(((.referat.

ro

Toxicomania consumul de droguri

Psihoza reprezint o tulburare mintal, caracterizat printr-o dezorganizare a personalitii,pierderea simului realului i transformarea n delir a experienei.Ca urmare a factorilor perturbatori ce determin apariia psihozei, psihoza poate fi: psihoza exogen cu influena factorilor din exterior, psihoza endogen cu influena factorilor din interior. in psihoza exogen face parte i psihoza toxic, care este o tulburare cauzat prin in gerarea de substane toxice. in aceast categorie face parte alcoolismul i consumul de droguri. Consumul de droguri reprezint una dintre cele mai gra!e probleme sociale cu care se confrunt sociatatea contemporan. Toxicomania reprezint o conduit de!iant de tip e!azionist,care se poate asocia cu alte acte infracionale. Considerat n ma"oritatea manualelor de criminologie i sociologie a de!ianei ca o #crim fr !ictime#, care nu aduce pre"udicii societii, n ansamblul su, ci doar in di!izilor implicai, consumul de droguri reprezint un ade!rat flagel care deterioreaz sntatea a milioane de oameni,sporind costurile asistenei medicale i determin$nd amplificarea altor probleme sociale. %n acest sens, aa cum obser! o serie de specialiti,consumul de droguri nu este totui, o crim fr !ictime, ci un delict care are un impact deosebit de negati! asupra societii ca ntreg. %n timp ce sntatea i ansele unei !iei producti!e sunt puse n pericol prin consumul indi!idual de droguri, indi!idul nu este singurul care sufer.&amilia sufer i ea, lipsit de armonie, fiind martorul autodistrugerii celui iubit.Trebuie adugai factorii economici: pierdere de producie, numr sporit de accidente, absen mai mare de la lucru i costuri sporite pentru ngri"irea medical. Cumprtorul !a a!ea n cele din urm de suferit, deoarece !a trebui s achiziioneze bunuri inferioare la un pre mai ridicat. Consumul de droguri constituie, deci o important problem social care are multiple consecine economice, "uridice, criminologice i medicale, pe termen lung, care in flueneaz negati! at$t !iaa indi!izilor, c$t i a comunitilor. in punct de !edere psihologic sau fiziologic, consumul de droguri determin dependena indi!idului de anumite substane chimice utilizate a produce efecte agreabile ori pentru a e!ita durerea i disconfortul. 'ceast dependen are ns un caracter noci!, produc$nd indi!idului modificri fizice i psihice ire!ersibile care-i afecteaz profund starea de sntate. e exemplu: mari"uana, dspre care se spune c are efecte mai puin noci!e

dec$t tutunul sau alcoolul, duneaz memoriei i percepiei, cu efecte negeati!e asupra plm$nilor, inimii, funciilor respiratorii i celor reproducti!e, sporind riscul apariiei cancerului. %n timp ce alcoolul dispare din corp dup )* de ore, fiind solubil n ap, mari"uana este solubil doar n grsime, elementele ei chimice fix$ndu- se doar n grsime, mai ales n esuturile adipoase ale corpului, cu precdere la ni!elul creerului i ale organelor genitale, unde pot rm$ne +o de zile de la consumul acestei substane. in punct de !edere social, consumulde droguri are efecte la fel de noci!e, deoarece antreneaz un lung ir de consecine negati!e asupra potenialului producti! i reproducti! al membrilor societii ca i asupra resurselor de sntate i bunstare a acesteia. Pe de alt parte consumul de droguri determin amplificarea traficului ilegal de droguri ca parte important a acti!itilor crimei organizate ntr- un anumit teritoriu naional sau chiar n zone geografice mai !aste. 'ceasta pune n pericol ordinea social i economic adiferitelor ri i chiar a unor continente. Problema drogurilor este astfel direct legat de problema criminalitii cu at$t mai mult cu c$t persoanele care se drogheaz, pentru a #e!ada# din realitatea cotidian sau pentru a se #adapta# mai bine la exigenele ei intr adeseori n conflict cu legea penal. ,u$nd n considerare efectele noci!e, pentru indi!id i pentru societate, ale consumului de droguri, -rganizaia .ondial a /ntii a definit dependena fa de droguri n felul urmtor: #....o stare de intoxicare periodic sau cronic duntoare pentru indi!id i pentru societate, produs de consumul repetat al unui drog 0natural sau sintetic1. Caracteristicile sale includ: -o dorin sau o ne!oie 0obligatorie1 copleitoare de a continua administrarea drogului i de a- l obine prin orice mi"loace. -o tendin de cretere a dozei -o depende psihic i uneori fizic fa de efectele drogului# 2atura i efectele drogurilor. rogurile sunt substane fizice 0chimice1 care au un alt rol dec$t cele necesare pentru meninerea normal a sntii, cum sunt, alimentele, i fa de care se deosebesc prin fecetele lor noci!e asupra organismului. 3le pot fi clasificate n dou categorii principale: a. roguri care se pot folosi n mod legal, printre care se numr alcoolul, igrile, tranchilizantele, barbituricile sau oricare alt medicament psihoacti! care uureaz sau elimin durerile, aa cum este, de ex. sapirina, ori care stimuleaz potenialul psihic, cum este cazul amfetaminelor. b. roguri ilegale, printre care pot fi menionate opiul, morfina, heroina, cocaina, mari"uana i ,./. -ul. .

'ceste substante toxice, datorit unei mari noci!iti proprii, i fac pe unii autori s se refere la puterea lor toxicomanogena 0alcaloizi ai opiului1 sau printr-o folosire foarte intensi! si prelungit 0alcool1 pro!oac n organism reacii de adaptare ce se traduc prin tolerana paradoxal, printr-o stare de ne!oie imperioas i prin accidente mai mult sau mai puin impresionante in cazul unei intreruperi brute a consumului. 'numite toxicomanii pot determina degradri organice, unele soldindu-se uneori, intr-un inter!al de timp mai mult sau mai puin lung, cu decderea fizic si mintal a indi!idului. 3xist cazuri "ustificate de toxicomanie: in ultimele faze ale cancerului, de exemplu, sau pentru potolirea durerilor atroce ale unui gra! rnit. 3xist ins i o toxicomanie incontient, care se instaleaz pe nesimite, prin tratarea insomniilor, ne!rozelor, tusei. /indromul toxicomanic are etapele urmtoare: 4.3uforia iniial, stare tranzitorie. 3a este caracteristic numai anumitor stupefiante 0mai ales opiului si morfinei1. 3ste un fel de anestezie care-i d toxicomanului senzaia de plutire intr-o lume imponderabil, cu !agi momente de fericire !egetal. %n aceast stare de supraexcitare a imaginaiei, sub forma de !ise stranii i deseori erotice, omul ii pierde controlul si eueaz. ).Tolerana, care se instaleaz lent, are un caracter temporar, pentru c poate s dispar dac subiectul renun la drogul care a pro!ocat-o. &enomenul de toleran se explic prin reacia organismului fa de efectele aceleiai doze de substane administrate in mod repetat. %ncetul cu incetul, organismul reacioneaz mai slab, pe msur ce are loc o adaptare funcional. 3ste momentul in care ficatul neutralizeaz si metabolizeaz drogul. +. ependena. .a"oritatea cercettorilor au a"uns la concluzia c este un fenomen fizic i psihic totodat, ce se manifest prin simptomele clasice de abstinen pe care toxicomanul le suport foarte greu i cu riscul unor crize organice ori funcionale se!ere. &ormele de manifestare difer de la indi!id la indi!id. *.'bstinena se produce la 4)-*5 ore de la incetarea administrrii drogului. Toxicomanul nu poate suporta aceast stare, care-i pro!oac tulburri ner!oase, tahicardie, spasme !iscerale si musculare, !arsturi, sali!aie abundent, diaree, hipersecreii glandulare. 'semenea manifestri sunt insoite de simptome psihice, insomnie, anxietate, agitaie psihomotorie, crize de isterie. 6olff respinge termenul de obinuin: obinuina nu este decit o stare de care te poi elibera oricind printr-un efort de !oin, aa cum este do!edit in cazul tutunului, in timp ce in toxicomania ade!rat exist intotdeauna o dubla dependen, psihic i fizic, care nu poate fi oricind in!ins. ependena psihic, specific in multe pri!ine toxicomaniei, ine de personalitatea proprie a subiectului. Cutind acel element comun care s caracterizeze abuzul de droguri, Comitetul de experi al -./ a stabilit, in 478*, c acesta este starea de dependen, fizic sau psihic, propun$nd specialitilor

