Metodologia argumentarii in drept 1. Argumentarea - parte componenta a comunicarii juridice.

1.1 Conceptualizarea argumentarii. Perspective de analiza. 1.2 Actorii argumentarii si pregatirea auditoriului 1.3 Tipologia si metodologia formularii argumentelor

2. Argumentarea ca tehnica juridica. 3. Reguli de tehnica argumentativa retorica . !tandarde etice pentru argumentare. Teoria argumentarii trebuie realizata in forma unei logici informale, deoarece o buna intelegere asupra chestiunilor teoretice si moral-practice nu poate fi obtinuta nici deductiv, nici prin evidente empirice.
Jrgen Habermas

Concepte de "aza# argumentare; demonstrare; topos; actorii argumentarii; auditoriu. 1.1 Conceptualizarea argumentarii. Perspective de analiza.
Pragmatismul societatii contemporane a impus luarea de atitudini asupra unor aspecte deosebite. In special in cadrul unui stat de drept devin importanti factori care ar parea ca sunt straini acestui domeniu. Este cunoscut ca in pofida calitatii crescande a actului de justitie, nu de putine ori unii oameni, desi au dreptate, nu pot sau nu stiu sa-si ceara drepturile sale sa-si dovedeasca sustinerile si cererile legitime, intr-un cuvant sa comunice. Din aceste considerente cunoasterea drepturilor, (dupa cum e plica !.Dabu, p. ", prin drept intelegem posibilitatea recunoscuta de societate sau comportamentul impus de aceasta in a satisface necesitatile sociale ale subiectului activ si pasiv, in spiritul ec#itatii, de a face, de a da sau a nu da, ori de a primi ceva, asigurat prin forta de constrangere a statului. $ceasta este instituit prin norme juridice.% a obligatiilor, a regulilor apararii juridice, a cailor si procedurilor legale, ne da curajul si incredere necesara in ceea ce facem si, modul deosebit, atunci cand comunicam ajutandu-ne sa& prevenim incalcarea drepturilor si libertatilor' inlaturam riscul de a gresi, de a abu(a sau de a persista in greseala' economisim timp si bani adresandu-ne documentat c#iar acelor organe ale statului obligate sa ne apere' avem o conduita ce nu va intra in conflict cu legea' avem o putere de convingere, argumente si succes in identificarea si buna folosire a probelor in aparare sau in acu(are dupa ca(' intelegem locul si rolul persoanelor, autoritatilor, societatii in domeniul comunicarii.

$cestea sunt doar cateva dintre motivele care ar putea fi invocate in argumentarea a celor ce urmea(a a fi e puse. $nume este vorba despre teoria si metodologia argumentarii utili(ata atit in teorie cit si in practica. Prin traditie, argumentarea a fost considerata totalitatea mijloacelor pe care le folosim pentru a ne fundamenta opiniile si pentru a le impartasi altora. In pre(ent atestam o revigorare a interesului pentru felul in care oamenii se pot folosi de argumentare. )raditia europeana este interesata de modul in care utili(am argumentarea in activitatile cotidiene. Pentru acestea argumentarea este * o maniera de re(olvare

constructiva, prin colaborare, a de(acordurilor, prin interactiuni verbale menite sa puna capat unui conflict de opinii* +,-. Inafara acestei opinii savantii privesc argumentarea drept mijlocul folosit de diferiti indivi(i, grupuri de cetateni si oameni de stiinta pentru a ajunge la cunoastere +.-.

$n general% uneori argumentarea are ca tinta afectele% prejudecatile si superstitiile% alteori va folosi date si rationamente pentru a influenta. $n marea parte a cazurilor ni se prezinta argumente am"alate in demersuri persuasive% prin care se incearca de a ne determina sa gindim la fel ca si altii sau sa ne comportam dupa dorinta celui care practica argumentarea . &eci, argumentarea reprezinta o forma de comunicare instrumentala, care se baza pe rationamente si dovezi pentru a influenta convingerile si comportamentul cuiva prin folosirea de mesaje orale sau scrise [3]. &aca analizam aceasta definitie putem sesiza scopul% tintele si metodele argumentarii% precum si relatia care e'ista intre argumentare si persuasiune. Persuasiunea reprezinta o incercare de a influenta un auditoriu sa accepte sau sa se identifice cu un anumit punct de vedere. Ca si argumentarea persuasiunea este o forma de comunicare instrumentala. $n fine% argumentarea este o su"diviziune rationala a persuasiunii. Ceea ce deose"este argumentarea de persuasiune este ca persuasiunea opereaza atit la nivel afectiv% cit si la nivel rational. Persuasiunea include studierea incarcaturii afective a mesajelor% precum si a rolului pe care il joaca compozitia psihologica a unui auditoriu% pentru a sta"ili masura in care acesta se va lasa sau nu influentat. Pe de alta parte% studierea argumentarii pune in evidenta felul in care putem folosi dovezile si rationamentele pentru a face apel la partea rationala a omului. Astfel argumentarea este un instrument (un set de concepte sau de idei care permit sa realizam ceva) pentru a-i influenta pe ceilalti% care ne fac sa intelegem cum rationam si cum transmitem rationamentele noastre celorlalti. Putem defini teoria argumentarii ca un studiu al tehnicilor discursive ale rationamentului practic. Prin argumentare se urmareste determinarea unei*sau unor persoane sa adere la anumite idei sau opinii. $n ultima instanta argumentarea se refera la modul de adresare unui interlocutor un argument (un rationament "un) pentru a-l face sa admita o concluzie si pentru a-l determina sa adopte comportamente adecvate acesteia. &in acestea deducem ca scopul argumentarii este de a persuada un auditoriu% iar e'tensiunea acestui termen este alcatuit de ceea ce tine de plauzi"il si pro"a"il. Traditional% teoria argumentarii este considerata ca parte componenta a sistemului retoric. Acest mod de intelegere i-l gasim in Rethori+e aristotelica si in Ad ,erennium (opera atri"uita lui Cicero). Atunci cand da caracteristica argumentarii Aristotel vor"este despre dialectica si retorica. Pentru el dialectica este metoda de intemeiere de natura argumentativa% care rezida in opunerea de opinii si sustinerea lor prin silogisme. $n acest caz se porneste de la ideia ca datorita discutiei dintre interlocutori este posi"il de a se ajunge la adevar. $ar

