie pertinenta (sa aiba o legatura cu dreptul pretins);
- proba sa fie concludenta (sa se refere la imprejurari care duc la
solutionarea litigiului);
- sa fie utila (sa nu tinda la dovedirea unor imprejurari incontestabile).
Reclamantul este tinut sa dovedeasca sustinerile sale. Paratul, care poate sa conteste
afirmatiile reclamantului, intrucit formuleaza prin aceasta negare el insusi o pretentie, va fi
tinut sa o dovedeasca, deoarece el devine reclamant.
In cursul desfasurarii procesului proba se imparte intre reclamant si parat, sub
supravegherea instantei, careia ii revine initiativa si raspunderea in stabilirea adevarului.

9.2.5 Mijloacele de prob
9.2.5.1 Inscrisurile
Reprezinta orice scriptura provenind de la o parte sau de la un tert, ca instrument de
proba.
Dupa scopul lor sint:
- originare sau primordiale - intocmite in scopul constatarii raporturilor
juridice dintre parti;
- recognitive - intocmite in scopul constatarii raporturilor juridice
preexistente intre parti;
- confirmative - prin care se acopera nulitatea relativa a unui act juridic.

O clasificare deosebit de relevanta in contextual lucrarii noastre este clasificarea dupa
modul de intocmire a actelor:
1. Inscrisuri autentice: cele facute cu solemnitatile prevazute de lege, de
catre un functionar de stat, chemat sa instrumenteze, in limitele
atributiilor sale, in locul unde actul s-a facut. Uneori forma autentica
este ceruta de lege (donatie), alteori este convenita de parti. Ele fac
proba pina la inscrierea in fals, privind constatarile personale facute de
functionarul respectiv, cum ar fi mentiunile despre prezenta partilor,
102
despre semnarea inscrisului de catre parti in fata sa. Fac dovada numai
pina la proba contara mentiunile privind adevarul celor declarate de
catre parti, deoarece functionarul instrumentator nu a putut decit sa ia
act de aceste declaratii. Inscrisul autentic mai prezinta avantajul de a
permite investirea lui directa cu formula executorie, fapt care ingaduie
punerea lui in executare fara ca intre parti sa fi urmat o judecata.
2. Inscrisuri sub semnatura privata: inscrisuri care constatind un act
juridic, sint intocmite si semnate de catre parti, fara interventia
unui organ de stat. Semnatura partilor este de obicei singura
conditie ce se cere in privinta unui inscris sub semnatura privata. Data
inscrisului sub semnatura privata are intre parti si succesorii lor in
drepturi acceasi forta probanta ca insusi continutul inscrisului, adica
pina la proba contrara. Legea cere ca actele inscrisuri sub semnatura
privata, care constata contractele sinalagmatice, sa fie intocmite in
atitea exemplare originale cite parti sint cu interese contrare si ca pe
fiecare exemplar sa se faca mentiune despre numarul originalelor
intocmite ("formalitatea dublului exemplar"). Inscrisul sub
semnatura privata, nul pentru neindeplinirea formalitatii dublului
exemplar, are totusi valoarea probatorie a unui inceput de dovada
scrisa. Legea mai cere ca inscrisul sub semnatura privata sa fie ori
scris in intregime de catre cel care se obliga, ori in caz contrar, sa se
mai indeplineasca o formalitate: semnatura debitorului sa fie precedata
de cuvintele "bun si aprobat", precum si de indicarea in cifre si litere a
sumei de bani sau a intinderii obligatiei, ambele mentiuni fiind scrise
de mina debitorului. In cazul in care nu se indeplineste formalitatea
"bun si aprobat", inscrisul este nul, lipsit de putere probatorie.
Scrisorile reprezentind corespondenta intre doua persoane pot constitui
mijloace de proba, in masura in care continutul lor infatiseaza
marturisiri scrise extrajudiciare. Telegramele fac dovada intocmai ca
un inscris sub semnatura privata, cind originalul ei este semnat de
insasi persoana care o trimite.

9.2.5.2 Proba cu martori

Martorii sint persoanele chemate pentru a informa instanta cu privire la faptele
concludente in solutionarea unui litigiu.

Declaratia facuta de martori in fata instantei asupra unor fapte aflate in legatura cu
pretentia partilor se numeste marturie sau depozitie de martor. Marturia constituie deci un
mijloc de proba: in mod obisnuit aceasta proba este denumita proba cu martori sau proba
testimoniala.

Exista mai multe reguli:
1. un act juridic nu poate fi probat decit prin inscrisuri;
2. nu se poate dovedi cu martori impotriva sau peste cuprinsul unui inscris;
3. proba cu martori este admisa numai in ceea ce priveste actele al caror obiect
are o valoare mai mica de 250 lei, cu conditia ca dispozitii normative speciale
sa nu impuna, cu privire la dovedirea actelor respective, proba scrisa;
4. proba cu martori este admisa indiferent de valoarea obiectului actului juridic,
103
ori de cite ori exista un inceput de dovada scrisa, deoarece intr-o asemenea
situatie proba testimoniala vine numai sa completeze proba scrisa;
5. proba cu martori mai este admisibila, indiferent de valoarea obiectului actului
juridic, ori de cite ori constituirea unei probe scrise nu a fost cu putinta;

Prezumtiile sunt consecinte ce se trag dintr-un fapt cunoscut in privinta unui fapt
necunoscut.
Aceste consecinte pot fi deduse de catre:
- oameni (judecator, arbitru) prezumtii de fapt,
- lege. prezumtii legale (ex.: daca un minor locuieste cu parintii sai, legea prezuma
ca parintii sint in culpa in cazul in care acel minor pricinuieste prejudicii unei persoane, in
masura in care ei ar fi putut impiedica faptul prejudiciabil).
Prezumtia constituie deci mijlocul de proba prin care existenta unui fapt este stabilita
prin dovedirea altui fapt, cu care se afla in strinsa legatura.
Este deci un mijloc de proba indirect, intrucit, in loc sa se probeze faptul pretins,
asupra caruia poarta litigiul si care este imposibil sau greu de dovedit, se probeaza un alt fapt,
aflat cu primul intr-o legatura asa de strinsa, incit existenta lui poate duce la concluzii in
privinta celuilalt. Legea prevede o limitare cu privire la prezumtiile de fapt la cazurile in care
este admisa proba cu martori. Prezumtiile legale sint cele prevazute intr-un text de lege: nulla
praesumtio sine lege. Ele nu pot fi aplicate extensiv sau prin analogie, intrucit textele pe care
le instituie sint de stricta interpretare.
De asemenea unele prezumtii legale pot fi combatute prin dovada contrara, deci au o
forta probanta relativa, in timp ce altele, neadmitind posibilitatea unei probe contrare, au o
putere absoluta.