inlocuirea termenilor de toxicomanie, farmacodependent sau obisnuina cu acela de dependen, indicind totodat si drogul care a generat aceast stare aparte: dependena de tip morfinic, ori cocainica, ori barbuturica etc.3xist tot atitea tipuri de dependente, cite droguri sunt. ependenta, conform definitiei date de -./ in 4787 si unanim acceptata este: starea psihica sau fizica ce rezulta din interactiunea unui organism si a unui medicament caracterizata prin modificari de comportament si alte reacii, insotite intotdeauna de ne!oia de a lua substanta in mod continuu sau periodic pentru a-i resimti efectele sale psihice si uneori pentru a e!ita suferintele. /tarea de dependenta este insotita sau nu de tolerana. ependena este de doua tipuri: psihic si fizic. Consumatorii susin ca unele droguri dau numai dependena psihic 0dorina de plcere1, deci in realitate aceasta este dublat si de modificari fiziologice. Cele doua componente, fizica si psihica, nu pot fi disociate pentru ca pun in cauza inter!entia diencefalului, care exercita comanda deopotri!a asupra pulsatiilor !ietii afecti!e si asupra centrilor neuro!egetati!i. ependenta fizica se mai numeste adictie. 3a apare la reducerea marcata a dozelor, la intreruperea completa a administrarii sau la aminarea acesteia peste limitele suportabile ale organismului. 3xista si o dependenta transmisa dobindita de fat in perioada intrauterina, daca mama este toxicomana. ,a cite!a ore de la nastere acesti copii fac criza de intarcare sau se!ra". .a"oritatea acestor copii decedeaza sau au malformatii. 9iscul instalarii farmacodependentei rezulta din actiunea con"ugata a + factori, asa cum preciza -./ in 47:+: Particularitatile personale ale subiectului. 2atura mediului social-cultural si imediat. Proprietatile farmacologice ale substantei in cauza, in corelatie cu cantitatea consumata, frec!enta utilizarii si modul de utilizare 0ingerare, inhalare, fumare, in"ectare subcutanata sau intra!enoasa1. /indromul de abstinenta 0se!ra"ul, intarcarea1 difera in functie de drog 0ca natura a simptomelor, cit si ca durata; e mai accentuata la opiacee si la barbiturice1. %nrcarea brusc a toxicomanului dezlanuie manifestri spectaculoase i extrem de periculoase, care pot pro!oca ade!arate stari de colaps 0asa cum se intimpla cu morfinomanii1. /unt !ariante ale cumplitului delirium tremens ale alcoolicului care nu-si poate procura bautura. Criza are o baza fiziologica, otra!a de!enind aproape indispensabila intr-un proces intim de metabolism !ital. upa ce l-a ademenit pe toxicoman prin placere, drogul il retine prin durere. Toleranta este cunoscuta si sub denumirea de mitridatism 0.itridate, regele Pontului de acum ).<<< de ani, obisnuia sa ingereze cantitati crescinde de otra!a, pentru a se imuniza; a"unsese sa suporte doze mortale pentru orice alta persoana1. 3ste o sensibilitate redusa sau absenta a unui organism la unele actiuni ale substantelor farmacologice asupra lui. 3a se bazeaz pe creterea capacitii ficatului de a neutraliza toxinele. up un timp, pentru a obine acelai efect este necesar mrirea treptat a dozei. Tolerana se caracterizeaz prin:

a1 re!ersibilitate: dup un anumit inter!al de timp de pragului de suportabilitate la intreruperea administrrii, organismul ii redobindete sensibilitatea sa iniial b1 creterea a dozelor ordin toxic sau letal, pin la un punct, dincolo de care se instaleaz intoxicaia cronic sau chiar moartea. Particulariti ale perceperii spaiului i timpului in toxicomanie, apar perturbri in sfera perceperii si tririi spaiului si timpului. 'stfel apar patru categorii de senzatii ca efecte ale drogarii: senzaia de =planare=, =de zbor=; senzaia de =cltorie=; senzaia de =fulgerare= si senzaia de =!itez=. &iecare din aceste efecte, legate de un drog sau de o serie de droguri, determin o anumit transformare a c$mpului percepti! si senzorio-motor, aceste efecte fiind izolate, asociate sau succesi!e. >n doze mari deri!aii =cannabis= pot pro!oca !eritabile halucinatii. 4. /enzatia de =planare= 0=de zbor=1 apare in cazul utilizarii deri!atilor =cannabis= 0c$nepii indiene1 si a opiului. 3fectul =planare= este determinat de un filtra" atenuant al senzaiilor dezagreabile, accentu$ndu-se unele percepii precum i o lentoare psihomotorie. >n extremis, aceast trire se apropie de unele bufee delirante. >n particular, se pot intlni senzaii si percepii ale unor modificri corporale asociate uneori cu un sindrom de dismorfofobie. 'cest sindrom apare mai frec!ent la preadolescenti si la adolescenti. ). /enzaia de =cltorie= este caracteristic halucinogenelor, in special, ,/ -ului, care pro!oac o ade!arat psihoz experimental. +. /enzatia de =fulgerare= este efectul cautat de cei care consuma heroina. ,a heroinomani senzatia de fulgerare se ingemneaz cu senzaia de planare. eclanat imediat dupa in"ectare sau in cazul absorbtiei declansata dupa o anumita perioada de timp, senzatia fulgerare se manifesta ca o =explozie orgastica=. imensiunea temporala este total perturbata prin combinarea !erti"ului cu senzatia de accelerare. Pe acest fond apare o puternica tahicardie. - consecin a acestei stri o reprezint apariia la toxicomani, in mod frec!ent, a endocarditelor. *. /enzatia =!iteza= este obsinuta prin amfetamine si prin cocaina. >n"ectarea de amfetamine declanseaza, de asemenea, si senzatia =fulgerare=, dar prin aceste substane toxicomanii caut mai ales senztia =!itezei=. 3ste o accepiune unui alt timp si unui alt spatiu, apropiat fenomenologic de modurile de percepere psihotice. 3ste ca i cnd drogurile ar permite accesul la o a patra dimensiune. Pe adolescent, aceast intlnire, pasager sau durabil, cu experiena drogrii il face s triasc o amgitoare percepie a infinitului. 3ste !orba mai ales de trirea unui infinit spaial, nemsurabil, cruia adesea i s-a subliniat aspectul inspaimanttor. Toxicomania a de!enit un flagel mondial de la sfirsitul anilor 478<. >n 475? in lume ar fi existat ?< milioane de consumatori de droguri. /tupefiantele sunt obiectul unor con!entii internationale. Tratamentul const ntr-o nrcare progresi! asociata cu