retorica% pe langa aceste aspecte formal-logice utilizeaza si aspecte de natura e'tralogica% indispensa"ile persuadarii. &ar domeniul retoricii nu este unicul in care este prezenta teoria argumentarii% ea a fost dezvoltata si in cadrul stiintific al logicii% metodologiei etc. $n logica actuala% teoria argumentarii este analizata si dezvoltata de -h. Perelman si .. /l"rechts-T0teca in lucrarea Traite de l1argumentation. /ecolul 00 va aduce contributii importante la studierea argument arii in cadrul logicii prin implicatiile promotorilor conceptului de logic a nonformala& 1.2. Hamblin, 3allacies, 14"5, J.$. 6lair si 7. H. Jo#nson, Informal 2ogic (1485%. $ceste studii au ca temei directia initiata de $ristotel ()opice, $nalitice%. 1onstatarea ca, in limba naturala, procesele argumentative sunt impregnate de retoric si metodo-logic, perspectiva moderna asupra argumentarii incearca sa determine punctul comun al intersectiei acestor doua directii de cercetare. 9In linii mari, teoria argumentarii se ocupa, sub aspect metodo-logic si retoric, de studiul discursului persuasiv si al te#nicilor de comunicare ce pot smulge ade(iunea si asentimentul auditoriului*+:-. Tendintele recente in studiul argumentarii% pe langa faptul ca sunt marcate de rezultatele din cadrul celor doua discipline istorice (retorica si logica) includ descoperirile realizate in cadrul pragmaticii% in special cercetarile efectuate asupra teoriei actelor de lim"aj. Astfel% aria cercetarii se e'tinde asupra fenomenului la nivel cotidian. &atorita acestor trei domenii% care initial ar crea impresia unor discipline ce nu au nimic comun% au fost modelate anumite perspective de cercetare a argumentarii% care in fine se dovedesc a fi de natura convergenta% si nu una divergenta. &isputele asupra teoriei argumentarii sunt determinate si de diferentele pe care le intalnim in cele cateva definitii formulate asupra termenului 2argument3% care nu delimiteaza cu precizie semnificatia acestuia. Pot fi mentionate cel putin doua moduri de interpretare# - ca varia"ila independenta a unei functii4 sau% - ca propozitie considerata adevarata si utilizata pentru a demonstra o alta propozitie. Argumentul poate fi definit deci ca varia"ila independenta a functiei predicative% care indica o"iectele si indivizii de care depind proprietatile si relatiile (adica predicatele) 567. $n istoria logicii si a filosofiei% termenul 8argument2 desemneaza anumite tipuri de rationamente% cum ar fi de e'emplu argumentul ontologic% argumentul moral in favoarea e'istentei lui &umnezeu% argumentul gramezii% argumentul indoielii% argumentul decalajului temporal% argumentul teleologic% argumentul transcendental% etc. 597.

Principalele directii de cercetare care pot fi sesizate in studiul argumentarii sunt# pragma-dialectica, care se aplica in special dialogurilor cu caracter normativ-prescriptiv; argumentarea si analiza conversatiei; pragmatica lingvistica integrata &ucrot'; in limba !".#. $nscombre, %.

pragmatica sociologica si filosofica a actiunii comunicationale !". (abermas'; logica pragmatica !). *ignau+, ".-,. )rize'.
$rgumentarea, se refera la o anumita realitate discursiva si poseda trasaturi caracteristice proprii. ;. 7eboul evidentia(a trasaturile argumentarii, considerate fundamentale, pe care le reduce la patru +"-.

-. %rice argumentare intotdeauna este realizata in functie de un anumit auditoriu, fiind racordata la nivelul si asteptarile acestuia. .. &atorita utilizarii limba/ului natural in argumentare, termenii intrebuintati sunt polisemantici si din aceasta cauza ei pot avea sensuri diferite.

3. $rgumentarea nu este marcata atat de mult de rigurozitate ca demonstrarea, ea nu este infle+sibila si poate fi modificata in dependenta de situatie. 0. 1n esenta argumentarea este polemica, opunandu-se unei alte argumentari ea poate fi respinsa.

2a intersectia retoricii cu logica si lingvistica se afla sfera conceptuala a termenului argumentare si a domeniului la care acest termen se refera. Datorita acestui fapt studiul teoriei argumentarii este unul de natura interdisciplinara. Definirea statutului teoriei argumentarii depinde de perspectiva adoptata.

&in punctul de vedere al logicii% argumentarea reprezinta un proces de justificare logica a unei propozitii% prin 2care se do"andeste adeziunea auditoriului la teza unui vor"itor35:7. Pentru -h. Perelman 5;7 argumentatia este 2studiul tehnicilor discursive care vizeaza castigarea sau intarirea adeziunii spiritelor de tezele care li se prezinta. /rice argumentare presupune un orator% cel care prezinta un discurs% un auditoriu% cel vizat de argumentare si un scop% adeziunea la o teza% sau cresterea intensitatii adeziunii% in scopul crearii unei dispozitii de actiune% si daca se poate% declansarii unei actiuni imediate3. Altfel spus% argumentarea sta"ileste o relatie intre unul sau mai multe argumente si o concluzie. &aca in acest conte't este evidentiat 2canalul3% definitia poate fi

im"ogatita. Argumentarea% deci% reprezinta o strategie prin care% folosind o anumita lim"a% un vor"itor reuseste sa e'traga concluzii vala"ile dintr-un enunt. Adesea se intampla ca pentru multi argumentare si demonstrare a adevarului unui enunt sau a validitatii unui rationament este unul si acelati lucru. Aceasta confuzie tre"uie clarificata si depasita% deoarece mecanismele procesului de argumentare apartin lim"ilor naturale% pe cand cele ale demonstratiei apartin logicii. &aca in cadrul demonstrarii putem vor"i despre completitudine si rigurozitate% atunci in argumentare doar de concludenta. &aca argumentarea poate fi realizata innafara demonstrarii atunci inversul nu este posi"il% orice demonstrare presupune si un act argumentativ. &in perspectiva lingvisticii% argumentarea reprezinta o activitate ver"ala% de natura intelectuala si sociala% prin care se poate realiza justificarea sau respingerea unor opinii. $n termenii pragmaticii argumentarea poate fi interpretata ca formularea unui ansam"lu de enunturi% prin care emitatorul urmareste sa o"tina acordul unuia sau mai multor colocutori% ceea ce sugereaza ca argumentarea este motivata printr-un dezacord real% pro"a"il sau posi"il intre colocutori. Argumentarea reprezinta% de asemenea% un ansam"lu de tehnici de legitimare a credintelor si a comportamentelor. <a cauta sa influenteze% sa transforme sau sa intareasca credintele*comportamentele colocutorilor. $n lim"ajul natural% argumentarea se sprijina pe paraver"al si pe implicit. Aceasta perspectiva de intelegere a discursului ca ansam"lu de strategii prin care emitatorul incearca sa-si influenteze colocutorii confera oricarei forme discursive o forta argumentativa inerenta. Argumentarea reprezinta marca situatiilor dialogale% a inlantuirii replicilor% a dez"aterilor% dar si a conte'telor monologale. &in punctul de vedere al monologului argumentarea reprezinta orice discurs analiza"il in functie de termenii schemei argumentative minimale dateconcluzie% prin intermediul inferentei. $n ceea ce priveste teoria figurii argumentarii% atat la poeticieni% cat si la Perelman% Chaim% si /l"rechts-T0teca% 51=7 definitia este similara% ceea ce difera radical sunt criteriile de clasificare a figurilor. $n discursul argumentativ figurile sunt clasificate in functie de rolul pe care-l joaca in procesul argumentativ in# 2figuri ale alegerii3- care au ca efect de a evidentia modul de selectare a argumentelor% 2ale prezentei3 > au ca efect atragerea atentiei asupra materialelor argumentative selectionate% si 2figuri ale comuniunii3 > au ca functie de a apropia partenerii si joaca un rol fatic.

