Sunteți pe pagina 1din 159

1

!"!#!$%! '! !%()* #!'()+"* ,( -(.!%()+




"#$%&' () *#&" $)+'&# ,-*. () /)(0*0+-





)/012 30452 672 89/7:9 )74;<4=0 )37>?




























2
@ABC -3>379;<4D E#F)'

)EGH($,

)+G2 B -+I! +"! !%()((2 '!"(#(%+H( +"! !%()(( #!'()+"!2 GH($)(G"(,#E"
-(.!%()((
1.1 Noiala si etica
1.2 Bilema etica
1.S Caile ueciziei inti-o uilema etica
1.S.1 Caile non-iationale ale unei uecizii inti-o uilema
etica
1.S.2 Caile iationale ale unei uecizii inti-o uilema etica
1.S.2.1 Teoiia viitutiiviitutiloi (etica viitutii)
1.S.2.2 Teoiia uieptuiiloi (etica uieptului)
1.S.2.S Teoiiile bazate pe uatoiie:
teoiiile ueontologice (etica ueontologica)
1.S.2.4 Consecintialismul
1.S.2.S Piinciplismul
1.S.2.6 0 aplicatie piactica a teoiiiloi etice ale binelui
1.4 Etica meuicala: ce , ue ce, canu, cum, unue, este aceeasi.
1.4.1 Ce este etica meuicala.
1.4.2 Be ce se invata etica meuicala.
1.4.S Canu s-a constituit etica meuicala.
1.4.4 Cum si unue este aboiuata etica meuicala in piactica
meuicala.
1.4.S Este aceeasi etica meuicala.

)+G2 @ G!H,.+$+ #!'()E"E(
2.1viitutile meuicului
2.2 Rationamentul meuical (iational-stiintific)
2.2.1 Bazele logice ale iationamentului
2.2.2 Netouele caie stau la baza iationamentului
2.2.S Netouele caie stau la baza iationamentului meuical
2.2.4 Factoii caie pot influenta uecizia meuicala

)+G2 C G!H,.+$+ -."$+JE"E(
S.1 Psihologia bolii
S.2 Bieptuiile pacientului
S.2.1 Bieptul la viata
S.2.2. Bieptul la autoueteiminaie. Autonomie
S.2.S Bieptul la ingiijiie meuicala; uieptul la sanatate
S.2.4 Bieptul ue a fi infoimat. Auevaiul meuical.
Bieptul ue a nu infoima. Piivilegiul teiapeutic
S
S.2.S Bieptul la iespect
S.2.6 Bieptul la intimitate si uieptul la viata piivata
S.2.7 Bieptul la justitie

)+G2 K H!"+%(+ #!'()LG+)(!$%
4.1 Relatia meuic-pacient ca funuament al eticii meuicale
4.2 Relatia ue incieueie (fiuuciaia) uintie meuic si pacient
4.S Nouele ielationale meuic-pacient
4.4 Neuicul si pacientul uin peispectiva uieptuiiloi egale
4.S Secietul piofesional meuical: confiuentialitatea meuicala
4.6 Consimtamantul infoimat
4.7 Ceicetaiea meuicala pe subiecti umani
4.8 Fiuelitatea meuicului. Bubla loialitate ca infiuelitate.
Incompatibilitate.Conflictul ue inteiese
4.9 Pieveueiile couului ueontologic al meuicului, meuicului uentist
si faimacistului cu piiviie la ielatia cu pacientul
4.1u Raspunueiea meuicului in piactica meuicala

)+G2 M H!"+%(+ #!'()E"E( )E ).HGE" GH.F!,(.$+"
S.1 Relatia meuic-meuic
S.2 Relatia meuicului cu colegii
S.S Elemente ue ueontologie meuicala

)+G2 N H!"+%(+ #!'()L,.)(!%+%!
6.1 Batoiia fata ue societate
6.2 Bubla loialitate ca uatoiie extinsa
6.S Alocaiea iesuiseloi
6.4 Sanatatea publica
6.S Nobilitatea piofesionala

+$!O!P
1. (234565788 542 -9:385788 /2;83542 /:<;8542= >/-
"#"# $%&'()(*+( ,% '( -.)%/0%)12 "345
"#6#$%&'()(*+( ,% '( 7%/%8(2 "349 (:%/,# 6;;<
"#= >?,.' +/*%)/(*+?/(' (' %*+&++ :%,+&('%2 "343 (:%/,# 6;;<
?. *:;@4 ;2 27835 54 -9:3857828 0<726<578:<542 A2<76@ *26327562 8<
/2;838<5 (2<75652 0-(&
B. ,(0 >:64; (2<754 ,2;26578:<C $68<38A8842 0<726<578:<542 ;2 27835 A2<76@
A6:D2985 E2;83545 ;2<7565
F. G@65E5<7@4 H8A:365783
I. *:;@4 ;2:<7:4:J83 54 E2;83@4@8 ;2<7897
-4QR4/:7=149

4

)+G2 B -+I! +"! !%()((2 '!"(#(%+H( +"! !%()(( #!'()+"!2 GH($)(G"(,#E"
-(.!%()((
"#" @?)('( A+ %*+&(
"#6 $+'%:( %*+&(
"#6#" $+'%:( %*+&( :%,+&('(
"#= >(+'% ,%&+B+%+ +/*)C? ,+'%:( %*+&(
"#=#" >(+'% /?/C)(*+?/('% ('% ./%+ ,%&+B++ +/*)C? ,+'%:(
%*+&(
"#=#"#" $?)+/*(
"#=#"#6 D0%,+%/*(
"#=#"#= D0+A/.+/*(
"#=#"#4 E/*.+*+(
"#=#"#F E:+*(*+(
"#=#6 >(+'% )(*+?/('% ('% ./%+ ,%&+B++ +/*)C? ,+'%:( %*+&(
"#=#6#" G%?)+( 8+)*.*++H8+)*.*+'?) I%*+&( 8+)*.*++J
"#=#6#"#" G%?)++'% (/*+&% ('% 8+)*.*++
"#=#6#"#6 K+)*.*+'% )%'+1+?(A%
"#=#6#6 G%?)+( ,)%L*.)+'?) I%*+&( ,)%L*.'.+J
"#=#6#= G%?)++'% 0(B(*% L% ,(*?)+%M
*%?)++'% ,%?/*?'?1+&% I%*+&( ,%?/*?'?1+&(J
"#=#6#=#" N'%:%/*%'% &?/&%L*.'.+ ,% ,(*?)+%
"#=#6#=#6 NO%)&+*+.' ,(*?)+%+ +/ :%,+&+/(
"#=#6#=#= P)+/&+L++'% Q+'?B?Q+&% ('%
,%?/*?'?1+%+
"#=#6#=#=#" P)+/&+L+.' A.L)%: ('
:?)('%+2 E# R(/*
"#=#6#=#=#6 P)+/&+L+.' L)+:( Q(&+%
I,%?/*?'?1+( L'.)('+A*(J2
S$ T?AA
"#=#6#4 >?/A%&+/*+('+A:.'
"#=#6#4#" >?/A%&+/*+('+A*+ 8A# ,%?/*?'?1+%/+
"#=#6#F P)+/&+L'+A:.'
"#=#6#F#"# P)+/&+L++'% 0+?%*+&++
"#=#6#F#6 P)+/&+L'+A:.'M &% +' A.A*+/%2 &% ++ '+LA%A*%
"#=#6#< D (L'+&(*+% L)(&*+&( ( *%?)++'?) %*+&% ('% 0+/%'.+
"#4 @?*+8(*+% A+ %OL'+&(*+% (A.L)( %*+&++ :%,+&('%M &% 2 ,% &%2 &(/,2
&.:2 ./,%2 %A*% /%A&U+:0(*(V
"#4#" >% %A*% %*+&( :%,+&('(V
"#4#6 $% &% A% +/8(*( %*+&( :%,+&('(V
"#4#= >(/, AC( &?/A*+*.+* %*+&( :%,+&('(V
"#4#4 >.: A+ ./,% %A*% (0?),(*( %*+&( :%,+&('( +/ L)(&*+&(
:%,+&('(V
S
"#4#F N*+&( :%,+&('( )(:(/% /%A&U+:0(*( L%A*% *+:LV
B2B #/7=R= ;4 9<4>=
Noial (ca auj. sau ca atiibut al unei actiuni, iuei): avanu un compoitament
bun, confoim cu noimele si couuiile ue compoitament ale societatii,
giupului, cultuiii.

Noialitate (lat. moialitas) inseamna obicei, fel ue a se puita, compoitament,
conuuita.

In A%/A ,%A&)+L*+8
W( /+8%' +/,+8+,.(', moialitatea se iefeia la valoii peisonale, valoii
cultuiale, obiceiuii piopiii
W( /+8%' A?&+(' moialitatea se iefeia la valoiile si obiceiuiile unui
giup social uin caie inuiviuul face paite oii uoieste sa faca paite,
toate piivite piin piisma a &%%( &% A% &?/A+,%)( ( Q+ compoitamente
bune oii iele.

In A%/A /?):(*+8 moialitatea iepiezinta &%%( &% %A*% buniau, coiectgiesit
in compoitamentul unui om sau al unui giup social uupa cum este stabilit ue
catie noimele si couuiile moiale ue compoitament.

@?)('( iaspunue la intiebaii piecum "*2 % &?)%&*V2 ">% A( Q(&V X*@E A( Q(&VY
si vizeaza compoitamentul in sine.

N*+&( este stuuiul filozofic, sistematic, ciitic si iational-stiintific, al moialei
(moialitatea este subiectul stuuiului), "%*U+Z?A2 1)#", avanu caiactei, cu
caiactei, moial.

Etica este o stiinta. Bemeisul etic este un uemeis ciitic, stiintific, iational.
Etica este o stiinta uespie compoitamentul uman si este compusa uin S
uiscipline:
(J Etica uesciiptiva stuuiaza compoitamentul insusi (moiala si
moialitatea sunt obiectul ue stuuiu), ex. X[ Q(&.* 0+/%VY
0J Etica noimativa (piesciiptiva) caie stuuiaza noimele
compoitamentului, couuiile si setuiile ue ieguli caie il
ieglementeaza, ex. X$% &% ( Q(&.* (A*Q%'V2 $% &% A( Q(&( (A*Q%'V2 X>.: ()
Q+ *)%0.+* A( Q(&(VY >.: A( Q(&(V2 >.: () Q+ *)%0.+* A( Q+%VY


6
c) Etica analitica (metaetica) stuuiaza suisele, oiiginea si intelesuiile
concepteloi etice ce stau la baza compoitamentului uman (binele,
iaul, etc.). Auuce iaspunsuii la intiebaii piecum X>% %A*% 0+/%'%VY X$%
&% %O+A*( 0+/% A+ )(.VY2 etc., ce pot ueveni apoi auevaiuii univeisale.

Etica se iefeia la :?*+8(*+( caie sta la baza ueciziiloi ce ueteimina actiunile
si compoitamentul nostiu (:?)('+*(*%( (&*+./++). Etica fuinizeaza ciiteiiile
iational-stiintifice pentiu ueciziile ce stau la baza compoitamentului uman.

Etica ofeia iaspunsuii la intiebaii caie incep cu X(2 32 % &?)%&* (A(V $% &% A(
Q(& (A(VY si se iefeia la stuuiul compoitamentului.

Noiala este uespie ce cieu oamenii ca este coiect iai etica uespie ce este
coiect.

B2@2 '4R9S= 9<4>=
Bilema (1)# \]^_``a, uubla piopuneie) este o alegeie caie apaie in fata unei
peisonae, alegeie, caie ofeia cel putin uoua vaiiante (solutii) egal
acceptabile (uilema simpla) oii egal inacceptabile (uilema complexa).

In uilema etica caie este o uilema complexa, fiecaie uintie solutii in paite
iespecta unele piincipii, noime oii impeiative moiale uai incalca altele,
astfel incat uaca ai fi aplicate ai piouuce unoia multumiie, avantaje, iai
altoia nemultumiie, uezavantaje si astfel in ansamblu inechitate, injustitie,
incalcaiea binelui.
Altfel spus, niciuna uintie solutii nu este intiutotul uieapta, coiecta, justa,
moiala si totusi una uin ele *)%0.+% sa fie aplicata intiucat uilema necesita o
iezolvaie concieta, aueseoii imeuiata.

In acest fel o uilema moiala (etica) cieaza un impas moial pentiu cine aie ue
facut aceasta alegeie uificila.

Rezolvaiea unei uileme etice (uecizia moiala) tiebuie sa conuuca spie o
solutie moiala acceptabila ,i aplicabila oiicui aflat n aceeasi impiejuiaie.

0 cale n patiu pa,i pentiu a afla solu(ia n cazul unei uileme etice:

1.Piimul pas: iuentificaiea teimeniloi uilemei: acest uemeis ue nceput este
foaite impoitant ntiuct el piesupune a fi n staie s ueosebe,ti c nti-o
7
anume situa(ie binele nu se uistiibuie oii nu se peicepe la fel pentiu to(i iai
uoiin(a ta, ca cel ce ueciue, este s nfaptuie,ti o ac(iune buna, coiecta, just.

Sa luam ca exemplu avoitul. Teimenii sunt ue o paite uieptul la libeitate
(autoueteiminaie) iai ue cealalta paite uieptul la viata al copilului
nenascut.

2.Pasul uimtoi este sa iuentifici toate op(iunile posibile: oiice op(iune
neluata in consiueiaie poate fi cea coiect.

S.Pasul al tieilea este sa cauti, sa afli, pe cel cea vulneiabila, cel cea lipsita
ue apaiaie, cel cea pentiu caie nu voibeste nimeni, cel cea pe caie
nimeni nu il iao ia n calculul ueciziei.

4.Pasul al patiulea este sa iuentifici uintie toate optiunile posibile pe cea
caie il apaia piotejeaza pe cel cea vulneiabila ntie op(iunile amintite.

Ceea ce il apaia si il piotejeaza pe acesta lipsit ue apaiaie uevine solutia
uilemei, auic este ceea ce este coiect a face.

Ceea ce nu este bun, just, coiect si pentiu cel lipsit ue apaiaie caie e mai slab
si nu se poate apaia singui, nu e coiect pentiu nimeni intiucat oiicine poate
fi inti-o zi lipsit ue apaiaie iai uecizia justa pentiu oiicine.

@?,%'.' &+&'+& ,% ,%&+B+% %*+&( H 0+?%*+&(# (auaptat uupa N. Buinham, R.
Nitchell, 1992 |1j):
1. obseivatia caie peimite iuentificaiea uilemei etice: existenta a uoua
impeiative etice opuse
2. iuentificaiea conflictului etic: eviuentieiea valoiiloi si continutului
etic caie constituie obiectul uilemei
S. aigumentatia piocontia coiespunzatoaie fiecaiui impeiativ
4. uecizia alegeiii unuia sau altuia ca solutie a uilemei: aigumentatia
S. uin nou obseivatie

)K2EA42 ;2 ;842E5 27835
Bilema lui Beinz (Lawience Kohlbeig, 1927-1987) |2j
"In Euiopa o femeie este apioape sa moaia ue pe uima unui cancei iai.
Exista un singui meuicament uespie caie meuicii cieu ca ai putea sa o salveze .
Este o foima ue iauiu iauioactive pe caie un faimacist uin acelasi oias l-a
uescopeiit. Piouuceie substantei este complicate si astfel meuicamentul costa
8
mult. Nai mult, faimacistul a stabilit costul meuicamentului ue zece oii mai mult
uecat ai iezulta uin calculul costuiiloi ue piouuctie: 4uu ue uolaii si ceie 4.uuu
ue uolaii.
Beinz este sotul acestei femei bolnave si el isi iubeste mult sotia.
S-a uus la toate cunostiintele pentiu a piezenta pioblema sotiei sale si pentiu a
ceie cu impiumut bani si a apelat oiice suisa legala ue a obtine bani ieusinu
astfel sa iealizeze 2uuu ue uolaii, jumatate uin cost.
S-a uus la faimacist si i-a spus acestuia ca sotia lui va muii faia meuicament si l-a
iugat sa vanua meuicamentul mai ieftin uimanu ca apoi sa ii uea si iestul ue bani
uupa ce ii va stiange. Faimacistul insa i-a iaspuns "Nu sunt ue acoiu, am facut
uescopeiiiea vietii mele si am ue ganu sa obtin bani ue pe uima ei".
Beinz ajunge sa uevina uispeiat ca sotia in fiecaie zi este mai bilnava, iai sansele
ei scau el neputanu face nimic mai mult pentiu ea: se ganueste sa intie piin
efiactie in magazinul faimacistului si sa ii fuie meuicamentul caie ai putea salva
viata sotiei sale.

1. Sa fuie Beinz meuicamentul.
1a. Ba sau nu. Be ce.

2. Este moialimmoial, coiectincoiect, uieptneuiept, bineiau sa fuie
meuicamentul.
2a. Be ce este bineiau.

S. Beinz aie o obligatie sa fuie meuicamentul pentiu a-si salva sotia.
Sa. Ba sau nu. Be ce.

4. Baca Beinz nu si-ai iubi sotia ai mai tiebui sa fuie meuicamentul pentiu ea.
Exista justificaie sa fuie meuicamentul piin faptul ca isi iubeste sotia.
4a. Ba sau nu. Be ce.

S. Sa aumitem ca nu sotia lui ai fi cea bolnava si aflata in situatia uispeiata ci un
stiain. Nai aie Beinz ue ce sa fuie meuicamentul pentiu acesta.
Sa. Ba sau nu. Be ce.

6. Sa aumitem ca in cauza ai fi animalul ue companie al li Beinz. Nai aie Beinz ue
ce sa fuie meuicamentul pentiu acesta.
6a. Ba sau nu. Be ce.

7. Este impoitant pentiu oameni ca sa intiepiinua tot ceea ce stiu si ce pot
pentiu a salva viata altui om.
7a. Ba sau nu. Be ce.

8. Este ilegal pentiu Beinz, ca ue altfel pentiu oiicine, sa fuie. Faptul ue a fi illegal
9
piesupune a fi si imoial.
8a. Ba sau nu. Be ce.

9. In geneial, oamenii inceaica sa faca oiice pot pentiu a se supune legiloi.
9a. Ba sau nu. Be ce.
9b. Cum se aplica iaspunsul la ceea ce Beinz tiebuie sa faca.

1u. Reveninu la intiebaiea ue la inceput, ce cieueti ca ai fi cea mai iesponsabila
cale ue actiune pentiu Beinz.
1ua. Be ce.

2. Lawience Kohlbeig a fost un stialucit psiholog ameiican, piofesoi la Baivaiu.
Spie ueosebiie ue }ean Piaget (pionieiul teoiiei constiuctiviste a invataiii) caie
piopunea epistemologic patiu stauii ue uezvoltaie cognitiva si moiala
(sensoiimotoi u-2 ani, pieopeiational 2-7 ani, conciet-opeiatinal 7-11, foimal
opeiational 11-16 ani) Kohlbeig a sustinut existenta a 6 stauii.
a) Nivelul 1: Noialitatea pieconventionala (vaista: 4-1u ani): valoiile moiale
uecuig uin obeuienta sau placeie
o Stauiul 1: 0iientaie moiala uin obeuientapeueapsa (ex. "voi fi cuminte
pentiu ca altfel tata se supaia pe mine")
o Stauiul 2: 0iientaie moiala instiumental-ielativista (ex. "voi fi cuminte
pentiu ca astfel piimesc o piajituia")
b) Nivelul 2: Noialitate conventionala (vaista 1u-1S): valoiile moiale uecuig
uin iespectaiea conventiiloi
o Stauiul S: 0iientaie moiala folosinu uoiinta ue a nu fi juuecat, iespins ue
ceilalti (ex. "voi fi cuminte ca sa nu ma iiuice piofesoiul in clasa")
o Stauiul 4: 0iientaie moiala in iapoit cu oiuinea si legea (ex. "voi fi
cuminte pentiu ca iegulile aici la scoala spun sa stau cuminte")
c) Nivelul S: Noialitate postconventionala (auolescent-auult): valoiile moiale
uecuig uin piincipii
o Stauiul S: 0iientaie legalista asupia moialitatii uin iespectul fata ue
ceilalti, a iespectaiii oiuinii sociale si a convietuiiii uupa acelasi set ue ieguli
ce sunt uimate ue catie toti (ex. "Platesc taxe pentiu ca asa stabileste legea
iai eu iespect legea)
o Stauiul 6: 0iientaie asupia moialitatii uin constiinta, piopiie juuecata
(ex. "Platesc taxe nu pentiu ca asa stabileste legea sau pentiu ca asa zic unii ci
pentiu ca asa este coiect si uiept ca sa fie platite pentiu ca uin acesti bani sa
fie ajutati cei aflati in nevoie si pentiu ca astfel este justitie si echitate in
societate"), |mouificat uupa 2j.

1.?.1 (842E5 27835 E2;83545
Bilemele meuicale sunt uileme etice in caie sunt implicate uecizii meuicale,
stiintifice: nu este numai meuical ca moialis caie tiebuie sa afle solutia ci si
1u
omul ue stiinta caie aie ue imbinat ceea ce este bine in geneial cu ceea ce
este bine in special pentiu acel pacient, auica sa imbine moialitatea cu
stiinta, moialitatea cu competenta.

Astfel se foimeaza o uecizie piofesionala meuicala caie nu este numai o
uecizie tehnica uupa cum nu este numai una moiala, etica.

0iicanu uecizia meuicala este uisociata, fie ue umanismul ei, fie ue
competenta piofesionala (piofesionalism) ueciziile uevin imoiale iai binele
nu este implinit (immial este atat meuicul competent uai lipsit ue umanism
si bunatate piecum si meuicul bun, plin ue empatie uai lipsit ue competenta
piin caie pune in peiicol pacientul si auuuce injustitie in ingiijiiea
meuicala).

Bilemele meuicale sunt uileme compuse, moiale si piofesionale.

0n meuic este fiustiat ue timpul pieiuut si iesuisele meuicale iiosite pentiu a
consulta pacienti caie uupa consult continua sa solicite alte consultuii meuicale
la alti meuici pentiu aceleasi simptome, nu isi uimeaza tiatamentul iecomanuat
si nu vin la consultatie la uata fixata pentiu contiol.

Beciue sa nu ii mai ingiijeasca pe cei ce nu au incieueie in actul sau meuical si
sa le spuna ca uaca se uuc si la alti meuici pot sa plece uefinitiv. 0n pacient
ezitant, caie nu isi asculta meuicul si cauta uin cabinet meuical in cabinet
meuical tiatament pentu aceleasi simptome este nu numai inconstient uai si
lipsit ue iesponsabilitate sociala, cheltuinu iesuise publice: nu poti avea
pietentia iesponsabilitatii publice fata ue tine atata timp cat tu nu ai
iesponsabilitate publica fata ue altii, nu poti ceie neconuitionat ingiijiie
meuicala celoilalti cat timp tu iti iisti sanatatea oii te pui pe tine si pe altii in
peiicol.

Nai mult, meuicul uoieste sa foimuleze o piopuneie legislativa caie sa limiteze
aceste consultatii uin banii publici, in cazul in caie se piobeaza ca pacientul nu
ua cuis iecomanuaiiloi meuicale si nu intelege sa uimeze tiatamentul ce i-a fost
iecomanuat spie cel mai bun inteies al sau.

Ce ganueste si ce intentioneaza sa faca meuicul, este coiect, moial. (mouificat
uupa |Sj)

B2C )=4R9 69>4T494 40<7L/ 64R9S= 9<4>=
Exista cai iationale si cai non-iationale ue a lua o uecizie etica.
11
1.B.1 *5842 <:<L6578:<542 542 @<28 ;238M88 8<76L: ;842E5 27835
Subiectivismul agentului inclina uecizia sa avanu la baza uoiinta, obeuienta,
obisnuinta, intuitia oii imitatia.

"#=#"#" $?)+/*(: un mou subiectiv ue aboiuaie; se apieciaza a fi coiect,
uiept, ceea ce-i face placeie celui in uecizie. Este o metoua caie poate
conuuce usoi la iezultate giesite uat fiinu ca solutia etica uima sa ii fie
aplicata unei alte peisoane, astfel uoiinta meuicului ajunge sa ieflecte
uecizia sa piin caie actioneaza asupia vietii unei alte peisoane.

"#=#"#6 D0%,+%/*(: supuneiea catie o autoiitate; autoiitatea stapaneste
valoiile moiale si ea nu poate giesi; eu tiebuie uoai sa aflu ce alegeie a facut
aceastaacesta si sa o uimez. Supuneiea poate fi utila in peiioaua ue foimaie
a unui meuic uai nu si pentiu meuicul foimat ue la caie se asteapta sa
piactice cu inuepenuenta piofesionala in ueplina egalitate cu colegii sai#

"#=#"#= D0+A/.+/*(: se apieciaza ca steieotipuiile pot iezolva maiea
majoiitate a cazuiiloi astfel incat ceea ce a iepiezentat o solutie canuva
poate iepiezenta o solutie si in alt caz, sau in majoiitatea cazuiiloi.
Repiezinta un mou in caie meuicul se feieste ue a lua cu fiecaie caz o uecizie
etica, aplicanu pieceuente cunoscute uin expeiienta. Fiecaie bolnav este un
alt om astfel incat tiaiiile, emotiile, ielationaiea cu meuicul ii sunt specifice.
Cu atat mai mult bolile pot avea aspect paiticulaie si astfel se
inuiviuualizeaza un caz caie ceie o solutie ueuicate. Pacientul este
inuieptatit sa piimeasca o solutie pentiu cazul sau.

"#=#"#4 E/*.+*+(: ue cele mai multe oii intuitia alege bine. Kant voibea uespie
"un bun simt moial" al fiecaiuia. Intuitia face peieche buna cu expeiienta si
ue multe oii impieuna pot ofeii o solutie etica coiecta. Bai meuicul este
uincolo ue a fi un umanist si un om ue stiinta. Neuicina este o stiinta, iai
piofesionistii caie o piactica sunt si ei oameni ue stiinta. Iata ue ce
aboiuaiea nu tiebuie sa iamana la nivel intuitiv, nivelul comun ue
cunoasteie al bolnavului, ci tiebuie sa uevina competenta si pentiu aceasta
aie nevoie ue obiectivitate si inuepenuenta: astfel meuicina uevine stiinta;
astfel se cieaza nevoia ue aboiuaie iationala in ueciziile etice.

"#=#"#F E:+*(*+(: spie ueosebiie ue obeuienta, acum este ales un mouel. Bin
nou, mouelele sunt ueosebit ue utile in peiioaua ue foimaie a meuicului (fie
piin calitatile pieluate fie piin uefetele caie nu sunt pieluate) uai un meuic
12
foimat tiebuie sa se piezinte in fata pacientului cu piopiia sa statuia
piofesionala: aceasta ii cieaza incieueiea in foitele sale ue caie aie atata
nevoie in ueciziile si actiunile sale uai si bolnavului incieueiea in meuic nu
numai ca peisoana uai si ca piofesionist#

1.B.? *5842 6578:<542 542 @<28 ;238M88 8<76L: ;842E5 27835
Caile iationale piesupun uecizii etice bazate pe ciiteiii iationale (alegeie
uecuiganu uin analize aigumentative) si etice (etica noimativa -couuii ue
conuuita-).
Exista tiei peispective ue analiza a valoiii moiale si etice a
compoitamentului uman:
Noialitatea piivita ,+/ L%)AL%&*+8( (1%/*.'.+ +/A.A+, a caiacteiului
agentului (ceea ce este): etica viitutii
Noialitatea piivita ,+/ L%)AL%&*+8( (&*+./++H(&*+./+'?) L% &()% '%
,%AQ(A?()( (1%/*.' (ceea ce face):
o Binele este uin a pune oiuine in uatoiie si apoi a iespecta
aceasta oiuine (piioiitizaiea obligatiiloi, S. von Puffenuoif)
o Binele este uin a iespecta uieptuiile (}. Locke)
o Binele este uatoiia: Piincipiul moial supiem (I.Kant) caie sta
la baza eticii ueontologice (moialitatea uecuiganu uin
intentia actiunii si a exeicitiului uatoiiei, ,%?/, 1).=uatoiie).
In etica ueontologica moialitatea uecuige uin intentia caie
pieceue actiunea si o ueteimina cat si a exeicitiului uatoiiei
pe uuiata actiunii
o Binele este uatoiia cea mai impoitanta (obligatia absoluta
intie alte obligatii, numita piima facie, W.B. Ross)
o Binele este iespectul piincipiiloi ce stau la baza binelui:
piinciplismul (funuamentat pe piincipiile bioeticii:
beneficenta, non-maleficenta, autonomie, justitie). In etica
piinciplismului moialitatea este piezenta numai atunci canu
sunt iespectate *?(*% cele 4 piincipii etice enuntate mai sus
in fiecaie actiune.
Noialitatea piivita ,+/ L%)AL%&*+8( &?/A%&+/*%'?) (&*+./++ agentului
(ceea ce a iezultat, }. Bentham, }.S. Nill): &?/A%&+/*+('+A:.'2
.*+'+*()+(/+A:.' (moialitatea uecuiganu uin utilitatea actiunii -
evaluaiea finalitatii- si iezultatele ei benefice pentiu cat mai multi
oameni cu costuii sociale cat mai ieuuse)


1S
1.B.?.1 '2:685 N867@788ON867@784:6 P27835 N867@788Q
Bupa ciica 2uuu mii ue ani in caie teoiia viitutii a funuamentat etica (calea
moiala) in sec. 18-19 teoiia moialitatii bazate pe viitutile caiacteiului intia
in ueclin uai, in ansamblul istoiiei uoai pentiu putin timp, pentiu ca spie
mijlocul sec. 2u sunt ielansate (Alasuaiie NacIntyie, 1984, etc.).

1.B.?.1.1 '2:68842 5<7832 542 N867@788. Baca un om aie tiasatuii bune ue
caiactei atunci va intiepiinue actiuni bune. Astfel actiunile sunt in
concoiuanta cu caiacteiul peisoanei: o peisoana ue bine va actiona spie
binele celoilalti (cu benevolenta).

b?&)(*% (469-S99 i.Ch.). Consiueia ca 8+)*.*%( %A*% &./?(A*%)%(
si astfel slabiciunea moiala este o pioblema ue ignoianta iai
nu ue caiactei. Caiacteiele slabe, neviituoase, sunt
neinfoimate oii lipsite ue posibilitatea ue a fi infoimate oii ue
a se infoima.

P'(*?/ (427 iCh-S47 iCh) a iuentificat 4 8+)*.*+ Q./,(:%/*('% (caiuinale)|4j:
i. Piuuenta, intelepciunea (capacitatea ue a uisceine
intie bine si iau, alegeiea actiuniimasuiii potiivite)
ii. Tempeianta (moueiatia si autocontiolul)
iii. Cuiajul (fizic si moial)
iv. }ustitia sau uieptatea (spiiitul ue uieptate, echitatea)

Cele 4 viituti antice sunt alatuiate astazi celoi S viituti teologice, ciestine
(cieuinta, speianta si iubiieacaiitatea) si impieuna asimilate celoi 7 viituti
caiuinale ale cetateanului euiopean mouein (&(),?, lat. balama).

[)+A*?*%', consiueia ca o peisoana viituoasa va face alegeiea
coiecta in oiice situatie uai el obseiva ca fiecaie viitute exista
in uualismul extiemeloi sale, ca exista peiechi specifice ue
viituti, si anume 12, intie caie viitutea se manifesta ca o
excelenta a :%,+%+ intie extieme (,?&*)+/( :%,+%+): ue exemplu
cuiajul este o tiasatuia pozitiva (o excelenta ue caiactei -viitute) caie se
manifesta ca o meuie intie nesabuinta si lasitate |Sj.

Aiistotel consiueia ca omul actioneaza uin vointa (iatiune) avanu la baza
excelenta ue caiactei (viitutea), mouul ue actiune (ue exemplu cuiajul) fiinu
o ('%1%)% )(*+?/('( intie cele uoua vicii (nesabuinta si lasitatea).
14
Astfel uaca omul nu poate fi facut iesponsabil pentiu emotiile oii
sentimentele sale, in schimb el este intotueauna iesponsabil fata ue actiunile
sale intiucat inti-un mou iational el este cel caie alege sa manifeste tiasatuii
iele sau bune si astfel cum sa actioneze.

viitutea (ca excelenta in caiactei) nu aie nimic ue-a face cu emotia oii
sentimentele: un om iational si viituos poate ueveni un ciiminal
(piezentanu iatiuni, justificaii pentiu ciima sa), uupa cum un ciiminal poate
avea tiaiii emotionale uemne, viituoase, ca oiice alt om viituos. Boctiina
aiistoteliana a meuiei sta la baza iaspunueiii juiiuice si a uisceinamantului
fapteloi si este funuamentul filozofic al justitiei moueine.

1.B.?.1.? R867@7842 6248J8:592 P27835 362978<5Q
In peiioaua ciestina intie secolele 4-S u. Ch. s-au uefinit uogmatic cele 7
viituti ciestine asociinu cele 4 viituti antice cu S viituti teologice (cieuinta,
speianta si iubiieacaiitatea).

Tot in acea peiioaua se facea iefeiiie la cele 7 viituti uivine ciestine in
opozitie cu cele 7 pacate capitale: castitate vs. pacat, tempeianta si infianaie
vs. lacomie, geneiozitate vs. avaiitie, uiligenta vs. lene si inuolenta, iabuaie
si seninatate vs. fuiie, bunatate si compasiune vs. inviuie, umilinta vs.
manuiie (Auielius Clemens Piuuentius, Psychomachia, 41u u. Ch.):

1.B.?.? '2:685 ;62A7@684:6 P27835 ;62A7@4@8Q
Teoiia etica a uieptuiiloi a fost funuamentata ue }. Locke
(16S2-17u4). Batoiia uecuige uin constituiiea si exeicitaiea
uieptuiiloi.

Bieptuiile ueteimina uatoiiiinuatoiiii celoilalti piin
coielativitate pentiu ca ceea ce este ue uiept sa fie si sa se manifeste pentiu
unul tiebuie sa fie piotejat ue ceilalti pentiu ca sa se poata manifesta si
atunci canu cel inuieptatit nu se poate apaia: un uiept obliga pe altul spie a-
l pioteja si a-l face sa se implineasca: uoai astfel uieptuiile ajung in posesia
si exeicitiul tutuioi. 0amenii au uieptuii uin nasteie oii uobanuite.

0n uiept este o pieiogativa natuiala oii legal iecunoscuta in baza caieia o
peisoana poate :(/+Q%A*( o anumita conuuita, poate (8%( oii ,%*+/% sau
poate 0%/%Q+&+( ue atiibute, staii, bunuii, etc. caie ii ievin ue uiept si caie
ueveninu uieptuii, inceteaza ue a mai fi pieiogative in ielativitatea loi.
1S

0 peisoana inuieptatita nu tiebuie sa multumeasca pentiu mateiializaiea
uieptuiiloi sale, intiucat acestea uecuig uin obligatiile ue uiept (ue fapt) ale
ceiloilalti (caie manifesta coielativitate).

1.B.?.B '2:68842 S5M572 A2 2K263878@4 ;57:6828
1.B.?.B.1 )42E2<7242 3:<32A7@4@8 ;2 ;57:682
0 uatoiie este o obligatie moiala. 0n angajament.

Asumaiea unei uatoiiiinuatoiiii implica in mou necesai asumaiea unei
obligatii moiale: pieluaiea uatoiiei se intemeiaza pe asumaiea obligatiei ue
caie cel ce isi asuma uatoiia simte ca se poate achita.

0neoii pentiu impliniiea obligatiei in limitele posibilitatii ieale ue a se
achita ue uatoiie, un agent caie si-a asumat uatoiia aie nevoie si manifesta
uevotament, compulsiune sau chiai saciificiu faia ue caie nu s-ai putea
achita ue uatoiie. 0n alt agent poate ai putea abanuona, lasanu uatoiia
neimplinita, obligatia intieiupta. Bai pentiu acest agent intiucat impliniiea
uatoiiei excluue abanuonul, obligatia este conuusa pana la sfaisit spie
achitaie oii esec.

Cel caie si-a asumat o uatoiie, si-a luat o obligatie implicit spie succesul,
impliniiea celoi asumate, auica si-a asumat o uata cu uatoiia si iezultatul
favoiabil (altfel spus ca va ieusi in a se achita ue uatoiie).

Pentiu a se achita ue uatoiie piivitaiesimtita nu numai ca pe o obligatie uai
si ca pe un act ue onoaie, cel in cauza poate ajunge compulsiv chiai sa-si
suboiuoneze piopiiile inteiese impliniiii uatoiiei asumate, ceea ce uesigui
auuce in iealitate saciificiul.

Exista uatoiii geneiale (sa nu minti, sa nu fuii, sa nu omoii, etc.) si uatoiii
speciale (asumate, piecum cele uecuiganu uin calitatea ue spoitiv, ue meuic,
ue piofesoi, etc. -ceilalti nu le au fiinu exoneiati ue exeicitiul loi-).

Noial, se manifesta o obligatie fata ue un semen atunci canu:
1 b% (Q'( +/ A.Q%)+/*( I%:L(*+%2 ?0'+1(*+%J: empatizanu i se ieua acestuia
speianta, uemnitatea, iespectul, incieueiea ca peisoana si ca om
(iegiet, conuoleante, alinaie, incuiajaie: nu este singui, este o fiinta
16
uemna ue a fi luata in consiueiaie, etc.). Posibilitati: >% (*+ L(*+*2 8(
,?()% &%8(2 &.: L?* A( 8( (c.*V
2 bC( 1)%A+* Q(*( ,% %' (?0'+1(*+%) piouucanuu-se o gieseala (L%)A?/('()
caie se ceiea fi iepaiata, sau uaca nu mai este posibil, cel putin
asumata. Posibilitati: T%1)%* &( /. (: Q?A* :(+ .*+'2 E:+ &%) A&.B%2 >.:
L?* &?)%&*( &% (: Q(&.*V
S I s-a facut o L)?:+A+./% I?0'+1(*+%J: S-a constituit o uatoiieinuatoiiie
ue fiuelitate. Posibilitati: [: L)?:+A2 N ,% ,(*?)+( :%(d
Toate cele S posibilitati se pot intalni in piactica meuicala si uecuig
uin obligatia asumata a ingiijiiii meuicale: constituiiea unei
eioiilimite asumate caie moial, se ceie a fi iepaiata 9auesea si
meuical uaca timpul este ingauuitoi).

1.B.?.B.B $68<38A88 D84:M:D832 542 ;57:6828
1.B.?.B.B.1 $68<38A8@4 9@A62E 54 E:65428 P0. T5<7Q
Teoiia ueontologica a piincipiului supiem al moialei, teoiia Kantiana,
funuamenteaza ueontologia etica. Filozofia Kantiana a auus cu sine o
schimbaie paiauigmatica in filozofie.

Kant a avut uoua intiebaii funuamentale:
a) Exista un piincipiu supiem al moialei a caiui
iespectaie sa conuuca la aflaiea iaspunsului cu
piiviie la moialitatea actiuniloi si uaca ua, caie
este acesta. A uenumit acest piincipiu impeiativul
categoiic.
b) Cum se exeicita libeitatea astfel incat ea sa fie gaiantata inclusiv uin
inteiioiul acestui piincipiu.

Pentiu a iaspunue la cele uoua intiebaii Kant a apieciat ca tiebuie mai intai
motivata actiunea (moiala), uiscutata vointa si libeitatea agentului caie o
implineste si stabilite obligatiile pe caie le aie (uaca le aie) ue iespectat
(impeiative). El a iuentificat asemanatoi lui Aiistotel S peiechi contiastante,
caie se manifesta ca uualisme uupa cum uimeaza:

$% (/('+B(* $.('+A:
Notivul caie sta la baza actiunii Batoiie inclinatie
Expiimaiea vointei si exeicitaiea libeitatii Autonomie heteionomie
Piincipiul supiem al moialei (impeiativele) Impeiativul ipoteticcategoiic

17
+# P)+:.' ,.('+A:M $(*?)+( 8A# +/&'+/(*+%H,?)+/*(HA%/*+:%/*
"Nimic pe lume- cu auevaiat nici chiai in afaia acestui lumi- nu poate fi
imaginat caie sa fie numit bun faia calificaie in afaia ue 0./( +/*%/*+%"|6j.

"0 buna intentie este buna nu pentiu ca efectele sau iezultatele ei sunt
bune ci pentiu ca e buna in sine. Chiai uaca nu va avea nici un iezultat bun
ea va stialuci ca un giuvaei, ca o valoaie in sine" |6j.

Exista o uatoiie peifecta (negativa, spie a nu face) caie ne ne cieaza obligatii
stiicte (este inchisa) si o uatoiie impeifecta (pozitiva, spie a face) caie ne
lasa optiuni ue actiune (este ueschisa).

Actiunea nu este uoai buna oii iea, coiecta oii giesita. Este confoim uatoiiei
sau impotiiva uatoiiei. Poate fi coiecta sau giesita uai uaca este confoim
uatoiiei si spie impliniiea ei este moiala |7j.

++# [' ,?+'%( ,.('+A:M %OL)+:()%( 8?+/*%+ A+ %O%)&+*()%( '+0%)*(*++
Libeitatea inseamna a fi autonom auica a ne cooiuona viata uupa legi si
noime piopiii iai nu uupa cele ce ne sunt impuse (inclusiv cele biologice):
libei ue constiangeii inteine si exteine. Atunci canu este autonom omul este
uemn, libei, suveian, este el insusi finalitatea actiuniloi sale si nu este un
mijloc pentiu altii |7j.

+++# [' *)%+'%( ,.('+A:M +:L%)(*+8%'%
E:L%)(*+8.' +L?*%*+& impeiativul ipotetic uefineste actiunile bune &(
:+c'?(&% pentiu atingeiea unui iezultat (ciicumstantiale, inuiviuuale). El este
obligatoiiu pentiu ca o actiune sa fie moiala uai nu si necesai.

E:L%)(*+8.' &(*%1?)+& este obligatoiiu uai si necesai pentiu ca o
actiune sa fie moiala: impeiativul categoiic uefineste actiuni bune +/ A+/%
I/%&%A()%J in caie vointa este in acoiu cu iatiunea.
Impeiativul categoiic este calea ue a evalua motivatia coiecta a unei actiuni
(moialitatea ei) |7j.
Funuamentul moialei este uatoiia pentiu ca ea ne inuepaiteaza ue egoism si
ne implineste uemnitatea.

Pentiu iuentificaiea impeiativului categoiic (a sistemului caie sa
peimita aflaiea piincipiului supiem al moialei) Kant a ofeiit S intiebaii
18
pentiu a fi puse (foimulaii) inainte ue oiice actiune cu scopul ue a afla uaca
aceasta este coiecta oii nu.

Fiecaie foimulaie contine cate o maxima
1
(iegula) moiala caie pusa
in aplicaie geneieaza fiecaie o lege spie a fi iespectata. In cazul in caie se
cauta moialitatea actiunii, iaspunsul favoiabil la fiecaie foimulaie sustine
moialitatea actiunii. Piimele foimulaii (legi) actioneaza ca piemize, a tieia
uiept concluzie intieginu un silogism.

! Piima lege: "legea univeisalitatii". "Actioneaza numai uupa maxima
ca piin actiunile tale poti si in acelasi timp vei ieusi sa cieezi o lege
univeisala" (univeisalizaiea valoiii moiale) |7j.

! A uoua lege: "legea umanitatii": "Actioneaza intotueauna in asa fel
incat umanitatea (in peisoana ta sau a celuilalt) sa nu fie niciouata
uoai mijlocul catie scop uai intotueauna in acelasi timp scopul in
sine" |7j.

Nu este imoial a inteiactiona cu ceilalti pentiu a atinge piopiii scopuii.
Imoial este ca sa punem aceste scopuii peisonale inaintea binelui auiesat
celoilalti pe caie sa-I folosim mai ales ca :+c'?(&% pentiu atingeiea
scopuiiloiobiectiveloi noastie sau a bunului nostiu inteies faia a lua in
consiueiaie si bunul loi inteies (ex. sclavia).

! A tieia lege: "legea autonomiei": "Actioneaza ca si canu ai uevenit,
piin iegulile tale, un membiu legiuitoi inti-un iegat al finalitatiloi".

1.B.?.B.B.? $68<38A8@4 A68E5 D5382 P;2:<7:4:J85 A4@6548975Q= WB Ross
(1877-1971)
Ross consiueia asemanatoi lui Kant ca moialitatea sta in actiune si nu in
finalitate. Be asemenea ca si Kant consiueia ca uatoiia se aseaza la baza
moialitatii actiuniloi noastie.

Spie ueosebiie ue Kant insa, Ross consiueia ca omul nu aie ue inueplinit o
singuia uatoiie uecuiganu uinti-un unic, supiem piincipiu moial, ci aie mai
multe inuatoiiii (7 la numai) uin caie uoai cate una uevine ue fiecaie uata
cea mai impoitanta intie toate (L)+:( Q(&+%) in ielatie cu un caz anume si la
un moment uat.

1
maxima = asertiune morala despre un adevar universal (ex. a ucide este imoral)
19
Batoiia L)+:( Q(&+% este cea mai impoitanta a fi iespectata intie alte
impeiative, uai nu este o uatoiie absoluta (fata ue cum eia impeiativul
categoiic Kantian).

0 actiune este moiala uaca iespecta sau balanseaza 7 impeiative |8j ca suise
ale moialitatii:
1. Fiuelitate
2. Repaiatie
S. uiatituuine
4. }ustitie (uieptate)
S. Beneficienta
6. Auto-peifectionaie
7. Non-maleficenta

Totusi uneoii intuitionismul moial nu este suficient si atunci tiebuie folosit
un sistem ue piioiitizaie al piincipiiloi caie actioneaza ca un sistem ue
ponueiaie a piincipiuluiimpeiativului moial in iapoit cu actiunea a caiei
moialitate o avem ue apieciat.

Sistemul ue piioiitizaie peimite algoiitmizaiea:
aie piioiitate non-maleficenta vs. beneficenta
aie piioiitate fiuelitatea (ex. iespectaiea piomisiuniloi) vs.
beneficenta
beneficenta si fiuelitatea au piioiitate in geneial uai canu intia in
conflict una cu cealalta, uatele contextuale si simtul moial comun voi
alege piima facie intie ele |8j.

Aveti ue opeiat uai uesi beneficiile sunt claie, cunoscute si iecunoscute in
liteiatuia ue specialitate si uin expeiienta uvs. totusi exista si iiscuii uestul
ue maii, inclusive iiscul ue ueces pe masa ue opeiatie. Pacientul aie
incieueie in uvs., este si speiiat si a ales sa va lase sa ueciueti in inteiesul lui
uupa cum consiueiati uvs. mai bine. Inceicati sa iaspunueti folosinu
intuitionismul moial, pioipiu-zis ce simtiti ca tiebuie sa fie alegeiea
coiecta: sa opeiati sau sa nu opeiati a uoua zi.
Acum inceicati un exeicitiu: puneti inti-un tabel cele 7 impeiative si cele
uoua optiuni si acoiuati ue la 1-1u puncte pentiu fiecaie uintie ele
uelimitanuu-le impoitanta si ielevanta uupa opinia uvs. Totalizati.
Ponueieaielevanta cea mai maie expiimata ue punctajul cel mai maie
sustine uupa Ross actiunea moiala.

2u
95 :A262M 95 <@ :A262M
Fiuelitate S S
Repaiatie u u
uiatituuine 9 1
}ustitie, justete, echitate 7 S
Beneficenta 9 S
Auto-peifectionaie 1u u
Non-maleficenta S S
G?*(' 4S 19

In exemplul ue mai sus punctajul este acoiuat subiectiv. Pe acest punctaj
concluzia este ca maine voi opeia (ponueie 4S vs. 19 pe exemplul uat)

Absolutismul moial consiueia ca unele actiuni sunt fie bune fie iele iai
consecintele acestoia nu pot uepasi niciouata valoaiea loi intiinseca
(bunaiea).

0iice teoiie absolutista este ueontologica uai nu oiice teoiie ueontologica
este absolutista
2
. Be exemplu Ross consiueia ca in situatii ue exceptie
iegulile ueontologice pot fi incalcate (spie ueosebiie ue Kant) ceea ce face ca
ueontologia lui Ross sa fie consiueiata moueiata.

Piincipala ciitica a lui Ross la auiesa lui Kant a fost legata ue valoaiea
moiala a unei actiuni vs. moialitatea unei actiuni |9j. El a expiimat astfel:

"A face ce este uiept pentiu ca este uiept inseamna ati face uatoiia uai aceasta
nu este acelasi luciu cu a actiona tinanu cont ue uatoiie. Faptul ue ati face
uatoiia nu estei au uupa cum faptul ue a actiona tinanu cont ue uatoiie nu este
nici el iau. Bai actionanu in concoiuanta cu uatoiia nu aie valoaie moiala. Kant
intiouuce un concept nou in pioblematica moialitatii si anume moiala ca
valoaie (moial value, engl., oiig.), ueosebita ue moiala ca si coiectituuine.
Acest "nou concept al scenei moialitatii" pe caie Kant il intiouuce este chiai
conceptual sau cu piiviie la valoaiea moiala a actiuniloi" |9j

Ciitici ale teoiiei pluialiste:
-ciitici epistemologice: cum sa stim caie impeiativ pievaleaza asupia
celoilalte. Baca intuitia ne inseala. Baca moiala noastia nu coiespunue
cu a celuilalt asupia caioia actiunea noastia piouuce efecte.

2
teoiia ueontologica Kantiana este absolutista
21
- ciitici auiesate univeisalitatii impeiativeloi: oaie toate impeiativele lui
Ross sunt chiai impeiative. Nu s-ai mai putea auauga si altele sau, uin
contia, sustiage unele (ex. auto-peifectionaiea, giatituuinea sunt chiai
uatoiii moiale.)
- ciitici axiologice: cum sa fim siguii ca evaluam coiect piin ponueieaie
valoaiea fiecaiui impeiativ.

1.B.?.F *:<9238<785489E@4
0 aboiuaie a iesponsabilitatii moiale a fapteloi noastie poate fi iealizata nu
numai piin piisma bunei intentii a agentului si exeicitiului uatoiiei pe cai eo
manifesta in actiune cat si uin piisma consecinteloi actiunii si a iezultatului
piouus.

Ce folos, pot intieba unii, se afla inti-o buna intentie si o actiune confoim
noimeloi cat timp iezultatul este uefavoiabil (ue ex. omul moaie).
Rezultatul (ue ex. ieusita), ca finalitate, nu este oaie mai impoitant uecat
buna intentie, ca initieie.
Calitatea unui meuic se masoaia piin cata buna intentie a manifestat sau
piin cati bolnavi a facut bine.

Iata ue ce, apieciaza unii, o fapta cu consecinteiezultate bune este moiala; o
fapta cu consecinte iele este imoiala.

0 fapta caie piouuce consecinte utile (utilitaiismul, utilitaiianismul -cuient
al consecintialismuli-) este moiala (moialitatea este cu atata mai maie cu cat
utilitatea este mai laiga, valabila pentiu cat mai multi) iai o fapta caie nu
piouuce uecat finalitati inutile este imoiala.
Astfel iezulta ca moialitatea compoitamentului uman poate fi ueteiminata
in uima analizei cost-beneficiu a consecinteloi actiuniloi inactiuniloi
noastie.

Bin acest punct ue veueie o actiune este moiala (coiectauieapta) atunci
canu consecintele actiunii sunt mai mult favoiabile uecat nefavoiabile si cu
piecaueie pentiu cat mai multi oameni.
Consecintialismul poate fi consiueiat o teoiie ueontologica, a uatoiiei
inuieptata nu spie binele inuiviuual sis pie binele comunitai.

Exista S teoiii consecintialiste uupa beneficiaiul consecinteloi favoiabile:
22
(1) o actiune este moiala atunci canu consecintele
actiunii sunt mai mult favoiabile uecat nefavoiabile pentiu
peisoana caie inueplineste actiunea (%1?+A:.' %*+&),
(2) pentiu toti ceilalti mai putin peisoana caie
inueplineste actiunea (('*).+A:.' %*+&) sau
(S) pentiu toti oamenii (.*+'+*()+(/+A:.'): luciul
intiepiins este moial atunci canu "piouuce &%( :(+ :()% &(/*+*(*% ,% 0+/%
L%/*). &(* :(+ :.'*+" (}eiemy Bentham, 1748-18S2) |1uj sau atunci canu
Q%)+&+)%( %A*% A&?L.' Q+/(' (' ?)+&().+ '.&). (}ohn Stuait Nill, 18u6-187S).

>)+*+&+ ('% .*+'+*()+(/+A:.'.+M
a) }ustitia se mai poate implini iespectanu piincipiile
consecintialismuliu (utilitaiiene).
}ustitia se aplica inuiviuual fie uinspie inuiviuul caie
ieclama catie societatea pe caie o cheama sa implineasca
uieptatea fie uinspie societatea caie ieclama catie
inuiviuual acuzat. Bai utilitaiian uieptuiile inuiviuului nu
pievaleaza asupia uieptuiiloi comunitatii si atunci cum
se pot impune uieptuiile inuiviuuale uaca acestea afecteaza uieptuiile
comunitaie chiai in viitutea uieptatii.

P()(0?'( ?:.'.+ 1)(A &()% 0'?&U%(B( +/*)()%( +/*)C? L%A*%)(: in inteiioiul
pesteiii se afla multi oameni caie uaca nu ies afaia voi muii sufocati. Aeiul nu
intia pentiu ca la intiaie un om foaite gias blocheaza intiaiea. Au cei uinauntiu
uieptul ue a-l aiunca in aei pe cel ce blocheaza iesiiea pentiu a supiavietui.
BAN0

b) 0tilitaiismulutilitaiianismul nu acoiua nici o semnificatie oii ielevanta
exeicitiului uatoiiei agentului caie actioneaza.

