Sunteți pe pagina 1din 7

Monedele Internationale 1.

Valutele Valutele sunt monede naionale care au circulaie, putere de plat i pot fi constituite rezerv i n alte ri dect n cea emitent.Valutele au calitatea de a realiza lichidarea imediat a obligaiilor de plat n relaiile economice internaionale.Valutele se pot clasifica dup mai multe criterii. Valuta n numerar (valut efectiv) se prezint sub form de bancnote sau monezi,iar valuta n cont se afl sub form de disponibil ntr un cont la banc. Valuta n cont poate fi utilizat, la dispoziia titularului de cont, ea transformndu sela cererea acestuia n valut n numerar. Valuta n cont poate fi, dup modul de depunere, la vedere i la termen.!up modul de preschimbare a valutelor, acestea pot fi" convertibile, neconvertibile,transferabile i liber utilizabile. Valutele convertibile sunt, n mod practic, monedele care se schimb liber, contraunor alte monede naionale sau internaionale (emise de un institut financiar bancar internaional). Valutele neconvertibile particip la un numr restrns de operaiuni valutare,schimbndu se ntr un singur sens" cumprarea de valut convertibil intrat n ar, camoned neconvertibil. Valutele transferabile au un anumit grad de convertibilitate stabilit n cadrul uneinelegeri pe plan regional, contribuind la transferarea de fonduri pentru un numr restrnsde operaiuni. Valutele liber-utilizabile sunt valute cu convertibilitate total recunoscute de #$% ialte organizaii financiare internaionale ca utilizabile pe plan larg n cadrul tranzaciilor internaionale i ca valute negociabile n volum mare, pe toate pieele financiare. &n aceastcategorie intr urmtoarele valute" dolarul '() i *enul +aponez.(nele valute puternice, emise de ri cu economie dezvoltat, mult apreciate icutate pe piaa financiar pot +uca rolul de valut de rezerv . )ceste monede i menin identitatea naional, ns sunt utilizate ca instrumente de plat cu putere liberatori e nelimitat i ca mi+loc de rezerv pe plan internaional. ,entru ca o moned s serveasc drept valut de rezerv trebuie s ndeplineasc mai multe condiii" a)s +oace un rol important n operaiunile financiar valutare internaionaleb)s fie liber convertibilc)s se bucure de o stabilitate pe termen lung. &n urma renunrii pe plan internaional la definirea monedei naionale prin coninutulde aur sau de devize corespunztor valorii sale, s a trecut la definirea puterii ei de cumprare, criteriu mai aproape de realitate pentru compararea a dou monede naionale. 2. Moneda internaional este o moned cu ridicat putere liberatoare care circul n afara granielor rii emitente, servind ca mi+loc de plat i rezerv pe piaa internaional. ./ist dou categorii de monede internaionale" 0. monedele naionale ale unor ri care ndeplinesc rolul de plat i de rezerv pe piaa internaional datorit unor con+uncturi favorabile cu totul deosebite, 1. monede emise de instituiile specializate ca instrument monetar i uniti de cont" !'2, .3(, )'.)4 )ssian $onetar* (nit. 5rice moned naional, pentru a putea fi considerat moned internaional ndeplinete trei funcii" etalon de msur, instrument de schimb, valoare de rezerv. 3a etalon al preurilor, ea trebuie s fie folosit n cotarea materiilor prime, a altor categorii de produse pe plan internaional. 3a instrument de schimb, moneda respectiv trebuie s fie utilizat ca moned de facturare a mrfurilor n operaiile comerciale internaionale plile se realizeaz n acea moned. 3a instrument de rezerv, aceast funcie se reflect n prezena monedei respective n componena rezervelor bancare i n volumul emisiunilor de titluri valutare pe termen mediu i lung. Monedele internationale servind ca mi+loc de plata si de rezerva pe piata internationala, avand o mare putere de circulatie in afara granitelor statuluiemitent, moneda nationala se clasifica in" - monede nationale si regionale 6 cuprind monede liber utilizabile (dolarul, lira,francul elvetian, *enul +aponez)- ele sunt" - etaloane de masurainstrumente de schimb(prin utilizarea ca moneda de facturare a schimburilor comerciale prin pozitia in reteaua bancara si prin volumul tranzactiilor pe piata financiara)-