Prezumtia autoritatii lucrului judecat.
Dintre prezumtiile stabilite de lege, puterea lucrului judecat prezinta aspecte cu totul
deosebite. Prin lucrul judecat se intelege ceea ce s-a decis printr-o hotarire judecatoreasca, iar
puterea sau autoritatea lucrului judecat inseamna forta cu care se impune lucrul judecat si
care este aceea a unei prezumtii absolute, in virtutea careia se prezuma ca tot ce a decis
instanta corespunde adevarului, asa incit nici o proba contrarie nu poate fi admisa, nici chiar
marturisirea.
104
9.3 Anexa 3 Jurispruden
76

9.3.1 Tacita relocaiune. Proba. Proces verbal de predare preluare a spaiului.
Despgubiri. Justificare

Procesul verbal de predare preluare a spaiului reprezint o prob a folosinei efective a
spaiului de ctre locatar ct i a recunoaterii indirecte a valabilitii contractului, cu
clauze obligatorii pentru ambele pri, nct, chiar dac la un moment dat a operat o
reziliere voluntar a contractului de nchiriere, de vreme ce locatarul nu a eliberat spaiul,
el datoreaz despgubiri.

Secia comercial, decizia nr.868 din 12 februarie 2002

Reclamanta R.A APATERM Oradea a chemat-o n judecat pe prta COOP. M.I.
Oradea, solicitnd instanei, ca aceasta s fie obligat la plata sumei reprezentnd
despgubiri, dei iniial a cerut plata chiriei.
Prin sentina civil nr.417 /LC din 2 mai 2000, Tribunalul Bihor, Oradea a respins ca
nefondat aciunea, reinnd c dei a notificat-o pe prt c nu mai dorete s prelungeasc
contractul de nchiriere, reclamanta nu s-a prezentat pentru preluarea spaiului, cu toate c
prta i-a comunicat c renun la acesta, astfel c reclamanta nu-i poate invoca propria
culp n susinerea preteniilor.
Curtea de Apel Oradea,Secia comercial i de contencios administrativ, prin decizia
nr.488/C-A din 19 octombrie 2000, a respins, ca nefondat apelul reclamantei, cu motivarea
c aceasta nu a trimis nici un reprezentant pentru a prelua spaiul, fapt ce nu poate fi imputat
prtei, cu att mai mult cu ct nu s-a fcut dovada folosirii n continuare a spaiului de ctre
prt, iar facturile i ordinele de plat depuse la dosar de reclamant sunt irelevante, fiind
emise global.
Reclamanta a declarat recurs, susinnd c n mod greit, i-a fost respins aciunea,
atta timp ct este de esena contractului de nchiriere faptul c acesta se poate ncheia i prin
acordul tacit al prilor, fr vreo formalitate, iar prta s-a folosit de spaiu pe perioada
aprilie 1997 iunie 2000, refuznd achitarea chiriei, aa c a anexat i procesul verbal de
predare-preluare din 20 martie 2000, act care fce dovada att a folosirii spaiului n
continuare de ctre prt (dup notificare), ct i a recunoaterii indirecte a valabilitii
contractului de nchiriere, cu clauze obligatorii pentru ambele pri.
Recursul este fondat.
Din examinarea criticilor formulate n recurs, raportate la actele dosarului i la
hotrrile pronunate n cauz se constat c actul nou depus n recurs de reclamant,
respectiv procesul verbal de predare-preluare a spaiului, demonstreaz ntr-adevr c prta a
folosit efectiv spaiul n discuie, att pe perioada facturat ct i n continuare, pn cnd s-a
procedat la predarea i respectiv preluarea acestuia, n martie 2000.
Este adevrat c la un moment dat a operat o reziliere voluntar a contractului de
nchiriere, dar de vreme ce prta nu a eliberat spaiul, este cert c ea datoreaz reclamantei n
continuare despgubiri, ca urmare a folosinei spaiului n baza unui raport juridic clar i
dovedit, iar modificarea de aciune, pentru perioada n care contractul nu a mai subzistat, este
corect.

76
Pentru detalii, vezi site-ul Inaltei Curtii de Casatie si Justitie, www.scj.ro.
105
Ca atare, preteniile reclamantei, sunt ntemeiate i necontestate n ceea ce privete
situaia de fapt.
n consecin, recursul a fost admis, decizia casat i sentina schimbat n sensul
admiterii aciunii i obligrii prtei la plata despgubirilor.


9.3.2 Contract de locaiune. Anunarea concediului. Tacita relocaiune.
Imposibilitate

Potrivit art.1438 C.civ., cnd s-a notificat concediul, locatarul nu mai poate opune
relocaiunea tacit, ntruct manifestarea de voin a locatorului de a nu rennoi
contractul de locaiune desfcut prin efectul expirrii termenului locaiunii mpiedic
tacita relocaiune, astfel nct art.1437 C.civ. nu mai poate fi aplicat n condiiile evocate.

Secia comercial, decizia nr.7641 din 13 decembrie 2002

Prin sentina civil nr.424, din 4 mai 2000, Tribunalul Bihor a admis aciunea
Consiliului Local al Municipiului Oradea-Direcia Imobiliar mpotriva prtei S.C.
M.A.M. SRL i a constatat ncetarea contractelor de nchiriere din 15 noiembrie 1993 i a
dispus evacuarea prtei.
Prima instana a reinut c, dei durata pentru care au fost ncheiate contractele a
expirat, prta, cu rea credin, a continuat s ocupe i s foloseasc spaiile n litigiu, n mod
abuziv, fr titlu legal, cu toate c a fost notificat de reclamant prin intermediul executorilor
judectoreti s le prseasc.
Curtea de Apel Oradea, secia comercial i de contencios administrativ, prin decizia
nr.293 din 5 iunie 2001, a admis apelul formulat de prt i a respins aciunea.
Instana de control judiciar a apreciat c, n spe, opereaz tacita relocaiune, n
temeiul art.1437 C.civ., ntruct prta, dei somat de reclamant s elibereze spaiile ca
urmare a expirrii termenului stipulat n contractele de locaiune, a fost totui lsat n
posesia acestora.
Invocnd ca temei de drept al cererii sale dispoziiile art.304 pct.7, pct.8 i pct.9
C.proc.civ., reclamanta a declarat recurs susinnd c hotrrea instanei de apel, cuprinde
motive strine de obiectul pricinii i este dat cu greita aplicare a art.1437 C.civ. i cu
nclcarea art.1438 C.civ., avnd n vedere c prta nu mai poate opune tacita relocaiune
dup notificare.
Recursul este fondat.
Astfel, din examinarea materialului probator administrat rezult c dup expirarea
termenului stipulat n contractele de locaiune locatorul reclamant a notificat locatarei prte
concediul.
Cum manifestarea de voin a locatorului de a nu rennoi contractele desfcute prin
efectul expirrii termenului locaiunii mpiedic formarea tacitei relocaiuni, nseamn c,
instana de apel a fcut o greit aplicare a art.1437 C.civ. i a nclcat prevederile art.1438
C.civ., n condiiile evocate.
Constatnd ndeplinite cerinele art.304 pct.9 C.proc.civ. i n temeiul art.312 pct.1-3
C.proc.civ. Curtea a admis recursul, a modificat decizia atacat n sensul respingerii apelului
declarat de prt mpotriva primei sentinei care a fost meninut.

