Sunteți pe pagina 1din 89

Universitatea Dunrea de Jos Facultatea de Medicin i Farmacie

Hepatitele acute virale curs VIII

Dr. Miruna Drgnescu

Introducere
Hepatitele sunt boli inflamatorii ale parenchimului hepatic cu caracter acut sau cronic, cu etiologie multipl. Dup modul de producere, hepatitele pot fi clasificate n:

Clasificarea patogenic a hepatitelor


Infecioase Vasculare (Wegener, Behet) Imunologice(LED) Nutriionale(dislipidemie, etilism cr.) Obstructive(litiazice, tumorale)

Neoplazice infiltrative Iatrogene antibiotice anestezice hipolipemiante

Clasificarea hepatitelor infecioase


1. Virale Virusuri cu tropism hepatic primar: VHA,VHB, VHC, VHD,VHE, VHG. Virusuri cu tropism hepatic facultativ: herpesvirusuri(VHS, CMV,VEB) enterovirusuri, coronavirusuri, v.amaril. virusul rubeolic.

Clasificarea hepatitelor infecioase


2.Bacteriene Febra tifoid, septicemii, lues, tuberculoz 3.Parazitare Cryptococcus neoformans, Cryptosporidium enteritidis 4.Fungice Aspergillius, Candida

Hepatitele acute virale date generale


n mod curent, prin hepatite acute sunt desemnate doar procesele infecioase cu etiologie viral care au ficatul ca int primar. Hepatitele acute virale sunt inflamaii acute ale parenchimului hepatic determinate de virusuri cu tropism primar hepatic.

Tipuri de reacii imune


Normal=1.limitarea distrugerii produse de agresor(virus) prin eliberarea de mediatori chimici(interferonul) cu rol in modificarea unor receptori membranari astfel inct s nu mai permit ptrunderea virusului in celule 2.indeprtarea virusului prin reacii de tip antigen-anticorp, complexe fagocitate ulterior de macrofage. 3.activarea mecanismelor de reconstrucie tisular sub influena unor factori de stimulare celular circulani: factor de cretere hepatocitar, TNF-,factor de cretere epidermal,insulina.

Structuri de aprare ale acinului hepatic


Celulele Kupffer sunt celule stelate cu rol de recunoatere a structurilor non-self i de fagocitare a acestora, amplasate la nivelul capilarului sinusoid. Concomitent se realizeaz o activare a intregului sistem imun in care limfocitele T dar si anticorpii sunt implicai

Tipuri de reacii imune


Hiperergic=sistemul imun hiperreactiv prin activarea exagerat a celulelor NK determin in procesul de clearence viral i distrugerea masiv a hepatocitelor dinspre spaiul port spre vena centrolobular; Ficatul este in imposibilitatea de a funciona normal iar ineficiena in detoxifierea organismului se manifest prin com in ceea ce clinic este denumit hepatit acut fulminant(mortalitate 80-90%)

Tipuri de reacii imune


Rspuns imun deficitar =Cronicizarea infeciei se datoreaz unui rspuns imun deficitar; limfocitele T au o slab capacitate de a recunoate antigenele virale, secreia de interferon este sczut. Conflictul virus-rspuns imun se soldeaz cu zone de fibroz i necroz care caracterizeaz cronicizarea i care se extind pe msur ce conflictul se perpetuez prin persistena virusului n organism(ciroza). Transformarea malign Absena rspunsului imun

Modelul clinico-evolutiv al hepatitelor acute virale


Indiferent de etiologie, hepatitele acute virale evolueaz asemntor parcurgnd aceleai etape: Incubaie Perioada preicteric Perioada icteric Perioada posticteric Perioada de convalescen

Modelul clinico-evolutiv al hepatitelor acute


Incubaia este asimptomatic iar durata variaz de la cteva zile la sptamni sau luni in raport de virusul implicat. Perioada preicteric(de invazie) cuprinde simptomatologia premergtoare instalrii icterului n care apar n formele obinuite: un sindrom infecios general (febr moderat, astenie, mialgii, cefalee), un sindrom digestiv nespecific (inapeten, grea,vrsturi,discomfort abdominal, balonare,pierderea gustului pentru fumat, durere in hipocondrul drept)

Modelul clinico-evolutiv al hepatitelor acute virale


Perioada de stare (icteric) este caracterizat de prezena unor sindroame clinice majore inegale ca durat, intensitate, semnificaie sau prognostic: 1.Sd.icteric cu instalare insidioas, cu urini hipercrome, scaune decolorate uneori prurit. 2.Sd.hepato-splenomegalic 3.Sd.dispeptic care se atenueaz odat cu instalarea icterului; persistena=prognostic sever 4.Sd.nervos-astenic:depresie, iritabilitate, insomnie, astenie proporional cu gradul insuficienei hepatice 5.Sd.hemoragipar este rar in formele comune(epistaxis, gingivoragii,meno-metroragii) .