$n e'punerea argumentativa propriu zisa deose"im# figuri ale legaturii > scheme care apropie elemente distincte si permit sta"ilirea intre acestea din urma a unei solidaritati care fie ca le structureaza% fie sa le valorizeze pozitiv sau negativ% unul prin altul. !e impart in clase# 2argumente cvazi-logice3(ironia sau repplica)% 2argumente fondate pe structura realului3 (hiper"ola sau litota)% 2argumente fondand structura acestui real3 (metafora) 5117. Ceea ce distinge intre ele aceste figuri ale argumentarii de figurile de stil sunt efectele sociale si cognitive% nu structura logica sau discursiva 5127. Toate figurile mentionate sunt utilizate la diferite nivele ale argumentarii cu scopul validarii discursului. $. $arnio [-3] formuleaza cerintele de baza necesare validarii discursului2 $rgumentele trebuie sa satisfaca anumite criterii logice, deoarece unul si acelasi argument nu poate fi utilizat pentru a argumenta opinii contrare si una si aceiasi persoana nu poate folosi o afirmatie doar ca argumeunt, dar si ca contraargument. $rgumentele utilizate trebuie sa fie relevante pentru situatia la care se refera, in mod direct sa reflecte subiectul discursului si sa sustina premizele de baza a acestuia. 3aportate la realitate argumentele trebuie sa fie valide. &aca argumentele se refera la decizii alternative care pot fi acceptate, nu poate fi vorba de o validare propriu-zisa, ci doar de un anumit grad de acceptabilitate. 4iecare dintre argumente trebuie sa aiba ca sistem de referinta un anumit cadru valoric, care trebuie raportat sistemului de valori al auditoriului. 4iecare dintre argumentele utilizate trebuie sa posede grad diferit de relevanta pentru discursul retoric. $n conclizie mentionam ca# !pecificul argumentarii este redat de pro"lema despre care se argumenteaza si propozitiile cu care se argumenteaza. .a fel% argumentarea se supune intotdeauna legilor adecvarii conte'tuale.

&incolo de perspectivele teoretice din care este privita argumentarea% cel care isi construieste discursul tre"uie sa se adapteze la pu"lic. ?u e'ista o argumentare-tip pentru un su"iect dat% nici scheme argumentative cu statut de legitimitate capa"ile sa convinga pe toata lumea% adresandu-se unei*unor persoane in particular. <vident este deci% ca stilul folosit intr-o argumentatie va fi determinant in relatia orator*auditor sau scriitor*cititori 51 7. 1.2 Actorii argumentarii si pregatirea auditoriului

Actorii situatiei argumentative sunt desemnati diferit in functie de pozitia pe care o ocupa in cadrul interactiunii comunicative. Astfel% din perspectiva lingvistica% 51:7 enunturile sunt produse de un vor"itor (locutor) pentru un interlocutor. <mitatorul si destinatarul sunt termenii de "aza in cadrul teoriei ce are ca o"iect de studiu actele de vor"ire. &in punctul de vedere al retoricii% principalul actor al argumentarii este oratorul care se adreseaza pu"licului (auditoriu). $n acest conte't mai degra"a putem vor"i despre adversari de opinii% fiecare dintre ei fiind persoane care emit o parere pe care o argumenteaza. $n cazul in care schim"urile argumentative depasesc cadrul partenerilor direct implicati% se poate vor"i de prezenta tertilor% adica mem"rii unui pu"lic martor interesat de schim"ul ver"al dintre adversari. Argumentarea astfel devine dependenta de structura interactiunii ver"ale dintre parteneri. <a este o confruntare a unui discurs si a unui contradiscurs orientate de aceeasi intre"are*pro"lema. $n ceea ce priveste actul argumentativ in sine% dupa cum mentioneaza autorii -h. @ateut% A. @ihaila 51;7 toate actele argumentative cuprind urmatoarele elemente# a) teza de argumentat sau concluzia4 ") mijlocul de intemeiere sau datele4 c) judecati generale care permit legatura dintre concluzie si date sau reguli de inferenta4 d) justificarea acestor judecati4 e) operatorul modal4 f) conditiile de e'ceptare legate de operatorul modal. $n faza de pregatire a auditoriului discursul este dominat de argumentele incadrarii# apel la presupozitii comune% reincadrarea realului si apelul la autoritate. / argumentare presupune% de altfel% ca cel putin un acord s-a sta"ilit intre actorii argumentarii (orator si pu"lic) asupra unei opinii% asupra unui principiu. /ratorul poate afisa certitudinea de a impartasi aceleasi opinii cu pu"licul. !ta"ilirea complicitatii cu interlocutorul este adesea detecta"ila prin e'presii lingvistice ca 8stiti ca si mine caA2% 8sunteti de acord asupra faptului caA2. .

Recadrajul*reincadrarea realului consta in a modifica situatia argumentativa pentru a o apropia de opinia care se doreste a fi impartasita% chiar cu pretul redefinirii cuvintelor prin diverse strategii. Apelul*recursul la autoritate este folosit mai ales in situatiile in care se vor"este de e'perienta personala sau cand se recurge la o marturie directa sau la strategii politicoase. Pentru ca discursul sa fie acceptat si sa se "ucure de atentie din partea auditoriului% tre"uie neaparat sa se sprijine pe pro"e (lat. probationes). / tipologie a pro"elor distinge# pro"e naturale*e'trinseci% evidente (fapte e'puse) sau iesite din conte't. Retorica clasica (Aristotel) furnizeaza ca e'emple in acest sens legile% conventiile% tortura% juramantul4 si artificiale (intrinseci). Btilizarea pro"elor in argumentare tin de arta oratorului% de gradul de stapanire a tehnicilor discursive (atat de ela"orare cat si de prezentare)% de creativitatea% de metoda si% nu in ultimul rand% de talentul personal.

,.< )ipologia si metodologia formularii argumentelor

!i nu in ultima instanta mentionam modul de formulare a argumentelor si rolul pe care il are argumentul in discursul retoric argumentativ. Bn argument reprezinta o asertiune care are ca functie% intr-un rationament% justificarea sau e'plicarea unei alte asertiuni. 24orta argumentelor depinde de credibilitatea premiselor si nu de valabilitatea rationamentului3 52=7. Realizarile argumentative folosesc pe scara larga deductia si analogia. $n viziunea lui -h. @ihai 5217 2Aargumentul are functie tripla2 sa indice !fapte, norme, valori, principii', sa e+prime !atitudinile cognafective ale utilizatirului', sa determine asumarea !modificarea starii psiho-logice a publicului'. 1ndicator, argumentul sta sub tripla conditionare2 sa fie coerentformal, probabil, coeziv semantic, in e+tensia sa lingvistica i se cere sa aiba claritate denotativa, intensitate conotativa, ordine gramaticala; ca determinant asumativ2 sa fie adecvat situatiei retorice, fondului intelectiv-afectiv al publicului, modalitatii opinabile in care se afla el, prestatiei de credibilitate a competentei utilizatorului3. $n anumite clasificari% argumentele sunt impartite in trei su"categorii sau familii. Anume este vor"a despre argumentele utilizate in cele trei tipuri de oratorie. $nca Aristotel in 3ethori5e dezvolta un model% considerat universal% al argumentarii. Astfel discursul actioneaza pe trei nivele ale personalitatii umane# pathosul% logosul% ethosul (in lim"a greaca > o"icei).

Argumentele legate de ethos sunt argumente de ordin afectiv si moral (atitudinile pe care tre"uie sa le ia un orator pentru a inspira incredere auditoriului sau). Argumentele ce se refera la ethos sunt alcatuit din traditii% credinte si o"iceiuri. /ratorul% in acest cadru poate selecta diverse strategii de argumentare% cum ar fi cea a "unului simt% a sinceritatii si "unavointei etc. Argumentele legate de pathos sunt argumente de ordin pur afectiv% destinate sa trezeasca emotii% pasiuni si sentimente% sa fie deci adaptate profilului psihologic al pu"licului vizat. Argumentele legate de logos se adreseaza ratiunii si pot fi# > deductive% care se "azeaza pe implicatia logica% regula reciprocitatii% relatiile cauza-efect4 > analogice% etimologice% cauzale% opozitive etc.
Pornind de la acest model /t. Pruteanu +..- reactuali(ea(a rolul acestuia in persuasiune si in cadrul te#nicilor de comunicare. $stfe, argumentatia in pat#os este cea care apelea(a la sentimente, entu(iasm si afecte. $cest tip de argumentare se ba(ea(a mai mult pe raportul psi#ologic dintre parteneri si mai putin pe logica fra(elor. $rgumentatia in logos pune accentul pe rationalitate, cau(alitate, deductie, inductie, anali(a, sinte(a, gandire abstracta. =n discurs logic convinge usor la nivel teoretic, stiintific, abstract, daca se re(uma la strictul necesar, la simplitate, claritate si preci(ie. 1el de-al treilea tip de argumentare, argumentarea pragmatica semnifica utili(area concomitenta a logosului patosului si et#osului. ; buna argumentare va cuprinde toate aceste trei dimensiuni, fara a neglija vre-o una dintre ele.