106
9.3.3 Aciune n constatare. Aciune n realizarea dreptului pretins. Prioritate

Potrivit art.111 C.proc.civ., partea care are interes n constatarea existenei sau inexistenei
unui drept, poate formula o cerere n acest sens, care devine inadmisibil, dac poate fi
intentat o cerere n realizarea dreptului pretins, ca n cazul unei aciuni de rectificare a
nscrierii din cartea funciar.

Secia comercial, decizia nr.495 din 30 ianuarie 2002
Prin sentina civil nr.71 din 29 ianuarie 1999, Tribunalul Hunedoara a admis n parte
aciunea SC A SA mpotriva SC T SA, constatnd c reclamanta este proprietara
imobilului denumit Laboratorul de cofetrie-patiserie situat n Deva.
Prin decizia nr.953/A din 3 decembrie 1999, Curtea de Apel Alba-Iulia, Secia
comercial i de contencios administrativ a respins apelul reclamantei i a admis apelul
prtei respingnd aciunea ca inadmisibil.
Instana de apel a reinut c n cauz nu sunt ntrunite condiiile restrictive prevzute
de art.111 C.proc.civ., deoarece imobilul care constituie obiectul litigiului este ntabulat pe
numele prtei iar aceasta l folosete efectiv, astfel c reclamanta are posibilitatea formulrii
unei aciuni n rectificarea nscrierii n cartea funciar, care este o aciune n realizarea
dreptului pretins.
Reclamanta a declarat recurs, susinnd c exist o contradicie ntre dispozitivul
deciziei, care menioneaz numai respingerea aciunii i considerente, care precizeaz c
aciunea a fost respins ca inadmisibil, c exist o insuficient motivare a deciziei pentru ca
aciunea s poat fi calificat ca inadmisibil, iar problema posesiei asupra imobilului este
irelevant.
Recursul este nefondat.
Instana de apel a reinut n mod corect c, reclamanta nu era ndreptit s recurg la
o aciune n constatare, atta timp ct utilizarea imobilului n litigiu de ctre prt sub nume
de proprietar este relevant n spe i c tocmai aceast situaie face inadmisibil
promovarea unei aciuni n constatare i impune reclamantei ca, n msura n care se
consider proprietara legitim a imobilului s promoveze o aciune n realizarea dreptului
pretins, n care s opun titlul su celui invocat de prt.
Reglementarea cu valoare de principiu instituit prin art.111 C.proc.civ. este de
aplicare general dar nu exist temeiuri pentru a se considera c pretinsul titlu de proprietate
al reclamantei ar putea fi dovedit numai printr-o aciune n constatare atta timp ct exist
posibilitatea formulrii unei aciuni n realizare.
Menionarea expres n dispozitivul deciziei a soluiei de respingere a aciunii, fr
alte precizri nu este n nici un fel contrazis de motivarea respectivei hotrri,care susine
aceeai soluie analiznd inadmisibilitatea aciunii.
n consecin recursul a fost respins ca nefondat.
107
9.3.4 Aciune n constatarea proprietii construciilor edificate fr autorizaie de
ctre proprietarii terenului. Admisibilitate

Cuprins pe materii : Drept civil. Drept procesual civil. Dreptul de proprietate. Construcii
edificate de proprietarul terenului fr autorizaie. Aciune n constatare. Admisibilitate.
neles
C.civ., art. 489 i urm.
C.proc.civ., art.111
Legea nr.50/1990

Proprietarul terenului este proprietar i al construciilor ce a edificat pe acel teren,
conform art.489 i urm C.civ., chiar dac nu a avut autorizaie de construire.
Pentru constatarea dreptului, este admisibil aciunea n constatare, reglementat
prin art.111 C.proc.civ. i, n spe, se judec n contradictoriu cu persoana care ar putea s
conteste dreptul, cum ar fi autoritatea public local.
Inexistena contractului de construire i a procesului verbal de predare-primire i
lipsa autorizaiei de construcii pot avea consecine pe planul raporturilor de natur
administrativ, conform Legii nr. 50/1990 modificat prin Legea nr.453/2001, antrennd o
rspundere contravenional, iar nu inadmisibilitatea aciunii n constatarea dreptului de
proprietate.

I.C.C.J., secia civil i de proprietate intelectual, decizia nr. 3668 din 6 mai 2005

Rejudecnd fondul cauzei, dup desfiinarea sentinei civile nr. 544 din 27 ianuarie
2004 a Judectoriei Sectorului 2 Bucureti, Curtea de Apel Bucureti, secia a VII-a civil,
prin decizia nr. 730/A din 28 iunie 2004, a admis aciunea n constatare a reclamanilor Gh.L.
i alii, reinnd c sunt proprietarii unor construcii (magazie i garaj) ce au edificat pe
terenul ce au cumprat, mpreun cu alte construcii, prin contractul autentificat sub nr.6991
din 12 martie 1994 la Notariatul de Stat al Sectorului 2 Bucureti,.
Prin recursul declarat de Municipiul Bucureti prt, n contradictoriu cu care s-a
judecat cauza a susinut, n esen, c n mod greit s-a admis aciunea n constatare,
deoarece reclamanii au edificat construcii respective fr a obine o autorizaie i fr a
deine contractul de construcie i procesul verbal de predare-primire, aciunea reprezentnd o
ncercare de eludare a prevederilor art. 2 din Legea nr.50/1990, modificat prin Legea
nr.453/2001.
Recursul este nefondat.
Pe calea aciunii n constatare interogatorie, reclamanii au acionat n judecat
Municipiul Bucureti prin primarul general pentru c acesta - singurul care ar putea contesta -
s se pronune dac invoc sau nu vreun drept de proprietate asupra celor dou construcii
magazie i garaj n condiiile n care reclamanii, n calitate de proprietari ai terenului,
dobndit prin act autentic, sunt prezumai proprietari, n temeiul art. 492 C.civ.
Aspectele de ordin formal legate de inexistena contractului de construcie i procesul
verbal de predare primire nu pot obstruciona sau limita dreptul de proprietate al
reclamanilor, dup cum constatarea dreptului de proprietate al reclamanilor nu poate avea
consecine pe planul raporturilor de natur administrativ legate de inexistena autorizaie,
pentru a se putea afirma c acetia au tins, pe calea aciunii de fa, s eludeze prevederile art.
2 din Legea nr. 50/1990 modificat prin Legea nr. 453/2001.
Dimpotriv, legitimarea calitii lor de proprietari ai construciilor de pe teren ar
putea, n lipsa autorizaiei i cu respectarea dispoziiunilor legale, s antreneze rspunderea
108
contravenional a acestora pentru lipsa autorizaiei de construcie.
Pe calea expertizei efectuat n cauz s-a realizat identificarea i poziionarea
construciilor pe teren, n privina crora reclamanii au urmrit, pe calea aciunii n
constatare, s-i consolideze un drept subiectiv preexistent.
n raport de cele mai sus artate, recursul a fost respins.