valoare de rezerva. - instrumente monetare si unitati de cont, emise de organisme financiareinternationale, adica" - DST sauDrepturi Speciale de Tragere 6 adica o unitate de cont emisa de#$% in 0787 ca moneda de rezerva pe plan international in urma erodarii pozitiei dolarului american. (tilizata pt. inregistrarile in conturile institutiilor financiar valutare internationale si create pt. a evita fluctuatiile monedelor nationale pe piata au urmatoarele caracteristici" etalon monetar international adoptat conventional ca baza a unui sistemmonetareste un mi+loc de plata conventionalare circulatie limitata la #$% si tarile membre ale acestuia. - ECU sau European Currency Unit 6 este o unitate de cont emisa in cadrul 'istemului $onetar .uropean in 0797 si calculate prin metoda costului valutar (valoarea medie a celor mai importante valute), format din monedeletarilor participante. !in 0777, .3( a fost inlocuit cu moneda unica europeanaeuro, al carui curs a fost fi/at in raport cu valutele tarilor din zona euro. - EU C! sau European Composit Unit"6 unitate de cont din 079:, creata de (. (fosta 3..) pe baza cosului valutar a fost utilizata pt. emisiuni de obligatiuni in cadrul grupului bancar european condus de 4.$. ;othschild < 'ons. =anca .uropeana de %nvestitii a facut primul imprumut de obligatiuni emise in .(;35. 3osul este alcatuit din 7 monede cu pondere fi/a, dupa cum urmeaza" 0 .(;35 > !$ ?,7? @ ##r 0,1? @ A ?,?9B @ Ait C? @ !# ?, :B @ =#r D,B? @ !Er ?,1? @ %A ?,??B @ A#r ?,B? $oneda compozita de mai sus nu s a bucurat de succes din cauza faptului ca se compune din prea multe monede slabe, cu tendinte de depreciere, investitorii fiind preocupati, in primul rand, de cresterea profitului rezultat din investitie, in paralel cu reducerea e/punerii la riscul de schimb. in ciuda succesului sau limitat, .(;35 a servit ca sursa de inspiratie pentru cosul .3(, diferenta constand in faptul ca, spre deosebire de .(;35 unde ponderile monedelor sunt fi/e, in cadrul .3( ponderile variaza in baza factorilor prezentati anterior. - EU# sau European Unit of #ccount6 unitate de cont europeana din 079B,adoptata de =anca .uropeana de %nvestitii pt. inregistrarile in conturile ei si,mai tarziu, de 3omunitatea .conomica a 3arbunelui si 5telului (3.35) pt.operatiunile sale. .ste compusa din cantitati anume specificate din monedele tarilor din 3... - #C U sau #ra$ Currency elatid Unit6 unitate de cont introdusa in079B de banca Fambros in scopul reciclarii fodurilor provenite din petrodolari. 'uccesul a fost si mai limitat.Valoarea );3;(, echivalenta cu valoarea ('! la 1C iunie 079D, a avut la baza monedele urmatoarelor 01 tari arabe" )lgeria, )rabia 'audita, =ahrein, .gipt, .miratele )rabe (nite, %raG, EuHeit, Aiban, Aibia, 'iria, 5man, Iatar. ,rin eliminarea celor 1 monede, cele mai puternice si a altor 1, cele mai slabe, in raport cu dolarul, cosul a fost silit la C monede cu ponderi egale, de 01,BJ. .volutiile ulterioare ale acestor C monede au creat confuzie in silirea valorii cosului, moneda pierzandu si astfel atractivitatea. - I%U sau International %inancial Unit 6 unitate de cont creata in 079B de3redit A*onnais pt. folosirea ei in operatiunile internationale si a carei valoare initiala, ca si in cazul )3;( este egala cu cea a dolarului american. 3uprindea monedele apartinand tarilor KLrupului celor 0?K, cu urmatoarea structura" 0 %#( > M ?,10? @ !$ ?, D:1 @ A ?,?DDD @ N,O 19,7?? @ 3M ?,?9: @ Ait. D8,9?? @ !# ?,0CC @ =#r 1,:B? @ 'Er ?,0BD )vanta+ul %#( fata de .(;35 a fost acela de a cuprinde un spectru mai larg de monede cu vocatie internationala. - #MU sau #sian Monetary Unit6 este moneda folosita pt. tranzactiile intre tarile membre ale (niunii de 3learing asiatica, mentinuta la paritate cu !'2. 2oate unitatile de cont enumerate, cu e/ceptia euro, se mai numesc monede compozite sau unitati monetare artificiale, intrucat sunt instrumente de plata cucirculatie limitata, nu sunt influentate de evolutia preturilor, au de asemenea functii monetare limitate, dar au utilizare de etalon monetar.

