Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ultima suta de ani a fost mai fructuoasa decat inntreaga perioada anterioara. O ramura recenta a matematicii e teoria probabilitatilor, care studiaza sansele de producere a evenimentelor intamplatoare. Este matematica incertitudinii. In secolele anterioare, prin calcule conbinatorii asupre jocurilor de noroc si prin metode de imbunatatire a preciziei observatiilor astonomice, iar la inceputul sec XX teoria probabilitatilor a devenit un domeniu de sine statator. Cateva probleme clasice de probabilitati dateaza din vechime. In Evul ediu se punea problema despre sansele de a obtine un anumit numar la jocul cu doua zaruri. !lta problema ridica imparirea potului unui joc de noroc intrerupt" algebristi din #enastere ca $acioli , Cardano si %artaglia , iar mai tarziu de ere , $ascal si &ermat au discutat despre acesta tema. Coeficientii binominali'
Cm n=
(extrasi si din triunghiul lui $ascal) au fost folositi cu succes in prima carte despre probabilitati !rs conjectandi a lui *aniel +ernoulli din ,-,.. Catva ani mai tarziu de oivre a extins rezultatele lui +ernoulli legand distributia binominala de functia erorilor sau distibutia normala
1 x e . 2
2
Ideea de masura (din integrala /ebesgue ) la dus pe 0olmogorov prin ,1.2 sa formuleze axiomele probabilitatilor. ai prcis a definit un spatiu al probabilitatilor. !cesta cuprinde o multime 3, o colectie $(3) de submultimi ale lui 3, numite evenimente si o masura m pe 3. ai abstract'
functie $ care asociaza fiecarui eveniment ! $(3) un numar $(!), numit probabilitatea lui !, astfel incat sa fie satisfacute urmatoarele conditii (numite axiome)'
$ropozitia ,. &ie ! $(3). *aca ! 5 atunci $ (!) 5 2, iar daca !56e,, e7, ...,e<8,atunci P ( A )=i=1 P ( {e i }) .
k
si $( 3)5$(3), rezulta ca
!56e,, e7,... ,e< 8 deci !56e,, e7,... ,e<=,86e<8, iar $(!)5$(6e,, e7,... ,e<=, 8): $(6e<8). $rin urmare avem' $(6e,, e7,... ,e<8)5$(6e,, e7, ...,e<=, 8):$(6e<8) $(6e,, e7,... ,e<=, 8)5 $(6e,, e7, ...,e<=7 8):$(6e<=,8) >>> >>> >>> $(6e,, e78)5 $(6e,8) : $(6e78) *e aici se obtine egalitatea
#aspunsul dat de o persoana intervievata poate fi' e,5(*!, *!), e75(*!, 4U), e.5(4U, *!), e@5(4U, 4U). ultimea 356e,, e7, e., e@8 constituie un spatiu de selectie posibil asociat acestei experiente (ancheta) pentru o singura persoana. 3ubmultimile acestui spatiu sunt' $(3)56, 6e,8, 6e78, 6e.8, 6e@8, 6e,, e78, 6e,, e.8, 6e,, e@8, 6e7, e.8, 6e7, e@8, 6e., e@8, 6e,, e7, e.8, 6e,, e7, e@8, 6e7, e., e@8, 6e,, e7, e., e@88. &iecare dintre aceste submultimi este un eveniment. 3ubmultimile E,56e,8, E756e78, E.56e.8, E@56e@8 contin un singur punct si sunt evenimente elementare. Orice eveniment diferit de evenimentul imposibil este o reuniune de evenimente elementare.
Consecinta ,. *aca cele n evenimente elementare e,, e7, ..., en din spatiul de
selectie 3 au aceeasi probabilitate (sunt egal probabile), $(6ei8)5$(6ej8), i,j5,,n, atunci
P ( U i=1 Ai )= P ( U i=1 Ai U An+1 )= P ( U i=1 Ai)+ P ( An+1 )=i=1 P ( Ai)+ P ( A n + 1)= i=1 P ( Ai)
n+ 1
n+ 1
*emonstratie. 3e considera C5!C +, *5+C ! si se remarca faptul ca avem !+5C(!+)*, de unde $(!+)5$(C):$(!+):$(*).
%inem seama acum de egalitatile $(!)5$(!+):$(!C +)5$(!+):$(C) si $(+)5$(!+) :$(+C !)5$(!+):$(*) si obtinem' $(!+)5$(!)=$(!+):$(!+):$(+)=$(!+)5$(!):$(+) =$(!+).
P ( U i=1 Ai)i=1 P ( Ai ) , n
*emonstratie. $entru n57 avem
$(!,!7)5$(!,):$(!7)=$(!,!7)B$(!,):$(!7) , intrucat $(!,!7)92. $resupunem ca pentru !,, !7,..., !n avem
+1 . !vem' P (U n i = 1 Ai ) i= 1 P ( Ai ) +1 n . P (U n i = 1 Ai ) P ( U i = 1 Ai )+ P ( An + 1) i =1 P ( Ai )+ P ( An+ 1)= i =1 P ( Ai ) n n +1 n +1 n P ( U i=1 Ai) i=1 P ( Ai ) si vrem sa aratam ca' n