9.3.5 Contract vnzare-cumprare. Antecontract. Aciune pentru pronunarea unei
hotrri care s in loc de act autentic de vnzare-cumprare. Prescripie

Cuprins pe materii : Drept civil. Obligaii. Partea special. Contract de vnzare-cumprare.
Antecontract. Hotrre care s in loc de contract autentic de vnzare-cumprare. Prescripia
extinctiv

C. civ., art. 942, art.969, art. 1073 i urm., art. 1294
Decretul nr. 167/1958, art. 1, art. 3, art. 7, art. l6 lit.a

Antecontractul, de vnzare-cumprare a unui imobil, este o promisiune bilateral de
a contracta; n caz de neexecutare a obligaiei asumate, rspunderea este contractual, iar
executarea silit n natur, a obligaiei de a face, se asigur prin aciunea personal avnd
ca obiect pronunarea unei hotrri care ine loc de act de vnzare-cumprare, supus
termenului de prescripie prevzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
Termenul prescripiei curge din momentul ncheierii contractului, ns atunci cnd
promitentul cumprtor a preluat imobilul, deinerea lui, cu acordul promitentului-vnztor,
echivaleaz cu recunoaterea dreptului acestuia, n sensul art. 16 lit. a din decret.
Prescripia dreptului la aciune ncepe s curg n momentul n care promitentul-
vnztor se manifest expres n sensul negrii dreptului promitentului-cumprtor.

.C.C.J., secia civil i de proprietate intelectual, decizia nr.1212 din 17 februarie 2005

Judectoria Sectorului 1 Bucureti, prin sentina civil nr. 6692 din 30 octombrie
2003, confirmat de Curtea de Apel Bucureti, prin decizia nr. 304 din 19 februarie 2004, a
respins ca prescris aciunea prin care reclamantele M.V. i M.R. au cerut, n contradictoriu
cu prta M.L., s se pronune o hotrre care s in loc de act autentic de vnzare-
cumprare pentru un imobil situat n Bucureti.
n esen, s-a reinut c, prin actul ncheiat ntre pri, la 1 septembrie 1986, s-a
nscut, n sarcina acestora, obligaia de a face, c aciunea este personal i s-a prescris n
termenul de 3 ani prevzut de Decretul nr. 167/1958, care a curs de la data antecontractului
de vnzare-cumprare i s-a mplinit nainte de data aciunii de 7 august 2003.
Recursul reclamanilor este fondat.
n raport cu probele administrate i susinerile prilor, la data formulrii cererii, care
are ca obiect pronunarea unei hotrri care s in loc de act autentic de vnzare-cumprare,
dreptul la aciune nu era prescris.
ntre pri s-a ncheiat, la data de 1 septembrie 1986, un antecontract prin care acestea
s-au angajat s ncheie ulterior contractul de vnzare-cumprare, asumndu-i obligaia de a
face.
Deoarece antecontractul este o promisiune bilateral de a contracta, n caz de
neexecutare a obligaiei asumate rspunderea este contractual, iar executarea silit n natur
a obligaiei de a face se asigur prin aciunea personal avnd ca obiect pronunarea unei
109
hotrri care ine loc de act de vnzare-cumprare, supus termenului de prescripie prevzut
de art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
Acest termen curge din momentul ncheierii conveniei, ns atunci cnd promitentul-
cumprtor a preluat imobilul, deinerea lui cu acordul promitentului-vnztor, echivaleaz
cu recunoaterea dreptului acestuia, n sensul art. 16 lit. a) din decret.

n asemenea situaii, prescripia dreptului la aciune ncepe s curg n momentul n
care promitentul-vnztor se manifest expres, n sensul negrii dreptului promitentului-
cumprtor.
Or, n prezenta cauz, reclamanii-recureni au preluat bunul odat cu ncheierea
antecontractului de vnzare-cumprare din 1 septembrie 1986, avnd stpnirea lui i n
prezent, iar prta-intimat, n ntmpinare, confirm acest fapt, precizeaz c recunoate
dreptul reclamanilor la aciune i cere s se pronune o hotrre care s in loc de act
autentic de vnzare-cumprare.
Raportat la aceste mprejurri, care fac dovada recunoaterii de ctre intimata-prt a
dreptului recurenilor-reclamani, greit s-a reinut c excepia invocat, din oficiu, de prima
instan, este ntemeiat.
Pentru considerentele expuse, s-a admis recursul s-a casat hotrrea pronunat de
instana de apel i s-a trimis cauza aceleiai instane spre rejudecare, urmnd ca instana de
trimitere s procedeze conform art. 297 (1) C.proc.civ.

9.3.6 Aciune pentru constatarea dobndirii prin uzucapiune a dreptului de
proprietate. nclcarea de ctre instana de judecat a principiului
disponibilitii.

Cuprins pe materii. Drept procesual civil. Judecata. Aciune pentru constatarea dobndirii
prin uzucapiune a dreptului de proprietate. nclcarea de ctre instana de judecat a
principiului disponibilitii.

C.pr.civ. art. 129 alin.(6)

Fa de prevederile art. 129 alin. (6) din Codul de procedur civil este eronat
aprecierea instanei n sensul c reclamantul nu trebuia s-i ntemeieze aciunea pe
dispoziiile Codului Civil. Aceast interpretare este dat cu nclcarea legii i constituie
motiv de casare ntruct ncalc principiul disponibilitii ce guverneaz procesul civil.

.C.C.J., Secia civil i de proprietate intelectual, decizia nr. 5661 din 27 iunie 2005.