olul monedei in relatiile economice internationale


;olul monedei (banilor) n cadrul unei economii este pus n eviden prin funciile ndeplinite" a" %uncia de msur a &alorii ,rin aceast funcie, moneda servete la msurarea cheltuielilor de producie i a rezultatelor, la realizarea de calcule economice prin care se stabilete costul activitilor desfurate sau programate a se desfura, se apreciaz eficiena, se determin preul produselor i al serviciilor. !e altfel, funcia de msur a valorii este e/ercitat prin mecanismul formrii preurilor, n care intervin trei factori determinani" munca, utilitatea

i raportul cerere ofert. $oneda ndeplinete aceast funcie n mod ideal- cnd se e/prim valoarea unei mrfi sau cheltuielile de producie nu este necesar prezena efectiv a sa, fiind suficient ca moneda (banii) s e/iste, n general, n societate. $" %uncia monedei ca mi'loc de circulaie &n aceast funcie, moneda servete procesului circulaiei mrfurilor, intervenind n actul de vnzare cumprare al unei mrfi, ce trece de la productor la consumator n schimbul unei anumite cantiti de moned. 2otodat, trecerea din posesia unei mrfi n posesia altei mrfi are loc prin intermediul monedei. &n aceast calitate de mi+loc de circulaie banii apar ca bani reali, cu e/isten efectiv" numerar sau bani de cont. ,entru e/ercitarea acestei funcii este necesar s e/iste o anumit cantitate de moned n circulaie, care s mi+loceasc noi i noi acte de vnzare cumprare. c" %uncia monedei ca mi'loc de plat )ceast funcie const n utilizarea monedei pentru achitarea mrfurilor cumprate pe credit, pentru plata salariilor, dobnzilor, chiriilor, impozitelor i ta/elor, primelor de asigurri, pentru restituirea mprumuturilor etc. Pi aceast funcie reclam e/istena monedei n mod real, efectiv. d" %uncia monedei ca re(er& a &alorii &n fapt, aceast funcie reprezint o putere de cumprare n ateptare la agenii economici sau populaie. .ste vorba de economisirea i acumunlarea unor sume bneti n vederea unor activiti viitoare sau n scopuri de precauie contra unor cheltuieli neprevzute. $anifestarea acestei funcii se afl, evident, n relaie direct cu evoluia puterii de cumprare a monedei, fenomenul inflaionist afectnd mai mult sau mai puin aceast putere. e" %uncia de moned uni&ersal $oneda este folosit i n cadrul relaiilor economice internaionale la cumprarea de mrfuri i prestarea unor servicii. $onedele folosite cu preponderen n cadrul acestor relaii sunt denumite valute forte, adic acele monede naionale recunoscute pe plan internaional ca mi+loc de cumprare, mi+loc de plat i de rezerv (dolarul '(), euro, lira sterlin, francul elveian, *enul +aponez etc). 2ot n acest sens, se utilizeaz, n prezent, i uniti monetare convenionale !'2 (!repturi 'peciale de 2ragere), care ns au o circulaie limitat la relaiile dintre bncile centrale ale rilor lumii i ntre acestea i #ondul $onetar %nternaional.