psihoterapia. Cine consum droguri@ &rancaise &aA a publicat un studiu intr-un numar special din /cience et !ie, o ancheta pe *.5*8 de toxicomani: 4< B intre 4?-47 ani; +7B intre )<-)* ani; )7B intre )?-)7 ani; 4?B peste +< ani. >n &ranta, un alt studiu, a gasit ca, dupa sex: :*B sunt barbati; )8B femei. upa ni!elul studiilor:?B au studii superioare; 44B bacalaureati; 44B studii gimnaziale; )* nu au depasit primul ciclu. upa ocupatie: +< B functionari; )8B muncitori; )*B someri; 4<B liber profesionisti. e ce de!in unii dependenti de droguri, mai ales tinerii@ Cnii cercetatori au explicat aceasta prin curiozitate, prin incercarea de a bra!a, de a poza in fata celor din "ur, de a afisa cunostinte si experiente proprii intr-un domeniu asazis la moda. >n alte cazuri, tinerii iau o tigara de mari"uana pentru ca asa fac si altii0imitatie, conformism, contra-idealul, fenomenul de grup din mediul scolar si uni!ersitar1. Cnii sunt tenati s incerce senzaiile tari pe care le d drogul noci! ,./. . 'ltii sunt atrasi de mre"ele narcomaniei sub influenta unor dezamagiri, a unor dificultati pe care le intimpina si carora nu stiu sa le faca fata. ezorientarea, senzatia de frustrare intr-o lume nedreapta; esecul in !iata: oma", srcie, !iolena, discriminri de tot soiul. /ingurtatea i angoasa. &uga de realitate, sub pretextul cautarii unui eu superior. &enomenul de cautare a propriei personalitati, specific adolescentei, proces in care tinerii traiesc personalitati de imprumut, identificindu-se succesi! cu diferiti idoli, persoane pe care le admira si le iau ca modele. >n final, insa, scla!ul drogului esueaza dramatic, pierzindu-si propria personalitate. 'bsenta dialogului in familie. /indromul PresleA, de care sufera cei cu bani, care-si satisfac toate placerile si a"ung la plictiseala, ceea ce-i poate impinge si spre consumul de droguri. Prozelitismul este foarte periculos. /e considera ca un drogat atrage la consum, in medie, +-? persoane lunar. /e crede ca orice consumator do!edeste o dorinta patologica de a-si face adepti, personalitatea lui nefiind inteleasa de cei nededati !iciului. - marturisire a unui tinar de 47 ani: eu nu ma inteleg bine decit cu drogaii si nu-i suport pe cei ce nu sunt astfel. 2u a!em nimic sa ne spunem. upa prerea medicilor -snos si >asDo!itz de la Centrul de dezintoxicare din 2e( EorD, trei cauze ma"ore concura la formarea unui drogat: 4.piaa care furnizeaz stupefiantele ).mediul care fa!orizeaz sau cel puin tolereaz folosirea drogurilor +.o anumita predispozitie indi!iduala fa de !iciu. Predispozitia indi!iduala se refera la sensibilitatea indi!iduala diferita fata de stupefiante; no!icele, de regula, isi supraestimeaza rezistenta; el isi spune ca se !a putea opri la timp, ca este foarte stapin pe dorintele si actele sale. Particularitati ale personalitatii toxicofile. ,ucrarile de specialitate au pus in e!identa cate!a aspecte ale personalitatii tinerilor care consuma droguri, dintre care cele mai specifice sunt: a1 spirit competiti! scazut; b1 labilitate afecti!a; c1 neintegrare sau dezinsertie profesionala d1 dificultate de a se proiecta in !iitor; e1 trebuinta intensa de a trai in prezent, in mod cat se poate de liber, fara constrangeri; f1 sensibilitate mare fata de diferite probleme sociale; g1 anxietate; h1 intoleranta la orice frustrare Tinerii toxicofili manifesta o stare de disconfort general, stare care in fapt nu se atenueaza, ci creste proportional cu consumul de droguri. 'desea, ei nu se considera inadaptati, ci spun ca parintii, autoritatile, scoala, biserica, armata, societatea - in general - nu sunt in masura sa le satisfaca trebuintele lor firesti.

Tinerii toxicofili incearca un profund sentiment de insecuritate, legat de credinta ca ei sunt foarte !ulnerabili la situatiile stresante. Pe planul dez!oltarii psihice, ei apar adesea ca fiind persoane cu imaturitate sociala, incapabile de a stabili relatii interpersonale adec!ate, preferand adesea situatii de dependenta mai mult sau mai putin regresi!e. 'cesti tineri traiesc sub imperiul principiului placerii, do!edind o intoleranta marcanta la orice frustrare si manifesta o puternica trebuinta de satisfacere imediata a oricarei dornte. 9ecurgerea la droguri pare a fi un mod de calmare a angoasei profunde legata de problemele existentiale si o cale - desigur, ineficienta - de a si cauta identitatea. 'dolescentii se drogheaza cel mai frec!ent cu morfina, heroina, opiu, iar in ultimii ani a crescut procenta"ul celor care consum ,/ i amfetamine. Czul si abuzul de substante drogante in 9om$nia n perioada comunist. fenomen aproape inexistent atit ca uz, cit si ca tranzit. Cazurile sunt absolut sporadice si singulare: cite!a retineri de catre unii farmacisti, la etatizarea farmaciilor, a unor substante stupefiente si psihotrope, sustragerea din fabricile de medicamente 0Clu", Fucuresti1 de ctre hoi. Toxicomanii pot fi numrati pe degete si au fost de obicei ocazionali, cu o singur experien, !ictime dependente terapeutic ca urmare a unei medicatii administrate incorect sau negli"ent. Cite!a culturi ilegale, dar absolut insignifiante: in 475<, cannabis in curtea unui cetatean, la comanda unui student grec de la Cni!ersitatea din Fucuresti; in centrul Fucurestiului, cite!a zeci de plante in apropierea caminelor studentesti in care locuiau studenti straini. upa 4757. spre deosebire de perioada interbelica, cei mai multi cetateni implicati in traficul si consumul ilegal de droguri sunt straini, iar de cele mai multe ori cetatenia lor apartine chiar tarilor producatoare de droguri ori a celor in care se consuma mai mult sau mai putin legal si, de regula, in mod traditional asemenea substante si produse. .area ma"oritate a cetatenilor implicati pro!in din Turcia, dupa care urmeaza 3giptul si Grecia, apoi ,ibanul, apoi >ordania, >talia, PaDistan, /iria, >ndia, /enegal s.a.. /e constata o crestere alarmanta a consumului de droguri in rindul adolescentilor, mai cu seama ele!i si studenti, mai cu seama in localitatile poarta 0Fucuresti, Constanta, Timisoara1, mai cu seama la cei cu posibilitati materiale. eocamdata consumul de droguri in 9omania este inhibat de saracie, de imposibilitatea de a plati drogurile. Copiii strazii 0aurolacii1 consuma !aporii unor substante chimice de uz gospodaresc ce se !olatilizeaza la temperatura normala. 3fectul este similar celui al drogurilor, dar mult mai slab si fara sa dea o dependenta fizica prea mare. T-H>C-.'2>' ,' G9'I> 3 ependenta de droguri este o problema ma"ora in toata lumea si de!ine actualitate si in tara noastra. e multe ori gra!idele dependente de droguri sunt afectate si de boli cu transmitere sexuala 0hepatita, /> '1 din cauza administrarii intra!enoasa a drogurilor si a !ietii dezorganizate. Cel mai des intalnite droguri sunt: mari"uana, heroina, cocaina si metadona. >n ultima !reme sunt luate in considerare si sedati!ele folosite in practica medicala 0benzodiazepinele, amfetamine, morfina1. 'buzul de droguri al gra!idelor duce la insuficienta dez!oltare a fatului sau malformatii