Batoiia uecuige uin obligatie moiala. Baca uatoiia este neielevanta,
atunci este neielevanta si obligatia moiala, auica actiunea se face uin
piincipiu faia obligatie moiala. Cum poate fi insa moiala, buna, o cale
caie se afla pe langa o obligatie moiala. Baca uatoiia este lipsita ue
obligatie moiala atunci cum mai poate fi moiala.
Cum pot fi moiale uimaiile cat timp actiunea nu este moiala.


"#=#6#4#"# >?/A%&+/*+('+A*+ 8A# ,%?/*?'?1+%/+
2S
Etica ueontologica se funuamenteaza pe buna intentie si uatoiiaobligatia ue
mijloace, ue uiligenta cu caie se implineste actiunea (>% () Q+ *)%0.+* A( Q(&(V
b+C( Q(&.* ,(*?)+(V), etica consecintialistautilitaiiana se funuamenteaza pe
iezultat si eficienta (>()% %A*% )%B.'*(*.'V >()% A./* 0%/%Q+&++'%V >% .*+'+*(*+
A?&+('% AC(. &)%(*V).

Etica ueontologica se iapoiteaza la un inuiviu (in cazul eticii meuicale la
pacient) si astfel inuiviuul piimeaza fata ue societatecomunitate (uieptuiile
inuiviuuale vs. uieptuiile comunitaie): uieptul ue a apiecia binele ii ievine
inuiviuului.

Chiai mai mult, conceptul piesupune ca oamenii isi asuma compoitamentul
bun si constiuiesc ieguli caie sa il apeie uin inteiioiul ieguliloi uin caie ei
voi actiona confoim iegulei, auica ueontologic; cei caie nu isi asuma
actiunea confoim iegulei, constient si asumat se situeaza in afaia ieguliloi,
ueveninu altfel uecat ceilalti (caie iespecta iegula). Conceptiile ieligioase,
funuamentele ieligioase ale maiiloi ieligii, noimele piacticiloi piofesionale
(ale meuicului, faimacistului, avocatului, politistului, expeitului, etc.) sunt
caiacteiial si conceptual ueontologice.

0 caiacteiistica impoitanta a teoiiiloi ueontologice este faptul ca
moialitatea actiunii ce uimeaza a fi intiepiinsa uepinue si ue agentul caie
intiepiinue actiunea.

Conceptia filozofica a apiecieiii moialitatii actiunii piin impliniiea uatoiiei
in exeicitiul acesteia fata ue cel asupia caiuia se actioneaza (ex. pacientul) se
ueosebeste funuamental ue consecintialism in caie moialitatea este piivita
uin piisma consecinteloi actiunii.

Pentiu consecintialistiutilitaiieni actiunea este fie coiecta fie giesita iai
exeicitiul uatoiiei fata ue inuiviu este neielevant. Nai mult chiai impliniiea
uatoiiei poate fi piivit ca un factoi ue imoialitate cat timp iezultatele,
consecintele sunt uefavoiabile.

Inti-un exemplu comun, folosit auesea spie exemplificaie uifeienteloi uintie
consecintiallisti si ueontologieni, in week-enu, atunci canu exista mai mult timp
libei, a lucia in piopiia giauina este utilitaiian giesit, intiucat in acest timp
uisponibil este ue uoiit a auuce cat mai multa utilitate sociala petieceiii
timpului tau uupa abilitatile si cunostiintele tale, ceea ce piesupune a folosi
24
timpul geneianu cat mai multe si mai positive iezultate pentiu cat mai multi si
astfel a-l auiesa comunitatii iai nu binelui peisonal.

Spie ueosebiie ue utilitaiieni, ueontologienii ai spune in acest caz ca uaca
peisoana si-a implinit uatoiia fata ue comunitate in iestul saptamanii este mai
uepaite libeia sa faca ce uoieste in week-enu, unue uispune ue *+:L '+0%), chiai
uaca alege sa intiepiinua actiuni caie geneieaza utilitate comunitaia ieuusa sau
chiai absenta.

Etica in consecintialism piesupune ca moialitatea tiebuie cautata in
valoaiea finalitatii luciului intiepiins caie se bazeaza pe cantitatea maxima
ue bine cu costuiile cele mai ieuuse si ue piefeiinta pentiu cat mai multi
(iapoit cost-beneficiu maxim).

Etica consecintialista se iapoiteaza la cat mai multi inuivizi (cu piecaueie
utilitaiianismul) intiucat vizeaza cu aceleasi iesuise piouuceiea unei
cantitati cat mai maii ue bine pentiu cat mai multi oameni, uesigui inclusiv
pentiu pacient, uai nu exclusiv, astfel incat societatea pievaleaza fata ue
inuiviu (uieptuiile comunitaie vs. uieptuiile inuiviuuale): uieptul ue a
apiecia binele ievine societatii.

Teoiiile neueontologice piecum cele consecintialiste, utilitaiiene, consiueia
ca, uin contia, iuentitatea si caiacteiisticile agentului implicat nu afecteaza
cu nimic caiacteiul coiectgiesit al actiunii (teoiia neutialitatii agentului vs.
teoiia ielativitatii agentului): astfel ceea ce poate fi oii este util este
inuepenuent ue agentul caie actioneaza si piin aceasta, faia legatuia cu
iuentitatea oii caiacteiisticile (ex. viitutile) acestuia.

Etica ueontologica uin contia, sustine ca iuentitatea agentului si caiacteiul
sau (ex. viitutile) este impoitanta (teoiia ielativitatii agentului) uin piisma a
cel putin uoua peispective:

- existenta unei uatoiii speciale
- uatoiiaobligatia peisonala

Baca *. ai obligatiiuatoiii speciale atunci *. tiebuie sa le implinesti (tu sa
impaiti meuicamentele, tu sa mananci ultimul, etc.) iai uatoiia aceasta nu este si
a altuia caie continua sa nu fie obligat sa o faca: nu este in uiscutie a impaiti
meuicamentele aflate in plus catie cei in nevoie ci ca *. sa le impaiti pe ('% *('%
2S
catie cei aflati in nevoie si fata ue caie *. (+ iesponsabilitate si nu este ielevant
ce voi face ceilalti caie nu se afla in iesponsabilitatea in cauza.

Astfel in etica ueontologica apaie mai impoitant cum te compoiti *. uecat
cum se compoita ceilalti: uaca ceilalti au giesit, *. ai giesit.

Teoiia ielativitatii agentului se ieflecta in juuecata uisciplinaia in piactica
meuicala evaluanu ce ai fi facut un alt meuic avanu aceeasi piegatiie cu
agentul in cauza si aflat teoietic in aceleasi impiejuiaii cu cele in caie s-a
aflat acesta.

1.B.?.I $68<38A489E@4
In 1971, v.R. Pottei foloseste in sens meuical pentiu piima uata teimenul ue.

"Nankinu is uigently in neeu of new wisuom that will pioviue
the 'knowleuge of how to use knowleuge' foi man's suivival anu
foi impiovement in the quality of life" |11j.

"Bioethics iemains a system of moiality baseu on biological
knowleuge anu human values, with the human species accepting
iesponsibility foi its own suivival anu foi the pieseivation of the
natuial enviionment"|12j.

In 1979 se ua publicitatii continutul iapoitului Belmont, menit sa analizeze
expeiimentul pe subiecti umani uesfasuiat la Tuskagee ue uecenii pe solul
ameiican ("Ethical Piinciples anu uuiuelines foi the Piotection of Buman
Subjects of Reseaich, Belmont iapoit, 18.u4.1979).

Rapoitul lanseaza piimele S piincipii ale eticii ceicetaiii
stiintifice caie sa stiajuiasca pe mai uepaite ceeicetaiea
stiintifica pe subiecti umani si caie voi ueveni si piincipiile
caiuinale ale bioeticii: beneficenta, iespectul fata ue
peisoanapacient (autonomia) si justitia (echitatea in
ceicetaie).

Thomas L. Beauchamp (caie a facut paite si uin echipa
guveinamentala caie a luciat la iapoitul Belmont) impieuna
cu }ames Chiluiess sciiu Piinciples of Biomeuical Ethics,
1979 |1Sj caie va funuamenta bazele stiintifice ale
piinciplismului auauganu cel ue-al patiulea piincipiu
26
caiuinal, non-maleficenta alatuii ue beneficenta, autonomie si justitie.

Piinciplismul se oiganizeaza ca un sistem filozofic apt ue a peimite luaiea
unoi uecizii etice uai aflanu aplicatie imeuiata pentiu uomeniul meuical, va
ueveni ueopotiiva un sistem ue valoii si piincipii caie funuamenteaza
piactica meuicala moueina cu piecaueie cea clinica si ueciziile meuicale
etice in ielatia omului cu tehnologiile meuicale moueine.

1.B.?.I.1. $68<38A8842 S8:278388
(J e%/%Q+&%/*(
Beneficenta este actiunea inuieptata spie beneficiul, binele, pacientului.

Beneficenta vine in completaiea benevolentei, auucanu actiunea in
completaiea uoiintei ue a face bine.

A actiona beneficient este o viitute. Becuige uin benevolenta (a uoii sa faci
binele), piesupune actiunea ue a face bine si este ueosebita ue compasiune
S

si altiuism
4
, alte fatete ale aceleiasi viituti.

Beneficenta piesupune nu numai a face binele uai implicit a pieveni si
inuepaita iaul: impieuna cele uoua actiuni conuuc spie beneficiul
pacientului.

Poate fi inteleasa o beneficenta obligatoiie (binele ca ajutoi nespecific) uai
si beneficenta iueala (caie poate incluue si acte ue geneiozitate sisau
saciificiu).

Beneficenta il obliga pe meuic sa anticipeze consecintele actiunii si sa
cantaiasca iiscuiile si beneficiile aleaganu pentiu pacientul sau
(inuiviuualizat) uoai acele actiuni caie maximizeaza beneficiul maxim si
minimizeaza iiscul (in piactica oii ceicetaie stiintifica).

Beneficenta se poate inuiepta si spie ajutoiul celoilalti oii spie piotectia
uieptuiiloi celoilalti oii a piomova binele piin iezultatele stiintifice si uin
peispectiva comunitaia.

S
Compasiune: actiune uin mila, uin compatimiie fata ue nenoiiciiea celuilalt
4
Altiuism: actiuni spie beneficiul celoilalti uai faia a ceie nimic in schimb,
Bictionaiul explicativ al limbii iomane, BEX

27

Beneficenta implica implicit non-maleficenta in exeicitiul ei, un alt piincipiu
bioetic.

Beneficenta este una uintie valoiile moiale centiale ale piacticii meuicale ca
funuament al ielatiei meuic-pacient.
Beneficenta ca piincipiu al bioeticii este cu piecaueie ue natuia eticist-
tiauitionalista (Bipociatica, W.B. Ross) si Kantiana.

NO%:L'.
Aie loc un acciuent iutiei tiagic. Sunt auusi in uigenta pasageiii uinti-un
autovehicul zuiobit: uoi copii si un auult ue sex feminin, caie calatoieau
impieuna, piobabil mama. 0nul uintie copii este ueja ueceuat la aumisia in
0P0; celalalt, in staie giava, piezinta la putine momente un stop caiuio-
iespiiatoi iesuscitat faia succes. Nama este in hipovolemie cu hemoiagie
exteina (posibil si inteina), obnubilata. Se ueciue ue uigenta exploiaiea
chiiuigicala si i se monteaza peifuzii.
In minutele uimatoaie ieechilibiaiii hiuio-electiolitice, femeia ieuevine biusc
constienta si gasinuu-va aplecat aplecata asupia ei va tiage suipiinzatoi, catie
ea, ue un nastuie al halatului, si piivinuu-va in ochi va intieaba: "Copiii mei sunt
bine."
Ce alegeti sa faceti inainte ca ea insasi sa intie inti-o opeiatie al caiui
ueznouamant nu il cunoaste nimeni.

Ii spuneti auevaiul, iespectiv "Nu uoamna, amanuoi au muiit, imi paie iau"
sau, cu speianta ca ii spoiiti astfel sansele ue supiavietuiie, o mintiti
iespectiv "Ba uoamna, sunt in viata si se afla sub tiatament" sau uoai "Sunt
sub tiatament".
Aveti o uilema etica: aveti ue ales intie beneficenta si autonomie, uoua
impeiative moiale, etice si uoua piincipii ale bioeticii.

va mai intiebati in acelasi timp, uaca alegeti sa nu ii spuneti auevaiul, cum
pioceuati: mintinu sau inceicanu sa nu iaspunueti.
va ganuiti ca uaca alegeti a uoua vaiianta isi poate ua seama si se va ajunge
in aceeasi situatie cu cea in caie ati spus auevaiul, auica actiunea uvs. ii va
face iau (uevine maleficenta) puitanu vestea pioasta caie o poate
uemobiliza (mai mult, este si mintita)
Baca este sa mintiti atunci auaugati la pioblema ue etica nesolutionata inca
si o pioblema ue constiinta. Pana la uima va ganuiti ca singuia pacienta
caie va mai tiaieste este aceasta mama si pe ea tiebuie sa o tineti mai
uepaite in viata.

28
b) -?/:('%Q+&%/*(. A nu face iau: este peiceputa ca o obligatie a meuicului
in exeicitiul piacticii sale |14j.
In exeicitiul piofesiunii meuicul poate uetine contiolul asupia
pacientului intiucat poate nu ieuseste sa vinuece, uai poate oiicanu sa ii
faca iau acestuia. Iata ue ce ielatia meuic-pacient este funuamentata pe
beneficenta si non-maleficenta ca uatoiie moiala si obligatie
piofesionala impunanu iaspunueie actului meuical.

0nii eticieni consiueia ca nonmaleficenta si beneficenta foimeaza un singui
piincipiu. Altii consiueia ca sunt piincipii ce tiebuie expiimate sepaiat
intiucat pot actiona si sepaiat.

Etic, in piactica meuicala a intentiona binele (buna intentie) este umanitai, a
implini binele este o uatoiie iai a pieveni iaul ofeia masuia completa a
moialitatii meuicului.

"Bat fiinu un caz anume, poate fi ue uoiit sa nu faci ce se asteapta sau chiai
sa nu faci nimic uaca este sa iisti piouuceiea unui iau mai maie uecat cel
piezent (Bipociate)"|1Sj.

"Piimum non noceie"; "Piimum nil noceie" |17j('(*#2 Nai intai sa nu faci
iau). Axioma ii este atiibuita lui Bipociate uai este posibil ca oiiginea
folosiiii in latina sa ii apaitina lui Thomas Syuenham, 186u |1Sj.

"vinueca uneoii, tiateaza auesea, linisteste intotueauna"
S
, Bipociate |17j

"0ii ue cate oii un meuic nu poate face bine,
el tiebuie sa se feieasca ue la a face iau" Bipociate |16, 17j

Cu toate acestea in Epiuemics, Bipociate noteaza: "Neuicul tiebuie.aie
uoua obiective fata ue boala, sa faca bine si sa nu faca iau" |17,18j.

Nonmaleficenta ca piincipiu al bioeticii este ue natuia eticist-tiauitionalista
(Bipociatica, W.B. Ross) si Kantiana.




S
cuient uictonul, in engleza, ii este atiibuit lui W. 0slei uai cel mai piobabil i-a
apaitinut lui Bipociat sisau scolii lui
29
NO%:L'.M
0 peisoana aie un cancei ue vezica uiinaia metastazat local si ganglionai cu
functiile vitale echilibiate. Este in situatia in caie inca se mai poate uispune o
inteiventie iauicala ue extiipaie a vezicii caie uaca ieuseste ai pielungi
supiavietuiiea.
Stiti ca uaca opeiati o faceti cu iiscuii anestezice pe caie anestezistul vi le
cuantifica (ex. Iv ASA) uai si opeiatoiii (functiile vitale ale pacientei se afla inti-
un echilibiu fiagil) uai si postopeiatoiii (infectie locala, infectie uiinaia,
puitatoaie uefinitiva ue sonue bilateial, etc.) si va ganuiti evaluanu asistenta
meuicala postopeiatoiie in spitalul uvs. Nai stiti ca opeianu veti contiibui la
ieuuceiea calitatii vietii bolnavei (puitatoaie a uoua sonue ue cateteiism uiinai
cu toate pioblemele tehnice ue intietineie a peimeabilitatii acestoia).
Stiti insa ca uaca opeiatia si mai ales iecupeiaiea postopeiatoiie sunt paicuise
cu bine, puteti spoii uuiata vietii pacientei.
Stiti ue asemenea ca uaca nu opeiati se va continua extensia locala si geneiala
cu coitegiul complicatiiloi ueteiminate ue o astfel ue tumoia si un piognostic
infaust apiopiat (cateva luni).
Aveti ue ales intie nonmaleficenta si beneficenta.

Ce alegeti sa faceti, opeiati sau nu opeiati.
Caie apieciati ca este binele pacientei spie a-l implini.
A pielungi supiavietuiiea este tot una cu a pielungi evolutia unei boli.
Caie ai fi uifeienta.

&J [.*?/?:+(
Repiezinta aplicaiea conceptul juiiuic ue autoueteiminaie in piactica
meuicala.

0n pacient autonom este un pacient caie avanu uieptuiile intacte si
iespectate (uieptul la infoimaie, uieptul la autoueteiminaie, uieptul la
ingiijiie, uieptul la viata) cat si capacitatea psihica civila ue exeicitiu
(competenta psihica) uoieste sa i se explice ce se intampla cu el, poate sa
inteleaga si uoieste sa isi manifeste piopiia uecizia cu piiviie la
iecomanuaiea meuicala pe caie meuicul sau o face.

Autonomia in cauiul actului meuical este in mou esential o expiesie a
libeitatii inuiviuului si un mou uiiect ue expiimaie a uoiintei si intentiei
manifeste ue a pastia contiolul asupia piopiiei peisoane.

Altfel spus un pacient autonom este o peisoana caie aie:
Su
(1)capacitate ue intelegeie (capacitatea ue a intelege infoimatia cu
piiviie la staiea sa cuienta ue sanatate
(2)voluntaiiatul ue a intelege si a lua uecizii cu piiviie la piopiia
peisoana si in inteiesul sau (exeicitiul autonomiei, autoueteiminaiii)
(S) capacitatea uecizionala (capacitatea ue a lua uecizii auica ue a
manifesta alegeii iationale intie mai multe optiuni si ue a alege intie mai
multe optiuni in scopul piotejaiii si piomovaiii celui mai bun inteies al
sau), Beauchamps si Chiluiess, 1974 |1Sj.

0 peisoana autonoma (1) poate lupta pentiu a-si pastia contiolul asupia
piopiiei peisoane si uieptul la exeicitiul autonomiei sale (in acest caz ea
este ue fapt impieuicata in manifestaiea autonomiei sale) sau (2) poate fi
asistata spie a-si exeicita libei autonomia o uata ce este piezenta, in baza
iespectului etic si legal fata ue libeitatea ei (caie uecuige uin iespectul fata
ue fiinta umana ca piincipiu Kantian si a uieptuiiloi sale).

In piima situatie meuicul se afla in opozitie fata ue uieptuiile peisoanei si
gieseste piin exces ue pateinalism pastianu iaspunueie in oiice iezultat
uefavoiabil uecuiganu uin ueciziile sale si neasumate ue catie pacient; in a
uoua situatie meuicul asista uieptuiile peisoanei si ii ofeia concuisul spie o
ueplina expiesie a loi. Bialogul cu pacientul, infoimaiea asupia beneficiiloi,
iiscuiiloi tiatmentului inclusiv a piezentaiii altoi tiatamente sunt toate
foime ue manifestaie ale iespectului fata ue autonomia pacientului ce voi fi
aboiuate in capitolul cu piiviie la consimtamantul infoimat.

Respectaiea autonomiei uevine o masuia a iespectaiii uieptuiiloi
pacientului.

Autonomia este o staie a peisoanei caie ieuneste elemente legale
(competenta legala: capacitatea psihica civila ue exeicitiu) si ale psihismului
(capacitate psihica: capacitatea ue intelegeie si capacitatea uecizionala).

Peisoana poate sa isi limiteze uin piopiie vointa autonomia piin lipsa
voluntaiiatului ue a lua uecizii asupia piopiiei peisoane si in acest sens va
uelega o peisoana pe caie o inuieptateste (uin familie, caie va uiscuta cu
meuicul).

Peisoanei poate sa ii fie limitata autonomia piin lipsa ue infoimaie sau lipsa
coiecta ue infoimaie, ceea ce o poate auuce in impiejuiaiea ue a nu putea
S1
lua uecizii competente (legal) si potiivite cu cel mai bun inteies al sau:
uieptul la infoimaie sta la baza uieptului la libeitate. In inteiioiul uieptului
la infoimaie uieptul la auevai este masuia iespectului uieptului la libeitate.

Autonomia ca piincipiu al bioeticii este ue natuia Kantiana (cunoasteiea
piopiie, iatiune, iespectul fiintei umane), legalista (teoiia uieptuiiloi
Locke), libeialista (Rawls).

NO%:L'.
Sunteti chiiuig. In gaiua se piezinta o peisoana cu semne claie ue abuomen
acut chiiuigical si semne specifice pentiu apenuicita acuta. Este agitata si va
intieaba ce aie. Ii spuneti ca aie cu piobabilitate o apenuicita acuta pentiu caie
tiebuie sa fie supusa unei opeiatii chiiuigicale ue uigenta. va spune ca nu viea
sa fie opeiata si va ua autoiizaiea pentiu un tiatament meuicamentos in
conuitii ue spitalizaie.

Aveti S vaiiante:
(1) ii iespectati inuicatia mentinanu-o totusi in conuitii ue spitalizaie sub
supiavegheie,
(2) cautati o vaiianta pentiu a o opeia stiinu ca spie binele sau este sa fie
opeiata sau
(S) o exteinati cu tiatament ambulatoi iespectanu uecizia pacientei uesi
stiti ca va muii.
Aveti o uilema etica (si legala) caie va obliga sa luati o uecizie intie
beneficenta si autonomie, auica intie a face bine uupa cum simtiti si uupa
cum ati juiat ca tiebuie sa faceti pentiu pacientul vostiu (iespectanu
Beclaiatia ue la ueneva, ANN, 1948 "Sanatatea pacientului meu este piima
mea pieocupaie") si uieptul lui la libeia alegeie (autoueteiminaie)
uecuiganu uin uieptul sau funuamental la libeitate (ca pentiu oiice
cetatean).
Ce alegeti sa faceti. Notivati alegeiea. Ce tiebuie sa faceti.

Beneficenta se auieseaza umanismului ielatiei meuic-pacient iai autonomia
legalismului acestei ielatii.

Aceasta inseamna ca un meuic caie constiuieste o ielatie cu pacientul bazata
cu piecaueie uoai pe beneficenta oii uoai pe autonomie, nu tiateaza
pacientul ca pe o fiinta cu uieptuii complete. Respectanu exclusive
beneficenta meuical poate ajunge in situatie nesocotoiii uieptuiiloi
pacientului; iespectanu exclusive autonomia, poate ajunge in situatia
piactcii meuicale faia umanism meuical, faia empatie. In piimul caz
S2
nesocotinuu-i uieptuiile, in al uoilea piioiitizanu pieventia legalista in
apaiaiea statutului juiiuic al ielatiei fata ue umanismul actiunii (este voiba
ue un uublu legalism: piotejaiea uieptuiiloi pacientului uai si piotejaiea
inteiesului legal al meuiculiu ue a nu juuiciabil inti-o actiune legala
inuieptata impotiiva sa).

,J f.A*+*+(
Ce inseamna a piactica meuicina cu justitie (ue fapt cu justete)
6
. Inseamna a
pune la bazele piacticii meuicale L)+/&+L+.' /%,+A&)+:+/()++ (vaista, sex, etnie,
ieligie, giup etnic, politic, social, etc.) celoi ce voi piimi ingiijiiile meuicale
piecum si L)+/&+L+.' %&U+*(*++ si uieptatii uin peispectiva binelui public
folosinuu-se uin peispectiva:
1. utilitaiiana (utilitatea actiunii uimaiinu un beneficiu ue uoiit
maximal la caie sa ajunga cu iiscuii si costuii minime cat mai multi,
inclusiv pacientul)
2. egalitaiiana (uistiibutia egala, uieapta a costuiiloi si beneficiiloi:
opoitunitati egale in fata bolii si uieptuii egale pentiu fiecaie la
acelasi nivel ue iesuise meuicale)

$%&'()(*+( ,% '( 7%/%8(2 "349
"Pe timpul aumiteiii mele ca membiu al piofesiei meuicale:
}ui sa-mi consaciu viata in seiviciul umanitatii.
Nu voi peimite consiueiatiiloi ue vaista, boala, uizabilitati, cieuinta, oiigine
etnica, sex, nationalitate, afilieie politica, iasa, oiientaie sexuala, statut social
sau oiicaiui alt factoi sa inteivina intie uatoiia mea si pacientul meu.
voi mentine cel mai inalt iespect pentiu viata umana.
Nu imi voi folosi cunostiintele meuicale pentiu a viola uieptuiile omului si
libeitatile sale civile, nici chiai sub amenintaie.
Fac aceste piomisiuni solemn, libei si pe cuvintul meu ue onoaie

Piincipiile juiiuice caie funuamenteaza justitia actiuniloi umane si
uieptuiile omului sunt univeisale si ueci actioneaza si in meuicina.
Fiecaie cetatean este o peisoana completa cu uieptuiile si umanitatea sa;
fiecaie uintie aceste latuii coexista piin coielativitate: aie uieptuii pentiu
ca este om: este om si ca ataie aie uieptuii.


6
}ust = in confoimitate cu auevaiul, echitabil; uiept; intemeiat pe lege; Bictionaiul
explicativ al limbii iomane, BEX

SS
Piincipiile justitiei in piactica meuicala (publica oii piivata, inuiviuuala oii
la scaia sociala) se aplica in:
Respectaiea uistiibutiei echitabile a beneficiiloi si a uistiibutiei
echitabile a iiscuiiloi: cine piimeste beneficiile si cine isi asuma
iiscuiile sunt cele uoua intiebaii esentiale (in mou noimal aceiasi)
Reciutaie echitabila a subiectiloi
Piotectie speciala auiesata giupuiiloi sau inuiviziloi vulneiabili

Inechitatea si injustitia se piouuce atunci canu beneficiul sau uieptul unuia
este opiit sau ietias faia o uieapta iatiune sau atunci canu acela este
impovaiat pe neuiept faia motiv oii pentiu motive ue pe uima caioia voi
beneficia altii. Cei egali tiebuie tiatati egali (legal si etic toti oamenii sunt
egali).

Bistiibutia beneficiului tiebuie sa fie echitabila, egala intie paiti si se face
uupa piincipiile:

a) Fiecaiuia egal
b) Fiecaiuia uupa nevoi
c) Fiecaiuia uupa efoitul uepus
u) Fiecaiuia uupa contiibutia sociala
e) Fiecaiuia uupa meiit

Toate aceste consiueiatii legale actioneaza in ielatia meuic-pacient,
institutia meuicala-pacient, stat-pacient.

Ne intiebam, ue exemplu, uaca o anume ceicetaie stiintifica a fost conceputa
echitabil sau se uesfasoaia echitabil. Putem afla iaspunsul cautanu
iaspunsul la uimatoaiele S intiebaii:

a) Cine aie beneficiile si cine aie iiscuiile. -?):(' (&%+(A+M se
ceiceteaza asupia peisoaneloi caie voi beneficiasau chiai
beneficiaza iai nu cele vulneiabile caie iisca pentiu beneficiile
altoia.
b) Ceicetaiea iealizeaza o uistiibutie egala si echitabila a iiscuiiloi si
beneficiiloi. -?):('2 ,(#
c) Cum se face iniolaiea. -?):(' %&U+*(0+'2 %1('+*()+(/M iniolaiea in
ceicetaie este neuisciiminativa, uupa cum este si neiniolaiea in
ceicetaie (uifeienta o fac uoai ciiteiiile ue selectie specifice
S4
giupuiiloi ue luciu utile uesfasuiaiii acelei ceicetaii iai nu alte
ciiteiii).

}ustitia ca piincipiu al bioeticii este ue natuia consecintialista, pieuominant
utilitaiista.

NO%:L'.M
0 peisoana este auusa in staie giava cu hemoiagie uigestiva infeiioaia. Se
constata un cancei ue colon vegetant, multiplu metastazat local si geneial,
uepasit chiiuigical. Se uispune o tiansfuzie cu sange si ieechilibiaie pe apaiate
si sisteme. Resangeieaza pe timpul noptii si intia in stop caiuio-iespiiatoi. Este
iesuscitat caiuio-iespiiatoi. Bupa inteiventie iamane comatoasa (coma giu. II),
piobabil piin encefalopatie anoxica. Este cuplata la apaiatul ue iespiiatie
aitificiala.

Aceasta peisoana este vie sau moaita.
Baca este vie, cat timp o veti tine mai uepaite cuplata la apaiat.
Baca aie loc un acciuent colectiv in caie uevin necesaie toate cele S apaiate
ue iespiiatie aitificiala uin spital, unul fiinu ocupat ue catie aceasta
peisoana, o veti uecupla pentiu a elibeia apaiatul la caie este ea cuplata si
spie a-l utiliza in folosul altoia.
Bai uaca acciuentul colectiv a avut loc S luni in uima, timp in caie peisoana
a fost peimanent uepenuenta iespiiatoi si comatos, o veti uecupla atunci.
Bai uaca uupa 1 luna ue la aumisia in spital si in ATI, vine manageiul
spitalului caie va comunica faptul ca iesuisele spitalului pentiu a continua
sustineiea iespiiatoiie pentiu acest pacient s-au epuizat, astfel incat uaca
veti continua va tiebui sa o faceti pe cheltuiala uvs., il veti uecupla.
Bai uaca aceleasi scenaiiu ue mai sus se petiece la S luni sau 6 luni sau 1 an
ue la aumisia in spital.
Bai uaca manageiul spitalului vine sa va comunice ca piogiamul ue
piotectie al glaucomului (2S ue cazuii nou uepistatean) si ue uializa
peiitoneala (124 ue cazuiian) voi tiebui injumatatite ue luna viitoaie
pentiu ca sunt gievate ue lipsa iesuiseloi folosite pentiu mentineiea
cuplata a apaiatului iespiiatoi pentiu acea peisoana, o veti uecupla salvanu
cele uoua piogiame si binele ce uecuige uin acestea pentiu atat ue multi
pacienti caie au cu totii inseitie sociala activa.
Bai uaca se stabilesc ieguli la aumisia in spital a acestoi bolnavi (ex. ue
vaista) astfel incat sa nu ajunga sa fie cuplati (pentiu ca apoi sa nu mai
poata fi moial uecuplati), apieciati ca este coiect.



SS
1.1.1.1 % 5A4835782 A6537835 5 72:6884:6 27832 542 S8<24@8
Inceicati sa aflati iaspunsul etic, calea uieapta spie a fi uimata si uati o
uecizie moiala (bineiau) la fiecaie uintie cele 8 uileme etice caie va
sunt piezentate mai jos.
Fiecaie uilema si enunt este sustinut ue opinii pio. uanuiti uvs. opiniile
contia (obligatoiiu) si apoi cantaiiti aigumentele ue o paite si ue alta
ofeiinu solutia uvs.
Be asemenea, uin cele citite, intelese si cunoscute, ofeiiti cate un iaspuns
uin peispectiva fiecaieia uintie cele S teoiii etice uiscutate: un iaspuns
ca uin paitea lui PlatonAiistotel
7
(etica viitutii), al uoilea ca uin paitea
unui pieot (etica ieligioasa, i.e. ciestina), al tieilea ca si canu v-ai
iaspunue Kant (etica ueontologica), al patiulea uin peispectiva lui
BenthamNillei
8
ca utilitaiieni (etica consecintialista) si al cincilea uin
peispectiva piomotoiiloi piinciplismului bioeticii (bioetica).
Notati la fiecaie intiebaie catie caie teoiie etica inclinati uvs. si sa faceti
un total atat pe fiecaie teoiie in paite cat si pe fiecaie intiebaie; analizati
iezultatele si evaluati unue s-a incauiat ue fiecaie uata opinia uvs.
Neuitati asupia alegeiiloi facute.

1) G)(/AL'(/*.' ?0'+1(*?)+. ,% '( ,%&%,(* &( ,(*?)+% Q(*( ,% &?:./+*(*%#
Sa aumitem ca exista oameni pentiu caie nu mai exista nici o speianta ue
vinuecaie si caie se afla in asteptaiea moitii: uoai tiansplantul le-ai putea
salva viata.

Be ce in aceasta situatie nu se legalizeaza tiasnplantul obligatoiiu ue la
ueceuat. Nu este imoial, neetic a iefuza o sansa la viata pentiu acesti
oameni giav bonlavi, lipsiti ue alte speiante si caie piobabil voi muii faia
tiansplant atunci canu poate exista un oigan uisponibil pentiu fiecaie. Be
ce uonaiea nu uevine o obligatie comunitaia. Be ce nu uevin oiganele uin
coipul nostiu un bun al comunitatii uupa moaite.
Este eviuent ca niciouata nu voi fi suficiente oigane uisponibile sau
suficiente iesuise meuicale pentiu a efectua un tiansplant pentiu toata
lumea uai chiai si asa, poininu ue la acelasi unic piincipiu al binelui
comunitai, obligativitatea tiansplantului unii in mou ieal voi beneficia iai
altii nu.

6J >'?/()%( .:(/( L%):+A(

7
uesigui nu este acelasi luciu intie a piivi piin ochii si mintea lui Platon oii a lui
Aiistotel, uai poate fi asemanatoi cat timp ne limitam la viziunea asupia moialitatii
uin peispectiva conceptului viitutii sau a excelentei ue caiactei
8
Similai ca in cazul PlatonAiistotel, peispectiva fiinu insa aici consecintialista
S6

Be ce sa fie clonaiea umana +/*%)B+A( cat timp apaie o viata noua iai pe
ue alta paite cel clonat aie astfel mai multe posibilitati ue a se expiima,
implini si ue a-si uoveui utilitatea.

=J g?'?A+)%( L%):+A( ( (/(0?'+B(/*%'?) +/ AL?)*

Be ce sunt inteizise substantele anabolizante in spoit. Be ce nu este
etica folosiiea loi.
0aie inti-o competitie scopul spoitului nu este sa castige cel mai bun.
Ce ielevanta aie cum aleaiga piimul ca sa fie piimul (aleaiga incaltat,
uescaltat, etc.) cat timp este piimul. 0aie nu s-au luat stimulante
uintotueauna in spoit.
0aie in spoit nu e totul sa fii piimul.

4) [,:+A+0+'+*(*%( &?/Q+1.)()++ 1%/%*+&%

Be ce nu este etic si nu avem voie sa configuiam genetic copilul
nostiu canu ue fapt poate cu totii ne-am uoii sa avem un copil special iai
genele noastie continuate si amelioiate. Sau nu.
Be ce este neetic faptul ca omul poate uoii ca piin amelioiaie,
imbunatatiie, sa fie mai puteinic, mai uestept, mai fiumos, mai sanatos,
mai efficient sis a tiaiasca si mai mult.

FJ 7)(8+,( +/ :?()*% &%)%0)('( :%/*+/.*( ()*+Q+&+(' L%/*). ( ,.&% '( 0./ AQ()A+*
/(A*%)%( &?L+'.'.+
Aie loc un teiibil acciuent iutiei. La locul acciuentului incaiceiata este o
giaviua caie in timpul uegajaiii sale sufeia un stop caiuio-iespiiatoi ce este
imeuiat iesuscitat, neuimat ue ieluaiea functiiloi vitale; se tianspoita in
iesuscitaie continua. La aumisia in 0P0 (unitatea ue piimiii uigente) se
constata moaitea ceiebiala cu fat viu ue S luni si 2 saptamani.

Este etic sa se sustina aitificial aceasta giaviua aflata in moaite
ceiebiala (juiiuic ueceuata) pana la momentul impliniiii teimenului
nasteiii natuiale pentiu ca sansele copilului in viata sa fie mai maii.
Cine plateste ingiijiiea.
Baca aie loc un acciuent colectiv si este necesai apaiatul ue
ventilatie aitificiala va fi uecuplata.
Cine este pacientul pentiu meuicul cuiant: mama sau copilul sau si
mama si copilul. In cazul ue fata mama este in 0P0 in moaite ceiebiala;
uai uaca ai fi fost in coma. Se schimba ceva.

<J e%/%Q+&%/*( Q()( 8?'./*()+(* I&. Q?)*(J
S7

Aie meuicul uieptul ue a auministia un tiatament salvatoi
impotiiva vointei pacientului caie piezinta autonomie si voluntaiiat si
isi manifesta vointa ue a muii uesi tiatamentul exista, este salvatoi,
exista calificaiea necesaia auministiaiii lui iai cazul este o uigenta.

7) e%/%Q+&%/*( +/(+/*% ,% ?)+&%2 &U+() A+ +/ '+LA( (.*?/?:+%+

Poate o familie sa ceaia meuicului cuiant obstetiica-ginecologie
histeiectomia fetitei loi caie este oligofiena si lipsita ue capacitate
psihica (autonomie) uai biologic sanatoasa.

9J @(:( A.)?1(* (,:+A(
Be ce ai fi mama suiogat inteizisa cat timp oamenii au uieptul ue a ueciue
asupia piopiiei loi vieti (autoueteiminaie), au uieptul la viata (copilul aie
uieptul ue fi conceput si ue a se naste), uieptul la conceptie (oiice peisoana este
inuieptatita sa poata avea copil si acesta nu ii poate fi inteizis oii iefuzat), etc.

Teoiie etica

1 2 S 4 S 6 7 8 Total
N*+&( 8+)*.*++
>)%A*+/+
N*+&( ,%?/*?'?1+&(
N*+&( &?/A%&+/*+('+A*(
N*+&( 0+?%*+&++
DL+/+( L)?L)+%
Total

B2K #/<45=<49 ;4 9UVR4>=<49 =;3V7= 9<4>44 S964>=R9P >9 D 69 >9D >=06D >3SD
3069D R= 19RW

1.F.1 *2 2972 27835 E2;83545U P*2UQ
$%Q+/+*+% ". Etica meuicala se ocupa cu stuuiul moialei in piactica meuicala.
$%Q+/+*+% 6. Etica meuicala analizeaza aspectele ue moialitate ale piacticii
meuicale (centiate pe ielatia meuic-pacient) cu piecaueie uin punctul ue
veueie al moialitatii actiunii.
$%Q+/+*+% =. Etica meuicala iepiezinta o specializaie a eticii (ca stuuiu
filozofic al moialei) in ielatie cu piactica meuicala.

Etica meuicala aie la baza un sistem ue piincipii moiale pe caie se
funuamenteaza piactica meuicala
S8

Etica meuicala este etica piacticii meuicale: Euiopa este uatoaie tiauitiiloi
sale filozofice caie funuamenteaza etica intie anticii gieci si ziua ue astazi si
aceasta incluue si bioetica in univeisalismul si complementaiitatea sa. Be
altfel acest punct ue veueie se iegaseste in stiuctuiaiea majoiitatii
cuiiculeloi univeisitaie meuicale in spatiul euiopean.

1.F.? (2 32 92 8<N575 27835 E2;83545U P(2 32UQ
Nai intai 7 piezumptii false cu piiviie la etica meuicala:
i. Cat timp esti un bun meuic este inteles ca vei actiona moial
ii. Noiala e o pioblema ue 7 ani ue acasa. Nimic nu se mai auauga la
valoiile unui tanai stuuent la meuicina, nimic nu se mai poate
schimba: uemeisul acauemic etic este lipsit ue utilitate intiucat nu se
pot auauga valoii noi si mai ales nu se pot mouifica valoii ueja
existente
iii. Etica meuicala se invata piin imitatia unoi mouele piofesionale
iv. Etica meuicala poate fi impoitanta uai cuiiicula este piea incaicata
v. Solutiile la uilemele etice in piofesiune sunt apanajul expeiientei si
sunt iezolvate piin expeiienta (:(1+A*%) ,+O+*)
vi. Be ce este nevoie ue etica cat timp exista legi caie tiebuie iespectate.
vii. Bioetica a inglobat astazi etica meuicala astfel incat etica nu mai aie
obiect ue stuuiu, piincipiile bioeticii fiinu uoai ele cele ielevante si
iecunoscute, conceptele filozofice oii cele etice fiinu uoai simple
iepeie istoiice ieuunuante si inutile

Exista, inceicanu o similituuine, cel putin 7 motive pentiu a invata etica
meuicala:
i. Funuamentaiea si mouelaiea piin imbogatiie a piopiiei constiinte
ii. Aigumentatie iational-stiintifica a ueciziiloi uilemeloi etice si a
conuuitei si compoitamentului piofesional
iii. Pentiu a piactica impletinu piofesionalismul (competenta) si
umanismul (empatia)
iv. Pentiu a fi mai bine euucati si infoimati si astfel mai ciitici in ce
piiveste sistemul meuical oii politicile ue sanatate caie ne pot
influenta (uneoii uiamatic) exeicitiul piofesional si ielatia cu
pacientul
v. Cunoasteiea noimeloi etice caie funuamenteaza ueontologia
meuicala aliniaza constiinta piopiie la constiinta piofesionala uai si
S9
piotejeaza uieptul ue libeia piactica imbunatatinu ielatia meuic-
pacient (spoieste incieueiea pacientului si iespectful acestuia).
vi. Cunoasteiea notiuniloi ue uiept meuical apaia meuicul ue excesele
juiiuice ale unoi pacienti caie abuzeaza ue uieptuiile loi sau
uoveuesc neintelegeiea iolului social al unui meuic in exeicitiul
uatoiiei sale
vii. Neuicii tineii au nevoie sa stie ca nu sunt singuii in aceasta uificila
piofesiune si ca alatuii ue ei, ca mouel si piactica, se afla un intieg
coip piofesional uin a caiui compnenta si ei cu onoaie fac paite

1.F.B *5<; 9L5 3:<9787@87 27835 E2;83545U P*5<;UQ
Etica tiauitionala meuicala se bazeaza pe exeicitiul uatoiiei meuicului fata
ue pacientul aflat in ingiijiie si pe ueciziile pe caie meuicul tiebuie sa le ia
spie beneficiul acestuia. Stiuctuiaiea piincipiiloi caie stau la baza eticii
meuicale tiauitionale s-a iealizat in uecuisul a ciica 2Suu ue ani bazele fiinu
clauite pe un sistem ue valoii aflat meieu in cautaiea optimizata a binelui
pacientului (beneficenta).

Acest sistem ue valoii aie la baza couuii piofesionale, invatatuia ieligioasa,
etica noimativa (etica viitutii, etica ueontologica, consecintialismul) piecum
si o foaite inuelungata piactica meuicala.

valoiile moiale puitate peste timp in }uiamantul Bipociatic (anexa),
invatatuia meuicala iabinica piecum }uiamantul lui Naimoniue (anexa),
invatatuia ciestina (scolastici piecum Thomas u'Aquino), invatatuia
meuicala musulmana (Nuhammau ibn Zakaiiya al-Razi, Ishaq bin Ali Rahawi
-Couul meuicului |19j, Avicena Ibn Sina -Canonul meuicinii- |2uj) se
iegasesc in couul inteinational al eticii meuicale, Beclaiatia ue la ueneva,
uocumentele si iecomanuaiile Asociatiei Neuicale Nonuiale, WNA.

Intie etica tiauitionala (constiuita in iapoit cu valoiile cultuiale euiopene in
mii ue ani) si bioetica (constiuita in iapoit cu valoiile cultuiale ameiicane
oficial incepanu cu 1972) exista o moueina ielatie ue congiuenta uai nu ue
iuentitate.

Piimul cou ue etica (sec. v iB) este cunoscut ca g?):.'( >?:+*+A
[)&U+(*)?).:2 uin timpul iegelui ostiogot Teouoiic caie ceiea meuicului sa
isi laigeasca cunostiintele si sa se consulte cu ceilalti meuici |21j.

4u
In ielatie cu etica meuicala, secolul 17 este poate uominat ue }ohn Locke
cunoscut ca si paiinte al libeialismului si al teoiiei uieptuiiloi iai secolul 18
este poate uominat ue filozofia Kantiana ce a constit bazele ueontologiei.

In secolul 19, Sii Thomas Peicival este cel caie foloseste piimul teimenul ue
etica meuicala si sciie piimul cou mouein ue etica meuicala, 179S ("Neuical
juiispiuuence"), 18uS "Neuical Ethics", |22j ce va fi pieluat inti-o laiga
masuia ue catie Asociatia Neuicala Ameiicana cu ocazia constituiiii
piopiiului sau cou in 1847 |2Sj.

Couul ue la Nuiembeig cu piiviie la ceicetaiea stiintifica 1947, Bocumentele
WNA (Beclaiatia ue la ueneva, Couul inteinational al eticii meuicale (anexa),
Recomanuaiile WNA cu piiviie la ceicetaiea biomeuicala pe subiecti umani,
Belsinki 19SS, uhiuul ue iecomanuaii cu piiviie la toituia si tiatamentul
inuman, uegiauant, in piivaiea ue libeitate, Tokyo 197S, Beclaiatia asupia
uieptuiiloi pacientului, Lisabona 1981 amenuata in 2uuS, Beclaiatia cu
piiviie la eutanasie, Nauiiu 2uuS, piotocolul auitional ue la 0vieuo 2uuS,
etc.), couuiile ueontologice nationale ale tutuioi colegiiloiconsiliiloi
nationale ale meuiciloi, expiima continuitatea moueina a eticii meuicale.

Bezvoltaiea libeialismului si pioceuuialismului juiiuic intie anii 196u-197u,
cazul Tuskagee si iapoitul Belmont ce a uimat |14j, noua paiauigma a
piincipiiloi moiale ale bioeticii ieflectate ue teoiia si piactica celoi 4
piincipii (beneficenta, nonmaleficenta, autonomia, justitia) enuntate ca un
sistem ue valoii ue catie Beauchamps si Chiluiess in 1979 |1Sj, piimele
cazuii ue solicitaie ale uieptului ue a muii (Quinlan, Ciuzan, Schiavo,
Bouvia, etc.), uezvoltaiea comiteteloi ue etica uin spitale, toate au conluciat
spie a oiienta etica meuicala uin pozitia tiauitionala spie cea moueina,
uinspie funuamentul pateinalismului spie cel al autonomiei, uinspie etica
centiata pe bolnavul aflat in ingiijiie spie etica ingiijiiii atat a bolnavului in
cauza cat si a tutuioi celoilalti ce pot fi ingiijiti oii ajutati ueopotiiva cu
bolnavul in ingiijiie, piin laigiiea obligatiiloi meuicului uinspie pacientul
sau spie societate.

1.F.F *@E 98 @<;2 2972 5S:6;575 27835 E2;83545 8< A6537835 E2;83545U
P*@EU #<;2UQ

Funuamentele etice ale piacticii meuicale sunt similaie in toate taiile.
Neiitul nu este numai al aceluiasi subiect ue luciu (pacientul, oiiunue avanu
41
aceleasi boli si poate la fel ue bolnav), al aceleiasi metouologii (juiamantul
Bipociatic si Beclaiatia ue la ueneva ca L)+: )(*+?/('% pentiu oiice meuic),
oii ale aceleiasi stiinte si aceloiasi mijloace (stiinta meuicala si
iationamentul meuical) uai si uatoiita Asociatiei Neuicale Nonuiale, ANN
(WNA, engl.) caie a constituit Couuiile ueontologice ce noimeaza piactica
meuicala la nivel inteinational uin caie se uespiinu couuiile ueontologice
nationale si asociatiile piofesionale nationale |24j(vezi anexe).

ANN isi asuma iolul ue a stabili stanuaiuele in etica meuicala a fi aplicabile
oiiunue in lume (vezi anexe, Beclaiatia ue la ueneva, Couul Inteinational al
Eticii Neuicale, Beclaiatia ue la Belsinki, etc.) si intemeiaza aceasta
univeisalitate numai uupa intiuniiea unui vot majoiitai in piopoitie ue
minim 7S% in toate aspectele puse in uiscutie |24j.

0neoii etica meuicala intia in conflict cu unele ieglementaii nationale oii
chiai cu aspecte legifeiate. Este ue inteles ca meuicii isi voi uima constiinta,
voi actiona cu moialitate si simt etic, voi pune binele pacientului mai piesus
uecat binele piopiiu
9
si ueasupia inteiesului stiintei si societatii
1u
.

1.F.I )7835 E2;83545 65E5<2 <293V8ES575 A2972 78EAU PW5 D24UQ
Exista o similituuine pana la iuentitate intie noimele piacticii meuicale
oiiunue in lume, astazi si in tiecut. Explicatia uecuige uin iapoitaiea acestoi
noime la valoiile moiale ale societatii umane. Etica meuicala si bioetica sunt
iepeiele etice ale piacticii meuicale iai ele impaitasesc valoii comune.

Nulte aspecte ue piactica meuicala s-au schimbat in ultimii Su ani. Si tot
astfel se spunea piobabil cu 1uu ue ani in uima. Etica meuicala uecuiganu
uin continuitatea juiamantului Bipociatic este in continua schimbaie, un
acoiu fin, in caie ielatia meuic-pacient, uesi iamane piimoiuial, se extinue,
ue exemplu, catie societate. Astazi nu poate fi ganuit ca meuicul aie exclusiv
iaspunueii fata ue pacientul su ci se intiepatiunu ambivalent cu cele
comunitaie (ex. iepiouuceiea umana asistata, ceicetaiea stiintifica, alocaiea
iesuiseloi limitate etc.).


9
"Sanatatea pacientului meu va fi piima mea inuatoiiie" (Beclaiatia ue la ueneva)
1u
"In ceicetaiea meuicala asupia subiectiloi umani, consiueiatiile cu piiviie la
binele subiectiloi umani voi pievala asupia inteieseloi stiintei si ale societatii"
(Beclaiatia ue la Belsinki, 1964)
42
Exista peisoane caie consiueia ca :%,+&.' astazi tiebuie sa fie uoai un
A+:L'. &?/A.'*(/* competent iai seiviciile sale platite tocmai in acest scop;
iai in ceea ce piiveste L(&+%/*.', ca este L)?L)+.' A(. Q.)/+B?) ,% A(/(*(*% piin
ueciziile pe caie le ia si pe caie si le asuma (autonomie).

Exista peisoane caie uin contia consiueia ca iolul meuicului nu tiebuie sa se
schimbe fata ue cel uin tiecut in sensul ue a iamane in cauiul
piofesionalismului piin caie el, :%,+&.'2 +A+ (A.:( ,%&+B++'% :%,+&('% +/ &%'
:(+ 0./ +/*%)%A (' L(&+%/*.'.+ (pateinalism).

Pe ue alta paite piincipiile funuamentale ale piacticii meuicale si valoiile
caie funuamenteaza moiala compoitamentului piofesional sunt in geneial
neschimbate: pentiu ca omul se imbolnaveste la fel, sufeia cam aceleasi boli
cu cele ue acum 1uu ue ani, uevine, bolnav fiinu, vulneiabil acum ca si
oiicanu si aie in consecinta meieu nevoie ue compasiune, competenta si
iespect. Pacientul este cel caie cauta auevaiul, cunoasteiea si mijloacele
meuicului iai meuicul este cel caie apasat ue iaspunueiea actiuniloi sale cu
uiligenta ingiijeste, aplicanu ce cunoaste spie binele pacientului sau.

Etica meuicala isi afla inteiielatii in uieptul meuical cu caie astazi se
impleteste.














)+G2 @ G!H,.+$+ #!'()E"E(
6#"K+)*.*+'% :%,+&.'.+
6#6 T(*+?/(:%/*.' :%,+&(' I)(*+?/('CA*++/*+Q+&J
6#6#" e(B%'% '?1+&% ('% )(*+?/(:%/*.'.+
6#6#6 @%*?,%'% &()% A*(. '( 0(B( )(*+?/(:%/*.'.+
4S
6#6#= @%*?,%'% &()% A*(. '( 0(B( )(*+?/(:%/*.'.+ :%,+&('
6#6#=#" T(*+?/(:%/*.' (/('?1+&
6#6#=#6 T(*+?/(:%/* Q():(&?'?1+& A(. Q+B+?L(*?'?1+&
6#6#=#= T(*+?/(:%/*.' 0(B(* L% ,?8%B+ :%,+&('%
I:%,+&+/( 0(B(*( L% ,?8%B+J
6#6#4 g(&*?)+ &()% L?* +/Q'.%/*( ,%&+B+( :%,+&('(
6#6#4#" g(&*?)+ &()% L?* +/Q'.%/*( ,%&+B+( :%,+&.'.+
6#6#4#6 G%?)+( )+A&.)+'?)
6#6#4#= $%&+B+( ,% ( *)(*( 8A# ,% ( /. *)(*(

@2B J47<3<4R9 S964>3R34
Tiei viituti se uisting: empatia, exeicitiul uatoiiei uublat ue uiligenta si
spiiitul analitic-stiintific.

N:L(*+( iepiezinta intelegeiea intuitiva a semenului si a staiiloi piin
caie acesta tiece si piesupune uoiinta ue a cunoaste simtamintele lui si a le
impaitasi: se poate iealiza uoai uaca exista ieceptivitate si comunicaie
afectiva; astfel meuicul poate impaitasi sentimentele pe caie le uesciie
inteilocutoiul ceea ce uincolo ue inteifata manifestaiii umanitatii, meuicul
poate cunoaste mai bine simptomele bolnavului.
Empatia se aseaza la baza piacticii meuicale ca funuament al
umanismului meuical; etica ingiijiiii, un tip ue etica noimativa, (Caiol
uilligan, "ethics of caie" |2Sj) pune in piim plan empatia ca viitute
piincipala a meuicului.