Tipologia metodelor de argumentatie mai face distinctie intre# forma e'haustiva% ca metoda algoritmica care vizeaza epuizarea argumentelor4 toate argumentele converg spre aceeasi concluzie4 cele care privesc pro"lema in discutie considerata in ansam"lu si fragmentar% cu referiri la inceputuri% dezvoltare% scopuri% antecedente etc.4 cele care se refera la circumstante# cauza% moment% loc% maniera% mijloace% definitie% comparatie% ipoteze etc.4 schema radiara% in care tema tratata este supusa analizei multiple pe diferite a'e% din diferite perspective sau puncte de vedere. $ndiferent de modelul de argumentatie preluat% important este sa se constietizeze faptul ca argumentele nu au o e'istenta in sine% deoarece ele nu e'ista independent de vor"itor si ascultator si din aceasta cauza tre"uie sa fie luate in considerare urmatoarele momente# a) Apriori tre"uie facuta o sistematizare a argumentelor. Alegerea argumentelor si ordinea in care ele vor fi prezentate depind de factori conjuncturali# persoane implicate% loc% su"iectul tratat% etc.

") /amenii sunt diferiti% implicit ei vor reactiona in mod diferit la argumente identice. &in aceasta cauza tre"uie ca vor"itorul foarte "ine sa gandeasca formularea argumentelor. c) ?u mai putin importanta este ordinea in care sunt prezentate argumentele% acest fapt chiar poate juca un rol dicisiv. Argumentul dintai tre"uie sa fie cel mai tare. d) Ciecare dintre argumentele utilizate tre"uie sa se integreze in discurs% ele fiind apreciate dupa modul de conte'tualizare. 26n argument bun retoric este cel care se integreaza in sistemul confirmarii7respingerii2 teza sa se cone+eze cu partile intregului35237. Autorii preocupati de studiul argumentarii disting mai multe tipuri de argumente. $rgumentum ab auctoritate (argumentul autoritatii) este modul de argumentare in care vor"itorul foloseste pentru confirmarea unei pozitii% afirmatii etc.% a unei instante investite cu autoritate% prestigiu la nivelul simtului comun% iar oponentul recunoaste aceasta autoritate. Perelman 52 7 evidentiaza si analizeaza urmatoarele forme ale argumentului autoritatii# > opinia comuna4 > opinia unei autoritatii (in materie)4 se pun in valoare personalitati*surse ale caror cunostinte in domeniul care priveste su"iectul in discutie sunt considerate ca reper definitiv4 > tezele filosofiei% ale religiei (daca sustin si completeaza alte argumente). Argumentul autoritatii poate fi un punct de sprijin sau refugiu pentru cel ce argumenteaza. Plantin mentioneaza e'istenta a doua forme de argumente ale autoritatii# argumentele autoritatii manifestate direct de interlocutor si autoritatea citata de interlocutor pentru a sustine spusele sale. $rgumentum ab invidia (argumentul urii) acest tip de argumentare pretinde apararea adevarului% dar ea este mai degra"a o demonstratie falsa care urmareste sa provoace ura impotriva altor opinii sau sa compromita pe nedrept. $rgumentum a contrario > este o argumentare care se "azeaza pe analogie% ea se efectuiaza realizandu-se transferul de la contrariu la contrariu. $rgumentum ad hominem (se refera la omul cu care se discuta) @od de argumentare care consta in a-i opune adversarului consecintele care rezulta din tezele cele mai putin pro"a"ile admise de acesta4 in sens larg% atac cu referire stricta% precisa la individualitatea% doctrina adversarului. @ecanismul organizarii acestui argument se "azeaza pe deplasarea accentului de la pro"lema la persoana. !e disting mai multe cai de realizare# > contradictia la nivelul cuvintelor (oponentul pune in contradictie afirmatiile locutorului% emise% in general% in momente diferite)4 > contradictie la nivelul cuvintelor si al

convingerilor*credintelor4 > contradictie la nivelul cuvintelor si al actelor4 > contradictie intre norma si realitate.
$rgumentum ad personam (atacul la persoana/atac personal) Reprezinta o varianta tipului anterior si consta intr-un atac personal asupra adversarului (ad personam vs. ad hominem). Mecanismul acestei argument ari se bazeaza pe ironizarea adversarului in legatura cu aspecte ce nu tin de problema in discu tie, formularea unor aluzii in termeni negativi, transferul discursului din planul general al argumentarii in plan personal. Efectele acestui tip de argumentare pot declansa o reac tie simetrica (adversarul isi pierde calmul, recurgand si el la atacul personal). Insulta

&esi conform normelor sociale si eticii comunicarii se interzice insulta adresata interlocutorului*adversarului% se constata ca insulta este adesea prezenta in dez"aterea pu"lica. &ez"aterile electorale reprezinta cadrul predilect in care se manifesta atacul la persoana.
$rgumentum ad ignorantiam

(argumentare asupra ignorantei) @od de argumentare care consta 8in folosirea dovezilor scoase din unul dintre fundamentele cunoasterii sau pro"a"ilitatii2 (.oc+e). Acest tip de argumentare este strans legat de demonstrarea prin pro"e. !trategia se "azeaza pe solicitarea ca adversarul sa admita ca pro"a ceea ce i se prezinta sau% daca nu% sa furnizeze la randul lui o pro"a (mai "una).
$rgumentum ad verecundiam

(argument care face apel la respect) @od de argumentare in care se recurge la respectul adversarului pentru opinia unui om sau a unor oameni care au do"andit o "una reputatie in ochii opiniei comune (.oc+e). Acest tip de argument se "azeaza pe a sustine ca un punct de vedere este vala"il doar pentru ca este sustinut de o autoritate. Cr. Dan <emeren si -. -rotendorst 5267 considera ca se pot distinge doua variante ale acestui argument# > eschivarea de la constrangerile impuse de pro"area unui punct de vedere prin impunerea propriei persoane drept garant al acestuia4 > apararea punctului de vedere prin mijloace persuasive care nu tin de domeniul argumentarii% ci de cel al punerii in valoare a calitatilor personale (reputatie% cultura% moralitate ireprosa"ila% profesionalism% e'ecelenta in activitate etc. Acest tip de argument este considerat un paralogism datorita faptului ca incalca regulile dez"aterii prin impunerea unei scheme care nu are legatura cu su"iectul in discutie. $rgumentum a fortiori (dintr-un motiv mai puternic% cu atat mai mult) @od de argumentare prin care ceea ce este demonstrat printr-un caz se e'tinde si asupra altui caz% care prezinta fata de primul motive mai puternice de a fi 8cu atat mai adevarat2. $rgumentum ad /udicium ("azat pe judecata asupra naturii lucrurilor) @od de argumentare constand in 8folosirea dovezilor scoase din unul dintre fundamentele cunoasterii sau pro"a"ilitatii2 (.oc+e). Acest tip de argument