importante. 'proape intotdeauna este !orba despre un nou nascut cu intarziere a cresterii intrauterine, o dismaturitate armonica, ceea ce inseamna o maturare intarziata a tuturor organelor, desi copilul este nascut la termen. 'ceasta forma de dismaturitate are un prognostic destul de se!er cu complicatii pe termen lung. ,a nastere copilul prezinta, inafara de lipsa dez!oltarii, o suferinta importanta, cu scor 'pgar scazut 0hipoxie la nastere1. 2ou nscutul are tulburari neurologice care depind de ni!elul de impregnare narcotic a gra!idei inainte de natere, precum si de momentul de debut al consumului de droguri. ,a nastere, apar tulburari de tonus si reflexe, stare de agitatie deosebita sau tremuraturi, uneori con!ulsii. Pot apare si tulburari generale nespecifice cum ar fi transpiratii, !arsaturi, scaune moi, diareice care pot duce la stare de deshidratare. Toate aceste manifestari se regasesc in sindromul de se!ra" ce apare in cazul toxicomaniei, iar daca mama dependenta continua sa consume droguri in timpul alaptarii, initial poate apare o ameliorare a tabloului clinic al copilului, dar in final efectele sunt tragice. Cateodata manifestarile se!ra"ului nu sunt prezente la nastere dar pot apare peste ) - + saptamani, sau copilul !a prezenta tulburari in timpul !arstei scolare cum ar fi tulburari de comportament, performante scazute, intelect scazut. >n cazul unor astfel de pacienti, medicul se intalneste cu di!erse situatii sociale. aca gra!ida este cunoscuta consumatoare de droguri, se afla intr-un program de recuperare, atunci copilul beneficiaza de monitorizare imediata si tratament specializat. &emeile care sunt dependente intra in stare de se!ra" si parasesc spitalul pentru a cauta o noua doza, iar copilul urmeaza sa prezinte un tablou clinic complex cu final impre!izibil din cauza necunoasterii antecedentelor familiale. Clasificarea drogurilor >n functie de efectele psihologice, drogurile pot fi: stimulati!e sau excitante, depresi!e si halucinogene. rogurile stimulati!e 03xcitantele1 sunt drogurile care stimuleaza sau excita sistemul ner!os central si acestea sunt: 4.'mfetaminele. Pulbere 0sulfat de amfetamine1 sau lichid cu miros aromat 0amfetamina baza1. .etamfetaminele sunt substantele chimice de sinteza din clasa amfetaminelor, a!ind aceleasi utilizari si efecte. 0>n ultimii ani a luat amploare traficul de pemolina, substanta psihotropa cu proprietati similare amfetaminelor1. ).Cocaina. rogurile acceptate social: nicotina, cafeina. 2icotina- 'ctioneaza asupra sistemului ner!os periferic, astfel incit mesa"ele de la creier spre muschi a"ung aici doar partial. 3fecte: a1 senzatia de letargie, relaxanta pentru unii, neplacuta pentru altii; b1 oboseala mai rapida, interpretata de unii ca relaxare. Persoanele care renunta la fumat se simt adesea ner!oase. 3xplicatia: nicotina nu mai blocheaza accesul la destinatie al intregului mesa" !enind de la creier, pro!ocind un raspuns complet.

Cafeina se gaseste in cafea, ceai si bauturile de tip cola. /timulent puternic, care actioneaza direct asupra sistemului neros central, marind ni!elul alertei autonome. Ctilizarea masi!a si de durata poate duce la: somn agitat sau insomnie, ner!ozitate si chiar anxietate. ,a unele femei accentueaza durerea menstruala. roguri depresi!e 4.'lcoolul. rog puternic, cu efecte aparent exaltante. 3fecte: a1 sedati!, incetineste functiile sistemului ner!os central 0inhiba receptorii de noradrenalina din creier1. 'ceasta produce somnolenta, scaderea !itezei de reactie la stimuli 0interzis soferilor s.a.1 si scaderea tensiunii arteriale, ceea ce da impresia falsa de exaltare, in ciuda faptului ca este sedati!; b1 amnezic: omul baut uita, ceea ce-l face sa se simta mai lipsit de gri"i si mai energic. Consumul constant de alcool poate duce la pierderea memoriei 0sindromul lui JorsaDoff1; c1 distrugerea capacitatii de "udecata critica 0soferul baut crede ca conduce mai bine, cind, de fapt, conduce mai periculos1; d1 alcoolul acti!eaza hormonii sexuali, ceea ce ar putea mari apetitul sexual, ducind la falsa impresie a efectului stimulati!; te face =sa doresti mai mult, dar sa poti mai putin=; e1 dezinhiba la modul real sau la modul asteptat, deci prin autosugestie 0>n !ino !eritas1. 3fectele asupra comportamentului difera de la o persoana la alta. Totusi, sub concentratia de <,<+B alcool in cantitatea totala de singe al organismului, omul se simte relaxat sau fri!olKametit. ,a <,4B - dupa trei beri - simturile si sistemele motorii pot fi afectate atit de mult, incit sofatul de!ine riscant. ,a <,)B bautorul este incapabil sa faca ce!a, iar doza de peste <,*B este adeseori letala. Czul excesi! sau renuntarea la alcool pot duce la halucinatii: delirium tremens este fenomenul halucinator - subiectii =!ad= gindaci sau animale care se inghesuie pe ei, fac confuzii mari si tremura din tot trupul. )./edati!eleLtranchilizanteLhipnotice 0libriul sau !aliul, diazepamul1 sunt tranchilizante prescrise medical impotri!a durerii, a tensiunii sau anxietatii. 3fectul lor ma"or consta in relaxarea muschilor, prin afectarea sistemului ner!os central. +.2arcoticele 0produc somnul sau inconstienta1, respecti! opiaceele 0drogurile deri!ate din opium1, considerate de asemenea droguri dure: heroina, morfina si codeina 0enumerate in ordinea descrescatoare a puterii1. *. rogurile designer-ului. esigner drugs constituie un nou tip de droguri 0din anii :<1 aparute pe piata clandestina, prin deri!area de la diferite stupefiante. Cele mai cunoascute tipuri: deri!ai de fentanil si deri!ai de petidina. &oarte periculoase, in special .PTP; aceasta d imediat boala ParDinson, chiar si la tineri. roguri halucinogene, halucinogenele sunt droguri care produc excitatia sinapselor asociate cu senzatiile. Produc modificari directe ale starii de constienta, cauzind halucinatii sau amplificind perceptia senzoriala: drogatul percepe false sunete, lumini etc. 3fectele dureaza putin. .a"oritatea pro!in din surse naturale si sunt utilizate ilegal ca deconectante, ca sursa de inspiratie de ctre scriitori si artiti plastici 0in trecut1. 4.,/ ul. 2umai ,/ este sintetic 0dietilamida acidului lizergic1. 2umai efectul ,/ -ului dureaza cite!a ore. 3fecte placute sau neplacute, in functie de monta"ul mintal L expectanta consumatorului.