Modelul clinico-evolutiv al hepatitelor acute


Perioada posticteric in care survine declinul semnelor si simptomelor aferente bolii Perioada de convalescen trebuie supravegheat atent clinic si biologic datorit posibilitii apariiei recderilor care sunt de obicei asociate cu nerespectarea regimului de via, reluarea brusc i intens a activitilor fizice i intelectuale, consumul de alcool.

Examenele de laborator nespecifice


Consecutiv leziunilor hepatocitare se produc modificri umorale care pot fi grupate in: Sd. Citolitic -transaminaze crescute( 1000-4000 UI) Sd. Hepatopriv -datorat scoaterii din circuit a hepatocitelor necrozate-scderea sintezei proteinelor cu genez exclusiv hepatic: proaccelerina, proconvertina, protrombina; concentraiei de protrombin are semnificaia unui prognostic precoce (cu 24h naintea semnelor clinice) sever. Sd.de inflamator interstiial :Ig serice, gamaglobuline Sd.de retenie biliar -bilirubina Sd.hematologic: leucopenie cu limfo-monocitoz

Hepatita fulminant
Este cea mai grav form de evoluie a unei hepatite cu prognostic extrem de sever i posibiliti terapeutice limitate. Hepatita fulminant este consecina unei necroze hepatocitare masive, indus imun, care determin encefalopatia i marea insuficien hepatic.

Clinica hepatitei fulminante


Bizarerii comportamentale produse prin imposibilitatea ficatului de a metaboliza proteinele cu creterea n snge ale unor metabolii toxici i intoxicarea centrilor nervoi. Bizareriile se accentueaz, apar confuzia, flapping tremor, agitaia i ulterior coma. Epistaxis, gingivoragii, foetor hepatic. Inapeten, scderea dramatic a dimensiunilor ficatului, exprimnd necroza hepatic masiv.

Evoluia hepatitei fulminante


Este ntotdeauna sever Decesul survine n 7585% din cazuri.

Diagnosticul hepatitei acute


Diagnosticul de boal se bazeaz pe 1.elemente clinice(astenie, sd. dispeptic, icter, etc.) i 2.nespecifice de laborator( TGP, bilirubinei). Diagnosticul etiologic este serologic fiind determinai anticorpii, de tip IgM, specifici fiecrui virus hepatitic.

Diagnosticul hepatitei acute


Cu toate c icterul este o manifestare obinuit n clinica hepatitei acute, nu trebuie pierdut din vedere c nu tot ce este icteric este hepatit. Modificarea culorii tegumentelor din carotenodermie sau anemie Icterul prehepatic=hemolitic Icterul obstructiv: litiaz, tumori Alte cauze de icter hepatocelular: hepatite virale secundare CMV, EBV.

Diagnosticul
Icterul toxic din intoxicaia cu solveni organici (benzen, CCl4), cu alcool, medicamente. Icterul colestatic de sarcin. La debut, n perioada anicteric, hepatita acut trebuie difereniat de o serie de afeciuni care se manifest cu aceeai simptomatologie.

Tratamentul
Orice caz de hepatit acut trebuie considerat potenial sever i trebuie atent monitorizat. Msurile terapeutice constau n: 1. Repaus la pat 2. Diet adaptat formei de boal-cu excluderea proteinelor din carne, n perioada icteric,

Tratamentul
proteine=4-5 g/Kgc/zi, alimentaie uoar, hidro-lacto-zaharat i fructarian. 3.Administrare parenteral de ser glucozat 5% n formele cu intoleran digestiv. 4.Hepatoprotectoarele se pot administra dei eficiena lor clinic nu a fost dovedit.

Tratamentul
5.Terapia hepatitei fulminante const n asigurarea suportului caloric, meninerea echilibrului hidro-electrolitic, diminuarea producerii aminoacizilor endogeni combaterea hemoragiilor Ca i o serie de msuri eroice ca exsanguinotransfuzia, plasmafereza, transplantul hepatic.