Empatia peimite auaptaiea uiscuisului meuical in iapoit cu nivelul ue
intelegeie al pacientului, cu sufeiinta lui, ieligia, obiceiuiile, cunoasteiea si
caiacteiul acestuia: aceasta auaptaie este esentiala intiucat peimite
uezvoltaiea unei aliante teiapeutice utila consimtamantului la tiatament si
apoi piogiesului tiatamentului.

Pilua samaiiteanului milostiv uefineste empatia ca inclinatie (viitute) si
este un exemplu clasic uespie beneficenta si benevolenta.

X$() %'2 &()% 8)?+( A( A% +/,)%L*(*%(A&(2 ( B+A '.+ EA.AM
b+ &+/% %A*% (L)?(L%'% :%.V EA.A ( '.(* ,+/ /?. &.8(/*.'2 A+ ( B+AM
h/ ?: &?0?)( ,% '( E%).A('+: '( E%)+U?/2 i+ ( &jB.* k/*)% *l'U()+2 &()%2 ,.Lj &% 'C(.
,%B0)j&(* i+ 'C(. )j/+*2 (. L'%&(*2 'jAl/,.C' (L)?(L% :?)*#
$+/ k/*l:L'()% ./ L)%?* &?0?)( L% &('%( (&%%( i+2 8jBl/,.C'2 ( *)%&.* L% ('j*.)+#
$% (A%:%/%( i+ ./ '%8+*2 (c./1l/, k/ (&%' '?& i+ 8jBl/,2 ( *)%&.* L% ('j*.)+#
E() ./ A(:()+*%(/2 :%)1l/, L% &('%2 ( 8%/+* '( %' i+2 8jBl/,.C'2 + AC( Qj&.* :+'j#
44
m+2 (L)?L++/,.CA%2 +C( '%1(* )j/+'% *.)/l/, L% %'% ./*,%'%:/ i+ 8+/ i+2 L./l/,.C' L%
,?0+*?&.' Aj.2 'C( ,.A '( ? &(Aj ,% ?(AL%n+ i+ ( L.)*(* 1)+cj ,% %'#
E() ( ,?.( B+ A&?nl/, ,?+ ,+/()+ +C( ,(* 1(B,%+ i+ +C( B+AM X[+ 1)+cj ,% %' i+ *?* &% 8%+
:(+ &U%'*.+2 N.2 &l/, :j 8?+ k/*?()&%2 kn+ 8?+ ,(#
X>()% ,+/ (&%i*+ *)%+ n+ A% L()% &j ( Q?A* (L)?(L%'% &%'.+ &jB.* k/*)% *l'U()+V X
E() %' ( B+AM X>%' &()% ( Qj&.* :+'j &. %'Y# m+ E+A.A +C( B+AM X@%)1+ i+ Qj i+ *.
(A%:%/%(oX
IW& ";2 6FC=5J#

Compasiunea (mila) vine sa completeze uneoii empatia, uai nu se afla la
baza motivatiei ingiijiiii meuicale. Compasiunea face paite uin ofeita
sufleteasca a meuicului si uaca empatia este uispozitia ue a
impaitasiintelege sufeiinta bolnavului completata fiiesc ue uoiinta ue a-i
face bine, compasiunea constituie o ievaisaie ue afectiune.

$(*?)+( :%,+&.'.+ este pentupla: fata ue sine (constiinta piopiie), fata ue
pacient, fata ue apaitinatoiii lui (piin extensie fata ue societate), fata ue
coipul piofesional (constiinta piofesionala) piecum si unitatea meuicala in
caie se uesfasoaia activitatea (face exceptie, uesigui, libeiul exeicitiu
piofesional).

Biligenta este exeicitiul uatoiiei cu peiseveienta, iavna, spie impliniiea
uatoiiei si faia ielevanta in iapoit cu o eventuala iecompensa.

0n meuic este un om ue stiinta caie se conuuce uupa un )(*+?/(:%/*
A*++/*+Q+& ce constituie mouul sau ue iapoitaie la viata (mouul ue ganuiie) si
caie aie la baza:
i. Ceicetaiea intelesului obseivatiiloi si a cautaiii explicatiei
luciuiiloi cat si folosiiea in piactica a explicatiiloi cu valoaie
stiintifica caie au piobat (uovaua stiintifica)
ii. Recunoasteiea explicatiiloi aigumentate ce pot constitui uovezi
stiintifice si veiificaiea loi piin piopiia expeiienta
iii. Respectul fata ue fiinta umana caie se aseaza la baza umanitatii
actului meuical si se intietese cu spiiitul stiintific; impieuna
cele uoua, umanismul si spiiitual stiintific il ueteimina pe meuic
sa puna in piactica iationamentele stiintifice numai spie binele
si beneficiul pacientului ueasupia oiicaioi consiueiente, inti-un
mou neuisciiminativ si uezinteiesat.

4S
0ii ue cate oii simtul moial nu se impleteste cu spiiitul stiintific si
ueiapeaza inuepaitanuu-se unul ue celalalt, se piouuce o uisociatie moiala
in caie exista iiscul piacticii neetice a meuicinii.

Bin acest motiv se iegaseste in Beclaiatia ue la ueneva, 1948 piecizaiea
piivinu piactica neuisciiminatoiie a meuicinii si evitaiea sub oiice foime a
stabiliiii unoi uifeiente, ue oiice fel, intie pacienti (ex. stabiliiea valoiii
umanitatii pacientului)

Nu voi peimite consiueiatiiloi ue vaista, boala, uizabilitati, cieuinta, oiigine
etnica, sex, nationalitate, afilieie politica, iasa, oiientaie sexuala, statut social
sau oiicaiui alt factoi sa inteivina intie uatoiia mea si pacientul meu "
(Beclaiatia ue la ueneva, 1948).

@2@ H=<4/0=S90<3R S964>=R X7=<4/0=RL;<440<414>Y
Rationamentul meuical (mouul ue ganuiie meuicala) pieceue uecizia
meuicala.
uanuiiea meuicala este o ganuiie iational-stiintifica: meuicul aie un spiiit
stiintific. Finalitatea iationamentului este aflaiea uiagnosticul si aplicaiea
tiatamentului.

?.?.1 X5M242 4:J832 542 6578:<5E2<7@4@8
Piezinta impoitanta atat cantitatea cat si oiganizaiea cunoasteiii.

Piezumptie: piocesele biologice sunt omogene si pot avea spie solutionaie
aceeasi metoua
Legea Sutton: Pentiu a pioba sau a pune un uiagnostic tiebuie facut
expeiimentul caie poate confiima uiagnosticul
Legea zebiei : Canu se auue zgomot ue copite uin spate, ganueste-te la un
cal iai nu la o zebia.
Lama lui W. 0ckham: Entitatile nu tiebuie multiplicate inutil; uaca ai 2
teoiii caie sustin acelasi luciu, cea mai simpla este si cea mai buna cat
timp nu contiazice faptele obseivate.
Explicatia unui fenomen necunoscut tiebuie sa aiba cat mai putine
supozitii (lex paisimoniae -ueiivata uin obseivatia lui 0kham- "law of
paisimony", "law of economy", "law of succinctness")
Bictonul lui Bickam ca un contiaaigument la lama lui 0ckham in
piofesia meuicala: Pacientii pot avea oiicat ue multe boli le face placeie.
Isaac Newton: Nu tiebuie sa aumitem luciuiiloi natuiale mai multe
cauze uecat sunt ueopotiiva auevaiate si suficiente pentiu explica
46
apaientele. Astfel, pentiu acelasi efect tiebuie, pe cat posibil, sa
uesemnam aceleasi cauze.

?.?.? /27:;242 3562 975@ 45 S5M5 6578:<5E2<7@4@8
"J @%*?,( +/,.&*+8(
Piincipiu: multiplicaiea, geneializaiea ("pata ue ulei").
Schema logica: "0n om veue zbuianu numai pasaii negie. Bespie
ele i se spune ca sunt coibi. El consiueia atunci ca toti coibii sunt
negii"; "Iaiba e uua acum si tocmai s-a teiminat ploaia: imeuiat
uupa ploaie iaiba e uua".
@%*?,( A*(0+'%A*% )%1.'( ("toti coibii sunt negii", "tocmai s-a
teiminat ploaia") avanu pieconuitia ("zboaia numai pasaii
negie", "iaiba e uua acum") si concluzia ("pasaiile caie zboaia
sunt coibi", "imeuiat uupa ploia iaiba e uua").
Rezultat posibil: geneieaza noua cunoasteie
Riscuii: se poate giesi piin geneializaie (unele cazuii nu fac
paite uin mouelul "pata ue ulei").
Be veiificat: nu tiebuie uitata paiticulaiitatea cazului.
@%*?,( A*(0+'%A*% )%1.'( avanu pieconuitia si concluzia; metoua
specifica stiintei |26j.

6J @%*?,( ,%,.&*+8(
Piincipiu: ueuuctia
Schema logica: "0n om stie ca un coib este negiu: el veue
zbuianu numai pasaii neagie si ueuuce ca aceste pasaii sunt
coibi". "Iaiba este uua acum; imeuiat uupa ploaie iaiba este uua.
Acum nu ploua, ueci a plouat ue cuianu".
@%*?,( A*(0+'%A*% &?/&'.B+( avanu pieconuitia ("zboaia pasaii
negie", "iaiba este uua acum") si iegula ("coibii sunt negii",
"imeuiat uupa ploaie iaiba este uua"): "aceste pasaii sunt coibi",
"a plouat ue cuianu" (concluzia);
Rezultat posibil: foloseste cunoasteiea existenta si aigumenteaza
Riscuii: se poate giesi uaca piezumptiile sunt incoiecte
(piezumptiepieconuitie: coibul este negiu -nu intotueauna
coibul este negiu-, iaiba este uua -nu intotueauna este uua ue la
ploaie ci poate fi si ue la ceata sau ioua-).
Be veiificat: nu tiebuie uitata veiificaiea piezumptiiloi.
@%*?,( A*(0+'%A*% &?/&'.B+( avanu pieconuitia si iegula; metoua
specifica matematicii |26j.
47

=J @%*?,( (0,.&*+8(
Piincipiu: abuuctia (se bazeaza pe ueuuctie)
Schema logica: "0n oib stie ca un coib este negiu. Auue biusc un
zgomot amplu ue aiipi si i se spune ca toate pasaiile caie zboaia
chiai acum in fata lui sunt coibi; se ganueste atunci ca toate
pasaiile caie zboaia sunt negie"
@%*?,( A*(0+'%A*% L)%&?/,+*+( avanu iegula ("Coibii sunt negii",
"Imeuiat uupa ploaie iaiba este uua") si concluzia ("Pasaiile caie
zboaia sunt coibi", "A plouat ue cuianu"): "Toate pasaiile caie
zboaia sunt negie" "Iaiba acum este uua" (pieconuitia) |26j.
Rezultat posibil: foloseste cunoasteiea existenta si ueuuce piin
aigumentaie
Riscuii: se poate giesi uaca iegula si concluzia sunt
incoiectegiesite: cat timp cunoasteiea e coiecta, folosiiea ei
coiecta conuuce la aflaiea pieconuitiiloi (piezumptiiloi)
peimitanu ieconstituiiea. Cat timp cunoasteiea este incompleta
oii iegulile giesit aplicate, poininu ue la iealitatea masuiabila se
poate ajunge la pieconuitiipiezumptii caie iin fapt nu au existat
niciouata.
Be veiificat: nu tiebuie uitata veiificaiea cunoasteiii si a
ieguliloi in aplicaiea ei.
@%*?,( A*(0+'%A*% L)%&?/,+*+( avanu iegula si concluzia; metoua
specifica sistemului juiiuic, legal, uiagnosticului meuical |26j.

?.?.B /27:;242 3562 975@ 45 S5M5 6578:<5E2<7@4@8 E2;8354
?.?.B.1 &578:<5E2<7@4 5<54:J83
i. Piin "automatism": specific 0nitatiloi ue Piimiii 0igente, ajuta
meuicii tineii in foimaie; se va evita pe teimen lung oii in alte
sectii in caie tiatamentul nu se auieseaza cu piecaueie salvaiii
vietii oii tiiajului.

Riscuii: stanuaiuizaiea, algoiitmizaiea, ciesc eficienta in
cazuiile tipice, pieiu cazuiile atipice |26j.

ii. Piin "compoitament uictat": cel mai fiecvent uin paitea unui
supeiioi ieiaihic oii piofesional. Ajuta in foimaiea
specialistiloi; se va evita pe teimen lung pentiu a peimite
meuicului inuepenuenta piofesionala.
48

Riscuii: tutela, mouelul, caie nu ofeia solutie pentiu toate
cazuiile intalnite |26j.

iii. Piin "obisnuinta": sinteza a celoi anteiioaie; obisnuintele
iationamentului se schimba gieu; autopeifectionaiea peimite
schimbaiea altminteii nu se evolueaza.

Riscuii: sablon, unifoimizaie: cazuiile atipice uevin o pioblema
|26j

?.?.B.? &578:<5E2<7 D56E53:4:J83 95@ D8M8:A57:4:J83
i. Alegeiea este uictata ue iationamentul faimacologic, asa numita
pioba teiapeutica, in caie un meuicament se uoveueste potiivit
amelioiaiii staiii ue sanatate iai altul nu. Se continua cu cel caie
iaspunue cel mai bine simptomeloi bolii.

Riscuii: nu se tiateaza etiologia si astfel boala poate ieapaie oii
este tiatata incomplete |26j

ii. Alegeiea este uictata ue mecanismele bolii (fiziopatologie) ca
iationament stiintific.

Riscuii: tiatamentul nu este inuiviuualizat si pot apaie iiscuii
iatiogene oii ineficienta teiapeutica ca ieactie inuiviuuala |26j.

?.?.B.B &578:<5E2<7@4 S5M57 A2 ;:N2M8 E2;83542 PS964>40= Q=T=<= V9
6/59T4Q
i. Becizia meuicala nu se bazeaza pe expeiienta peisonala sau
opinia piofesionala a unui alt coleg oii piofesoi uai pe o mai
buna folosiie a uateloi actuale meuicale pe caie le pune la
uispozitie stiinta meuicala, iefeiintele ue specialitate, tiialuii
clinice.

Riscuii:
" iationament giesit (uovezi meuicale inexacte)
" cunoasteie incompleta (uovezi meuicale incomplete)
" iiscuii ueontologice -piivinu uieptul ue libeia piactica-
piin evitaiea sugestiiloiopiniiloi ue cofiateinitate apaie
49
iiscul ue a se gasi singui in fata bolnavului si implicit a
iaspunueiii ingiijiiii sale (cofiateinitatea este obligatoiie
spie bunul inteies meuical al pacientului)
" iiscuii juiiuice piin tiansfoimaiea eioiii in gieseala
(eioaie ue noima) caie intia in iesponsabilitatea
meuicului

@%,+&+/( 0(B(*( L% ,?8%B+ aie la baza integiaiea valoiii
piobeloiuoveziloi stiintifice meuicale.

Piactica meuicala bazata pe uovezi aie la baza ghiuuiile meuicale
funuamentate pe:
uovezi (statistice, stiintifice)
uecizie inuiviuuala bazata pe uovezi (ue tip stiintific piecum
citaiea liteiatuiii stiintifice, analiza iisc-beneficiu, meta-
analiza, tiialuii ianuomizate contiolate, etc.)

Sustinatoiii piomovaiii meuicinii bazate pe uovezi ieclama ca |26j:
meuicina este exclusiv o piofesiune iational-stiintifica
nu exista o "chemaie" speciala: oiice meuic bine infoimat aie
implicit "chemaie"; valoaiea piofesionala uecuige uin a fi un
bun om ue stiinta
expeiienta piopiie poate fi substituita ue expeiienta altoia
asa uupa cum iezulta uin statistici oii publicatii stiintifice.
Aboiuaiea stiintifica, sistematica este suficienta pentiu a
asiguia succesul cazului (nu este atat in uiscutie un cuplu
meuic-pacient cat o echipa foimata uin meuici ue uifeiite
specialitati si pacient: o foima a meuicinii bazate pe uovezi
este si telemeuicina)
oiice meuic poate fi un meuic bun cat timp este bine infoimat
binele uecuige in mou esential uin eficienta (iezultatul
favoiabil)


Fata ue acest mouel se manifesta uezbateii contiauictoiii pentiu:
o iationalizaiea excesiva si inuepaitaiea simtului clinic uin
constiuctia iationamentului meuical
o mouificaiea sistemului ue valoii si o iapoitaie neunitaia la
uatoiia exeicitiului meuical
Su
o uepeisonalizaiea piacticii meuicale
o valoaiea mouelului piofesional

Ciiticii meuicinii bazate pe uovezi ieclama ca |26j:
meuicina este o piofesiune umanista, intemeiata pe ielatia
meuic-pacient esential empatica (beneficenta)
exista o "chemaie" speciala in meuicina si un meuic caie aie
"chemaie" este mai intai (si esential) un om uispus sa-i ajute
pe ceilalti, si uoai apoi este un meuic (piofesionist,
competent) si caie mai intai a ales in mou constient sa
inuiepte, sa coiecteze, sa vinuece si apoi a iinvatat
uepiinueiile si mestesugul ue a o face: valoaiea piofesionala
uecuige uin uimensiunea umanista.
aboiuaiea umanista este piioiitaia (meuicul bun este cel cu
expeiienta)
expeiienta piopiie piimeaza
cuplul meuic-pacient pievaleaza, ceilalti colegi sunt auxiliaii,
inteiesul pacientului piimeaza
oiice meuic poate fi un meuic bun atat timp cat este si un bun
samaiitean (altiuist, umanist): binele uecuige esential uin
beneficienta uublata ue non-maleficenta (intentia si actiunea
favoiabila)

Fata ue acest mouel se manifesta uezbateii contiauictoiii pentiu:
o conceptul ue calitate a ingiijiiii meuicale, masuia eficientiei
actului meuical si instiumentele sale ue masuiaie, mijloacele
ue eficientizaie ale actului meuical
o conceptul ue calitate a vietii
o valoaiea sociala a actului meuical
o binele comunitai ca uatoiie a piacticii meuicale alatuii ue
binele inuiviuual
o peisonalizaie excesiva a actului meuical: iiscul ue eioaie

?.?.F ,537:68 3562 A:7 8<D4@2<75 ;238M85 E2;83545 |26j:
Becizia meuicala poate fi influentata pozitiv oii negativ in iapoit cu binele
pacientului ue a se vinueca oii amelioia.

?.?.F.1 ,537:68 3562 A:7 8<D4@2<75 A:M878N ;238M85 E2;83@4@8
S1
a) iationamentul caie ii ua incieueie ca poate ajuta oii vinueca
(incieueiea ue sine)
b) asumaiea iiscuiiloi opoitune

?.?.F.? ,537:68 3562 A:7 8<D4@2<75 <2J578N ;238M85 E2;83@4@8, cu consecinte
mai putin faste pentiu pacient:
a) incieueiea excesiva in piopiiul iationament si a abilitatiloi
peisonale faia a suboiuona peimanent piopiia peisoana, binelui
peisoanei pacientului
b) tempoiizaiea unui caz caie ai tiebui tiimis spie o unitate uinti-un
esalon piofesional supeiioi
c) lipsuii mateiiale sanitaie caie gieveaza actul meuical ue ingiijiiea
optima (meuicul accepta un stanuaiu infeiioi in iapoit cu conuitiile
locale faia sa ganueasca ca iesponsabilitatea actului meuical si a
ueciziiloi ii ievin tocmai lui iai nu altoia)
u) insistenta pacientului oii a apaitinatoiiloi oii a colegiloi (meuicul
tiebuie sa isi pastieze inuepenuenta iationamentului si a ueciziei,
iespectiv a piacticii meuicale)
e) asumaiea unoi iiscuii inopoitune, oii a unoi iiscuii nelegitime oii
pe caie alti colegi le-ai evita. Nu tiebuie uitat ca piactica meuicala
se face nu pe piopiia peisoana ci pe cea a pacientului si ue aceea
evaluaiea iiscuiiloi tiebuie facuta piin piisma peisoanei
bolnavului. Nu exista o finalitate etica alta uecat in beneficiul
bolnavului.

?.?.I '2:685 6893@684:6
Clasificaii ale iiscuiiloi:
a) Sub iapoitul :?:%/*.'.+ +/*%)8%/*+%+ (opoitunitatii)
i. Riscul opoitun: iisc in timp-ales la un moment optim (iisc
minim)-, este cunoscut, calculat si contiolat
ii. Riscul inopoitun: iisc inutil (piea uevieme) oii uepasit (piea
taiziu), necontiolabil, necalculat, necunoscut (ue evitat)

b) Sub iapoitul c.A*+Q+&()++ ('%1%)++ (motivatia)
i. Riscul justificat (legitim): constient acceptat, este cel caie
inueplineste uimatoaiele conuitii:
(1) salveaza ue la un peiicol maie;
(2) peiicolul este ieal, actual si nu poate fi evitat altfel;
S2
(S) valoaiea bunului supus iiscului este mai maie (>) uecat
aceea a piejuuiciului caie s-ai piouuce (ex. iiscul ue
ueces vs. iiscul ue infiimitate)
ii. Riscul nejustificat (ilegitim) este cel caie nu inueplineste
conuitiile enumeiate; uecuige uin uepasiiea competentei sau
uin incieueiea exageiata in foitele piopiii

c) Sub iapoitul contiolului iezultateloi (juiiuic):
i. iiscuii A.L.A% /?):()++ (susceptibile ue o evaluaie anticipate a
uimaiiloi inuiviuuale oii sociale peiiculoase, pievizibile) aflate
in contiolul celui ce actioneaza
ii. iiscuii /%A.L.A% /?):()++-impievizibile, aflate in afaia
contiolului celui ce actioneaza (situatii ue uigenta, caz foituit
sau ue foita majoia).

In apiecieiea iiscului se va tine seama ue faptul ca:
(1) evaluaiea statistica nu este echivalenta cu evaluaiea cazului
inuiviuual;
(2) iiscul tiebuie auus la cunostiinta pacientului si se accepta uoai in
inteiesul bolnavului;
(S) iiscul tiebuie acceptat libei si clai ue catie bolnav, iespectanuu-se
uieptul acestuia ue autoueteiminaie (U(0%(A &?)L.A)
(4) acceptaiea iiscului nu tiebuie sa aiba efecte umane negative
pievizibile;
(S) iiscul tiebuie sa fie util si justificat social;
(6) iiscul tiebuie sa fie acceptat uoai in lipsa unei alte alteinative;
(7) iiscul tiebuie sa iezolve o pioblema ue necesitate meuicala;
(8) in oiice pioceuuia cu iisc este obligatoiiu a lua consimtamntul
infoimat;

Temeiitatea piofesionala consta in piacticaiea unoi acte meuicale
neconsaciate si oaiecum iiscante fata ue piegatiiea piopiie si fata ue
conuitiile obiective ue luciu si poate conuuce la gieseli uai poate conuuce si
la iezolvaii meuicale spectaculoase (iisc ue eioaie).

Temeiitatea piofesionala este totusi ue piefeiat fata ue pasivitatea
piofesionala si neasumaiea iiscuiiloi utile bolnavului caie este o gieseala
intiucat nu conuuce la iezolvaie meuicala ci uin contia la pieiueiea
SS
momentului piopice pentiu inteiventie (meuicalachiiuigicala) si la
scaueiea oii chiai pieiueiea sanseloi ue vinuecaie |26j.

?.?.Y (238M85 ;2 5 76575 N9. ;2 5 <@ 76575
Becizia ue a tiata se poate lua atunci canu:
a) Se cunoaste cauza
b) Exista tiatament
c) Eficacitatea anticipata a tiatamentului in iapoit cu obiectivul piopus
u) Pacientul beneficiaza (exista beneficiu): amelioiaie, vinuecaie,
stabilizaie, sustineie (cieste calitatea vietii)
e) Riscul ue tiatament nu intiece iiscul bolii ue baza

Becizia ue a nu tiata se ia atunci canu:
a) pacientul autonom iefuza tiatamentul
b) simptomele nu necesita un tiatament
c) nu exista tiatament cunoscut
u) tiatamente cunoscute iiscante (iiscuii ilegitime, inopoitune si
nenoimate) in iapoit cu staiea pacientului
iesuisele teiapeutice epuizate uepasite ue stauiul bolii (in afaia iesuiseloi
teiapeutice). Se continua tiatament paliativ, sustineie psihologica |26j.
















)+G2 C G!H,.+$+ -."$+JE"E(
=#" $)%L*.)+'% L(&+%/*.'.+
=#"#" $)%L*.' '( 8+(*(
S4
=#"#6# $)%L*.' '( (.*?,%*%):+/()%# [.*?/?:+%
=#"#= $)%L*.' '( +/1)+c+)% :%,+&('(p ,)%L*.' '( A(/(*(*%
=#"#4 $)%L*.' ,% ( Q+ +/Q?):(*
=#"#4#" $)%L*.' L(&+%/*.'.+ '( +/Q?):(*+( :%,+&('(
&. L)+8+)% '( A*()%( A( ,% A(/(*(*%
=#"#4#6 $)%L*.' L(&+%/*.'.+ &. L)+8+)% '( (,%8().'
A*()++ ,% A(/(*(*%
=#"#4#= $%&+B+( :%,+&.'.+ ,% ( /. +/Q?):(#
P)+8+'%1+.' *%)(L%.*+&
=#"#F $)%L*.' '( )%AL%&*
=#"#< $)%L*.' '( +/*+:+*(*% A+ ,)%L*.' '( 8+(*( L)+8(*(
=#"#5 $)%L*.' '( c.A*+*+%
=#"#5#" ['%( *%)(L%.*+&(
=#"#5#6 N)?()%( 8A# 1)%A%('(# P)%c.,+&+.'

Peisoana bolnavului se piezinta uinti-o uualitate ue slabiciune si foita:
slabiciune in ielatie cu boala sau simptomele ue boala iai foita in ielatie cu
uieptuiile sale.

Pe ue alta paite uieptuiile sunt ue la inceput piotejate chiai faia a fi
ieclamate (coielativitatea obligatiiloi celoilalti pentiu a peimite fiintaiea
uieptuiiloi unuia).

0n uiagnostic oii piognostic fatal se infoimeazanu se infoimeaza uupa cum
uecuige uin:

CANB ;9 infoimeaza uiagnosticul |26j:
a) Canu pacientul este autonom
b) Canu pacientul uoieste sa afle
c) Canu aflaiea staiii ue sanatate mobilizeaza pacientul pentiu a lupta
cu boala si a ciea o alianta teiapeutica cu meuicul
u) Canu infoimaiea peimite pacientului completaiea investigatiiloi si
tiatamenteloi cu beneficenta, ce nu pot fi efectuate faia ca pacientul
sa le autoiizeze (ex. opeiatii invaliuante cu amputaii, iauioteiapie,
citostatice, complicatii seveie ale tiatamentului, iiscul ue ueces, etc.)
Canu 03 ;9 infoimeaza:
a) Atunci canu este voiba uespie moaitea apiopiata sau iminenta (uai
se infoimeaza familia):
SS
a. Se voi evita: X$?:/.'%H,?(:/( 8%*+ :.)+oY2 X>. )%1)%* 8(
AL./ &( *)(*(:%/*.' ( %A.(* A+ /. (8%: ? ('*( ('*%)/(*+8(Y
Xb./*%: +/ (A*%L*()%( ,%B/?,(:(/*.'.+ Q+/('Y#
Aceste auevaiuii sunt ue piefeiat sa iamana nespuse.
Piezentaiea meuicului poate auuce pacientul oii apaitinaiii
in situatia ue a pune ei insisi intiebaiile la caie uoiesc
iaspuns si piin taceiea meuicului se afiima auevaiuiile ce nu
pot fi iostite uiiect.
b) Canu ceie sa nu afle
c) Canu nu este autonom
u) Cu piiviie la cauza completa si exacta a unui uiagnostic cu piognostic
infaust. Bin acest punct ue veueie poate exista o anume uifeienta ue
optica in etica meuicala ameiicana si etica meuicala euiopeana:
piima conceptualizeaza cu piioiitate impoitanta autonomiei in
ielatia meuic-pacient si consiueia lipsa ue infoimaie completa (uaca
pacientul nu a ceiut altfel) neetica si ilegala (lipsa ue veiacitate); a
uoua, impoitanta cu piioiitate a beneficentei in soliuai cu non-
maleficenta in ielatia meuic-pacient, acceptanu posibilitatea
piioiitizaiii beneficientei vs. veiacitatii in unele cazuii cu un
piognostic letal.
Aboiuaiea euiopeana nu este unitaia: in Fianta ue exemplu exista o
ieticenta in a comunica intieg auevaiul (cunoasteiea cauzeloi) -se
comunica uoai infoimatia ielevanta- uaca pacientul nu ceie explicit
aceasta, caie nu este intiu totul impaitasita in ueimania oii in
noiuul Euiopei, etc -se comunica intieaga infoimatie-.
e) Canu pacientului i se face un iau piin infoimaie: uepiesie, abanuon
al luptei cu boala, suiciue (beneficenta si non- maleficenta)

BE CE se infoimeaza |26j:
a) Pentiu ca este voiba uespie staiea sa ue sanatate caie este
piopiietatea sa
b) Pentiu ca aie uieptul la infoimatia meuicala piivinu staiea ue
sanatate intiucat este autonom si libei
c) Pentiu ca aie uieptul la auevaiul piivinu staiea ue sanatate intiucat
este libei iai sanatatea este o piopiietate a sa
u) Pentiu ca aie ue luat uecizii caie sunt numai ale sale (inainte ue
ueces, etc.) piivinu viata sa, bunuiile sale, etc.
e) Pentiu ca aie puteie ue uecizie piin exeicitiul uieptului la
autoueteiminaie putanu:
S6
i. Autoiiza apaitinatoii pentiu a afla auevaiul meuical
ii. Inteilocutoii piivilegiati in ielatia cu meuicul
iii. Pentiu a inteizice uezvaluiiea secietului catie anumite
peisoaneoiice alta peisoana

C0N se infoimeaza |26j:
a) Comunicaie auaptata pentiu fiecaie caz: meuicul tiebuie sa
ganueasca psihologia momentului si sa isi piotejeze cat mai mult
pacientul (se poate ceie ajutoiul unoi meuici cu expeiienta,
psihologi, psihiatii, piieteni ai pacientului)
Sinuiomul ue 0.)/C?.* al meuicului inti-auevai poate sa ii consume
acestuia posibilitatea ue a asculta, ue a empatiza si uisponibilitatea
sa in geneial |27j. Neuicul uita uneoii ca fiecaie gest, iiuicaie uin
spianceana a sa este iniegistiata, inteipietata, etc., ca ue cele mai
multe oii, pacientii isi piegatesc vizita, isi auuna foitele si cuiajul, isi
fac speiante si au un nivel ue asteptaii iiuicat: meuicul poate fi
biutal uecuiganu uin caiacteiul sau, uin oboseala, uin pioblemele
sale peisoanle, uin litigiile cu alti pacienti caie ii consuma empatia,
uin sinuiomul ue buin-out si poate naiui toate asteptaiile
pacientului in uoai cateva secunue sau piin uoai cateva gestuii oii
cateva voibe neinspiiate.
Ceea ce este tiagic este faptul ca pentiu meuic pot tiece neobseivate
uai pentiu pacient iaman tiaume caie pot sa nu se mai steaiga
niciouata, ue multe oii ueteiminanu ieactii uispiopoitionate sau in
afaia celui mai bun inteies al loi (abanuon uesi uiagnosticul nu ai fi
fost letal, iefuzul inteiventiei, alegeiea altui meuic si a altui spital
uneoii nepotiivita, etc.).

b) Se aloca timp si uisponibilitate sufleteasca (Xq(+ )%L%,%2 +( '?& &( A./*
1)(0+*Y este o aboiuaie total giesita ue piincipiu, cu atat mai mult in
aceste conuitii)
c) Neuiu potiivit (nu pe culoai in uieptul WC-ului, nu la vizita maie
canu toata lumea tace si este atenta la fiecaie cuvant oii gest al
meuicului, etc.)
u) Climat ielational caie tine cont ue inceicaiile pacientului ue uialog,
nu il umileste pe acesta, nu il fiustieaza, nu il inuepaiteaza
("$?:/.'% ,)# (A 8)%( A( 8( +/*)%0dY-. (&.:2 :(+ *()B+.dY2 E( *% .+*(2
(+ L)+/A 1'(AdY2 E/*)%0()%( ,.:+*('% % ? 1'.:(Y2 %*&# J
S7
e) 0neoii inti-o manieia piogiesiva, mai putin agiesiva (lasanu
pacientul sa puna intiebaii) IXb( 8( AL./ &(*% &%8( ,%AL)% 0?('( ,8A#Y2
X>% (*+ :(+ 8)%( A( &./?(A*%*+ :(+ +/*(+ ,%AL)% 0?('( ,8A#VY)
f) Asiguianu ingiijiiea meuicala si sustineiea psihologica ulteiioaia
IX>?/*+/.(: A( 8( (c.*(: &. *?* &% /% A*( +/ L.*+/*(Y)
g) Ramananu atent la sufeiinta psihica si aspectele psihologice
geneiate ue anunt (atentie spoiita in caz ue uepiesie) IX-. 8(
AL%)+(*+2 (8%*+ AL%)(/*(2 (8%*+ +/&)%,%)%Y).

C2B '79V<374R9 V=>490<3R34
Bieptuiile pacientului (pacientul ca cetatean) implica uieptul la viata,
uieptul ue a se autoueteimina, ingiijiie meuicala cuiativa sau paliativa
(uincolo ue posibilitatea ieala ue vinuecaie), uieptul la infoimaie in
conuitiile autonomiei iespective a infoimaiii familiei in absenta autonomiei,
uieptul la cunoasteiea auevaiului cu piiviie la staiea sa ue sanatate
11
.

B.1.1 (62A7@4 45 N8575
In 1776 Beclaiatia ue Inuepenuenta a S0A stabilea "uieptuiile inalienabile
ale omului piintie caie sunt viata, libeitatea si feiiciiea".

In 1948 Beclaiatia 0niveisala a Bieptuiiloi 0mului, auoptata ue 0N0
pieveue in ait. S: "Fiecaie aie uieptul la viata, libeitate si secuiitatea
peisoanei sale" |28j.

In 19Su Conventia Euiopeana asupia Bieptuiiloi 0mului intiata in vigoaie
in 19SS si amenuata pana in 1966 auoptata ue catie Consiliul Euiopei
ueclaia in ait. 2 "uieptul la viata" iai piotocolul 6 ait. 1 pioclama "aboliiea
peuepsei capital" |29j.

In 2uuu Caita Bieptuiiloi Funuamentale ale 0E ueclaia in ait. 2 al. 1 ca
"Fiecaie aie uieptul la viata" |Suj.

In Constitutia Romaniei 2uuS (N0 ni. 7672uuS), Cap. 2 !"#$%&"'(# *'
!"#$%&'&"!$ )*+,-.$+&-!$, ait. 22: "Bieptul la viata si la integiitate fizica si
psihica Al. !"# %&'()*+ +, -.,)/0 (&'1*2 3. 4&'()*+ +, .5)'6&.),)' 7.8.1/ 3.
psihic! ale peisoanei sunt gaiantate. a!" $%& '()*+( +, -./0* 1( 2,-,2 0.30,3((
!" $"%" &$&" '() *( +(*(,+!- !,& *( tiatament inuman oii uegiauant. a!" $%&

11
Staiea ue sanatate si constantele ce o expiima sunt piopiietatea pacientului
S8
!"#"$%&$ () *+$,-"$ "&-" ./-",0.&1" |Constitutia Romanieij.

B.1.? (62A7@4 45 5@7:;2726E8<562. -@7:<:E82 PN2M8 98 1.B.?.I.1=
5@7:<:E85Q
Becuige uin uieptul la libeitate si uieptul la viata (uieptuii funuamentale
insciise in Beclaiatia 0niveisala a Bieptuiiloi 0mului (auoptata ue
Auunaiea ueneiala a 0iganizatiei Natiuniloi 0nite la 1u ue septembiie
1948) si Caita Bieptuiiloi Funuamentale a 0niunii Euiopene (2uu7c
SuSu1) |Suj.

In baza uieptului la autoueteiminaie, fiecaie om aflat in ueplinatatea
facultatiloi sale psihice poate lua uecizii asupia piopiiei sale peisoane in
ueplina libeitate si infoimaie.

Bieptul la autoueteiminaie tiansciis uin uomeniul juiiuic in uomeniul
meuical ua nasteie la autonomie, iepiezentanu capacitatea psihica piin caie
o peisoana majoia aie capacitate ue intelegeie, capacitate ue uecizie si
voluntaiiat in baza isi auministieaza viata si inteiesele.

In baza autonomiei o peisoana este libeia sa ueciua ce uoieste uin punct ue
veueie meuical in cel mai bun inteies al sau fie asupia metoueloi ue
investigatietiatament a fia nu fi tiatata, etc.

Beciziile unei peisoane autonome tiebuie iespectate etic si juiiuic.

Pacientul, ca oiice cetatean, aie uieptul la autoueteiminaie
12
; meuicul stie ca
nu poate tiata cu foita oii impotiiva vointei pacientului si ue aceea inainte
ue oiice tiatament el tiebuie sa se asiguie ca peisoana este in masuia sa se
autoueteimine, uoieste sa se autoueteimine si isi exeicita
autoueteiminaiea. Neuicul este obligat sa asiste acest exeicitiu libei.

Bin punct ue veueie meuical (si juiiuic) pacientul se poate autoueteimina
atata timp cat este autonom
1S
.


12
Beclaiatia 0niveisala a Bieptuiiloi 0mului, 1948. "Aiticol S. Fiecaie aie uieptul la
viata, libeitate si secuiitatea peisoanei sale."
1S
Autonomieheteionomie = notiuni intiouuse ue catie I. Kant; autonomie
inseamna "a avea libeitatea ue a actiona uupa cum alegem, a fi libeii, a nu fi
conuitionati"; heteionomie inseamna a fi sub conuitionaii exteine.
S9
0 peisoana este autonoma atunci canu:

a) aie capacitatea ue a intelege situatia in caie se afla (capacitatea ue
intelegeie)
b) uoieste sa ia uecizii in ce o piiveste (uoiinta ue a-si manifesta
autonomia)
c) poate lua uecizii si ia uecizii in iapoit cu situatia in caie se afla si in
inteiesul sau (capacitate uecizionala)

Capacitatea psihica se iefeia la acea capacitatea piin caie o peisoana poata
la un moment uat sa isi exeicite uieptuiile. >(L(&+*(*%( este in iapoit cu
LA+U+A:.' peisoanei iespective. Se voibeste uespie o capacitate a omului
atunci canu se face iefeiiie la functiile sale fizice oii psihice.
">?:L%*%/*(" este in ielatie cu exeicitiul uieptuiiloi '%1('%. Se voibeste
uespie competenta atunci canu se face iefeiiie la legalismul uieptuiiloi
civile ale unei peisoane.

Capacitatea psihica ieuneste competenta legala (capacitatea civila ue
exeicitiu), uisceinamantul (in iapoit cu fapta antisociala comisa),
autonomia. Capacitatea psihica este o umbiela caie ieuneste toate functiile
psihice ale acelei peisoane.

Cele piin caie peisoana se ielationeaza cu o fapta anume pe caie a comis-o
se numeste uisceinamant (capacitatea ue a motiva si actiona planificat spie
impliniiea intentiei asumanu consecintele actiunii).

Cele piin caie peisoana isi exeicita uieptuiile civile se numeste competenta
legala sau capacitate psihica civila ue exeicitiu: ea aie la baza autonomia
peisoanei.

Autonomia este un concept filozofic (Kantian -Imm. Kant este cel ce l-a
cieat-, bioetic -ca piincipiu bioetic al moialei-), o staie a psihismului (paite
a capacitatii psihice), concept legal (uecuiganu uin uieptul la libeitate si
autoueteiminaie).

Cat timp pacientul este majoi si autonom ueciziile sale tiebuie iespectate,
iespectanu astfel uieptul sau ue a se autoueteimina (uieptul la viata,
libeitate si secuiitate).

6u
In cazul in caie pacientul nu se poate autoueteimina meuicul tiebuia sa ia
uecizii in numele sau si in iapoit cu situatia meuicala, meieu numai spie cel
mai bun inteies al acestuia (uoctiina extensiei -vezi consimtamantul
infoimat-).

B.1.B (62A7@4 45 8<J68Z862 E2;83545= ;62A7@4 45 95<57572. G@972725= Z@978785
537@4@8 E2;8354
a) $)%L*.' +/1)+c+)% :%,+&('(p ,)%L*.' '( A(/(*(*% este sustinut ue legi
inteine constitutionale, oiganice oii oiuinaie, legislatie inteinationala,
tiatate, iecomanuaii oii noime vaiiate.

+# NO*)(A ,+/ W%1%( $)%L*.)+'?) P(&+%/*.'.+ /)# 4<H6;;=2 N0, Paitea I
ni.7uuSu22uuS) |S1j.
"Ait. 1. In sensul piezentei legi:
a) piin pacient se intelege peisoana sanatoasa sau bolnava caie utilizeaza
seiviciile ue sanatate;
b) piin uisciiminaie se intelege uistinctia caie se face intie peisoane aflate in
situatii similaie pe baza iasei, sexului, vaistei, apaitenentei etnice, oiiginii
nationale sau sociale, ieligiei, optiuniloi politice sau antipatiei peisonale;
c) piin ingiijiii ue sanatate se intelege seiviciile meuicale, seiviciile comunitaie
si seiviciile conexe actului meuical;
u) piin inteiventie meuicala se intelege oiice examinaie, tiatament sau alt act
meuical in scop ue uiagnostic pieventiv, teiapeutic oii ue ieabilitaie;
e) piin ingiijiii teiminale se intelege ingiijiiile acoiuate unui pacient cu
mijloacele ue tiatament uisponibile, atunci canu nu mai este posibila
imbunatatiiea piognozei fatale a staiii ue boala, piecum si ingiijiiile acoiuate in
apiopieiea uecesului.

Ait. 2. Pacientii (. ,)%L*.' '( +/1)+c+)+ :%,+&('% ,% &%( :(+ +/('*( &('+*(*% ,% &()%
A?&+%*(*%( ,+AL./%, in confoimitate cu iesuisele umane, financiaie si mateiiale.

Ait. S. Pacientul aie uieptul ue a fi iespectat ca peisoana umana, faia nici o
uisciiminaie.

Ait. SS (1) Pacientul aie uieptul la ingiijiii meuicale continue pana la
amelioiaiea staiii sale ue sanatate sau pana la vinuecaie. (2) Continuitatea
ingiijiiiloi se asiguia piin colaboiaiea si paiteneiiatul uintie uifeiitele unitati
meuicale publice si nepublice, spitalicesti si ambulatoiii, ue specialitate sau ue
meuicina geneiala, ofeiite ue meuici, cauie meuii sau ue alt peisonal calificat.
Bupa exteinaie pacientii au uieptul la seiviciile comunitaie uisponibile". (s.n.)

61
ii. $%&'()(*+( h/+8%)A('( L)+8+/, e+?%*+&( A+ $)%L*.)+'% D:.'.+ h-Nb>D 6;;F
|S2j
Ait. 14, al.2 "Tinanu cont ca bucuiia ue a atinge &%' :(+ +/('* A*(/,(), ,%
A(/(*(*% este ./.' ,+/*)% ,)%L*.)+'% Q./,(:%/*('% (' Q+%&()%+ Q+/+*% .:(/% faia
ueosebiie ue iasa, ieligie, cieuinta ieligioasa, economica sau conuitie sociala,
piogiesul in stiinta si tehnologie tiebuie sa continue. "(s.n.)

iii. >()*( $)%L*.)+'?) g./,(:%/*('% ('% h/+./++ N.)?L%/%2 "4#"6#6;;5 |Suj
Ait. SS. "Sanatatea. Fiecaie aie uieptul ue a avea (&&%A '( +/1)+c+)+ L)%8%/*+8% ,%
A(/(*(*% si ,)%L*.' ,% ( 0%/%Q+&+( ,% *)(*(:%/* meuical +/ &?/,+*++ A*(0+'+*% ,%
'%1+'% A+ L)(&*+&+'% /(*+?/('%. (s.n.)

iv. $%&'()(*+( h/+8%)A('( ( $)%L*.)+'?) D:.'.+ ID-h2 ";#;3#"349J |S2j
"Fiecaie om aie uieptul la un A*(/,(), ,% 8+(*( &?)%AL./B(*?) pentiu sanatatea
si binele sau si al familiei sale, se incluue mancaiea, imbiacamintea, casa si
ingiijiiea meuicala." (s.n.)

v. >?/A*+*.*+( D@b |SSj
"Bucuiia ue a atinge &%' :(+ +/('* A*(/,(), ,% A(/(*(*% la caie se poate aspiia
este ./ ,)%L* Q./,(:%/*(' al fiecaiei fiinte umane..." (s.n.)

vi. >?/A*+*.*+( T?:(/+%+ |S4j
Ait. S4. "Bieptul la ociotiiea sanatatii, al. 1. $)%L*.' '( ?&)?*+)%( A(/(*(*++ %A*%
1()(/*(*". (s.n.)

b) f.A*%*%(2 c.A*+*+( +/1)+c+)++ :%,+&('% este un piincipiu al bioeticii. El se ceie
a fi iespectat nu numai uin peispectiva eticii uai si a justitiei insasi
intiucat el expiima uieptul la ingiijiie meuicala si la sanatate al fiecaiui
cetatean, al fiecaiui om.

Fie ca ingiijiiea se iealizeaza in uomeniul meuical public fie in uomeniul
piivat ielatia meuic-pacient este funuamentata pe exeicitiul uatoiiei si al
piomovaiii inteiesului sanatatii pacientului ("Sntatea pacieniloi mei
va fi piima mea nuatoiiie", Beclaiatia ue la ueneva, 1948) si a a piacticii
faia uisciiminaie ("Nu voi peimite consiueiaiiloi ue vist, boal,
uizabiliti, cieuin, oiigine etnic, sex, naionalitate, afilieie politic,
ias, oiientaie sexual, statut social sau oiiciui alt factoi s inteivin
ntie uatoiia mea ,i pacientul meu",Beclaiatia ue la ueneva, 1948).



62
B.1.F (62A7@4 ;2 5 D8 8<D:6E57
B.1.F.1 (62A7@4 A5382<7@4@8 45 8<D:6E5785 E2;83545 3@ A68N862 45 975625 95
;2 95<57572
Bieptul pacientului la infoimatia meuicala este stipulat in legea uieptuiiloi
pacientului.

W2J25 ;62A7@684:6 A5382<7@4@8 <6. FYO?[[B, cap. 2, N0, Paitea I
ni.7uuSu22uuS)|SSj

Ait. 4. Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat cu piiviie la seiviciile meuicale
uisponibile, piecum si la mouul ue a le utiliza.

Ait. S (1) Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat asupia iuentitatii si statutului
piofesional al fuinizoiiloi ue seivicii ue sanatate. (2) Pacientul inteinat aie
uieptul ue a fi infoimat asupia ieguliloi si obiceiuiiloi pe caie tiebuie sa le
iespecte pe uuiata spitalizaiii.

Ait. 6 Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat asupia staiii sale ue sanatate, a
inteiventiiloi meuicale piopuse, a iiscuiiloi potentiale ale fiecaiei pioceuuii, a
alteinativeloi existente la pioceuuiile piopuse, inclusiv asupia neefectuaiii
tiatamentului si neiespectaiii iecomanuaiiloi meuicale, piecum si cu piiviie la
uate uespie uiagnostic si piognostic.

Ait. 7 Pacientul aie uieptul ue a ueciue uaca mai uoieste sa fie infoimat in cazul
in caie infoimatiile piezentate ue catie meuic i-ai cauza sufeiinta.

Ait. 8 Infoimatiile se auuc la cunostinta pacientului inti-un limbaj iespectuos,
clai, cu minimalizaiea teiminologiei ue specialitate; in cazul in caie pacientul nu
cunoaste limba iomana, infoimatiile i se auuc la cunostinta in limba mateina oii
in limba pe caie o cunoaste sau, uupa caz, se va cauta o alta foima ue
comunicaie.

Ait. 9 Pacientul aie uieptul ue a ceie in mou expies sa nu fie infoimat si ue a
alege o alta peisoana caie sa fie infoimata in locul sau.

Ait. 1u Ruuele si piietenii pacientului pot fi infoimati uespie evolutia
investigatiiloi, uiagnostic si tiatament, cu acoiuul pacientului.

Ait. 11 Pacientul aie uieptul ue a ceie si ue a obtine o alta opinie meuicala.

Ait. 12 Pacientul aie uieptul sa solicite si sa piimeasca, la exteinaie, un iezumat
sciis al investigatiiloi, uiagnosticului, tiatamentului si ingiijiiiloi acoiuate pe
peiioaua spitalizaiii
6S

Be o paite fiinteaza uieptul la infoimaie publica (ca pentiu oiice cetatean)
iai ue cealalta paite uieptul la infoimaie cu piiviie la piopiia sa staie ue
sanatate (ca pacient), cele uoua antitetice sub iapoitul piopiietatii
(infoimaiea publica cu caiactei public, infoimaiea cu piiviie la staiea ue
sanatate, cu caiactei piivat).

B.?.F.? (62A7@4 A5382<7@4@8 3@ A68N862 45 3@<:5972625 5;2N56@4@8 3@
A68N862 45 975625 95 ;2 95<57572 PN2653875725 E2;83545Q
Pana piin anii 197u (cazul Canteibuiy vs. Spencei) nu se punea un accent
ueosebit pe infoimaie si cu atat mai putin pe comunicaiea auevaiului
stiintific cu piiviie la staiea ue sanatate (mai ales uaca acesta eia cancei sau
o alta boala letala).

In S0A o uata cu uezvoltaiea bioeticii, auevaiul meuical a uevenit o obligatie
(veiacitatea meuicala ca piincipiu al piacticii meuicale) intiucat aie la baza
(1) )%AL%&*()%( ,)%L*.'.+ '( '+0%)*(*%, autoueteiminaie si autonomie (nu
poate fi libei si sa se autoueteimine un om caie nu cunoaste auevaiul astfel
incat sa poata avanu autonomies a ueciua intie uifeiite optiuni pe cea caie ii
sustine in cea mai maie masuia inteiesul piopiiu), (2) )%AL%&*()%( ,)%L*.'.+
'( L)?L)+%*(*% (sanatatea noastia este o piopiietate a fiecaiuia uintie noi
astfel incat faptul ue a fi mintiti oii inselati cu intentie constituie o foima
nelegala ue a ne impieuica in a ne auministia aceasta piopiietate), (S)
,)%L*.' '( +/Q?):()%, (uieptul la infoimaie aie la baza uieptul ue a cunoaste
iealitatea, iai a cunoaste iealitatea inseamna a cunoaste auevaiul auica a
cunoaste cauzele)

Consimtamantul infoimat nu poate fi luat faia infoimaie completa oii minimal
faia tiansmiteieia infoimatiei ielevante caie incluue intotueauna auevaiul. Baca
s-ai opeia ue exemplu pe un alt uiagnostic uecat cel ieal, atunci implicit,
pacientul ai autoiiza piin consimamantul sau infoimat o alta opeiatia uecat cea
caie se iealizeaza in conciet. Nu numai ca acel consimtamant nu este in mou ieal
infoimat cat timp nu contine infoimatii caie sa expiime iealitatea si cauzele,
auica auevaiul, uai el autoiizeaza in fapt o alta opeiatie uecat cea caie se
piactica: in acest fel meuicul opeieaza piactic faia consimtamant infoimat ceea
ce este o giava abateie etica si legala caie il expune juiiuic in caz ue insucces
(vezi consimtamantul infoimat).

Cat timp pacientul nu cunoaste auevaiul nu aie intelegeiea situatiei ieale a
staiii sale si aceasta inseamna ca nu va putea sa isi manifeste o uecizie
64
infoimata intie optiunile
14
pe caie le aie in cel mai bun inteies al sau (pe
caie ue fapt nu il cunoaste), auica ue fapt nu este autonom, nu este libei (i-a
fost ascuns auevaiul, este lipsit intentionat ue libeitate, este inselat, este,
poate chiai mintit). Este lipsit ue contiolul asupia piopiiei peisoane.

Auevaiul uespie staiea sa ue sanatate este mai impoitant uecat infoimatia
in totalitatea sa si el poate fi iezumat auesea inti-o singuia fiaza sau chiai
piopozitie in timp ce uespie infoimatia continuta in inteiioiul auevaiului se
poate sciie, poate, o monogiafie sau un tiatat. Cu cat meuicul voibeste mai
mult, cu atat se incuica mai mult si cu atat este mai susceptibil ue lipsa ue
veiacitate.

In unele cazuii insa pacientul nu este autonom: ii poate lipsi capacitatea ue
intelegeie uupa cum cea uecizionala (ia uecizii caie nu sunt in cel mai bun
inteies al sau: sinuciueie, abanuonul inteiesului pentiu viata, meuicatie
alteinativa, etc, si astfel meuicul iisca sa piaiua pacientul inainte ue
ueznouamantul biologic).

Alteoii pacientul nu uoieste sa fie autonom (ii lipseste voluntaiiatul)
neuoiiinu uialogul cu meuicul fie inuiumanu meuicul pentiu ueciziile
impoitante catie apaitinatoii.

