Economie In toata activitatea lor, oamenii utilizeaza resurse naturale, resurse derivate si factori de productie.

Factorii de productie reprezinta toate elementele omogene si reproductibilepe care oamenii le utilizeaza in procesul de productie pentru a realiza bunuri si servicii. Primul factor de productie: MUNCA - ca factor de productie este reprezentata de toate resursele umane care pot fi antrenate si sunt efectiv antrenate in activitati economice. Din punct de vedere cantitativ populatia toatala a romanului este formata din 21,5 milioane persoane. -Populatia adulta se calculeaza scazand din populatia totala copii si varstnicii (15 ani pana la 65 ani) -Populatia activa este populatia adulta din care se scade populatia inapta de munca (persoane cu dizabilitati) -Populatia activa disponibila este populatia activa din care se scad casnicele, elevii si studentii -Populatia ocuptata este populatia activa disponibila din care se scad somerii

-Populatia ocupata salariata este populatia ocupata din care se scad cei care lucreaza in strainatate, in gospodarii proprii si o parte din cei care lucreaza acasa = 4,5 milioane de dobitoci. Din punct de vedere calitativ societatea este preocupata de pregatirea profesionala a salariatilor astfel incat fiecare guvern se preocupa de: 1. cresterea nivelului general de educatie si pregatire profesionala. 2. asigurarea unui nivel ridicat de sanatate a populatiei. 3. promovarea unui sistem efficient de motivare a salariatilor. 4. perfecta functionare a celorlalti factori de productie. Factorul munca, abordare cantitativa si calitativa NATURA - reprezinta toate elementele subsolului, solului si spatiului aerian pe care omul le poate folosi in activitatea sa. Cel mai important este pamantul, considerat factor de productie limitata si neregenerabil supus legii randamentelor neproportionale. Conform acestei legi, rezultatul marginal al terenurilor agricole

va creste mai rapid decat tehnologia aplicata pana la un punct dupa care incepe sa descreasca ajungand ca terenul sa fie impracticabil. CAPITALUL reprezinta toate bunurile economice acumulate eterogene si reproductibile utilizate in producerea comercializarea si consumul de bunuri si servicii. Din punct de vedere contabil capitalul se imparte in bunuri imobile, bani si hartii de valoare care atesta dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile. Din punct de vedere economic capitalul se imparte in doua categorii in functie de: Kf Ke 1. Din punct de vedere al valorii de inventar: f mare. mica. 2. Modul in care isi transmit valoarea:mai multe cicluri. un singur ciclu de fabricatie 3. Modul in care se regasescin valoarea produselor fabricate : treptat. dintr-o data. 4. Modul in care isi recupereaza valoarea: 5. ex. terenuri,cladiri, utilaje. materii prime. Capitalul fix fiind folosit in mai multe cicluri

de productie este supus in timp uzurii fizice si morale. Uzura fizica apare datorita folosirii intensive cat si depozitarii in condintii neadecvate. Uzura morala este datorata progresului tehnic (aparitiei de noi utilaje mai ieftine si mai performante). Doar capitalul pune in evidenta circuitul factorilor de productie la nivel de intreprindere prin formula: B --> K (Fq) --> M --> B' Binvestitia initiala sub forma de bani Kcapitalul productiv sau alti factori de productie M - marfuri B' - banii obtinuti din vanzarea marfurilor B' < B situatie in care firma inregistreaza pierdere B' > B apare profit TEMA pentru seminar - B = B' Factorii de productie in special pamantul pun in evidenta legile economice. Acestea exprima raporturi stabile cu grad ridicat de repetabilitate intre procese si fenomene economice. Incertitudine si risc in economie ( subiect examen) Intr-o economie de piata concurentiala agentii economici se afla intr-una dintre cele trei

situatii: 1. Situatie de certitudine (pe termen scurt) cand evenimentele evolueaza previzibilagentii obinand profit. 2. Situatie de incertitudine (pe termen mediu si lung) cand evenimentele au o evolutie imprevizibila si apar perturbatii in activitatea economica. Agentii economici pot fi riscofobi sau riscofili 3. Situatie de risc cand evenimentele sunt total imprevizibile, se misca foarte repede si pot determina aparitia falimentelor. Situatia de risc provine din: financiar, juridic, politic si social. Riscurile in economie pot fi asumate - cand productia realizata nu se vinde in totalitate - riscul tehnologic, cand apar firme concurente cu produse mai bune si mai ieftine Riscuri imposibil de anticipat financiar, politic, juridic, social Economia nationala si agenti economici Economia nationala reprezinta un teritoriu national, un dialect, o serie de traditii dar si un spatiu geografic care defineste un popor. Economia nationala, a cunoscut diverse defintii de-a lungul timpului, cu