reprezinta din perspectiva lui .oc+e singura forma valida de argumentare% deoarece% "azandu-se pe judecata asupra naturii lucrurilor% este singurul care poate conduce la cunoastere. $rgumentum ad misericordiam @od de argumentare care se "azeaza pe presiunea e'ercitata asupra adversarului prin apelul constant la sentimentele si interesele sale. Acest tip de argumentare este frecvent folosit in discursurile politice% electorale si pu"licitare si se a'eaza pe manipularea sentimentelor de compasiune ale adversarului sau pe strategia amenintarii acestuia. $rgumentum a pari (argument dintr-un motiv egal) @od de argumentare care se "azeaza pe transferul unei demonstratii specifice unui caz la un alt caz% din ratiuni de identitate sau analogie intre cele doua cazuri. $rgumentum a tuto @od de argumentare analogica "azat pe transferul de certitudine de la ceea ce e sigur la ceea ce este mai putin sigur. $rgumentum baculinum7argumentum ad baculum (argumentul "atei) @od de argumentare "azat pe folosirea fortei in locul oricarui argument4 initial% desemna posi"ilitatea dovedirii e'istentei lumii e'terioare prin lovirea pamantului cu o "ata. Acest termen desemneaza orice forma de amenintare care tinde sa o"tina avantaje prin constringerea interlocutorului $rgumentum e+ concessis (prin concesie) @od de argumentare indirecta prin acceptarea provizorie a tezei adversarului pentru a-l pune in contradictie cu sine insusi sau a-l determina sa accepte ceea ce initial respinsese. $rgumentum e+ silentio (prin tacere) @od de argumentare "azat pe tacerea adversarului% care nu neaga afirmatia enuntata. 8aralogismul de compozitie !e "azeaza pe confuzia legata de sistemul parte*intreg# intregului i se atri"uie o proprietate a unei parti. Calsa analogie consta in a folosi incorect schema argumentativa a analogiei% fara a fi indeplinite conditiile unei comparatii corecte. 2. Argumentarea ca tehnica juridica
3iecare dintre aceste agrumente au fost si sunt utili(ate in practica comunicarii cotidiene si de specialitate. In special, cu referire la domeniul dreptului, gasim forme deosebite de utili(are si manifestare a acestora. Este vorba in cele dintii de raportarea argumentelor la o teorie generala a comunicarii juridice si la rolul comunicarii si a mecanismelor pe care acest domeniu ni le propune. Problematica pusa in discutie se impune si prin multitudinea aspectelor practice abordate.

$n general% daca ne referim la termenul de comunicare% acesta se refera la o legatura% unitara% "iunivoca sau multipla intre doua sau mai multe entitati.

Aceasta legatura poate avea diverse forme determinate de diversitatea su"iectilor intre care e'ista un anumit gen de relatii. .a fel comunicarea poate avea loc intr-un singur sens% in am"ele sensuri sau in mai multe sensuri% totul depinzand de sistemul de referinta la care ne raportam. $n Cahiers de .1 <ducation ?ationale (nr.96% mai 1;::) se arata# 2Comunicare nu este o functie separata% adaugata celorlalte. <a este primul nostru instrument de munca. Toate demersurile noastre sunt demersuri de comunicare3. (Eernard @iege. !ocietatea cucerita de comunicare. Collegium. Polirom. 2===% p.96) Asupra termenului de comunicare e'ista o mare diversitate de definitii% fiecare dintre acestea specificand o anumita dimensiune. $n general comunicarea este interactiune% interpretare comuna% relatie% actiune% efect% etc. ( $. &ragan. Paradigme ale comunicarii de masa. Casa de <ditura si Presa 2!ansa3 !R.% E.1;;9% p.1=-12) !pre deose"ire de e'plicatiile termenului comunicare in general% comunicarea juridica implica semnificatiile elementelor structurale si relationale ce compun sistemul juridic% in care un rol important il are lim"ajul juridic. Astfel% comunicarea juridica cuprinde totalitatea procedeelor juridice aflate la indemana practicienilor dreptului fiind utilizate% de catre acestea% in perimetrul institutiilor a"ilitate% in scopul aplicarii concrete a normelor la realitatea vietii sociale( C. Carp% &. Panaite% p.9=) poate fi definita ca ansam"lul tuturor instrumentelor% mijloacelor si procedeelor juridice% aflate la indemana specialistului din domeniu si folosite de acesta. Cu ajutorul lor% in cadrul procesului de comunicare juridica% de e'emplu avocatii urmaresc% prin interpretarea si aplicarea concreta a normelor juridice la realitatile vietii sociale% sa influenteze intima convingere a instantelor% dar si a celorlalti actori implicati% in vederea o"tinerii unor solutii favora"ile pentru clientii lor% adica celor interesati direct in cauza respectiva. $n acest cadru ca punct de referinta si cu un inalt grad de aplica"ilitate putem invoca modelul empirico-functionalist al lui ,arold .asFell# #ine sunt actorii9 #e spun ei9 8e ce canale9 #ui spun9 #u ce efecte9 &e pilda daca in cazul nostru ca sistem de referinta este domeniul dreptului% atunci forma generala de comunicare releva su"iecti% legi proprii% spatiu% timp si alte dimensiuni specifice. Adica fiecarui sistem ii corespunde un anumit tip de comunicare si argumentare. &iscursul judiciar se caracterizeaza printr-un inalt gard de specificitate% dar si de diversitate. !pecificitatea comunicarii in domeniul jurisprudentei este determinata de acea realitate la care se refera acest domeniu si de raporturile care-l caracterizeaza. $n ceea ce priveste diversitatea% atunci aceasta este determinata de faptul ca intregul sistem social% si nu numai acesta% isi aduc contri"utia la formarea acesteia. $nca din antichitate este "ine cunoscuta importanta comunicarii juridice in cadrul sistemului social. Ceea ce nu de

putine ori sa spus este ca avocatura ar fi tot atat de veche ca si magistratura% tot atat de no"ila ca si virtutea si tot atat de necesara ca si justitia Guristul din ziua de azi tre"uie sa se creeze pe el insusi% sa-si perfectioneze calitatile personale. Astfel% parafrazind autorii lucrarii )hidul avocatului de succes putem e'tinde arealul de aplica"ilitate a cerintelor pe care tre"uie sa le ea in calcul un avocat% si vom mentiona ca in general specialistul in drept tre"uie sa se raporteze la urmatoarele aspecte# ( C. Carp% &.Panaite% -hidul avocatului de succes. P.H) raportarea permanenta a juristului la evolutia si dinamica actuala a economiei nationale4 intelegerea profunda a mecanismelor fenomenului juridic4 Acumularea continua de cunostinte specifice si generale si dezvoltare a competentelor comunicationale si relationale4 $dentificarea pozitiei pe piata si in interiorul fenomenului4 Cle'i"ilitate si rapiditate in derularea activitatii curente4 -asirea modalitatilor de a scoate profit ma'im din activitatea prestata4 &escoperirea modului de a crea si oferi servicii si consultanta de valoare4 Analiza constanta a renta"ilitatii activitatii profesionale proprii4 Derificarea permanenta a calitatii strategiilor a"ordate pe piata.