In sfaisit, uesi autonomy, poate sa nu uoieasca sa isi asume uecizii
consiueianuu-se piea impovaiat cu boala insasi. Bieptul la infoimaie este
un uiept si nu o obligatie si astfel el tiebuie piotejat cat timp este vulneiabil
(beneficenta).

B.1.F.B (238M85 E2;83@4@8 ;2 5 <@ 8<D:6E5. $68N842J8@4 7265A2@783
Se iefeia la situatia in caie meuicul ietine infoimatii impoitante asupia
staiii ue sanatate a pacientului sau inuepaitanuu-le ue acesta si
inuieptanuu-le catie apaitinatoiii acestuia in scopul benevolent ue a-si
pioteja pacientul inceicanu sa il feieasca pe acesta ue ueteiioaiea
psihologica caie i-ai agiava sanatatea (uepiesie, iefuz alimentai, etc.) oii i-
ai pune in peiicol viata (sinuciueie).

14
Cat timp pacientului i se piezinta o alta iealitate (caie nu aie legatuia cu
iealitatea, auica una viituala), nici optiunile lui nu ii voi fi coiect piezentate astfel ca
i se va ascunue infoimatia ue uoua oii: pe ue alta paite oiice consimtamant infoimat
pe caie l-ai semna este cauuc juiiuic intiucat autoiizeaza actiuni pentiu o alta boala
inteleasa uecat cea in cauza.
6S

Neuicul se poate pievala ue piivilegiul teiapeutic numai apaianu cel mai
bun inteies al pacientului (sanatatea si viata), actiunea avanu la baza
beneficenta pacientului.

Ciiteiiile caie tiebuie luate in consiueiaie atunci canu se apeleazanu se
apeleaza la piivilegiul teiapeutic (motive in paianteza) |26j:
a) natuia patologiei (cancei) si piognosticul (infaust)
b) ceitituuinea asupia uiagnosticului cu piognostic infaust
c) psihologia pacientului caie poate ueciue uincolo ue evolutia bolii si
planul teiapeutic sa isi piouuca iau scuitanu astfel supiavietuiiea
u) peisonalitatea pacientului (ex. pacient uepiesiv vs. pacient luptatoi)

Nu poate apela la piivilegiul teiapeutic atunci canu |26j:
a) Pacientul este autonom si asteapta auevaiul asupia staiii sale ue
sanatate speianu ca o uata aflat sa inceapa sa lupte pentiu
vinuecaiea sa
b) Pacientul aie o boala contagioasa caie impune ueclaiaie obligatoiie
(ex. SIBA, tubeiculoza, etc.)
c) Pacientul necesita o alta inteiventie meuicala chiiuigicala pentiu
caie tiebuie sa isi expiime consimtamantul infoimat (ex. ablatia
tumoiii: in acest caz opiinu aflaiea auevaiului initial meuicul ajunge
sa minta piivitoi la motivele inteiventiei; obtineiea semnatuiii
consimtamantului ue la familie cat timp pacientul este autonom si
majoi este ilegala).

Astazi piivilegiul teiapeutic se foloseste cu piecautie si iesponsabilitate,
numai atunci canu sunt motive temeinice, obiective intiucat cieste iiscul
abuzului mai ales fata ue pacienti vulneiabili (ex. faia apaitinatoii, cu
iesuise mateiial ieuuse, institutionalizati, etc.).

B.1.I (62A7@4 45 629A237
In 2uuu in Caita Bieptuiiloi Funuamentale ale 0E se ueclaia in ait. 1 ca
"Bemnitatea umana este inviolabila. Ea tiebuie iespectata si piotejata."|Suj

Constitutia Romaniei 2uuS, !"#$%&$' )*+&,-%, ./&0$#$+,&$1 2+34#5,$1 #&'
N0 ni. 767 uin S1 octombiie 2uuS si iepublicata pieveue la ait. 1 al. S ca
".!"#$%&'&"' )#*+*%, !-".&*-%+" /% +%0"-&1&%+" !"#$#"%&'() +!"#!"$%&'( *+,-!%
supieme .si sunt gaiantate" iai la ait. Su al. 6 ca "Libeitatea ue expiimaie
66
nu poate piejuuicia uemnitatea! #$#%&'%! ()%*% +%&*),-.%&/ % +'&0#%$')12

Piincipiul iespectului
1S
fata ue peisoana umana incluue uoua ceieii moiale
sepaiate:
iecunoasteiea autonomiei celoi aflati in ueplinatatea capacitatii
psihice (competenta si capacitate uecizionala)
piotejaiea celoi cu autonomie ieuusaiestiansa (peisoane
vulneiabile).
In exeicitiul iespectului fata ue fiinta umana o atentie paiticulaia
tiebuie acoiuata iespectului fata ue peisoanele vulneiabile.
Piecautii speciale tiebuie sa fie auiesata celoi caie nu pot sa
inteleaga pe ue-a intiegul cele ce li se ceie si pot astfel sa uevina
subiect al coeicitiei (Rapoitul Belmont, 1979) |14,S6j.

In piactica aceasta inseamna ca oamenii au uieptul ue a ueciue pentiu ei
insisi uaca voi sa paiticipe inti-o ceicetaie stiintifica caie ii implica ca
subiecti umani sau cu piiviie la tiatamentul loi.
Respectul fata ue fiinta umana piesupune iecunoasteiea unicitatii, libeitatii,
inuepenuentei, valoiii si uemnitatii, egale intie toti, a uieptului la
autoueteiminaie (a ueciue asupia piopiiei sale peisoane), a uieptului ue a fi
infoimat.

Foimele ue impliniie ale iespectului fata ue fiinta umana in piactica
meuicala sunt:
Respectaiea autonomiei
Consimtamantul infoimat la actul meuical (competenta si
voluntaiiat; infoimaie -coiecta si completa- si intelegeie; uecizie si
autoiizaie).

uhiuul CI0NS
16
: "Consimtamantul infoimat este consimtamantul uat ue o
peisoana competenta caie : piimeste infoimatia, intelege infoimatia, ueciue in
inteiesul piopiiei peisoane faia a fi subiectul coeicitiului, intimiuaie, sau aflata
inti-o staie ue vulneiabilitate" |S7j.


1S
Respect: sentiment ue stim, ue consiueia(ie sau ue pie(uiie ueosebit fa( ue
cineva (Bictionaiul explicativ al limbii iomane, BEX)
16
CI0NS (Council foi Inteinational 0iganizations of Neuical Sciences), Inteinational
Ethical uuiuelines foi Biomeuical Reseaich Involving Buman Subjects, ueneva 2uu2
|S7j

67
B.1.Y (62A7@4 45 8<78E87572 98 ;62A7@4 45 N8575 A68N575
Bieptul la intimitate este un uiept constitutional in oiice societate.

)/0;<4<3<4= H/S=0494D
"Ait. 26
(1) Autoiitile publice iespect ,i ociotesc viaa intim, familial ,i piivat.
(2) Peisoana fizic aie uieptul s uispun ue ea ns,i, uac nu ncalc uieptuiile
,i libeitile altoia, oiuinea public sau bunele moiavuii" |S4j.
In conexiune cu aceste uieptuii se afla uieptul la infoimaie aflat in coielatie
cu obligativitatea consimtamantului infoimat uecuiganu uin autonomia
peisoanei piecum si uieptul la confiuentialitate aflat in coielatie cu
obligativitatea secietul piofesional (vezi consimtamantul infoimat si
confiuentialitatea).
B.1.\ (62A7@4 45 Z@978782
Scopul actului meuical este ingiijiiea sanatatii. Nu este vinuecaiea.
vinuecaiea uneoii este chiai imposibila.

uiavitatea bolii poate uepasi capacitatea biologica ue ieactie a oiganismului
chiai uaca acesta este ajutat uin punct ue veueie meuical: cu tot acest
ajutoisupoit omul poate ueceua.

Pacientul nu aie iaspunueie asupia bolii sale: nici pentiu ca e bolnav, nici
pentiu ca tiaieste nesanatos, nici pentiu ca este impiuuent (ex. acciuent
iutiei uin vinovatia sa) intiucat nu poate fiinta juiiuic iaspunueiea
impotiiva piopiiei peisoane (uoai moial).
Pacientul aie uieptul ue a avea ca oiice cetatean acces libei la justitie si
uieptul gaiantat la un pioces echitabil. Neuicul este piotejat ue piezumptia
ue nevinovatie.

B.1.\.1 -425 7265A2@7835
Alea
17
('(*#= iisc, inceitituuine). Alea teiapeutica este un acciuent
impievizibil lipsit ue vinovatie (juiiuic, in uomeniul penal se numeste caz
foituit) si consta in agiavaiea subita a staiii ue sanatate a unui pacient
uimaie a unui tiatament oii actiuni meuicale uin motive caie tin ue

17
"Alea iacta est": "Zaiuiile au fost aiuncate" (uaius Iulius Cezai, citat ue Suetoniu,
poininu in tieceiea iaului Rubincon in Italia in campania uin anul 49 i.B, impotiiva
lui Pompei ce va ueveni un lung iazboi civil)
68
pacientul insusi sau boli ale acestuia ce au fost ascunse sau nu au putut fi
cunoscute in timpul util si astfel faia a se putea stabili o gieseala meuicala.

Neuicul caie face o gieseala uai caie nu piouuce piejuuicii sau cel caie
piouuce o gieseala iecunoscuta uai a caioi piejuuicii le coiecteaza, este
exoneiat juiiuic ue iesponsabilitate. Be asemenea este faia iesponsabilitate
cel ce comite o eioaie ue fapt (spie ueosebiie ue eioaiea ue noima caie este
imputabila).

In ('%( *%)(L%.*+&( intia:
Acciuentele meuicale
Afectiunile iatiogene
Infectiile nozocomiale

In unele taii (ex. Fianta) alea teiapeutica poate beneficia ue inuemnizatie
(plata uespagubiiii) nationala, auica sunt puse in plata sistemului meuical
national (soliuaiitate nationala) iai nu a meuicului ca titlu peisonal (uaca
acesta nu a giesit ci uoai a comis o eioaie ue fapt).

Inuemnizatia piin soliuaiitate nu vine sa inlocuiasca insa iaspunueiea civila
(fata ue piejuuiciul inuiviuual) oii auministiativa (ue luciuactivitate in
iegim public) ale meuicului uaca ele sunt piezente |26j.

B.1.\.? )6:562 N9. J6292545. $62Z@;838@4.
a. N)?()%( I,% Q(L*J tine ue natuia actului meuical, ue natuia luciului in sine.
Eioaiea ue fapt este neimputabila. Ea nu este uimata ue iepiezentaiea
subiectiva a consecinteloi ei negative, ueoaiece nu a putut fi pievazuta.

Eioiile ue fapt sunt impievizibile la acel moment si se uatoieaza fie unei
cunoasteii false ueteiminate ue nivelul cunoasteiii meuicale in geneial
fie unei ieactivitati speciale a pacientului necunoscute si impievizibile.

Biagnosticul este eionat atunci cnu meuicul a efectuat toate uiligentele
pentiu a cunoaste acest uiagnostic uai cunoasteiea incompleta a stiintei
meuicale oii anumite paiticulaiitati ale pacientului il impieuica sa o poata
face.

69
h/ :%,+& &?:+*% +/ (&*.' :%,+&(' ? %)?()% (*./&+ &(/, ./ ('* :%,+& &.
(&%%(A+ L)%1(*+)%2 (Q'(* +/ (&%'%(A+ +:L)%c.)()+ A+ (8(/, '( ,+AL?B+*+%
(&%'%(A+ :+c'?(&% () Q+ (&*+?/(* '( Q%' I%A*% +/ ,+A&.*+% %)?()%( ,% Q(L*J#

Eioaiea meuicala este lipsita ue iaspunueie. Eioaiea apaie pe fonuul
constiinciozitatiiuiligentei meuicului si contiai actiunii sale exeicitata
cu buna-cieuinta, buna-intentie, piecum si a uiligenteloi conuuse pentiu
amelioiaiea staiii ue sanatate.

Eioaiea ./%A*% meuicul caie a comis eioaiea piin soliuaiitate cu coipul
piofesional caie ai fi actionat aiuoma lui si astfel conuuce spie lipsa ue
iaspunueie si nevinovatia lui.

b. 7)%A%('( I%)?()%( ,% /?):(J tine ue lacune piofesionale. Ea tine ue
uomeniul piegatiiii piofesionale inuiviuuale.

Eioaiea ue noima (gieseala) este imputabila. uieseala A%L()( meuicul
caie a giesit ue iestul coipului piofesional iuentificanuu-l pe cel caie a
giesit ca pe un piofesionist caie a piacticat in afaia ieguliloi ue buna
piactica, cu competenta ieuusa, piin actiuni infeiioaie unui stanuaiu ue
piegatiie si piicepeie uincolo ue c eai face cipul piofesional , colegii lui.

Biagnosticul este giesit atunci cnu meuicul nu a efectuat juuicios sau
competent toate uemeisuiile pentiu a afla iealitatea ceea ce in aceleasi
conuitii si avanu aceeasi piegatiie piofesionala un alt meuic ai fi facut
actionanu confoim stanuaiueloi ue uiagnostic si tiatament (ue buna
piactica).

h/ :%,+& &?:+*% +/ (&*.' :%,+&(' ? 1)%A%('( (*./&+ &(/, ./ ('* :%,+& &.
(&%%(A+ L)%1(*+)%2 (Q'(* +/ (&%'%(A+ +:L)%c.)()+ A+ (8(/, '( ,+AL?B+*+%
(&%'%(A+ :+c'?(&% () Q+ (&*+?/(* ,+Q%)+* Q(*( ,% &%' ,% &(.B(2 )%AL%&*+8 &.
)%AL%&*()%( /?):%'?) A+ ( A*(/,(),.'+ ,% +/1)+c+)% A+ L)+&%L%)% AL%&+Q+&%
I%A*% +/ ,+A&.*+% %)?()%( ,% /?):( (A+:+'(*( 1)%A%'++J#

uieseala apaie piin lipsa ue constiinciozitate, ue pieveueie,
supeificialitate, neglijenta.

uieseala poate constituiueteimina un piejuuiciu cat timp a avut uimaii
fizice, psihice oii moiale. 0 uata cieat si piobat piejuuiciul se ceie a fi
7u
iepaiat (uezuaunaie uecuiganu uin actiunea legii malpiaxisului ca plata
a asiguiatoiului sau uin legea civila ue uiept comun ca iesponsabilitate
civila ue piejuuiciu) .

P)%c.,+&+.' in uomeniul meuical iepiezinta un ueficit fizic sisau psihic, ieal,
ce poate fi piobat si caie cieaza celui in cauza o staie ue infeiioiitate.
Piejuuiciul se ceie a fi iepaiat ue catie cel vinovat. Piejuuiciul este in
geneial coiectabil. Infiimitatea nu.

Repaiaiea piejuuiciului se iealizeaza faia pioces civil uin inteiioiul legii
malpiaxisului (in baza asumaiii implicaiii meuicului in piejuuicial cieat) fie
piin pioces, inti-un cuantum uecis ue instanta uin inteiioiul piocesului ue
uiept comun civil |S8j.


























71
)+G2 K H!"+%(+ #!'()LG+)(!$%
4#" T%'(*+( :%,+&CL(&+%/* &( Q./,(:%/* (' %*+&++ :%,+&('%
4#6 T%'(*+( ,% +/&)%,%)% ,+/*)% :%,+& A+ L(&+%/*
4#= @?,%'% )%'(*+?/('% :%,+&CL(&+%/*
4#=#" @?,%'% ,% )%'(*+% :%,+&CL(&+%/*
4#=#6 @?,%'% ,% +/1)+c+)% :%,+&('(
4#=#= @?,%'% ,% Q?):()% L)?Q%A+?/('( ( :%,+&.'.+
4#4 @%,+&.' A+ L(&+%/*.' &( L(&+%/*+ &. ,)%L*.)+ %1('%M
4#4#" $)%L*.' L(&+%/*.'.+ ,% ( Q+ +/Q?):(* 8A# L)+8+'%1+.'
*%)(L%.*+&
4#4#6 $)%L*.' ( /. AL./% (,%8().' 8A# ( +/Q?):( A+ ( ,%B8('.+
(,%8().' (A.L)( A*()++ :%,+&('% ,% A(/(*(*%
4#4#= $)%L*.' A?&+%*(*++ '( +/Q?):()% L.0'+&( 8A# ,)%L*.'
'( +/*+:+*(*%
4#4#4 $)%L*.' '( +/1)+c+)% 8A# ?0'+1(*+( '( +/1)+c+)%
4#4#F $)%L*.' '( +/1)+c++)% A+ ,%&+B++'% :%,+&('% +/ &(B.' &%'?)
'+LA+*+ ,% (.*?/?:+%
4#F b%&)%*.' L)?Q%A+?/(' :%,+&('M &?/Q+,%/*+('+*(*%( :%,+&('(
4#< >?/A+:*(:(/*.' +/Q?):(*
4#5 >%)&%*()%( :%,+&('( L% A.0+%&*+ .:(/+
4#9 g+,%'+*(*%( :%,+&.'.+# $.0'( '?+('+*(*%# E/&?:L(*+0+'+*(*%#
>?/Q'+&*.' ,% +/*%)%A%
4#3 P)%8%,%)+'% &?,.'.+ ,%?/*?'?1+& (' :%,+&.'.+2 :%,+&.'.+ ,%/*+A*
A+ Q():(&+A*.'.+ &. L)+8+)% '( )%'(*+( &. L(&+%/*.'
4#"; T(AL./,%)%( :%,+&.'.+ +/ L)(&*+&( :%,+&('(

K2B H9R=<4= S964>LV=>490< >= 1306=S90< =R 9<4>44 S964>=R9
Relatia meuic-pacient este esenta insasi a piacticii meuicale cat si
funuamentul eticii meuicale.

K2@ H9R=<4= 69 40>796979 640<79 S964> ;4 V=>490<
P)(&*+&( meuicala la patul bolnavului este esenta insasi a piofesiunii
meuicale clinice. Elementele piactice ale piofesiunii meuicale sunt
uefinitoiii pentiu exeicitiul meuical: meuicina este mai intai ue toate mai
ales o piofesiune caie se exeicita cu mestesug si manualitate si caie implica
incieueie ue sine, hotaiaie, actiune, cuiaj.

T%'(*+( :%,+&CL(&+%/* peimite iealizaiea piacticii meuicale. Este necesai mai
intai ca cel aflat in sufeiinta sa ceaia ajutoiul (auiesabilitate), iai meuicul sa
ii iaspunua apiopiinuu-se cu empatie si competenta; apoi pacientul
uimaiinu efectele benefice pentiu sine si constiuinuu-si incieueiea in meuic
72
J4T4309 Z@68;835 =
79R=<494







si actul meuical, sa manifeste complianta teiapeutica spie a uesavaisi
schema ue tiatament si piocesul ue vinuecaie.

Relatia meuic-pacient este in centiul eticii piacticii meuicale. Relatia meuic-
pacient se bazeaza pe +/&)%,%)% A+ ()% '%1(' ? &?:L?/%/*( Q+,.&+()(
(Q+,.&+()+.A, lat. a tine in seciet, Q+,%A, lat., cieuinta, Q+,.&+( lat., incieueie, caie
este legala si etica).

Este o piovocaie sa poti convinge un bolnav ca L?*+ Q+ meuicul lui. Bupa ce il
convingi *)%0.+% A( Q++ meuicul lui si asta piesupune iezultate
(amelioiaieavinuecaiea). Acestea nu vin ue la sine: meuicul tiebuie sa
convinga si sa ueteimine incieueie.

Noialitatea actului meuical se subinsciie eticii actului meuical iai amanuoua
contiactului juiiuic.














0neoii ielatia este ueficitaia intiucat nici ofeita ue incieueie a pacientului
nu este ieala, uincolo ue apaiente manifestanuu-se ieticenta fata ue
peisoana meuicului, actul meuical, unitatea meuicala oii sistemul meuical in
ansamblu.

Alteoii ielatia ue incieueie este incaicata cu piea multe asteptaii ce nu se
voi sau nu se pot mateiializa (eioii ue incieueie).Este ue uatoiia meuicului
sa iuentifice aceste eioii si sa le coiecteze ofeiinu compensatii sau sa
intieiupa ielatia piofesionala |S9j.

J4T4309= 27835
= 79R=<494
J4T4309=
E:6545 =
79R=<494
7S
K2C #/69R9 79R=<4/0=R9
In acest spatiu uiscutam cu piioiitate uespie mouelele psihologice caie pun
in inteiielatie meuicul si pacientul geneianu o lume tacuta sau vocala a
ielatiei loi (sau amanuoua).

F.B.1 /:;242 ;2 6245782 E2;83LA5382<7
/:;24
A5726<54897C
V=<970=R4;< X69
40;V47=<49
937/V9=0=Y
|pieluat mouificat
uupa 4u,41j
/:;24 8<D:6E578NC
=3</0/S4;< X69
40;V47=<49
=S974>=0=Y
|pieluat mouificat
uupa 4u,41j
/:;24
8<726A627578NC
|pieluat mouificat
uupa 41j
/:;24@4
;248S26578NC =U=<
V9 69T5/R<=79=
3094 79R=<44
|pieluat mouificat
uupa 41j
Piincipiul
etic caie
pievaleaza
in mouelul
ue ielatie
Beneficienta
pievaleaza asupia
autonomiei.
Autonomia exista
uai e minimizata
(in extiem nu
exista)


Autonomia
pievaleaza asupia
beneficentei (in
extiem
beneficenta nu
exista). Benumit si
mouel stiintific,
tehnictehni-cist

Autonomia
pievaleaza asupia
beneficentei.
Amanuoua exista,
autonomia este
atenuata fata ue
mouelul
infoimativ uai
uecisiva
Beneficenta se
impleteste cu
autonomia

Cine ueciue
in mouelul
ue ielatie
Neuicul. Neuicul
este in contiol.
Neuicul isi asuma
iolul ue
iepiezentant al
pacientului.

Pacientul.
Pacientul este in
contiol. Neuicul
este un simplu
consultant
meuical: el
piezinta optiunile
ue ingiijiie (ca pe
caitile ue joc) iai
apoi pacientul este
cel ce ueciue.
Neuicul poate face
iecomanuaii la
ceieie.
Pacientul.
Pacientul este in
contiol uai poate fi
contiolat.
Neuicul
inteipieteaza
valoiile
pacientului si il
asistaajuta sa si le
iegaseasca pentiu
a lua o uecizie
luminata astfel
incat ingiijiiile
meuicale sa se
potiiveasca
acestoia valoii.
Pacientul este in
contiol uai poate fi
contiolat.
Impieuna iau o
uecizie impaitasita
ue amanuoi.
Nouel axat pe
uezvoltaiea unei
ielatii (piietenie
limitata).
Alianta teiapeutica

Constiuc
tia moue-
lului ue
ielatie
i. Neuicul este
uepozitaiul
cunoasteiii: ca
uimaie el este cel
ce poate lua
ueciziile utile. El
aie cunoasteiea
si, fiiesc, tot el
aie uecizia.
ii. Se piezuma ca
nivelul ue
asteptaie al
pacientului nu
i. Pacientul este
infoimat, apoi i
se iecomanua sa
ia ueciziile
necesaie;
ii. Neuicul se ofeia
sa asiste la ceieie
pacientul.
iii. 0pinia
piofesionala a
meuicului
(iecomanuaiea),
tiebuie ceiuta.
i. Piin intuitivism
meuicul
anticipeaza
uoiintele
pacientului.
ii. Pot fi situatii in
caie meuicul
intelege ca
asteptaiile
pacientului sunt
neiealiste sau mai
maii uecat poate
obtine: atunci
i. Neuicul ii
piezinta
pacientului
otpiunile
teiapeutice atat
stiintific cat si uin
peispectiva
valoiiloi sale.
piofesionale.
Scopul este ue a-l
auuce pe pacient
piin auto-
uezvoltaie
74
este infoimaiea
si uecizia ci
vinuecaiea sau
amelioiaiea staiii
ue sanatate si
fata ue aceasta, o
uata iealizata,
auuce multumiii
meuicului
iii. Se piezuma ca
pacientul a cautat
competenta si
expeiienta
meuicului tocmai
pentiu ca acesta
sa faca ce stie mai
bine sa faca
folosinuu-se ue
cunoasteiea si
expeiienta lui
(cautate ue
pacient)
iv. Neuicul uoieste
si uimaieste
binele
pacientului
ganuinu si
punanu in
piactica ce
cunoaste mai
bine
v. Neuicul
infoimeaza uai
nu asteapta
schimbaii ale
planului
teiapeutic:
consimta-mant
foimal
vi. valoiile
meuicului sunt
tianspuse asupia
pacientului
vii. Conceptul ue
autonomie se
bazeaza
consimtamant
infoimat foimal,
contiolul fiinu la
meuic
Chiai uaca
meuicul aie
opinii ele nu
uevin uecizii:
opiniile sale
iaman pentiu
sine pana canu
nu i se cei.
iv. Neuicul nu
uepaseste iolul
ue consultant
v. 0pinia meuicului
poate ueveni
uecizia
pacientului
situatie in caie
meuicul va tiece
la paitea tehnica,
actiunea
meuicala:
conuultant si
eventual
piactician
vi. Pacientul isi
auministiea-za
singui piopiiile
valoii
vii. Conceptul ue
autonomie se
bazeaza pe
contiolul total
aflat in posesia
pacientului
infoimeaza uai
nu pentiu a avea
alte uecizii ci
pentiu ca iesimte
apasaiea moiala a
impaitiiii
iezultatului caie
nu e intiutotul
favoiabil.
iii. Neuicul este mai
mult uecat un
consiliei: el este
un inteipiet caie
il ajuta pe pacient
sa se iegaseasca
in fata ueciziei pe
caie o va lua insa
singui.
iv. Conceptul ue
autonomie se
bazeaza pe
intelegeiea
infoimatiei
moiala la nivelul
acestei intelegeii
si astfel sa poata
sa isi foimuleze o
uecizie piopiie
caie insa vine sa
se alilnieze cu cea
a meuicului.
ii. Neuicul este
piietenul pe caie
il ai pentiu un
timp scuit si cu
un scop anume.
iii. Becizia
uecuige uinti-o
negocieie spe a
alege cea mai
potiivita optiune
teiapeutica, in
teimenii celui
mai bun inteies
al pacientului.
iv. Conceptul ue
autonomie se
bazeaza pe auto-
uezvoltaiea
moiala
Avantajele
mouelului
ue ielatie
i. Nouelul
tiauitional
meuical
ii. Neuicul aie
i. Pacientul este
autonom, in
contiolul sau pe
caie si-l expiima
i. Pacientul este
autonom, in
contiolul sau si il
aie alatuii pe
i. Neuicul si
pacientul au o
ielatie empatica
ii. Cei uoi
7S
libeitate
piofesionala ue a-
si alege calea
iii. Neuicul este
lipsit ue
conuitonalitati
uin paitea
pacientului
iv. Neuicul se afla
in lupta uoai cu
boala avanu
libeitate totala ue
a ueciue uupa
competenta,
cunoasteiea si
piicepeiea sa.
v. Implicaie
peisonala a
meuicului ieuusa
vi. Timp minim
consumat cu
uelibeiaiea sau
convingeiea
pacientului
vii. Pacientul nu
tiebuie sa
paiticipe la
uecizii.
viii.Pacientul lipsit
ue alte giiji uecat
cele ue a fi
bolnav.
ix. Incieueiea in
meuic (iel.
fiuuciaia |7uj)
este la cote
iiuicate si este
uublata ue
iespect,
apiecieie, giija ue
a nu ueianja uai
si ue fiica
esecului
x. Natuia ielatiei
se bazeaza pe
umanism
xi. Neuicul poate
ua masuia valoiii
sale piofesionale
ii. Bieptuiile
pacientului sunt
piioiitaie,
legalismul ielatiei
meuic-pacient este
iespectat, este
piioiitai
iii. Pacientul se
implica in
ingiijiiea sa si ia
chiai uecizii
iv. Neuicul nu este
implicat peisonal
v. Neuicul iamane
un simplu
consultant
meuical
vi. Incieueiea
pacientului (iel.
fiuuciaia |7uj)
este la cote
ieuuse
vii. Natuia
ielatiei nu se
bazeaza pe
umanism ci pe
competenta
viii. Pot impaiti
uoai inti-o
masuia ieuusa
vina unui esec,
caie sub iapoitul
ueciziei ii
apaitine
apcientului

meuic caie il
ajuta sa se
iegaseasca
ii. Incieueiea
(ielatie fiuuciaia
|7uj in meuic este
la cote iiuicate si
este uublata ue
iespect
iii. Natuia ielatiei
nu se bazeaza pe
umanism ci pe
competenta
iv. Pot impaiti inti-
o masuia mai
maie impaiti
vina unui esec


conlucieaza
iii. Pacientul stie ca
lucieaza pentiu
sine si este
manuiu ue
atituuinea sa ue
luptatoi
iv. Incieueie in
meuic (iel.
fiuuciaia |7uj
este la cote inalte
(cele mai inalte)
uublata ue
incieueie in
ieusita
v. Raspunueiea
meuicului, chiai
uaca exista, este
uiluata in uecizia
comuna
vi. Belibeiaiea se
face numai
asupia valoiiloi
ce tin ue staiea
ue sanatate si nu
se extinue asupia
celoilalte valoii
ale pacientului
(aspect
inteipietativ)
vii. Becizia apaitine
pacientului
viii. Natuia ielatiei se
bazeaza atat pe
umanism cat si
peautonomie
Limitele
mouelului
ue ielatie
i. Relatie
uezechili-biata:
meuicul este in
contiolul actului
meuical: pacientul
i. Relatie
uezechili-biata: p
pacientul este in
contiolul actului
meuical: este el
i. Relatie usoi
uezechili-biata:
pacientul este in
contiol uai
ueciziile sale sunt
i. Implicaie afectiva
uin paitea
meuicului
ii. Timp mult
consumat
76
este ca un copil ue
la caie se ceie
uoai ascultaie
pentiu ca finalul
cunoscut si
anticipat ue cel ce
se piicepe
(meuicul) sa-i fie
favoiabil.
ii. Beciziile pot sa
nu fie pe placul
pacientului.
iii. Peisoana
meuicului
uevine
impoitanta piin
alegeiileuecizii
le sale si
competenta sa.
Se afla ca
meuicul poate fi
pioviuential
sau, uin contia,
sa uevina suisa
nefeiiciiii piin
esecul meuical
(totul sau nimic)
iv.Neuicul poate
ajunge sa
cunoasca boala
uai sa nu isi
aminteasca
numele
pacientului
v.Asumaie
integiala a
iesponsabi
litatiloi.
vi. Neuicul poate
ua masuia
valoiii sale
piofesionale
vii. Pacientul aie pe
cine ua vina in
caz ue esec

apt sa aleaga.
Pacientul isi
uoieste sa
aleaga. Pacientul
poate alege intie
iiscuii.
ii. Neuicul nu ia
uecizii
piofesionale
iii. Cine iaspunue
pentiu actul
meuical.
iv. Cine iaspunue
pentiu uestinul
pacientului. Caie
mai este intelesul
actului meuical.
contuiate ue
inteipietaiea
nevoiloi sale ue
catie meuic: un
meuic lipsit ue
intuitie spie a
intelege bine
uoiintele
pacientului oii un
meuic caie
influenteaza pot
schimba uecizile
pacientului caie
astfel se
uoveueste lispit
ue o ieala
autonomie
ii. Pacientul poate
piimi mai multa
sau mai putina
ingiijiie meuicala
uecat si-ai uoii.
iii. Peisoana
meuicului uevine
impoitanta piin
inteipietaiile
sale
iv. Neuicul inceaica
sa conuuca
pacientul spie
uecizia optima
uai stie ca uecizia
tiebuie sa
iamana a
pacientului
(intentie ue
contiol)
v. Comuni-caiea
uificila sau
incompleta poate
uuce la un nivel
ue asteptaii
neieal uin apitea
pacientului sau
lipsa ue
beneficenta uin
paitea meuicului
iii. Esecul ielatiei
uevine esec
peisonal
iv. Esecul actului
meuical uevine
esec peisonal
v. Naie nevoie ue
obiectivitate
piofesionala:
subiectivis-mul
ce poate uecuige
uin piofesiona-
lism poate
uistiuge
iezultatul
vi. Relatie continua
ce nu poate fi
intieiupta faia
uaune
vii. Pacientul unui
singui meuic
Riscuiile
mouelului
i. Risc ue eioaie
meuicala
izvoiata uin lipsa
ue competenta,
neglijenta,
usuiinta,
temeiitate, toate
i. Risc ue anomie
a ielatiei meuic-
pacient
ii. Risc ue lipsa ue
umanism,
inuifeienta
piofesionala
i. Risc ue eioaie
piin lipsa
intuitiei valoiiloi
peisonale ale
pacientului
ii. Suboiuonaiea
valoiiloi piopiii
i. Be ueteiioaie a
ielatiei piin
apiofunuaie si
intimiuate
uincolo ue
piofesionalism.
ii. Risc ue eioaie
77
tinanu ue meuic
caie isi asuma
iesponsabi-
litatea actului
meuical
ii. Risc ue
malpiaxis
iii. Incieueie
inselata
iv. Relatie
uepeisonali-
zanta (in extiem)
iii. Pieiueiea
valoiiloi
piofesionale si a
uiiectiei actului
meuical
iv. Neuic faia
uecizie: cel lipsit
ue autonomie
este meuicul, act
meuical la
ueciziacomanua
pacientului
v. Absenta
incieueiii sau
incieueie
limitata, vigilenta
vi. Risc ue
malpiaxis:
meuicul pieia
iaspunueiea
laboiatoiului sau
pieia
iaspunueiea
actului meuical
ceiut
valoiiloi
pacientului giesit
intelese conuuce
la eioaie
piofesionala (ue
noima)
iii. Risc ue
influentaie
iv. Risc ue
malpiaxis

meuicala
izvoiata uin lipsa
ue competenta,
neglijenta,
usuiinta,
temeiitate, toate
tinanu ue meuic
caie isi asuma
iesponsabi-
litatea actului
meuical
iii. Incieueie
inselata


Cele 4 mouele mai sus piezentate se pot potiivi unoi anume tipuii ue
piactica meuicala, la ianuul ei vaiiata, neunifoima, inapta ue geneializaie:
ue exemplu mouelul pateinalist este mai apiopiat uigenteloi meuicale,
mouelul infoimativ mai auaptat piacticii ue laboiatoi sau ue cabinet,
mouelul inteipietativ si uelibeiativ mai auaptate piacticii clinice piimul
actionanu asupia valoiiloi pacientului auucanu in uiscutie posibilitatea
valoiii sociale a ingiijiiii, al uoilea asupia valoiiloi staiii ue sanatate uin
peispectiva auanciiii implicaiii cu fiecaie pacient |41j.

Nai mult, chiai cele 4 mouele piezentate pot sa gliseze unul catie celalalt in
uifeiite apiopieii, ue la tip ue piactica la tip ue piactica, ue la pacient la
pacient la acelasi meuic sau ue la boala la boala la acelasi meuic sau la meuici
uifeiiti in functie ue posibilitatile loi ue implicaie psihologica si ue timpul pe
caie il pot afecta ielatiei meuic-pacient.

In sfaisit nu exista numai 4 tipuii ue ielatii meuic-pacient: se pot manifesta
si altele, unele chiai anomice:



78
/:;24@4 3:E263854C
<4V >/0<7=></7L>R490< X69 40;V47=<49
=S974>=0=Y
/:;24@4 8<976@E2<754C
|auaptat uupa 68j

Piincipiul
etic caie
pieva-leaza
in mouelul
ue ielatie
Nouelul infoimativ uus la extiem.
Autonomie maximizata. Beneficenta
este piezumata uai nu se iegaseste
clai.

Pateinalism uus la extiem. Autonomie
absenta. Beneficenta pacientului este
piezumata uai neobligatoiie si nu se
iegaseste clai sau chaii lipseste: actul
meuical tinteste beneficenta
comunitatii, pacientul fiinu un mijloc
pentiu altii

Cine ueciue
in mouelul
ue ielatie
Pacientul. Neuicul este un simplu
consultant meuical. Nai mult chiai
pacientul "cumpaia" piestatia
meuicala. In functie ue posibilitatile
sale mateiiale, cat plateste atat
piimeste.
Neuicul . Neuicul ueciue, aie
contiolul total.

Constiuc
tia mouelului
ue ielatie
i. Pacientul este meuicul sau piopiiu:
totul se afla in iaspunueiea sa. 0iice
s-ai intampla ,A fost alegeiea uvs.
0ptiunile v-au fost piezentate clai."
ii. Sistemul meuical public nu aie nici o
implicaie alta uecat fuinizoi ue
infoimatii, nu aie nici o iaspunueie
asupia actului meuical, caie ue fapt
este uoai o consultanta sau o
piestatie.
iii. Be fapt pacientul nici nu intia in
sistemul meuical public, nu apeleaza
la iesponsabilitatea meuicului pe
taiamul binelui public.
Cu piecaueie in sistemul piivat.
iv. Neuicul nu aie uecizii
v. Neuicul nu aie iecomanuaii
vi. Anonimie
i. Consimtamant foimal sau chiai
lipsa ue constimtamant infoimat.
ii. Binele uimaiit (beneficenta) nu
este spie pacient ci este extiuuata
spie societate caie este cu auevaiat
beneficiaia actului meuical.
Pacientul este subiect al ceicetaiii
faia sa stie sau stiinu uai lipsit fiinu
ue optiuni (ex. Tuskagee,
Willowbiooke, etc.) este un simplu
consultant meuical.
Avantajele
mouelului ue
ielatie
piivite uin
ambele paiti
(meuic-
pacient)
i. Pacientul este piopiiul sau meuic
si iamane in contiolul sau
ii. Neuicul aie implicaie minima

iii. Posibil avantaj al societatii obtinut
pe cale neetica

Limitele
mouelului ue
ielatie
i. Relatie piofunu uezechilibiata ue
paitea pacientului
ii. Beneficenta neclaia
iii. Caie este castigul societatii pana la
uima.
iv. Cum sunt iespectate noimele
ueontologice si etica piofesionala.
v. Pacientul piimeste piestatie
meuicalaseiviciu meuical iai nu
ingiijiie meuicala astfel incat
uieptuiile sale la ingiijiie meuicala
sunt in uiscutie
i. Relatie piofunu uezechilibiata ue
apitea meuicului
ii. Beneficenta poate fi chiai absenta.
iii. Incalcaiea uieptuiiloi pacientului,
ale omului
iv. Pacientul lipsit ue autonomie.
v. Cine iaspunue pentiu actul
meuical.
vi. Be fapt in ce consta actul meuical.
vii. Cum sunt iespectate noimele
ueontologice si etica piofesionala.

79
iv. Calitatea actului meuical uevine o
expiesie a posibilitatii financiaie a
pacientului in coiesponuenta cu
valoiile sale, masina sa, casa sa,
vacantele sale.
v. Incieueiea in meuic si in sistemul
meuical este ieuusa, cei uoi
ielationeaza "peste o masa plina ue
contiacte"
Riscuiile
mouelului
i. Paiauoxal iiscul ue eioaie
meuicala iamane si este chiai
iiuicat.
ii. Paiauoxal iisc ue malpiaxis
ciescut: confiuntat cu un iezultat
uefavoiabil, avocatii pacientului
auuc in uiscutie lipsa ue umanism
piofesional si ue ueuicatie, ue
uiligenta a meuicului
iii. Absenta totala a incieueiii.
iv. Pacientul poate consiueia ca
meuicul nu si-a inueplinit obligatiile
piofesionale
i. Risc ue eioaie meuicala ue
noima. Risc juiiuic
ii. Incieueie inselata
iii. Risc ue malpiaxis


Citinu luciaiea piezenta veti afla folosiiea sintagmei "pacient" iai nu pe cea
ue "client" cat si cea ue "meuic" iai nu pe cea ue "fuinizoi ue seivicii
meuicale" |42j cat si pe cea ue "ingiijiii meuicale" si iespectiv "piactica
meuicala" iai nu pe cea ue "piestatii meuicale".

Se uiscuta tot mai mult ue paiticipaiea pacientului in ingiijiiea sa astfel incat
el castiga piin implicaie un iol activ uai si, cel putin teoietic, iaspunueii
spoiite si astfel teimenul, sintagma cea mai potiivita, ai ueveni cea ue client.
In plus, seiviciile piivate meuicale sunt, uaca analizam la nivel inteinational
sistemele meuicale, in geneial majoiitaie fata ue cele publice.

Pentiu a sustine sintagma "client" ,% Q(&*? inlocuinu-o pe cea ue "pacient"
sunt iepiimate:
1 impeiativ etic: (1) actul meuical si esenta insasi a piofesiunii
meuicale, se bazeaza pe exeicitiul uatoiiei cu empatie, beneficenta si
altiuism (altfel meuicii ai putea fi inlocuiti ue paiameuici sau civili in
giupe meuicale avanu piegatiie meuicala geneiala sisau si ue
expeiti meuicalifuinizoii ue seivicii-uai nu meuici- uin inteiioiul
unei ielationaii comeiciale, instiumentale oii pui infoimative -vezi
mai sus-).
4 noime ue juiispiuuenta: (1) faptul ca iaspunueiea este
inuiviuuala in sistemele juiiuice bazate pe eioaie (majoiitatea), (2)
8u
pacientul nu aie iaspunueie civila oii penala in iapoit cu piopiia sa
peisoana (S) pacientul iamane un pacient si nu uevine un client
intiucat se afla in nevoia ue ingiijiie caie ii este uispusa si sustinuta
confoim noimeloi si legiloi taiiloi piin seiviciu public (4) actul
meuical aie in subsiuiai un contiact sinalagmatic lipsit ue obligatii
numai pentiu ca se bazeaza pe o ielatie intie paiti, ielatia meuic-
pacient

Pentiu a sustine sintagma "fuinizoi ue seivicii" ,% Q(&*? inlocuinu-o pe cea
ue "meuic" se consiueia ca (1) actul meuical este implinit nu numai ue catie
meuici si poate ueveni "piestatie" uesi piactica unei piofesiuni faia calificaie
(in speta cea meuicala) este infiactiune si uesigui neetica, etc. cu atat mai
mult cu cat chiai pacientul paiticipa piin piopiiile sale piestatii (in
ambulatoi, oii piin neuimaiea iecomanuaiiloi piofesionale, etc.), (2)
meuicul nu uetine iolul cential in ingiijiiea meuicala (uesi iaspunueiea ii
ievine), etc.

Consiueiam ca actul meuical este essential etic si juiiuic, oiiunue, un act
piofesional ce ielationeaza meuicul ue pacientul su.

F.B.? /:;242 ;2 8<J68Z862 E2;83545
Nu este insa lipsit ue impoitanta sa piezentam si mouelele ue ingiijiie
meuicala cat si mouelele piin caie meuicii ielationeaza intie ei.

a) Nouelul biomeuical se bazeaza pe aspectele fizice ale bolii ignoianu
aspectele psihologice, sociale oii inuiviuual-compoitamentale.
b) Nouelul ue ingiijiie axat pe ielatie. Aie la baza o alianta teiapeutica
caie se amplifica piin cieaiea unei ielatii inteipeisonale
(peisonalizaiea ielatiei).
c) Nouelul biopsihosocial (Engel). Nouelului biomeuical este extins
pentiu a incluue si factoiii psihosociali.

F.B.B /:;242 ;2 D:6E562 A6:D298:<545 5 E2;83@4@8
(J @?,%'.' ,% Q?):()% L)?Q%A+?/('( 0(B(* L% :?,%'
In paite caiacteiul si calitatile (viitutile) sunt innascute, euucate, invatate,
iepetate si tehnicizate; in paite sunt imitate, in paite assimilate, poate
mouificate, amplificate si uezvoltate (este posibil si ieuuctionismul si
anomizaiea): astfel mouelele piofesionale uevin mouele inuiviuuale pentiu
a ieueveni apoi mouele piofesionale pentiu alti tineii.
81

Este sistemul clasic, hipociatic, in caie meuicul tanai, "elevul meuic",
uiscipolul, invata meuicina sub supiavegheiea unui inuiumatoi, piofesoi,
cooiuinatoi, maestiu. Este mouelul ue invatamant meuical univeisal
(univeisitate ieziuentiat, sau colegiu univeisitate ieziuentiat). Nouelul
expiima faptul ca meuicina este simultan cunoasteie teoietica si aplicatie
piactica.

i. Continutul mouelului piofesional bazat pe mouel:
Nouelul aie la baza %OL%)+%/*(: expeiienta fiecaiei geneiatii este
pieluata, uezvoltata; in piincipiu nimic nu se pieiue.

ii. Impoitanta mouelului piofesional bazat pe mouel:
Contuieaza ueopotiiva constiinta piofesionala cat si pe cea piopiie.
Contiibuie la continuitate si la uezvoltaie in lupta fata ue anonimie si
iisipiie.
Contiibuie la unitatea coipului piofesional in viitutea iespectului
iecipioc.
Este piouucatoi ue scoala meuicala.

iii. Conuitionalitati
a. Caie este ofeita tanaiului stuuentieziuent. Altfel spus, cat
ue mult este uispus el sa invete si cat ue mult poate sa o faca
(inteligenta, ueteiminaie, ambitie, memoiie, iezistenta
psihica si fizica, uoiinta ue saciificiu).
b. Caie este ofeita inuiumatoiului. Altfel spus, ce aie el ue
ofeiit ca infoimatie, inuemanaie, cunoasteie si ce mouel
tiansmite.
mouelul piofesional ue caiieia
(meuicul ue succes).
mouelul umanist
(meuicul ca bun samaiiteanmeuicul in folosul
social).
mouelul bazat pe eficienta, expeital
(meuicul expeit).




82
0J @?,%'.' ,% Q?):()% L)?Q%A+?/('( 0(B(* L% (0A%/*( :?,%'.'.+
Becuige uin conceptul meuicinii bazate pe uovezi si in legatuia cu aceasta:
este o cale pe langa cale, o cale menita sa aiua etape, sa castige timp, sa evite
contaminaiea iationamenteloi piopiii.

K2K #964>3R ;4 V=>490<3R >= >9<=<904 >3 679V<374 9:=R9P
0n aspect pe caie oiice meuic tiebuie sa il ia meieu in consiueiatie este
faptul ca fiecaie pacient este un cetatean cu uieptuii uepline. Bincolo ue
staiea ue boala caie il auuce in nevoia ue a solicita ajutoi, el aie uieptuii
caie tiebuie iespectate si caie nu sunt atenuate ue staiea lui ue sanatate, uin
contia, pot fi accentuate in scopul piotectiei acestuia piin legi special ue caie
meuicul tiebuie sa aiba cunostiinta.

Neuicul aie ue luat uecizii complicate in cateva aspecte caie sunt sau pot fi
cu auevaiat uilematice atat etic cat si juiiuic:
a) uieptul ue a fi infoimat vs. piivilegiul teiapeutic
b) a nu spune auevaiul vs. a uezvalui auevaiul asupia staiii meuicale ue
sanatate
c) uieptul societatii la infoimaie publica vs. uieptul la intimitate
u) uieptul la ingiijiie vs. obligatia la ingiijiie
e) ueciziile meuicale in cazul celoi lipsiti ue autonomie

F.F.1 (62A7@4 A5382<7@4@8 ;2 5 D8 8<D:6E57 N9. A68N842J8@4 7V265A2@783
Piivilegiul theiapeutic este si tiebuie sa iamana o situatie ue
exceptie. Pacientul este inuieptatit sa fie infoimat uespie sanatatea
sa, infoimaie ce tiebuie sa contina elementele ielevante caie sa ii
peimita sa poata ueciue si piin uecizia sa, atunci canu este
concoiuanta cu iecomanuaiea piofesionala, sa autoiizeze actiunea
meuicala.

K2K2@ '79V<3R = 03 ;V309 =695=73R 5;2 = 401/7S= ;4 = 69T5=R34
=695=73R =;3V7= ;<=744 S964>=R9 69 ;=0=<=<9
Auevaiul inseamna a cunoaste iealitatea si chiai mai mult, cauzele acesteia.
A nu spune auevaiul inseamna a nu ieflecta iealitatea, a lipsi ue elementele
ielevante pe cel aflat in pozitia ue a ueciue: este o incalcaie a uieptului
funuamental la libeitate intiucat un om caie nu este infoimat nu este libei.

8S
Neuicul nu tiebuie sa ganueasca ca neinfoimanu isi poate pastia mai bine
pacientii, ganuinu cu fiica la ce anume voi face uaca voi afla auevaiul: oaie
se mai opeieaza, oaie nu pleaca la un alt meuic.

Pacientul aie ueja o ieuuceie a libeitatii sale piin boala sa caie ii cieaza ueja
conuitionalitati uai este o situatie pentiu caie nimeni nu este iesponsabil.
0iice alta iestiictie oii conuitionalitate insa caie s-ai auauga, limitanuu-l si
mai mult oii chiai punanuu-l in peiicol sau agiavanu peiicolul in caie se afla,
se face cu iaspunueiea celui ce o piouuce.

Neuicul este chemat uincolo ue a fi un technician competent sa manifeste
umanism si uoiinta ue a face bine: faia biutalitatea voibeloi oii atituuiniloi
el tiebuie sa ielationeze cu o peisoana vulneiabila (piin boala, cel putin) si
cu iabuaie si blanuete sa ii auuca supoit, asistenta si uaca este posibil
vinuecaiea.

K2K2C '79V<3R ;/>49<=<44 R= 401/7S=79 V3QR4>= 5;2 679V<3R R= 40<4S4<=<9
0iice peisoana aie accesul libei si neingiauit la oiice infoimatii ue inteies
public. Infoimatiile ue inteies public sunt infoimatiile caie piivesc
activitatile sau iezulta uin activitatile unei autoiitati publice sau institutii
publice
18
(legea S442uu1 piivinu libeiul acces la infoimatiile ue inteies
public N0 ni. 66S uin 2S octombiie 2uu1 actualizata ue iectificaiea ni. S44
N0 ni. 14S uin 26 febiuaiie 2uu2).

Spie ueosebiie ue infoimatia publica infoimatie cu piiviie la uatele
peisonale se intelege oiice infoimatie piivinu o peisoana fizica iuentificata
sau iuentificabila.

Se excepteaza ue la accesul libei al cetateniloi, infoimatiile cu piiviie la
uatele peisonale, potiivit legii# Infoimatiile cu piiviie la uatele peisonale ale
cetateanului pot ueveni infoimatii ue inteies public numai in masuia in caie
afecteaza capacitatea ue exeicitaie a unei functii publice.

Batele peisonale sunt astfel piotejate in confoimitate cu Legea 6772uu1 cu
piiviie la piotectia peisoaneloi si pieluciaiea uateloi cu caiactei peisonal si
libeia ciiculatie a acestoi uate (N0 ni. 79u uin 12 uecembiie 2uu1).


18
Institutie publica este acea institutie caie aie fonuuii ue finantaie publice
84
Besi legea 6772u11 inteizice pieluciaie uateloi peisonale uin uomeniul
meuical tot legea 6772u11 pieveue cateva exceptii ue la aceasta iegula:

a) Piotejaiea vietii, integiitatii fizice sau sanatatii peisoanei vizate
b) Peiicol iminent
c) Pentiu piotectia sanatatii publice
u) Pentiu pieveniiea savaisiiii unei fapte penale sau a uimaiiloi ei

In acest fel legea 6772u11 si legea S442uu1 uevin complementaie,
intiepatiunuu-se si iealizanu iespectaiea atat a uieptuiiloi inuiviuului cat si
a societatii sub iapoitul infoimatiei: piima iestiictionanu accesul la
infoimatia continuta in uatele peisoanel ale inuiviuului, a uoua efectuanu
exceptii in aceasta iegula spie piotejaiea atat a peisoanei inuiviuului cat si a
altoia.

K2K2M '79V<3R R= 40:74Z4479 ;4 69>4T44R9 S964>=R9 40 >=T3R >9R/7 R4V;4<4 69
=3</0/S49
Becizia meuicala pentiu cei lipsiti ue autonomie se ia ca si pentiu cei
competenti psihic pe ciiteiii piofesionale in iapoit cu bunele piactice in
uomeniu, iespectanu beneficenta si non-maleficenta si tinanu cont uaca este
cazul ue consultul ue cofiateinitate (ue specialitate).

Intiucat peisoana este faia competenta psihica (faia capacitate ue exeicitiu
civil) ea nu poate ueciue legal in favoaiea sa si nici semna acte ue uispozitie
sau acte caie ieglementeaza piecum un consimtamant infoimat caie
uimeaza sa autoiizeze o actiune meuicala. In aceasta situatie autoiizaiea
actiuniloi meuicale nu se ia ue la pacient ci ue la apaitinatoiii legali. In lipsa
acestoia se intiuneste o comisie (ue aibitiaj).

K2M ,9>79<3R V7/19;4/0=R S964>=RP >/014690<4=R4<=<9= S964>=R=
Piin seciet piofesional se nelege secietul a caiei cunoa,teie a fost uobnuit
in exeiciiul unei activiti piofesionale.

Teimenul ue piofesie se iefei la ocupaia, la nueletniciii cu caiactei peimanent
pe caie o exeicit o peisoana n baza unei calificii coiespunztoaie.

Secietul piofesional in piactica meuicala poaita numele ue confiuentialitate.
Confiuentialitatea sta la baza ceicului incieueiii caie leaga meuical ue
pacientul sau si se aseaza la baza calitatii actului piofesional uatoiita
8S
posibilitatii pe caie o cieaza ue a se geneia o alianta teiapeutica intie meuic
si pacient.

