10 mistere ale comportamentului uman pe care oamenii de ?tiin?

a nu le pot explic a Oamenii de stiinta au reusit de-a lungul timpului sa faca descoperiri revolution are insa, raman anumite trasaturi ale comportamentului uman pe care inca nu si l e pot explica in totalitate, desi, acestea fac parte din viata noastra de zi cu zi, si, niciunul dintre noi nu isi bate capul sa le inteleaga. V-ati intrebat vr eodata de ce rositi uneori, de ce va sarutati sau de ce va scobiti in nas? Ei bin e, oamenii de stiinta inca isi mai pun asemenea intrebari, in vederea unei mai b une intelegeri a naturii umane. Un editorial din revista New Scientist, care a p ublicat si cele 10 mistere ale comportamentului uman, scria: Nu e nimic mai fasci nant pentru majoritatea dintre noi decat noi insine. Asadar nu e deloc surprinza tor faptul ca s-au cheltuit sume uriase de bani doar pentru a se intelege mai bi ne ce inseamna sa fii om. Ceea ce e cu adevarat surprinzator insa este faptul ca , in ciuda acestor eforturi, unele trasaturi ale comportamentului uman raman inc a enigmatice. Acestea variaza de la sublim, cum ar fi arta, altruismul, visele, la ridicol, daca ne referim la rosit, parul pubian sau scobitul in nas. Desi pare bizar sa ne preocupe aceste lucruri, o mai buna explicare a lor, ar duce la ade varuri mai profunde despre fiinta omeneasca . Iata mai jos lista celor 10 mistere ale comportamentului uman si explicatiile care li s-au dat pana in prezent: 1. Rositul in obraji: Charles Darwin s-a chinuit sa explice de ce, de-a lungul e volutiei, oamenii roseau in obraji atunci cand spuneau o minciuna, alertandu-i a stfel pe cei din jur asupra unei eventuale nereguli. Unii considera ca aceasta c aracteristica umana este binevenita in identificarea declaratiilor mincinoase sa u, in incurajarea intimitatii, atunci cand deconspira o slabiciune. 2. R a s u l: Ne imbunatateste starea de spirit pentru ca determina eliberarea u nui numar mare de endorfine (substante produse de creier responsabile pentru sta rea noastra de bine) in corp. Un studiu recent arata ca oamenii rad mai cu pofta la comentariile banale decat la glumele special gandite pentru a provoca rasul. 3. Sarutul: Explicatia ca sarutul ar fi un comportament mostenit genetic a fost respinsa de cercetatori intrucat, nu toate comunitatile umane il practica. Unele teorii spun ca sarutul reprezinta o amintire a perioadei in care individul era hranit prin alaptare, iar faptul ca schimbul de saliva ne provoaca placere este asociat cu oamenii preistorici care, isi intarcau copiii hranindu-i cu mancare dej a mestecata din gurile lor. 4. Visele: Teoria lui Sigmund Freud, cum ca visele exprima dorintele noastre sub constiente a fost discreditata dar se accepta teoria ca visele ne ajuta sa ne pr ocesam emotiile. Oamenii de stiinta nu au reusit insa sa explice carui fapt se d atoreaza viziunile noastre, uneori atat de ciudate, din timpul noptii 5. Superstitiile: sunt o alta latura neinteleasa a comportamentului uman, fiind considerate obiceiuri ciudate dar linistitoare pentru oameni. Din pacate, nu dau niciun sens evolutiei prin incapatanarea cu care persista in mentalitatea oamen ilor. 6. Scobitul in nas: ciudatul obicei pe care il au aproape un sfert dintre adoles centi de a ingera grohotisul nazal nu are nicio explicatie, atata vreme cat respec tivele secretii nu au nicio valoare nutritiva. Unii cred ca acest obicei ar stim ula sistemul imunitar. 7. Adolescenta: niciun alt animal nu trece prin aceasta perioada atat de complex a si de agitata cum este adolescenta umana. Unii cercetatori spun ca acum creier ul uman se reorganizeaza inainte de a trece la viata adulta sau ca, aceasta perio ada permite experimentarea comportamentului de adult inainte de asumarea respons abilitatilor care ii vor reveni mai tarziu. 8. Altruismul: a oferi ceva cuiva fara a avea certitudinea ca vei primi inapoi vreo recompensa concreta este un comportament ciudat in termeni evolutionisti. Altruismul se manifesta mai ales cand un individ vrea sa se integreze intr-un gr up sau, pur si simplu din placere. 9. A r t a: pictura, dansul, sculptura si muzica ar putea fi considerate drept e chivalentul uman al cozii de paun, aratand ce potential extraordinar are un anum it individ, in ideea de a impresiona pe cineva. Pe de alta parte arta este un e xtraordinar mijloc de raspandire a cunoasterii sau de a face schimb de experient

a. 10. Parul de pe corp: firele fine de par de pe corp si firele groase de par din zonele genitale sunt o caracteristica total opusa primatelor, rudele noastre cel e mai apropiate din lumea animalelor. Explicatia ar fi ca acest par ne ajuta sa ne raspandim mirosul, ne apara de frig si de frecarea produsa prin miscare. 11. Complicitatea ntre calau ?i victima: este o realitate palpabila localizata n s trafundurile urt mirositoare ale psihicului uman - oamenii mai curnd se solidarize aza cu agresorii lor mpotriva semenilor lor, afla?i n aceea?i situa?ie grea ca ?i ei (n pu?carii a se vedea Experimentul Pite?ti din anii 50, fa?a de stat ?i de ang ajatori dela?iunea, n campanile electorale votul negativ, simpatizarea cu politic ienii incompeten?i, incul?i ?i corup?i, etc.). Sa reprezinte aceasta: ? O atitudine (realista) de recunoa?tere a propriei non-valori ?i a neputi n?ei de a nvinge pe cel puternic (la?itate)? ? O ncercare de a negocia astfel condi?ii mai bune n fa?a celui puternic? ? O ura mpotriva celor la fel ca el, pe care-i resimte ca pe ni?te concuren ?i ?i ncearca astfel o scurtatura imorala pentru a-i depa?i? ? O dovada de prostie (de lipsa de viziune pe termen lung) care dovede?te ca respectivii nu n?eleg rostul oamenilor pe Pamnt ?i n societate? ? O forma ira?ionala de razbunare fara obiect? ? O combina?ie a celor de mai sus? n orice condi?ii, este o dovada de slabiciune ?i de ipocrizie, mai ales ca asemen ea fapte se fac pe ascuns (dela?iuni anonime, votul secret, etc.). De?i i critica ?i i dezavueaza de forma, oamenii i admira n sinea lor pe tradatorii, corup?ii, imoralii, ho?ii, lacomii ?i curvele care s-au capatuit, pentru ca apo i sa se bucure (tot n sinea lor) cnd ace?tia ?i frng, pentru ca altfel nu se poate, gtul. Oare acum 2000 de ani poporul evreu nu a preferat eliberarea tlharului Barab bas n locul Domnului Iisus? Atunci cum se explica de ce au atta succes emisiunile cu ?tiri mondene ?i apoi ju rnalele cu ?tiri macabre?