Cursul 10

Structuri compozite in zone seismice

Sef Lucrari Dr. Ing. Cristian Rusanu

Introducere
In zonele seismice folosirea structurile compozite se pot realiza folosind diverse tipuri de solutii

pentru preluarea fortelor laterale:

a)Structuri in cadre necontravantuite; b) Structuri contravantuite cu diagonale metalice centrice c) Structuri contravantuite cu diagonale metalice centrice d) structuri de tip pendul inversat

e)Structuri cu pereti

Structuri cu pereti compoziti (tipul 1 sau 2) ; Structuri mixte cu pereti si stalpi din beton armat sau compoziti si grinzi compozite sau grinzi metalice;

f)Structuri cu pereti de forfecare, alcatuiti dintr-o tola metalica cu beton pe una sau ambele fete.

Tipul 1 Pereti compoziti din cadre metalice cu panori de beton

Pereti compoziti cu elemente verticale metalice

Pereti de beton armat si grinzi metalice sau compozite

Principii de proiectare conform EC 8 I

In cazul structurilor compozite amplasate in zone seismice se pot aplica 3 tipuri de abordari:
a) o abordare care considera o comportare disipativa slaba (Clasa DCL); b) o abordare care presupune o comportare dispiativa, in care se considera ca zonele plastice sunt fie

metalice fie compozite; c) o abordare care presupune o comportare dispiativa, in care se considera ca zonele plastice se dezvolta doar in elemente metalice.

Principii de proiectare conform EC 8 II

In cazul structurilor regulate, raportul au/a1 se poate lua astfel:

1.10 pentru sisteme structurale compozite 1.20 pentru structuri cu pereti strcuturali compoziti cu placi de otel

In cazul structurilor neregulate, raportul au/a1 trebuie evaluat prin calcul Raportul au/a1 trebuie limitat superior la 1.6, chiar daca dintr-un calcul neliniar de tip pushover

rezulta mai mare.

Principii de proiectare conform P100

Prevederi privind rigiditatea elementelor si rezistenta zoneleor disipative

Rigiditate
Rigiditatea elementelor compozite se calculeaza in EC8 considerand un coeficiente de

echivalenta n=Ea/Ecm=7, limita care nu este specificata in P100 Pentru grinzile compozite (din profil metalic si placa de beton) rigiditatea folosita pentru determinarea eforturilor sectionale se considera ca o medie ponderata intre rigiditatea la moment pozitiv, I1, si cea la moment negativ, I2:
Ieq=0.6I1+0.4I2

In cazul stalpilor rigiditatea se determina ca suma a rigiditatilor celor trei componenete:

(EI)c= 0.9(EIa+0.5EcmIc+EIs)

Rezistenta

EC8 introduce pentru elementele compozite doua limite ale rezistentei pentru zonele disipative:
Limita inferioara care se noteaza cu indicele pl,Rd si este folosita pentru verificarea rezistentei zonelor

disipative Limita superioara care se noteaza cu indicele U,Rd si se foloseste la determinarea eforturilor in elementele adiacente zonelor disipative

Prevederi privind latimea activa de placa II EC8 si P100 fac diferenta intre latimile active ale placilor folosite la

evaluarea rigiditatii si cele folosite pentru evaluarea rezistentei

Latimile active de calcul pentru evaluarea rigiditatii

Prevederi privind latimea activa de placa II Latimile active de calcul pentru evaluarea capacitatii

Prevederi privind gradul de conectare si rezistenta conectorilor

Gradul de conectare minim este de 0.8 pentru moment pozitiv si

1.00 pentru moment negativ. In cazul placilor de beton rezistenta conectorilor se ia egala cu 0.75 din rezistenta conectorilor determinata conform EN 1994-11 In cazul grinzilor la care placa este realizata in solutie compozita factorul de reducere al rezistentei in cazul in care nervurile sunt perpendiculare pe grinda, kt, trebuie multiplicat cu un factor subunitar care depinde de forma placii.