Particulariti etiologice ale hepatitelor acute virale VHA VHB VHC VHD VHE VHG
Rubens: Prometeu sfiat de vultur

Poate nu tiai c...


Academicianul t. S. Nicolau, fondatorul virusologiei romneti(18961967), a formulat printre primii ipoteza plurietiologic a hepatitelor virale.

Hepatita acut cu VHA


Virusul hepatiei A este un Hepatovirus (fam.Picornaviridae) sferic,cu diametrul de 27nm;virionul complet este alctuit dintr-o capsid care conine 4 proteine imunogene i un genom ARN monocatenar.are un singur antigen-agVHA

Virusul hepatitei A-imagine la ME

Virusul hepatitei A
Are o bun rezisten in mediul extern, se inactiveaz in 5 min la 100C i parial in 60min la 60C;este sensibil la clorinare i la ultraviolete dar rezistent la solveni organici i acizi.

EPIDEMIOLOGIA HEPATITEI CU VHA Sursa de infectie

Calea de transmitere

Masa receptiva 1mna murdara 2Contacte oro-anale

1.Omul bolnav cu forme aparente sau inaparente de boala 2.Cimpanzeii (exceptional)

Apa si Alimente contaminate

INDIRECTA

DIRECTA

Fecal orala

Exceptional
prin transfuzii de sange

Copii si adulti neimunizati sau care nu au trecut prin boala

SEZONALITATE : sfritul verii i nceputul toamnei Imunitatea dup boal este durabil

Epidemiologie
Sursa de infecie: omul (excepional cimpanzeii captivi) cu forme manifeste sau inaparente de boal Calea de transmisie:fecal-oral,direct dar mai ales indirect: apa sau alimentele contaminate(epidemii hidrice sau alimentare) in condiiile nerespectrii normelor de igien personal; transmiterea direct implic homosexualitate (contact oroanal)

Epidemiologie
Calea de transmitere(cont) Excepional VHA se transmite prin transfuzii de snge (concentrat de factor VIII la hemofilici) de la donatori aflai n faza de viremie(1-2 spt nainte i 7-10 zile dup debut); n aceast situaie se primesc concomitent i atc anti-VHA.

Epidemiologie
Formele de manifestare ale procesului epidemiologic Sporadic (la cltori n zone endemice) i Endemo-epidemic (epidemii in colectiviti instituionalizate de copii sau aduli,colare sau familiale) cu vrfuri epidemice la 5-10 ani prin acumularea masei receptive.

Epidemiologie
Apariia bolii este condiionat de nivelul sczut socio-economic i de igien; n rile srace, copiii dobndesc imunitate in prima decad de via; n ara noastr, morbiditatea este de 100200 cazuri/100.000 locuitori. n lume sunt raportate 1.400.000 cazuri anual(OMS)

Patogenie
Virusul este ingerat i Pe calea venei porte ajunge n ficat, unde se replic Replicarea intrahepatocitar este insoit de o scurt viremie dar concomitent virusul este descrcat i n cile biliare, de unde este deversat n intestinfecale.

Patogenie
Virusul este prezent n fecale cu aprox. 2 sptmni naintea debutului clinic i persist aprox 1 sptmn dup debut. Replicarea viral i eliberarea noilor virioni se face fr distrugerea hepatocitului=virusul nu are efect citopatic.

Tablou clinic
Incubaia este de 2-6 sptmni Modaliti de debut: Digestiv 60-80% din total. Pseudogripal Pseudoreumatismal Cu manifestri cutanate: erupii Neuropsihic: somnolen, depresie, atenie Pseudochirurgical: Apendicit, pancretit, colecistit,etc.

DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL HEPATITEI VIRALE A Hepatita acut VHA Diagnosticul etiologic al hepatitei A este stabilit prin evidenierea anticorpilor anti-VHA de tip IgM, anticorpii anti-VHA de tip IgG avnd semnificaia unei infecii vechi.