toate acestea este formata dintr-o serie de elemente perpetue si indestructibile. Unul dintre elemente il reprezinta agentii economici ( structurile institutionale care stau la baza guvernarii unei tari. Pentru data viitoare - structurile care conduc o tara La baza formarii economiei nationale, au stat o serie de premize cum ar fi: 1. Teritoriul national2. Forta de munca a populatiei3. Capitalul productiv4. Stocul de informatii Structura economiei nationale reflecta elementele ei componente si interactiunea dintre acestea cat si intregul lor: A. Ca structura materiala: impartirea economiei nationale conform diviziunii sociale a muncii in specializari B. Ca structura de ramura se imparte economia nationala in ramuri, subramuri, si sectoare de activitate Ramurile economiei contin urmatoarele sectoare: 1. sectorul primar cu agricultura, silvicultura si pescuitul 2. sectorul secundar cu ramurile prelucratoare ale industriei si constructiile 3. sectorul tertiar cu comertul, transprtul,

telecomunicatiile si finantele 4. sectorul quaternar cuprinde serviciile C. Structura tehnica care imparte economia nationala in functie de tehnica si tehnologia folosita D. Structura demo-economica = gruparea ocupatiei dupa anumite sectoare ale economiei nationale E. Structura organizatorica este impartirea economiei dupa sisteme si subsisteme productive F. Structura de proprietate care imparte economia nationala in proprietate publica, proprietate privata si proprietate mixta. Proprietatea inseamna toate relatiile care se stabilesc intre oameni in legatura cu posesia bunurilor si devenind relatii garantate de norme istoriceste constituite. Proprietatea iti ofera libertate intr-o tara. Agentii economici Reprezinta persoane sau grupuri de persoane cu interese comune care participa la viata economica si joaca diferite roluri la nivelul societatii. Administratia publica, intreprinderi, contribuabil (familii, menaje, consumatori), Sistemul financiar bancar si de asigurari, strainatatea Administratia publica, are ca

rol principal sa formeze bugetul de stat prin colectarea de taxe si impozite si sa repartizeze ministerelor din subordine anumite procente din bugetul de stat. Administratia publica este doar un intermediar intre posibilitatile fiscale si necesitatile fiecarei zone. Intreprinderile, indiferent de o forma lor de organizare au ca scop principal producerea de bunuri si servicii. Consumatorii formeaza familiile sau menajele avand ca scop principal consumul de bunuri si servicii. Insititutiile financiar bancare, fac legatura cu surplus financiar si cei cu deficit si in acelasi timp transforma riscul individual in risc colectiv ( companiile de asigurari). Strainatatea partener de afaceri al Romaniei in libera circulatie a oamenilor, bunurilor si intreprinderilor (franciza) Producator -> -> Piata a factorilor Stat Sistem financiar Piata bunurilor de consum de productie bancar

consumator Ciclul activitatilor economice si pune in legatura circulatia banilor la nivel national. Unul dintre cei mai importanti agenti economici este definita ca fiind un sistem inchis care utilizand un ansamblu de factori de productie realizeaza bunuri si servicii destinate vanzarii de piata. Dupa marimea lor: 1. Intreprinderi mici si mijlocii avand pana la 50 de salariati si o cifra de afaceri redusa. Au marele avantaj ca se infiinteaza rapid, pot schimba obiectul de activitate si se pot desfiinta rapid iar ca dezavantaj faptul ca obtin greu credite mari. 2. Intreprinderile mari, cunoscute in Romania ca Societati pe Actiuni sau companii nationale au mii de salariati si isi desfasoara activitatea doar pe teritoriul national. 3. Intreprinderi foarte mari: cunoscute drept corporatii, multinationale sau transnationale, avand sediul intr-o tara si filiale in mai multe tari. Dupa forma de proprietate: sunt intreprinderi de stat numite regii autonome