Monede internationale naturale


Marca german (german !eutsche $arG- simbol, n Lermania" !$- colocvial" marc) a fost denumirea oficial a monedei naionale a;epublicii #ederale Lermania ncepnd din 07DC i pn n 0777, anul cnd Lermania reunificat a nceput s foloseasc moneda unic a (niunii .uropene, euroul (.uro, Q). 'ubdiviziunea sa a fost pfenigul (german ,fennig, simbol" ,f), a suta parte dintr o marc. 'imbolul !$ se mai aplic i la marca german din ;epublica !emocrat Lerman (;!L) nainte de iulie 078D. &n ;!L au e/istat urmtoarele monede" 1D iulie 07DC :0 iulie 078D" !eutsche $arG der !eutschen 4otenbanG (!$) 0 aug. 078D :0 dec. 0789" $arG der !eutschen 4otenbanG ($!4) 0 ian. 078C :? iunie 077?" $arG ($) der !eutschen !emoGratischen ;epubliG (Rmarca;!LS). Mar) *marca" moneda nationala a celor doua Lermanii inaintea introducerii euro. $arG a fost o unitate de greutate pentru aur si argint (mentionata inca din secolul V%%%) utilizata in mai multe tari vest europene si care era egala cu apro/imativ C uncii, sau o +umatate de pound. %n secolul T%T marca era o mica moneda comuna care circula in statele germane si avea valori diferite. %n 0C9: dupa crearea imperiului german, marca din aur (egala cu 0?? pfennig) a fost adoptata ca standard monetar si moneda de calcul in intreg imperiul. 3uvintul pfennig provine din limba germana care se folosea intre anii 9B? 0?B? si inseamna monedaUban. ,fennig era utilizat pentru a denumi denarii carolingieni. ,fennig ul a fost timp de B?? ani singura moneda de circulatie pina la introducerea groschen in 0188. (n groschen valora 01 pfennigi. )nii dintre secolele V%%% si T%%% sunt cunoscuti ca KpfennigzeitK, anii de glorie ai pfennigului. !upa introducerea marcii in 0C9: pfennigul a devenit subdiviziune a acesteia, valorind o sutime dintr o marca. %ranc moneda nationala a #rantei (pina la introducerea euro, februarie 1??1) dar si a altor tari foste colonii franceze sau nu. #ranc deriva de la inscriptia in latina"#rancorum ;e/ Nohannes !ei Lratia, imprimata pe o moneda de aur batuta in 0:8? de catre regele Nean %% cel =un. %n 0:B8, in plin razboi (cunoscutul razboi de 0?? de ani) regele #rantei Nean %% cel =un este luat prizonier de catre englezi la ,oitiers. .nglezii au stabilit o rascumparare de : milioane de scuzi de aur. !upa ce a platit rascumpararea, patru ani mai tirziu, Nean %% a putut

reveni in tara franc de la englezi, adica liber. Aa 8 decembrie 0:8?, din ordinul regelui se bate primul franc din istoria monedelor franceze, care l reprezenta pe avers pe rege calare, de aceea moneda s a mai numit si franc a cheval. 3hiar daca piesei i a ramas numele de franc, a trebuit sa fie asteptata revolutia franceza si imperiul pentru ca francul sa se instaleze ca moneda forte. 3u toate ca francul francez, asemenea francului belgian si a celui lu/emburghez, a fost inlocuit de euro, alti franci au supravietuit, ca francul elvetian, francul 3#) si francul din 4oua 3aledonie si ,olinezia. Dollar moneda nationala a '() dar si a multor altor tari si tinuturi autonome ()ustralia, =ahamas, =arbados, =elize, =ermuda, )ntigua si =arbuda, 3anada, %nsulele 3a*man, %nsulele 3ooG, Lrenada, !ominica, $ontserrat, 't Vincent si Lrenadines, 't. Eitts si 4evis, 't. Aucia, Lu*ana, )nguilla, #i+i, FaHaii, Fong Eong, Namaica, Aiberia, 4oua Veelanda, ,anama, 'ingapore, 2rinidad 2obago, VimbabHe, %nsula 'olomon). 