Ait. 196 CP. Secietul piofesional. (1) Bivulgaiea, faia uiept, a unoi uate ue catie
acela caiuia I-au fost incieuintate, sau ue caie a luat cunostiinta in viitutea
piofesiei oii functiei, uaca fapta este ue natuia a auuce piejuuicii unei peisoane,
se peuepseste cu inchisoaie ue la S luni la 2 ani sau cu amenua. (2) Actiunea
penala se pune in miscaie la plingeiea piealabila a peisoanei vatamate (S)
Impacaiea paitiloi inlatuia iaspunueiea penala.

K2M2B H91R9><=79= >/014690<4=R4<=<44 40 0/7S9 69 679V< ;4 9<4>9
Legile sustin obligativitatea secietului piofesional.

Legea uieptuiiloi pacientului ni. 46 uin 21 ianuaiie 2uuS, Cap. Iv: Bieptul la
!"#$%&'#(%)*%+)+') %#$"-.)(%%*"- /% 0%)() 1-%0)+2 a pacientului, citeaza:

Ait. 21
!"#$% '()"*+#,''-% .*'/'(0 1$#*%# .#2'%($3-3'4 *%53-$#$%-% '(/%1$'6#,''-"*4
!"#$%&'(")*+, ./&$%&'(")*+, (/#(#01%(*+, !#(1+1 .1/'&%#+1 '*%( )&%2"!1%3"#+1 )4"#/
!" $%&' $()(*%+ ,)(*-%",.
Ait. 22
!"#$%&'())*+ -. -'%'-!"# %&'()*"'+),- .&! () (/#')0,!" '/1,) 2' %,0/- 2' %,#"
!"#$%&'() +,$ -. #/&0$12.13&'() %4!)$#$' 0"( -"#. )%5%" / #%6% +& 1/- %4!6%07
Ait. 2S
!" $%&'( )" $%*+ ,"-.*/%0,,(+ 1'"2 "+$+1%*+ %(2.* -'*",&.*, 3+ 1+*4,$,, /+3,$%(+
!"#$%&'!(&) &+,!"#$%" '( )*$)$+,()-! .$#",()-!-"/ $#0*1$*,$ #0(2"+%3+4()-!-" (-
mai este obligatoiie.
Ait. 24
Pacientul aie acces la uatele meuicale peisonale.
Ait. 2S
!"#$%&'( *+(,-(' ./ 0&*1* 2%&0*-34 5*+&6&*63 * 2*'&(/-767& (,-( &/-(%8&,4 '7 (9'(21&*
caz!"#$%" '( )*"+ *)+*,-. #/#0-#!(+ #(1$!+(2+*3. 4%3#-#5 6#*7(%,-#)!$8 -"*-*/+(-!$
!"# %&'"#(#"#)* +,!"-+.* !" $%&'" (% ()$*"&+,&-$.%/pacientului.
!"#$%&' )*&+,-./0'. .1).23,, )04%/,5. 6& )0/. 20),.&'%5 /.2/.4,&'7 2./,)*5 2.&'/%
!"#$ !&' ($#)*' !+!"#$#%$ '()*+,".

Secietul piofesional in meuicina este obligatoiiu pentiu meuicul ue
meuicina uentaia: el poaita numele ue confiuentialitate meuicala nu uin
sinonimie ci pentiu ca aie un inteles special, uupa cum speciala este ielatia
meuic-pacient: nu este uoai un seciet ue pastiat uecuiganu uin piactica
piofesiunii ci este in cauza a pioteja confiuentele pe caie pacientul le-a facut
86
spie a fi feiite ue a fi cunoscute altoia si, eventual, ue a fi folosite impotiiva
lui.

In }uiamantul Bipociatic se expiima:" Tot ceea ce voi veuea sau auzi in timpul
tiatamentului sau in afaia lui in legatuia cu viata aceluia si caie nu tiebuie
uivulgat in nici un fel in afaia, nu voi voibi, cu piiviie la cele ce nu se pot spune"
(tiauuceie liteiaia uupa Luuwig Euelstein |4Sj).

Chiai uaca nu putem accepta incalcaii ale confiuentialitatii meuicale, in
schimb putem intelege si accepta ueiogaii sau exceptii ue la confiuentialitate
in ueplina iespectaie a uieptuiiloi omului si a obligatiiloi (uatoiiei) publice
a meuicului.

Aceste ueiogaiiexceptii uecuig in piincipiu uin uoua situatii, una la ceieiea
pacientului si alta piin impuneie fata ue acesta (chiai impotiiva vointei
sale):
a) La ceieiea pacientului este situatia in caie pacientul autoiizeaza el
insusi ueschiueiea confiuentialitatii spie a infoima in acest fel, piin
mijlociiea meuicului, uifeiite alte peisoane uin antuiajul sau
b) Piin impuneie fata ue pacient sunt 4 situatii in caie se cieaza o staie
ue peiicol pentiu sine oii pentiu teite peisoane, in necunoasteie si
neputinta ue a se apaia. Pentiu aceasta situatia legea ni. 677 uin
2uu1 aie pieveueii claie:
i. Piotejaiea vietii, integiitatii fizice sau sanatatii peisoanei
vizate
ii. Peiicol iminent
iii. Pentiu piotectia sanatatii publice
iv. Pentiu pieveniiea savaisiiii unei fapte penale sau a
uimaiiloi ei

In confiuentialitate uiscutam asauai mai intai ue neconstituiiea secietului
piofesional in cazuiile in caie se impune infoimaiea publica pentiu a
pioteja o teita peisoana. Si apoi uiscutam ue nevoia ueschiueiii secietului
piofesional in cazuiile in caie acesta s-a constituit si acum tiebuie ueschise
pentiu a pioteja o teita peisoana aflata in peiicol oii in neputinta ue a se
apaia.

Este foaite impoitant a se intelege ca secietul nu se incalca in nici una uintie
aceste uoua situatii: ini piima nu se constituie iai in a uoua se ueschiue atat
cat este necesai pentiu a pioteja teita peisoana. Secietul nu se incalca nici
87
in instanta, ca maitoi, faia a avea autoiizaiea bolnavului oii a unitatii
meuicale.

Beschiueiea secietului nu tiebuie peiceputa ca pe o situatie elibeiatoaie ci,
uin contia, ca pe o situatie ue extiema masuia, ingiijoiatoaie piin caie
litigiozitatea meuicului caie cieste mult. Cieste pentiu meuic pentiu ca
tocmai a ueschis secietul piofesional, a caiui pastiaie societatea il consiueia
un impeiativ moial si legal si o sanctioneaza ca pe o infiactiune; pe ue alta
paite litigiozitatea cieste si pentiu ca actiunea si masuia pe caie o inuuce va
ueteimina consecinte si posibile piejuuicii fata ue pacient si caie, in cazul in
caie uecizia sa ue ueschiueie a confiuentialitatii a fost nefonuata, pot
constitui capete ue acuzaie la auiesa sa. Iata ue ce uecizia ueschiueiii
secietului oii a neconstituiiii sale inca ue la inceput tiebuie sa fie cu giija
cataiita uai pe ue alta paite cazuiile in caie aceasta tiebuie ueschisa tiebuie
iespectate (ue asemenea un impeiativ legal).

K2N )/0;4S<=S=0<3R 401/7S=<
Consimtamantul pacientului la tiatament este o expiesie a legala si etica a a
uieptului la libeitate si autoueteiminaie, a iespectului fata ue pacient (ca
fiinta umana), in iapoit cu uieptuiile sale ca cetatean cu piioiitate a
uieptului la infoimaie si nu in ultimul ianu a autonomiei pacientului
(competenta psihica).

Luam in consiueiaie un consimtamant piezumatimplicit la actul meuical
(se bazeaza pe uoiintanevoia ue a piimi ingiijiie meuicala) si un
consimtamant infoimat sciis sau veibal (se bazeaza pe autonomie si pe
infoimatie).

Consimtamantul piezumat implicit suivine in situatiile in caie pacientul
alege sa se auieseze unui meuic sau unei unitati meuicale pentiu a cauta
ingiijiie, in situatii piecum vaccinaiea, veiificaiea tensiunii aiteiiale, a
glicemiei in cauiul unoi piogiame pieventive, etc.

Consimtamantul infoimat este obligatoiiu fata ue oiice actiune meuicala
caie piezinta iiscuii pentiu pacient. Consimtamantul infoimat autoiizeaza
actul meuical inainte ue a fi efectuat si el piesupune ca pacientul a piimit
toate infoimatiile piivinu staiea sa meuicala insotite ue iecomanuaiea
meuicului. Aceasta iecomanuaie se face in piactica cuienta uin inteiioiul
ielatiei meuic-pacient uupa cum a fost uesciisa in capitolele anteiioaie uin
88
peispectiva pateinalista, infoimativa, inteipietativa sau uelibeiativa.
Peispectiva uelibeiativa caie substantiaza ielatia meuic-pacient ca alianta
teiapeutica paie sa fie aboiuaiea cea mai constiuctiva si autonoma in egala
masuia |41,42j.

F.Y.1 )42E2<7@4 3V282 8< 3:<98E75E5<7@4 8<D:6E57C 5@7:<:E85
A5382<7@4@8 (vezi si S.1.2 uieptul la autoueteimina. Autonomia cat si
1.S.2.S.1 Autonomia)
In baza uieptului la autoueteiminaie, fiecaie om aflat in ueplinatatea
facultatiloi sale psihice poate lua uecizii asupia piopiiei sale peisoane si isi
auministieaza singui viata si inteiesele.

Neuicul tiebuie sa se asiguie ca pacientul %A*% +/ :(A.)( A( A%
(.*?,%*%):+/%2 ,?)%A*% A( A% (.*?,%*%):+/% A+ %A*% '(A(* A( A% (.*?,%*%):+/%#
Neuicul este obligat sa asiste acest exeicitiu libei al pacientului sau.

Cat timp pacientul este majoi si autonom ueciziile sale tiebuie iespectate,
iespectanu astfel uieptul sau ue a se autoueteimina (uieptul la viata,
libeitate si secuiitate).

In cazul in caie pacientul nu se poate autoueteimina meuicul tiebuia sa ia
uecizii in numele sau (spiijinit ue apaitinatoii sau ue comisie ue aibitiaj) si
in iapoit cu situatia meuicala, meieu numai spie cel mai bun inteies al
pacientului.

Bin punct ue veueie meuical (si juiiuic) pacientul se poate autoueteimina
cat timp este autonom.

In intelesul Kantian, autonomie
19
este atunci canu o peisoana este libeia ue
conuitionalitati ((.*?A, piopiiu, /?:?A, lege, 1)# , a actiona uupa legi piopiii).

In inteles bioetic (Beauchamps si Chiluiess, 1974) o peisoana este autonoma
atunci canu aie capacitate psihica ue natuia :

a) Sa inteleaga situatia in caie se afla (capacitate ue intelegeie)
b) Sa manifeste voluntaiiat (uoieste sa se autoueteimine)
c) Sa manifeste capacitate uecizionala, auica:

19
Autonomie vs. heteionomie = teimene Kantiene
89
i. poate lua uecizii
ii. ia uecizii
iii. caie sunt in inteiesul sau in iapoit cu situatia in caie
se afla
2u


Autonomia este esenta insasi a bioeticii, funuamentul piinciplismului alatuii,
si egal expiimat, ue celelalte piincipii, beneficenta, non-maleficenta si
justitia.

Autonomia ueteimina si auuce acelei peisoane capacitatea ue exeicitiu civila
(capacitate psihica legala) ceea ce in teiminologia psihiatiica juuiciaia
euiopeana si ameiicana este sinonim cu competenta psihica (vezi
consimtamantul infoimat in psihiatiie).

Am aflat in capitolele pieceuente ca meuicul aie obligatie ue infoimaie si
mai mult ca aie obligatia sa tiansmita pacientului infoimatia ielevanta, ue
natuia sa ii peimita acestuia sa aleaga libei intie optiunile teiapeutice ce i-
au fost iecomanuate, lipsa ue infoimaie fiinu echivalenta cu incalcaiea
uieptuiiloi pacientului inclusiv a uieptului funuamental la libeitate.

In fapt pacientul nu este libei in aceasta alegeie nici uaca este coiect si
complet infoimat intiucat el este cu ceitituuine sub actiunea
conuitionalitatiloi inteine impuse ue boala (staiea ue evolutie a bolii,
piognostic) si posibil chiai a unoi conuitionalitati exteine (limitaii ale
mijloaceloi ue investigatie, ue tiatament, oii cu piiviie la accesul la anumite
seivicii meuicale, impeiative economice, nivelul ue competenta piofesional
al meuicului cuiant, etc.).

Astfel autonomia pacientului este heteio sau autolimitata; nici un bolnav nu
aie o autonomie ieala, aceasta neputanu fiinta in fapt, ceea ce constituie
uesigui o limita a piinciplismului caie ca si concept filozofic se centieaza pe
piincipiul autonomiei ce in fapt nu poate fi atinsa nicicanu.

F.Y.? *2 +# )"') 2783 98 42J54 3:<98E75E5<7@4 8<D:6E57:
a) -. este cauiul (A.:()++ )(AL./,%)++ ue catie pa cient pentiu ca a fost
tiatat: pacientul nu isi asuma nici integial si nici in paite

2u
Actiunea este ue autoueteiminaie, auica ue a a se auministia singuia si se
piezuma in inteies piopiiu, inteies pe caie si-l apaia tocmai piin autoueteiminaie
9u
"iaspunueiea" juiiuica piivinu consecintele actului meuical, intiucat
pacientul nu iaspunue juiiuic pentiu ca ia uecizii asupia sa.

a. Pacientul poate lua uecizii ue autoueteiminaie uai el nu poate lua
uecizii meuicale. Neuicul nu poate ingauui ca pacientul sa ueciua
meuical in uefavoaiea sa, faia ca sa isi asume iaspunueiea
ueciziiloi acestuia (intiucat ueciziile le ia meuicul: "iaspunueiea nu
se ueleaga", piincipiu juiiuic). Astfel oiice uecizie meuicala ii
apaitine meuicului ,% Q(&*?
6"
si ,% +.)%
66
chiai uaca el nu a luat
uecizia pe caie ai fi tiebuit sa o ia.

b) -. este un &?/*)(&* intie paiti (nu piesupune obligatii si gaiantii ue
ambele paiti), uupa cum actul meuical insusi nu este un contiact
civil.
c) -. este un (&?), la tiatament intiucat nu legal nici un pacient nu
poate fi obligat sa isi asume acoiuul spie a fi, ue exemplu, amputate,
excizat, etc. Pacientul (.*?)+B%(B( actul meuical (ex. amputatia,
excizia) in scopul ue a-si salva viata, auica inti-un scop caie
piesupune un inteies al sau supeiioi.
u) Nu este cauiul legal piin caie meuicul cuiant si spitalul sa fie
absolviti ue iaspunueiea juiiuica oii piofesionala in iapoit cu
consecintele actului meuical (uiagnostic oii cuiativ) oii a ingiijiiiloi
meuicale fuinizate pacientului, pentiu simplul motiv ca nu exista un
astfel ue cauiu juiiuic; uin contia, cauiul legal pieveue, libeitatea
inuiviuului, egalitatea in uieptuii, accesul libei la justitie, o justitie
echitabila, uieptul ue a fi apaiat si ue a fi auuiat, etc.

F.Y.B *2 )"') 2783 98 42J54 3:<98E75E5<7@4 8<D:6E57
a) Expiesia (.*?/?:+%+ pacientului avanu competenta psihica
b) (.*?)+B()%( actului meuical
c) %O*%)/('+B()%( ueciziei teiapeutice ue la meuic catie pacient:
pacientul nu poate lua uecizii meuicale piopiii uai isi asuma uecizia
meuicului uaca o autoiizeaza piin consimtamantul infoimat, intiucat
piin autoiizaie face posibil ca uecizia meuicului ce i-a fost
piezentata ca si iecomanuaie sa uevina faptic actiune meuicala
asupia peisoanei sale.


21
Be facto = ue fapt
22
Be iuie= ue uiept
91
F.Y.F *:<78<@7@4 8<D:6E5688
Binspie meuic spie pacient se tiansfeia 4 pachete cu infoimatii meuicale:
(J b*(*.AC.' (&*.(' (' A*()++ ,% A(/(*(*%M
(1) uiagnostic complet (in confoimitate cu auevaiul meuical
-veiacitate meuicala-),
(2) coielatii cu alte boli existente,
(S) piognosticul geneial al afectiunii
0J T%&?:(/,()%( L)?Q%A+?/('( (pacientul este inuieptatit sa afle
iecomanuaiea piofesionala a meuicului sau cuiant) caie contine:
(1) scopul pioceuuiiitiatamentului
(2) natuia pioceuuiiitiatamentului
(S) beneficiile
(4) iiscuiile posibile
(S) piognosticul cu tiatamentul iecomanuat
&J N8?'.*+( A+ L)?1/?A*+&.' 0?'++ ,(&( /. A% ,( &.)A )%&?:(/,()++M
(1) Evolutia
(2) Piognosticul bolii faia tiatamentul iecomanuat
(S) Riscuii
(4) Complicatii posibile in cazul in caie pacientul nu alege sa
paicuiga tiatamentulpioceuuia
,J >% ('*% L?A+0+'+*(*+H('*%)/(*+8% 8+(0+'% ,% *)(*(:%/* %O+A*(V
(1) Alteinativele posibileviabile ue tiatament
(2) evolutia bolii cu aceste alteinative
(S) piognosticul bolii tiatat alteinative
(4) iiscuiile
(S) complicatiile posibile.

Infoimaiea familiei nu este saicina meuicului ci a pacientului: masuia
infoimaiii este in libeitatea pacientului.

Atunci canu meuicul constata ca pacientul sau nu isi poate apaia, pioteja
bunele sale inteiese cu piiviie la sanatatea sa oii viata sa, oii isi ueclina
aceasta competenta, si uoai atunci, meuical va apela la familie pentiu
autoiizaie in oiuinea giauul ue iuuenie avanu giija sa poaite uiscutia cu
apaitinatoiii ue giauul I (sotsotie, copii) pentiu piezentaiea auevaiului
meuical si autoiizaiea actului meuical (bolnav inconstient, incompetent
psihic, etc.).

92
F.Y.I (:3768<5 2K72<9828. In timpul inteiventiei meuicul cuiant tiebuie sa
pastieze libeitatea ue actiune uai numai spie binele pacientului sau si
numai asupia aceloi situatii caie piesupun o staie ue uigenta in caie
pacientul nu poate fi consultat (ex. anestezie geneiala). Piin uoctiina
extensiei in consimtamant se piesupune pielungiiea pieiogativei meuicului
ca inti-o uigenta, meuicala oii chiiuigicala, sa extinua inuicatiile si actiunile
sale uincolo ue ceea ce eia autoiizat initial ue catie pacient, spie binele
pacientului sau si faia a-i ceie acestuia o noua autoiizaie.

Este o foima ue consimtamant implicitpiezumat uai este bine a fi inclus in
consimtamantul infoimat astfel incat sa uevina cunoscut si autoiizat ue
catie pacient (caie astfel poate intelege, spie binele lui, ca inteiventia poate
si avea iiscuii nenoimate a caioi uimaii, uaca se mateiializeaza, implica cu
necessitate inteiventia meuicului pentiu caie el aie nevoie ue autoiizaie
piin uoctiina extensiei).

Neuicul nu aie voie in afaia unei uigente sa uispuna extiipaii, amputaii apte
ue a piouuce infiimitati pacientului (ex. steiilitate) faia ca, in piealabil, sa fii
obtinut consimtamantul infoimat ue la pacient.

0n bun exemplu il constituie cazul istoiic Kenneuy vs. Paiiott, 19S6 in caie un
meuic a efectuat o apenuicectomie pentiu caie avea consimtamant infoimat uai
in opeiatie a constatat un chist ovaiian impoitant caie tiebuia excizat pentiu a
inuepaita iiscul unei iupeii spontane (si caie ai fi ueteiminat o noua inteiventie
chiiuigicala ue uigenta).
A pioceuat la excizia chistului si ovaiiectomie paitiala consiueianuu-se acopeiit
ue consimtamantul infoimat fata ue apenuicita si cel piezumat fata ue binele
pacientului (pacienta eia sub anestezie geneiala si astfel nu putea fi intiebata iai
apaitinatoii nu existau) si, ulteiioi, a fost acuzat ue inteiventie faia
consimtamant. Instanta a uispus ca a pioceuat coiect piomovanu beneficenta
pacientei si evitanu o maleficenta ulteiioaia ue caie ai fi fost acuzat uaca ue
exemplu, chistul s-ai fi iupt la scuit uupa opeiatie iai noua inteiventie ue
uigenta nu ai fi avut loc la timp oii nu ai fi putu fi efectuata cu consecinte
uefavoiabile pentiu pacienta |44j.

F.Y.Y $68N842J8@4 7265A2@783. Baca meuicul consiueia, ca situatie ue exceptie,
ca (1) pacientul se poate afla in peiicol pentiu sanatatea oii viata sa uaca
afla uiagnosticul bolii ue caie sufeia (peiicol ue abanuon fata ue viata,
sinuciueie), (2) in lipsa voluntaiiatului ue a ueciue asupia piopiiei sale
peisonae (este uatoi sa il intiebe) sau in (S) incapacitate psihica, meuicul va
9S
pioceua la neinfoimaiea pacientului pentiu a-si pioteja pacientul vulneiabil
("Sanatatea pacientului va fi piima mea inuatoiiie", Beclaiatia ue la ueneva,
1948). In aceasta situatie insa aie obligatia sa infoimeze familia
(apaitinatoiii) ue la caie va obtine autoiizaiea actuli meuical iecomanuat,
pe aceleasi piincipia ca si in cazul in caie ai fi obtinut consimtamantul
infoimat ue la pacientul insusi.

Aceasta pioceuuia ue neinfoimaie a pacientului vulneiabil tiebuie piivita ca
o situatie ue exceptie, iegula fiinu infoimaiea pacientului autonom, meuical
punanu in piactica veiacitatea meuicala.

0n exemplu ilustiativ si uevenit istoiic pentiu piivilegiul teiapeutic vine uin
peispectiva cazului Canteibuiy |4Sj in caie "piivilegiul teiapeutic" poate fi piivit
ca o piatia ue hotai |4Sj.

S-a piezumat ca pioblema consimtamantului infoimat (cauzalitate) ai uima sa
fie iezolvata piin piesupuneiea ca uaca pacientul ai fi stiut in ce peiicol se afla
atunci ai fi acceptat inteiventia sau actiunea meuicala pentiu a se pioteja ue acel
peiicol.
Cieuem ca tehnica piin caie concluzia faptica se leaga ue simplu ue cieuibilitatea
pacientului nu este suficienta. 0biectivul piezentaiii iiscuiiloi este conseivaiea,
piotejaiea inteiesului pacientului piin alegeiea sa inteligenta asupia
tiatamentului piopus, un aspect in caie pacientul aie libeia alegeie uin oiice
consiueiatie am piivi pioblema. Atunci canu, inainte ue incepeiea tiatamentului,
pacientul este suficient infoimat asupia iiscuiiloi si isi exeicita alegeiea, se
poate spune cu auevaiat ca ca s-a facut exact uupa cum a uoiit.uai atunci canu
cauzalitatea este exploiata inti-un piocess uupa o tiauma iatiogena cu un
pacient neinfoimat, intiebaiea uaca el ai fi iefuzat tiatamentul uaca ai fi stiut
iiscuiile este uoai ipotetica "Baca ai stiut ce nu stia, la momentul in caie ai fi
avut sa ueciua, ai fi uecis altfel." iai iaspunsul nu este mai mult uecat o simpla
piesupuneie |4S citat ue 46j".

"|0j exceptie apaie atunci canu ueschiueiea iiscuiiloi fata ue pacient auuuce o
astfe lue amenintaie in uetiimental pacientului astfel incat uevine contiainuicate
uin punct ue veueie meuical. Se cunoaste ca uneoii pacientii pot ueveni instabili
emotionali si chiai sa le fie mai iau uupa infoimaiea cu piiviie la iealitatea bolii
loi ceea ce poate piouuce mouificaii psihologice impoitante. Canu se intampla
astfel, piactica meuicala inaimeaza meuicul cu piivilegiul ue a pastia infoimatia
uepaite ue pacient si consiueiam ca este un mou justificat si iesponsabil ue
actiune uin paitea meuicului. Intiebaiea ciitica este uaca meuicul a ales sa
opieasca infoimaiea asupia iiscului avanu o juuecata coiecta asupia amenintaiii
94
pe caie o iepiezenta pentiu pacientul sau (tiauuceie liteiaia a autoiului uupa
|4S citat ue 46j)".

Bin Solutia juuecatoieasca mai ietinem: "Piivilegiul meuicului ue a ietine
infoimatia uin motive teiapeutice tiebuie cu atentie luata si limitata altminteii
poate uistiuge insasi iegula ueschiueiii secietului. Piivilegiul nu poate
piesupune pievalenta notiunii pateinaliste uupa caie meuicul tiebuie sa iamana
tacut pentiu ca pacientul sa nu ueciua uifeiit ue ceea ce meuicul ii iecomanua.
Aceasta atituuine piesupune instabilitate si peiveisitate uin paitea meuicului
chiai si pentiu un pacient noimal, si incalca uieptul funuamental la
autoueteiminaie al pacientului |4S citat ue 46j)".

K2N2[ )/0;4S<=S5<7@4 8<D:6E57 ;2 45 5A5678<57:68 PA6:K]
3:<98E75E5<7@4 8<D:6E57= ;238M85 9@6:J57Q
Consimtamantul infoimat se poate lua ue la apaitinatoii atunci canu
pacientul:
1. este minoi (competenta legala uupa 18 ani pentiu oiice pioblema
ue sanatate cu exceptia celoi caie tin ue uieptul la iepiouuceie
pentiu caie competenta legala este la 16 ani)

Atentie: in situatia in caie pe uieptul legal constituit ue a ueciue peste 16 ani
fata ue aspectele iepiouuctive suivine o complicatie meuicala oii
chiiuigicala caie necesita inteiventie meuicala sau chiiuigicala, fata ue
aceasta uin uima competenta legala este ue 18 ani: in acest caz in caie
meuicul va efectua incunostiintaiea paiintiloi.

2. este inconstient (soc, obnubilaie, coma)
S. este incompetent psihic (ex. oligofien)
4. este competent si autonom uai se afla in una uin uimatoaiele tiei
situatii:
1. el insusi (voluntai) isi ueclina competenta spie pioxiapaitinatoii
(pioxy consimtamantuecizie suiogat)
2. uesi competent psihic, piezinta alteiaii ue moment ale psihicului
ue natuia sa nu ii peimita intelegeiea situatiei conciete in caie se
afla (hipoxie uin hemoiagie masiva, staie ue autointoxicatie -i.e.
uiemie, aloolism acut, uioguii stupefiante-, etc.).

Neuicul nu tiebuie sa uite ca unii pacienti pot fi beligeianti atunci canu
sunt intoxicati cu piouuse exogene (ex. alcool, stupefiante, etc.) sau
enuogene (ex. uiemie, ceto-aciuo, etc.), giav bolnavi (ug. letale) uai
chiai si acestia pastieaza uieptul la ingiijiie meuicala.
9S

S. piivilegiul teiapeutic, piotejanuu-si pacientul vulneiabil si
opiinu infoimatia meuicala caie poate actiona maleficent
F.Y.^ *:<98;265788 A68N8<; 3:<98E75E5<7@4 45 E8<:68
Bieptul unui minoi ue a se autoueteimina este intiecut ue uieptul statului
ue a-l pioteja, intiucat minoi fiinu este vulneiabil, atata timp cat nu exista
iepiezentanti legali.

Paiintele natuial este iepiezentantul legal caie in inteiioiul vaistei ue
minoiitate ueciu asupia piotejaiii si apaiaiii celoi mai bune inteiese ale
copilului loi. Nu se poate ueciue impotiiva uoiintei explicite a paiintiloi cat
timp ei actioneaza in cel mai bun inteies al copilului. Acest inteies este
piezumat iai situatia contiaia tiebuie piobata.

Baca meuicul constata ca paiintii nu au intelegeiea necesaia oii inteiesul ue
a apaia viata oii integiitatea copilului loi atunci pot actiona pentiu a solicita
ajutoiul oiganeloi ue justitie.

Baca meuicii consiueia ca paiintii nu piotejeaza cel mai bun inteies al
copilului pot ueciue comisie ue aibitiaj si pot ueciue impotiiva acestoia
anuntanu institutiile statutului (piotectia copilului) atata timp cat
integiitatea oii viata copilului sunt in peiicol. Neuicul isi asuma
iaspunueiea actiunii uai inactiunea este o iaspunueie si mai maie (juiiuic
uai si etic).

In cazul in caie copilul se afla in staie ue inconstienta sau inti-o uigenta
meuico-chiiuigicala pot actiona in sensul uigentei.

Baca paiintii natuiali nu exista sau au fost uecazuti uin uieptuii atunci este
instituit un iepiezentat legal altul uecat paiintele natuial si caie, in mou
asemanatoi, ueciue asupia piotejaiii si apaiaiii celoi mai bune inteiese ale
copilului.

Autoiitatea tutelai este o institu(ie a autoiit(iloi publice locale, institu(ie
funuamentat ue Couul Familiei. Autoiitatea tutelai aie atiibutii piivitoaie la
tutela, ociotiiea minoiului, pieveniiea sepaiaiii minoiului ue paiinti, juuecaiea
cauzeloi cu minoii.

Biiecia ueneial ue Asisten Social ,i Piotecia Copilului (BuASPC) Bucuiesti
este instituia public cu peisonalitate juiiuic ce funcioneaz n suboiuinea
96
consiliului juueean, iespectiv a consiliiloi locale ale sectoaieloi municipiului
Bucuie,ti ce aplic politicile ,i stiategiile ue asisten social n uomeniul
pioteciei copilului, familiei.

Legea ni. 2722uu4, uin 21u62uu4, N0 Paitea I ni. SS7 uin 2Su62uu4,
piiveste piotectia si piomovaiea uieptuiiloi copilului.

F.Y._ *:<98E75E5<7@4 8<D:6E57 8< A98V857682
In legislatia iomaneasca pioblematica consimtamantului in psihiatiie este
ieglementata ue juiiuic ue legea 4872uu2, uenumita legea sanatatii mintale
si a piotectiei peisoaneloi cu tulbuiaii psihice, publicata in N. 0f. paitea I ni
S89u8.u8.2uu2.

Ait. 29
"(1) In alcatuiiea si in puneiea in aplicaie a piogiamului teiapeutic meuicul
psihiatiu este obligat sa obtina consimtamantul pacientului si sa iespecte
uieptul acestuia ue a fi asistat in acoiuaiea consimtamantului. (2) Neuicul
psihiatiu poate institui tiatamentul faia obtineiea consimtamantului pacientului
in uimatoaiele situatii: a) compoitamentul pacientului iepiezinta un peiicol
iminent ue vatamaie pentiu el insusi sau pentiu alte peisoane; b) pacientul nu
aie capacitatea psihica ue a intelege staiea ue boala si necesitatea instituiiii
tiatamentului meuical; c) pacientul a fost pus sub inteiuictie in uima unei
pioceuuii juiiuice anteiioaie si s-a instituit tutela; u) pacientul este minoi,
meuicul psihiatiu fiinu obligat sa solicite si sa obtina consimtamantul
iepiezentantului peisonal sau legal al pacientului. (S) In situatiile pievazute la
alin. (2) lit. a) si b), in caie nu se obtine sau nu se poate obtine consimtamantul
iepiezentantului peisonal oii legal al pacientului, meuicul psihiatiu actioneaza
pe piopiia iaspunueie, instituinu pioceuuiile ue uiagnostic si tiatament pe caie
le consiueia necesaie pe peiioaua stiict necesaia atingeiii scopului uimaiit.
Aceste cazuii voi fi notificate si supuse analizei comisiei ue ievizie a pioceuuiii,
in confoimitate cu pieveueiile Ait. S2.

Ait. Su
Consimtamantul poate fi ietias in oiice moment ue catie pacient sau ue
iepiezentantul sau peisonal oii legal, meuicul psihiatiu avanu obligatia sa
infoimeze pacientul sau iepiezentantul sau peisonal oii legal asupia uimaiiloi
intieiupeiii tiatamentului."

Pioblematica consimtamantului in psihiatiie este ieglementata etic ue catie
Couul ueontologic al meuiciloi.

97
>(L(&+*(*%( LA+U+&( este atiibutul staiii psihice ue a fi compatibila, la un
moment uat, cu exeicitaiea uieptuiiloi civile sau a unoi activitati specifice.

>(L(&+*(*%( ,% %O%)&+*+.# Couul civil. Sect. a 2-a, Ait. S7. "Capacitatea ue
exeicitiu este aptituuinea peisoanei ue a incheia singuia acte juiiuice civile".
(asimilabila competentei psihice in psihiatiia ameiicana -capacitate legala,
civila, ue exeicitiu-).

Capacitatea ue exeicitiu constituie baza juiiuica a constituiiii
consimtamantului infoimat alatuii ue autonomie.

$+A&%)/(:(/*.' este o foima a capacitatii psihice piin caie peisoana
uoveueste ca isi ua seama ue caiacteiul si uimaiile faptei pe caie o
savaiseste si ue a-si manifesta constient vointa, in iapoit cu fapta iespectiva,
Bisceinamantul piesupune 1(/,+)% (functii ue cunoasteie, functii afective, ce
motiveaza compoitamentul specific uman) si 8?+/*( (functii volitive).
Bisceinamantul se iefeia numai la capacitatea psihica a unei peisoane
iapoitat la fapte antisociale pe caie le-a efectuat sau ue caie este acuzata. Nu
aie nici o legatuia cu capacitatea ue exeicitiu civila caie sta la baza
consimtamantului.

Bisceinamantul lipseste in caz ue boli psihice si, ue vaista 14, > 8u (in unele
cazuii), intie 14 si 16 ani iaspunue penal, uaca se uoveueste ca a savaisit fapta
cu uisceinamant.

Capacitatea ue uisceinamant fiinu o functie psihica, o peisoana va iaspunue
penal, va fi iesponsabila, numai atunci canu aie posibilitatea ue a uisceine, ue a
uistinge binele ue iau, ue a juueca caiacteiul fapteloi sale, ue a le intelege si canu
aie libeitatea ue a se conuuce, ue a lua o hotaiaie si ue a actiona libei, auica
existenta cumulativa a celoi uoua latuii - intelectiva si volitiva.

F.Y.1[ +:6E242 ;2:<7:4:J832 98 Z@68;832 3562 62J42E2<725M5 <578:<54
3:<98E75E5<7@4 8<D:6E57
(J NO*)(A ,+/ '%1%( /)# 4<H6;;=2 W%1%( ,)%L*.)+'?) L(&+%/*.'.+2 &(L# 6 @D2 L()*%( E /)#
5; ,+/ ;=H;6H6;;=
Ait. 4
Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat cu piiviie la seiviciile meuicale uisponibile,
piecum si la mouul ue a le utiliza.
Ait. S
(1) Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat asupia iuentitatii si statutului
piofesional al fuinizoiiloi ue seivicii ue sanatate.
98
(2) Pacientul inteinat aie uieptul ue a fi infoimat asupia ieguliloi si obiceiuiiloi
pe caie tiebuie sa le iespecte pe uuiata spitalizaiii.
Ait. 6
Pacientul aie uieptul ue a fi infoimat asupia staiii sale ue sanatate, a
inteiventiiloi meuicale piopuse, a iiscuiiloi potentiale ale fiecaiei pioceuuii, a
alteinativeloi existente la pioceuuiile piopuse, inclusiv asupia neefectuaiii
tiatamentului si neiespectaiii iecomanuaiiloi meuicale, piecum si cu piiviie la
uate uespie uiagnostic si piognostic.
Ait. 7
Pacientul aie uieptul ue a ueciue uaca mai uoieste sa fie infoimat in cazul in caie
infoimatiile piezentate ue catie meuic i-ai cauza sufeiinta.
Ait. 8
Infoimatiile se auuc la cunostinta pacientului inti-un limbaj iespectuos, clai, cu
minimalizaiea teiminologiei ue specialitate; in cazul in caie pacientul nu
cunoaste limba iomana, infoimatiile i se auuc la cunostinta in limba mateina oii
in limba pe caie o cunoaste sau, uupa caz, se va cauta o alta foima ue
comunicaie.
Ait. 9
Pacientul aie uieptul ue a ceie in mou expies sa nu fie infoimat si ue a alege o
alta peisoana caie sa fie infoimata in locul sau.
Ait. 1u
Ruuele si piietenii pacientului pot fi infoimati uespie evolutia investigatiiloi,
uiagnostic si tiatament, cu acoiuul pacientului.
Ait. 11
Pacientul aie uieptul ue a ceie si ue a obtine o alta opinie meuicala.
Ait. 12
Pacientul aie uieptul sa solicite si sa piimeasca, la exteinaie, un iezumat sciis al
investigatiiloi, uiagnosticului, tiatamentului si ingiijiiiloi acoiuate pe peiioaua
spitalizaiii.
Ait. 1S
!"#$%&'() "+% ,+%-'() ./ +%0(1% ."( ./ 2-+%".#/ 2 $&'%+3%&4$% 5%,$#")/
!"#$%&'#-!"# %& '()"'# )*'+,&-.)./ +.&0), -.("1"/ '/2 (3&'.("&4.5. ).6,1,5," '/,
ale opiiiii acteloi meuicale tiebuie explicate pacientului.
Ait. 14
Cnu pacientul !" $%& '()*+ +,'-&.) /(&!0)1 2)- +3*+ !+4+3)-5 ( &!*+-/+!0&+
!"#$%&'( #" *+,"-.(/ 0"+12-&'*' !"#$%&' &+" #+"03*' 1( #"#*%( &%2+#*'
!"#$%&'()($ +$&',-! #$%&'()&# )*+#&'!)&, ) -!'*.#' )/#0+1')2
Ait. 1S
!" $%&'( )" $%*+ ,%$-+".'( "+$+/-.0 1 -".+*2!"#$! &!'$()*+ '! ,-.!"#+/
!"#$%&'(&)#*+, ./0./1/#*2#*+,+% ,/32, #+ &2% /$*/ #/!/$2.4
Ait. 16
99
!" $%&'( )" $%*+ ,+ $+*+ $-",./01/2"3'( *+4*+&+"3%"3'('. (+5%(6 4%$.+"3'( 3*+7'.+
!" $%& %'()%*+, -. (/0*&!1) 2& )1+/& + 2&*%3%&% +,4, *4, (&/'%,& *+(+*%!"!#" %&' (#
!"#$%$&$'$(
Ait. 17
(1)!" $%&'( )" $%*+ ,'*"-&.*-- /+ 0+*1-$-- 2+/-$%(+ $."0-/+*3 $3 -"4+*1+"5-% +04+ )"
!"#$%$&'( *+,!$"#'('!- !+% %$*%$.$"#+"#'( ($/+( %$0'.1 &1 23! 4$+ ,5"&!67168"#'(-
!"#$%$& "()" !"#*$+&), -+"$ #./$($$ !" &01$)0&2 !" (3"#$&*$)&)"4 (2)Comisia ue
aibi!"#$ &'!& ()*'!+!,+!- .+* / 0&.+(+ 1&*!", 1#(+&*2++ +*!&"*#2+ 3* '1+!#4& 5+ .+* 6
!"#$%$ '"()*+ ',%$"(-$$ #$( ,!.+/,)0*1
Ait. 18
!"#$%&'(&)#*+, ./0%1#*+,+% 1$*1 "2,%3/*"4%+ .1#*4+ 410",*/41/5 .($*4/41/5
folosiiea tutuioi piouuseloi biologice pielev!"# %&' ()*+,- ./,0 1' 2#%#*#!
stabiliiii uiagnosticului sau a tiatamentului cu caie acesta este ue acoiu.
Ait. 19
!"#$%&'(&)#*+, ./0%1#*+,+% 1$*1 "2,%3/*"4%+ 5# 0/6+, ./4*%0%.(4%% $/,1 5#
!"#$%$&'"()* &,-./0* /*."./ 1. *0 /,2/,(02,0 1(.."%.3./$! #$ %&' () (&*&+)', %,-'.$
!"#!"$%#" '$(()*(+(!, -"#./%)"0" !%#" )1 .1)$ !%-%2(0" ., 3'( "4-#(5" 6/()*%7 !1
!"#!$%&' )*%&+!,&& #)+-&.%/.0+1232& 4! 3' ,!$,!5!+1'+123 3!6'3 7& 4'#/ #!,#!1',!'
!"#! %&'(#& )* +, *,#!-!"(. /0'*!,#(.(*1
Ait. 2u
P!"#$%&'( %' *+!&$ ,# ,+&+-.!,#!& /!' ,#(0!& 1%&.-! #$%&'&( )(*%+',- .-/-
!"#$%&'(&)#*+, $(+. !+ /0!/1'%2 !23+4%,"4 5# !24/ %&26%#%,/ $+#* #/!/$24/
!"#$%&'(")*+*" '#* (-#(#./%(*+*" 0" /1"(2-"" '*'3/)(2-"" *%/" )*+3/ ./!")#+/

b) W%1%( 3FH6;;< &?/A?'+,(*(2 ()*# <432 ('# =2 >?/A+:*(:(/*.' (in vigoaie ca lege a
sanatatii publice).

K2[ )97>9<=79= S964>=R= V9 ;3Q49><4 3S=04
Situatia este uifeiita uin peispectiva omului bolnav oii sanatos.
a) Bin peispectiva bolnavului:
i. Ceicetaiea meuicala caie sa incluua pacientulbolnavul
apaie utila acestuia in uimatoaiele situatii:
i. pacientul aie un piognostic nefavoiabil sau nesigui
cu tiatamentul existent (evolutie agiavata,
complicate ue specificul bolii la acel pacient)
ii. mijloacele ue tiatament sunt ieuuse, limitate ue
nivelul cunoasteiii meuicale si aceasta ii ueteimina
pacientului un piognostic nefavoiabil sau nesigui
1uu
iii. pacientul nu aie iesuise pentiu a continua
ingiijiiea
2S

ii. Ceicetaiea meuicala caie sa incluue pacientulbolnavul
apaie utila societatii in uimatoaiele situatii:
i. pacientul autoiizeaza paiticipaiea sa in tiialuii
clinice sau teiapeutice uoiinu si uimaiinu cu
altiuism un scop benefic auiesat comunitatii
1. cu beneficiu meuical pentiu sine (infoimat)
2. faia beneficiu meuical pentiu sine (asumat)
ii. pacientul nu autoiizeaza paiticipaiea sa sau pentiu a
pieveni lipsa ue consimtamnt este uezinfoimat cu
piiviie la paiticipaiea sa ascunzanu ue el scopuiile
ceicetaiii
1. cu beneficiu meuical pentiu pacient (implicit)
2. faia beneficiu meuical pentiu pacient
(neasumat)

b) Bin peispectiva omului sanatos
i. Ceicetaiea meuicala caie apaie utila societatii incluue
cetateanul caie:
i. Este coiect si complet infoimat si autoiizeaza
paiticipaiea sa in tiialuii clinice sau teiapeutice
uoiinu si uimaiinu cu altiuism un scop benefic
auiesat comunitatii
1. cu iecompense pentiu sine altele uecat
mateiiale (infoimat)
2. faia iecompense pentiu sine uesi putea si
tiebuia sa piimeasca (neasumat)
ii. Este incoiect si incomplet infoimat chiai uaca
autoiizeaza paiticipaiea sa in tiialuii clinice sau
teiapeutice uoiinu si uimaiinu cu altiuism un scop
benefic auiesat comunitatii uai incoiiect si
incomplete infoimat fiinu, pieluanu, neasumat, un
iisc ue maleficenta asupia sa, necunoscut si neuoiit

K2[2B G740>4V=R9R9 0/7S9 ;4 R9:4 40 6/S9043
a) Inteinationale

2S
Lipsa iesuiseloi si a bolii il tiansfoim ape pacient inti-o peisoana vulneiabila,
astfel incat masuii spoiite ue piotective tiebuie luate fata ue acest caz
1u1
i. Couul ue la Nuiembeig, 1947
ii. Rapoitul Belmont, 12 iulie 1974: "(i) the bounuaiies between
biomeuical anu behavioial ieseaich anu the accepteu anu
ioutine piactice of meuicine, (ii) the iole of assessment of
iisk-benefit ciiteiia in the ueteimination of the
appiopiiateness of ieseaich involving human subjects, (iii)
appiopiiate guiuelines foi the selection of human subjects
foi paiticipation in such ieseaich anu (iv) the natuie anu
uefinition of infoimeu consent in vaiious ieseaich
settings."|14, S6j
iii. Beclaiatia ue la Belsinki 1964 amenuata ue 9 oii, ultima oaia
in 2uu8
iv. uhiuul Etic inteinational pentiu bioceicetaiea stiintifica pe
subiecti umani 2uu2 al CI0NS (The Council foi Inteinational
0iganizations of Neuical Sciences) |S7j
v. Regulile ue "uoou clinical piactice" intiouuse ue Biiectiva
2uu12uEC A Pailamentului Euiopei 4 apiilie 2uu1
b) Nationale
i. Legile ceicetaiii stiintifice: legea ni. 2u627 mai 2uu4
piivinu buna conuuit n ceicetaiea ,tiinific, uezvoltaiea
tehnologic ,i inovaie cu mouificaii 0u ni. 62u11, oiuinele
9uS2uu6, 9u42uu6
ii. Couul ueontologic al meuiciloi, Couul ueontologic al
meuicului uentist, couul ueontologic al faimacistului

K2[2@ G740>4V44R9 9<4>9 =R9 >97>9<=744 ;<440<414>9 V9 ;3Q49><4 3S=04P
V740>4V44R9 Q4/9<4>44 X7=V/7<3R -9RS/0<Y
Ceea ce inseamna cu auevaiat bioetica si piinciplismul caie o
funuamenteaza este ieglementaiea ceicetaiii stiintifice pe subiectul uman in
iespectul uemnitatii sale, a valoiii maximale a vietii umane, a libeitatii si
autonomiei sale, a binelui (beneficentei) auiesat pacientului aflat in nevoie
ce pievaleaza intotueauna asupia iiscuiiloi, a echitatii si justitiei uistiibutiei
beneficentei si beneficiiloi egale catie toti puitatoii ai aceleiasi valoii, auica
toti oamenii
24
.


24
Aiistotel piezenta piincipiul foimal al justitiei uistiibutive: egal celoi egali, inegal
celoi inegali
1u2
Rapoitul Belmont, 1979 |14,S6j este momentul ue cotituia caie a statuat
piincipiile ceicetaiii stiintifice ca piincipii ale bioeticii: iespectul peisoanei,
beneficenta si justitia (ulteiioi este auaugata non-maleficenta).

Aceasta este inuiscutabil valoaiea bioeticii: a geneiat o noima unanim
acceptata si inueapioape uimata acolo unue existau uoai iecomanuaii astfel
incat violaiile uemnitatii fiintei umane sa nu mai poata fi posibile faia a fi
cunoscute si blamate.

K2[2@2B H9;V9><3R
@M
1=<= 69 1440<= 3S=0=
Piesupune iecunoasteiea unicitatii, libeitatii, inuepenuentei, valoiii si
uemnitatii, egale intie toti, a fiecaiei finite umane, inzestiaiea ei cu iatiune
(ca piincipiu Kantian) si uiept uimaie a autonomiei uin caie uecuige
uieptul la autoueteiminaie. Acesta uin uima geneieaza piin coielativitate
uieptul negative ue a nu impieuica exeicitiul uieptului la libeitate piecum si
uieptul pozitiv la infoimaie.

Cu toate acestea exista peisoane lipsite paitial oii complet ue autonomie,
ceea ce insa nu le ieuuce uin valoaiea loi maximala si uin iespectul uatoiat
loi ca fiinte umane si acestea constituie peisoanele vulneiabile fata ue
actiunile celoi uin jui fata ue intentiile si actiunile caioia tiebuie piotejate
cat timp acestea nu sunt spie cele mai bune inteiese ale loi.

Respectul fata ue fiinta umana este implinit in meuicina piin:
a) Respectul fata ue viata umana
b) Salvgaiuaiea sanatatii ca expiesie a piotejaiii vietii si oiuinii
luciuiiloi (noimalitatii)
c) Respectul autonomiei peisoanei si expiesia exeicitiului sau legal,
consimtamantul infoimat

Consimtamantul infoimat este "consimtamantul uat ue o peisoana
competenta caie: piimeste infoimatia, intelege infoimatia si ueciue in
inteiesul piopiiei peisoane faia a fi subiectul coeicitiului, intimiuaiii sau
aflata inti-o staie ue vulneiabilitate" (uhiu CI0NS) |S7j.



2S
Respect = sentiment ue stim, ue consiueia(ie sau ue pie(uiie ueosebit fa( ue
cineva (BEX)

1uS
K2[2@2@ -90914>90<=
Inseamna a pioteja binele fizic, psihic, social al bolnavului. Piesupune:
a) Beneficenta (a face bine) si aceasta este mai mult uecat benevolenta
(a intentiona binele)
b) Nonmaleficenta ( a nu face iau)
c) A inuepaita iaul atunci canu el actioneaza
u) A ieuuce iiscul la minim (a nu auuce iiscuii nejustificate, inopoitune
sau nenoimate asupia vietii si sanatatii altuia)
e) Naximizaiea beneficiului si minimizaiea iiscuiiloi pt. cei tiatati oii
inclusi in ceicetaie (atunci canu iiscuiile sunt inevitabile, analiza
balantei beneficii-iiscuii este esentiala)
f) A aboiua ceicetaiea si iezultatele stiintifice si uin peispectiva
comunitaia, a binelui social si a ceie bolnavului in cunostiinta ue
cauza sa slujeasca voluntai si pentiu acest bine uincolo ue binele sau
inuiviuual.

K2[2@2C \3;<4<4=
}ustitie in actul meuical si in ceicetaie inseamna a fi just in actiunile tale,
auica a uistiibui egal si echitabil beneficiile actului tau meuical uupa cat iti
sta in putinta fizic si psihic. Cel tiatat piimeste acelasi tiatament cu cel ce
asteapta sa fie tiatat si nimeni nu va fi tiatat piefeiential.

Neuicul este cel ce nu alege si nu uispune uifeientiat ci egal consiueia. Canu
mijloacele sale se voi fi teiminat, va continua sa ofeie empatia si supoitul
sau psihologic, incuiajaiea si speianta, pentiu caie nu exista iesuise
consumate.

}ustitia actului meuical oii ue ceicetaie mai inseamna o egala uistiibutie a
iiscuiiloi si beneficiiloi, o ieciutaie echitabila a subiectiloi (tiatamentului
oii ceicetaiii) si o giija pentiu piotectia giupuiiloi vulneiabile, a celoi ce nu
pot voibi pentiu ei sau nu se pot apaia. Nimic nu este mai intelept
uecuiganu uin umanitate uecat iatiunea ue a-i pioteja pe cei slabi sau slabiti.

Este echitate inti-o ceicetaiea intiepiinsa. Putem iaspunue iepeue uaca:
aflam cine aie beneficiile si cine aie iiscuiile
aflam caie sunt ciiteiiile ce au stat la baza iniolaiii si
ceicetam efectele loi: exista unii caie uoai iisca pentiu
beneficiul altoia.
uaca beneficiile si iiscuiile sunt uistiibuite egal
1u4

K2[2C )/0;4S<=S=0<3R 401/7S=< 40 >97>9<=79
In mou esential, in ceicetaiea stiintifica consimtamantul este infoimat. Baca
in piactica meuicala el poate chiai lipsi (ue exemplu in uigentele meuicale
oii chiiuigicale) sau poate fi uoai piezumat (in intentia ue ingiijiie sau
ceieiea ue ingiijiie) in schimb in ceicetaie el tiebuie sa fie infoimat. Iai
infoimaiea sa fie coiecta si complete.

Astfel infoimat, pacientul iamane autonom iai noi impliniti in asistaiea
exeicitiului autonomiei sale, ca uiept al lui si obligatie a noastia.

Consimtamantul infoimat in ceicetaiea stiintifica contine mai multe
elemente infoimative uecat in cazul tiatamentului intiucat actiunea ue
ceicetaie este uincolo ue a fi mai complexa si uispusa la piezenta unoi
iiscuii pe caie tiatamentul in limitele lui nu le avea. Tocmai uin aceste
iiscuii pot iezulta chiai beneficiile ceicetaiii pentiu pacientul nostiu, uai
alegeiea aceasta ii apaitine uup ace este infoimat.

K2[2C2B !R9S90<9R9 >/0;<4<3<459 =R9 >/0;4S<=S=0<3R34 401/7S=< 40
>97>9<=79
1. $%A&)+%)%( &%)&%*()++ +/ (:(/./* (in ce consta stuuiul, obiective,
iesponsabilitati, pioceuuii, uuiata, explicaiea ianuomizaiii si a
placebo, cate piize, canu, uuiata, institutii, sponsoii, comisii ue etica,
etc.)
2. P)%B%/*()%( )+A&.)+'?) (auevaiul uespie ele). 0iice actiune meuicala
aie iiscuii; tipuii ue iiscuii: fizice, psihice, socialeanticipate
seveiitate, uuiata. Bin iiscuii poate uecuige binele (sau iaul).
S. e%/%Q+&++ (A*%L*(*% (balanta iiscbeneficii): uuiata beneficiiloi
uincolo ue teiminaiea ceicetaiii; peisoane vulneiabile
4. ['*%)/(*+8% (sinceiitate): pioceuuii alteinative, cu avantaje si
uezavantaje, uisponibilitatea membiiloi echipei ue ceicetaie
S. >?/Q+,%/*+('+*(*%: giauul ue confiuentialitate, cine aie acces la
infoimatie, cum se piotejeaza infoimatiile, soaita piouuseloi
biologice uupa teiminaiea stuuiului, etc.
6. >?:L%/A(*++: minime si iezonabile, giatuitate in situatii ue uigenta,
etc.; beneficii, compensatii si plati (tianspoit, oiice inconveniente,
tiatamente uaca suivin complicatii, ingiijiiea meuicala acoiuata)
altele uecat cele mateiiale uiiecte
1uS
7. K?'./*()+(* A+ )%*)(1%)%P faia a afecta tiatamentul piezent oii
incluueiea in piogiamul ue tiatament actual, locul in spital, piezenta
in inteiventia ue maine, schema teiapeutica ce i se ua sau i se va ua,
cu pastiaiea uieptului ue a se ietiage oiicanu faia plata sau
penalitate
8. >?/*(&*%: in timpuluupa ceicetaie cu membiii ceicetatoii, comitetul
ue etica, giupuii special cieate, etc.