La data de 3 februarie 2004, reclamantul S.I. i-a chemat n judecat pe prii B.G.
B.D., B.M., B.M., B.I., a solicitat Judectoriei Harghita s constate c este proprietarul prin
uzucapiune a unui imobilul situat n satul Fgeel, comuna Frumoas, Judeul Harghita,
compus din teren n suprafa de 3100 m
2
i cas de locuit. De asemenea, reclamantul a mai
solicitat s se dispun dezmembrarea imobilului i nscrierea dreptului de proprietate, astfel
dobndit.
n motivarea aciunii, ntemeiat n drept pe dispoziiile art.1847 Cod civil, art. 27 i
28 din Decretul-Lege nr.115/1938, reclamantul a artat c terenul mai sus individualizat a
fost dobndit de tatl su, S.P.I., din anul 1950, c, n 1973 acesta din urm a ridicat o
construcie cas de locuit, nefiind tulburat n posesia sa, fiind ntrunite condiiile pentru a
uzucapa, ntruct proprietarii tabulari au decedat.
110
Prin sentina civil nr. 567 din 13 aprilie 2004 Judectoria Harghita a respins aciunea
reclamantului S.I. (decedat) continuat de motenitorii acestuia S.M., S.A. mpotriva prilor
B.G. B.D., B.M., B.M., B.I.
Pentru a hotr astfel, instana de fond a reinut, n esen c, imobilul n litigiu face
parte din parcela cu nr.top.2943/1/3 din CF nr.1702 a comunei Frumoasa, iar proprietarii
tabulari pe cote-pri ai acestui teren sunt prii mai sus menionai.
Instana a constat c nu s-a fcut dovada decesului lui B.M. i a lui B.I., i, totodat, a
artat c, n situaia n care nu toi coproprietarii tabulari ai imobilului n litigiu sunt decedai,
nu este ndeplinit condiia prevzut de art. 28 alin. 1 din Decretul-Lege nr. 115/1938, care
impune, pentru dobndirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, ca posesia s fie
exercitat, n condiiile legii, timp de 20 de ani de la moartea proprietarului nscris n CF.
S-a artat totodat c aciunea privind dobndirea dreptului de proprietate prin efectul
uzucapiunii nu trebuia ntemeiat pe prevederile Codului Civil, ntruct n sistemul
publicitii imobiliare, n regimul de carte funciar, uzucapiunea este reglementat potrivit
art. 72 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 i ca atare, era aplicabil Decretul-Lege nr. 115/1938.
mpotriva acestei hotrri au declarat apel A.M. (n calitate de reprezentant legal al lui
S.A) i S.M. (succesoarea defunctului S.I.) criticnd sentina Judectoriei Miercurea Ciuc
pentru nelegalitate i netemeinicie, ntruct, instana de fond avea ndatorirea de a stabili
corect cadrul procesual pasiv, fa de decesul unora dintre pri i de a lmuri cu cine se
judec reclamantul n contradictoriu, punnd n dezbaterea prilor aceste chestiuni.
Prin decizia nr.855/A din 27 octombrie 2004, Curtea de Apel Trgu Mure, secia
Civil a respins ca nefondate ambele apeluri declarate n cauz.
Pentru a decide ca atare, n esen, instana de control judiciar ordinar a reinut c
judectoria a apreciat corect cadrul procesual pasiv, conform actelor de deces depuse n
dosarul Judectoriei Miercurea Ciuc decednd B.G., B. M., B.D., B.M., aciunea
soluionndu-se n contradictoriu cu prii B.V., B. D. i B.I., i c cererea reclamantului
trebuia ntemeiat pe prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 115/1938, text ce stipuleaz c
posesorul unui bun imobil care l-a stpnit, n condiiile legii, timp de 20 de ani de la moartea
titularului dreptului de proprietate nscris n Cartea Funciar, poate invoca uzucapiunea i c
aceste condiii nu sunt ntrunite n spe, ntruct titularii tabulari ai dreptului de proprietate
asupra terenului nu au decedat, unii fiind n via, iar reclamantul nu a posedat imobilul timp
de cel puin 20 de ani de la moartea acestora.
Astfel, cum rezult din Cartea Funciar, dreptul de proprietate este indiviz, i, pn la
sistarea strii de indiviziune, nu se poate stabili asupra crei pri din teren se ntinde dreptul
de proprietate, cota-parte din acest drept viznd ntregul imobil n materialitatea lui.
mpotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta S.M.
Astfel, s-a artat n dezvoltarea motivelor de recurs, c instana nu a cercetat fondul
cauzei, c decizia cuprinde motive contradictorii i nu a inut cont de expertiza judiciar
efectuat care a identificat o suprafa mai mare, i anume 8000 m
2
, din care autorul
reclamantului a uzucapat 3100 m
2
.
Mai arat reclamanta, n susinerea motivului de recurs referitor la aplicarea greit a
legii, c instanele au nclcat principiul disponibilitii, dnd alt calificare aciunii, stabilind
temeiul juridic ca fiind acela al legii nr.7/1996, dei n cererea de chemare n judecat,
reclamantul S.I. i-a ntemeiat aciunea pe prevederile art.1847 Cod civil, ale art.27 i ale art.
28 din Decretul-Lege nr.115/1998 i c au ignorat rolul activ pe care instana trebuia s-l
exercite n lmurirea cadrului procesual i n ceea ce privete omisiunea de a se pronuna
asupra tuturor dovezilor administrate n cauz, care erau hotrtoare pentru dezlegarea
pricinii.