2otul a plecat de la thaler, prescurtare la Noachimsthaler o celebra moneda de argint batuta incepind cu 0B07 in orasul Noachimsthal din =oemia 5ccidentala, (unde e/istau mai multe mine de argint) si care avea pe ea efigia sfintului Noachim. Noachimsthal inseamna, de fapt valea lui Noachim (KtalK in germana se traduce prin KvaleK). )stazi, Noachimsthal, devenit Nach*mov, se afla pe teritoriul 3ehiei. !ollarul a a+uns in '() prin filiera spaniola. $onedele peso (din argint de calitate ca si thalerii) batute de spanioli (peso era divizat in C reali) au circulat atit in coloniile spaniole cit si in cele engleze. .nglezii au botezat aceasta moneda din argint !aler, apoi !olar, denumire inspirata de talerul care circula in =oemia 5ccidentala si cu care acestia erau familiarizati. ,rimii dolari au aparut pe teritoriul viitoarelor '() in 099B, in timpul razboiului de independenta, si au devenit moneda nationala a '() in 0971. 'emnul de identificare a dollarului, M, se scria la inceput C, amintind ca dolarul spaniol (peso) valora C reali (vezi si e/plicatiile de la peso). 3ele doua linii verticale din simbol se pare ca semnifica coloanele lui Fercule care apareau pe dollarul batut in $e/ic. 3anada a adoptat dolarul si sistemul zecimal in 0CBC, )ustralia in 0788 iar 4oua Veelanda in 0789. )lte denominatii derivate din thaler" tolar ('lovenia) talari, talero, daalder, ri+Gsdaalder, riGsdalder, ri/daler. +ira sterlina *pound sterling" " moneda nationala a $arii =ritanii dar utilizata si in multe alte tari. !enumirea de lira, sau livra, vine de la greutatea initiala de o livra (pound) a monedei. ,ound provine de la cuvintul latin KpondusK, trecut prin KpundK in engleza veche. ,rima lira a fost batuta de William 3uceritorul, regele normand care a cucerit )nglia in 0?88. Aira initiala a lui William 3uceritorul era batuta in 2urnul Aondrei, astfel ca era denumita si KtoHer poundK sau Klira din turnK si cintarea o livra de argint. Aira era de aproape o +umatate de Gilogram, si greu s ar fi putut folosi in circulatie astfel ca erau utilizate unitati de greutate mai mica, cea mai utilizata fiind cea care corespundea la a 1D? a parte dintr o lira, numita penn*. )cest sistem propriu de diviziune a lirei in 1D? de penn* a fost utilizat in )nglia pina in 0790 cind s a trecut la sistemul zecimal. Lreutatea lirei sa diminuat treptat de la aparitie si pina azi. !e e/emplu, in perioada reginei .lisabeta %, prin 08?1, greutatea lirei corespundea cu numai 01? de grame argint . (lterior, lira engleza a fost definita in aur. 3ompletarea de KsterlingK adaugata monedei engleze dorea sa intareasca faptul ca lira cintarea intr adevar o livra de argint veritabil. )daugirea a aparut intr o perioada cind acuratetea sistemelor de masura lasa mult de dorit. 'terling este derivat de la cuvintul din engleza veche K'teorraK adica stea si face referire la o mica stea ce aparea pe primii penn* normanzi. 4umele subdiviziunii lirei englezesti, penn*, penig in engleza veche, provine din cuvintul din germana veche pfennig, adica banUmoneda. Aitas Aithuania, derivat de la Aietuva, insemnind Aituania in limba lituaniana. Aitai si litu la plural. Aoti Aesotho, este un cuvint in limba sotho si isi are originea in denumirea lantului muntos $aloti din Aesotho. !e altfel, forma la plural este $aloti.