Bn mijloc care poate fi utilizat si se afla la indemina juristului este lim"ajul. Potrivit psihologului Cr. Paulhan lim"ajul are doua functii# una semnificativa si una sugestiva. Prin functia semnificativa lim"ajul urmareste ca prin sistemul sau de semne% cuvintele si frazele% sa e'prime gandirea. $n acest cadru frazele si cuvintele reprezinta niste su"stitute ale perceptiilor% imaginilor% reprezentarilor si ideilor referitoare la realitatea o"iectiva. $n opinia autorilor demersul comunicarii juridice specifice are trei etape distincte% succesive# etapa preliminara% etapa propriu-zisa si etapa feed-"ac+ului juridic. Ciecare dintre acestea implica su"-etape. Astfel% etapa prejudiciara are in componenta sa patru elemente esentiale# - etapa contactului direct cu clientul si informarea cit mai completa a avocatului asupra situatiei-pro"lemade-judecat sta"ilirea clara a faptelor si incadrarea juridica)4 - etapa colectarii si strangerii tuturor pro"elor necesare la dosar4 - etapa documentarii asupra

pro"lemei ( studiul legislatiei% al doctrinei% etc.)4 - etapa finalizarii dosarului si depunerea lui la instanta competenta. Cea de-a doua etapa% cea judiciara propriu zisa% se afla in stransa legatura cu pledoaria avocatului si contine patru pasi importanti (-h. @ihai% <lemente constructive de argumentare juridica% <d. Academiei Romane% E. 1;:2% p.62)# etapa prepararii (adunarea si selectarea informatiilor relevante)4 - etapa incu"atiei (analiza si ordonarea ierarhica a informatiilor)4 -etapa descoperirii punctului capital al procesului ( certitudinea unei variante% a unei solutii favora"ile clientului)4 - etapa verificarii (pentru a constata daca relevanta logica se incheaga cu relevanta psihologica pentru a avea validitate juridica) @ijloacele de pro"a (p.H1-H2) constituie o"iect de reflectie pentru toti participantii la proces4 ele permit formularea argumentelor cu grad diferit de credi"ilitate juridica. Prin continutul lor mijloacele de pro"a poarta o informatie. Acestea pot fi utilizate de avocat% procuror in doua directii# constatarea e'istentei*ine'istentei faptei si imprejurarilor materiale4 - aprecierea faptei si imprejurarilor din punct de vedere juridic% social% moral% politic% etc. Pot fi deose"ite trei tipuri de mijloace de pro"a# 1. @ijloace de pro"a complete% intregi si univoce. Acestea par a fi indiscuta"ile% iar argumentele formulate in "aza lor au o mare forta de convingere% ele mai fiind numite argumente pro"atorii de gradul $. 2. @ijloace de pro"a necomplete si neechivoce. $n acest caz argumentele% e'trase sunt discuta"ile% deoarece ele pot fi completate prin contradictorialitatea legala-acestea mai sunt numite argumente pro"atorii de gradul $$. 3. @ijloace de pro"a necomplete si echivoce% dar discuta"ile. Acestea dau nastere argumentelor ce au aparut datorita reflectiei asupra lor >numite argumente pro"atorii de gradul $$$. . @ijloace de pro"a necomplete% echivoce si indiscuta"ile in prima instanta sau necunoscute in aceasta prima instanta. <le se vor include ca su"clasa a argumentelor pro"atorii de gradul $$$. $n ceea ce priveste activitatea specialistului in vederea alegerii argumentelor pro"atorii cu cea mai mare relevanta este apelarea la traditia retoricii clasice% care stipuleaza ca activitatea oratorica tre"uie sa se desfasoare in cinci faze. 1. &e inventione - descoperirea mijloacelor sau argumentelor. 2. &e dispositione - ordinea in care se va vor"i% modul in care vor fi aranjate argumentele gasite. 3. &e elocutione > arta de e'punere a materialului. . @emoria > posi"ilitatea autorului de a nu se gandi in timpul e'punerii sale la ceea ce spune% ci de a se gandi retrospectiv% mereu la ceea ce a e'pus si prospectiv la ceea ce are de spus.

6. Actiunea > se refera la tot ce este in legatura cu e'teriorul oratorului% misiunea avocatului*procurorului este aceea de a convinge judecatorul ca faptele respective sau produs *s-au nu s-au produs% ca este nevinovat*vinovat clientul% ca adevarul este altul *sau cel e'pus etc.% important este in orice caz ca fiecare in parte sa gaseasca argumentele necesare pentru asi sustine teza. / parte din argumente pot fi e'trase chiar din dosar% de aceea este necesara studierea atenta a dosarului. Prima faza mentionata% inventiunea% contine si a"ilitatea gasirii argumentelor cu ajutorul unor procedee tehnice si logice. $mportanta este gasirea raspunsurilor la intre"arile# Cine a savarsit faptaI Cine a venitI Cine a spusI Ce a facutI Ce a spusI Bnde sa petrecutI CandI Cu ce mijloaceI $n ce modI &e ceI Adica facand trimitere la retorica ar fi vor"a despre locurile comune% locurile tehnice% care fiind aplicate la un anumit su"iect% gasind raspunsurile la aceste intre"ari devine posi"ila finalizarea cu succes a procesului. $n acest conte't% fara a neglija pe cineva anume% totusi psihologia apararii (T. Eutoi% $oana-Teodora Eutoi% Psihologia judiciara. Tratat universitar% vol.2% <d. Cundatiei 2Romania de maine3% E. 2==1% p. 6;-93) este partea de importanta majora a unui proces% "azandu-se pe arta de a vor"i (retorica) si arta de a convinge (persuasiune). Caci in comunicarea juridica cuvantul devine unitatea de "aza ce are puterea de a emotiona si de a convinge. $n pledoaria sa avocatul in mare parte utilizeaza doua tehnici de convingere# argumentarea si persuasiunea. Prin argumentare avocatul prezinta pro"e si dovezi legate prin rationamente% in scopul de a demonstra si a convinge atat instanta cit si auditoriul de pro"itatea punctelor sale de vedere% a tezelor si ideilor sustinute in fapt si in drept. Prin persuasiune psihologica avem in vedere capacitatea de influentare% de a convinge pe cineva sa faca un lucru% sa adopte o anumita conduita% folosind argumente logice si afective. &upa structura discursul juridic mai frecvent intalnie sunt# discursurile structurate logic% care pun accent pe capacitatea de a induce si scoate in evidenta concluziile analizelor% sintezelor% analogiilor si deductiilor sale4 discursuri structurate afectiv% care pune accent pe mesajul persuasiv% pe invitarea auditoriului de a trai empatic sentimente si situatii. $n zilele noaste dupa cum am mentionat chiar de la inceput% scopul invatarii nu mai este cunoasterea ci aplicarea cunostintelor o"tinute. Reiesind din acest scop al instruirii putem sa vor"im despre pra'isul juridic. Astfel in acest conte't juristul tre"uie sa-si pregateasca din timp intregul demers juridic. Ca oricare alt tip de discurs% discursul juridic pentru a fi convingator tre"uie "ine gindit. &upa cum mentiona &. Carnegie (Cum sa vor"im in pu"lic% <d. Cartea Deche% E.