Evoluie
Proporia de cazuri cu i fr icter este 1/10. Nu se cronicizeaz, vindecarea este regula Formele fulminante sunt f.rare (0,1-1%) HVA evolueaz sever la cei deja infectai cu VHB i/sau VHC la care determin forme fulminante

Profilaxie
1.Msuri generale nespecifice de igien comunitar (potabilitatea apei, igiena alimentaiei de la producere la desfacere) i individual(splatul minilor,etc.) 2.Imunoprofilaxia Activ Vaccinare cu vaccin anti-HA, cu virus atenuat(Havrix) care are rata seroconversiei de 99,4% in administrare unic urmat de un rapel la 6-12 luni Pasiv Administrare de imunoglobuline specifice la contaci cu risc crescut din colectiviti inchise de copii sau din mediul familial (postexpunere) la cei care cltoresc in zone endemice ,preferabil combinata cu vaccinarea (preexpunere)

Hepatita acut cu VHE


Hepatita cu VHE este recunoscut ca entitate patologic distinct, desprins din grupul hepatitelor non-A non-B din 1980; In 1990, VHE a fost incadrat in familia Calicivirusurilor, ca gen aparte(hepevirus) fiind un ARN-virus;

Hepatita cu VHE
Hepatita cu VHE are in comun cu hepatita VHA: 1.Transmiterea fecal-oral 2.Absena cronicizrii si a persistenei virale Dar se deosebete prin: 1.Endemicitatea restrns la anumite zone geografice 2.Evoluia sever la gravidele in ultimul trimestru de sarcin

VHE-imagine la ME
Are 10 genotipuri care se regsesc in diferite arii geografice, in special in Asia i America de Sud dar i in America de Nord sau Grecia, fr a se corela cu severitate diferit a infeciei acute. Circulaia VHE a fost pus in eviden i in Romnia.

Epidemiologia VHE Incubaia este de 26-42 de zile

Sursa de Infecie

Masa receptiv

2.Vertical
1.Omul bolnav cu forme aparente sau inaparente 2.Rezervor animal (porcin) 1.Susceptibilitatea i rezistena la infecie sunt necunoscute. 2.Infecia este posibil la orice vrst. 3.Este mai frecvent la brbai i mai rar la copii. 4.Forme severe la gravide

Calea de transmisie 1.Fecal oral Indirect Ap alimente

direct

Profilaxia const n msuri generale de igien personal i comunitar Un vaccin este n faza de testare n China.

Epidemiologie
Sursa de infecie: omul bolnav (cu forme aparente sau inaparente de boal) care elimin virusul prin fecale; India i Mexic sunt cele mai afectate;este posibil existena unui rezervor extrauman(porcine etc) Calea de transmitere: fecal-oral 1.prin contact direct(person to person) 2.prin contact indirect-obiecte sau alimente contaminate; 3.calea de transmitere materno-fetal; dac femeia gravid contacteaz o hepatit ac VHE in ultimul trimestru de sarcin nou nscutul se poate infecta prin laptele matern.

Epidemiologie
Masa receptiv Infecia este posibil la orice vrst fiind frecvent la brbai i rar la copii; o particularitate a acestui virus este ca determin infecii severe la gravide; Susceptibilitatea i rezistena la infecie sunt necunoscute. Profilaxia const n msuri generale de igien personal i comunitar. Un vaccin anti-hepatitic E este n ultimile faze de testare, n China. Incubaia bolii este de 26-42 zile.

Diagnosticul hepatitei cu VHE

Diagnosticul hepatitei acute se bazeaz pe identificarea n ser a anticorpilor Anti-VHE, de tip IgM. Identificarea anticorpilor anti-VHE, tip IgG are semnificaia trecerii prin infecie

Hepatita acut cu VHB


Virusul hepatitei B face parte din familia Hepadnaviridae, virus ADN cu diametrul de 42 nm Formele ultrastructurale sunt fie sferice fie filamentoase

Istoric
Cea mai veche relatare a unei epidemii de hepatit a fost consemnat in 1885 de Lurman a crui lucrare este astzi considerat un adevrat studiu epidemiologic. n1883 ,n Bremen a izbucnit o epidemie de varicel i 1289 de lucrtori portuari au fost vaccinai cu serul altor persoane. Dup cteva spt.-8 luni, 191 muncitori vaccinai au dezvoltat o maladie cu icter fiind diagnosticai cu hepatita seric.

Istoric
Mai trziu, au fost raportate epidemii similare mai ales dup apariia, folosirea i refolosirea acelor hipodermice in tratamentul sifilisului cu Salvarsan n 1947 MacCallum intuiete existena a dou virusuri hepatice i le clasific in hepatita A si B.