intreprinderi de proprietate privata intreprinderi mixte in care capitalul este detinut in proportii egale cu intreprinderile publice si cele private Clasificarea intreprinderilor in functie de modificarile survenite in legea 31# din 1990 la vremea respectiva existau 5 categorii: Asociatii Familiale, S.R.L., S.A., Societati in comandita simpla, Societati in comandita pe actiuni. Indicatorii activitatii intreprinderii: reprezinta indici valorici care aprecieaza dinamica in timp a oricarei intreprinderi, cei mai importanti indicatori sunt: 1. Cifra de afaceri reprezinta totalitatea veniturilor obtinute din vanzarea productiei intr-o perioada, deobicei un an. 2. Costurile totale reprezinta cheltuielile atat curente 3. Profitul se calculeaza scazand din cifra de afaceri si costurile aferente productiei, la randul lui profitul se imparte in profit brut din care scazand impozitul si urmatoarele cheltuieli: 1. salariul intreprinzatorului 2. chirii pentru spatiu

3. arenda pentru teren 4. partea destinata rezervelor 5. donatii si sponsorizari 4. valoarea adaugata reprezinta suma de bani incasata din vanzarea marfurilor peste valoarea cheltuielilor cu materii prime, materiale si energie utilizate pentru producerea bunurilor respective, deci valoarea adaugata exprima doar consumul de munca si capital fix. X investitie-CLadire sectie Q-1000umCalculatoare 20 bucati - 150 um-Panza 100m 0,5 um/5-Furnituri 500um-Strung 550 um Combinarea factorilor de productie: Intreprinderea reprezinta un conglomerat autonom inchis care pe baza combinarii factorilor de productierealizeaza bunuri si servicii destinate pietei. Intreprinderile se clasifica: A. Dimensiunile intreprinderii sunt mici, mijlocii si mari in functie de numarul de angajati si cifra de afaceri. In conditii concurentiale, intreprinderile mici se pot desfiinta foarte usor fiind preluate de intreprinderi mai mari. Aceasta

preluare poarta numele de concentrare economico financiara. Concentrarea poate fi pe orizontala, cand se unesc doua sau mai multe intreprinderi cu acelasi obiect de activitate, concentrare pe verticala, cand se unesc intreprinderi aflate in stadii diferite ale procesului de productie ( aprovizionare + productie + transport + desfacere) Concentrare conglomerat in care se unesc intreprinderi fara legatura pentru diversificarea activitatii. Toate concentrarile formeaza economii de scara adica reducerea costurilor de fabricatie prin: reducerea numarului de salariati, reducerea timpului de aprovizionare, reducerea canalelor de distributie, reducerea tuturor costurilor fixe ( Lumina, intretinere, incalzire, chirii, amortizare) In urma celor spuse, concentrarea economico - financiara inseamna unirea a doua sau mai multe intreprinderi intr-una singura prin fuziune sau absorbtie, vechile intreprinderi disparand si aparand o noua entitate juridica cu autonomie proprie.

Concentrarea se poate produce doar in cazul in care este respectata legea numarul 21 din 1996 ( legea concurentei ) conforma careia: 1. Operatia conduce la eficienta economica 2. Consumatorii au de castigat prin reducerea preturilor 3. Efectele pozitive ale concentrarii sunt mai mari decat efectul reducerii concurentei. Concurarea factorilor de productie: Pune in evidenta unirea a doi sau mai multi factori astfel incat productia sa aibe un efect sinergetic ( 1+1 = 3 ), explica rezultatul combinarii sa fie mai mare decat ar putea sa produca fiecare factor separat.Combinarea a fost pusa in evidenta de econmistul Cobb Douglas prin formula: F(Q) = K alfa x L beta unde se obtine Alfa + Beta = 1Aceasta combinare este posibila numai datorita conditiilor pe care le indeplinesc factorii de productie1. Substituibilitatea: este capacitatea ca diferite proprotii ( doze ) dintr-un factor sa substituie ( inlocuiasca ) doze din alt factor.2. Adaptibilitate: dozele se pot adapta unele altora formand un intreg.3.