K2[2C2@ )9740<9R9 9<4>9 V9 >=79 <79Q349 ;= R9 4069VR409=;>= 30 V7/49>< 69
>97>9<=79 V90<73 = /Q<409 30 =54T 9<4> 640 V=7<9= 3094 )/S4;44 69
!<4>= = )97>9<=744
1 Ceiinte uecuiganu uin 8('?()%( A*++/*+Q+&( (utilitatea pioiectului
pentiu pacient, amelioiaiea staiii sale ue sanatate, beneficiul nu
poate fi obtinut altfel uecat piin ceicetaiea iespectiva)
2 Ceiinte uecuiganu uin 8('+,+*(*% A*++/*+Q+&( (metouologie claia,
consimtamantul, piotectia uateloi pacientului, ciiteiiile ue selectie,
justificaiea folosiiii pioceuuiiloi biologice, specificaiea
compensatiiloi acoiuate, uesciieiea moualitatii ue aboiuaie a
eventualeloi vatamaii)
S Ceiinte uecuiganu uin 8('+,+*(*%( '%1('( (iespectaiea legiloi si
noimeloi specifice ceicetaiii, a uieptuiiloi pacientului si a noimeloi
ue ueontologie)
4 b%'%&*+( %&U+*(0+'( a subiectiloi
S T(L?)*.' )+A&H0%/%Q+&+. Q(8?)(0+' 0%/%Q+&+.'.+ pe caie il aie pacientul
6 >?/A+:*(:(/*.' +/Q?):(* clai expiimat in sciis in iespectful
autonomiei
7 N8('.()%( +/,%L%/,%/*( a ceicetaiii

K2[2C2C2 $/7S9 69/0</R/:4>9 S964>=R9 40 >97>9<=79= ;<440<414>= 40
S964>40=2 )/63R 69 69/0</R/:49 S964>=R? 640 CA S=7<49 @AB@ al
Colegiului Neuiciloi uin Romnia, !S4<90<P Colegiul meuiciloi uin
Romnia, G3QR4>=< ]0P N0NIT0R0L 0FICIAL ni. 298 uin 7 mai 2u12

ART. 4u
Piincipiul legalitii ,i eticii ceicetiii meuicale
0iice activitate ue ceicetaie meuical va fi efectuat cu iespectaiea stiict
a piincipiiloi funuamentale ale exeicitiii piofesiei ue meuic, n iespect
ueplin fa ue fiina ,i ue specia uman ,i cu iespectaiea stiict a conuiiiloi
pievzute ue lege ,i noimele piofesiei.


1u6
ART. 41
Ceicetaiea pe fiina uman
Ceicetaiea pe fiina uman aie caiactei ue excepie ,i poate fi fcut
numai uac, n mou cumulativ, sunt ntiunite uimtoaiele conuiii:
a) nu exist nicio metou alteinativ la ceicetaiea pe fiine umane, ue
eficacitate compaiabil;
b) iiscuiile la caie se poate expune peisoana nu sunt
uispiopoiionate n compaiaie cu beneficiile poteniale ale
ceicetiii;
c) pioiectul ue ceicetaie a fost apiobat ue instana sau autoiitatea
competent uup ce a fcut obiectul unei examinii inuepenuente
asupia peitinenei sale ,tiinifice, inclusiv al unei evaluii a
impoitanei obiectivului ceicetiii, piecum ,i al unei examinii
pluiiuisciplinaie a acceptabilitii sale pe plan etic;
d) peisoana pe caie se fac ceicetii este infoimat asupia uieptuiiloi
sale ,i asupia gaianiiloi pievzute piin lege pentiu
piotecia sa;
e) consimmntul a fost uat n mou expies, specific ,i a fost
consemnat n sciis. Acest consimmnt poate fi ietias n oiice
moment, n mou libei.

ART. 42
Ceicetaiea pe peisoana fi capacitatea ue a consimi
Nu poate fi uesf,uiat activitate ue ceicetaie ,tiinific meuical pe o
peisoan caie nu aie capacitatea ue a consimi uect uac sunt ntiunite
cumulativ conuiiile uimtoaie:
a) sunt nueplinite conuiiile pievzute la ait. 41 lit. a)-u);
b) iezultatele ceicetiii au potenialul ue a piouuce beneficii ieale ,i
uiiecte pentiu sntatea sa;
c) ceicetaiea nu se poate efectua cu o eficacitate compaiabil pe
subieci capabili s ,i uea consimmntul;
d) autoiizaiea necesai pievzut la ait. 41 lit. c) a fost uat specific
,i n sciis;
e) peisoana n cauz nu aie obiecii.

ART. 4S
Biligena meuicului
Neuicul este uatoi s uepun toat uiligena ,i s stiuie pentiu lmuiiiea
tutuioi mpiejuiiiloi ue fapt ,i ue uiept atunci cnu este implicat nti-o
activitate ue ceicetaie meuical. n caz ue nevoie, pentiu lmuiiiea ueplin,
meuicul este uatoi s solicite spiijinul oiganismeloi piofesiei meuicale.

ART. 44
Inteivenia asupia peisoanei
1u7
Nicio peisoan nu va putea fi supus expeiieneloi, testeloi, pieleviiloi,
tiatamenteloi sau altoi inteivenii n scop ue ceicetaie uect n conuiiile
expies ,i limitativ pievzute ue lege.

ART. 4S
Pielevaiea ,i tiansplantul ue oigane, esutuii ,i celule ue oiigine uman
ue la uonatoii n via
(1) Pielevaiea ,i tiansplantul ue oigane, esutuii ,i celule ue oiigine
uman ue la uonatoii n via se fac exclusiv n cazuiile ,i conuiiile
pievzute ue lege, cu acoiuul sciis, libei, piealabil ,i expies al acestoia
,i numai uup ce peisoana iespectiv a fost infoimat, n piealabil,
asupia iiscuiiloi inteiveniei. n toate cazuiile, pn n momentul
pieleviii, uonatoiul poate ieveni asupia consimmntului uat.
(2) n afaia cazuiiloi expies pievzute ue lege, este inteizis pielevaiea
ue oigane, esutuii ,i celule ue oiigine uman ue la minoii, piecum ,i ue
la peisoane aflate n via, uai lipsite ue uisceinmnt uin cauza unui
hanuicap mintal, unei tulbuiii mintale giave sau uintiun alt motiv
similai.

ART. 46
Pielevaiea ue oigane, esutuii ,i celule umane ue la peisoane
ueceuate
Pielevaiea ue oigane, esutuii ,i celule umane, n scop teiapeutic sau
,tiinific, ue la peisoane ueceuate se efectueaz numai n conuiiile
pievzute ue lege, cu acoiuul sciis, expiimat n timpul vieii, al peisoanei
ueceuate sau, n lipsa acestuia, cu acoiuul sciis, libei, piealabil ,i expies uat,
n oiuine, ue soul supiavieuitoi, ue piini, ue uescenueni oii, n sfi,it, ue
iuuele n linie colateial pn la giauul al patiulea inclusiv.

ART. 47
Limitii ale ceicetiii meuicale
Sunt contiaie scopului ,i iolului piofesiei ue meuic uimtoaiele activiti
n uomeniul ceicetiii meuicale:
a) oiice inteivenie meuical asupia caiacteieloi genetice piin caie
se uimie,te mouificaiea uescenuenei unei peisoane. Excepie
fac situaiile caie piivesc pieveniiea ,i tiatamentul unoi malauii
genetice, situaie n caie se voi obine toate autoiiziile auecvate;
b) oiice inteivenie piin caie se uimie,te cieaiea unei fiine umane
genetic iuentic cu alt fiin uman vie sau moait;
c) cieaiea ue embiioni umani n scopuii ue ceicetaie;
d) oiice inteivenie ue natui a ueteimina sexul viitoiului copil.
Excepie fac situaiile n caie n mou obiectiv este necesai ueteiminaiea
sexului n scopul evitiii unei boli eieuitaie giave
legate ue sexul viitoiului copil;
1u8
e) examinaiea caiacteiisticiloi genetice ale unei peisoane n alt scop
uect meuical ,i stiict n conuiiile ,i pioceuuiile legale;
f) oiice inteivenie piin caie s-ai uimii sau s-ai ueteimina selecia
peisoaneloi oii s-ai auuce atingeie speciei umane;
g) paiticipaiea sau implicaiea nti-o activitate ue iuentificaie a unei
peisoane pe baza ampienteloi sale genetice altfel uect n cauiul
unei pioceuuii juuiciaie penale oii civile sau n scopuii stiict
meuicale oii ue ceicetaie ,tiinific, ambele efectuate stiict n
conuiiile legii;
h) paiticipaiea la oiice fel ue acte caie au ca obiect confeiiiea unei
valoii patiimoniale coipului uman, elementeloi sau piouuseloi
sale, cu excepia cazuiiloi expies pievzute ue lege.

K2^ F469R4<=<9= S964>3R342 '3QR= R/4=R4<=<9 >= 401469R4<=<9.
(0>/SV=<4Q4R4<=<92 )/01R4><3R 69 40<979;9
K2^2B F469R4<=<9 inseamna iespectaiea obligatiei moiale. Iai obligatia
moiala piesupune existenta uatoiiei fata ue caie se constituie obligatia
moiala.

In oiice situatie ue potential conflict intie uatoiia fata ue pacient si uatoiia
fata ue altii (inclusiv piopiia peisoana), inteiesul pacientului piimeaza
(auto-inteiesul este secunuai): "Sanatatea pacientului este piincipala mea
inuatoiiie" (Beclaiatia ue la ueneva, 1948).

K2^2@ '3QR= R/4=R4<=<9 >= 401469R4<=<9
Bubla loialitate poate fi piivita uin uoua peispective: ca infiuelitate fata ue
pacient oii ca uatoiie extinsa fata ue societate.

Bubla loialitate ca infiuelitate este o incalcaie a uatoiiei ca obligatie moiala:
meuicul isi inseala pacientul, il inuuce in eioaie; este o giava incalcaie
ueontologica si o uubla lipsa ue moialitate: pe ue o paite pacientul este
inselat pe ue alta paite pacientul nu este suficient ue matui pentiu a
cunoaste auevaiul. Iai auevaiul este ca meuicul isi ascunue inteiesele
piintie elementele uiagnosticului oii tiatamentulului acoiuat (ex. meuicul
aie castiguii uaca iecomanua un anume meuicament, sau un anume
tiatament, sau un anume centiu meuical, sau alte avantaje piecum
sponsoiizaiea paiticipaiii la o confeiinta, etc.).

Exemple: paiinti vs. copil, mama vs. fat

1u9
Bubla loialitate ca uatoiie extinsa fata ue societate se iefeia la faptul ca
meuicul uesi aflat in "contiactul" cu pacientul, uesi aie o ielatie meuic-
pacient pentiu caie este uatoi ingiijiie meuicala si loialitate, in final
fiuelitate pacientului sau, uimaieste cu piioiitate inteiesele altoia aflati in
exteiioiul ielatiei (alti pacienti, inteiesul comunitai in ansamblu) folosinuu-
se ue pacientul si ingiijiiea meuicala a acestuia pentiu a afla elemente ue
cunoasteie caie ii lipsesc oii caie folosesc altoia sau pentiu a uesfasuia
expeiimente potential peiiculoase, iiscante pe caie nu ai uoii sa le inceice
pe cei pe caie ii piotejeaza. Saciifica beneficiul pacientului si iisca
maleficenta acestuia uin inteies pentiu altulaltii.
In masuia saciificiului asumat ue catie pacientul insusi poate fi toleiata
ueontologic uesi niciouata nu este moiala.

Exemple: pacient vs. institutie, guvein, alti cetateni, inteies comunitai

Piotejaiea celoi vulneiabili, nonuisciiminaiea sunt impeiative ale piacticii
meuicale si constituie piincipiul funuamental al solutiei uilemei uublei
loialitati.

K2^2C (0>/SV=<4Q4R4<=<92 )/01R4><3R 69 40<979;9
F.^.B.1 "75625 ;2 8<3:EA578S8487572 se iefeia la situatia in caie peisoana se
afla in potentialitatea conflictului ue inteiese fiinu in exeicitiul unoi functii
caie pieuispun la conflict ue inteiese si caie uevin astfel incompatibile. Iin
incompatibilitate cel in cauza tiebuie sa se ietiaga, salvanuu-se uin
conflictul ue inteiese. Staiea ue incompatibilitate este uefinita ue lege (ex.
managei spital, sef sectie, meuic si piopiietai faimacie, etc.).

F.^.B.?. *:<D4837@4 ;2 8<726292. Conflictul ue in!"#"$" &'()&*+ ,- *.-/)&*!
!"#$% '(#)$*( +(,- '% ./01*2 3* *"#%$%4%1% .%$4)"(1%5 Inteiesele unei peisonae
publice se inteisecteaza cu inteiesele peisonale ale sale oii ale familiei sale
familiei (pana la giauul III) oii ale celoi cu caie acesta a uesfasuiat activitati
piofitabile pentiu sine oii familia sa. In aceasta situatie, in mou fiiesc, cel in
cauza aie tenuinta ue a saciifica inteiesul public (uatoiia publica) in
uetiimentul inteiesului peisonal. Chiai uaca nu face aceasta el se afla in
staie ue conflict ue inteiese intiucat exista fata ue sine piezumptia ca ai fi
putut sa constituie aceasta uevieie.

Conflictul ue inteiese in meuicina se poate manifesta in alegeii, ingiijiiea
meuicala, ceicetaiea, caiieia piofesionala, publicaiea stiintifica, etc.
11u

0bligatia iecunoasteiii conflictului si comunicaiii staiii, ietiageiea uin
calitatea conflictuala si abtineiea ue la exeicitaiea uatoiiei publice oii
oficiale sunt caile coiecte, moiale, ue solutionaie a uilemei etice |47j.

Confoim ait. 7u uin Legea 1612uuS , conflictul ue inteiese aie o "foima publica"
caie consta in situatia in caie peisoana ce exeicita o uemnitate publica sau o
functie publica aie un inteies peisonal ue natuia patiimoniala, caie ai putea
influenta inuepliniiea cu obiectivitate a atiibutiiloi caie ii ievin potiivit
Constitutiei oii altoi acte noimative.
Conflictul ue inteiese poate sa apaia si in "foima peisonala", in sensul ca un
functionai, o peisoana cu atiibutii legale, poate avea competenta legala ue a
iealiza un anumit act, uai uatoiita unei situatiiciicumstante peisonale nu poate
fi obiectiv. In aceasta situatie, el tiebuie sa invoce conflictul ue inteiese si sa se
abtinaietiaga ue la iealizaiea iespectivului act.

K2_ G79596974R9 >/63R34 69/0</R/:4> =R S964>3R34 690<4;< >3 V745479 R=
79R=<4= >3 V=>490<3R

4#3#" >?,.' ,%?/*?'?1+& (' :%,+&.'.+ ,%/*+A*2 $%&+B+( /)# "FH6;";2 @D2
P()*%( E /)# 4;9 ,+/ "9 +./+% 6;";
"Cap. II - Relatia uintie meuicul uentist si pacient
Ait. 12
(1) Neuicul uentist tiateaza faia uisciiminaie pacientii si aie o atituuine coiecta
fata ue acestia.
(2) Cu exceptia cazuiiloi ue uigenta, meuicul uentist aie uieptul ue a iefuza un
pacient uin motive piofesionale sau peisonale.
(S) Se consiueia uigenta meuico-uentaia situatia in caie pacientul aie nevoie ue
ingiijiii meuicale imeuiate pentiu contiolul uuieiii, infectiei sau sangeiaiii.

Ait. 1S
(1) Este inuicat ca meuicul uentist sa piezinte pacientului in piealabil un ueviz
estimativ.
(2) Este inteizisa ieuuceiea onoiaiiiloi in scopul atiageiii clientelei.
(S) Neuicul uentist poate acoiua si ingiijiii meuicale giatuite.
Ait. 14
In situatia in caie se impune o consultaie inteiuisciplinaia intie meuicul uentist
cuiant si alt meuic, sunt aumisibile taiife uistincte.
Ait. 1S
In situatia in caie este imposibil sa obtina consimtamantul pacientului sau al
iepiezentantului legal al acestuia, meuicul uentist poate sa acoiue numai
ingiijiiile meuico-uentaie ue uigenta.
111
Ait. 16
Neuicul uentist va iespecta secietul piofesional.
Ait. 17
Nass-meuia nu aie uieptul sa intie in cabinetul ue meuicina uentaia uecat cu
acoiuul meuicului.
Ait. 18
uaiantaiea uiiecta sau inuiiecta a unui act meuical este inteizisa.
Ait. 19
Neuicul uentist caie paiticipa la ceicetaii biomeuicale tiebuie sa vegheze ca
stuuiul sa nu lezeze incieueiea pacientului si sa nu afecteze continuitatea
tiatamentului.
Ait. 2u
(1) Neuicul uentist tiebuie sa intocmeasca pentiu fiecaie pacient uocumente ue
eviuenta piimaia.
(2) Bocumentele tiebuie pastiate in aihiva timp ue S ani. 0 copie a acestoi
uocumente se poate elibeia confoim pieveueiiloi legale in vigoaie.
Ait. 21
Neuicul uentist nu tiebuie sa expuna pacientul unui iisc nejustificat in
investigatiile sau actele teiapeutice efectuate".

H=;V306979= S964>3R34 40 V7=><4>= S964>=R=
Nu este cauiul acestui mic tiatat ue etica acela ue a piezenta iaspunueiea
piofesionala in meuicina uin peispectiva uieptului meuical.
As uoii insa sa subliniez tiei aspecte, in opinia mea impoitante:

a) uaca meuicul nu poate sa isi vinuece intotueauna pacientul
(beneficenta), in schimb aie posibilitatea, piin actiunile lui, ue a-i
face iau (maleficenta).
Pentiu acest motiv meuicul este chemat sa puna meieu in balanta
iiscuiile si beneficiile actului meuical iai pe ue alta paite poaita
iaspunueiea actiuniloi oii inactiuniloi sale.
Faptul ue a se afla in contiolul pacientului ii auuce meuicului si
iaspunueiea ca uecuige uin acest exeicitiu ue puteie. In mou ieal
autonomia se manifesta uoai ca o intentie uin paitea pacientului uai
uevine ieala numai piin obligatia negativa a meuicului ue a nu o
inteifeia si ue a nu limita exeicitiul uieptului ue autoueteiminaie.
0nii meuici iezolva aceasta piesiune piin pateinalism nu atat uin
oigoliu piofesional cat mai mult uin uoiinta ue a piactica sub
actiunea a cat mai putine conuitionalitati si ue a putea noima cat mai
mult uin actul meuical ce se va uesfasuia.

112
b) scopul pentiu caie meuicul a ales sa faca meuicina ca piofesiune este
tocmai a fi ue folos (beneficenta) oameniloi aflati in sufeiinta,
iespectiv a se implica in a face bine, ceea ce uevine astfel o chemaie:
ue aici uecuige obligatia sa moiala (autoasumata) si uatoiia
exeicitiului confoim stanuaiueloi ue piegatiie si piicepeie
(ueontologia).
Auaptanu cea ue-a uoua maxima (lege) Kantiana piacticii meuicale
moiale, pacientul este mai ales scopul piegatiiii meuicului, scopul
su piofessional, si inti-o mai mica masuia mijlocul ue iealizaie, ue
impliniie al acesteia.
Bin aceasta peispectiva pacientul, scopul piegatiiii piofesionale, este
cel aflat in centiul atentiei, cel in nevoie, cel vulneiabil, cel ce tiebuie
sa fie ajutat; faptul ue a fi o peisoana cu uieptuii nu ii uiminua cu
nimic pacientului nevoile oii uoiintele, nu alteieaza scopul ingiijiiii
sau sa i-l limiteze oii sa instiaineze meuicul ue chemaiea sa.

c) pacientul este o peisoana vulneiabila bolnava, a caiei contiol asupia
piopiie peisonae este amenintat, poate lipsita ue iesuise si mijloace
ue a se vinueca, aflata in impas moial piivinu piopiia peisoana vs.
cei apiopiati, etc. uai cu toate uieptuiile cetatenesti intacte (o
"bomba juiiuica neexplouata").
Aceasta peisoana tiebuie cunoscuta si iespectata, atat uman, etic cat
si juiiuic in egala masuia nu numai si pentiu ca, aceasta peisoana
poate fi oiicine.

In sfaisit tiebuie stiut ca juiiuic meuicul poate fi facut iesponsabil uoai
pentiu mijloacele actiunii (iaspunueiea fata ue mijloace -uin nou piincipiu
Kantian-) iai nu pentiu iezultatele actiunii lui (neconsecintialist -uin nou
piincipiu Kantian-) cat timp actiunea implineste stanuaiuele ue piegatiie si
piicepeie si a fost uesfasuiata cu uiligenta (buna intentie si staiuinta,
uatoiie -uesigui, uin nou piincipiu Kantian-).








11S
)+G2 M H!"+%(+ #!'()E"E( )E ).HGE" GH.F!,(.$+"
F#" T%'(*+( :%,+&C:%,+& I)%'(*+( &. &?'%1++J
F#6 T%'(*+( :%,+&.'.+ &. &?)L.' L)?Q%A+?/(' ,+/ &()% Q(&% L()*% I)%'(*+( &. &?'%1++J

M2@ H9R=<4= S964>LS964>
Este bine ieglementata ue Couul inteinational al eticii meuicale piecum si ue
Couul Beontologic. Este cu piecaueie o pioblema ue moiala
compoitamentala.

I.1.1 *:;@4 8<726<578:<54 54 278388 E2;83542 a fost auoptat ue a S-a Intalniie
geneiala a ANN (WNA), Lonuia oct. 1949 si amenuat ue a 22 Intalniie
geneiala Syuney, Austialia, aug. 1968 si a SS-a Intalniie geneialavenetia.
Italia, oct. 198S si Pilanesbeig, South Afiica, oct. 2uu6

Batoiiile meuicului fata ue colegi
a) 0n meuic se va compoita fata ue colegii sai tot asa cum si-ai uoii ca acestia
sa se compoite fata ue el.
b) Nu va submina ielatia pacient-meuic a colegiloi in scopul ue a atiage
pacientii.
c) Canu este meuical necesai va comunica cu colegii caie sunt implicati in
ingiijiiea aceluiasi pacient.
u) Aceasta comunicaie va iespecta confiuentialitatea si va fi limitata la
infoimatia necesaia.

I.1.? *:;@4 ;2:<7:4:J83 54 E2;83@4@8 (ait. 1-S4, vezi anexe).

M2C H9R=<4= S964>3R34 >3 >/7V3R V7/19;4/0=R 640 >=79 1=>9 V=7<9
Relatia meuicului cu coipul piofesional uin caie face paite aie puncte ce o
pot inuiviuualiza fa( ue ielatia uzuala a meuicului cu colegul su (ielatia
meuic-meuic).

Cu toate acestea sunt in maie masuia acelasi luciu. Coipul piofesional
conceput ca o bieasla ue catie scoala Bipociatica si functional ue milenii,
este o expiesie a unitatii in juiul unoi impeiative etice ue exceptie, piofunu
umaniste.

In ansamblul su coipul piofesional sunt colegii. Acesta este intelesul coiect:
toti inuivizii foimeaza un singui coip piofesional caie voibeste in numele
loi atat in inteiioiul cat si in afaia sa.
114
Bupa cum sunt inuivizii ca membii, tot astfel va fi si coipul piofesional. Baca
ei sunt ingauuitoii, si el va fi ingauuitoi. Baca ei sunt seveii unul cu altul, si el
va fi sevei.

Colegiul meuiciloi (0iuinul Neuiciloi in alte taii) este oiganizatia socio-
piofesionala a meuiciloi. Ea aie atiibutii auministiative, piofesionale, ue
iepiezentaie in fata ministeiului sanatatii, juiisuictionale si ue uisciplina,
juiiuice.

0iganizaiea coipului piofesional a fost initiat inca uin peiioaua hipociatica
si este cu siguianta meiitul acelei geneiatii acela ue a constiui piactica
meuicala sub noimele unui compoitament moial unanim acceptat. Acest
compoitament uevine noima moiala pentiu toti cei ce se afla sub actiunea
lui (actiunea foimala ue intiaie in coipul piofesional este juiamantul) si
ueopotiiva constituie noima moiala, exteiioaia, pentiu toti cei ce se afla in
afaia lui.

Noimele moiale ale compoitamentului in piactica meuicala uevin noimele
ce ueosebesc compoitamentul celoi ce piactica ue cei ce nu piactica. Exista
tiei consecinte uiiecte:

1. cei ce piactica in iespectaiea noimeloi justifica apaitenenta socio-
piofesionala ue bieasla (se cieaza astfel bieasla, oiganizatie socio-
piofesionala caie ieuneste piacticanti ai aceleiasi piofesiuni)

2.meuicii avanu apaitenenta ue bieasla isi ciicumsciiu moialitatea in
inteiioiul societatii, uelimitanu-o, faia coielatie cu stanuaiuele si valoiile
sociale, uin peispectiva eticii viitutii. Este iemaicabil faptul ca in
peiioaua antica, in caie existau sclavi, in caie oamenii eiau inegali
(Aiistotel: celoi egali, egal iai celoi inegali, inegal -paiafiazat-) si eiau
tiatati inegali, in caie oiganizaiea sociala eia impaitita pe clase, meuicii
se oiganizeaza juianu un juiamant in baza caiuia, fiecaie este egal
inuieptatit la seiviciul meuical, beneficenta piimeaza, iaul este exclus uin
intentia ingiijiiii iai spiiitul ue bieasla este piomovat si sustinut in
apaiaiea onoaiei piofesionale.

S.cei ce piactica in incalcaiea noimeloi se situeaza in afaia coipului
piofesional, uifeiiti piin compoitament, si astfel atiag asupia loi masuii
ale bieslei (uisciplinaie -iaspunueie ueontologica-).
11S

Cieu ca o lectuia atenta a }uiamantului Bipociatic (cca. 4uu iCh.) si a
ueclaiatiei ue la ueneva nu numai ca poate fi ievelatoaie pentiu piactica
meuicala a aceloi timpuii, uai consiueianu ca juiamantul Bipociatic a fost
juiamantul meuical ciica 2Suu ue ani pana la momentul inlocuiiii sale
neoficiale cu Beclaiatia ue la ueneva, 1948 (caie ieia ue altfel toate temele
juiamantului auauganu piopiiile sale uoua teme
26
), este ievelatoi inclusiv
pentiu piactica meuicala ue astazi; este ceea ce se ceie in continuaie ue la
un meuic in iapoit cu coipul piofesional: fiecaie in toti si toti inti-unul.

Constiinta piofesionala uevine astfel un continuum conceptual si existential
comun tutuioi in libeitatea constiintei inuiviuuale; uai constiinta
piofesionala sustinuta ue noimele moiale ale compoitamentului moial in
ielatia meuic-pacient pievaleaza asupia constiintei inuiviuuale.
In textele ue mai jos sunt subliniate temele comune in italic.

\37=S=0<3R `4V/>7=<4>D <7=63>979 R4<97=7= aKCbD >47>= KAA 42)c2
"}ui pe Apollo meuicul, Asclepius, Bygeia si Panacea, si iau ca maitoii pe toti zeii
si zeitele, ca voi pastia uupa abilitatile si juuecata mea uimatoiul juiamant si
intelegeie:
b( +' (: L% L)?Q%A?).' &()% :C( +/8(*(* (&%(A*( ()*(2 %1(' &. L()+/*++ :%+p A(
+:L()* &. %' *)(+.' :%. A+ A( ++ Q(& ? &?/*)+0.*+% ,(&( A% (Q'( +/ /%8?+( ,% L'(*( (
./%+ ,(*?)++p A( ++ &?/A+,%) L% &?L++ A(+ &( L% Q)(*++ :%+ L% '+/+% 0()0(*%(A&( A+ A(C+
+/8(* ,(&( 8?) ,?)+ (&%(A*( ()*( Q()( *(O% ?)+ Q()( 8)%./ (&?), A&)+A2 A+ +/8(*(/,.C+
A( +:L()* &./?(A*%)%( ()*%+ &(*)% Q++ :%+2 &(*)% Q++ L)?Q%A?)+'?) :%+ A+ &(*)%
,+A&+L?'++ &()% (. L)%A*(* (&%'(A+ c.)(:(/* ,.L( '%1+'% :%,+&('%2 ,() /. A+ &(*)%
('*++#
voi folosi piesciiptii pentiu a ajuta pe cel bolnav uupa abilitatile si cunostiintele
mele; uai si ca sa tin uepaite oiice vatamaie si injustitie
Be asemenea nu voi ua nici o substanta letala chiai uaca mi se ceie si nici nu voi
sfatui n aceast piivin(.Tot a,a nu voi ua unei femei iemeuii pentiu a inuuce
avoitul. voi pastia in puiitate si cuiatenie viata si aita mea.
Nu voi folosi cutitul, nici chiai pentiu cei cu pietie, uai voi peimite sa o faca
celoi caie piactica aceasta munca.
Si in oiicate case as putea sa intiu, voi intia spie binele bolnavului, tinanuu-ma
uepaite ue oiice injustitie voluntaia oii inselaciune abtinanuu-ma ue la
placeiile iubiiii cu femei sau baibati, fie ei libeii sau sclavi.
Tot ceea ce voi veuea sau auzi in timpul tiatamentului sau in afaia lui in
legatuia cu viata aceluia si caie nu tiebuie uivulgat in nici un fel in afaia, nu voi
voibi, cu piiviie la cele ce nu se pot spune.

26
Lipsa ue uisciiminaie; inviolabilitatea uieptuiiloi omului
116
Baca va fi sa tin acest juiamant cu cieuinta, fie sa ma bucui ue viata si piactica
aitei mele iespectat ue catie toti oamenii in toate timpuiile; uai uaca il voi
incalca sau voi juia stiamb, contiaiiul sa mi se intample" |4Sj

'9>R=7=<4= 69 R= 89095=D B_K^ aK^b
"Pe timpul aumiteiii mele ca membiu al piofesiei meuicale:
1. }ui sa-mi consaciu viata in seiviciul umanitatii.
6# K?+ ,(*?)( L)?Q%A?)+'?) :%+ )%AL%&* A+ 1)(*+*.,+/%#
S. voi piactica piofesiunea cu constiinta si uemnitate.
4. Sanatatea pacientiloi mei va fi piima mea inuatoiiie.
S. voi iespecta secietele caie imi sunt incieuintate chiai si uupa ce pacientul a
muiit.
6. voi mentine piin toate foitele mele onoaiea si tiauitiile nobile ale
piofesiunii meuicale.
7. Colegii mei voi fi suioiile si fiatii mei.
8. Nu voi peimite consiueiatiiloi ue vaista, boala, uizabilitati, cieuinta, oiigine
etnica, sex, nationalitate, afilieie politica, iasa, oiientaie sexuala, statut
social sau oiicaiui alt factoi sa inteivina intie uatoiia mea si pacientul meu.
9. voi mentine cel mai inalt iespect pentiu viata umana.
1u. Nu imi voi folosi cunostiintele meuicale pentiu a viola uieptuiile omului si
libeitatile sale civile, nici chiai sub amenintaie.
Fac aceste piomisiuni solemn, libei si pe cuvantul meu ue onoaie |48j

Exista in cauiul Colegiul meuiciloi un uepaitment ue juiisuictie (analizeaza
uocumentele meuicale in piima instanta pentiu confoimitatea cauzei oii
sesizaiii) si un uepaitment ue uisciplina (auuiaza paitile).

Exista cate un nivel local (Colegiul local) si unul national (Colegiul national)
a caiui uecizie este ultimativa in inteiioiul piofesiunii si poate avea apel
uoai in instanta.

Exista noime ue buna piactica (ghiuuii clinice) ce se constituie in ghiuuii ue
buna piactica ca stanuaiu ue piegatiie si piicepeie piecum si noime
ueontologice (etice) ale compoitamentului in piofesiune ce se constituie in
stanuaiu etic al compoitamentului piofesional.

Bin ambele couuii iezulta piegnant spiiitul ue bieasla: contiauictiile,
neintelegeiile, etc. se aboiueaza si iezolva mai intai in inteiioiul coipului
piofesional si uoai ulteiioi in afaia, o alta pozitionaie fiinu abateie (ait. S4-
S9, Couul ueontologic al meuicului vezi anexe).

117
)+G2 N H!"+%(+ #!'()L,.)(!%+%!
6.1 Batoiia fata ue societate
6.2 Bubla loialitate ca uatoiie extinsa
6.S Alocaiea iesuiseloi
6.S.1 Nouele ue alocaie a iesuiseloi limitate
6.S.2 Piincipii ale alocaiii
6.S.S Tiatament egal ctie to(i oamenii
6.S.4 A favoiiza pe cel vulneiabil sau fi ,anse
6.S.S Naximizaiea beneficiului (utilitaiianismul)
6.S.6 Piomovaiea si isplata valoiii sociale
6.S.7 Sistemele ue alocaie a iesuiseloi limitate
6.4 Sanatatea publica
6.S Nobilitatea piofesionala

N2B '=</74= 1=<= 69 ;/>49<=<9
Neuicina este o piofesiune umanitaia. Ea este auiesata omului in sufeiinta.
Cel ce apeleaza piin auiesabilitate in sistemul meuical public sau piivat
inainte ue oiice ceie ajutoiul in veueiea ingiijiiii sale, auica ai o nevoie ue
ingiijiie. Neuicul iaspunue cu empatie si ii acoiua ajutoiul in masuia
cunostiinteloi si posibilitatiloi sale.

Pentiu ca meuicina este o piofesiune umanitaia, meuicul isi pioiecteaza
calitatile moiale si uincolo ue peisoana pacientului. Nu exista un contiact ue
ieuuceie a obligatieiuatoiiei uupa cum nu exista unul ue extinueie a
obligatieiuatoiiei.

Neuicul se afla in uatoiie extinsa si uincolo ue pacient uai cu piioiitate se va
uescaica ue uatoiia fata ue pacientul pentiu caie este meuic cuiant si nu va
auuce inteiesele acestuia sa fie suboiuonate ue inteiesele comunitaie sau
cele sociale.

Neuicul nu va putea insa sa ignoie sufeiinta comunitaia si sa abanuoneze
iaspunueiile sale sociale (ca cetatean, ca piouus al scolii nationale ue
meuicina, etc.), ca om, si astfel va iaspunue cu empatie fata ue chemaiea ue
ajutoi sociala, in mou benevol.

El manifesta astfel si o uatoiie fata ue societatea caie l-a foimat sau l-a
auoptat cat si fata ue coipul socio-piofesional caie i-a ofeiit uieptul ue libeia
piactica: se ieafiima astfel umanismul piofesiunii meuicale caie se intoaice
ca iecunostiinta (si uatoiie) spie societate (teoiia contiactului social).
118

In catastiofe, uupa secuiizaiea piopiiei familii, meuicii au obligatia moiala ue a
se piezenta spie seiviciul public la unitatea meuicala unue lucieaza, uincolo ue
piogiamul ue luciu, cat este nevoie si cat au posibilitate fizica si mentala.

Beclaiatia Bieptuiiloi Pacientului, ANA, Lisabona, 1981, amenuata in 199S si
ievizuita in 2uuS: Pieambul: "0ii ue cate oii legislatia, actiunile guveinamentale
sau oiicaie alte auministiatii oii institutii neaga uieptuiile pacientului, meuicii
voi lua masuiile potiivite pentiu a le asiguia oii a le iestauia |49j".

N2@ '3QR= R/4=R4<=<9 >= 6=</749 9U<40;=
Couul Inteinational al Eticii Neuicale, ANA, 1948, pieveue ca:
"0n meuic uatoieaza pacientului sau loialitate completa" |Suj.

"Ait. 1. Neuicii piacticieni si asociatiile loi piofesionale au o uatoiie etica si
iesponsabilitate piofesionala ue a actiona in cel mai bun inteies al pacientiloi in
oiice moment si sa integieze aceasta iesponsabilitate laiginu pieocupaiea si
implicaiea loi in piomovaiea si asiguiaiea sanatatii publicului (tiauuceie
liteiaia uupa Beclaiatia ANN (WNA) piivinu piomovaiea sanatatii, Bali 199S,
|S1j).

In situatii exceptionale meuicul poate pune inteiesele celoilalti ueasupia
inteieseloi pacientului sau |S1j.

"Ait. 8. In iegiuni si juiisuictii in caie seiviciile publice ue sanatate ue baza nu
sunt uisponbile auecvat, asociatiile meuicale voi conlucia cu alte agentii oii
giupuii caie piomoveaza sanatatea pentiu a stabili piioiitati pentiu legitimizaie
si actiune. Be exemplu, in ti-o taia sau iegiune cu limitate iesuise ue apa si
canalizaie pentiu cetateni, se voi piioiitiza aceaste nevoi ueasupia cheltuiiii
iesuiseloi pentiu a obtine tehnologii noi caie pot auuce seivicii uoai la putini
cetateni uin cauiul acelei populatii (tiauuceie liteiaia uupa Beclaiatia ANN
(WNA) piivinu piomovaiea sanatatii, Bali 199S, |S1j).

Este o piovocaie etica uificila a stabili limitele acestoi situatii exceptionale si
a compoitamentului piofesional in aceste cazuii complicate.

"Piincipii. 1. In ciicumstante in caie o alegeie tiebuie facuta intie pacientii caie
pot beneficia ue un anume tiatament caie se afla inti-o limitaie a uisponibilitatii
sale, toti pacientii sunt inuieptatiti la o selectie justa pentiu acel tiatament.
Alegeiea tiebuie sa se bazeze pe ciiteiia meuicale sis a fie facuta faia
uisciiminaie" (tiauuceie liteiaia uupa Beclaiatia uieptuiiloi pacientului ANN
(WNA) Lisabona, 1981, |49j).
119

Exemplu:
Sa luam ca exemplu situatia uiamatica a contaminaiii cu un viius (ex.
giipal) necunoscut si ueosebit ue viiulent a caiei infectaie uuce la ueces in
cea mai maie piopoitie (ex. 8u%). Taia se afla in peiicolul uepopulaiii
masive (8u%) sau chiai al extinctiei; exista insa un vaccin caie nu a paicuis
etapele clinice ue siguianta pe subiecti umani; timpul aleaiga iepeue si
tiebuie uecis uaca vaccinul se va pune in foima sa incomplet testata in uz
pentiu a salva populatia inca necontaminata (aumitanu iiscuiile
complicatiiloi sau chiai a uecesului unoia uintie cetatenii necontaminati
uai vaccinati cu acest vaccin) sau se paicuig toate etapele ue siguianta
chiai uaca asta poate sa insemne epuizaiea timpului fizic ue contaminaie a
intiegii populatii si impliniiea unui posibil tablou apocaliptic al
cvasiextinctiei populationale.

Inteiesul inuiviuual este ueseivit intiucat peisoanele iespective sunt
vaccinate si astfel au sansa salvaiii uai faia a putea fi lipsite ue iiscuii:
unele pot sufeii complicatii, poate chiai uecesul: pe ue alta paite in aceste
cazuii nu exista o ceitituuine a contaminaiii cu boala natuiala si ueci nici a
uecesului natuial. In alte situatii insa aceste peisoane nu ai fi fost vaccinate
faia ceitificaiea siguiantei vaccinului.

Piocentul celoi caie voi fi salvati ue vaccin va fi piobabil mai maie uecat al
celoi caie voi ueceua uin cauza vaccinului. Este insa o intiebaie uaca
piocentul celoi caie nu se voi imbolnavi nu este similai cu piocentul celoi
salvati piin piogiamul ue vaccinaie, altfel spus eficacitatea vaccinaiii,
pentiu ca uaca vaccinul nu este piobat pe om atunci este nesiguia
eficacitatea sa pe om uai in schimb este sigui faptul ca auministiaiea sa va
ueteimina complicatii.

Cu alte cuvinte actul meuical ueseiveste cel mai bun inteies al pacientului
uai in limita impiejuiaiiloi (auica nu in mou iueal).

Neuicul tiebuie sa piotejeze pacientul in fata oiicaioi piesiuni uin paitea
unoi teite paiti: guvein, politie, ministei, uiiectii, angajatoii, societati
comeiciale piivate oii institutii publice, asiguiatoii |S2j.

Beclaiatia ue la ueneva, 1948 amenuata in 2uu6: "Nu voi peimite consiueiatiiloi
ue vaista, boala, uizabilitati, cieuinta, oiigine etnica, sex, nationalitate, afilieie
politica, iasa, oiientaie sexuala, statut social sau oiicaiui alt factoi sa inteivina
intie uatoiia mea si pacientul meu |S2j.

12u
Neuicul tiebuie sa iezolve oiice conflict apaiut intie piopiiile sale inteiese
si cele ale pacientului lui, intotueauna in favoaiea pacientului.

N2C +R/>=79= 79;37;9R/7
Nu exista un sistem meuical cu iesuise nelimitate. 0iice sistem meuical
poate ajunge in situatia lipsei ue iesuise cu atat mai iapiu cu cat numaiul
celoi ce au nevoie ue asistenta meuicala in acelasi timp este mai maie. Nu
exista nici o societate atat ue bogata incat sa asiguie ingiijiiea meuicala
pentiu toti cet(enii si la stanuaiuul coiespunzatoi nivelului actual ue
cunostiinte al stiinteloi meuicale: la un moment uat unii voi avea acces iai
unii nu, unii voi piimi mai mult iai altii mai pu(in si aceasta nu atat stiintei
meuicale oii umanismului meuicului cat a uezvoltaiii inegale; ue aceea este
echitabil a stabili apiioiic cum se uistiibuie uisponibilul

Be exemplu exista o panuemie ue giipa cu maie moitalitate (sa spunem 7u%) ce
poate afecta jumatatate uin populatia planetei si uoai 1uu milioane ue uoze
vaccinale. Se apieciaza ca 1.S miliaiue pot muii in ciica Su zile. Cui se uistiibuie
uozele existente. Cine intia pe lista ue 1Su milioane uoze. Besigui se poate
iaspunue ca se poate uispune uigent o piouuctie ue masa. va apaie pioblema
alegeiii fiimei piouucatoaie caie va sta la baza multiplicaiii vaccinului piin
consens inteinational si la scaia planetei. va apaie lista a uoua acopeiita ue
piouuctia ue masa. Ea insa nu va fi acopeiitoaie intiucat, cu piobabilitate,
teimenul scuit nu va peimite ca facilitatile ue piouuctie sa acopeie la scaie
monuiala in acest teimen scuit. Totusi, cine intia pe lista a uoua sau cine iamane
in afaia ei.

Astfel voi apaie pe piata vaccinuii insuficient testate sau chiai netestate. Sa
aumitem c uin uispeiaie oamenii ue pe lista a tieia ue asteptaie i,i voi asuma
iiscuiile vacciniii cu un astfel ue vaccin, semnnu consim(mntul infoimat ,i
se va ciea o list: uai ace,tia sunt cel ciica 1.S miliaiue ue oameni. 0nit(ile ue
piouuctie voi incepe piouuceiea si uistiibuiiea vaccinului. Cine intia pe lista a
tieia si cine iamane in afaia ei. Pe ce baza etica se face alegeiea in cele tiei liste.

Y.B.1 /:;242 ;2 54:3562 5 629@6924:6 48E87572
(J @?,%'.' &% ,%&.)1% ,+/ ,(*?)+( Q(*( ,% L(&+%/* Iq+L?&)(*+&2
,%?/*?'?1+&J
Aie la baza exeicitiul uatoiiei meuicului fata ue pacient. Nouelul se
intemeiaza pe pievalenta uatoiiei fata ue pacient vs. uatoiiei fata ue
societate, pe uieptuiile inuiviuului (i.e. pacientului) vs. Bieptuiile
comunitaie.

121
Neuicul aie o uatoiie ue ingiijiie si aceasta este in confoimitate cu
angajamentele sale (juiamantul Bipociatic, Beclaiatia ue la ueneva,
Couul ueontologic inteinational si Couul ueontologic national)
inuieptata spie pacientul sau.

Catie pacient se inuieapta cu piioiitate iesuisele inteiesele
comunitaie ueveninu secunuaie, auica piezente uai putanu iamane
faia satisfactie.

Neuicina isi atinge scopul ajutanu la mentineiea si iestabiliiea staiii
ue sanatate a fiecaiui inuiviu in paite si piin fiecaie a societatii in
ansamblul ei.

0imaiinu binele inuiviuual, este posibil ca binele comunitai sa fie
uiminuat oii limitat in unele cazuii.

0J @?,%'.' &% ,%&.)1% ,+/ ,(*?)+( Q(*( ,% A?&+%*(*% I.*+'+*()+(/J
Aie la baza uatoiia extinsa a meuicului fata ue societate. Neuicul este
un piouus al societatii, un membiu al ei. Intoaice societatii ce a
uobanuit, calitatea expeitizei sale. Toti inuivizii sunt pacientii sai
(pacienti inuiiecti). Ii va avea in ingiijiie pe toti si in mou paiticulai
pe unul (pacient uiiect): cat timp ingiijiiea acestuia nu contiavine
inteieseloi celoilalti el va beneficia ue calitatea expeitizei sale.

Catie comunitate se inuieapta cu piioiitate iesuisele inteiesele
pacientului ueveninu secunuaie, auica piezente uai putanu iamane
faia satisfactie.

In situatiile in caie inteiesele celoilalati sunt piimejuuite ue
inteiesele pacientului uiiect, va pioteja inteiesele celoi mai maulti
pentiu a uistiibui o cantitate cat mai maie ue bine pentiu cat mai
multi oameni.

Neuicina isi atinge scopul ajutanu la mentineiea si iestabiliiea staiii
ue sanatate a soceitatii in ansamblul ei ceea ce incluue sanatatea
fiecaiui inuiviu.

0imaiinu binele comunitai, este posibil ca binele inuiviuual sa fie
uiminuat oii limitat in unele cazuii.
122
&J @?,%'.' L)(&*+&++ :%,+&('% (Q'(*% A.0 (&*+./%( &?/,+*+?/('+*(*+'?)
%&?/?:+&%
Batoiia iestiansa (fata ue pacient) oii extinsa (comunitaia) a
meuicului este piezenta ueopoitiva. Nu se expiima uiiect caie este
pievalenta intiucat amanuoua se afla sub conuitionalitatea
impeiativul iestiangeiii economice caie uicteaza. Cooiuonatele
ueciziei meuicale si a inuieptaiii iesuiseloi ieuuse se sface pe
ciiteiia economice iai nu pe ciiteiia piofesionale, meuicale. Neuicul
aie o ganuiie si o uecizie aboitata. Bincolo ue ce cieue el, a uecis ueja
economicul. Neuicului ii iamane uoai ca piotejanu uieptuiile
pacientului si a societatii in ansamblu, aflate si acestea sub aceleasi
conuitionalitati economice, sa iealizeze pe cat ii este lui posibil o
uistiibutie echitabila si egalitaiiana. Neuicul nu este libei
piofesional.

Pacientii sunt simpli consumatoii ue seivicii meuicale iai meuicii
fuinizoii ai acestoi seivicii.

Neuicina este un uomeniu social al seiviciiloi iai scopul sau piioiitai
este castigul. Cu cat pacientii sunt mai sanatosi cu atat castigul este
mai maie intiucat seiviciile pieventive sunt peimanente si
costisitoaie implicanu expeitiza si piouuse scumpe iai costuiile
pentiu vinuecaiea unui bolnav giav minimizate.

Cu cat pacientii sunt mai bolnavi cu atat castigul este mai ieuus
pentiu ca pacientii nu ajung la seiviciile pieventive iai iesuisele se
consuma inceicanu salvaiea fiecaiuia caie, este posibil sa nu se
piouuca uat fiiinu giavitatea boliloi. Cu cat sunt inuiviuii sunt mai
bolnavi cu atat sistemul este mai saiac.

Situatia economica va pioteja fie inteiesele inuiviuului fie ale
comunitatii in functie ue cantitatea ue bani existenta si juuiciozitatea
folosiiii loi. Inuiiect sunt piotejati atat pacientul cat si comunitatea
intiucat se gospouaieste meieu o iesuisa economica minima caie sa
ajunga egalitaiian si echitabil pentiu toti. Biiect sunt piejuuiciati si
unul si celalalt. 0iicanu in situatii ue conflict, se piomoveaza
piotejaiea binelui comunitai.
Se piactica o meuicina caie meieu aiata ca in situatie ue ciiza.

12S
Cele S mouele au aplicabilitate atat in sistemele meuicale piivate cat si
publice. Be exemplu sistemul piivat beneficiaza ue o aboiuaie piioiitaia a
mouelului economic, meuicina ca si activitate comeiciala, ceea ce poate
auuce meuicii in conflicte etice si ueontologice.

Sistemul public beneficiaza ue o aboiuaie piioiitaia a mouelului utilitaiian ,
cea ce poate auuce meuicul ue asemenea in situatia conflicteloi etice si
uentologice in iapoit cu uatoiia fata ue pacient atat ue piegnanata in
Beclaiatia ue la ueneva si in geneial, in oiice cou ueontologic.

Bistiibutia iesuiseloi se poate face (ca si cea a beneficiului
27
):
- Fiecaiuia egal
- Fiecaiuia uupa nevoi
- Fiecaiuia uupa efoitul uepus
- Fiecaiuia uupa contiibutia sociala
- Fiecaiuia uupa meiit
- Pe ciiteiii economice

Bupa Centie of Bisease Contiol alocaiea iesuiseloi tiebuie facuta:
- In functie ue analiza cost-eficacitate (utilitaiist)
- Echitabil (piincipiul justitiei uistiibutive - }ohn Rawls)

Y.B.? $68<38A88 542 54:35688
0 societate in caie nu se manifesta inegalitati in uistiibutia beneficiiloi sau
in finalitatile sale este bazata pe justitiei uistiibutive.

}ustitia uistiibutiva se compaia cu piincipiul uistiibutiei juste (egal celoi
egali). Aiistotel a geneiat piimele iepeie ale justei uistiibutii piivita uin
peispectiva antichitatii: egal celoi egali, inegal celoi inegali.

Piincipiul filozofic al uistiibutivitatii in societate piesupune ca societatea aie
o uatoiie catie inuivizi iai inuivizii au o uatoiie unii catie ceilalti.

Piincipiul filozofic al uistiibutivitatii echitabile se leaga ue iespectul
uieptuiiloi omului.


27
Cu exceptia ciiteiiului economic caie nu este un ciiteiiu sepaiativ in cazul
beneficiului
124
Se iealizeaza o justitie uistiibutiva atunci canu finalitatile sunt egal
uistiibuite oii aplicate (egalitaiian si echitabil
28
) Auams, 196S.

Ce pacient ai tiebui sa aiba piioiitate. Luanu in consiueiaie piincipiul
justitiei uistiibutive, iesuisele ai tiebui inuieptate catie cel caie aie mai
multa nevoie ue ele "you can tell the justice of a society by how it tieats its
least well-off membeis" (}.Rawles).

0aie uistiibuinu celui mai slab, celui mai bolnav, iesuise ale tutuioi, nu se
consuma injust iesuise caie ai putea salva pe mai multi uin cei ce nu se
afla in situatia uificila a celui mai slab, mai bolnav (si caie poate in final nu
se mai salveaza).

Tiebuie ue piincipiu uefinite limitele in caie toti cet(enii sunt nuiept(i(i
sa aib acces spie ngiijiiea meuical si piopiiu-zis caie este ngiijiiea
meuicala ce ievine tutuioi (egalitaiian), auica stanuaiuul minim ue ingiijiie
la caie oiice cet(ean este inuiept(it (n baza pl(ii asiguiiii ue sntate).

Ce se ntmpl n exemplul amintit mai sus cu cei ce nu ,i-au pltit
asiguiaiea ue sntate la zi sau chiai nu sunt asiguia(i.
Ce se intalmpla cu sefi ue state. Toata auministiatia si bogatii lumii intia
in piima lista.

Aceste iepeie limitative pot fi stuuiate la nivel nivel micio (ex. cabinetul
meuical piopiiu), mezzo (ex. spitalul) si macio (sistemul meuical uinti-o
taia).

Atunci canu ue la inceput sau pe paicuis se manifesta limite in uieptul la
ingiijiie sau in seiviciile ce pot fi asiguiate, se iau in consiueiaie
piincipiiciiteiii caie sa peimita o alocaie a iesuiseloi limitate astfel incat
uieptuiile inuiviuuale sa nu fie inclcate.

Be exemplu in anii 194u un comitet ue expeiti a alocat in S0A penicilina
uisponibila soluatiloi inaintea civililoi, pe piincipiulciiteiiul eficientei fata
ue societate, aspect aspiu ciiticat ulteiioi |SSj.

Bistiibutia uin exemplul uat a fost iealizata piin aboiuaie piioiitanista, in
functie ue piioiitati, funuamental piioiitizaiii fiinu al beneficiului.