Prevederi privind asigurarea ductilitatii grinzilor compozite I

Pentru a avea o comprtare ductila, deformatiile specifice din profilul de otel sau din armatura intinsa trebuie sa fie mai mari decat limita de curgere. Totusi, pentru a se evita zdrobire betonului sau voalarea inimii, in cazul grinzilor compozite este limitata inaltimea relativa a zonei comprimate. Deoarece zona inatinsa intr-o grinda compozita are o inaltime mai mare decat in cazul unei grinzi metalice, alungirile (deformatiile specifice) profilului de beton sunt mai mari, ceea ce poate la o degradare mai rapida prin pierderea stabilitatii locale (voalarii). Pentru a impiedica acest mod de cedare valori limita ale zveltetilor inimii profilului metalic sunt mai scazute decat in cazul grinzilor metalice simple.

Prevederi privind asigurarea ductilitatii grinzilor compozite II In cazul sectiunilor partial inglobate, limitele pentru zveltetea talpilor se pot modifica

daca se iau masuri constructive care sa impiedice flambarea acestora. Una din aceste masuri consta in dispunerea de armaturi transversale care sunt sudate de talpi. In cazul in care raportul s/c este mai mic de 0.5, atunci limitele zveltetii talpilor (c/tf) prevzute in tabelul anterior se pot majora cu 50% In cazul in care raportul s/c este cuprins intre 0.5 si 1 se poate realiza o interpolare liniara.

Prevederi privind proiectarea stalpilor compoziti Stalpi fara zone disipative

In general stalpii compoziti sunt dimensionati sa ramana in domeniul elastic. Daca stalpii

compoziti sunt dimensionati ca stalpi fara zone disipative (articulatii plastice), regulile de dimensionare si detaliere ar trebui sa fie cele din EN 1994-1-1. Datorita caracterului ciclic al solicitarilor in stalpii compoziti care fac parte din structura secundara, reguluile din EN 1994-1-1 sunt modificate pentru a tine cont de caracterul dinamic la solicitarilor. Astfel fata de EN 1994-1-1 trebuie indeplinite urmatoarele conditii: Efortul de lunecare capabil dintre profil si beton tRd (datorat aderentei si frecarii) trebuie redus cu 50%. In cazul in care acesta nu este suficient pentru transferul eforturilor de lunecare care asigura conlucrarea intre beton si profilul metalic, trebuie dispusi conectori In cazul stalpilor compoziti din profile complet inglobate, datorita incertitudinilor legate de evaluarea fortelor seismice si a efectelor acestora, dimensiunea minima a sectiunii este de 250mm. In zonele de introducere a fortelor (structuri cu contravantuiri centrice) pentru a se putea conta pe caracterul compozit al stalpului, trebuie dispusi conectori care sa asigure o conlucrare totala intre profil si beton, fara a se tine cont de eforturile de lunecare.

Prevederi privind proiectarea stalpilor compoziti Stalpi cu zone disipative I

Toate prevederile pentru stalpii fara zone disipative se aplica si stalpilor cu zone

disipative. Pe langa prevederile pentru stalpii fara zone disipative, care se aplica fara exceptie si stalpilor cu zone disipative mai exista o serie de prvederi spcifice acestora:
Asigrarea ductiliatii se face prin respectarea prevederilor privind zveltetea talpilor (vezi

prevederile pentru grinzi). Datorita caracterului alternant al solicitarii, capacitatea betonului de a prelua forte taietoare este redusa drastic, ceea ce duce la impunerea urmatoarelor limitari:
In zonele de nod forta taietoare trebuie sa fie mai mica decat 80% din capacitatea nodului (VwpEd 0.8

Vwp,Rd) Forta taietoare capabila este egala cu forta taietoare capabila a profilului de otel, neglijand aportul betonului indiferent de tipul de stalp compozit folosit (cu profile partial sau complet inglobate sau tevi umplute cu beton)
La stalpii compoziti cu profile complet inglobate nu se poate tine cont de armatura

transversala, desi pentru stalpii partial inglobati se poate tine cont de aportul betonului daca se iau masuri constructive care sa asigure conlucrarea dintre beton si profilul metalic. In cazul structurilo in cadre se limiteaza forta axiala normaliza la 0.3
vEd = NEd / NplRd = 0.30

