CONSUMUL DE DROGURI

Motivele pentru care un tanar ajunge sa se drogheze, sunt nenumarate. Unii se drogheaza din curiozitate, altii din mandrie, altii din deznadejde, sau din dorinta de a experimenta ceva nou. Ingrijorator este faptul ca, indiferent pe ce cale, o data ajunsi la consumul de droguri, drum de intoarcere nu prea exista. Chiar medicii care lucreaza in centrele de toxicologie recunosc faptul ca: "noi ii salvam pe moment, dar ajunsi in libertate, marea majoritate o iau de la capat. Implicarea bisericii in aceste situatii ne ar fi de un real folos...". Cei care ajung consumatori de droguri, din curiozitate folosesc de regula "celebra" si inselatoarea propozitie: "asta va fi prima si ultima data...", fara sa realizeze ca poarta pe care au intrat duce catre infern. Pe unii mandria ii duce la pieire. Acestia spun de obicei: "dependenta e o prostie. Ma droghez ca vreau...". Cand isi dau seama ca nu ar vrea sa se drogheze si totusi o fac, descopera ca sunt dependenti, dar deja e prea tarziu. Categoria celor care ajung sa foloseasca drogurile din deznadejde, este destul de numeroasa. !emultumiti de ceea ce le ofera lumea aceasta, vor sa evadeze. "i atunci aleg aceasta cale extrema gasind in ea un refugiu. Un refugiu cu final sinistru. Un cerc vicios din care nu mai pot iesi usor, sau nu mai pot iesi niciodata. Cei care devin consumatori de droguri din dorinta de a experimenta ceva nou, sunt de regula "copiii de bani gata". !entatia este mare mai ales atunci cand situatia materiala este foarte buna. "i apoi acestia mai cred ca, consumul de droguri este "la moda": o fi la moda, dar aceasta moda este una distrugatoare. Ieromonahul #enedict $ghioritul spunea: "%ucrurile sensibile, care sunt pricinile de baza ale pacatului si ale celor mai multe patimi, sunt: vinul, femeile, bogatia si bunastarea trupului". & cifra neoficiala, care circula prin culisele centrelor de toxicologie, spune ca ar fi in jur de '( mii de toxicomani declarati numai in #ucuresti. Cifra este inspaimantatoare si ar trebuie sa ne dea de gandit. !umai la "pitalul nr. ), "ectia *sihiatrie +oxicologie se fac peste ,.((( de internari pe an. Ingrijorator este faptul ca sunt familii pentru care drogul a devenit "specialitatea casei". +oate acestea ar trebui sa fie semnale de alarma pentru noi. "ocietatea de maine poate fi distrusa de flagelul drogului.

"pre deosebire de popula-ia matur., cei tineri sunt deschi/i la nou, predispu/i la experien-e cu un factor mare de risc. 0n opinia multor tineri, principalele cauze care determin. consumul de droguri sunt curiozitatea, presiunea anturajului, dorin-a de senza-ii tari, lipsa de maturitate /i responsabilitate, problemele personale sau de familie, disperarea, singur.tatea, lipsa prietenilor, plictiseala, absen-a unor preocup.ri interesante, neintegrarea 1ntr un grup sau colectiv, nevoia de a ie/i 1n eviden-.. $l.turi de aceste cauze mai intervin: disponibilitatea drogului 21n anumite zone poate fi g.sit cu mult. u/urin-.3, personalitatea /i mediul social 2drogul poate reprezenta un mod de evadare dintr o realitate dur.3 /i, nu 1n ultimul r4nd, mass media 2anumi-i idoli ai tinerilor, care consum. droguri, beneficiaz. de o larg. publicitate3. *rofilul psihologic al narcomanilor prezint. structuri psihice fragile, lips. de 1ncredere 1n sine, accentuate note depresive, se simt 1n nesiguran-., foarte pu-in ap.ra-i. &dat. instalat, efectul drogului produce modific.ri structurale, de cele mai multe ori ireversibile, 1n sufletul /i mintea individului, domin4ndu l /i 1mping4ndu l la autodistrugere. 5rogurile se 1mpart 1n mai multe categorii: opiacee, halucinogene, stimulante /i deprimante ale sistemului nervos central 2"!C3 /i altele. *e l4ng. narcoticele devenite clasice, mai sunt considerate droguri, excesul de alcool, dependen-a de tutun, de cafea, consumul ocazional al unor medicamente 21n compozi-ia c.rora se utilizeaz. substan-e similare sau premerg.toare drogurilor.Cum ac#ioneaz$ drogurile asupra s$n$t$#ii% 6iscurile pentru s.n.tate variaz. 1n func-ie de tipul de drog, modul de administrare /i statusul afectiv, fizic /i nutri-ional al consumatorului. Consumul cronic de opiacee 2morfin., heroin.3 poate produce afectare hepatic., infec-ii /i afec-iuni neurologice.

5ependen-a de opiacee a gravidelor, 1n special de heroin., se asociaz. cu mortalitate, retard de cre/tere fetal. /i 1mboln.vire frecvent. a nou n.scu-ilor. 0n cazul unei supradoze, poate ap.rea deces prin stop cardiac sau hemoragie cerebral.. 5ecesul 1n cazul drogurilor deprimante ale "!C poate s. apar. 1n urma administr.rii accidentale sau voluntare 2suicid3 a unei supradoze. 0n cursul crizelor de sevraj, cu gravitate mare, pot ap.rea convulsii /i o stare de r.u epileptic. 0n cazul halucinogenelor, anumi-i consumatori r.m4n 1ntr o stare psihotic. /i comportamentul lor nu se distinge de cel al unui schizofren cronic. Moartea poate surveni accidental sau prin suicid, atunci c4nd narcoticele 7g4ndesc8 1n locul persoanei. +oxicomanii cronici au tendin-a de a /i abandona familia, /coala /i au un cerc de prieteni unde consumul de droguri este foarte r.sp4ndit. 5e cele mai multe ori, p.rin-ii lor sunt ei 1n/i/i consumatori ai alcoolului /i tranchilizantelor.&ndicii care v$ ajut$ s$ depista#i narcomanii 9xist. unele indicii care pot sugera consumul de droguri: schimbarea brusc. a comportamentului, treceri

f.r. motiv de la veselie la triste-e, uneori chiar agresivitate neobi/nuit., pierderea apetitului alimentar, pierderea interesului pentru scoal., munc., hobb:uri, sport, prieteni, st.ri de somnolen-. /i apatie necaracteristice, dispari-ia banilor sau a unor obiecte de valoare din cas., pete neobi/nuite, mirosuri ciudate pe piele sau 1mbr.c.minte, schimbarea grupului de prieteni, precum /i tendin-a de t.inuire a acestor 7prieteni8etc. 5e/i acest flagel spore/te consecin-ele nefaste la nivel individual /i social, iar societatea din care facem parte 1nc. nu este preg.tit. suficient din punct de vedere teoretic, moral /i practic pentru a face fa-. acestui val uciga/ sau mai bine spus sinuciga/, fiecare dintre noi trebuie s. mediteze cu maxim. responsabilitate asupra rolului pe care l ar putea juca 1n lupta cu fa-a nev.zut. a 7mor-ii albe8 /i asupra felului 1n care s ar putea implica activ 1n ac-iunile de combatere a traficului /i consumului de stupefiante.