111
Recursul este fondat.
Reclamantul S.I. a investit Judectoria Miercurea Ciuc cu o aciune avnd ca obiect
constatarea dobndirii de ctre acesta prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra
imobilului, privind un teren n suprafa de 3100 m
2
i construcia edificat pe acesta, situat
n satul Fgeel, comuna Frumoasa, Judeul Harghita i dezmembrarea imobilului ce-l deine
reclamantul cu transcrierea dreptului de proprietate al acestuia.
n cauz au fost chemai n judecat prii B.G., B.D., B.M., B.M. i B.I., acetia
fiind proprietarii tabulari ai imobilului mai sus individualizat, nscris n Cartea Funciar 1702,
Frumoasa, nr.top.2943/1/3, iar pe parcursul procesului au fost produse dovezi din care a
rezultat decesul prilor B.D. la 4 martie 1964, B.G. la 28 aprilie 1947, B.M. la 1 mai 1950,
deci cu mult anterior introducerii aciunii de ctre reclamant.
n ceea ce privete cadrul procesual activ, este de precizat c, reclamantul S.I. a
decedat pe parcursul procesului, respectiv la 30 martie 2004, iar instana a pronunat o
hotrre n care a menionat c aciunea acestuia a fost continuat de S.M. i S.A. dei nu s-a
fcut dovada legitimrii procesuale active a acestora, n sensul de a se depune certificat de
calitate succesoral sau de motenitor, de pe urma defunctului S.I. i nici cerere de
introducere n cauz a acestor motenitori, instana nednd dovad de rol activ.
Potrivit art. 129 alin. (4) care consacr acest principiu, judectorul, n tot cursul
procesului este n drept s pun n dezbaterea prilor orice mprejurri de fapt i de drept.
Astfel, urmare decesului reclamantului, instana, n virtutea rolului activ trebuia s
solicite motenitorilor reclamantului s fac dovada calitii procesuale n sensul depunerii
certificatului de calitate succesoral sau a aceluia de motenitor de pe urma defunctului S.I.
decedat la 30 martie 2004, copia certificatului de natere al lui S.A. nefiind concludent ct
timp nu s-a fcut dovada c acesta are calitatea de motenitor al defunctului.
Totodat dup producerea acestor dovezi instana trebuia s pun n dezbaterea
prilor necesitatea formulrii unei cereri de introducere n cauz a acestora, numai astfel,
dup dovedirea calitii i a opiunii de a continua procesul nceput de defunct, fiind lmurit
legitimarea procesual activ.
Nici n stabilirea cadrului procesual pasiv, instana nu a manifestat rol activ, a apreciat
greit c nu s-a fcut dovada decesului lui B.M. (ignornd copia certificatului de deces al
acestuia) i a susinut c, nainte de prima zi de nfiare, reclamantul i-a modificat aciunea
indicndu-i n calitate de pri, pe motenitorii proprietarilor de carte funciar B.V., B.D.,
B.I..
Verificnd actele dosarului este de observat c nu exist vreo modificare de aciune,
astfel cum o calific instana, nefiind depus vreo cerere, n sensul art.132 din Codul de
procedur civil.
nscrisurile depuse de pri la judectorie nu pot constitui o modificare de aciune n
sens procesual, iar mprejurarea c B.V., B.D. i B.I. ar fi motenitorii defuncilor B.G., B.D.,
B.M. nu a fost dovedit, nefiind depuse acte de stare civil, certificat de calitate sau certificat
de motenitor, din care s rezulte legitimarea procesual pasiv a acestora, n cauza dedus
judecii.
Nici motivarea dat de Judectoria Miercurea Ciuc n sensul c reclamantul nu trebuia
s-i ntemeieze aciunea pe dispoziiile Codului Civil nu este la adpost de critici, ntruct
instana a nclcat principiul disponibilitii, potrivit cu care reclamantul a folosit mijlocul
procesual ales de acesta pentru a-i exercita n instan dreptul material la aciune, delimitarea
obiectului i precizarea temeiul juridic, fiind de esena investirii, modalitatea juridic de
sesizare a instanei i stabilirea cadrului procesual, revenindu-i exclusiv reclamantului, n
procesul civil.
Este de observat c organizarea publicitii imobiliare sub forma crilor funciare,
dup principiul nscrierii, potrivit cruia asemenea drepturi nu pot fi dobndite dect prin
112
efectul legii i din momentul nscrierii n cartea funciar, a impus un mod diferit de
reglementare a uzucapiunii.
Dup o scurt perioad n care, n temeiul Legii nr. 389/1943 au fost n vigoare i n
regiunile cu carte funciar dispoziiile Codului civil romn, n privina uzucapiunii, prin
Legea nr. 241/1947 a fost pus n aplicare n Transilvania, Decretul-Lege nr. 115/1938 pentru
unificarea dispoziiilor privitoare la crile funciare, aplicabil deja n Bucovina potrivit
Decretului-Lege nr. 115/1938.
Noua reglementare prevede dou situaii diferite de aplicare a uzucapiunii, prima
reglementat de art. 27 din Decretul-Lege nr.115/1938, care permite dobndirea dreptului de
ctre cel care, fiind nscris nelegitim n cartea funciar, l-a posedat timp de 10 ani, constituind
astfel un efect al posesiei tabulare i cea de-a doua, de art. 28 care reglementeaz
uzucapiunea extratabular, mpotriva crii funciare, prin stpnirea de fapt asupra
imobilului timp de 20 de ani de la decesul titularului nscris n cartea funciar, ori de la
nscrierea declaraiei acestuia de renunare la drept.
Meninnd instituia crilor funciare, ns cu modificri eseniale, de natur a-i
transforma fundamental configuraia juridic, noua Lege a cadastrului funciar i a publicitii
imobiliare nr. 7/1996 nu mai cuprinde o reglementare special a uzucapiunii, referindu-se la
aceasta, doar pentru a-i recunoate efectul i fa de teri, independent de nscrierea dreptului
dobndit aa nct proceselor n curs le rmn aplicabile vechile prevederi ale art. 27 i ale
art. 28 din Decretul-Lege nr.115/1938.
Cu acest neles se rspunde motivului de recurs referitor la aplicarea greit a legii de
ctre instane i, concluzionnd, este de artat c, n aceast interpretare, este eronat
aprecierea instanei n sensul c reclamantul nu trebuia s-i ntemeieze aciunea pe
dispoziiile Codului Civil, interpretare dat cu nclcarea legii care constituie motiv de casare,
prin care se ncalc principiul disponibilitii ce guverneaz procesul civil.
Pentru considerentele expuse, nalta Curte a admis recursul, a casat ambele hotrri i
a trimis cauza judectoriei spre rejudecare, urmnd ca instana de trimitere s stabileasc cu
respectarea principiului disponibilitii cadrul procesual activ i pasiv n limita obiectului
dedus judecii, conform temeiului de drept indicat de reclamant i cu manifestarea rolului
activ, astfel cum prevd dispoziiile art. 129 din Codul de procedur civil, dnd eficien
prevederilor art.312 i ale art. 313 din acelai cod.

9.3.7 Calitatea procesual pasiv. Aciune pentru prescripia achizitiv/uzucapiune.
Proprietar/prt decedat anterior datei aciunii.

Cuprins pe materii. Drept procesual civil. Prile. Calitate procesual pasiv. Proprietar /
prt ncetat din via anterior datei aciunii pentru prescripia achizitiv / uzucapiune.

C.pr.civ.: art. 41 i urm.
Decretul nr. 31/1954: art.7

ntruct, potrivit art. 7 din Decretul nr. 31/1954, capacitatea de folosin nceteaz
odat cu moartea persoanei fizice, aceasta nu are nici calitatea de a fi parte ntr-un proces n
sensul reglementat prin art. 41 i urmt. C.pr.civ.
Obligaia idenificrii motenitorilor, n vederea citrii acestora revine reclamantului
aciunii - avnd, n spe, ca obiect, dobndirea proprietii imobilului prin prescripie
achizitiv/uzucapiune - iar nu instanei sesizat.


113
.C.C.J., Secia civil i de proprietate intelectual, decizia nr. 2383 din 24 martie 2005.

Prin sentina civil nr. 6444 din 29 octombrie 2003, Judectoria sectorului 2 Bucureti
a admis excepia lipsei capacitii procesuale de folosin a prilor i a respins aciunea
formulat de reclamanii A. T. i A.M., n contradictoriu cu prii C.P. i S.V., decedai.
Pentru a pronuna aceast hotrre, instana de fond a reinut c excepia invocat din
oficiu de instan este ntemeiat, deoarece conform art.5 alin.2 din Decretul nr.31/1954, pe
plan procesual, capacitatea de folosin este capacitatea unei persoane de a avea drepturi i
obligaii procesuale, iar conform art.7 din decret, capacitatea de folosin ncepe la naterea
persoanei i nceteaz odat cu moartea acesteia. Or, n cauz, s-a dovedit c prii erau
decedai la data introducerii aciunii.
Curtea de Apel Bucureti, secia a III-a civil, prin decizia nr. 676 A din 5 aprilie
2004, a respins apelul declarat de reclamani mpotriva acestei sentine, reinnd, n esen, c
soluia respingerii aciunii pentru lipsa capacitii procesuale de folosin a prilor,
pronunat prin hotrrea apelat este legal, deoarece conform art. 41 alin. (1) Cod
procedur civil poate fi parte n judecat orice persoan care are folosina drepturilor sale.
Or, capacitatea de folosin a prilor a ncetat prin moartea acestora, n anul 1984, iar
excepia putea fi invocat de instan, din oficiu.
Prin recursul declarat, reclamanii susin c le-a fost ngrdit accesul la justiie.
Artnd, n detaliu, ce demersuri au fost ntreprinse pentru a obine relaii cu privire la
pri, recurenii susin c singura modalitate pentru a afla care sunt motenitorii defuncilor,
pentru a fi introdui n cauz n calitate de pri, este prin intermediul instanelor
judectoreti. De aceea, n mod greit le-a fost respins solicitarea de a se cere relaii de la
Biroul de carte funciar de pe lng Judectoria sectorului 2 Bucureti. Acest fapt a fcut
imposibil invocarea prescripiei achizitive cu privire la un imobil, compus din suprafaa de
300 mp teren i construcia aflat pe teren, cumprat printr-un act sub semntur privat. C
instanele trebuiau s fac aplicarea art. 21 alin. (1) din Constituie, care dispune: Orice
persoan se poate adresa justiiei pentru repararea drepturilor, a libertilor i a intereselor
sale legitime.
Reclamanii au mai susinut c instanele au nclcat regula conform creia norma
juridic trebuie aplicat n sensul aplicrii ei, iar nu n sensul n care s nu se aplice. Regula
este nscris n art. 978 Cod civil pentru interpretarea conveniilor, dar, pentru identitate de
raiune, este extins i la interpretarea normelor de drept procesual civil, iar instanele au
nclcat-o, pentru c, refuznd s solicite informaii de la unele instituii i organe ale statului,
reclamanii au fost pui n imposibilitate de a se adresa instanelor pentru constatarea
dobndirii dreptului prin uzucapiune i accesiune.
Recursul va fi respins, pentru urmtoarele considerente.
Soluia respingerii aciunii pentru lipsa capacitii de folosin a prilor este legal,
iar prin pronunarea acestei soluii nu a fost ngrdit accesul recurenilor-reclamani la justiie,
aa cum susin acetia.
Orice persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a libertilor i a
intereselor sale legitime, ns formularea aciunii n contradictoriu cu persoane care au
aptitudinea de a avea drepturi i de a-i asuma obligaii pe plan procesual constituie
principala condiie pentru justificarea interesului legitim al reclamantului de a sesiza instana
judectoreasc.
n cauz, instana de fond i cea de apel nu au reinut c reclamanii-recureni nu ar
avea calea aciunii n justiie pentru aprarea dreptului pretins prin aciune. S-a reinut, c
aciunea fiind formulat n contradictoriu cu persoane care erau decedate la data nregistrrii
cererii, prii nu au capacitate procesual de folosin.