2===% cap.$D% 2$m"unatatirea memoriei3% p.63-H1) simtim prezenta a trei legi firesti ale memoriei# intiparirea% repetarea si asocierea de idei. Prima lege se refera la faptul ca este necesar de a memoriza de la ceea ce este mai important pina la amanunte. &e pilda daca ne referim la activitatea avocatului atunci acesta chiar de la etapa studierii dosarului este util ca sa-si noteze% in vederea memorarii si intiparirii pledoariei% argumentele si o"iectiile sugerate de lectura dosarului. A doua regula > repetarea se refera la reactualizarea evenimentelor% faptelor% pro"elor% argumentelor pentru o mai "una operare cu ele. Cea dea treia regula > asocierea de idei este un element indiscuta"il in a retine ceva. $n general pledoaria poate fi definita ca o forma ver"ala sau scrisa% care are un anumit destinatar si urmareste sa o"tina un rezultat. (C. Carp% &. Panaite p.:;) pledoaria implica cunostinte% arta% tehnica si maiestrie. / pledoarie are o viata scurta% in schim" ea tre"uie sa produca efecte dura"ile. ?u e'ista retete pentru a se intocmi o pledoarie ea se naste intotdeauna dintr-un comple' de factori% care depind de avocat% de ceea ce el decide ca este important. Dor"im despre necesitatea unei pregatiri "une a pledoariei din doua motive. 1. !pre deose"ire de antichitate acum nu mai sunt acceptate pledoariile lungi% de zile intregi. 2. &aca avocatul va pleda su" posi"ilitatile sale% el se va face vinovat de incorectitudine sau lipsa de raspundere profesionala. / caracteristica a pledoariei ar fi aceea ca ea face parte din genul judiciar% dar pe linga cunostintele de specialitate o pledoarie "una implica cunoasterea regulilor de constructie a unei pledoarii% studiul si cunoasterea regulilor de retorica% a procedeelor oratorice elementare s.a. Astfel cultura generala si cultura juridica temeinica% insusirea regulilor de retorica argumentativa si studiul tehnicii pledoariei permit avocatului adoptarea unui stil propriu. 3. Reguli de tehnica argumentativa retorica / argumentare completa% mai mult decat a se supune legilor reflectiei% tre"uie sa contina ceva recunoscut unanim. <'istenta anumitor cerinte pentru elementele implicate in argumentare presupun e'istenta regulilor de tehnica argumentativa.
1a raspuns la cele patru reguli de te#nica argumentativa dialogala, propuse de $postel +.>-, ?#. @i#ai +."- propune reguli de tehnica argumentativa retorica. $cestea sunt regula stabili(arii, regula continuarii, regula limitarii, regula intelegerii, regula redistribuirii argumentelor, regula substituirii argumentelor. Regula stabilizarii. In dialog o de(batere nu avansea(a catre o stare de ec#ilibru, daca in orice moment afirmatiile asupra carora s-a stabilit acordul sunt readuse in discutie. Dar, intr-o anumita masura trebuie admis sa se reali(e(e o revenire asupra acordurilor prealabile, functie de consecintele ulterioare. In discursul retoric o e punere adresativa intentionala nu avansea(a catre o stare finala de solutionare asumativa pentru public dacapartile discursului nu se gasesc intr-un ec#ilibru persuasiv care sa faca admisibile consecintele in succesiunea lor. Regula continuarii. In dialog daca o de(batere sc#imba constant subiectul, dupa o confruntare initiala de opinii, fara fara o apropiere de po(itie pe parcurs, o data in plus nici un ec#ilibru nu se produce. Din contra, pentru a se ajunge la ec#ilibru, se cere o continuitate in aprofundarea aceluiasi subiect pana la reali(area unui acord minim. In discursul retoric, daca apar digresiuni, continuitatea lui sufera.utili(area digresiunilor este binevenita daca necesitatea lor este functie de continuitatea argumentativa, care este in sarcina e clusiva a utili(atorului.

Regula limitarii. In dialog trebuie epui(ata cererea de justificare a po(itiilor avansate' daca nu se solicita pentru fiecare afirmatie noi legitimari, nu se avansea(a, caci se pun iarati in discutie consecinteAe facute. In discursul retoric te(a-solutie limitea(a argumentarea la sensurile ei. /arcina utili(atorului este sa preintampine depasirea cadrului solutiei sale prin auto-obiectii determinate. Regula intelegerii. In dialog trebuie ca partenerii sa poata modifica subiectul discutiei, dar numai printr-un acord reciproc, e istand o intelegere minima asupra te(elor. In discursul retoric publicul intelege functie de utili(ator care i-a determinat aprioric sa-si desfasoare propunerile in limitele subiectului propus. Regula redistribuirii argumentelor . Daca un anumit mod de organi(are a argumentelor nu reali(ea(a acordul, atunci inseamna ca este posibila o alta ordine care poate sa-l obtina.aceasta regula este valabila si pentru dialog si pentru discursul retoric. Regula substituirii argumentelor . $ceasta regula presupune ca un argument general (sintetic% trebuie pre(entat prin inlocuirea lui cu argumentele pe care le cuprinde (argumentele sinteti(ate% sau argumentele analiticesubstituite cu un argument sintetic, daca este acceptat de public. @ai simplu, ar fi de la intreg la parti si invers, de la parti la intreg.

4. Standarde etice pentru argumentare $n practicarea argumentarii% cel implicat isi asuma o responsa"ilitate enorma care rezulta din lipsa de timp de care duc lipsa cei care recepteaza mesajele% fapt ce nu permite in marea majoritate a cazurilor verificarea informatiei primite. $n special daca mesajele sunt prezentate pe cit este posi"il de pro"a"il sau de credi"il atunci acestea vor avea sanse mari pentru a fi acceptate. Ca forma de comunicare argumentarea poate promova atit "inele cit si raul. Comunicarea reprezinta un act social care presupune a"ligatii morale fata de auditoriu% zic autorii lucrarii % introducere in arta argumentarii [p.33]. $ntrucit traim itr-o societate care considera li"ertatea de gindire si e'primare o valoare cardinala% comunicarea ce respecta principiile morale garanteaza dreptul la li"era e'primare% respectind in aceeasi masura drepturile pu"licului. Autorii lucrarii % introducere in arta argumentarii citindul pe !tanle0 -. Rives (1;9 ) 5apud. R0"ac+i% p.3 - 17 sugereaza ca persoanele care se angajeaza in argumentare intr-o societate democratica tre"uie sa-si asume urmatoarele "ligatii morale# 1. raspunderea de a cerceta motiunea in amanuntime pentru a afla adevarul-aceasta raspundere impune necesitatea ca vor"itorul sa fie informat asupra su"iectului cit mai minutios si din mai multe puncte de vedere% la fel acest moment pretinde necesitatea de a folosi faptele si opiniile mentionate de altii intr-o maniera corecta 2. raspunderea de asi inchina efortul "inelui general > comportarea corecta in cadrul argumentarii este din punct de vedere moral o dovada de caracter cu atit mai mult in cazul in care interesul general tre"uie sa prevaleze interesului personal. &e <'. Avortul >unii considera dreptul la avort ca pe o forma de manifestare a dreptului esential de a alege% aflat in concordanta cu valoarea sociala a li"ertatii individuale. Altora avortul le apare ca asasinarea cuiva inca nenascut% ca o incalcare a drepturilor fetusului. Care set de drepturi este mai important I $n ultima instanta raspunsul apartine individului si depinde de valorile sale