Divizibilitate: orice factor se poate divide.4. Complementaritate: orice doza dintr-un factor se poate complecta cu doze din alt factor.Indicatorii activitatii intreprinderii: Pornesc toti de la ideea de eficienta economica. Eficienta este greu de explicat reprezentand un cumul de indicatori pe urmatoarele formule: Ef = Efecte ---------- > 1 eforturi Ef = effort -------- < 1 efect Indicatorii sunt randamentul factorilor de productie 2. Consumul de capital este consumul de factori supra veniturile totale.3. Coeficientul capitalului este raportul intre capitalul existent si productia realizata. 4. Productivitatea ca raport intre productie si factorul utilizat.Productivitatea exprima eficienta sau randamentul cu care sunt folositi factorii si exprima legatura dintre productie si consumurile facute in vederea obtinerii ei. Productivitatea muncii este rodnicia muncii omenesti si se poate calcula ca valoare absoluta, ca valoare marginala. Costurile de fabricatie reprezinta toate

cheltuielile pe care le face o intreprindere pentru a produce bunuri si servicii oferite pe piata. Costurile pun in evidenta un consum de bani realizat in primul rand de factorii de productie. definitie + principii Principii: 1. principiul integralitatii conform caruia in calcularea costurilor nu trebuie omisa nici o cheltuiala care a contribuit la realizarea productiei. 2. principiul cauzalitatii conform caruia nici o cheltuiala nu este cuprinsa in cost decat daca are legatura cu productia. 3. principiul omogenitatii toate cheielile sa aibe aceeasi densitate, sa fie inregistrate la fel. 4. principiul actualizarii toate cheltuielile sa fie aduse la acelasi moment de referinta. Costul: definitie + clasificare: Din punct de vedere contabil la nivelul intreprinderii, costurile totale se impart in costuri materiale si costuri salariale sau costuri fixe plus costuri variabile. Costurile materiale inseamna toate cheltuielile cu capital variabil si investitii inafara de salarii. Costurile salariale, pe langa salariu cuprind

cheltuieli facute de investitor pentru plata impozitelor si taxelor datorate de salariat statului. Costurile fixe nu au nici o legatura cu volumul productiei, le face orice agent economic, chiar si consumatorii, sunt costuri cu iluminatum, incalzire, intretinere si amortizarea capitalului fix. Costurile variabile sunt date doar de productie si varieaza in acelasi sens cu ea. Sunt consumuri de materii prime, materiale, salarii ale personalului direct implicat in productie, si combustibil utilizat pentru productie. Economia de piata: tipuri de economie 1. Economia naturala: reprezinta acel sistem in care bunurile sunt produse pentru a fi utilizate de producatori si familia sa. Se caracterizeaza prin existenta autoconsumului care poate fi intermediar atunci cand bunurile produse sunt folosite pentru ca pe baza lor sa se realizeze alte bunuri. 2. Autoconsum final in care bunurile sunt produse pentru a fi consumate pana la disparitia definitiva. De-a lunugul timpului odata cu

dezvoltarea comertului trocul prezinta o serie de dezavantaje (imposibilitatea de a stabili valori echivalente intre produse) ceea ce face ca el sa fie inlocuit cu schimbul printr-un echivalent ( a fost sarea, a fost ceaiul, au fost mirodeniile, si mai tarziu aurul si monezile din aur) 3. Economia de piata: este forma cea mai evoluata a economiei de schimb in care bunurile imbraca forma de marfa si schimburile se fac deobicei prin bani. Economia de piata pentru a putea fi studiata, trebuie sa pornim de la economia pura si perfecta. Aceasta se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: - Atomicitate perfecta (adica exista foarte multi producatori si consumatori astfel incat nici unul dintre ei nu poate influenta decisiv pretul. - Transparenta perfcta a informatiilor - Intrarea si iesirea in/ si/ din ramura a firmelor in orice moment fara restrictii - Abundenta factorilor de productie - Perfecta adaptare a ofertei la cerere si invers. Doar bursa poate indeplini aceste cerinte. Piata

imperfecta: se caracterizeaza prin lipsa celor 5 trasaturi si se imparte in doua categorii: A. Piata condusa prin plan sau economia de tip comunist in care statul stabilea ce se produce, cat/ cum/ pentru cine/. Nu exista cerere, exista doar oferta, existau nevoi nesatisfacute datorita produselor rationalizate, salarii mici si preturi stabilite prin mercurial fara legatura cu costurile producatorului sau cererea consumatorului.B. Economie mixta: reprezinta tipul de economie actual, in care exista si proprietate publica si prorpietate privata in care statul intervine in economie, mai mult sau mai putin. Statul suoravegheaza activitatea intreprinderilor, vegheaza ca legile pietei sa nu fie incalcate prin proprietate, agentii economici au libertate deplina de actiune si pot decide singuri ce/ cat/ cum si pentru cine sa produca. Trasaturile economiei de piata:1. Dominarea proprietatii private2. Autonomia decizionala si raspunderea agentilor economici.3. Piata este centrul vital al activitatii si realizeaza