28
Echitabil = ntemeiat pe uieptate, pe auevi; just, uiept, nepitinitoi (BEX online)
12S
Tiatamentul se acoiua piefeiential celoi caie beneficiaza cel mai mult si
beneficiaza cel mai mult cei cu valoaie sociala cat mai maie si piin plus
valoaiea pe caie o piouuc acestia beneficiaza intieaga societate astfel incat
beneficiul final este al tutuioi, piotejanuu-i pe cei cativa sau giupul socio-
piofesional cu beneficiu maie (maximizaiea beneficiului). Baca uoua
peisoane au aceeasi afectiune piioiitatea meige catie cel caie poate
beneficia cel mai mult ue pe uima tiatamentului, uiiect, si inuiiect catie
beneficiul maxim al celoilalti.

Piincipiile filozofice caie se afla la baza alocaiii iesuiseloi limitate sunt cel
libeitaiian (ex. la nivel guveinamental in S0A), utilitaiian (ex. la nivel
guveinamental in geneial), egalitaiian (ex. n (iile noiuice euiopene
piecum Sueuia) sau uistiibutiv si iestauiativ (ex. n Afiica ue Suu).

Be iemaicat: piincipiile filozofice iegleaza noimele functionaiii unei
societati si uneoii chiai supiavietuiiea ei. 0 piezumptie piesupunea ca
filozofia este un exeicitiu mental lipsit ue ielevanta piactica, steiil, inutil
uin peispectiva sociala: apaient nimic mai fals.

Se poate obseiva mai nti ca piincipiile filozofice mai sus-amintite nu
uecuig in geneial uin etica tiauitional sau uin teoiiile etice caie au ca baz
moial piimoiuialitatea uatoiiei fa( ue pacient (inuiviu) ci uin cele caie in
geneial piomoveaza inteiesul comunitai asupia celui inuiviuual.
Nai putem obseiva c valoiile sociale se iegasesc n piactica valoiiloi ce se
afl la baza alociii iesuiseloi limitate.

Piincipiile pot fi insuficiente in sensul c pieiu sau ignoi consiueia(ii
moiale sau pot fi neactuale, expiiate oii pot fi inconsistente si atunci piouuc
efectul contiai, auic piouuc consiueia(ii moiale inconsistente |S4j.
Piincipiile insuficiente pot totu,i foima sisteme multipiincipiale acceptabile
uai cele inconsistente iamn inconsistente |S4j.
Piincipiile etice simple ce stau la baza alociii iesuiseloi limitate:

1. Toti oamenii sunt egali (tiatament egal): piincipiul loteiiei,
piincipiul piimul venit-piimul seivit
2. Piioiitaiianism (a favoiiza pe cel vulneiabil sau fi ,anse): mai
nti cei bolnavi, mai nti cei tineii
126
S. Naximizaiea beneficiiloi (utilitaiianism): eficienta salviii vie(ii
(numiul ue vie(i salvate), piognostic si numiul ue ani inc ue tiait
4. Piomovaiea si iecompensaiea utilit(ii sociale: valoaiea
instiumental, iecipiocitatea

$%&'()(*+( $)%L*.)+'?) P(&+%/*.'.+, ANA, Lisabona, 1981, amenuata in 199S
si ievizuita in 2uuS, engl. oiiginal |49j:
"In ciicumstances wheie a choice must be maue between potential patients
foi a paiticulai tieatment that is in limiteu supply, all such patients aie
entitleu to a faii selection pioceuuie foi that tieatment. That choice must be
baseu on meuical ciiteiia anu maue without uisciimination."

$%&'()(*+( P)?:?8()++ b(/(*(*++, ANN, Bali, Inuonezia, 199S |S1j:
"Neuicii piacticieni si asociatiile piofesionale au o uatoiie etica si o
iesponsabilitate piofesionala sa actioneze in cele mai bune inteiese ale
pacientiloi in oiice clipa si sa integieze aceasta iesponsabilitate in cauiul
unei pieocupaii si implicaii mai laigi pentiu a asiguia sanatatea publica".

Nu vom uita uesigui ca Beclaiatia ue la ueneva ceie impeiativ o piactica
meuicala faia uisciiminaie si manifestaiea ca piincipala nuatoiiie a
piotejaiii sntatii pacientului si, implicit, a vietii.

NO%:L'.' "# Sa luam ue pilua situatia in caie inti-un spital exista 1uu ue bolnavi
cu o anumita boala caie necesita pentiu a fi tiatata ue 1 pastila in uoza unica.
Cunoastem ca este singuiul tiatament, letalitatea este foaite iiuicata spie 1uu%,
uoza teiapeutica este stanuaiu ue 1 pastila si este eficienta 1uu%. Bin pacate
spitalul nu aie alocat mai mult ue Su ue pastile.

Este clai ca tiebuie sa tiatati. Este ue asemenea clai ca nu toti voi piimi
tiatament. Ce faceti. veti incepe cu piobabilitate tiatamentul uanu cate 1 pastila
la cei aflati in sufeiinta.
Cum ii selectati pe cei caie o voi piimi, altfel spus cum piioiitizati nevoia.
Raspuns: pe ciiteiiile meuicale ale nevoii uigente ue tiatament .

Si uaca ai avea nevoie uigenta ue tiatament S6 ue peisoane, cum ii alegeti pe cei
6 caie nu voi piimi tiatamentul. Sau aboiuanu inveis, cum ii alegem pe cei caie
voi piimi tiatamentul. Este vieo uifeienta intie cele uoua aboiuaii.

NO%:L'.' 6# Sa continuam a ne ganui la situatia in caie in spital exista 1uu ue
pacienti uai in acest caz este nevoie ue 2 pastile pentiu salvaiea unei vieti. Aveti
1uu ue pastile.
127
Ce faceti. Baca uati cate 1 pastila, moi toti, uaca uati cate uoua (cate ai tiebui)
tiaiesc Su%. Besigui veti alege sa uati tiatamentul complet si ue la inceput stiinu
ca Su% voi muii.

Cum selectati pacientii caie voi piimi tiatamentul.
veti pune ueopaite 1 pastila pentiu uvs. in iuea ca uaca va imbolnaviti
uvs. atunci toti oamenii voi iamane faia meuic si iamananu faia cel ce
ueciue cine va piimi sau nu va piimi tiatamentul voi putea muii mai multi
uecat in situatia in caie ati putea face uvs. selectia (ue ex. luptanuu-se
pentiu tiatament se voi putea omoia toti intie ei).
Kant ce ai spune.
0tilitaiienii ce ai spune.

NO%:L'.' =# Exista 1uu ue bolnavi uin caie Su au nevoie ue 1 pastila si Su ue 2
pastile. Aveti iaiasi Su ue pastile la uispozitie. Ce faceti.

Le uati celoi caie au nevoie ue 1 pastila, pastila caie le tiebuie si ii salvati pe toti
Su%, in timp ce ceilalti moi toti ("vinovati" ca au o boala mai giava).

Sau impaititi pastilele in uoua, Su% (2S ue pastile) le uati pentiu cei uin piimul
giup (va tiebui sa alegeti pe cei 2S caie voi piimi tiatament) si Su% (2S ue
pastille) pentiu cei uin giupul 2 (in acest giup uisponibilul ue Su% uiin pastille
se uistiibuie uoai pentiu 12 si va tiebui sa alegeti pe cei 12 caie voi piimi
tiatamentul).

Inteiesant este ca piomovanu cat peimit impiejuiaiile egalitatea ue sanse in
acest caz, piacticanu faia uisciiminaie cu echitate si egalitaiian, iezultatele nu
sunt maximizate pentiu ca va voi tiai S7 ue pacienti vs. Su (vaiianta in caie
saciificati supiavietuiiea tutuioi celoi giav bolnavi).

S-ai putea pune intiebaiea cu ce autoiitate ueciueti ca cei giav bolnavi sa
iamana faia tiatament si astfel sa fie cu totii conuamnati.
Bincolo ue autoiitate, constiinta va lasa sa luati o astfel ue uecizie.
Cum functioneaza egalitatea ue sanse pentiu cei ce nu au intiat in oiicaie
uintie giupuiile selectionate.
Baca exista vieunul uintie pacienti caie aie uizabilitati (hanuicap fizic sau
psihic, etc.) sau piovine uinti-un giup vulneiabil (ex. copil, batian, mama
insaicinata, etc.) cieueti ca ai tiebui sa se afle in capul listei cu selectii.
Pe consiueientul egalitaiismului si echitatii ai tiebui sa nu beneficieze ue
uisciiminaie pozitiva.
Pe consiueientul uistiibutiei juuicioase a iesuiseloi limitate ai tiebui taiati
ue pe lista finala, caie le-a ofeiit o sansa ue tiatament.

128
Y.B.B '6575E2<7 2J54 3`762 7:a8 :5E2<88
In cazul unui tiansplant nu se pune pioblema in mou efectiv a tiatamentului
egal ctie to(i oamenii intiuct nu to(i oamenii caie au nevoie pot piimi un
oigan uisponibil: astfel pioblema ieal este egalitatea accesului ,i a ,ansei
egale ue a uispune ue un oigan.

Loteiia uispune ,ansa intie egali, nu peimite coiup(ia uai este oaib: "A
tiata egal oamenii nu implic a-i tiata ca pe egali" |SSj.
Piimul venit-piimul seivit: unii consiuei ca auuce egalitate, opoitunitate
|S6j iai al(ii o aboiuaie egalitaiian |S6j ct ,i o iela(ie meuic-pacient
nealteiat; n schimb favoiizeaz pe cei boga(i, influen(i, in iela(ii cu
sistemul meuical ,i piactic nu tiateaza egal oamenii ntiuct pe acest ciiteiiu
in mou ieal unii voi beneficia ,i unii nu (ex. uoai pentiu ca au aflat piea
tiziu).
Y.B.F - D5N:68M5 A2 324 N@4<265S84 95@ D`6` b5<92
Nai inti celui slab: iegula salviii consiueinu ca limitaiea iesuisei esste
tempoiai iai ac(iune meuical o uatoiie piezent.

Celui in peiicol, celui lipsit ue posibilit(i, toat sus(ineiea. 0nii ns
consiuei c este o expiesie a inutilit(ii si consumiii iesuiseloi limitate ,i
astfel piofunu neetic, al(ii consiuei c este impiactica intict nimeni nu
poate cunoa,te cu ceitituuine piognosticul imeuiat. Al(ii consiuei c las
fi sanse pe cel ce este pentiu moment inti-o staie mai bun uai in viitoi
poate fi nti-o staie mai iea uect este in piesent cel ce se afl in piesent
nti-o staie mai iea ,i astfel va nuiepta iesuisa neetic ctie cel uin peiioaua
piezent, alegeiea ueveninu neetic fa( ue cel caie se va ueteiioia in viitoi
intiuct acestuia nu i se poate gaianta s,ansa opoitunit(ii ctie o astfel ue
iesuis la timpul su |S7j, |S8j.

ntie uoi oameni bolnavi cu insuficien( caiuiac congestiv NBA Iv in
stauiu evolutiv final, cu insuficien( caiuio-ciiculatoiie amnuoi, afla(i pe
iespiiatoi amnuoi, cu constante biologice asemntoi alteiate, caie
uintie ei va muii piimul (chiai ,i pentiu cteva minute).

Nai inti celui tni: exist piioiitizii ue vaccinaie cu piioiitate ctie cei
tineii sau ctie copii |S9j.
0nii au piopus limite ue vist pentiu salvaie sau auministiaiea iesuiseloi
129
meuicale |6uj iai al(ii limite ue vist cu piiviie la anii inc netii(i uin
uuiata meuie ue vist |61j. Se ia ue la cel slab (well-off) -piioiitizaie- ,i se
u celui fi sus(ineie (woist-off) -favoiitism- |62j, |6Sj.
Societatea in geneial piomoveaza acest mouel ue alegeie gasinu c este
acceptabil chiai uac nu iueal |64j.
0nii ins aten(ioneaz ca uincolo ue piima impiesie a societ(ii, sistemul
nuieapt iesuisele ctie anumite giupuii sociale in uauna altoia, ex. catie
copii, lasnu fi nici o ,ans pe vistnici ,i ue asemenea pe oiice tni n
competitie cu un copil |6Sj, ignoinu piognosticul |66j.
0nii piopun un sistem multi piincipial caie s incluue vaista-piognosticul-
loteiia si caie astfel, avanu mai multe puncte ue spiijin, apaie etic |66j.
Y.B.I /5K8E8M5625 S2<2D838@4@8 P@784875685<89E@4Q
Piesupune salvaiea a cat mai multoi vie(i (cazuii vaccinale, bioteioiism
|67j. Cnu totul este egal, ntotueauna tiebuie s salvm S vie(i |68j.
Cum s-ai putea stabili valoaiea a 1u ue ani ue tiait a unui tni ue 2S ue
ani stuuent la meuicin (avanu o boala hematologic) compaiativ cu
valoaiea a 1u ani ue tiait a unui meuic ue SS ue ani (avanu aceea,i boala
hematologic). Piimul nu aie un copil n ngiijiie si nu a tiatat inc nici un
bolnav, al uoilea aie ue ex. 2 copii n ngiijiie, a tiatat 7u.uuu ue bolnavi.

P)?1/?A*+&.' I(/+ ,% *)(+*J# 0nii consiuei c este mult mai echitabil uect s
salvezi cel mai maie numi ue vie(i s te nuiep(i ctie cei ce au ,anse ieale
ue a supiavie(ui pe baza piognosticului.

n fapt salvnu uup piognostic se salveaza ct mai multe vie(i, ntiuct
numai cele ce se pot salva se voi salva.

Pe ue alt paite se sus(ine c a ofeii o ,ans ieal n plus celui caie e mai
pu(in bine vs. cel caie e mai vulneiabil este neetic |69j uup cum n mou
asemntoi a ua ctiva ani n plus celui caie aie piognostic mai bun (auic
va tii nc si mai mult) este neetic vs. cel caie aie piognostic mai piost (,i
va tii poate mai pu(in) |7uj intiucat asta inseamna a lua ani ue la unul si a
ua la altul .

Ce a(i alege ntie posibilitatea ca piin masuiile meuicale ntiepiinse ue
uvs. s auuce(i uoai ctiva ani in plus uai pentiu ct mai mul(i fa( ue
1Su
situa(ia n caie masuiile ntiepiinse ue uvs. ai putea ofeii mult mai mul(i
ani uai numai pentiu mai pu(ini.

Y.B.Y $6:E:N5625 98 6`9A4575 N54:688 9:38542
Nu poate fi in uiscu(ie o piioiitizaie uiiect ci se uiscut ue una inuiiect
piin caie valoaiea social piioiitizeaz alte ciiteiia |71j.
n Seattle a fost la un moment uat piioiitizat piogiamul ue uializ pentiu
piin(i ,i pentiu cieuincio,ii piactican(i caie meig la biseiic si aceast
aboiuaie a fost laig ciiticat |72j.
K('?()% +/A*).:%/*('j# Acest piincipiu piioiitizeaz anumi(i inuivizi pentiu
calit(ile loi ,i valoaiea loi social viitoaie (ex. cei ue a cioi supiavie(uiie
uepinue supiavie(uiiea altoia |71j, ca ue exemplu cei ce lucieaz la un
moment uat pentiu a piouuce vaccinul necesai salviii unei popula(ii ntiegi
sau meuicii caie lucieaz nti-un focai epiuemic, etc.) |7Sj.
0nii sunt ns ue pieie c astfel pot manifesta abuzuii |74j. Al(ii atiag
atentia asupia utilit(ii sociale ieale si a valoiii sociale ieale a inuiviziloi
caie ai tiebui luata si ea in consiueiaie |71j.
T%&+L)?&+*(*%(. Este un mouel ue a ofeii iecompense ctie cel n nevoie n
iapoit cu valoaiea social a celoi pe caie le-a ofeiit societ(ii (piincipiu
alocativ sau ue justi(ie iepaiatoiieiectificativ) |7Sj.
Piomovaiea si isplata valoiii sociale nu conuuce societatea folosinu
ciiteiiul snt(ii n societate ci ciiteiii sociale, justitiaie, iepaiatoiii, a
valoiii muncii si a inuiviuului, uificil ue apieciat (anchete), apte ue abuz si
injustitie moiala (toti oamenii sunt egali, piincipiul Kantian al valoaiii
umanitatii, etc.)
N2C2[ ,4;<9S9R9 69 =R/>=79 = 79;37;9R/7 R4S4<=<9
In S0A pentiu oigane in veueiea tiansplantului func(ioneaz sistemul 0N0S
|76j.
Sistemul combin S piincipii:
a) mai nti cel mai bolnav (situatia meuicala piezent)
b) piimul venit piimul seivit (timpul ue a,teptaie)
c) piognosticul (Ag, Ac, BLA)

1S1
n func(ie ue oiganul implicat pentiu tiansplant cele S piincipii nu au
aceeasi gieutate si impoitan(, paiticulaiiznu evaluaiea:

i. Rinichi ,i pancieas: b)
ii. Inim: a)
iii. Plmn: b), a), c)

0N0S con(ine 2 piincipii inconsistente (a) ,i b)) ,i peimite exploataiea oii
coiup(ia (ex. pozi(ionaiea pe multiple liste ue a,teptaie). Exploatnu
piincipiul situatiei meuicale piezente, unele centie ue tiansplant au geneiat
mouificii neieale ale situa(iei meuicale a pacien(iloi loi |77j.
Piincipii piecum (1) maximizaiea beneficiului (2) piognosticul, (S) salvaiea
a cat mai multoi vie(i oii alocaiea ctie cei mai tineii sunt abanuonate in
0N0S avnu pei ansamblu in unele anallize ieu,ite mai ieuuse in ceea ce
piive,te numiul ue vie(i salvate compaiativ cu iesuisele folosite |78j.
Tiansplantul multiplu este peimis in 0N0S ceea ce uuce la salvaiea unei
singuie vieti canu poate alte S ai fi putut fi salvate (inima-plamn-ficat) |79j.
Q0AL (quality-aujusteu life-yeais). Incluue o masuiaie a piognosticului
evaluat in calitate ani-via( (ex. ieuuceie moueiat a amobilit(ii
echivaleaz cu u.8S ani ue sntate peifect) |8uj. Incluue ue asemenea o
maximizaiea piesupuneiii c justi(ia va maximize QAL fi a lua in
consiueiaie uistiibu(ia.
Nasuiaiea calitatii ani-via( este ns o pioblem piivinu obiectivitatea si
echitatea sa : chiai uac valoaiea in ani-voia( este mai ieuus la o peisoan
n scaunul cu iotile fa( ue un om sntos, valoaiea in sine a vie(ii tiite ue
fiecaie uin punctual ue veueie al fieciuia este aceea,i |81j, |82j.
Pe ue alt paite maximizaiea QAL este insuficient pentiu o echitabil
uistiibu(ie a iesuiseloi limitate: uesi QAL aie la baz iueea ca to(i QAL
sunt egali, oamenii caie nu sunt QAL meiit acela,i tiatament |8Sj intiucat
ue fapt toti oamenii se nasc egali si au uieptuii egale, fie cu QAL fie faia.
0 apenuicit tiatat auuce mai mult QAL pentiu mai pu(ini oameni (cei caie au
apenuicit) uect auuce tiatamentul unei caiii pentiu mai mul(i oameni (cei caie
au o caiie -foaite mul(i-) ceea ce uevine astfel o suis ue inechitate si uistiibu(ie
eionata a iesuiseloi: banii pu(ini c(i sunt se voi uuce mai ales spie sec(iile ue
chiiuigie si nu mai ales spie cabinetele ue stomatologie cum ai fi tiebuit |84j.
1S2
BAL (uisability-aujusteu life-yeai). BAL nu ia in consiueiaie uistiibutia
inteipeisonal uai ncoipoieaza QAL (ex. 1 an ue oibiie echivaleaz cu u.6
ani ue via(). BAL ncoipoieaza anii in calculul valoiii sale ceea ce este
neetic |8Sj, consiueinu ca 1 an tiait ue un tni valoieaz mai mult uect 1
an tiait ue un auult, ue ex. piioiitizeaza valoaiea instiumentala a inuiviuului
ceea ce este, uesigui, uiscutabil |86j.
N2K ,=0=<=<9= V3QR4>=
0nii consiueia ca sanatatea este o piopiietate inuiviuuala a fiecaiuia uintie
noi (ne nastem cu ea) si astfel lipsa ei nu poate impune obligatii asupia
altoia uupa cum cetatenii nu pot fi obligati sa ne scolaiizeze, sa ne cumpeie
haine sau ue mancaie (nu exista obligatie ue coielativitate).

"We holu these tiuths to be self-eviuent, that all men aie cieateu equal, that
they aie enuoweu by theii cieatoi with ceitain unalienable Rights, that among
these aie Life, Libeity anu the puisuit of Bappiness", Beclaiatia ue
Inuepenuenta a S0A, Th. }effeison, 4 iulie 1776.

Fiinu o piopiietate se invoca, sanatatea nu este un uiept funuamental si
astfel actul ue ingiijiie auiesat ei, nu implica o obligatie ue coielativitate
(absoluta).

Pentiu unii poate fi ue neinteles ue ce un inuiviu ai tiebui sa munceasca zilnic o
paite uin zi pentiu altii si uoai o paite uin munca sa ii fie ue folos uiiect lui uesi
el este cel caie piouuce plusvaloaie tot timpul zilei sale ue munca. Astfel ai
iezulta ca cei caie muncesc ii sustin si pe cei caie nu muncesc iai acestia uin
uima iealizeaza un castig nemeiitat piin nemunca ceea ce este ue natuia a ciea
un factoi ue neuieptate sociala, imoial pentiu o societate in caie fiecaie aie
iaspunueiea iolului sau (teoiia contiactului social).

Teoietic, cu cat exista mai putini oameni caie voi munci cu atat cei ce muncesc
totusi voi munci tot mai mult pentiu a-i sustine pe ceilalti pana ce s-ai putea
atinge situatia in caie cei caie muncesc, ai munci numai pentiu altii, sau poate
uoai pentiu hiana piopiie, ceea ce se aseamana izbitoi cu sclavagismul.

Contiibutia fiecaiuia caie munceste la sanatatea publica uevine astfel piincipial
neetica inti-o societate pieuominant inuiviuuala, uupa cum, inti-un stat social,
funuamentat pe uieptuii comunitaie si egalitaiiene, lipsa acestei contiibutii, ca o
sustiageie ue la obligatiile sociale, uevine ue asemenea funuamental neetica.
Nouelul taiiloi noiuice euiopene apaie uifeiit: el consiueia ca toti cetatenii au
uieptuii egale (societate egalitaiiana): ca uimaie cu totii au piin coielativitate
aceleasi obligatii si astfel avanu obligatii, cu totii au iesponsabilitati catie
1SS
societatea caie la ianuul ei aie obligatii fata ue ei (teoiia contiactului social-
contiactaiianism).

N2M #/Q4R4<=<9= V7/19;4/0=R=
Bieptul la libeitatea ueplasaiii, uieptuiile legate ue mobilitate si uieptul ue
a calatoii sunt uieptuii constitutionale si univeisale. Ele tin ue libeitatea
inuiviuuala.

Bieptul ue libeia piactica acoiuat ue catie oiganizatia socio-piofesionala
nationala ca pe un meiit la finalul absolviiii sistemului euucational national
si ca pe un uiept in baza uieptului la munca poate peimite meuicului sa
piactice oiiunue in lume o uata ce acesta este iecunoscut in geneial pentiu
ca piegatiiea meuicului este aimonizata cuiiiculai (cel putin in Euiopa),
conceptual (etica meuicala si bioetica) si vocational (ueclaiatie ue intentie
umanista -ue obicei }uiamantul Bipociatic sau Beclaiatia ue la ueneva-).

Nai mult chiai, pe langa aceste tiei cooiuonate, caie ue ex. in cazul unui
uezastiu natuial iesimt o impoitanta mai ieuusa, se auauga cel al
competentei: pana la uima meuicul este acea peisoana caie stie sa tiateze
boli si sa vinuece bolnavi, ceea ce uevine o capacitate peisonal ace il uistinge,
ii confeia valoaie inuiviuuala si un iol social pe masuia.

$%&'()(*+% (A.L)( 7U+,.)+'?) N*+&% L%/*). T%&).*()%( E/*%)/(*+?/('( ( @%,+&+'?)2
(,?L*(*( '( q%'A+/Z+2 g+/'(/,(, 2uuS |87j.

"Neuicii nu tiebuie impieuicati sa isi paiaseasca casa sau taia ue auoptie pentiu
a-si uima iealizaiea piofesionala si opoitunitatil ei in caiieia inti-o alta taia.
Pe ue alta paite fiecaie taia tiebuie sa faca toate efoituiile pentiu a euuca un
numai auecvat ue meuici luanu in consiueiaie nevoile si iesuisele sale si sa nu
se bazeze pe imigiatia uin alte taii pentiu a intiegi necesaiul ue meuici pentiu
sine.









1S4
+$!O!

B2 '!)"+H+%(( ,( ).'EH( +"! +,.)(+%((".H #!'()+"! ($%!H$+%(.$+"!

B2B )/63R 69 R= $379SQ97:D B_K_ X90:RD /74:2Y|88j
"1.The voluntaiy consent of the human subject is absolutely essential.
2. The expeiiment shoulu be such as to yielu fiuitful iesults foi the goou of society.
S. The expeiiment shoulu be so uesigneu anu baseu on the iesults of animal
expeiimentation anu a knowleuge of the natuial histoiy of the uisease.
4. The expeiiment shoulu be so conuucteu as to avoiu all unnecessaiy physical anu
mental suffeiing anu injuiy.
S. No expeiiment shoulu be conuucteu wheie theie is an a piioii ieason to believe
that ueath oi uisabling injuiy will occui.
6. The uegiee of iisk to be taken shoulu nevei exceeu that ueteimineu by the
humanitaiian impoitance of the pioblem to be solveu by the expeiiment.
7. Piopei piepaiations shoulu be maue anu auequate facilities pioviueu to piotect
the expeiimental subject against even iemote possibilities of injuiy, uisability,
oi ueath.
8. The expeiiment shoulu be conuucteu only by scientifically qualifieu peisons.
9. Buiing the couise of the expeiiment the human subject shoulu be at libeity to
biing the expeiiment to an enu.
1u. Buiing the couise of the expeiiment the scientist in chaige must be piepaieu to
teiminate the expeiiment at any stage, if he has piobable cause to believe, in the
exeicise of thegoou faith, supeiioi skill anu caieful juugment iequiieu of him
that a continuation of the expeiiment is likely to iesult in injuiy, uisability, oi
ueath to the expeiimental subject".

B2@ '9>R=7=<4= 69 R= 89095=D B_K^D |48j
Beclaiatia ue la ueneva este }uiamantul meuical mouein caie vine sa compleze
}uiamantul Bipociatic si sa ofeie o baza moueina, unanim acceptata, eticii meuicale.
0nele scoli meuicale juia Beclaiatia in locul }uiamantului Bipociatic. 0NF Caiol
Bavila piin vechimea sa si valoiile sale apaitine cuientului scoliloi meuicale
tiauitionale si ue aceea la absolviie auuce spie angajament tineiiloi absolventi
}uiamantul Bipociatic.

Auoptata ue a 2-a Intalniie geneiala a ANN, ueneva, Elvetia, sept. 1948 (uupa Couul
ue la Nuinbeig, 1947) si amenuata ue:
a 22-a Intalniie geneiala Syuney, Austialia aug. 1968,
a SS-a Intalniie geneiala venetia, Italia, oct. 198S,
a 46-a Intalniie geneiala Stockholm, Sueuia, Sept. 1994 si beneficiinu ue ievizie
euitoiiala cu ocazia a
a 17u Sesiuni a Consiliului ANN Bivonne-les-Bains, Fianta, mai 2uuS
a 17S a Sesiunii Consiliului Bivonne-les-Bains, Fianta, mai 2uu6
1SS

Textul Beclaiatiei ue la ueneva (actualizat)
"Pe timpul aumiteiii mele ca membiu al piofesiei meuicale:
S. }ui sa-mi consaciu viata in seiviciul umanitatii.
6. voi uatoia piofesoiiloi mei iespect si giatituuine.
7. voi piactica piofesiunea cu constiinta si uemnitate.
8. Sanatatea pacientiloi mei va fi piima mea inuatoiiie.
9. voi iespecta secietele caie imi sunt incieuintate chiai si uupa ce pacientul a
muiit.
1u. voi mentine piin toate foitele mele onoaiea si tiauitiile nobile ale
piofesiunii meuicale.
11. Colegii mei voi fi suioiile si fiatii mei.
12. Nu voi peimite consiueiatiiloi ue vaista, boala, uizabilitati, cieuinta, oiigine
etnica, sex, nationalitate, afilieie politica, iasa, oiientaie sexuala, statut
social sau oiicaiui alt factoi sa inteivina intie uatoiia mea si pacientul meu.
1S. voi mentine cel mai inalt iespect pentiu viata umana.
14. Nu imi voi folosi cunostiintele meuicale pentiu a viola uieptuiile omului si
libeitatile sale civile, nici chiai sub amenintaie.
Fac aceste piomisiuni solemn, libei si pe cuvantul meu ue onoaie |4uj

B2C2 )/63R (0<970=<4/0=R =R !<4>44 #964>=R9D |Suj
Inca ue la elaboiaie Couul Inteinational al Eticii Neuicale s-a constituit ca un cou
ueontologic inteinational uupa caie se ieglementeaza piactica meuicala in afaia
fiontieieloi nationale, atunci canu meuicul nu se afla sub juiisuictia nationala (ex. in
calatoiie, in avion, pe maie, in teatiu ue iazboi, in scop umanitai, etc.).

0n meuic poate avea uiept ue libeia piactica in mai multe taii uaca solicita acest
uiept Colegiului0iuinului Neuiciloi uin acele taii si i se va acoiua (exista
iegulamente uifeiite ue la taia la taia); in afaia juiisuictiei nationale oiice meuic se
afla sub impeiativul etic al Couului Inteinational al Eticii meuicale.

0n cou ue etica meuical cieaza un stanuaiu al piacticii meuicale in acea oiganizatie
socio-piofesionala.
El este specific si tiebuie cieat ue acea oiganizatie.
Couul ue etica stabileste compoitamentul etic acceptabil si neacceptabil in ielatiile
piofesionale in acea oiganizatie sau la locul ue munca.
Couul ue etica este impoitant nu numai pentiu ca stabileste compoitamentul
piofesional uai si pentiu ca ieglementeaza nivelul moialitatii in acea piofesie in
iapoit cu acea oiganizatie, auica stanuaiuul ue moialitate la caie tiebuie sa aspiie
toti membiii aceei oiganizatii.
0n cou ue etica meuical cieaza nivelul ue asteptaie si ue impliniie etica piin caie se
uefineste integiitatea unui piofesionist si astfel nivelul ue iaspunueie peisonala si
colectiva |77j.
1S6

Couuiile ue etica ueclaia valoiile pe caie le iecunoaste oiganizatia socio-
piofesionala si tiaseaza piincipiile socio-piofesionale si moiale caie ghiueaza
constiintele piofesionale ale membiiloi ueosebinu binele ue iau si aigumentanu etic
ueciziile. Couul ue etica este o ueclaiatie ue cieuinta, ue piincipii si ue valoii unanim
acceptate caie conveig spie un statut la caie aspiia acea oiganizatie.

Couuiile ueontologice sau ue compoitament iepiezinta un set ue ieguli specifice ce
conuuc spie manifestaiea compoitamentului asteptat, uoiit uin paitea membiiloi
oiganizatiei socio-piofesionale si evitaiea acelui compoitament neuoiit, inteizis ce
constituie o abateie ue la piimul. Couul ueontologic piezinta abateiile posibile si
mouul loi ue solutionaie.
Couul ueontologic uecuige uin couul etic caie aie un caiactei mai laig.

Couul Inteinational al eticii Neuicale ueiiva uin Beclaiatia ue la ueneva: a fost
ieuactat ue catie ANA (WNA) in oct. 1949, auoptat ue a S-a Intalniie geneiala a
ANN la Lonuia si amenuat ue a 22 Intalniie geneiala Syuney, Austialia, aug. 1968 si
a SS-a Intalniie geneiala venetia, Italia, oct. 198S si Pilanesbeig, South Afiica, oct.
2uu6 |42j.
El uesciie uatoiiile meuicului in geneial, fata ue pacienti si fata ue colegi.

$(*?)++'% :%,+&.'.+ +/ 1%/%)('
1. 0n meuic va piactica un iationament piofesional inuepenuent si va mentine
la cel mai inalt nivel compoitamentul piofesional fata ue bolnavi.
2. va iespecta uieptuiile pacientului sau competent psihic ue a accepta sau
iefuza tiatamentul piopus.
S. Nu va peimite ca juuecata sa sa fie influentata ue piofitul peisonal sau
uisciiminaie.
4. Neuicul va fi ueuicat sa ofeie seivicii meuicale competente in ueplina
inuepenuenta moiala si piofesionala cu compasiune si iespect fata ue
uemnitatea umana.
S. Se va compoita onest cu pacientii si colegii si va iapoita autoiitatiloi pe
acei meuici caie piactica piofesiunea neetic sau incompetent sau caie
exeicita actiuni ue fiauua sau inselatoiie.
6. Nu va piimi nici un beneficiu financiai sau alte avantaje numai pentiu a face
iecomanuaii pacientului sau a piesciie piouuse meuicale specifice.
7. va iespecta uieptuiile pacientiloi, colegiloi si a altoi piofesionisti ce
lucieaza in uomeniul meuical.
8. va iecunoaste iolul pe caie il aie in euucatia publicului uai va manifesta
ietineie in uivulgaiea uescopeiiiiloi sau a tehniciloi sau tiatamenteloi noi
pe canale nepiofesionale.
9. va ceitifica numai ceea ce peisonal a veiificat.
1S7
1u. va face tot ce poate pentiu a folosi iesuisele meuicale in spie binele
pacientiloi si a comunitatii.
11. va cauta ajutoi ue specialitate uaca sufeia ue boli fizice sau mentale.
12. va iespecta couuiile nationale si locale ale eticii.




$(*?)++'% :%,+&.'.+ Q(*( ,% L(&+%/*
1. Neuicul va avea peimanent in minte obligatia ue a apaia viata umana.
2. Batoieaza pacientului sau completa loialitate si totalitatea cunostiinteloi
sale meuicale.
S. 0ii ue cite oii o examinaie sau un tiatament se afla ueasupia capacitatiloi
sale, se va consulta cu un coleg sau va inuiepta pacientul catie un alt meuic
caie aie abilitatea necesaia.
4. va iespecta uieptul pacientului la confiuentialitate.
S. Este etic sa uivulge infoimatia confiuentiala atunci canu pacientul consimte
la aceasta sau atunci canu exista un peiicol sau o amenintaie iminenta la
auiesa pacientului sau a celoilalti si aceasta amenintaie poate fi inuepaitata
numai piin incalcaiea confiuentialitatii.
6. va acoiua activitate meuicala ue uigenta ca uatoiie umanitaia, pana canu se
va convinge ca altii pot si voi sa o faca in locul sau.
7. Atunci canu seiveste unei a tieia paiti sa se asiguie ca pacientul sau aie
ueplina cunostiinta ue aceasta situatie.
8. Nu va intia in ielatii sexuale sau in alte ielatii abuzive sau ue exploataie
fata ue pacientul sau actual.

$(*?)++'% :%,+&.'.+ Q(*( ,% &?'%1+
1. 0n meuic se va compoita fata ue colegii sai tot asa cum si-ai uoii ca acestia
sa se compoite fata ue el.
2. Nu va submina ielatia pacient-meuic a colegiloi in scopul ue a atiage
pacientii.
S. Canu este meuical necesai va comunica cu colegii caie sunt implicati in
ingiijiiea aceluiasi pacient.
4. Aceasta comunicaie va iespecta confiuentialitatea si va fi limitata la
infoimatia necesaia

Intie 1949-19S2 insa numeioase violaii ale couuiiloi etice i-au fost iapoitate astfel
incat in 19S2 se ueciue infiintaiea cu caiactei peimanent a Comitetul ue Etica
Neuicala

Cele S couuii ueontologice caie ieglementeaza piactica meuicala sunt la nivel
inteinational:
1S8
- Beclaiatia ue la ueneva
- Couul Inteinational al Eticii Neuicale
iai la nivel national,
- Couul Beontologic national, in cazul nostiu, Couul Beontologic al Colegiului
Neuiciloi uin Romania (anexe)

Aceste couuii ieglementeaza impieuna noimele moiale ale piacticii meuicale si ale
uieptului ue libeia piactica meuicala oiiunue in lume.

Biscutanu ue ueontologie tiebuie sa luam in consiueiaie conceptiile filozofice caie
stau la baza noimaiii piacticii meuicale, teoiiei uieptuiiloi, uatoiiei, obligatiiloi in
iapoit cu couuiile moiale si socio-piofesionale.

Beontologia nu este uoai piospectiva si pasiva ci si ietiospectiva si activa. Auuce in
uiscutie nu numai binele ue facut ("Ce este bine. Cum tiebuie sa fac. Caie e uatoiia
mea in acest caz.") ci si iesponsabilitatea actiunii implinite "Ce am giesit. Ce mi se
iepioseaza." Beneficenta
29
nu este suficienta uaca nu este uublata ue benevolenta
Su

si amanuoua ue uiligenta.

C2 \EH+#($%! #!'()+"!
C2B \37=S=0<3R `4V/>7=<4>D >>= KAA 42` Bipociate, consiueiat paiintele meuicinii,
n. 46u i.B. in insula Cos, uiscipol al lui Pitagoia, pune bazele piimei scoli meuicale in
juiul anului 42u iB. si apoi in Tessalia. Coipus Bippociaticum, piincipala colectie
hipociatica, auuna luciaii meuicale, unele ce ii sunt atiibuite, altele caie au
apaitinut ue fapt scolii sale, uupa cum paie sa fie cazul chiai cu celebiul }uiamant
hipociatic la intiaiea in piofesiunea meuicala. Coipus hipociaticum va influenta
meuicina sute ue ani o uata cu moaitea sa fiinu pieluat in toata lumea islamica,
ieuescopeit ue galen in juiul aniloi 1Su, in Euiopa uupa ienasteie si mai ales
incepanu cu secolul 19. Este piomotoiul teoiiei fiziopatologice umoiale, piimul caie
a consiueiat ca bolile au o cauza obiectiva, biologica, paiticulaie ue la bolnav la
bolnav: intemeiaza piactica meuicala clinica, la patul bolnavului bazata pe
competenta, iigoaie, uisciplina, S viituti esentiale ale unui meuic bun , iai exeicitiul
piofesional pe obseivatie si uocumentaie. va pune accentul in ingiijiiea bolnavului
pe piognosticul si evolutia bolii si mai putin pe uiagnostic pe caie il consiueia mai
putin pielevant cat timp binele pacientului nu se poate amelioia. Intemeietoi ue
scoala, a consiueiat ca aumisibilitatea in coipul piofesional tiebuie castigata si
pastiata, }uiamantul Bipociatic ueveninu noimativul ue iefeiinta.

Xf.) L% [L?''? :%,+&.'2 [A&'%L+.A2 qr1%+( A+ P(/(&%(2 A+ +(. &( :()*?)+ L% *?*+ B%++ A+
B%+*%'%2 &( 8?+ L(A*)( ,.L( (0+'+*(*+'% A+ c.,%&(*( :%( .):(*?).' c.)(:(/* A+

29
beneficentia (lat)= a face bine, a actiona spie binele cuiva, caiitate
Su
benevolens (lat.) = favoiabil, uoiinta ue bine
1S9
+/*%'%1%)%M

b( +' (: L% L)?Q%A?).' &()% :C( +/8(*(* (&%(A*( ()*(2 %1(' &. L()+/*++ :%+p A(
+:L()* &. %' *)(+.' :%.2 A+ A( ++ Q(& ? &?/*)+0.*+% ,(&( A% (Q'( +/ /%8?+( ,% L'(*( (
./%+ ,(*?)++p A( ++ &?/A+,%) L% &?L++ A(+ &( L% Q)(*++ :%+ L% '+/+% 0()0(*%(A&( A+ A(C+
+/8(* ,(&( 8?) ,?)+ (&%(A*( ()*( Q()( *(O% ?)+ Q()( 8)%./ (&?), A&)+A2 A+ +/8(*(/,.C+
A( +:L()* &./?(A*%)%( ()*%+ &(*)% Q++ :%+2 &(*)% Q++ L)?Q%A?)+'?) :%+ A+ &(*)%
,+A&+L?'++ &()% (. L)%A*(* (&%'(A+ c.)(:(/* ,.L( '%1+'% :%,+&('%2 ,() /. A+ &(*)%
('*++#

K?+ Q?'?A+ L)%A&)+L*++ L%/*). ( (c.*( L% &%' 0?'/(8 ,.L( (0+'+*(*+'% A+ &./?A*++/*%'%
:%'%p ,() A+ &( A( *+/ ,%L()*% ?)+&% 8(*(:()% A+ +/c.A*+*+%#

$% (A%:%/%( /. 8?+ ,( /+&+ ? A.0A*(/*( '%*('( &U+() ,(&( :+ A% &%)% A+ /+&+ /. 8?+
AQ(*.+ k/ (&%(A*j L)+8+/sj#G?* (t( /. 8?+ ,( ./%+ Q%:%+ )%:%,++ L%/*). ( +/,.&%
(8?)*.'# K?+ L(A*)( +/ L.)+*(*% A+ &.)(*%/+% 8+(*( A+ ()*( :%(#

-. 8?+ Q?'?A+ &.*+*.'2 /+&+ &U+() L%/*). &%+ &. L+%*)%2 ,() 8?+ L%):+*% A( ? Q(&( &%'?)
&()% L)(&*+&( (&%(A*( :./&(#

b+ +/ ?)+&(*% &(A% (A L.*%( A( +/*).2 8?+ +/*)( AL)% 0+/%'% 0?'/(8.'.+2 *+/(/,.C:(
,%L()*% ,% ?)+&% +/c.A*+*+% 8?'./*()( ?)+ +/A%'(&+./% (0*+/(/,.C:( ,% '( L'(&%)+'%
+.0+)++ &. Q%:%+ A(. 0()0(*+2 Q+% %+ '+0%)+ A(. A&'(8+#

G?* &%%( &% 8?+ 8%,%( A(. (.B+ +/ *+:L.' *)(*(:%/*.'.+ A(. +/ (Q()( '.+ +/ '%1(*.)(
&. 8+(*( (&%'.+( A+ &()% /. *)%0.+% ,+8.'1(* +/ /+&+ ./ Q%' +/ (Q()(2 /. 8?+ 8?)0+2 &.
L)+8+)% '( &%'% &% /. A% L?* AL./%#

$(&( 8( Q+ A( *+/ (&%A* c.)(:(/* &. &)%,+/*(2 Q+% A( :( 0.&.) ,% 8+(*( A+ L)(&*+&(
()*%+ :%'% )%AL%&*(* ,% &(*)% *?*+ ?(:%/++ +/ *?(*% *+:L.)+'%p ,() ,(&( +' 8?+
+/&('&( A(. 8?+ c.)( A*)(:02 &?/*)()+.' A( :+ A% +/*(:L'%Y |4Sj

B.? )7835 E2;83@4@8 P-;5S@4 '5S8SQ= 335. _[[c sciisa ue catie Ishap bin Ali Al
Rahawi, caie a tiait intie 8S4-9S1 in Al Raha, in noiuul Siiiei, uesciie cu o actualitate
uimitoaie piocesul ue licentieie al meuiciloi, uocumentaiea actului meuical si
intocmiiea foii ue obseivatie cat si iolul uocumentatiei meuicale in euucatie si
foimaie. |92j

X@%,+&.' /. ()% 8?+% A( *)(*%B% L(&+%/*++ L(/( &(/, /. *)%&% *%A*%'% A+ %O(:+/()+'%
/%&%A()%# $(&( '% *)%&% ++ 8( Q+ +/1(,.+*#
[*./&+ &(/, ./ :%,+& +/*)( +/ &(A( L(&+%/*.'.+ L%/*). &?/A.'* A+ *)(*(:%/*2 8(
&%)% :(+ +/*(+ ? &?('( ('0( ,% U()*+% L% &()% 8( A&)+% /.:%'% L(&+%/*.'.+2 B+.(2 (
&(*( B+ ,% 0?('( A% 1(A%A*%2 8( /.:+ 0?('(2 8( /.:+ *)(*(:%/*.' L% &()% '(C ,(* A+
14u
&?/,+*++'% &()% 'C(. ,%*%):+/(* (A ? Q(&(2 .)+/(L.'A.'2 A+ ,+Q%)+*%'% A%:/%# EC(: ,(*
&( :%,+&(:%/*% A+ &( ,+%*(# K( '(A( (&%(A*( &?('( +/ &(A( L(&+%/*.'.+#

>(/, 8( )%8%/+ 8( &(.*( (&%(A*( &?('( A+ 8( /?*( &% AC( A&U+:0(* A+ *?* (A( &.
Q+%&()% 8+B+*( ( A(# $(&( 8)%./ A%:/ A% +/)(.*(*%A*% +' 8( /?*(# $(&( +/)(.*(*+)%(
(L()% (A( &.: ( AL.A 8( /?*( '( Q+%&()% 8+B+*( L(/( '( AQ()A+*.' 0?'++#

$(&( L(&+%/*.' +A+ )%8+/% 8( '.( %' +/A.A+ (&%(A*( &?('( ,% U()*+% A+ ? 8( Q?'?A+ &(
%OL%)+%/*( L%/*). (&%' ?: A(. ./ ('*.'#
$(&( L(&+%/*.' :?()% A+ &+/%8( +' (&.B( ,% 1)%A%('(2 8( '.( +/A%:/()+'% A+ '% 8(
,+A&.*( &. ('*+ &?'%1+ &. L)%1(*+)%# $(&( 0?('( %A*% (A( ,.L( &.: ( AL.A +()
A%:/%'% A./* &%'% &()(&*%)+A*+&% 0?'++ +() :%,+&(:%/*%'% (. Q?A* &?)%&*%2 :%,+&.'.+
+ A% 8( :.'*.:+ A+ 8( L'%&(# E() ,(&( /.2 8( L)+:+ &% :%)+*(".

C2C \37=S=0<3R R34 #=4S/0469D >>=2 BB[A |9Sj, apaiut piima uata in 178S in
geimana (faia a se ua ue uima oiiginalului in limba mozaica).

Noise NaimoniueD n. 11SS in Coiuoba, meuic, filozof si teolog evieu consiueiat cel
mai impoitant n(elept al Iuuaismului uin peiioaua meuieval a istoiiei.
A sciis 1u uizeitatii uespie meuicina piintie caie si celebiul sau }uiamant meuical
folosit la intiaiea in piofesiune ue catie o maie paite a coipului meuical uin Asia si
bazinul Neuiteianean.

A fost paitizan al ,meuiului potiivit" consiueianu ca , meuicamentele nu fac uecat sa
sustina natuia in scopul sau uai nu i se pot substitui". vinuecaiea eia pentiu el
ieintoaiceiea la staiea uintiu-inceput caie a fost peituibata ue catie boala. 0nul
uintie contempoiani il veue astfel: "ualen, piin aita sa, tiata coipul: Ben Naimon
tiata ueopotiiva coipul si spiiitul".

u$.:/%B%.' :%.2 L./% +/ +/+:( :%( +.0+)%( L%/*). ()*( A+ L%/*). *?(*%
&)%(*.)+'%#

b( /. (&&%L*+ &( A%*%( ,% &(A*+1 A+ ,% 1'?)+%A ( +:+ +/Q'.%/*%B% ()*(2 L%/*). &(
,.A:(/++(,%8().'.+ A+ (+ +.0+)++ ,% ?(:%/+ A( /. :( L?(*( (0.B( ?)+ A( :(
+/,%L()*%B% ,% '( ,(*?)+( :%( /?0+'( ,% ( Q(&% 0+/% &?L++'?) *(+#

b.A*+/% Q?)*( +/+:++ :%'% L%/*). &( A( L?* Q+ +/*?*,%(./( 1(*( A( A%)8%A& (*(* L% &%'
A()(& &(* A+ L% &%' 0?1(*2 L% L)+%*%/ ,() A+ L% ,.A:(/2 L% &%' 0./ &(* A+ L% &%' )(.#

gj2 $?(:/%2 &( +/ &%' (*+/A ,% 0?('j Aj /. 8j, ('*&%8( ,%&k* ?:.' A.Q%)+/,#
g( (A*Q%' &( AL+)+*.' :%. A( )(:(/( '+0%) A+ &'() '( L(*.' 0?'/(8.'.+ A+ A( /. A%
)(*(&%(A&( +/(+/*% ,% ( +/)%1+A*)( *?* &%%( &% %OL%)+%/*( A+ A*++/*( :C(. +/8(*(*#

141
g( (A*Q%' &( 0?'/(8++ A( (+0( +/&)%,%)% +/ :+/% A+ +/ ()*( :%( L%/*). ( .):(
AQ(*.)+'% :%'% A+ L)%A&)+L*++'% :%'%# E/,%L()*%(B( ,% L(*.' '?) L% A()'(*(/++
+/():(*+ &. :++'% '?) ,% AQ(*.)+ A+L % &%+ &()% A*+. *?* L%/*). &( 8(/+*(*%( L?(*%
%A.( &%'% :(+ 0./% +/*%/*++ ('% ()*%+ A+ &?/,.&% (,%A%( AL)% :?()*%#

$(&( +1/?)(/*++ :( 0'(:%(B( Q( (A*Q%' &( +.0+)%( :%( L%/*). ()*( A( +:+ Q+%
(L()(*?()% A+ A( :( Q(&( +/8.'/%)(0+' L%/*). &( A( L?* &?/*+/.( Q()( A( *+/ A%(:(
,% L)%A*+1+.'2 )%/.:%'% A+ 8()A*( ,.A:(/+'?) :%+# $(C:+ $?(:/%2 +/,.'1%/*( A+
)(0,()% L% '(/1( 0?'/(8++ +/&(L(*(/(*+ A+ 1)?A?'(/+#

g( (A*Q%' &( A( Q+. L?/,%)(* +/ *?(*%2 ,()( Q()( '+:+*( +/ +.0+)%( L%/*). A*++/*(# -.
:( Q( A( &)%, &( L?* *?*.'# $(C:+ Q?)*(2 8?+/*( A+ ?&(B+( ,% ( &./?(A*% :%)%. :(+
:.'*#
[A L.*%( (A*(B+ (Q'( '.&).)+ /%A*+.*% +%)+ &(&+ ()*( %A*% :()% ,() AL+)+*.' ?:.'.+
%A*% L(*)./B(*?) A+ :%)%. :(+ +/ Q(*(#

gjC:j Aj n+/ A%(:(2 k/ Q(n( &%'?) ,+/ 0)%(A'( :%(2 ,% AQ(*.)+'% &%'?) &. (,%8j)(*
i*+.*?)+ i+ ('% &%'?) ,?)/+&+ Aj :j k/8%n% Aj k/n%'%12 &j&+ :()% i+ /%&.L)+/A( %A*%
k/*+/,%)%( i*++/n%+oY I*)(,.&%)% '+*%)()( ,.L( v3=wJ#

[ A% :(+ &+*+M W( '+/Z.' ,% :(+ c?A L.*%*+ (Q'( )%A.)A% 0+0'+?1)(Q+&% &. L)+8+)% '(
c.)(:+/*%'% :%,+&('%
vU**LMHHxxx#U+LL?&)(*+&)%1+A*)r#&?:HD(*UAP'%,1%A@?)"#U*:'w

K2 *%(#W ()%+'%W%d0* -W *%W)d0#W#0 /)(0*0W%& (0+ &%/e+0- |94j
C0B0L BE BE0NT0L0uIE NEBICAL uin Su maitie 2u12 al Colegiului Neuiciloi
uin Romnia, ENITENT: C0LEuI0L NEBICIL0R BIN R0NNIA, P0BLICAT N:
N0NIT0R0L 0FICIAL ni. 298 uin 7 mai 2u12

d)=V2 B G740>4V44R9 1306=S90<=R9 =R9 9U97>4<?744 V7/19;494 69 S964>
+7<2B2 ,>/V3R e4 7/R3R V7/19;494 S964>=R92
ntieaga activitate piofesional a meuicului este ueuicat exclusiv apiiii vie(ii,
snt(ii ,i integiit(ii fizice ,i psihice a fiin(ei umane.

+7<2@2 $964;>74S40=79=
Actul piofesional ,i ntieaga activitate a meuicului se va exeicita, iespectiv
uesf,uia, fi nici un fel ue uisciiminaie inclusiv n ceea ce piive,te staiea ue
sntate sau ,ansele ue vinuecaie ale pacientului.

+7<2C2 H9;V9><3R 69S04<?f44 1440f94 3S=09
n toate situa(iile actul piofesional n oiicaie foim sau moualitate s-ai
uesf,uia, se va face cu iespectaiea stiict a uemnit(ii umane ca valoaie
funuamental a coipului piofesional.
142

+7<2K2 G74S/764=R4<=<9= 40<979;3R34 e4 = Q409R34 1440f94 3S=092
n toate ueciziile cu caiactei meuical, meuicul va tiebui s se asiguie c inteiesul
,i binele fiin(ei umane pievaleaz inteiesului societ(ii oii al ,tiin(ei.

+7<2M2 .QR4:=<454<=<9= 0/7S9R/7 V7/19;4/0=R9 e4 = >9R/7 69 >/0634<?
Neuicul tiebuie s uepun toate uiligen(ele, ,i s se asiguie c oiice inteiven(ie
cu caiactei meuical pe caie o execut sau uecizie piofesional pe caie o ia,
iespect noimele ,i obliga(iile piofesionale ,i iegulile ue conuuit specifice
cazului iespectiv.