Prevederi privind proiectarea stalpilor compoziti Stalpi cu zone disipative II

In cazul stalpilor compoziti cu profile complet inglobate armatura transversala trebuie

dimensionata astfel incat sa asigure o ductilitate suficienta in zonele critice, care sunt definite in mod asemanator cu cele de la structuri in cadre de beton armat:
30 , 0.035 0

-cerinta de ductilitate

= 2 0 1 pentru TCT1
= 1 + 2 0 1 /1 pentru TC>T1 = / , - deformatia specifica de curgere a armaturii longitudinale

- coeficentul mecanic volumentric pentru armatura transversala

factorul de eficienta a confinarii

Distanta intre etrieri in zonele critice nu trebuie sa depaseasca

s=min{b0/2; 260,9dbL} pentru clasa de ductilitate DCM

s=min{b0/2; 175,8dbL} pentru clasa de ductilitate DCL

Diametrul etrierilor trebuie sa fie minim

dbw=6mm pentru clasa de ductilitate DCM dbw=max{0.35dbLmax/[fydL/fydw]0.5; 6mm} pentru clasa de ductilitate DCL

Prevederi privind proiectarea nodurilor compozite I

Nodurile compozite se dimensioneaza in mod asemanator cu cele metalice, considerand

eforturile asociate mecanismului de plastificare. Pentru proiectarea nodurilor, eforturile de dimensinoare sunt cele asociate momentelor maxime din grinzi (MU,Rd). In cazul in care stalpii sunt stalpi cu profile partial inglobate, se poate considera actiunea compozita a nodului daca:
Dimensiunea nodului indeplinesc conditia:0.40 hb/hc 0.6

VwpEd 0.8 Vwp,Rd

Prevederi privind proiectarea nodurilor compozite II

La nodurile dintre grinzile compozite si stalpii de beton armat simplii trebuie asigurata

transmiterea eforurilor din grinda catre stalp. Pentru a asigura transferul fortei taietoare si a momentului de la grinda la stalp, in eurocodul 8, se prevede ca aria armaturii longitudinale de pe o latura a stalpului trebuie dimensionata astfel incat sa poata prelua singura forta taietoare transmisa de grinda care este conectata la stalp pe latura respectiva. O alta prevedere consta in intorducerea de placi de confinare a betonului la fata stalpului

Prevederi privind proiectarea nodurilor compozite II

La nodurile dintre grinzile compozite si stalpii de beton armat simplii trebuie asigurata

transmiterea eforurilor din grinda catre stalp. Pentru a asigura transferul fortei taietoare si a momentului de la grinda la stalp, in eurocodul 8, se prevede ca aria armaturii longitudinale de pe o latura a stalpului trebuie dimensionata astfel incat sa poata prelua singura forta taietoare transmisa de grinda care este conectata la stalp pe latura respectiva. O alta prevedere consta in intorducerea de placi de confinare a betonului la fata stalpului

Verificarea nodurilor compozite Noduri stalp exterior grinda la moment negativ I

a)
b)

c)

d)

e)

Elevatie Stalp exterior fara grinda de fatada si placa oprita la fata interioara a stalpului Stalp exterior cu placa in consola si fara grinda transversala (grinda de fatada) Stalp exterior cu grinda transversala si placa oprita la fata exterioara a stalpului Stalp exterior cu placa in consola si cu grinda transversala

Verificarea nodurilor compozite Noduri stalp exterior grinda la moment negativ II

Pentru situatia b (Stalp exterior fara grinda de fatada si placa oprita la fata

interioara a stalpului), solicitarea aplicata nodului este data de momentul capabil al grinzii. Penstru situatia e (stalp exterior cu grinda transversala si placa oprita la fata exterioara a stalpului) in EC 8 sunt date urmatoarele indicatii
Grinda transversala (de fatada) trebuie sa fie incastrata in nod, conditie necesara

pentru a putea echilibra fortele care se dezvolta in placa Conectorii dispusi pe toata latimea activa de placa trebuie dimensionati astfel inact cedarea acestora sa nu se produca inainte de curgerea armaturii din placa FRd3=nPRd1.1FRds=1.1Asfsd Grinda de fatada trebuie dimensionata tinand cont de momentul incovoietor, forta taietoare si torsiunea produsa de fortele de intindere din armatura din placa.