personale. !au in cadrul alegerilor rar vom auzi vre-un lider de partid ca in cadrul discursului electoral sa spuna#3 Dotati-ma pentru ca vreau sa ajung presedinte3mai degra"a% acesta va cere voturile pretinzind ca el reprezinta cel mai "ine interesele electoratului. Astfel% in acest conte't se mentioneaza ca traim intr-o societate condusa dupa legi pe care avem o"ligatia sa le respectam. < mai "ine sa modificam legea decit s-o incalcam. 3. raspunderea de a fi rational > vor"itorul care respecta principiile morale foloseste rationamente corecte su" forma de argumente valide din punct de vedere logic% sustine cu fapte si informatii furnizate de e'perti. . raspunderea de a respecta regulile impuse de li"era e'primare intr-o societate democratica > implicarespectarea drepturilor altor vor"itori cit si a pu"licului. .i"ertatea de e'primare inseamna ca oricine are dreptul la propria sa opinie. Astfel respectarea tuturor acestor standarde morale ofera cel mai "un mijloc de a pleda cum se cuvine. / argumentare reusita% dupa cum mentineaza Goseph Jenzel (1;;=)% tre"uie sa ai"a ca reper cei patru C (cooperare% cuprinzatoare% candida% critica). Ceea ce inseamna ca argumentarea este reusita daca# vor"itorii coopereaza in respectarea regulilor si realizarea scopului4 argumentarea este cuprinzatoare dezvoltind su"iectul cit se poate de e'haustiv% amanuntit4 - este candida% prin felul in care clarifica a serie de idei si le prezinta spre atentia tuturor4 - si daca este critica prin hotarirea de a fundamenta deciziile doar pe acele elemente care au rezistat celei mai riguroase verificari posi"ile a propozitiilor. &eci argumentarea este un proces sau un mijloc de comunicare care urmareste anumite scopuri "ine definite% cum ar fi schim"area convingerilor sau a comportamentelor. <'ercitii de evaluare# 1. &efiniti termenul argumentare. 2. Comparati termenii argumentare% demonstrare% persuasiune. Care este relatia intre acesteaI 3. Argumentarea este# - o totalitate de mi/loace pe care le folosim pentru a ne fundamenta opiniile si pentru a le impartasi altora; - o maniera de rezolvare constructiva, prin colaborare, a dezacordurilor, prin interactiuni verbale menite sa puna capat unui conflict de opinii; mi/locul folosit de diferiti indivizi, grupuri de cetateni si oameni de stiinta pentru a a/unge la cunoastere . Care dintre aceste afirmatii este corecta si de ceI

. $n e'ercitarea argumentarii utilizam sau afectele% sau prejudecati% sau superstitii% sau rationamenteI 6. Pentru care dintre autorii antici dialectica este metoda de intemeiere de natura argumentativa% care rezida in opunerea de opinii si sustinerea lor prin silogisme.(Aristotel% Retorica) 9. ?umiti directii de cercetare care pot fi sesizate in studiul argumentarii. H. Care a fost influenta retoricii% logicii si pragmaticii asupra dezvoltarii teoriei argumentariiI :. Cundametati rolul argumentarii pentru discursul judiciar. ;. Ce intelegeti prin termenul actorii argumentariiI 1=. care sunt actorii argumentarii in cadrul unui procesI 11. ?umiti tipuri de argumente cunoscute de &voastra. 12. Cormulati e'emple de argumente in "aza unui su"iect considerat de interes pu"lic (pro"lema ciinilorvaga"onzi% eutanasia% clonarea% respectarea drepturilor fundamentale ale omului% etc.) 13. Care sunt functiile argumentarii dupa -h. @ihaiI 1 . &efiniti notiunea comunicare juridica. 16. Care este specificul celor trei etape ale comunicarii juridice (etapa preliminara% etapa judiciara propriu zisa% etapa feed-"ac+-ului juridic). 19. &e ce mijloacele de pro"a sunt considerate o"iect de reflectie pentru toti participantii la procesI 1H. Cormulati e'emple de mijloace de pro"a% iar in "aza acestora citeva e'emple de argumente care ar putea fi utilizate de participantii la proces. 1:. ?umiti fazele activitatii oratorice. 1;. Creati un discurs juridic. 2=. Care sunt regulile de tehnica argumentativaI

21. &e ce oare in procesul de argumentare este nevoie sa se ia in calcul normele moraleI 22. Ce standarde etice pentru argumentare cunoastetiI 23. Avem urmatoarea afirmatie# 2:ici nu ai apucat bine sa-i critici si sa dispretuiesti pe avocati, ca destinul face sa ai nevoie de ei si sa tii doresti binevoitori si apti de a te a/uta.3 @ircea $. @anolescu Cerinte: - 1dentificati cit mai multe temeiuri care ar putea sa sustina acest enunt. - 8entru fiecare temei gasit propuneti un fundament care sa-l lege in mod necesar de teza. -&escoperiti, pentru fiecare fundament propus, suportul in virtutea caruia el poate mi/loci trecerea necesara de la temei la teza. 2 . Avem urmatoarea propozitie% pe care o consideram o teza a argumentarii# 8!tefan cel mare a fost domnitor care si-a iu"it tara si neamul sau3. Cerinte: Construiti cite o argumentare care sa sustina aceasta teza% utilizind un argument "azt pe fapte% un argument "azat pe e'emple si un argument "azat pe autoritate. Construiti% in aceleasi conditii% cite o argumentare care sa respinga teza pusa in circulatie.

Note ,. .. <. :. Balton, D.C., !lausible "rgument in Ever#da# $onversation, $lbanD, /tate =niversitD of CeE ForA Press., ,44. p. i, ciatt de 7DbacAi-p-,". 7aEland, 7. 1., %n &efining "rgument , in P#ilosop#D and 7#etoric, .5, ,48", pp. ,:5-,G4. 7DbacAi H.1., 7DbacAi D.J., % introducere in arta argumentarii, Editura Polirom, Iasi, .55:, p. ,8. Pruteanu /t., Manul de comunicare si negociere, Editura Polirom, Iasi, .555, p.,:>.

G.

/avulescu /., Retorica si teoria argumentarii, /C/P$, 6ucuresti, .55<.

$ se vedea&

9. CleF A.% &ictionar de filozofie si logica% <ditura ,umanitas% Eucuresti% 1;;9. H. A se vedea# Re"oul /.% ;a figure et l<argument% in &e la mathaphisi=ue a la rhetori=ue% <ditura &e l1Bniversite de Eru'elles% 1;:9. :. @ateut -h.% @ihaila A.% ;ogica /uridica% <ditura .umina .e'% Eucuresti% 1;;:% p.262. ;. A se vedea# Perelman -h.% ;e champ de l<argumentation% Eru'elles% 1;H1. 1=. Perelman Ch.% /l"rechts-T0teca% Traite de l<argumentation. ;a :ouvelle 3thetiri=ue% Paris% P. B. C.% 1;:6. 11. $dem.% p.12 . 12. $dem.% p.126. 13. A se vedea# Aarnio A.% %n legal reasoning% Turun Kliopisto% Tur+u% 1;HH. 1 . A se vedea# Bm"erto <co% ;imitele interpretarii% <ditura Pontica% Constanta% 1;; . 16. A se vedea# !avulescu !.% 3etorica si teoria argumentarii% !?!PA% Eucuresti% 2==3. 19. @oeschler G.% citat de &. Roventa-Crumusani% in $rgumentarea. >odele si strategii% <ditura All% Eucuresti% 1;;:% p. ;2. 1H. &umitriu A.% 1storia ;ogicii% vol. $% <ditura Tehnica% Eucuresti% 1;;3% editia a $$$-a% p. 2=1. 1:. !avulescu !.% /p. cit. 1;. @ateut -h.% @ihaila A.% /p. cit.% p.26 . 2=. Pruteanu !t.% /p. cit.% p.1 6. 21. @ihai -h.% 3etorica traditionala si retorici moderne% <ditura All% 1;;:% Eucuresti% p.2 H. 22. Pruteanu !t.% /p. cit.% pp.1 3-1 9. 23. @ihai -h.% /p. cit.% p.23:.

2 . A se vedea# Perelman Ch. et .ucie /l"rechts-T0teca% Trait? de l<argumentation. ;a nouvelle rh?tori=ue% Paris% P. B. C.% 1;:6. 26. Cr. Dan <emeren% -. -rotendorst% ;a :ouvelle &ialecti=ue% <ditura LimM% Paris% 1;;9% p. 239. 29. Apostel A.% 3ethori=ue, 8siho-sociologie et ;ogi=ue% in ;ogui=ue et $nal@ze% 21-2 *1;93% p.3=1. 2H. -h. @ihai% /p. cit.% p.26:-26;.