).PCP 0fenciclidina hidroclorica1, cunoscuta sub numele de =praful ingerului= 0=angel dust=1. /e adauga ruperea contactului cu realitatea, agresi!itatea 0care poate persista cite!a saptamini1. >n general se tra!erseaza fazele: !iolenta, comportament psihotic ? zile, alte ? zile de comportament impre!izibil si cu insomnii si o rapida refacere in ultimele * zile. >n timp, apar tulburari diferite. +..ari"uana: halucinogena, in plus fie depresi!a, fie stimulati!a, in functie de doza. ,a doze mai scazute actioneaza ca depresi!. ,a femei perturba o!ulatia. *.Cannabis sau cinepa indiana. Pudra. &umata, mestecata, adaugata in produsele de patiserie, alte alimente, in bauturi. 3fectele pudrei de cannabis depind de calitatea sa, de cantitatea absorbita si de consumator. ozele mici produc euforie si o stare de exaltare agreabila care se termina cu somn. 2u pro!oaca dependenta fizica ci, la unele persoane fira!e, dependenta psihica. /cadere a acti!itatii, diminuarea atentiei si memoriei, tulburari de caracter 0iritabilitate, instabilitate1 si de dispozitie 0alternarea fazelor de depresie cu momente de exaltare1. &iind cel mai ieftin este larg utilizat 0ex. :? 5<B din consumatorii francezi1. ?.Masis. 3xtras din cannabis.,presat in placute, capsule sau cuburi, poate fi mincat sau fumat cu o pipa speciala 0shilom1. Pro!oaca o betie euforica si expansi!a, dar dozele puternice pot determina crize de depersonalizare 0cannabism1. Consumul indelungat duce la apatie si lene!ie, alterari ale bronhiilor, imbatrinire prematura, slabire a sistemului imunologic si tulburari ale gindirii. 8..escalina. 3xtrasa dintr-un cactus mexican de desert, numit lophophora. 3ste un alcaloid halucinogen care se prepara sub forma de capsule gelatinate. >ntrucit produce greata, este e!itata. Cactusul lophophora din nordul .exicului este alb si pro!oaca celor ce consuma o licoare preparata din el !iziuni inspaimintatoare sau ilaritate. Fetia poate dura )-+ zile. ,ocalnicii consuma cantitati considerabile. 'sta le da putere, ii excita la lupta, le anuleaza frica, ii face rezistenti la foame si sete. Cind narcoticul isi face efectul, dupa o stare de frenezie indi!idul isi pierde contactul cu realitatea, se dezorienteaza, cade incetul cu incetul intr-o stare de transa. &unctiile cerebrale se degradeaza pina la anulare. 3fecte ale ,/ ca psihedelice sau halucinogene PsihedelicL ceea ce produce modificari extreme la ni!elul mintii constiente, cum sunt halucinatiile, iluziile, intensificarea constientei si perceptiei senzoriale etc. Cu!int asociat cu drogurile psihedelice. Clasificari ale efectelor Cnii autori: a1 experiente psihotice: depersonalizarea, sentimentul damnatiei, idei mesianice, erori grosolane de interpretare a situatiilor in care se afla, etc. b1 experiente psihedelice, caracterizate printr-o combinatie de experiente contemplati!e, extaz si diferite grade de intuitie spirituala. 'lti autori le clasifica in: experiente estetice, reamintiri - analitice, arhetipale sau simbolice si mistice. Persoana traieste experiente din domeniul freudian, experiente perinatale 0numite din domeniul ranDian trairi asemanatoare traumei nasterii1, experiente transpersonale

0unele din ele corespund celor arhetipice, respecti! domeniului "ungian1. Claudio 2aran"o !orbeste de stari paradisiace, de infern si de purgatoriu. Cel mai obisnuit efect asupra comportamentului dupa o doza completa de ,/ sau de un halucinogen similar este sentimentul de detasare-prin !isare, care este o atitudine si stare spontana contemplati!a. >n transa halucinogena subiectul simte ne!oia sa se intinda pe ce!a si sa-si inchida ochii. Cind isi tine ochi deschisi, obiectele de!in mai interesante, placerea de a le pri!i deri!a din pri!itul insus- stare afecti!a rara produsa de halucinogene este aceea de indiferenta, ca in sindromul catatonic. 'lte stari afecti!e: starile hipomaniacale si maniacale. 'cestea pot fe de doua genuri: -entuziasmul narcisist fata de minunatia experientei pe care o traieste, sau a trait-o putin mai inainte si -un umor irezistibil, ca expresie a reactiei defensi!e. >n toate starile induse de drogurile halucinogene exista un anumit grad de detasare. in detasare se dez!olta experiente contemplati!e, mistice, de infern. istorsiuni ale perceptiilor !izuale: ni!elul cel mai slab intensificarea luminii si perceperea unor calitati expresi!e; pe ni!elul mediu miscari iluzorii si distorsiuni perceptuale, ni!elul superior crearea de halucinatii. &oarte frec!ente sunt experientele !izionare abstracte, in care elementele reale sunt incluse in patternuri abstracte, uneori de tip caleidoscopic, alteori de tip tunel, spiralat etc. 3fecte asupra cogniti!ului. Perturba gindirea rationala, lineara, discursi!a si orientata spre scop; are loc o stimulare a formelor neobisnuite de cunoastere 0o expansiune a cunostintei, in !irtutea careia este posibil sa contactezi alte realitati1 si o producere a gindirii iluzorii. Toate acestea sunt simultane. 3le presupun suspendarea gindirii rationale, ceea ce permite declansarea gindirii nerationale, intuiti!e, analogice, magice, gindire care se poate manifesta fie intr-o maniera producti!a, fie aberanta. Cnii autori sustin ca gindirea rationala nu dispare total 0de ex. '. MuxleA spune ca el putea gindi clar si conceptualiza, .ichaux incerca sa scrie1. 3ste permis accesul facil la memorie, la noi conexiuni si la constelatii de experiente existente in inconstientul nostru. Malucinogenele 0indienii care consuma peAotl1 pot permite experiente de perceptie extrasenzoriala 0clar!iziunea, clarauditia1. Gindirea poate stagna sau disparea 0gol in gindire, sau se poate accelera1. Cneori apare senzatia opririi in loc a timpului, ceea ce este asociat cu experienta mistica si cu sentimentul eternitatii. Prezentare analitica a celor mai importante droguri: -piul si deri!atele lui 0opiaceele1 -piul se extrage din macul alb, aceasta planta fiind o sursa de aprox. 4? alcaloizi care formeaza familia opiaceelor. Iarietatea album da flori albe si sucul numit opiu. .acul 0papa!er somniferum1 are !arietatile de: album, glabrum, negrum si setigerum. in opiu se obtin, in industria farmaceutica: morfina, papa!erina, tebaina, codeina. 4.-piul brut. Cel mai !aloros este cel colectat de la macul culti!at in >ran si Tai(an. ).Ciandu 0chandoo, opiul rafinat1. &oarte raspindit in 3xtremul -rient pentru fumatul cu pipa sau consumarea sub forma de comprimate.