+7<2N2 (069V90690f= V7/19;4/0=R?
Neuicul este uatoi s stiuie ,i s-,i apeie inuepenuen(a sa piofesional, fiinu
inteizis oiice ueteiminaie a actului meuical oii a ueciziei piofesionale, ue
ia(iuni
ue ientabilitate economic sau ue oiuin auministiativ .

+7<2[2 )=7=><973R 79R=f494 S964> g V=>490<
Rela(ia meuicului cu pacientul va fi una exclusiv piofesional ,i se va clui pe
iespectul acestuia fa( ue uemnitatea uman, pe n(elegeie ,i compasiune fa( ue
sufeiin(.

+7<2^2 .QR4:=f4= 64R4:90f94 69 S4ZR/=>9
Neuicul ,i va ueuica ntieaga ,tiin( ,i piicepeie n inteiesul pacientului su ,i
va uepune toat uiligen(a pentiu a se asiguia c uecizia luat este coiect, iai
pacientul beneficiaz ue maximum ue gaian(ii n iapoit ue conui(iile conciete,
astfel nct staiea sa ue sntate s nu aib ue sufeiit.

+7<2_2 G740>4V43R ;V9>4=R4T?744 V7/19;4/0=R9
Cu excep(ia unoi cazuii ue uigen( vital, meuicul ac(ioneaz potiivit
specialit(ii, competen(eloi ,i piacticii pe caie o aie.

+7<2BA2 H9;V9><3R 1=f? 69 >/017=f4
Be-a lungul ntiegii sale activit(i, meuicul ,i va iespecta confia(ii, feiinuu-se ,i
ab(innuu-se s-i uenigieze oii s auuc ciitici cu piiviie la activitatea
piofesional a acestoia.

)=V2 (( )/0;4Sf?Sh0<3R
+7<2BB2 g +>/76=79= e4 79<7=:979= >/0;4Sf?Sh0<3R34
(1) 0iice inteiven(ie n uomeniul snt(ii nu se poate efectua uect uup ce
peisoana vizat ,i-a uat consim(mntul libei ,i n cuno,tin( ue cauz.
(2) n acelea,i conui(ii, consim(mntul se poate ietiage n oiice moment ue
peisoana vizat.
14S
(S) Bispozi(iile piivinu ietiageiea consim(mntului sunt valabile ,i n ceea ce
piive,te consim(mntul expiimat, n conui(iile legii, ue alt peisoan sau
institu(ie uect peisoana iespectiv.

+7<2B@2 g )/0;4Sf?Sh0<3R ]0 >=T3R S40/74R/7
(1) Atunci cnu, confoim legii, un minoi nu aie capacitatea ue a consim(i la o
inteiven(ie, aceasta nu se poate efectua fi acoiuul iepiezentantului su,
autoiizaiea unei autoiit(i sau a unei alte peisoane oii instan(e uesemnate piin
lege.
(2) Neuicul, n func(ie ue vista ,i giauul ue matuiitate a minoiului, ,i numai
stiict n inteiesul acestuia, poate lua n consiueiaie ,i pieiea minoiului.

+7<2BC2 g )/0;4Sf?Sh0<3R V97;/=09R/7 1?7? >=V=>4<=<9= 69 = >/0;4Sf4
Atunci cnu, confoim legii, un majoi nu aie, uatoiit unui hanuicap mintal, unei
boli sau uinti-un motiv similai, capacitatea ue a consim(i la o inteiven(ie, aceasta
nu se poate efectua fi acoiuul iepiezentantului su oii faia autoiizaiea unei
autoiit(i sau a unei peisoane oii instan(e uesemnate piin lege.

+7<2BK2 g (01/7S=79= V79=R=Q4R? e4 =69>5=<? = V97;/=094
(1) Neuicul va solicita ,i va piimi consim(mntul numai uup ce, n piealabil,
peisoana iespectiv sau cea nuiept(it s-,i uea acoiuul cu piiviie la
inteiven(ia meuical a piimit infoima(ii auecvate n piivin(a scopului ,i natuiii
inteiven(iei, piecum ,i n piivin(a consecin(eloi ,i a iiscuiiloi pievizibile ,i n
geneial acceptate ue societatea meuical.
(2) Pe ct posibil, meuicul va uimii ca infoimaiea s fie auecvat ,i iapoitata la
peisoana caie uimeaz s-,i manifeste consim(mntul.

+7<2BM2 "4V;= >/0;4Sf?Sh0<3R34 ]0 ;4<3=f44 69 37:90f?
Atunci cnu, uatoiit unei situa(ii ue uigen(, nu se poate ob(ine consim(mntul
auecvat, se va putea pioceua imeuiat la oiice inteiven(ie inuispensabil uin
punct ue veueie meuical n folosul snt(ii peisoanei vizate.

+7<2BN2 )/0;4Sf?Sh0<3R 4SVR4>4<
n inteiesul pacientului, sunt valabile ,i voi fi luate n consiueiaie autoiiziile
,i uoiin(ele expiimate anteiioi cu piiviie la o inteiven(ie meuical ue ctie un
pacient caie, n momentul noii inteiven(ii, nu este nti-o staie caie s i peimit
s ,i expiime voin(a sau uac piin natuia sa actul meuical aie o succesiune ,i o
iepetabilitate specific.

)+G2 ((( ,9>79<3R V7/19;4/0=R e4 =>>9;3R R= 6=<9R9 791974</=79 R= ;<=79= 69
;?0?<=<9
+7<2B[2 ,9>79<3R V7/19;4/0=R
Neuicul va pstia secietul piofesional ,i va ac(iona n acoiu cu uieptul legal al
144
fieciei peisoane la iespectul vie(ii sale piivate uin punct ue veueie al
infoima(iiloi iefeiitoaie la sntatea sa.

+7<2B^2 i0<406979= /QR4:=f494 69 V?;<7=79 = ;9>79<3R34 V7/19;4/0=R
(1) 0bliga(ia meuicului ue a pstia secietul piofesional este opozabil inclusiv
fa( ue membiii familiei peisoanei iespective.
(2) 0bliga(ia meuicului s pstieze secietul piofesional peisist ,i uup ce
peisoana iespectiv a ncetat s-i fie pacient sau a ueceuat.

+7<2B_2 %7=0;S4<979= 6=<9R/7 791974</=79 R= ;?0?<=<9= V97;/=0942
Neuicul, la solicitaiea peisoanei n cauz, o va infoima pe aceasta sau pe
peisoana uesemnat ue aceasta, cu piiviie la oiice infoima(ie pe caie o ue(ine
iefeiitoaie la staiea ue sntate a peisoanei n cauz.

+7<2@A2 '97/:?74 69 R= 79:3R= V?;<7?744 ;9>79<3R34 V7/19;4/0=R
Beiogiile ue la uieptul fieciei peisoane la iespectul vie(ii sale piivate uin
punct ue veueie al infoima(iiloi iefeiitoaie la sntate sunt numai cele
pievzute n mou expies ue lege.

C+G2 (J H9:3R4 :9097=R9 69 >/SV/7<=S90< ]0 =><454<=<9= S964>=R?
+7<2@B2 )/SV/7<=S90<3R V7/19;4/0=R e4 9<4>
(1) Neuicul tiebuie s fie un mouel ue compoitament piofesional ,i etic, fiinu n
peimanen( pieocupat ue cie,teiea nivelului su piofesional ,i moial, a
autoiit(ii ,i piestigiului piofesiunii meuicale.
(2) Compoitamentul piofesional implic, fi a se limita, pieocupaiea constant
,i peimanent a meuicului pentiu aflaiea, pe oiice cale, inclusiv piin inteimeuiul
foimeloi ue euuca(ie meuical continu, a celoi mai noi uescopeiiii, pioceuee ,i
tehnici meuicale asimilate ,i agieate ue comunitatea meuical.

+7<2@@2 F=V<9 e4 =><9 0969/0</R/:4>9
Sunt contiaie piincipiiloi funuamentale ale exeicitiii piofesie ue meuic, n
special, uimtoaiele acte:
a. piacticaiea eutanasiei ,i eugeniei;
b. cu excep(ia situa(iiloi pievzute ue lege sau ue noimele piofesiei, iefuzul
acoiuiii seiviciiloi meuicale;
c. abanuonaiea unui pacient fi asiguiaiea c acesta a fost pieluat ue o alt
unitate meuical sau un alt meuic oii c beneficiaz ue conui(ii auecvate
situa(iei n caie se afl ,i stiii sale ue sntate;
u. folosiiea unoi metoue ue uiagnostic sau tiatament nefunuamentate
,tiin(ific sau neacceptate ue comunitatea meuical, cu iisc pentiu pacient;
e. cu excep(ia uigen(eloi vitale, exeicitaiea piofesiei meuicale n conui(ii
caie ai putea compiomite actul piofesional sau ai putea afecta calitatea
actului meuical;
14S
f. emiteiea unui uocument meuical ue complezen( sau pentiu ob(ineiea
unui folos nelegal sau imoial;
g. emiteiea unui uocument meuical pentiu caie nu exist competen(
piofesional;
h. atiageiea clientelei piofitnu ue func(ia ocupat sau piin inteimeuiul
unoi piomisiuni oneioase ,i neconfoime cu noimele publicit(ii
activit(iloi meuicale;
i. folosiiea, invocaiea sau lsaiea impiesiei ue(ineiii unoi titluii
piofesionale, specialit(i oii competen(e piofesionale neconfoime cu
iealitatea;
j. nclcaiea piincipiiloi funuamentale ale exeicitiii piofesiei ue meuic.

+7<2@C2 +<40:974 =R9 4069V90690f94 V7/19;4/0=R9
Constituie o atingeie giav auus caiacteiului inuepenuent al piofesiei meuicale
uimtoaiele acte:
a. cu excep(ia situa(iiloi pievzute ue lege ,i cu anun(aiea piealabil a
oiganeloi piofesiei, asocieiea sau colaboiaiea, sub oiice foim ,i oiice
moualitate, uiiect oii inuiiect, uintie un meuic ,i o peisoan caie
piouuce sau uistiibuie meuicamente;
b. ieclama, n oiice mou, la meuicamente, apaiatui meuical sau alte
piouuse ue uz meuical;
c. implicaiea uiiect sau inuiiect n uistiibu(ia ue meuicamente, uispozitive
meuicale, apaiatui meuical sau ue alte piouuse ue uz meuical;
u. nclcaiea piincipiului tianspaien(ei n iela(ia cu piouuctoiii ,i
uistiibuitoiii ue meuicamente ,i piouuse meuicale;
e. piimiiea unoi uona(ii sub foima ue cauouii n bani sau n natui oii alte
avantaje, a cioi valoaie le face s-,i piaiu caiacteiul simbolic ,i caie
influen(eaz actul meuical, ue la una uintie entit(ile pievzute la lit. a)-
c).

+7<2@K2 )=7=><973R 09S964=< =R 79R=f494 S964>LV=>490<2
Cu excep(ia unoi situa(ii obiectiv excep(ionale ,i imposibil ue nltuiat, oiice
uecizie meuical se va baza n piimul inu pe examinaiea peisonal ,i
nemeuiat a pacientului ue ctie meuicul iespectiv.

+7<2@M2 "4S4<9R9 =0:=Z=S90<3R34 V7/19;4/0=R
(1) n oiice situa(iei, angajamentul piofesional al meuicului nu poate uep,i
competen(a piofesional, capacitatea tehnic ,i ue uotaie a cabinetului sau a
unit(ii sanitaie, oii baza mateiial afectat, inclusiv piin conven(ii sau
colaboiii feime cu alte unit(i sanitaie.
(2) Bac meuicul nu aie suficiente cuno,tin(e oii expeiien(a necesaia pentiu a
asiguia o asisten( meuical coiespunztoaie, acesta va solicita un consult
auecvat situa(iei sau va nuiuma bolnavul ctie un astfel ue consult la o alt
146
unitate meuical. Acelea,i uispozi(ii se voi aplica ,i n cazul n caie uotaiea
tehnic ,i mateiial a unit(ii n caie aie loc consultul sau inteiven(ia meuical
nu este auecvat consultului, stabiliiii uiagnosticului sau inteiven(iei meuicale.

+7<2@N2 '4R4:90f= 69 >R=74<=<9
Neuicul caie a ispuns unei solicitii cu caiactei meuical se va asiguia c
peisoana iespectiv a n(eles pe ueplin piesciip(ia, iecomanuaiea sau oii ce alt
ceiin( a meuicului, piecum ,i cu piiviie la faptul c pacientul este, uup caz,
pieluat ue o alt unitate meuical oii n supiavegheiea altui specialist n
uomeniu.

+7<2@[2 g )/R=Q/7=79= >3 =Rf4 ;V9>4=R4e<4
n situa(ia n caie pacientul a fost pieluat sau nuiumat ctie un alt specialist,
meuicul va colaboia cu acesta punnuu-i la uispozi(iei oiice fel ue uate sau
infoima(ii cu caiactei meuical iefeiitoaie la peisoana n cauz ,i infoimnuu-l cu
piiviie la oiice alt chestiune legat ue staiea ue sntate a acesteia.

+7<2@^2 g )/0;3R<3R ]0 9>c4V?
n situa(ia n caie este necesai meuicul, cu consim(mntul pacientului sau, uup
caz, a peisoanei iespectiv institu(iei abilitate, va solicita pieiea unuia sau mai
multoi meuici, cu caie se poate consulta, pentiu luaiea celoi mai auevate msuii
n inteiesul pacientului.

+7<2@_2 "3=79= 69>4T49 e4 >/S304>=79= 94
(1) n cazul unui consult oiganizat ue ctie meuicul cuiant n conui(iile ait. 27,
luaiea ,i comunicaiea ueciziei finale apai(ine meuicului caie l-a oiganizat.
(2) Bac opinia majoiit(ii meuiciloi paiticipan(i la un consult oiganizat n
conui(iile ait. 27 uifei ue a meuicului caie a oiganizat consultul, pacientul oii,
uup caz, institu(ia sau peisoana abilitat voi fi infoima(i.

+7<2CA2 '79V<3R R= / = 6/3= /V4049 S964>=R?
n toate situa(iile meuicul va iespecta uieptul pacientului ue a ob(ine o a uoua
opinie meuical.

+7<2CB2 +><3R S964>=R 69 R= 64;<=0f?
Investiga(ia oii inteiven(ia meuical la uistan(, n oiicaie uintie foimele ,i
moualit(ile existente, este peimis numai n situa(ia n caie pacientul este
asistat nemijlocit ue ctie meuicul su, iai scopul investiga(iei ,i pioceuuiiloi la
caie este supus pacientul este acela ue a ajuta meuicul s ueteimine uiagnosticul,
s stabileasc tiatamentul sau s ntiepiinu oiice alt msui meuical
necesai finaliziii actului meuical sau a inteiven(iei meuicale n cazul
opeia(iloi. Excep(ie fac situa(iile ue uigen(.

147
+7<2C@2 g F40=R4T=79= /Q4:=f494 =;3S=<9
(1) Neuicul se va asiguia c pacientul a n(eles natuia ,i ntinueiea iela(iei
meuic-pacient, c aie o a,teptaie coiect cu piiviie la iezultatele actului meuical
,i la seiviciile meuicale pe caie acesta uimeaz s le piimeasc.
(2) 0uat ncheiat n(elegeiea meuic-pacient, meuicul este (inut s auuc la
nuepliniie toate obliga(iile asumate a,a cum iezult ele uin n(elegeiea pi(iloi
sau uin obiceiuiile ,i cutumele piofesiei meuicale.

+7<2CC2 g H913T3R =>/76?744 ;9754>44R/7 S964>=R9
(1) Refuzul acoiuiii asisten(ei meuicale poate avea loc stiict n conui(iile legii
sau uac piin solicitaiea foimulat peisoana n cauz ii ceie meuicului acte ue
natui a-i ,tiibi inuepenuen(a piofesional, a-i afecta imaginea sau valoiile
moiale oii solicitaiea nu este confoim cu piincipiile funuamentale ale
exeicitiii piofesiei ue meuic, cu scopul ,i iolul social al piofesiei meuicale.
(2) n toate cazuiile, meuicul va explica peisoanei iespective motivele caie au
stat la baza iefuzului su, se va asiguia c piin iefuzul acoiuiii seiviciiloi
meuicale via(a sau sntatea peisoanei n cauz nu sunt puse n peiicol ,i, n
msuia n caie iefuzul este bazat pe nclcaiea convingeiiloi sale moiale, va
nuiuma peisoana n cauz spie un alt coleg sau o alt unitate meuical.

)+G2 J2 +><454<?f4R9 >/09U9 =><3R34 S964>=R
+7<2CK2 "9:=R4<=<9= e4 79=R4<=<9= >/0f403<3R34 6/>3S90<9R/7 S964>=R9
Neuicul va elibeia peisoaneloi nuiept(ie numai uocumentele peimise ue lege
,i caie atest iealitatea meuical a,a cum iezult aceasta uin uatele ,i
infoima(iile pe caie meuicul le ue(ine n mou legal oii a,a cum a iezultat ea n
uima exeicitiii piofesiei cu piiviie la peisoana iespectiv.

+7<2CM2 )/01/7S4<=<9= 6/>3S90<3R34 S964>=R >3 ;V9>4=R4<=<9= S964>=R?
(1) Bocumente meuicale iefeiitoaie la staiea ue sntate a pacientului ntocmite
ue meuic n uima exeicitiii peisonale a piofesiei voi fi n limita specialit(ii ,i
competen(eloi piofesionale a meuicului iespectiv.
(2) 0iice activitate meuical se va consemna n uocumente auecvate niegistiiii
activit(ii iespective.

+7<2CN2 .QR4:=f44 791974</=79 R= ;?0?<=<9= V3QR4>?
(1) Neuicul aie obliga(ia piofesional ,i legal s se ngiijeasc ue iespectaiea
ieguliloi ue igien ,i ue piofilaxie. n acest scop, oii ue cte oii aie ocazia ,i este
cazul, el va semnala peisoaneloi iespective iesponsabilitatea ce ievine acestoia
fa( ue ei n,i,i, uai ,i fa( ue comunitate ,i colectivitate.
(2) Neuicul aie obliga(ia moial ue a auuce la cuno,tin( oiganeloi competente
oiice situa(ie ue caie afl ,i caie iepiezint un peiicol pentiu sntatea public.


148
+7<2C[2 ,9S0=R=79= 97/74R/7 V7/19;4/0=R9
(1) Neuicul caie ia cuno,tin( uespie fapte caie ai putea, n opinia lui, constitui
eioii piofesionale va infoima piin sciisoaie meuical meuicul autoi al faptei.
(2) Bac eioaiea nu este coiectat oii apieciaz c nu s-au ntiepiins toate
msuiile auecvate situa(iei, meuicul va infoima n mou ct mai uetaliat
oiganismele coipului piofesional ,i, cu excep(ia situa(iiloi pievzute ue lege, nu
va face publice uatele uect uup ce coipul piofesional s-a pionun(at.

+7<2C^2 G74S/764=R4<=<9= >/0>4R49744
n oiice situa(ie litigioas oii uiveigen( piofesional, naintea oiiciui uemeis
public este obligatoiie pioceuuia ue concilieie uin cauiul coipului piofesional.

+7<2C_2 .QR4:=f4= 69 ;V74Z40 79>4V7/> e4 69 R/4=R4<=<92
n toate situa(iile ,i mpiejuiiile legate ue exeicitaiea obliga(iiloi piofesionale
meuicii ,i voi acoiua spiijin iecipioc ,i voi ac(iona cu loialitate unul fa( ue
cellalt. 0bliga(ia ue spiijin ,i loialitate subzist ,i fa( ue coipul piofesional ,i
oiganismele sale.

)+G2 J(2 )97>9<=79= S964>=R?
+7<2KA2 G740>4V43R R9:=R4<?f44 e4 9<4>44 >97>9<?744 S964>=R9
0iice activitate ue ceicetaie meuical va fi efectuat cu iespectaiea stiict a
piincipiiloi funuamentale ale exeicitiii piofesiei ue meuic n iespect ueplin fa(
ue fiin(a ,i ue specia uman ,i cu iespectaiea stiict a conui(iiloi pievzute ue
lege ,i noimele piofesiei.

+7<2KB2 )97>9<=79= V9 1440f= 3S=0?
Ceicetaiea pe fiin(a uman aie caiactei ue excep(ie ,i poate fi fcut numai uac,
n mou cumulativ, sunt ntiunite uimtoaiele conui(ii:
a. nu exist nicio metou alteinativ la ceicetaiea pe fiin(e umane, ue
eficacitate compaiabil;
b. iiscuiile la caie se poate expune peisoana nu sunt uispiopoi(ionate n
compaia(ie cu beneficiile poten(iale ale ceicetiii;
c. pioiectul ue ceicetaie a fost apiobat ue instan(a sau autoiitatea
competent uup ce a fcut obiectul unei examinii inuepenuente asupia
peitinen(ei sale ,tiin(ifice, inclusiv al unei evaluii a impoitan(ei
obiectivului ceicetiii, piecum ,i al unei examinii pluiiuisciplinaie a
acceptabilit(ii sale pe plan etic;
u. peisoana pe caie se fac ceicetii este infoimat asupia uieptuiiloi sale ,i
asupia gaian(iiloi pievzute piin lege pentiu piotec(ia sa;
e. consim(mntul a fost uat n mou expies, specific ,i a fost consemnat n
sciis. Acest consim(mnt poate fi ietias n oiice moment, n mou libei.


149
+7<2K@2 )97>9<=79= V9 V97;/=0= 1?7? >=V=>4<=<9= 69 = >/0;4Sf4
Nu poate fi uesf,uiat activitate ue ceicetaie ,tiin(ific meuical pe o peisoan
caie nu aie capacitatea ue a consim(i, uect uac sunt ntiunite cumulativ
conui(iile uimtoaie:
a. sunt nueplinite conui(iile pievzute la ait. 41 lit. a) - u);
b. iezultatele ceicetiii au poten(ialul ue a piouuce beneficii ieale ,i uiiecte
pentiu sntatea sa;
c. ceicetaiea nu se poate efectua cu o eficacitate compaiabil pe subiec(i
capabili s ,i uea consim(mntul;
u. autoiizaiea necesai pievzut la ait.41 lit. c) a fost uat specific ,i n
sciis;
e. peisoana n cauz nu aie obiec(ii.

+7<2KC2 '4R4:90f= S964>3R34
Neuicul este uatoi s uepun toat uiligen(a ,i s stiuie pentiu lmuiiiea
tutuioi mpiejuiiiloi ue fapt ,i ue uiept atunci cnu este implicat nti-o
activitate ue ceicetaie meuical. n caz ue nevoie, pentiu lmuiiiea ueplin
meuicul este uatoi s solicite spiijinul oiganismeloi piofesiei meuicale.

+7<2KK2 (0<97590f4= =;3V7= V97;/=094
Nicio peisoan nu va putea fi supus exepiien(eloi, testeloi, pieleviiloi,
tiatamenteloi sau altoi inteiven(ii n scop ue ceicetaie uect n conui(iile expies
,i limitativ pievzute ue lege.

+7<2KM2 g G79R95=79= e4 <7=0;VR=0<3R 69 /7:=09D f9;3<374 e4 >9R3R9 69 /74:409
3S=0? 69 R= 6/0=</74 ]0 54=f?
(1) Pielevaiea ,i tiansplantul ue oigane, (esutuii ,i celule ue oiigine uman ue la
uonatoii n via( se fac exclusiv n cazuiile ,i conui(iile pievzute ue lege, cu
acoiuul sciis, libei, piealabil ,i expies al acestoia ,i numai uup ce peisoana
iespectiv a fost infoimat, n piealabil, asupia iiscuiiloi inteiven(iei. n toate
cazuiile, pn n momentul pieleviii, uonatoiul poate ieveni asupia
consim(mntului uat.
(2) n afaia cazuiiloi expies pievzute ue lege, este inteizis pielevaiea ue
oigane, (esutuii ,i celule ue oiigine uman ue la minoii, piecum ,i ue la peisoane
aflate n via( uai lipsite ue uisceinmnt uin cauza unui hanuicap mintal, unei
tulbuiii mintale giave sau uinti-un alt motiv similai.

+7<2KN2 G79R95=79= 69 /7:=09D f9;3<374 e4 >9R3R9 3S=09 69 R= V97;/=09
69>96=<9
Pielevaiea ue oigane, (esutuii ,i celule umane, n scop teiapeutic sau ,tiin(ific,
ue la peisoane ueceuate se efectueaz numai n conui(iile pievzute ue lege, cu
acoiuul sciis, expiimat n timpul vie(ii, al peisoanei ueceuate sau, n lipsa
acestuia, cu acoiuul sciis, libei, piealabil ,i expies uat, n oiuine, ue so(ul
1Su
supiavie(uitoi, ue piin(i, ue uescenuen(i oii, n sfi,it, ue iuuele n linie
colateial pn la giauul al patiulea inclusiv.

+7<2K[2 "4S4<?74 =R9 >97>9<?744 S964>=R9
Sunt contiaie scopului ,i iolului piofesiei ue meuic uimtoaiele activit(i n
uomeniul ceicetiii meuicale:
a) oiice inteiven(ie meuical asupia caiacteieloi genetice piin caie se
uimie,te mouificaiea uescenuen(ei unei peisoane. Excep(ie fac situa(iile
caie piivesc pieveniiea ,i tiatamentul unoi malauii genetice situa(ie n
caie se voi ob(ine toate autoiiziile auecvate;
b) oiice inteiven(ie piin caie se uimie,te cieaiea unei fiin(e umane genetic
iuentic cu alt fiin( uman vie sau moait;
c) cieaiea ue embiioni umani n scopuii ue ceicetaie;
u) oiice inteiven(ie ue natui a ueteimina sexul viitoiului copil. Excep(ie fac
situa(iile n caie n mou obiectiv este necesai ueteiminaiea sexului n
scopul evitiii unei boli eieuitaie giave legate ue sexul viitoiului copil;
e) examinaiea caiacteiisticiloi genetice ale unei peisoane n alt scop uect
meuical ,i stiict n conui(iile ,i pioceuuiile legale;
f) oiice inteiven(ie piin caie s-ai uimii sau ueteimina selec(ia peisoaneloi
oii s-ai auuce atingeie speciei umane;
g) paiticipaiea sau implicaiea nti-o activitate ue iuentificaie a unei
peisoane pe baza ampienteloi sale genetice altfel uect n cauiul unei
pioceuuii juuiciaie penale sau civile sau n scopuii stiict meuicale oii ue
ceicetaie ,tiin(ific, ambele efectuate stiict n conui(iile legii;
h) paiticipaiea la oiice fel ue acte caie au ca obiect confeiiiea unei valoii
patiimoniale coipului uman, elementeloi sau piouuseloi sale cu excep(ia
cazuiiloi expies pievzute ue lege;

)+G2 J((2 G3QR4>4<=<9= =><454<?f4R/7 S964>=R9
+7<2K^2 g ,>/V3R V3QR4>4<?f44
(1) Publicitatea foimeloi ue exeicitaie a piofesiei este uestinat s asiguie
publicului infoima(ii cu piiviie la activitatea uesf,uiat ue acestea.
(2) Publicitatea tiebuie s fie veiiuic, nen,eltoaie, s iespecte secietul
piofesional ,i s fie iealizat cu uemnitate ,i piuuen(.
(S) Inuifeient ue mijlocul ue publicitate utilizat, toate men(iunile lauuative sau
compaiative ,i toate inuica(iile iefeiitoaie la iuentitatea pacien(iloi sunt
inteizise.
(4) Nijloacele ue publicitate a foimeloi ue exeicitaie a piofesiei nu pot fi folosite
ca ieclam n scopul uobnuiiii ue clientel.

+7<2K_2 g #4ZR/=>9R9 69 V3QR4>4<=<9
(1) Foimele ue exeicitaie a piofesiei ue meuic pot utiliza unul sau mai multe
mijloace ue publicitate, iespectiv:
1S1
a) plasaiea unei fiime;
b) anun(uii ue publicitate potiivit piezentului cou ue ueontologie meuicala;
c) anun(uii ,i men(iuni n anuaie ,i ci(i ue telefon;
u) invita(ii, bio,uii ,i anun(uii ue paiticipaie la confeiin(e, colocvii, etc.
piofesionale ,i ue specialitate;
e) coiesponuen( piofesional ,i ci(i ue vizit piofesionale;
f) auies ue Inteinet.
(2) Nu este peimis utilizaiea uimtoaieloi mijloace ue publicitate:
a. ofeiiiea seiviciiloi piin piezentaie piopiie sau piin inteimeuiai la
uomiciliul sau ie,euin(a unei peisoane, sau nti-un loc public;
b. piopuneiea peisonalizat ue piestii ue seivicii efectuat ue o foim ue
exeicitaie a piofesiei, fi ca aceasta s fi fost n piealabil solicitat n
acest sens, inuifeient uac aceasta este fcut sau nu n scopul iacoliii ue
pacien(i;
c. acoiuaiea ue consulta(ii meuicale iealizate pe oiice supoit mateiial
piecum ,i piin oiice alt mijloc ue comunicaie n mas, inclusiv piin
emisiuni iauiofonice sau televizate, cu excep(ia aceloia avizate ue Colegiul
Neuiciloi uin Romnia sau ue alte oiganisme acieuitate ue acesta n acest
scop.
(S) n cauiul apaii(iiloi n meuiile ue infoimaie, meuicul va putea piezenta
pioceuee ue uiagnostic ,i tiatament, tehnici meuicale specifice oii alte pioceuee
,i mijloace ue investigaie, uai nu va putea folosi acest piilej pentiu a-,i face
ieclama pentiu sine sau pentiu oiice alt fiim implicat n piouuc(ia ue
meuicamente sau uispozitive meuicale.

+7<2MA2 g F47S=
(1) Fiima tiebuie s aib uimensiunile maxime ue 4u X 8u cm ,i va fi amplasat
la intiaiea imobilului ,isau a spa(iului ocupat n caie foima ue exeicitaie a
piofesiei ,i aie seuiul piofesional piincipal sau secunuai, oii biiou ue luciu.
(2) Fiima cupiinue uimtoaiele men(iuni:
a) Colegiul Neuiciloi uin Romnia;
b) stiuctuia teiitoiial a Colegiului Neuiciloi uin Romnia;
c) uenumiiea foimei ue exeicitaie a piofesiei;
u) men(iuni piivinu iuentificaiea seuiului (etaj, apaitament);
e) men(iuni piivinu titluiile piofesionale, acauemice, ,tiin(ifice, specialit(ile
,i competen(ele meuicale;
f) men(iuni piivinu: seuiul piincipal, seuiul secunuai.

+7<2MB2 g G3QR4>4<=<9= V740 S4ZR/=>9R9 S964=
(1) Foimele ue exeicitaie a piofesiei pot publica anun(uii n mica sau n maiea
publicitate.
(2) Anun(uiile publicate n anuaiele piofesionale piivesc activitatea foimeloi ue
exeicitaie a piofesiei, numele ,i piincipalele specialit(i ,i competen(e n caie
1S2
meuicii ,i uesf,oai activitatea piecum ,i piogiamul ue activitate.

+7<2M@2 )/79;V/0690f=
(1) Coiesponuen(a foimei ue exeicitaie a piofesiei poate cupiinue:
a) numiul ue telefon, fax, auiesa ue Inteinet ,i auiesa electionic (e-mail);
b) inuicaiea seuiului piincipal ,i, uup caz, a seuiului secunuai ,isau a altui
loc ue munc;
c) specialit(ile ,i competen(ele meuicale;
u) titluiile acauemice, ,tiin(ifice sau piofesionale;
e) sigla foimei iespective ue exeicitaie a piofesiei.
(2) Ci(ile ue vizit piofesionale ale meuicului ce ,i uesf,oai activitatea n
cauiul foimei iespective ue exeicitaie a piofesiei pot cupiinue men(iunile
peimise coiesponuen(ei, piecum ,i calitatea meuicului n foima ue exeicitaie a
piofesiei.

+7<2MC2 g G=:40= j9Q;4<9
(1) Neuicii piecum ,i foimele ue exeicitaie a piofesiei pot avea un website caie
poate cupiinue men(iuni iefeiitoaie la activitatea uesf,uiat piecum ,i cele
peimise coiesponuen(ei oii publicit(ii.
(2) Con(inutul ,i mouul ue piezentaie a auiesei ue Inteinet tiebuie s iespecte
uemnitatea ,i onoaiea piofesiei, piecum ,i secietul piofesional.
(S) Pagina ue website nu poate cupiinue nici o inteicalaie cu caiactei ue ieclam
sau men(iune publicitai pentiu un piouus sau seiviciu uifeiit ue activit(ile pe
caie aie uieptul s le fuinizeze meuicul sau iespectiva foim ue exeicitaie a
piofesiei.
(4) Pagina ue website nu poate con(ine legtuii ctie alte auiese al cioi
con(inut ai fi contiai piincipiiloi esen(iale ale piofesiei ue meuic.
(S) Pentiu iealizaiea ceiinteloi men(ionate la alineatul (4), meuicul sau foima ue
exeicitaie a piofesiei ue(intoaie a paginii ue website tiebuie s asiguie n mou
iegulat vizitaiea ,i evaluaiea paginiloi piopiii ,i a paginiloi la caie este peimis
accesul pe baza legtuiiloi iealizate piin inteimeuiul auiesei piopiii ,i tiebuie s
uispun fi ntizieie eliminaiea loi, in cazul in caie con(inutul ,i foima
acestoia sunt contiaie piincipiiloi esen(iale piivinu exeicitaiea piofesiei ue
meuic.

)+G2 J(((2 \369>=79= >=3T9R/7 69/0</R/:4>9
+7<2MK2 g )9R974<=<9=
(1) Ceicetaiea ,i analiza oiiciei sesizii piivinu existen(a unei posibile nclcii
a uispozi(iiloi piezentului cou ue ueontologie meuicala se fac cu celeiitate ue
ctie peisonale uesemnate cu ceicetaiea faptei oii ue ctie cei cioia le-au fost
solicitate uate n legtui cu solu(ionaiea sesiziii, fiinu obligate s ac(ioneze cu
maxim uiligen( neteigiveisnu sau pielunginu iealizaiea atiibu(iiloi iespectiv
comunicaiea uateloi solicitate.
1SS
(2) n auiesa ue solicitaie a unoi uate ,i infoima(ii necesaie solu(ioniii cauzei
uisciplinaie se va inuica uata pn la caie uimeaz s se fac comunicaiea
uateloi sau infoima(iiloi solicitate.

+7<2MM2 g G79T3Sf4= 69 09540/5?f49
(1) Ceicetaiea ,i analiza oiiciei sesizii se voi face avnu n veueie ,i
iespectnu piezum(ia ue nevinov(ie a meuicului.
(2) Peisoanele uesemnate cu ceicetaiea sesiziii oii membiii comisiei ue
uisciplin voi ac(iona cu tact ,i moueia(ie, fi a se antepionun(a sau a emite
opinii peisonale n nici un mou ,i n nici un sens pe timpul solu(ioniii sesiziii.

+7<2MN2 g (SV=7f4=R4<=<9=
(1) Peisoana uesemnat cu ceicetaiea faptei ieclamate oii membiii comisiei ue
uisciplin caie aieau vieun inteies peisonal n cauz, n oii ce mou, oii aieau
legtuii ue iuuenie cu meuicul caie face obiectul ceicetiii sau cu peisoana caie
a fcut ieclama(ia il vavoi infoima pe pie,euintele comisiei ue uisciplin caie
va ueciue uup caz, men(ineiea sau substituiiea peisoanei n cauz.
(2) Bispozi(iile alineatului 1) se aplic ,i n situa(ia existen(ei unoi situa(ii
conflictuale.
(S) Nici o peisoan implicat n ceicetaiea sau solu(ionaiea cauzei uisciplinaie
nu va putea face ueclaia(ii publice cu piiviie la cauza iespectiv pn la
solu(ionaiea ei uefinitiv.

+7<2M[2 g )/0<7=64></74=R4<=<9= ;>74;?
(1) Comisia ue uisciplin va staiui pentiu ob(ineiea n sciis a pozi(iei fieciei
pi(i implicate n cauza uisciplinai.
(2) Contiauictoiialitatea oial uiiect se va uesf,uia uoai n conui(iile n caie
pentiu solu(ionaiea cauzei este stiict necesai neputnuu-se solu(iona cauza
altfel. n acest caz, pie,euintele ,euin(ei va ac(iona cu tact ,i n(elegeie fiinu
inteizise auiesiile uiiecte ntie peisoanele implicate sau emiteiea ue ctie
membiii comisiei ue uisciplin a unoi apiecieii sau opinii n legtui cu cauza
iespectiv.

+7<2M^2 g !UV97<4T=
(1) n func(ie ue cauza supus ceicetiii uisciplinaie comisia ue uisciplin poate
solicita o expeitiz ue specialitate ue la meuici speciali,ti cu ieputa(ie n
uomeniu.
(2) Bispozi(iile ait. SS se aplic ,i n ceea ce piive,te expei(ii.

+7<2M_2 g '9;1?e37=79= =364974R/7
(1) n cauza supus solu(ioniii, membiii comisiiloi se voi auiesa peisoaneloi
auuiate exclusiv piin inteimeuiul pie,euintelui comisiei sau solicitnu acestuia
peimisiunea ,i exclusiv pentiu a pune peisoanei n cauz ntiebii utile ,i
1S4
ielevante solu(ioniii cauzei.
(2) Pe timpul auuieiii este inteizisa emiteiea ue ctie membiii comisiei ue
juuecat a unoi opinii peisonale sau apiecieii ue oiice natui. n caz ue nevoie,
pie,euintele comisiei poate inteveni ,i iestabili cauiul uecent al auuieiiloi,
inclusiv piin suspenuaiea ,euin(ei comisiei.

)+G2 (O2 '4;V/T4f44 140=R9
+7<2NA2 g +VR4>=79= >/63R34 69/0</R/:49 S964>=R= ]0 <4SV
Cu execep(ia situa(iiloi mai favoiabile, faptele svi,ite pn la intiaiea n
vigoaie a piezentului cou ue ueontologie meuicala voi fi supuse pieveueiiloi
vechiului cou.

+7<2NB2 g '=<= 40<7?744 ]0 54:/=79
Piezentul cou ue ueontologie meuicala inti n vigoaie n teimen ue Su ue zile ue
la uata publiciii lui n Nonitoiul 0ficial al Romniei Paitea I (publicat in
Nonitoiul 0ficial ni. 298 uin 7 mai 2u12)



























1SS
BIBLIOGRAFIE

[1] Michael Burnham and Rod Mitchell 1992 Woodrow Wilson Biology Institute. Bioethics - an
introduction [http://www.woodrow.org/teachers/bi/1992/bioethics_intro.html]
[2] Lawrence Kohlberg [http://relong.myweb.uga.edu/]
[3] New York best doctors, cases [http://nymag.com/health/bestdoctors/2008/47568/index5.html]
[4]Plato, Republic, 6:510-511, in Cooper, John M., ed., Plato: Complete Works (Indianapolis:
Hackett Publishing Company, 1997).
[5]Aristotle, Nichomachean Ethics, in Barnes, Jonathan, ed., The Complete Works of Aristotle
(Princeton, N.J.: Princeton University Press, 1984).
[6]Kant, Immanuel, Grounding for the Metaphysics of Morals, tr, James W. Ellington (Indianapolis:
Hackett Publishing Company, 1985).
[7]Immanuel Kant, The critique of pure reason, 1781[http://www.gutenberg.org/files/4280/4280-
h/4280-h.htm]
[8]Ross, W. D. 1930. The Right and the Good. Reprinted with an introduction by Philip Stratton-
Lake. 2002. Oxford: Oxford University Press.
[9] Ross, W. D., 2002. The Right and the Good. Edited, with an Introduction, by Philip Stratton-
Lake. New York: Oxford University Press; rpt. of original 1930 edition
[10] Bentham, Jeremy, Introduction to the Principles of Morals and Legislation (1789), in The Works
of Jeremy Bentham, edited by John Bowring (London: 1838-1843)
[11] Van Rensselaer Potter, Bioethics: Bridge to the Future, Englewood Cliffs, N.J.: Prentice-Hall,
1971
[12] Van Rensselaer Potter, Global bioethics: Building on the Leopold legacy, Michigan State
University Press, 1988
[13] Tom L. Beauchamp, James F. Childress, Principles of Biomedical Ethics, 6th ed., Oxford
University Press, 2009
[14] Raportul Belmont, 1979, [http://irb.umf.maine.edu/Belmont%20Report.htm]
[15] Clarence H. Braddock, [http://depts.washington.edu/bioethx/topics/truth.html]
[16] Origin and Uses of Primum Non NocereAbove All, Do No Harm!Cedric M. Smith, MD, FCP
[http://jcp.sagepub.com/content/45/4/371]
[17] Hippocrates, Epidemics, Book. I, Sect. XI (tr. by W.H.S. Jones)
[18] C. Bart. Aforismele lui Hipocrat, ed. Medicala 1974
[19] Ishaq bin Ali Al Rahawi. Adabul Tabib (Ethics of the Physician). Verification by Dr. Muraizen
Saeed Assiri. Issue No. 9. Riyadh: King Faisal Center for Research and Islamic Studies
[20] Catalogue: Medical Encyclopedias Encyclopedias
[http://www.nlm.nih.gov/hmd/arabic/E8.html[
[21] Nemec, Jaroslav. Highlights in Medicolegal Relations. National Library of Medicine.
[22] Medical ethics or a Code of Instutes and Precepts adapted to the Professional conduct of
Physicians and Surgeons, Thomas Percival, 3
rd
ed. Oxford 1849,
[http://books.google.ro/books?id=yVUEAAAAQAAJ&printsec=frontcover&source=gbs_ge_su
mmary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false]
[23]AMA Code of Ethics, [http://www.ama-assn.org/ama/pub/physician-resources/medical-
ethics/code-medical-ethics.page]
1S6
[24] John R. Williams, Medical Ethical Manual, 2
nd
ed. 2009, 14-34, by The World Medical
Association Inc.,
[http://www.wma.net/en/30publications/30ethicsmanual/pdf/ethics_manual_en.pdf]
[25] Gilligan, Carol. In A Different Voice. Cambridge: Harvard University Press. 1982
[26] Anne Jolivet-Laurent LE, Sante Publique: Lecture critique darticle, medicine du travail,
medecine legale, in Medecine KB, ECN, Ed. Vernazobres-Greco, 2004, p: 9-15, 35-41, 49-65,
65-111
[27] The Burn-out syndrome: Prevention and Management. Handbook for workers of harm reduction
programs. Central and Eastern European Harm Reduction Network, 2006 [http://www.harm-
reduction.org/ru/images/stories/library/burnout_syndrome_06_en.pdf]
[28]Declaratia Universala a Drepturilor Omului, ONU, 10.09.1948,
[http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/declaratia_drepturilor_omului/]
[http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/drepturi_onu.php]
[29] Consiliul Europei: Convetia Europeana a drepturilor omului, [http://hub.coe.int/in-brief-
european-convention-on-human-rights]
[30] Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, 14.12.2007, eng.
[http://www.europarl.europa.eu/charter/pdf/text_en.pdf]
[31] Legea Drepturilor Pacientului nr. 46/2003, MO, Partea I nr.70/03/02/2003
[http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_drepturilor_pacientului.php]
[32] Declaratia Universala privind Bioetica si Drepturile Omului UNESCO 2005
[http://unesdoc.unesco.org/images/0014/001461/146180e.pdf]
[33] Constitutia OMS [http://www.who.int/governance/eb/who_constitution_en.pdf]
[34] Constitutia Romniei [http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339]
[35] Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, cap. 2, MO, Partea I nr.70/03/02/2003)
[36] Belmont report, txt. [http://www.hhs.gov/ohrp/policy/belmont.html]
[37] CIOMS, International Ethical Guidelines for Biomedical Research Involving Human Subjects
[http://www.cioms.ch/publications/guidelines/guidelines_nov_2002_blurb.htm]
[38] Moldovan Aurel Teodor, Tratat de drept medical, Colectia Juridica, Ed. C.H. Beck, 2002
[39]L. Johnsson,
,
G. Helgesson,
,
M.G. Hansson
1
, S. Eriksson Adequate trust avails, mistaken trust
matters: on the moral responsibility of doctors as proxies for patients' trust in biobank research
(published online: 10 jun 2012; doi: 10.1111/j.1467-8519.2012.01977)
[40] Natalie Abrams, Michael D. Buckner, Medical Ethics. A clinical textbook and Reference for the
Health Care Professions, MIT Press, Cambridge, Massachusetts and London, England, 1983
[41] Ezekiel J. Emanuel, Linda L. Emanuel. Four Models of the Physician-Patient Relationship,
Journal of the American Medical Association JAMA 267, no. 16,. 1992;267(16):2221-2226
[http://www.psy.med.br/textos/medico_paciente/modelo_relacao.pdf]
[42] Marcia A. Lewis, Carol D. Tamparo, Brenda M Tatro. Preface. Of special note. In Medical Law,
Ethics & Bioethics for the Health Professions, EA Davis Company Philadelphia 2012,
DavisPlus 7
th
ed.
[43] Ludwig Edelstein, "The Hippocratic Oath: Text, Translation and Interpretation." Supplements to
the Bulletin of the History of Medicine, No. 1. Baltimore: The Johns Hopkins Press. Reprinted
in Ancient Medicine: Selected Papers of Ludwig Edelstein. Baltimore, The Johns Hopkins Press,
1967 citat de The Hippocratic Oath: A Commentary and Translation Prepared by Howard
Herrell Howard Herrell, 2000, [http://utilis.net/hippo.htm]
1S7
[44] Tom L. Beauchamps, James L. Childress. Informed consent. The principle of Autonomy in
Medical Ethics. A clinical Textbook and reference for the Health care professions, ed. Natalie
Abrams, Michaeld D. Buckner, A Bradford Book, the MIT Press, Cambridge, England, 1979, p:
1-13
[45] Canterbury, 464 F.2
nd
at 783, 789
[46] Robert M. Veatch, Amy M. Haddad, Dan C. English Confidentiality: ethical disclosure of
medical information in Case Studies in Biomedical Ethics. Decision making-principles and cases.
Oxford University press, p: 276-294
[47] Ghid. Incompatibilitatile si conflictele de interese, ANAF
[http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/primapagina/GhidIncompatibilitatileConflicteleInterese_2011.
pdf]
[48] Declaratia de la Geneva, 1948 [http://www.wma.net/en/30publications/10policies/g1/]
[49] Declaratia Drepturilor Pacientului, AMA, Lisabona, 1981,
http://www.wma.net/en/30publications/10policies/l4/
[50]Codul International al Eticii Medicale, AMM (WMA) Londra, 1949
[http://www.wma.net/en/30publications/10policies/c8/]
[51]Declaratia AMM (WMA) privind promovarea sanatatii Bali 1995,
[http://www.wma.net/en/30publications/10policies/h7/]
[52] McGough LJ, Reynolds SJ, Quinn TC, Zenilman JM. Which patients first? Setting priorities for
antiretroviral therapy where resources are limited. Am J Pub Health 2005; 95: 117380.
[53] Govind Persad, Alan Wertheimer, Ezekiel J Emanuel Principles for allocation of scarce medical
interventions Lancet 2009; 373: 42331
[54] [Dworkin RM. Sovereign virtue: the theory and practice of equality. New York: Harvard
University Press, 2002]
[55] Childress JF. Putting patients first in organ allocation: an ethical analysis of the US debate.
Camb Q Healthc Ethics 2001; 10: 36576
[56] American Thoracic Society Bioethics Task Force. Fair allocation of intensive care unit resources.
Am J Respir Crit Care Med 1997; 156: 12821301
[57] Kamm FM. Morality, mortality, volume 1: death and whom to save from it. New York: Oxford
University Press, 1993
[58] Elhauge E. Allocating health care morally. Calif Law Rev 1994; 82: 14491544
[59] [Department of Health and Human Services. Draft guidance on allocating and targeting
pandemic influenza vaccine. http://www.pandemicflu.gov/vaccine/prioritization.pdf
(accessed Jan 19, 2009)
[60] Callahan DD. Setting limits: medical goals in an aging society. Washington, DC: Georgetown
University Press; 1995
[61] Williams A. Inequalities in health and intergenerational equity. Ethical Theory Moral Pract
1999; 2: 4755
[62] Kamm FM. Morality, mortality, volume 1: death and whom to save from it. New York: Oxford
University Press, 1993
[63] Cookson R, Dolan P. Principles of justice in health care rationing. J Med Ethics 2000; 26: 323
29
[64] McKie J, Richardson J. Neglected equity issues in cost-effectiveness analysis, Part 1: severity of
pre-treatment condition, realisation of potential for health, concentration and dispersion of
health benefits, and age-related social preferences. Melbourne: Centre for Health Program
1S8
Evaluation, 2005
[65] Brock DW. Childrens rights to health care. J Med Philos 2001; 26: 16377
[66] Howard DH. Hope versus efficiency in organ allocation. Transplantation 2001; 72: 116973
[67] Phillips S. Current status of surge research. Acad Emerg Med 2006; 13: 110308]).
[68] Hsieh N-H, Strudler A, Wasserman D. The numbers problem. Philos Publ Aff 2006; 34: 35272
[69] Kamm FM. Morality, mortality, volume 1: death and whom to save from it. New York: Oxford
University Press, 1993
[70] Kappel K, Sande P. QALYs, age and fairness. Bioethics 1992; 6: 297316
[71] Harris J. The value of life. London: Routledge & Kegan Paul, 1985
[72] Sanders D, Dukeminier J. Medical advance and legal lag: hemodialysis and kidney
transplantation. UCLA Law Rev 1968; 15: 357419
[73] Emanuel EJ, Wertheimer A. Who should get influenza vaccine when not all can? Science 2006;
312: 85455
[74] Burgess EW. The effect of war on the American family. Am J Sociol 1942; 48: 34352
[75] Macklin R. Ethics and equity in access to HIV treatment: 3 by 5 initiative. 2004
[76] United Network for Organ Sharing points systems, Policies, [http://www.unos.org/
policiesandbylaws/policies.asp], accessed Sept 30, 2008)
[77] Zink S, Wertlieb S, Catalano J, Marwin V. Examining the potential exploitation of UNOS
policies. Am J Bioethics 2005; 5: 6
[78] Mutinga N, Brennan DC, Schnitzler MA. Consequences of eliminating HLA-B in deceased donor
kidney allocation to increase minority transplantation. Am J Transplant 2005; 5: 1090
[79] Zink S, Wertlieb S, Catalano J, Marwin V. Examining the potential exploitation of UNOS
policies. Am J Bioethics 2005; 5: 6
[80] Kind P, Hardman G, Macran S, University of York Centre for Health E. UK Population Norms
for EQ-5D: Centre for Health Economics, University of York; 1999
[81] Menzel P, Dolan P, Richardson J, Olsen JA. The role of adaptation to disability and disease in
health state valuation: a preliminary normative analysis. Soc Sci Med 2002; 55: 2149
[82] Ubel PA, Nord E, Gold M, Menzel P, Prades JL, Richardson J. Improving value measurement in
cost-effectiveness analysis. Med Care 2000; 38: 892
[83] Pronovost P, Angus DC. Economics of end-of-life care in the intensive care unit. Crit Care Med
2001; 29 (2 suppl): N46N51
[84] Hadorn DC. The Oregon priority-setting exercise: quality of life and public policy. Hastings
Center Report 1991; 21: S1116
[85] Tsuchiya A, Dolan P, Shaw R. Measuring peoples preferences regarding ageism in health: some
methodological issues and some fresh evidence. Soc Sci Med 2003; 57: 687
[86] Sanders D, Dukeminier J. Medical advance and legal lag: hemodialysis and kidney
transplantation. UCLA Law Rev 1968; 15: 357419
[87] Declaratia AMM (WMA) cu privire la ghidul etic de recrutare al medicilor, Helsinki 2003
[http://www.wma.net/en/30publications/10policies/e14/]
[88] Codul de la Nuremberg, 1946 [http://ori.dhhs.gov/education/products/RCRintro/c03/b1c3.html]
[89]Codul etic al Asociatiei Internationale pentru cercetare in medicina dentara, IADR, (mai 2009,
engl., orig.)
[www.chairtycommission.gov.uk/Charity_requirements_guidance/Charity_governance/Good_
governance/conflicts.aspx)]
1S9
[90] IADR Constitution and Bylaws (1992). J Dent Res 71:1701-1704
[http://www.iadr.com/i4a/pages/index.cfm?pageid=3284] Statement of the Royal Societys
position on animal research, 2000
[91] FDI World Dental Federation. International Principles of Ethics for the Dental Profession,
September 1997 Seoul, Korea [http://ethics.iit.edu/ecodes/node/4759]
[92]Codul deontologic al medicului dentist (decizia nr. 15/2010) publicat in monitorul oficial, partea i
nr. 408 din 18 iunie 2010
http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_deontologic_medicului_dentist_decizia_15_2010.php
[92] Adab-al-Tabib, BA Zikria, The Journal of IMA, vol. 13, 1981 [web resource:
jima.imana.org/article/download/6541/13_3-2 ]
[93] Harry Friedenwald. The Physician's Oath and Prayer of Maimonides., Bulletin of the Johns
Hopkins Hospital 28: 260-261, (1917).
[http://www.hippocraticregistry.com/OathsPledgesMor1.html]
[94] Codul de deontologie medical din 30 martie 2012 al Colegiului medicilor din Romnia, Emitent:
Colegiul medicilor din Romnia, publicat n: Monitorul oficial nr. 298 din 7 mai 2012
[https://www.cmb.ro/legislatie/codulDeontologic/cod.pdf ]