D!+# U+ , SU- EM#.IE /0 EC!0!MI# M!0DI#+1 %storia dolarului american ncepe cu mai bine de :?? de ani in urma, de pe vremea cnd 'tatele (nite ale )mericii nu erau dect un grup de colonii. Aa B februarie 087?, 3olonia $assachusetts a introdus uniti de valoare pentru a putea finana e/pediiile militare. !up aceea, la scurt vreme i alte colonii au adoptat aceast form de plat. 3uvntul dolar i semnul arhicunoscut n ntreaga lume sunt, deci, mult mai vechi dect naiunea i valuta american. =ancnota american, n forma ei concret, a vzut lumina zilei pentru prima dat n urm cu peste 1?? de ani, n timp ce cuvntul dolar este mai vechi de o +umtate de secol. !enumirea de XdolarX vine de la cuvntul XtalerX care la nceputul sec. TV% n regiunea Lermaniei, desemna moneda de argint. 2alerul a avut o mare circulaie n .uropa. &n )nglia, talerul a fost numit la nceput XdalerX, apoi XdalarX pentru ca n variant final s devin XdolarX. &n 09CB, la doi ani dup ncheierea rzboiului de independen a coloniilor engleze din )merica de 4ord (09BB 6 09C:) i cu doi ani naintea adoptrii 3onstituiei, 3ongresul '(), la propunerea lui 2homas Nefferson, a hotrt ca unitatea monetar a confederaiei s fie dolarul. Vece ani mai trziu, toate statele americane au primit dreptul de a tipri dolari pe hrtie. 2imp de 0D0 ani, valoarea legal n aur a dolarului fi/at n 0971 s a meninut ceea ce constituie un record de longevitate. &n 070: s a nfiinat 'istemul ;ezervelor #ederale. 4ecesitile de finanare generate de primul rzboi mondial i participarea '() a determinat o cretere inflaionist a preurilor de 01J (070: 6 071?). &n 07:D, dup patru ani de criz economic, venitul naional al '() s a redus cu B?J, masa monetar a fost supus unei crude deflaii, cu 0B mil. omeri. ,reedintele ;oosevelt a hotrt devalorizarea drastic a monedei cu D0J precum i suprimarea convertibilitii interne n aur. !up al doilea rzboi mondial, dolarul american a pierdut ::J din puterea de cumprare. &n sec al TT lea, funciile internaionale ale dolarului s au cristalizat i dezvoltat n ciuda unor evenimente i con+uncturi asemenea celor e/puse mai sus. !evenind mi+locul de rezerv i de plat cel mai rspndit n relaiile dintre state, dolarul a ntrecut lira sterlin care timp de dou secole funciona, de fapt, ca moned internaional. #ora crescnd a dolarului ncepnd cu 07D? s a bazat pe stabilitatea sa relativ fa de aur i fa de celelalte monede spri+inite pe fora economic, militar i financiar a '(). ,ornind de la acest fapt i de la ine/istena altei monede comparabile cu caracter internaional '() au reuit s impun dolarul ca pivot al sistemului monetar internaional creat la =retton Woods. !in punct de vedere economic, anume aici s a nscut imperiul american. !olarul american nu era n ntregime convertibil in aur, dar a fost deschis convertirii n aur doar pentru guvernele strine. )ceasta a promovat dolarul n postura de valut a rezervelor lumii. 3eea ce a fost posibil deoarece n timpul celui de al doilea rzboi mondial, 'tatele (nite furnizaser provizii i echipamente aliailor lor, cernd aur n schimb, i astfel au acumulat o cantitate semnificativ din aurul lumii. (n imperiu nu ar fi fost posibil dac, n urma aran+amentului de la =retton Woods, cantitatea de dolari era limitat la cantitatea disponibil de aur, astfel nct s fie posibil convertirea dolarilor napoi n aur. )cordurile de la =retton Woods au adus o er de stabilitate general a ratei de schimb ce a durat peste 1? de ani. &n baza acestui sistem, monedele erau legate de dolar i le era permis fluctuaia numai n limita unui procent sub sau deasupra valorii prestabilite. #luctuaiile e/treme ale ratei de schimb distorsioneaz preurile pe pia, provoac anumite confuzii n rndul consumatorilor, mpiedic dezvoltarea comerului internaional i stn+enesc investiiile. !olarul era singura moned convertibil n aur, prin aceasta devenind i pe planul legii mondiale moneda dominant n raport cu celelalte monede ale rilor aderente la sistem. Aa sfritul anilor Y8? nceputul anilor Y9? devine evident faptul c Luvernul )merican nu avea s i rscumpere dolarii n aur ca urmare a devalorizrii lor, aceasta fiind consecina a 1 factori primordiali" inflaia creat de creterea preurilor importurilor (n special petrol) i costurile rzboiului cu Vietnam. )stfel n 0791 6 079: a fost realizat un acord cu )rabia 'audit conform cruia americanii urmau s spri+ine 3asa 'aud, iar aceasta urma s accepte doar dolari americani n schimbul petrolului. &n scurt timp restul rilor 5,.3 au urmat )rabia 'audit i acceptau n schimbul petrolului doar dolari, n acest mod '() menine dominaia dolarului pe piaa mondial, care devenise convertibil n petrol. &n anii YC? ;. ;eagan pune capt celei mai mari dezordini cunoscute vreodat de economia american prin manipularea dobnzii pe care 'istemul ;ezervelor #ederale a impus o peste 1?J atunci cnd n statele occidentale nu depea 0?J. 3apitalurile e/terne au fost atrase pe piaa american astfel nct cererea de dolari crete spectaculos. 5dat cu aceasta crete i oferta de valute occidentale avnd ca efect cea mai mare scumpire a dolarului. .rau pgubite astfel toate celelalte ri, inclusiv cele occidentale pentru c importul de petrol i materii prime al acestora, care se efectua n dolari, a devenit implicit mai scump. ,olitica dobnzilor mari n '() a avut ca efect e/portul de oma+ i inflaie din '() ctre alte ri.