legatura intre producatori si cumparatori.4. Concurenta este o conditie de neinlocuit.5. Economia de piata actuala este puternic monetarizata ( schimburile se fac prin bani ).6. Pretul se formeaza liber din jocul cererii si ofertei.7. Exista un cadru institutional structurat astfel incat sa asigure maximum de libertate agentilor economici.8. Mobilul activitatii majoritatii agentilor economici este profitul.9. Statul intervine mai mult sau mai putin in viata economica.10. Bunurile imbraca forma de marfa, adica prin proprietatiile lor satisfac o trebuinta si sunt trecute de la producator la consumator prin acte de vanzare cumparare. Piata: definitie si clasificare: Piata reprezinta locul de intalnire al cererii si ofertei, a productiei cu consumul, locul in care se formeaza preturile si sunt satisfacute nevoile de consum. Qe = Cantitatea maxima vanduta la pretul Pe ( pret acceptat pe piata) atat de producator cat si de consumator. Orice modificare a acestui pret inseamna impunerea uneia dintre parti ( cresterea

este impusa de producator, monopol oligopol si scaderea este impusa de cumparatori. Piata se poate defini si prin clasificare dupa mai multe criterii: 1. Dupa obiectul schimbului exista: a. piata bunurilor in care pretul se numeste pretb. piata serviciilor in care pretul se numeste tarif c. piata fortei de munca in care pretul se numeste salariud. piata factorilor de productie in care pretul se numeste profit e. piata monetara in care pretul se numeste dobanda f. piata financiara in care pretul se numeste cursg. piata valutara in care oretul se numeste rata de schimb 2. Din punct de vedere geografic piata se imparte in piata nationala, piata zonala, piata comunitara, piata mondiala. Piata: functii si limite Functiile pietei sunt:1. Functia de adaptare si aducere in stare de compatibilitate a intereselor si pretentiilor, producatorilor si consumatorilor, a cererii cu oferta individuala sau agregata 2. Functia de mijlocie a vanzarilor de marfuri, de recuperare a cheltuielilor si obtinerii de

profit.3. Functia de crestere a posibilitatilor individuale de satisfacere a propriilor intrebuinte Altfel spus functiile pietei ofera:-posibilitatea de a se produce ceea ce se cere -stimuleaza calificarea -utilizeaza rational bunurile -ofera libertate Limitele pietei: Economistii americani considera ca: 1. saracii lumii vor avea doar un pic mai mult decat libertatea de a muri de foame 2. firmele mici fara sustinerea guvernului vor intra in faliment sau vor fi inghitite de corporatii.3. se va creea o falsa cerere datorita activitatiilor de promovare. Schimbul si mecanismul schimbului Reprezinta ansamblul relatiilor economice prin care se duce mai departe acest proces si se asigura trecerea bunurilor si serviciilor prin mijloace si pe principii economice de la producator la consumator. Adam Smith in lucrarea sa "Avutia natiunilor" considera ca schimbul face legatura intre producator si consumator dupa cum urmeaza: A. Producatorul va cauta sa se specializeze in acele bunuri pe care le face cel mai

bine B. Consumatorul va incerca sa cumpere cele mai bune produse la pretul cel mai mic Schimbul pune in prim plan avantajul economic absolut si relativ este sporul de productie obtinut de un agent economic in raport cu altul utilizand aceleasi resurse si realizand aceleasi prodise Avantajul relativ este sporul de productie obtinute de un agent economic in raport cu altul atunci cand costul lui de oportunitate este mai mic decat al concurentului Schimbul definitie: avantaj absoluut si relatie Costurile de tranzactie: timpul, efortul si toate cheltuielile facute de un cumparator pentru achizitionarea unui produs mai putin pretul platit pentru produs poarta numele de cost de tranzactie. In termeni economici aceste costuri cuprind toate cheltuielile directe si indirecte explicite si implicite pe care le face consumatorul in procesul de achizitionare a respectivului bun. Marfa reprezinta un bun economic care satisface anumite trebuinte si este destinat schimbului prin vanzare/cumparare.

Marfurile se impart in doua categorii: pe de-o-parte marfuri, bunuri marfare cu un anumit pret.