+. ross 0cenusa opiului fumat1. &olosit mai ales de opiomanii saraci. aca are forma si marime unei tigari, are diferite denumiri in functie de zona geografica. 2u are taria celui rafinat, dar este suficient de puternic pentru a pro!oca efectele tipice ale drogului. *..orfina 0deri!at principal al opiului1. Cn alcaloid alb si cristalin care pro!oaca toxicomania intr-o masura mai mare decit opiul. &olosit mult in medicina, ca analgezic puternic. .orfina, considerata arhetipul drogurilor, este substanta de referinta pentru masurarea puterii analgezice a celorlalte droguri. Produce dependenta concomitent fizica si psihica, insotita de toleranta. ,a o doza mica efecte euforizante, la doze mai ridicate da somnolenta insotita de !ise. ependenta psihica se instaleaza ca efect al starii euforice. ependenta fizica se manifesta la intreruperea administrarii drogului, prin instalarea sindromului de abstinenta. 3l apare la cite!a ore de la ultima administrare, manifestindu-se, pe termen scurt, prin deprimare, tremuraturi musculare, dureri, slabiciune fizica, insomnie, agitatie, greata, crampe musculare si abdominale, cresterea tensiuinii, accelerarea respiratiei, confuzie, apatie, slabire, sterilitate, edem pulmonar, colaps. .anifestarile neuropsihice duc la psihoze gra!e. Consumatorii inraiti renunta la morfina si trec la heroina, apoi la drogurile sintetice. 3dith Piaf, morfinomana, se in"ecta chiar si pe scena. 3fecte: euforie, apoi anxietate insotita de suferinte cumplite. .orfina ,adA ., se obtine direct din capetele de mac. ?.Meroina 0diacetilmorfina1. 2umita si Mong Jong 9ocDs, Fro(n /ugar, Iogelfutter 0Mrana pentru pasarele1. 'lcaloid opiaceu de + ori mai acti! si de ? ori mai noci! ca morfina, dar mai putin hipnotic. escoperita in 4575. Tipuri: heroina de baza 0Meroina ), fata de morfina bruta, socotita Meroina 41 heroina + 0Fro(n sugar1 heroina * 0'lba1. Meroina care nu a cunoscut nici un proces de purificare 0heroina bruta1, este numita pur si simplu heroina, la care se poate adauga numele tarii sau al regiunii geografice de pro!enienta: heroina mexicana, heroina iraniana. Cind aceasta heroina este foarte diluata, pentru a fi !induta, se numeste heroina strazii 0concentratie de +-8B heroina1. 'ctioneaza mai !iolent ca morfina, pro!ocind crize de abstinenta mai gra!e, cu anxietate respiratorie si depresiuni totale. >ntoxicarea cronicase manifesta prin slabiciune generala, insomnie, greturi, con!ulsii, dereglari psihice, socuri cardiace si uneori forme de precolaps. -pereaza rapid, obligindu-si !ictima sa se in"ecteze la fiecare + ore. ependenta instalata de heroina este atit de tiranica, incit niciodata toxicomanul respecti! nu se !a intoarce la opiu. Meroina este un narcotic ce da o puternica adaptare si ne!oia de a mari doza. 3a stimuleaza atit centrii placerii, cit si centrii care dau obisnunita si dependenta fizica. 3fecte: a1 elimina durerea si creeaza sentimentul de =bine=; b1 afecteaza sistemul imunitar natural, c1 insensibilitate la foame, d1 indiferenta generalizata 0nici un e!eniment extern - social - nu mai are semnificatie pentru drogat1. .oartea sur!ine ca supradoza, ca simpla imbolna!ire datorita in"ectarilor nesterile, ca malnutritie. >n"ectabila si gen tigari: fumatorii spun ca =!ineaza dragonul=. >ntens utilizata

pretutindeni. &olosita in medicina in unele tari din 3uropa -ccidentala, dar total interzisa in /C'. 8.Codeina. Calmant al durerilor, mai putin periculos decit morfina, dar destul de noci!. &olosita in doze mult prea exagerate, poate da si ea dependenta 0codeinomanie1, dar fenomenul este foarte rar. :. ilaudid 0clorhidrat de dihidromorfina1. >nlocuitor al morfinei ca analgezic si calmant. 5.,audanum. 3ste o tinctura de opiu continind 4B morfina. Cnul din primele medicamente pe baza de opiu, dar mai putin utilizat astazi. 7.Thebaina. Cna din cele mai !echi opiacee, produce otra!iri gra!e, uneori mortale. 4<.Papa!erina. 're efecte miorelaxante pe . musculatura neteda a organelor, de unde utilizarea sa ca !asodilatator si sedati! al colicilor renale, biliare etc. 2u produce obisnuinta. 44.3uDodal. eri!at al papa!erinei cu efecte similare morfinei. 2arcotic cu actiune rapida. Coca si dependenta de tip cocainic ,egal, frunzele de coca sunt folosite la extragerea unor substante aromatice sau stimulente ale sistemului ner!os central. 'rbustul coca nu trebuie confundat cu unele !arietati ale lui 0cola nitida, colax rubra si cola acuminata1, din padurile tropicale, ale caror seminte cu proprietati excitante contin cofeina in proportie de <,?-+B. &olosite in !inurile si picaturile tonice, in coca-cola, pepsi-cola si !inul .ariani, un preparat farmaceutic tonic foarte cunoscut 0a carui producere a incetat fusese bre!etat in 4574 de 'ngelo .ariani1. >n prima faza efectul este reconfortant si euforizant, se elimina senzatiile de foame si oboseala, dupa care urmeaza apatia, somnolenta. Consumatorul de frunze de coca are o capacitate de munca redusa, incapabil de concentrare si dexteritate. >ncapabil sa-si asume responsabilitati, fiind expus accidentelor de munca. &oarte raspindite sunt hepatitele, datorita suprasolicitarii functiilor antitoxice ale ficatului, tulburari ale aparatului digesti! si ale sistemului ner!os. Pielea se ingalbeneste, apar tulburari ner!oase, dureri cumplite de cap si anemie. 3puizat si asa din cauza insomniei si a lipsei de apetit, bolna!ul acuza suferinte complexe si in cele din urma moare de casexie 0tulburare metabolica profunda, caracterizata prin pierderea masi!a in greutate, atrofie musculara, tulburari trofice, astenie etc.1. Cocaina 0praful nebuniei1. 3ste un drog dur, din categoria stupefiantelor 0inhiba centrii ner!osi, pro!ocind o stare de inertie psihica si fizica1. 'lcaloid natural, constituentul chimic principal al frunzelor de coca 0+<-?<B din alcaloizii acestei frunze1. /e obtine din frunzele de coca, in fazele: pasta de coca 0de fapt sub forma solida sau ca o pudra cu cristale ce se sparg usor la apasare1, cocaina-baza brut, aceasta se purifica si se consuma ca atare sau se trateaza cu acid clorhidric si se obtine clorhidratul de cocaina, cel mai larg utilizat, desi se poate obtine si nitratul de cocaina sau sulfatul de cocaina. Cocaina se produce in Foli!ia, Peru, Columbia, 'rhipelagul &ilipine, >ndonezia, Na(a, Ma(aii, /ri-