&n anii Y7? influena dolarului crete considerabil. )stfel n 077B peste :C? miliarde ('! se aflau n circulaie n ntreaga lume, dou treimi din ei aflndu se n afara hotarelor '(). ,este B ani, n anul 1???, cantitatea banilor aflai n circulaie era de BD? miliarde, iar conform ultimelor date statistice realizate de ctre 'istemul ;ezervelor #ederale, n 1??C pe piaa mondial e/tern a '() circul circa C?? miliarde ('!. &n cei peste :? de ani care au trecut de la renunarea la etalonul aur 6 dolar, valuta american a trecut prin : crize care a marcat fiecare din cele trei decenii, iar astzi suntem martorii celei de a patra crize, consecinele creia se simt pe plan mondial. &n principiu, toate cderile dolarului au fost legate de istoria deficitului bugetar al '() i au avut efecte nocive asupra economiei mondiale. ,otrivit unor specialiti, adepi ai teoriei elasticitii, scderea cursului valutei americane cu 0?J ducea la o reducere a ritmului de cretere economic a .uropei cu ?,BJ pe an. )stzi dolarul continu s fie principala valut de rezerv n zona ,acificului i a )siei, iar n alte ri, cum ar fi 2imorul de .st, .cuador, 'alvador, dolarul american este moned oficial. !olarul este principala moned pe piaa global, fiind valuta preferat n tranzaciile cu petrol i aur, iar marile corporaii ale lumii i listeaz preurile n aceeai valut.

EU ! , moned unic european


LEurope se fera par la monnaie ou elle ne se fera pas Jaques ueff &nc de la faza de proiect, ideea unei monede unice, care s deserveasc teritoriul statelor semnatare ale (niunii a fost mai mult dect binevenit. !iferenele de paritate ntre rile statelor membre, povara unor calculaii i recalculaii n funcie de rile strbtute n concediu sau n cltorii de afaceri, diferenele de comisioane din diferitele sisteme bancare i nu n ultimul rnd dificultatea unor proceduri care tindeau din ce n ce mai mult nspre simplificare administrativ, au fcut din ideea monedei .uro ca un simbol al (niunii. ,ractic, ideea unei monede comune a aprut nc din 078C, odat cu introducerea (niunii Vamale. ;ealizarea 'istemului $onetar .uropean, n 0797 i semnarea, n 07C8, a )ctului (nic .uropean, care a consacrat cele patru liberti de micare (a persoanelor, capitalului, serviciilor i bunurilor) au nsemnat pai importani n realizarea monedei unice europene. 2ratatul de la $aastricht (semnat la data de 9 februarie 0771 i intrat n vigoare la 0 noiembrie 077:) reprezint baza legal a monedei unice. 2ratatul valideaz (niunea $onetar .uropean i stabilete etapele de realizare a acesteia, precum i criteriile de convergen pe care trebuie s le ndeplineasc 'tatele $embre care vor s participe la zona .uro. )stfel, n 077D au demarat pregtirile n vederea realizrii monedei unice, care s nlocuiasc monedele naionale ca moned de cont, ncepnd cu 0777, i fizic, din 1??1. $oneda va deveni astfel una din modalitile prin care se demonstreaz c unitatea este mai puternic dect diversitatea n spaiul european, simbol al apartenenei la acelai sistem i punct de reper pentru orizontul unor interese comune. %niial, numele generic pentru moneda european era .3( ul (.uropean 3urrenc* (nit), ns numele care s a impus att pe pia, ct i n contiina oamenilor este cel de euro. .3( ul nu a constituit niciodat reprezentarea unei monede propriu zise, ci era doar o unitate de msur monetar, un nume generic care fluctua n raport cu monedele rilor europene. &ns el a constituit, cu siguran, una din etapele hotrtoare care au dus la apariia monedei unice europene. !up cteva luni de discuii, 3onsiliul .uropean de la $adrid a decis n decembrie 077B numele viitoarei monede .