Istoric
n 1965 Baruch Blumberg descoper agHBs denumit atg Australia (n serul unui hemofilic politransfuzat existau atc pentru antigenul din serul unui aborigen australian) 1970 Dane descoper virionul complet al VHBparticula Dane(microscopie electronic). In 1980 genomul VHB a fost secveniat i au fost testate primele vaccinuri.

Baruch Samuel Blumberg 1925-2011


Pentru descoperirea antigenului HBs ca i pentru descoperirea primului prion, Baruch Blumberg a primit n 1976 premiul nobel pentru medicin.

Structura VHB
VHB complet este structural asemntor cu retrovirusurile cu care este nrudit i conine: 1.Inveli extern lipoproteic,dublu stratificat, care conine antigenul HBs 2.Miez central, electrodens cu diametrul de 27nm care conine AgHBc, AgHBe, ADN-ul viral, ADN polimeraza, proteina X. Aceste componente sunt imunogene si impreun cu anticorpii pe care ii induc constituie markerii infeciei VHB (dg serologic)

Structura VHB
Structure of HBV illustrating source and key antigen particles
HBcAg HBeAg

HBsAg

Partially double Stranded DNA

DNA polymerase 8 HBV genotypes (A-H) based on 8% divergence in sequence identity

~41nm (smallest known DNA virus)


Adapted from Ganem D et al. N Engl J Med 2004; 350:11181129 Adapted from Liang TJ et al. N Engl J Med 2002; 347:208210 Fung SK et al. Hepatology 2004; 40:790792

Antigenele i anticorpii VHB i semnificaia lor clinic


1.Ag HBs = infecie cu VHB(prezent in snge) Apare primul dupa infectare cu 1-2 pina la 12 saptamani inaintea debutului clinic; Atc anti-HBs = anticorpi protectori, markeri ai trecerii prin infecie sau ai vaccinrii; apar dup un interval de aprox.2 luni fereastra serologic 2.Ag HBc = nu este prezent in snge, se afl numai in hepatocit Atc anti-HBc (se deceleaz n snge, apar precoce) si sunt: anti-HBc IgM= hepatit acut anti-HBc IgG= antecedente de hepatit sau hepatita cronica

Antigenele i anticorpii VHB i semnificaia lor clinic


3.AgHBe = semnific replicare viral i infeciozitate; ( este derivat din agHBs prin sinteza incomplet i apare in snge la cteva zile dup agHBs) Persistena>10 saptamni semnific cronicizare; Atc anti-HBe = semnificaie bun dac agHBe este absent (incetarea replicrii virale) = replicare viral i infectivitate in cazul coexistenei cu agHBe; Exist tulpini virale mutante la care agHBe este absent dar la care apar atc anti-HBe cu semnificaie de replicare intens!

Patogenie
Replicarea VHB se face n ficat (hepatocit-nucleu sau citoplasma) sau extrahepatic (monocite, gg limfatici); Virionul nou format este eliberat in circulaie fr lezarea celulei hepatice; Eliminarea hepatocitelor infectate se realizeaz prin mecanisme imune umorale i celulare. n funcie de intensitatea reaciei imune se disting 4 situaii clinico-patogenice.

Situaii clinico-patogenice n hepatita ac VHB


Intensitatea reaciei imune Puternic , exagerat Adecvat , adaptat Slab, inadecvat Abent Consecine patogenice Eliminarea VHB Eliminarea VHB Toleran parial fa de replicarea VHB Toleran fa de VHB Consecine clinice Hepatit fulminant Hepatita acut medie Hepatita cronic Purttori cr. asimptomatici

Particulariti clinice
Incubaia hepatitei acute este de 4-8 sptmni. Perioada de stare este mai lung(30 zile) deseori nsoit de manifestri extrahepatice(cutanate, articulare,etc.) Formele subclinice i cele anicterice sunt frecvent ntlnite la copii.

Evoluie
Vindecarea se produce la aprox. 85% (60%) dintre pacieni. Vindecarea nsemn din punct de vedere serologic, dispariia ag HBs i apariia atc anti-HBs, protectori. La 15-40% din bolnavii cu forme acute, boala evolueaz ctre portaj cronic de atg HBs sau ctre cronicizare.