Verificarea nodurilor compozite Noduri stalp exterior grinda la moment negativ III
Pentru situatia c (Stalp exterior fara grinda de fatada si placa in consola), trebuie prevazuta

o armatura transversala care se poate deduce folosind un model de tip biela tirant cu biele de beton inclinate si tiranti realizati din armatura transversala Pentru a evita zdrobirea betonului se impune urmatorea limitare:
FRds=AsfsdFRd0=fcddeffbb Pentru a echilibra fortele din bielele inclinate de

beton trebuie dispusa o armatura transversala AT care se poate determina scriind echilibrul de nod.
Daca unghiul de inclinare al bielei este egal cu 45 de

grade si folosim acelasi otel pentru armaturi rezulta in mod evident:

AT=As/2

Pentru situatia e (Stalp exterior cu grinda de fatada si placa in consola), forta de intindere

din armatura se poate echilibra fie printr-un mecanism de tip biela tirant fie prin legare armaturilor de conectori fie combinat.

Verificarea nodurilor compozite Noduri stalp exterior grinda supusa la moment pozitiv I

Verificarea nodurilor compozite Noduri stalp exterior grinda supusa la moment pozitiv II
Pentru nodurile exterioare in situatia in care grinzile sunt supuse la moment

pozitiv, capacitatea nodului se determina in functie de mecanismul sau combinatia de mecanisme prin care se transmite forta de compresiune din placa:
Mecanismul de tip 1: Forta de compresiune se transmite direct la talpa interioara a

stalpului iar forta capabila este:

FRd1=bbdefffcd

Mecanismul de tip 2: Se dezvolta doar daca placa se prelungeste cel putin pana la fata

exterioara a stalpului, forta de compresiune fiind echilibrata de biele care se dezvolta pe laturile stalpului, forta capabila fiind in acest caz:
FRd2=0.7hcdefffcd

Mecanismul de tip 3: Forta de compresiune este preluata prin rezistenta la forfecare

a conectorilor FRd3=nPRd

Valoare maxima a fortei care se poate transmite este egala cu beffdefffcd , iar

conditia care se impune este ca SFRdi> beffdefffcd .

Verificarea nodurilor compozite Noduri stalp exterior grinda supusa la moment pozitiv III
In cazul mecanismului de tip 1, atingerea fortei capabile a betonului este

posibila doar in cazul in care se deispine o armatura de confinare a betonului din placa
1 = 0.15 = 1 = 0.25 0.15

In cazul mecanismului de tip 2, aria de armatura necesara se deduce in mod

asemanator si trebuie sa fie:

2 2

Verificarea nodurilor compozite Noduri stalp interior fara grinda transversala

In cazul cazul nodurilor interioare fara grinzi transversale, fortele capabile ale

mecanismelor de tip 1 si 2 vor prelua forta de intindere din armaturile grinzii supuse la moment negativ si forta de compresiune din placa grinzii supuse la moment negativ.

Conditia de rezistenta este ca: FRd1+FRd21.2(Fst+Fsc) bbdefffcd + 0.7hcdefffcd 1.2(AsfydL+ beffdefffcd )

2 2

Verificarea nodurilor compozite Noduri stalp interior cu grinda transversala

In cazul cazul nodurilor interioare cu grinzi transversale fortele capabile sunt date de cele

trei mecanisme.

Conditia de rezistenta este ca:

FRd1+FRd2+FRd31.2(Fst+Fsc) bbdefffcd + 0.7hcdefffcd +nPRd1.2(AsfydL+ beffdefffcd )