Experimente tiinifice, cum ar fi cea din imagine a au fost oferit fascinante spectacole pentru public la mijlocul secolului al XVIII-lea.

n picture lui Joseph Wright , erb! un filozof ,tine o prelegere la Planetariu"#$%&', un model mecanic al sistemului solar, care a fost folosit pentru a demonstra mi c(rile planetelor )n jurul *oarelui . n centrul de planetariu este o lumin( de ga+ care repre+inta soarele,arcele repre+inta orbitele planetelor.

Iluminismul numit i Epoca Luminilor sau Epoca Raiunii este o micare ideologic i cultural, antifeudal, desfurat n perioada pregtirii i nfptuirii revolu iilor din sec. XVII-XIX n rile Europei, ale Americii de Nord i ale Americii de Sud i avnd drept scop crearea unei societi raionale!, prin rspndirea culturii, a luminilor! n mase "cf. #arp $a%im&. Iluminismul este o replic la adresa 'arocului, n ncercarea de a nltura dogmele religioase i de a propaga luminarea maselor folosind motivul, idei provocatore inradacinate in traditie si speranta si cunostinte avansate o'tinute prin metode sttintifice.Astfel aceasta a promovat gandirea stiintifica, scepticismul si sc(im'ul intellectual si s-a opus superstitie si intolerantei ,cu )iserica catolica ca prim e%emplu. Iluminismul a fost declansat de filo*ofii )aruc( Spino*a "+,-.-+,//&, 0o(n 1oc2e "+,-.+/34&, 5ierre )a6le "+,4/-+/3,&, Voltaire "+,74-+//8& i fi*icianul Isaac Ne9ton "+,4--+/./&, acestia au sustinut si incura:at gandirea rationala si c(iar au incerca sa aplice ideile lor de guvernare in ce a cea fost a'solutismul luminat.;evolutie stiintifica este strans legata iluminismului si multe din descoperirile facute in aceea perioada au raturnat multe concepte traditionale si a introdus noi persepective naturii si locul omului in ea. <n =rana, Iluminismul a inceput in saloane i a culminat n marele Enciclopediei "+/>+-+//.&, editat de ?enis ?iderot "+/+--+/84& i "pn n +/>7&, 0ean le ;ond d@Alem'ert "+/+/-+/8-&, cu contri'uii a sute de filosofii "intelectuali&, cum ar fi Voltaire "+,74-+//8&,;ousseau "+/+.+//8& i $ontesAuieu "+,87-+/>>&. Apro%imativ .>.333 de copii ale setului de -> de volume au fost vndute, :umtate din ele n afara =ranei. Noile fore intelectuale s-au rspndit n centrele ur'ane din Europa, n special Anglia, Scoia, statele germane, rile de 0os, 5olonia, ;usia, Italia, Austria i Spania, apoi a srit Bceanul Atlantic n colonii europene , unde a influenat pe )en:amin =ran2lin i C(omas 0efferson , printre multi altii i a :ucat un rol important n ;evoluia American . Idealurile politice ale Iluminismului au influenat ?eclaraia America de Independen, t(e Dnited States )ill of ;ig(ts , in =ranta ?eclaraia ?repturilor Bmului i ale #eteanului , i #onstituia polono-lituanieniene din 3- mai +/7+ . Euvernele au raspuns in moduri diferite in epoca luminilor.In =ranta, guvernul a fost ostil si filo*ofii au ineput sa lupte impotriva cen*urarilor facute conducere.Euvernul $arii )ritanii a ignorat in general liderii luminismului.#u toate acestea in cateva natiuni puternici domnitori a'solutisti ,numiti de istorici luminismului ,,?espoti 1uminatiFF ,au lasat filo*ofi iluministi la curte si a:utat la creearea legilor si programele de reforma a sistemului ,pentru a face state mult mai puternice si unite.=rederic cel $are care a condus prusia intre +/43-+/8, a fost un pasionat de ideile france*e si a ridiculi*at cultura germana ,inconstient remarca'ilele progrese care se petreceau.Voltaire care a fost inc(is si maltrat de guvernul france*, a acceptat imediat invitatia lui =rederic sa traiasca la palatul sau.=rederic a e%picat ,,ocuptiea mea principala este de a lupta impotriva ignorantei si sa lumine* mintiile ,sa cultiv moralitarea si de a face oamenii fericiti cum este natura umanaFF.#arol al III-lea ,regele spaniei intre +/>7-+/88 a incercat sa isi salve*e imperiul de la degradare prin reforme profunde ,cum ar fi sla'irea 'isericii si manastirilor ,promovarea stiintei si cercertarii universitare, a facilitat comertul ,a moderni*at agricultura si a eveitat ra*'oaiele.Imparateasa Ecaterina cea mare ,care a condus ;usia +/,.-+/7, o fost o entu*iastica, aceast er a produs prima universitate din ;usia, 'i'liotec, teatru, mu*eu pu'lic, i presa independent.Imparatul Iosif al II-lea ,domnitor al Austriei +/83-+/73 a fost prea entu*iast, anuntand prea multe reforme care nu au adus aproape nici un spri:in incat revoltele i*'ucnite au transformat regimul sau intr-o comedie a erorilor.$inistri cum ar fi 0osep( I al portugaliei si Struensee in ?anemaca ,au guvernat e%act dupa idealurile luminismului.

$u*ica german, sponsori*ata de ctre clasele superioare, si sustinuta de compo*itori 0o(ann Se'astian )ac( "+,8>-+/>3&, 0osep( Ga6dn "+/-.-+837&, i Holfgang Amadeus $o*art "+/>,+/7+&. =ranIois 5rocope - a fondat prima cafenea din 5aris, 5rocope #afJ , n +,8,, de +/.3 e%istau apro%imativ 433 de cafenele din oras. #afeneaua 5rocope, n special, a devenit un centru al iluminismului, primitoare cele'ritati precum Voltaire si ;ousseau. In #afeneaua 5rocope ?iderot i ?@Alem'ert au decis s cree*e Enciclopedia. =amous leaders of t(e Enlig(tenment included =reemasons suc( as $ontesAuieu, Voltaire, 5ope, Gorace Halpole, Sir ;o'ert Halpole, $o*art, Eoet(e, =rederic2 t(e Ereat, )en:amin =ran2lin, and Eeorge Has(ington.