,anDa. 3fecte terapeutice: anestezic local, aplicata direct pe tesuturile lezate. aca este in"ectata subcutanat are efectul amfetaminelor, dublat de unul anestezic local. Cocaina are cele mai !ariate forme de utilizare: in"ectarea subcutanata, masarea gingiilor cu pudra, consumarea de !in cu adaos de cocaina, masticarea pastei de coca, fumare, prizarea pudrei fiind cel mai raspindit procedeu. Prizarea pro!oaca leziuni ale septului nazal, pina cind cartila"ul se necrozeaza, ca urmare a permenentei deficiente circulatorii locale. Cei bogati isi inlocuiesc cartilagiul distrus cu placute de argint sau de platina. ,a cite!a minute dupa ce substanta acti!a a"unge in circuitul sanguin, aceasta inunda portiuni din creier: scoarta cerebrala, raspunzatoare de memorie si ratiune; hipotalamusul, care controleaza simturile, apetitul si somnul; creierul mic, raspunzator de acti!itatile motorii. rogul dezlantuie o ade!arata furtuna ner!oasa, mentinind in excitatie continua largi zone ale creierului, care se comporta ca o centrala telefonica suprasolicitata: omul este supraexcitat si nu mai poate prelucra normal informatiile si impulsurile pe care le primeste. rogatul debiteaza idei aberante, dind friu liber imaginatiei. 3fecte immediate: excitatie euforica, halucinatii, logoree, intensificarea functiilor intelectuale si cresterea capacitatii functionale musculare, precum si printr-o diminuare a senzatiei de oboseala placerea, in!eselire, !ioiciune, incredere si un mare ni!el al energiei. Cocainomanul isi supraestimeaza capacitatile. >n realitate, randamentul muscular este mai redus. >si inhiba senzatiile de foame si sete, pro!ocindu-si o subnutritie care poate duce la casexie. 3l de!ine ori un dezechilibrat psihic, suferind de persecutie, ori un paranoic agresi!. Contro!ersat este si efectul afrodisiac; la un consum de durata creste libidoul, dar concomitent se instaleaza lent si sigur impotenta. upa doze mari sau la consum de durata, cocaina pro!oaca halucinatii si la dezechilibre mintale gra!e. >n timpul utilizarii se accelereaza pulsul, se dilata pupila, creste presiunea sanguina. estul de rar - atac de cord. >n ultimul stadiu se produc con!ulsii sau moartea. Iictimele isi schimba modul de !iata pentru a obtine acest drog. Pierd rapid in greutate, anemiindu-se, le scade rezistenta la imbolna!iri. urata efectelor: )<-8<-4)< minute, urmata de o lunga perioada de depresie. Cind cocainomanul isi re!ine, are fotofobie 0nu suporta lumina1. 2u pro!oaca niciodata somnul sau suprimarea totala a luciditatii. /indromul de abstinenta este mai putin dramatic la cocainoman, cocaina nu da toleranta 0nu simti ne!oia sa maresti doza1, in schimb da dependenta psihica datorita faptului ca acti!eaza centrii placerii. 3ste considerata extrem de periculoasa. .ulta !reme a fost considerata inofensi!a si personalitati marcante au utilizat-o. 0&reud a testat-o pe el insusi, a fost incintat un timp de ea, a publicat in 455* o brosura in care se arata incintat, dar cu timpul si-a dat seama de eroare.1 Cocaina baza se prelucreaza si se fumeaza. CracDul 0Pocnet, traznet, plesnitura1 este o noua 0citi!a ani1 forma de cocaina, sub forma de cristale, cu o mare putere dependogena. a o stare euforica intensa 0flash1, de doar cite!a minute, determinindu-l pe consumator sa utilizeze, in continuare, doze crescute. Periculos pentru inima, plamini si sistemul ner!os central. &olosita in /C' si Canada. rog ieftin. CranDul 0numit si speedball1 este un amestec de cracD si heroina, la moda in /C', foarte periculos, care se fumeaza. CroacDul a aparut in 4757 in /C': amestec intre cracD si amfetamina.

ependena de tip cocainic 0cocainomanie1 ,dependena psihc 0nu si fizic1 ce se instaleaza rapid; toleranta. 4.3uforie si un sentiment de putere fizica deosebita. 'cti!itatea mintala se accentueaza, apare o exaltare, o logoree, agitatie. /enzatiile de foame, oboseala, somn sunt inlaturate. 'ceasta faza, numit cocada, dureaz 4-) ore, dupa care ii face apariia a doua etapa. ). epreciere general: depresie, suspiciune, insomnie, halucinaii !izuale 0zoopsie1, senzaii tactile aberante, delir, agresi!itate. Pentru a inlatura starea de ru i din dorina de a resimti starea euforica initiala consumatorul ia o nou doz. Consumul repetat induce dependena psihic si instaleaz toleranta, in special fata de efectele sale euforice. e asemenea, accentueaza intoxicatia cronica a organismului, ce se manifesta prin tulburari psihice gra!e, cu tendinte de sinucidere si de agresi!itate fata de cei din "ur. .oartea poate sur!eni in urma complicatiilor cardiace si pulmonare, a bolilor infectioase contactate in urma slabiciunii a!ansate a organismului sau atunci cind se folosesc la in"ectare aceleasi seringi nesterilizate. Cocainomanii pot fi remarcati in societate cu usurinta datorita aspectului cartilaginos nazal, care este inflamat, erodat sau perforat atunci cind drogul este prizat, leziunile si abcesele prezentate la locul in"ectarii, paloare accentuata a fetei, pupile dilatate 0mitriaza1, tremuratul de nestapinit al extremitatilor, stare de slabiciune a!ansata datorita lipsei poftei de mincare. 'mfetamina, ca si toate drogurile de tip amfetaminic care genereaza acest tip de dependenta, face parte din categoria stimulentelor cu efect diret asupra s.n.c. >mpulsionarea acti!itatii mentale consta in inducerea unei stari generale de buna dispozitie, disparitia senzatiilor de oboseala si foame, stimularea acti!itati motorii. 'mfetaminele sunt consumate prin ingerare 0comprimate, capsule1 sau prin in"ectare, singure sau asociate cu alte droguri. ependenta psihica apare rapid si este intretinuta de dorinta intensa de a retrai starea euforica. Toleranta se instaleaza curind si este accentuata. Consumatorii pot suporta cantitati de 4<-?< ori mai mari decit un om normal. 3a nu se instaleaza uniform pentru toate efectele: apreciabila pentru starea euforic aprut la doze din ce in ce mai mari. 'par afectiunile cardiace, iritabilitatea, agitatia, starea de panica, tulburari de !orbire, tremuraturi, accelerarea pulsului si batailor inimii, dureri de cap !iolente. ,a cite!a saptamini de consum se dez!olta o psihoza toxica, cu manifestari asemanatoare celor din schizofrenie, insotita de halucinatii auditi!e, !izuale, tactile. eseori apare panica, cu tentati! de sinucidere. 'gresi!itatea este crescut, determinind s!irirea de aciuni gra!e. Pentru crearea strii de ru general indus de amfetamina, consumatorii o asociaza cu heroina sau barbiturice, dar aceasta duce la politoxicomanie O dependenta, cu efecte mult mai dezastzruoase asupra organismului. Coca-cola a folosit cocaina pina in 47<+. e atunci ,foloseste doar un suc aroma obtinut din frunzele coca, dupa ce s-a extras cocaina. Cannabisul 0hasisul siKsau mari"uana1 Cannabisul este cinepa 0sinonime: mari"uana, iarba, bhang, !angonA etc.1. Cnii afirma ca exista mai multe !arietati de cinepa 0cannabis