EPIDEMIOLOGIA HEPATITEI CU VHB

Sursa de Infecie 1.Bolnavul cu form acut/cronic 2.Purttorul de Atg HBs

Calea de transmisie 1.Parenteral Adm de snge i produse de snge Administrare de droguri iv Hemodializ 2.Sexual 3.Vertical 4.Nosocomial (la personalul medical)

Masa receptiv

Receptivitatea este general n absena vaccinrii

Protecia fa de o nou mbolnvire este asigurat de prezena anticorpilor anti-HBs, la un titru>10 ui. Forma de manifestare este endemia.

Epidemiologie
Sursa de infecie este bolnavul acut sau cronic sau purttorul de atg HBs. Calea de transmisie este: 1. parenteral, prin administrare de snge, derivate de snge, hemodializ, adm.iv.de droguri. 2. sexual 3. vertical, de la mam la ft(la care exist risc de cronicizare). 4. nosocomial, la personalul medical

Epidemiologie
Receptivitatea este general, n absena vaccinrii. Protecia fa de o nou mbolnvire este asigurat de prezena anticorpilor antiHBs, la un titru>10 ui. Forma de manifestare a procesului epidemiologic este endemia.

Diagnostic
Diagnosticul clinic i biologic este concomitent cu dg epidemiologic i necesit confirmare serologic. Dg virusologic-ADN-VHB- nu este necesar n formele acute de boal. Diagnosticul pozitiv se stabilete pe urmtoarele elemente:

Diagnostic
agHBs, markerul infeciei cu VHB, care apare n snge cu 2-7 sptmni naintea debutului clinic i dispare n convalescen(n cazul evoluiei favorabile). Atc antiBHc-IgM, care apare precoce n infecia acut, disprnd n convalescen(rmn atc antiHBc-IgG).

Diagnostic/Profilaxie
Detectarea ADN-VHB nu are utilitate n forma acut de boal. Profilaxia se realizeaz prin: Vaccinarea ani-hepatitic cu vaccin obinut prin inginerie genetic(EngerixB, Recombivax, Genhevac B) conform planului naional de vaccinare: 0-1-6 luni cu rapel la 1 an i 5 ani.

Profilaxie
Imunoprofilaxie pasiv indicat la nounscuii din mame cu infecie VHB sau imediat post-expunere accidental. Limitarea riscurilor de transmisie prin respectarea precauiunilor universale, securizarea transfuzilor, educaie sanitar.

Hepatita acut cu VHD


VHD este un virus ARN inc neclasificat A fost descoperit in 1970 in India prin imunoflurescen, in hepatocitele homosexulailor/drogai iv. care prezentau agHBs. In 1983-84 s-au descris epidemii umane.

Hepatita acut VHD


Este un virus defectiv. Este alctuit dintr-o nucleocapsid care conine ARN-VHD si agHD dar nu are inveli si utilizeaz agHBs ca anvelop i pentru a ptrunde in hepatocit. Virusul este sferic, mic. Replicarea este independent de VHB, prezena agHBs condiioneaz formarea inveliului noilor virioni.

EOIDEMIOLOGIA HEPATITEI CU VHD

Sursa de Infecie

Calea de transmisie

Masa receptiv

1.Bolnavul cu Infecie dubl VHB+VHD 2.Purttorii sntoi de VHD

Parenteral Prin snge Utilizare de droguri iv Sexual Intrafamilial Vertical (condiionat de prezena ag HBe la mam)

Purttorii de agHBs

Contagiozitatea este permanent i este maxim la viremii nalte

Epidemiologie
Sursa de infecie: omul cu infecie dubl VHB+VHD. Calea de transmitere: similara cu cea a VHB parenteral prin snge utilizare de droguri iv sexual intrafamilial transmiterea verticala este condiionat de prezena agHBe la mame. Contagiozitatea este permanent i este maxim la viremii inalte. Receptivitatea: purtatorii de agHBs(asemntoare cu a hepatitei B)

Patogenie
VHD se multiplic n ficat, leziunile hepatice fiind consecina att a mecanismului citopatic direct ct i a mecanismelor mediate imun. Infecia VHD modific biosinteza VHB: markeri serici de replicare severitatea evoluiei infeciei

Dinamica infeciei cu VHD


Co-infecia: 1.doua vrfuri ale transaminazelor 2.risc de cronicizare(2,5-5%) 3.forme clinice moderate/severe 4. risc de forme fulminante la fel ca in cazul hepatitei B

Dinamica infeciei cu VHD


Supra-infecia: 1.determin la cei cu hepatit cr B sau purtatori de agHBs forme severe(50- 70%) 2. progresia rapid(max. 2 ani de la suprainfectie) ctre ciroz la aprox.50% din pacienti. 3. asociere intre VHD i cancerul hepatic la tineri.

Hepatita acut cu VHC


Hepatita cu VHC este o important problem de sntate in lume fiind cea mai frecvent cauz de hepatit cr, ciroz hepatic si carcinom hepatocelular. Este principala hepatit posttransfuzional din grupul non-A non-B. Identificarea virusului s-a reuit in 1989(Choo si colab.). Daniel Bradley(CDC) a studiat VHC prin tehnici moleculare si experimente la primate.

Hepatita acut VHC


VHC face parte din fam.Flaviviridae ( care cuprinde 3 genuri: flavivirusuri, pestivirusuri si VHC) si are un diametru de 55nm. Este alctuit dintr-o anvelop, o nucleocapsid, un genom ARN, monocatenar, si o singur regiune de citire a informaiei-ORF.

Sursa de infectie

Calea de transmitere

Masa receptiva

1Persoanele infectate Cu VHC 2 Sange si derivate de sange infectat cu VHC 3 Ace, seringi, instrumentar chirurgical contaminate

Imunitatea dupa infectia acuta

1Transfuzii de sange si derivate de sange 2.Injectare de droguri intravenos folosind repetat sau colectiv aceleasi ace(50-90%) 3.Nozocomial 3-10% Profesional-5%, Hemodializati-2% Transplantati (45-80%) 4.Sexuala 5-6% 5.Verticala la gravide cu viremii inalte-10% 6.Perinatal 3-9% Intrafamilial

Orice persoana neinfectata care vine in contact cu material infectios

Tranzitorie, strict specifica Slab efect protector

Epidemiologie
1.Sursa de infecie este bolnavul cu forme acute/cronice de boal 2.Transmiterea se face: Parenteral cu un risc de 50-90% la consumatorii de droguri iv. i de 3-10% dup neptura accidental cu un ac provenind de la un pacient viremic pentru VHC( riscul este mai mic fa de VHB, apreciat la 30-60%). Sexual (mai rar dect n cazul VHB) Materno-fetal(rar-1%)

Epidemiologie
n aprox.20-30% din cazuri modalitatea de infecie nu poate fi precizat. Contagiozitatea ncepe cu 1-2 sptmni nainte de primele simptome i poate dura toat viaa, n cazul cronicizrii . Receptivitatea este general Imunitatea dup infecia acut este slab,tranzitorie, cu slab efect protector

Patogenie
Replicarea VHC se face in hepatocite, monocite, limfocitele T i B fiind considerat virus limfotrop; VHC este considerat necitopatic, manifestrile patologice fiind mediate imun. Spre deosebire de VHB, VHC nu se integreaz in genomul celulelor gazdei.

Particulariti clinice
Incubaia este ntre 15-90 zile Infecia acut este oligosimptomatic sau asimptomatic, anicteric n aprox. 90% din cazuri. Forma fulminant este foarte rar ntlnit. Evoluia este: Vindecare n 10-15% din cazuri Cronicizare n 85-90% din cazuri

Diagnostic
Diagnosticul etiologic al formei acute se face prin evidenierea ARN-VHC prin PCR. Diagnosticul indirect se face prin evidenierea atc specifici anti-VHC IgM, care apar, n forma acut, la 15-30 zile de la creterea transaminazelor, nlocuii n convalescen de anticorpii -IgG. Vindecarea echivaleaz cu dispariia ARNVHC dar cu persistena anti-VHC-IgG.

Tratamentul
Managementul formei acute de hepatit C este asemntor celorlalte forme de hepatit acut. Dac dup 1 lun (8-10 spt.) de la diagnosticare, pacientul prezint ARNVHC detectabil n ser se adm. tratament. Durata 24 sptmni Interferon 3-5 MU/spt. fr ribavirin

Alte virusuri hepatitice...?


1.Virusul hepatitei G este un virus ARN care determin hepatite post-transfuzionale. Riscul de cronicizare este de 15-30%. 2. Virusul TT (transfusion transmitted virus-VTT) este un Torquetenovirus din fam. Circoviridae. Virusul TT este rezident in ficat iar asocierea cu hepatita ac/cr rmne controversat, cu posibil implicare n hepatitele posttransfuzionale.

i n sfrit...s-a sfrit !
Palermo Sicilia Opera din Palermo