114
Soluia respingerii aciunii pentru lipsa capacitii procesuale de folosin a prilor
este corect, n raport cu art. 41 alin. (1) Cod procedur civil, care prevede c poate fi parte
n judecat orice persoan care are folosina drepturilor civile i art. 7 din Decretul nr.
31/1954, potrivit cruia capacitatea de folosin se pierde odat cu moartea persoanei.
Aciunea fiind formulat la data de 30 iulie 2003, n contradictoriu cu dou persoane a
cror capacitate de folosin ncetase la decesul acestora, n anul 1984, nu exista pentru
instane obligaia identificrii motenitorilor acestora i citrii lor n proces.
Numai atunci cnd decesul survine dup data nregistrrii aciunii procesul este
continuat prin introducerea n cauz a motenitorilor celui decedat, ns i n aceast situaie
partea interesat trebuie s ia msurile necesare pentru continuarea procesului, prin
introducerea n cauz a motenitorilor prii decedate n cursul procesului.
ntruct n prezenta cauz persoanele chemate n proces erau decedate din anul 1984,
nu puteau figura ca pri, iar dispoziiile legale invocate de recureni nu prevd posibilitatea
valorificrii unui drept pe calea aciunii formulate n contradictoriu cu o persoan decedat.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de reclamani a fost respins.

9.3.8 Prescripia achizitiv. Teren, atribuit, n fapt, de administraia local, pe care
persoana a edificat o locuin.

Cuprins pe materii. Drept civil. Dreptul de proprietate. Prescripia achizitiv. (uzucapiune).
Accesiune. Superficie.

Legea nr. 9/1998
C.civ. : art. 492; art. 1864 i urm.

Posesorul terenului atribuit n baza Legii nr. 9/1968 pentru construirea unei locuine,
omindu-se ns perfectarea formelor legale, nu poate dobndi dretpul de proprietate
asupra terenului prin prescripai achizitiv, reglementat prin art. 1846 i urm. din C.civ.,
cnd dposesia s-a exercitat cu acordul proprietarului.

.C.C.J., Secia civil i de proprietate intelectual, decizia nr. 2291 din 22 martie 2005