sati!a, indica, ruderallis etc.1. Congresul /C' a conchis ca exista o singura !arietate, drept care se recomanda renuntarea la epitetul indica atunci cind se !orbeste de cinepa. 3xista, totusi, si !arietati fara proprietati toxicomanogene 0cinepa de Creta s.a.1. Iarietatea cannabis sati!a creste si la noi. 're !reo ) m si este culti!ata pentru fibra si semintele oleaginoase. Masisul se gaseste insa in !arietatea mai scunda, numita cannabis indica. Planta femel secret o rain cu proprieti fiziologice acti!e, care, adunat si uscat, este comercializata sub forma de tablite sau betisoare si in diferite combinatii cu opiu, datura, tutun etc. capata denumiri diferite: saras, gan"ia, bang 0>ndia1; Dif 0'lgeria si .aroc1; taDruri in Tunisia; hasis in /iria si ,iban; mari"uana in 'merica de 2ord etc. etc. 3ste arhicunoscutul hai din 4<<4 de nopi. Gan"a este raina de cannabis care aglutineaz si fragmente de frunze tinere si flori, intregul fiind presat intr-o mas compact, lipicioas, modelabil. %n unele ri din 'sia de /-I se utilizeaz ca butur tradiional bhang-ul, un amestec de cannabis si decoct de orz. .ai exist si uleiul de cannabis 0un extract de rain, realizat cu sol!ent sau alcool, prin distilare repetat1: se pun 4-) picturi pe igar si se fumeaz, ori pe o bucaic de zahr, Faudelaire scria c exist temperamente la care acest drog dezlanuie o nebunie glgioas, !iolent, ce scoate pe oameni din mini. 3fectele haiului sunt diferite, dup structura fizic i psihic a oamenilor. ac unii resimt o efemer a$are a senzaiilor de !oluptate, alii trec prin neliniti i anxieti, acuzind un insuportabil ru fizic. Cnii triesc o frenezie senzorial, multiplicindu-i iluziile !izuale i auditi!e, alii au halucinaii. C$nd se trezesc, ieind de sub aciunea stupefiantului, haiomanii incearc groaznice dureri de cap, urmate uneori de stri de lipotimie 0lein1 sau de abulie. -ricum, pentru un timp ei sunt inapi s presteze o munca sustinuta, organizata. Prin abuz, ei a"ung niste decrepiti, fantose umane ce se strecoara cu mintea ratacita printre semenii lor. >mposibil de dezintoxicat, pentru ca subiectii nu renun. >n doze mari duce la delir si nebunie. -binuina duce la abrutizare. /e spune c unii eici arabi isi exaltau supusii cu a"utorul haiului, trimiindu-i apoi in incursiuni singeroase, de unde si numele de asasini 0haiieni1. >n .exic haiul 0numit acolo geifa1 este fumat in colecti! la anumite ceremonii rituale, in timpul carora cigarillos-ul trece din gura in gura. >n /C' mari"uana sau ,adA Mamp este si ea prizata sub forma de tigari, in comun, mai ales de hippisti. .ari"uana: asemanatoare cu un tutun !erde, este obtinuta din frunzele si partea superioara a plantei cannabis sati!a. Cannabisul poate fi preparat pentru a fi m$ncat, but sau fumat, sub aceasta ultima forma fiind consumat mai ales in cele dou 'merici. 3fectele sunt aproape exclusi! asupra sistemului ner!os central, in spe asupra scoarei cerebrale si, probabil, i asupra cerebelului, inind cont de tulburrile de echilibru coexistente. 3fctele se instaleaz rapid, la cite!a minute de la inceputul fumatului sau la +<-8< minute dac mari"uana este ingerat. /tare de fals relaxare. >deaia de!ine tot mai confuz, imaginile se precipita, perceptia senzoriala de!ine haotica, iar spatiul si timpul isi pierd dimensiunile reale. Pot sur!eni halucinatii. /tare de transa. Comportarea poate de!eni impulsi!a; tulburari de coordonare motrice, tremuraturi, ameteli, si tiuituri in urechi. ozele toxice duc la confuzii mintale, la dezorientare, stari de excitatie si anxietate. 'lcoolul ii anuleaza efectele

asteptate, moti! pentru care toxicomanii il e!ita sistematic. 'depii cannabis-ului lupta pentru legalizarea consumului de cannabis, pe moti! c alcoolul ar a!ea efecte mai gra!e dup )< de ani de consum 0hepatomegalia si ciroza1, pe cind o persoana care a consumat zeci de ani cannabis nu ar a!ea organismul marcat. >n realitate produsele cannabisului afecteaza '2 -ul, si prin aceasta mecanismul di!iziunii celulare, creind mari perturbari la ni!elul o!ulelor, spermatozoizilor, neuronilor si tesuturilor. 'fecteaza sistemele cardio-!ascular si imunitar, functiile endocrine si de reproducere. /e altereaza capacitatile psihice: scade !ointa, puterea de concentrare, "udecata, memoria, persoana de!ine apatica, isi abandoneaza preocuparile cotidiene, isi negli"eaz familia. -ficializarea, permiterea consumului ar duce la un consum cu caracter epidemic, asa cum s-a intimplat cu opiul in China, dupa 45?5 si in 3gipt cu heroina dupa 47)<. 'semenea celorlalte forme de conduit colar abandonuml colar, !iolenele, !andalismul - , i conduitele de toxicomanie au nregistrat o dinamic spectaculoas n ultimele trei decenii; nu numai c a crescut continuu, n sens cantitati!, consumul de droguri, dar el nu mai afecteaz doar grupurile minoritare sau marginale; consumul de droguri se banalizeaz din ce n ce mai mult, de!enind o acti!itate rutinier./e constat n acest sens o cretere continu a consumului de droguri i de alcool la adolesceni,tinerii fiind categoria cea mai !ulnerabil n faa toxicomaniei. up o perioad de abstinen, sindromul de dependen se poate reinstala mult mai rapid dec$t cel iniial. /indromul de dependen se maifest prin:dorina puternic , uneori compulsi!, de a consuma o substan psihoacti!, deobicei subiectul de!ine contient de prezena dorinei compulsi!e atunci c$nd ncearc s ntrerup sau s controleze ni!elu de consum al drogului;instalarea sindromului de se!ra" fiziologic, c$nd subiectul diminueaz sau nceteaz consumul,apariia toleranei la efectele substanei, care se manifest prin faptul c subiectul are ne!oie de o cantitate tot mai mare,abandonul progresi! al altor surse de plcere sau de interes n fa!oarea utilizrii substanei,continuarea consumului substanei n ciuda apariiei consecinelor noci!e. /pecificul toxicomaniei la adolesceni este determinat de cel puin dou elemente : moti!aia i ni!elul de uitilizare a drogului.Pentru tineri cel puin faza de nceput ,consumul de droguri i de alcool reprezint un mod de integrare n lumea adult sau un mod de afirmare ca aduli. 'dolescenii se lupt s de!in independeni i s-i gseasc astfel propria identitate.Cel care se afl la prima experien de contact cu drogul nu simte nici o plcere; plcerea nu se obine, de altfel, nici dup mai multe experiene.'bia cu timpul el n!a s identifice i s triasc senzaiile plcute,aa cum sunt ele definite de membrii grupului.'adar, pentru toxicoman, consumul drogului nu se reduce doar la trirea plcerii pro!ocate de efectele drogului; toxicomania presupune un stil de !ia nou,diferit de ceea ce atrit p$n atunci adolescentul i concomitent,o intens experien social. Toxicomanii i au spaiul propriu de !ia, un stil !estimentar specific i chiar un limba" argou propriu, un sistem de preuri, i un cod etic.

ou treimi care se drogheaz n adolescen !or continua consumul i la maturitate.Consumatorii ocazionali au ca moti!aie preponderent cutarea sanzaiilor plcute combinat cu dorina de e!aziune. &actorii de risc comun implicai n delic!en i toxicomanie sunt: mediul familial conflictual,marcat de consumul de alcool si abuzuri, esecul scolar si oreintarea ctre grupuri ce promo!eaz comportamente antisociale,srcia si dezintegrarea !ecinttii n mediul de pro!enient.'socierea consumului abuzi! de droguri cu toate formele de delic!ent constatat de toate cercetrile realizate se explic prin faptul c, odat cu instalarea dependentei fizice si psihice fat de drog, toxicomanul si pierde progresi! controlul asupra !ointei proprii, si pierde deci responsabilitatea.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate