Sunteți pe pagina 1din 9

Definitii 1. Etica medical: enumerai principiile A. Principiul respectrii autonomiei individului a.

Cu excepia situaiei n care poate produce ru altora, orice persoan cu discernmnt are dreptul s decid ce va face n ceea ce privete sntatea sa. Orice aciune mpotriva voinei unei persoane, este supus ri orilor le ii. Din acest principiu, al autonomiei, deriv i o !un parte din aspectele le ate de consimmnt, confidenialitate. !. Din punctul de vedere al medicilor, aplicarea principiului autonomiei duce la modificarea o!inuinelor, ceea ce nu este nici uor de acceptat i nici uor de pus n practic.

B. Principiul beneficienei (s faci bine) a. "e re sete si n #urmntul lui $ipocrate:%primum non nocere%, adic &n primul rnd s nu faci ru%. !. 'edicii sunt o!li ai s alea ceea ce este mai !ine pentru pacienii lor, fr s se decid cu precdere asupra celui mai puin costisitor tratament. c. (pare ns o alt dilem: ce tre!uie s prime)e: !inele eneral sau individual. *rincipiul utilitarismului consider c tre!uie ales ceea ce ofer ct mai mult !ine unui numr ct mai mare de oameni. +ndind aa, nu putem s nu ne ntre!m ct !eneficia) i cte persoane utili)ea) resursele alocate pro ramelor de transplant. d. ,n anumite mpre#urri, principiul !eneficienei poate fi n contradicie cu cel al autonomiei. Este evident c renunarea la fumat face mult !ine, dar deci)ia nu poate fi impus. e. Conceptul medicinei !a)ate pe dove)i, precum i -idurile de practic, sunt transpuneri n practica clinic.

C. Principiul non-maleficienei (al evitrii suferinelor ) a. Este principalul motiv care permite unui profesionist s nu in cont de voina cuiva, n circumstane care ar produce ru altei persoane. Exemplele pot fi cele ale unui epilectic cu cri)e la anumite ore i care va fi mpiedicat s conduc, prinii care produc suferine unui copil i care pot fi dec)ui din drepturi, un salariat $./ po)itiv ce nu va fi lsat s lucre)e n sala de operaii etc.

D. Principiul dreptii i corectitudinii a. 0na dintre marile pro!leme ale momentului este folosirea ntr1o manier corespun)toare a resurselor disponi!ile pentru n ri#irile de sntate. 2oala este nedreapt. Dac unii dintre semenii notri ar putea fi mustrai pentru stilul lor de via, nesntos, alii se nasc cu pro!leme enetice sau se m!olnvesc, dei au fcut tot ce se putea pentru a evita. !. (tunci cnd, cu resurse limitate la dispo)iie, tre!uie s te ndeti la toi, nu se poate s nu renceap vec-ile controverse: prevenire sau tratare, n ri#iri pentru ca)urile acute sau cronice, alternativele de n ri#ire pe termen lun , etc. c. (cest principiu este criticat de muli, considerndu1se inaplica!il. *are a fi doar o de)!atere filo)ofic, care poate aduce mai mult informaie teoretic, dar care nu poate fi pus n practic, cel puin nu n lumea n care trim.

3. Codul etic al in inerului: principii i canoane fundamentale Etica in inereasc este ramura eticii aplicate,care examinea) i sta!ilete standardele pentru o!li aiile in inerilor fa de pu!lic,fa de clieni,an a#ai i profesie 1. n ndeplinirea ndatoririlor lor profesionale, in inerii tre!uie s pstre)e si urana, sntatea i starea de !ine a pu!licului4 3. in inerii efectuea) servicii numai n domeniile lor de competen 4 5. declaraiile pu!lice tre!uie oferite numai ntr1un mod veridic i o!iectiv4 6. in inerii tre!uie acione)e ntr1o manier profesional fat de an a#atori i tre!uie s evite conflictele de interese4 7. reputatia profesionala tre!uie sa se !a)e)e pe meritul serviciilor lor4 8. in inerii nu va concura nedrept cu alii4 9. in inerii isi continu de)voltarea profesional de1a lun ul carierei lor i vor oferi oportuniti pentru de)voltarea profesional a in inerilor pe care ii supervi)ea)a. 5. Enumerai su!domeniile in ineriei medicale 6. Codurile deontolo ice: definiie i rol Deontolo ia : Deontolo ia desemnea) re uli, datorii, o!li aii, sta!ilete ceea ce tre!uie fcut. : .n le tur cu profesiunea medical, n vor!irea curent, ntre!uinm ca sinonime termenii etica, moral i deontolo ie, pentru a ne referi la aspectele normelor nescrise ale comportamentul medicului ca om i profesionist.

: Deontolo ia deriv etimolo ic din cuvintele receti deontos ;datorie< i lo os ;cuvnt<4 : "ensul mai restrns este studiul ndatoririlor unui profesionit. : Elementele cele mai importante ale deontolo iei privesc responsa!ilitatea moral i #uridic a unui mem!ru a unei profesii. Codurile deontolo ice sunt re)ultatul unui consens al ma#oritii mem!rilor unui rup profesional. Ele asi ur un standard de calitate al profesiei respective. Or ani)aia 'ondial a "ntii ;O.'.".< a definit n 1=6> sntatea drept o stare complet de !ine din punct de vedere fi)ic, mental i social i nu doar a!sena !olii sau infirmitii. 7. Deontolo ia ? definiie Deontolo ia desemnea) re uli, datorii, o!li aii, sta!ilete ceea ce tre!uie fcut. Deontolo ia deriv etimolo ic din cuvintele receti deontos ;datorie< i lo os ;cuvnt<4 8. 'oralitatea din perspectiv individual i social 'oralitate ;lat. 'oralitas< @ o!icei, fel de a se purta, comportament, conduit *erspectiv individual: valori personale, o!iceiuri proprii *erspectiv social: valori i o!iceiuri promovate i respectate de un rup social ? prin prisma a ceea ce se consider a fi comportamente !une sau rele 7. Definiiile eticii Ori inea cuvntului etic: et-os ; reaca vec-e< @ loc o!inuit, ulterior s1a transformat n o!icei, tradiie i, n eneral, caracter ;tot ceea ce definete valorile unei persoane, unui popor<. Dei n lim!a#ul cotidian &etic% i &moral% sunt folosite ca sinonime, etica este tiina care studia) !inele i rul, fericirea etc., iar morala este o!iectul de studiu al eticii. >. Care sunt o!li aiile preci)ate n Codul de etic al in inerului medical ;3AA6<B =. *rincipiul respectrii autonomiei individului *rincipiul respectrii autonomiei individului Cu excepia situaiei n care poate produce ru altora, orice persoan cu discernmnt are dreptul s decid ce va face n ceea ce privete sntatea sa. Orice aciune mpotriva voinei unei persoane, este supus ri orilor le ii. Din acest principiu, al autonomiei, deriv i o !un parte din aspectele le ate de consimmnt, confidenialitate.

Din punctul de vedere al medicilor, aplicarea principiului autonomiei duce la modificarea o!inuinelor, ceea ce nu este nici uor de acceptat i nici uor de pus n practic. 1A. *rincipiul !eneficienei ;s faci !ine< "e re sete si n #urmntul lui $ipocrate:%primum non nocere%, adic &n primul rnd s nu faci ru%. 'edicii sunt o!li ai s alea ceea ce este mai !ine pentru pacienii lor, fr s se decid cu precdere asupra celui mai puin costisitor tratament. (pare ns o alt dilem: ce tre!uie s prime)e: !inele eneral sau individual. *rincipiul utilitarismului consider c tre!uie ales ceea ce ofer ct mai mult !ine unui numr ct mai mare de oameni. +ndind aa, nu putem s nu ne ntre!m ct !eneficia) i cte persoane utili)ea) resursele alocate pro ramelor de transplant. ,n anumite mpre#urri, principiul !eneficienei poate fi n contradicie cu cel al autonomiei. Este evident c renunarea la fumat face mult !ine, dar deci)ia nu poate fi impus. Conceptul medicinei !a)ate pe dove)i, precum i -idurile de practic, sunt transpuneri n practica clinic. 11. *rincipiul non1maleficienei ;al evitrii suferinelor< Este principalul motiv care permite unui profesionist s nu in cont de voina cuiva, n circumstane care ar produce ru altei persoane. Exemplele pot fi cele ale unui epilectic cu cri)e la anumite ore i care va fi mpiedicat s conduc, prinii care produc suferine unui copil i care pot fi dec)ui din drepturi, un salariat $./ po)itiv ce nu va fi lsat s lucre)e n sala de operaii etc.

13. Etica in ineriei Etica in inereasc este ramura eticii aplicate,care examinea) i sta!ilete standardele pentru o!li aiile in inerilor fa de pu!lic,fa de clieni,an a#ai i profesie. 15. Codul de etic al in inerului ;(+.C<: principii deontolo ice Codul de etica a inginerului (A !") cuprinde ansam!lul caracteristicilor ce definesc calitatea activitatii profesionale, precum si demnitatea in inerilor n procesul creatiei te-nico1stiintifice si al productiei si n societate. Cesponsa!ilitatile care1i incum!a in inerului l o!li a la respectarea neconditionata a Codului profesiei si la o nalta tinuta cetateneasca. (ctivitatea sa tre!uie sa se caracteri)e)e prin competenta, profesionalism, creativitate, cinste, responsa!ilitate si patriotism. .n intrea a sa activitate, in inerul va actiona aplicand principiile deontologice: Desfasurarea activitatii profesionale la nivelul calitativ cel mai nalt, cu responsa!ilitate si cinste fata de firma si client.

Comportarea de natura sa contri!uie la cresterea presti iului de in iner, prin: : devotament fata de profesiunea aleasa4 : efort personal de m!unatatire continua a propriilor cunostinte si deprinderi4 : instruirea si perfectionarea profesionala si asi urarea conditiilor pentru cresterea experientei persoanelor su!ordonate4 : promovarea spiritului de ec-ipa, cura#ului opiniilor, ncrederii si respectului reciproc4 : pastrarea ec-ili!rului ntre dorinta de afirmare si modestia, care tre!uie sa1l caracteri)e)e. (cordarea importantei cuvenite aspectelor ecolo ice, sociale si economice, in re)olvarea pro!lemelor in ineresti. Ceali)area numai a acelor sarcini sau lucrari pentru care are competenta necesara. (pel la sfatul si experienta altor specialisti, ori de cte ori interesele firmei sau clientului vor fi mai !ine servite n acest mod. Evitarea oricarei concurente neloaiale cu alti in ineri prin pu!licitate defaimatoare, exploatarea financiara a po)itiei sale sau a po)itiei unui su!ordonat, critica pu!lica a altor in ineri in pro!leme care tin de profesie, exercitarea de presiuni sau influente pentru o!tinerea de avanta#e nemeritate. Durni)area de informatii te-nice corecte, compara!ile pe plan international *romovarea si utili)area metodelor si te-nicilor de asi urare a calitatii. (cordarea de consultanta te-nica, economica si ecolo ica corecta. Cefu)ul preluarii de lucrari sau sarcini care nu sunt corecte din punct de vedere te-nic, economic sau le al si care, n mod evident, pot pre#udicia interesele si viitorul tarii. Cespectarea drepturilor si intereselor de proprietate ale altor persoane sau firme. 16. 'enionai succint drepturile pacienilor *entru aplicarea principiilor Drepturilor *acientilor din Europa, a fost adoptata o le e speciala, Ee ea nr. 68F3AA5, privind drepturile pacientului, prin care sunt consacrate in principal urmatoarele drepturi: a< la in ri#iri medicale de cea mai inalta calitate4 !< de a fi respectat ca persoana umana4 c< la informatia medicala4 d< consimtamantul asupra interventiei medicale4 e< confidentialitatea informatiilor. 17. 2ioin ineria medical: definiie Bioingineria integrea# principiile fi#icii$ c%imiei$ matematicii i pe cele inginereti pentru studiul biologiei$ medicinei$ comportamentului sau sntii. Bioingineria creea# concepte fundamentale i cunotine de la

nivel molecular p&n la nivel sistemic i de#volt noi produse biologice$ noi materiale i procese$ implanturi i produse informatice pentru prevenirea$ diagnosticul i tratamentul bolilor$ pentru reabilitarea pacientului i creterea standardului de sntate'. 18. "ecretul profesional ? confidenialitatea Dreptul pacientului la confidenialitatea actului medical i o!li aia furni)orilor de servicii medicale de a pstra secretul profesional repre)int un aspect extrem de sensi!il al practicii medicale. Conform principiului confidenialitii, pacienii pot fi ncredinai c medicul nu va de)vlui, fr acordul lor, nici un element al actului medical. Coninutul noiunii de secret medical este mult mai lar i este definit de Codul Deontolo ic ca Gtot ceea ce medicul, n calitatea lui de profesionist, a aflat direct sau indirect n legtur cu viaa intim a bolnavului, a familiei, aparintorilor precum i problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstane n legtur cu boala i alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei 19. Ce principiu etic respect o!inerea consimmntului informat al pacientuluiB 1 Din punct de vedere etic, consimtamantul se ancorea)a in principiul etic al autonomiei pacientului si al respectului fata de persoana umana. 1>. Consimmntul informat al pacientului: necesitate, drept, o!li aieB ... Consimmntul informat al pacientului: necesitate a actului medical &Doctrina% consimtamantului informat repre)inta actual ba#a elaborarii deci#iei medicale Este unul dintre pilonii principali ai relatiei medic1pacient Este e(presia cea mai clara a respectarii autonomiei individuale ;dreptului individului de ale ere li!era, de a trai in conformitate cu propriile valori si principii<. Cespecta autonomia pacientului ;auto uvernare, dreptul la li!ertate si intimitate, ale erea individuala, li!ertatea de a1si urma propria vointa, de a1si urma propriul comportament si de a fi propria persoana<. &Doctrina% consimtamantului informat pre)inta o aplica!ilitate particulara la copil si adolescent, carora le lipseste capacitatea deci)ionala sau imputernicirea le ala de a1si da consimtamantul O!tinerea consimtamantului informat presupune a inte ra capacitatea de intele ere si comunicare, capacitatea de a rationa si deli!era, de a anali)a elementele contradictorii ale unei deci)ii, utili)and un set de valori personale. Consimtamantul este autori)area, de catre pacient a unei interventii medicale in cunostinta de cau)a. *acientii au dreptul sa ia propriile deci)ii in ceea ce priveste asistenta lor medicala si sa primeasca informatiile corespun)atoare pe !a)a carora sa poata lua aceste deci)ii. 1=. .atro enie: definiie
Stare psihic produs sau agravat pe cale psihogen de ctre medic, de tratament sau de condiiile spitalizrii.

3A. Definii conceptul de calitate a vieii

Definiia conceptului de calitate a vieii) G(nsam!lul elementelor care se refer la: situaia fi)ic, economic, social, cultural, politic, de sntate, etc. coninutul i natura activitilor, caracteristicile relaiilor sociale, !unurile i serviciile, modul i stilul de via, strile su!iective de satisfacieFinsatisfacie, fericire, frustare, etc%. Calitatea vieii &n sntate este un concept multidisciplinar care include: 1 durata de via4 1 a!sena !olii, a simptomatolo iei, 1 a!sena discomfortului i a durerii4 1 funcii adecvate: fi)ic, emoional i social4 1 percepia unei stri adecvate de sntate4 1 satisfacia le at de sntate4 1 a!sena de)avanta#elor sociale sau culturale. Calitatea vieii este o valoare apreciat su!iectiv de individ sau rupuri, modificat de starea funcional, percepii, oportuniti sociale i influenat de !oal, tratament sau politic. 31. Definii calitatea n in inerie 33. Definii pacientul 1 Ee ea 68F3AA5 a) prin pacient se intelege persoana sanatoasa sau bolnava care utili#ea#a serviciile de sanatate* 35. "copul principal al cercetrii pe su!ieci umani "copul principal al cercetarii pe su!iecti umani este de a im!unatatii metodele profilactice, dia nostice si de tratament, intele erea etiolo iei unei afectiuni. "e efectuea)a numai de persoane calificate in acest sens, avand responsa!ilitatea su!iectilor inclusi in cercetare, c-iar daca si1au exprimat consimtamnatul informat privind participarea la studiu. 36. *rincipiile etice ale cercetrii *rincipiul respectului datorat persoanei: (utonomia individului si dreptul la protectie al persoanei cu autonomie diminuata *rincipiul !eneficientei ;riscF!eneficiu<: ( nu face rau ;principiul nonmaleficientei< si a maximali)a !eneficiile posi!ile, cu minimali)area efectelor nedorite ;adverse< *rincipiul #ustitiei: Dreapta repartitie a resurselor si accesul li!er, nerestrictionat la asistenta medicala competenta. 37. Colul comisiei de etic ntr1un studiu clinic

Comisia de etica ? or anism independent, constituit din mem!rii cu profesie in domeniul medical+stiintific$ dar si mem!rii cu profesie in afara domeniului medicalFstiintific, a caror responsa!ilitate este sa asi ure protectia drepturilor, siguranta si starea de bine a subiectilor umani inclusi in studiul clinic. 38. Cercetarea pe animale: ,,principiul celor 5 C% (ccent deose!it se pune pe ,principiul celor trei ",) 1 reducerea numarului de animale folosite pentru experimentare, 1 redefinirea procedurilor de cercetare cu scopul de a diminua durerea animalelor de la!orator 1 inlocuirea ;replacement 1 en l.< modelelor animale cu alte metode alternative cum ar fi culturile de tesuturi sau modelele matematice. 39. *rincipiul interesului i !eneficiului cercetrii "e identifica ca postulat de !a)a al medicinei care inseamna: 1 ma(imi#area beneficiilor 1 reducerea riscurilor. Cercetarea tre!uie sa ofere informatii valide$ generali#abile si sa cuantifice raportul risc+beneficiu$ astfel ca !eneficiul sa predomine in avanta#ul su!iectilor inclusi in cercetare. -btinerea consimtamantului celor care vor contri!ui la atin erea o!iectivelor cercetarii, indiferent de procedura metodolo ica aplicata, este o!li atorie fiind cunoscut ca un proces, nu preliminar, ci continuu pe tot parcursul desfasurarii cercetarii. 3>. Celaia etic a in inerului cu pu!licul Celaiile in inerilor cu pu!licul 1 importan capital 1 nu tre!uie s i foloseasc capacitile profesionale pentru promovarea unor activiti comerciale sau speculative in inerul tre!uie s fac eforturi pentru a1i oferi serviciile n interesul de clientul su i a pu!licului i ar tre!ui s percepe taxe ec-ita!ile i adecvate pentru serviciile sale4 tre!uie s menin atitudinea profesional n cadrul ne ocierilor pentru serviciile sale. 3=. Celaia etic a in inerului fa de clieni i an a#atori Celaiile in inerilor fa de clieni i an a#atori 1 fidelitate, loialitate 1 evitarea i menionarea conflictului de interese, atunci cnd exist 1 confidenialitatea informaiilor ? pstrarea secretului profesional 1 nu tre!uie s se an a#e)e n afaceri cu ali clieni f tirea i apro!area an a#atorului 1 nu tre!uie s accepte comisioane pentru a recomanda anumite ec-pamente sau servicii 1 nu ar tre!ui s plteasc comisioane altora pentru a le fi recomandate serviciile potenialilor clieni. 5A. Celaiile in inerului cu ceilali in ineri din punct de vedere etic.

. Celaiile cu ceilali in ineri 1 nu tre!uie pre#udiciat reputaia profesional a unui alt in iner, nedrept sau cu rea intenie, prin aciuni sau ver!al sau prin omisiuni4 1 ar tre!ui s nu caute sau s solicite o po)iie ocupat de un alt in iner 1 politee, corectitudine 1 sc-im! de informaii i de experient cu cole ii i studenii

S-ar putea să vă placă și