(;5. n mod oficial, de la 0 ianuarie 0777, .3( a fost nlocuit cu .(;5, la o paritate de 0"0. !iferena fa de .3( este c, de acum nainte, orice schimb de monede ntre statele care au adoptat moneda unic se face la o rat fi/. )stfel, rata de schimb pentru monedele care intra n grupul euro va rmne aceeai prin definiie. .uro are i un simbol (Q) inspirat din litera greceasc epsilon, avnd ca punct de reper leagnul civilizaiei europene. Aa nivel grafic, reprezentarea este apropiat de litera ., cu dou linii paralele la mi+loc, fcnd referire la prima liter din cuvntul cheie .uropa. !ata limita de introducere efectiva n circulaie a monedelor i bancnotelor euro s a fi/at ca fiind 0 iulie 1??1. ' au nsemnat atunci dou perioade" perioada 0 ianuarie 0777 0 ianuarie 1??1, n care se urmrea reprezentarea monedelor naionale ale rilor participante la (niunea $onetar n e/primri nezecimale pe piaa monedei unice euro, aceasta avnd numai rol de moned scriptural, i perioada 0 ianuarie 1??1 0 iunie 1??1, o perioad de timp relativ scurt, cnd C miliarde de bancnote euro i apro/imativ :C miliarde de monede euro au nlocuit 8 miliarde bancnote i 17 miliarde monede naionale ale statelor participante. !e la 0 iulie 1??1, euro a devenit moneda unica legal pe teritoriul .uroland. ,rin realizarea uniunii monetare i circulaia unei monede unice ncepnd cu 0 ianuarie 0777 capt substan unul dintre obiectivele ma+ore ale (niunii. $oneda unic se adreseaz numai acelor state semnatare ale

R2ratatuluiS i care aplic o politic monetar unic privitoare la o moned unic i au un institut de emisiune al acesteia de tipul bncii centrale autonome care s sintetizeze i s duc mai departe reuitele modelului autoritii monetare independente de fluctuaiile politice i electorale i avnd rol integrator ntr un sistem fiduciar regional cu un loc propriu, bine definit i important n flu/urile mondializate actuale. Aa cteva luni dup debut singura certitudine n rndul conductorilor europeni a fost aceea c migraia ctre euro a fost un succes din punct de vedere tehnic i c eforturile trebuiau intensificate pentru a asigura succesul pe termen lung al noii monede pe care se ntemeiaz uniunea monetar. %niial la (niunea $onetar au aderat 00 state ale (niunii .uropene. (rmtoarea e/tindere a zonei euro a avut loc n 1??0 cnd Lrecia nlocuiete moneda naional cu cea unic, apoi a urmat 'lovenia n 1??9, $alta i 3ipru n 1??C, iar n 1??7 se preconizeaz aderarea 'lovaciei. 3onform datelor din X=uletinul lunar a 0? a aniversare a =ncii 3entrale .uropeneX, la finele anului 1??9 n circulaie erau apro/imativ 01 miliarde de bancnote n valoare de 899 miliarde .(;. )stfel, valoarea bancnotelor euro aflate n circulaie a depit o pe cea a dolarului '(), situndu se la sfritul anului 1??9 la apro/imativ BD? miliarde .(;, cursul de schimb la acea dat fiind de 0 .(; > 0,D910 ('!. 'e mai estimeaz c n ceea ce privete valoarea, ntre 0?J i 1? J din bancnotele euro circul n afara zonei euro. Aansarea monedei europene unice, euro, este considerat cea mai important revoluie monetar din istorie. .uro a reuit s devin un rival serios pentru dolarul american pe piaa mondial ntr un termen destul de scurt, zona euro devenind a doua economie a lumii ca mrime.