Prin cererea nregistrat la data de 1 aprilie 2003, reclamanii C.V. i C.A. au chemat
n judecat pe prii Consiliul Local Constana i Municipiul Constana prin primar,
solicitnd s se constate dobndirea, pe calea uzucapiunii de 30 ani, a dreptului de
proprietate asupra unui imobilul situat n Constana, compus din teren n suprafa de 169,25
mp i cas de locuit.
n motivarea aciunii reclamanii arat c: la solicitarea lor, fostul Consiliu Popular al
Municipiului Constana le-a aprobat atribuirea unui teren pentru construirea unei case; dei au
depus documentaia necesar emiterii deciziei de atribuire a terenului n folosin, aceast
decizie i autorizaia de construire a locuinei nu au fost ns emise; pe baza acordului de
principiu, au construit o locuin compus din 4 camere i dependine precum i anexe
gospodreti; stpnesc continuu, nentrerupt, netulburat public i sub nume de proprietar
terenul n suprafa de 169,25 mp precum i casa de locuit.
n drept, aciunea este ntemeiat pe art. 645, art. 1837, art. 1846 i art. 1890 Cod
civil.
Prii au depus o ntmpinare prin care au invocat lipsa calitii lor procesual pasive
i, pe fond, au solicitat respingerea aciunii ca nefondat, artnd c reclamanii sunt simpli
detentori precari ai imobilului.
115
Judectoria Constana, prin ncheierea din 2 iunie 2003, a respins excepia lipsei
calitii procesuale pasive a prilor, iar prin sentina civil nr.13889 din 27 octombrie 2003
a admis aciunea, a constatat c reclamanii au dobndit, pe calea uzucapiunii de 30 ani,
dreptul de proprietate asupra terenului i pe calea accesiunii imobiliare, dreptul de
proprietate asupra construciei edificate pe acest teren
Instana a reinut c reclamanii, prin probele pe care le-au administrat, au fcut
dovada c au exercitat o posesie propriu-zis cu un caracter continuu, nentrerupt,
netulburat public i sub nume de proprietar, iar nu o detenie precar.
n consecin, reine instana, exercitarea posesiei n condiiile prevzute de art.1847
Cod civil pe o perioad de 30 ani, conduce la dobndirea dreptului de proprietate asupra
terenului. C n conformitate cu prevederile art.492 Cod civil, reclamanii au dobndit prin
accesiune i proprietatea construciei, pe care au edificat-o pe teren.
mpotriva sentinei au declarat apel prii Municipiul Constana i Consiliul Local
Constana, invocnd faptul c n mod greit, cu ignorarea prevederilor art.19 din Legea
nr.215/2001, instana a respins excepia lipsei lor de calitate procesual pasiv prin ncheierea
din 2 iunie 2003.
Pe fond, apelanii susin c, prin ignorarea probelor, instana a reinut greit c sunt
ndeplinite condiiile prevzute de art. 1847 Cod civil i, n aceste condiii, reclamanii
neavnd un titlu de proprietate, asupra terenului, nici dispoziiile art.492 Cod civil cu privire
la construcie, nu se pot aplica.
Curtea de Apel Constana, prin decizia civil nr.538/C din 19 mai 2004, a respins ca
nefondat apelul, reinnd, cu privire la excepia lipsei calitii procesual pasive, ca instan de
fond, a reinut corect, avnd n vedere prevederile art. 18, art. 19, art. 21 din Legea nr.
215/2001, coroborate cu art. 38 alin.1 i art. 67 din aceeai lege, c litigiile de drept privat,
care pun n discuie dreptul de proprietate al bunurilor (care fac parte din domeniul privat),
unitatea administrativ teritorial (singura care are patrimoniu i Consiliul local, ca autoritate
public, sunt subiecii raportului juridic dedus judecii.
Cu privire la susinerile pe fondul cauzei, instana de apel a constatat c instana de
fond n mod corect a reinut c n cauz sunt ndeplinite condiiile prevzute de art.1846 Cod
civil.
mpotriva acestei decizii, au declarat recurs prii susinnd c, n rezolvarea aciunii
pe fond, s-au ignorat probele eseniale ale cauzei (expertiza, certificatul fiscal, fia imobilului,
chitana de plat a taxei de folosin a terenului i c au fost aplicate greit dispoziiile
art.1847 i 1852 Cod civil.
Recursul este fondat.
Astfel, se constat c instana nu s-a pronunat asupra unor dovezi care erau
hotrtoare pentru soluia ce trebuia pronunat n cauz. S-a reinut corect c, prin adresa nr.
4032 din 10 noiembrie 1969, a fostului Consiliu Popular al Municipiului Constana, s-a
aprobat atribuirea unui teren pentru construirea unei locuine de ctre reclamant.
Instana nu s-a pronunat, ns, n legtur cu adresa nr.5460 din 10 septembrie 1982 a
fostului Consiliu Popular al Municipiului Constana, ctre reclamant, n care se arat c, dup
ce i s-a atribuit un teren, pentru construirea unei case de locuit, n condiiile Legii nr. 9/1968,
acesta nu s-a mai prezentat pentru perfectarea formelor legale.
n aceste mprejurri, posesia este o stare de fapt ce const n exercitarea asupra unui
imobil a unei puteri i stpniri materiale, ce se manifest prin acte de folosin, de
conservare, dar este esenial ca aceste activiti s fi fost exercitate de cel ce invoc
uzucapiunea pentru sine, iar nu cu acordul proprietarului, cum s-a petrecut n cazul n spe.
Prescripie achizitiv este ntemeiat pe faptul posesiei, iar pentru a duce la
dobndirea dreptului de proprietate, posesia trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute de
art.1847 Cod civil. Conform acestui text de lege, posesia trebuie s fie continu, nentrerupt,
116
netulburat public i sub nume de proprietar.
n cazul n spe, dup cum rezult din actul mai nainte analizat, posesia nu s-a
exercitat n nume de proprietar i, ca atare, conform art.1853 alin.2 Cod civil, nu este o
posesie util.
n cauz, nu exist nici una din situaiile menionate n art.1858 Cod civil ca s poat
fi schimbat posesiunea, exercitat de ctre reclamant, ntr-o posesie util.
n consecin, nefiind ndeplinit una din condiiile cumulative pe care trebuie s le
ndeplineasc posesia, nu se poate considera c a operat uzucapiunea n favoarea
reclamantului asupra imobilului n litigiu.
Astfel fiind, s-a admis recursul, s-a modificat decizia recurat n sensul c s-a admis
apelul declarat de ctre pri i pe fond s-a respins aciunea.

9.4 Anexa 4 List cu interviurile individuale i de grup cu experi realizate n
sprinijul elaborrii prezentei Metodologii
9.4.1 Interviuri individuale
Costin Geambau asistent social Centrul Social pentru Copii Sf. Dimitrie
Asistent social Spitalul Maternitate Panait Srbu
Georgeta Iordache, Inspector colar pentru nvmntul precolar
Nicoleta Prvu - Direcia de Eviden a Persoanelor, sector 1
Cristian Iordache ef serviciu Anchete Psiho-sociale, Asistenta i Sprijin pentru
Copil si Familie, sector 6
9.4.2 Interviuri telefonice cu reprezentani ai Direciilor judeene i locale de
Eviden a Persoanelor

Cosmin Peste, Seviciul Comunitar de Eviden a Persoanelor Ndlac, Judeul Arad
D-na. Cruceanu, Serviciul Comunitar de Eviden a Persoanelor Municipiul Brila,
Judeul Brila
Dana Ciobanu, Direcia Judeean de Eviden a Persoanelor, Timi
Dorel Buda, Serviciul Comunitar de Eviden a Persoanelor Sntana, Judeul Arad
Florescu Costica, Serviciul Comunitar de Eviden a Persoanelor Strehaia, Judeul
Mehedinti
Insp. Baraba, Direcia Judeean de Eviden a Persoanelor, Harghita
Ion Violini, Direcia Judeean de Eviden a Persoanelor, Giurgiu
Ionic tefan, Direcia Judeean de Eviden a Persoanelor, Dolj
Prescorni Georgeta, Seviciul Comunitar de Eviden a Persoanelor Reia, Judeul
Cara-Severin
Vezeteu Ionel, Direcia Judeean de Eviden a Persoanelor, Vaslui
Vrabie Tincua, Seviciul Comunitar de Eviden a Persoanelor Galai, Judeul Galai

117
9.4.3 Interviu de grup (focusgrup)

8 decembrie 2006, sediul Human Dynamics

Ioana Constantin mediator sanitar, Grdinia nr. 245
Elena Radu mediator colar, coala nr. 136
Mihai Iacoboaia expert n problemele romilor, Primria Sectorului 1
Ctlin Manea Partida Romilor Pro-Europa
Dan Constantin Poliia de proximitate
Adrian Petrescu Poliia de proximitate
Marian Blceanu Poliia de proximitate
George Cristea Poliia de proximitate
Viorica Ce Direcia de Eviden a Persoanelor, Sector 1
Paraschiva Mierl Direcia de Eviden a Persoanelor, Sector 2

19 ianuarie 2007, sala de conferine Hotel Confort Traian Bucureti

Daniela Neacu BJR, Clrai
Nicolae Turcata BJR, Mure
Primaria Mures, Expert, Mure
Cristina Mihai, BJR, Olt
Simion Samir, ONG, Buzau
Vasile Glbea, Expert primarie sector 6, Bucuresti
Alexandru Crina Mirela, Expert, Iasi/Ciurea
Sndel Grosu, BJR, Braila

19 ianuarie 2007, sala de conferine Hotel Confort Traian Bucureti

Marius Ioan Li, BJR, Arges
Viorica Gotu, BJR, Galati
Elena Marin, Expert, Giurgiu
Doina Prescur, DGASPC, Bucuresti sector 1
Mihai Iacoboaia, Expert, Bucuresti sector 1
Mariana Chituc, Serviciul public comunitar local de eviden a persoanelor, Brasov
Sanda Goga, DEP, Buzau
George Remus Bratu, DEP, Teleorman
Cristina Tuf, INEP, Bucuresti
Nicoleta Ene, INEP, Bucuresti
118