Sunteți pe pagina 1din 18

Traducere: Tanasa Dragos si Ghiban Cristian Explicand Terorismul: Contributia teoriei actiunii colective

Terorisumul este un raspuns extrem si violent la un proces politic nereusit cuprinzand regimuri politice si etnice si adversari ideologici in ceea ce priveste aspectele legate de guvernare. Aplicand teoria actiunii colective, autorul explica dinamica violentei, extinderea si persistenta sa. Terorismul Islamic recent, provine din convingerea ca teocratia este singura solutie la multitudinea de probleme ale Orientului Mijlociu si a tarilor musulmane. Controalele asupra terorismului rezulta atat din controlul social exterior cat si din contradictiile interne ale statelor teocratice. Violenta pentru problemele politice este comuna. Statele, organizatiile internationale, grupurile de cetateni, grupuri comunale, si asa mai departe, le preiau si le usti!ica ca auto"aparare, o cauza nobila imposibil de atins prin mi loace nonviolente sau represalii. #a un moment dat violenta a !ost usti!icata impotriva regulilor tiranice, opresive sau corupte$ pentru autodeterminarea nationala$ impotriva exploatarii si pentru instituirea dreptatii sociale$ si in numele interventiilor umanitare de a salva oamenii de la genocid$ cu nume di!erite dar avand unele motive comune. %n s!era opiniei publice, anumite cauze si probleme usti!ica cu mai multa convingere decat altele metodele violente &ex: rezistenta impotriva unei invazii straine mai mult decat violenta impotriva clinicilor de avort', asa cum anumite tipuri de violenta se spune ca ar !i mai usti!icate decat altele &ex: a arunca in aer un vehicul militar mai mult decat a arunca in aer un autobuz scolar cu copii'. (ai degraba decat a sustine ca )teroristul pentru o persoana este pentru o alta persoana un luptator pentru libertate*, aceasta lucrare se re!era la sustinerea usti!icarilor morale pentru violenta prin ambele posibilitati si scopuri si la modul in care acestea sunt primite de public si de cei interesati. De asemenea, eu analizez ambele restrictii instrumentale si normative care ar putea trans!orma violenta in con!lict. #ipsa or

limitelor ar putea trans!orma violenta intr"un macel, lipsit de orice scopuri politice de!ensive. Desi terorismul poate !i tratat ca un subiect di!erit, nu este util sa ne gandim la o teorie di!erita a terorismului. (ai degraba in con!runtarile dintre rebeli si stat, intre pretendenti si elite, terorismul este doar unul din modurile de con!runtare variind de la actiuni politice conventionale si de pace, pana la extrelmele violentei de grupuri. Teoria actiunii colective aplicata domeniului politic este un instrument potrivit pentru a explica intregul spectru, inclusiv terorismul. %n ceea ce priveste de!inirea termenului de terorism, nu s"a a uns inca la o de!initie acceptata in unanimitate. #a,ueur, il de!ineste ca )!olosirea violentei camu!late de catre un grup pentru scopuri politice*. De!inita sa pune un lumina patru atribute de baza ale terorismului: &+' este o actiune colectiva nu individuala$ &-' este cu scop politic nu criminal$ &.' este camu!lat, ascuns, nu un razboi conventional$ &/' este desigur violent. Scopurile politice urmarite 0 independetna nationala, ustitia sociala, si tratament egal pentru minoritati 0 sunt vazute in mare masura ca obiective politice legitime si de multe ori au o mare sutinere din partea cetatenilor. Elementul distinct pentru terorism nu este scopul in sine ci mi loacele: viloenta din partea unui grup ascuns lovind !ara avertisment si de obicei !ara a tine seama de victime, chiar intentionat tintind spre martori. Terorismul nu este nici recent dar nici necunoscut. Spre s!arsitul secolului +1 inceputul secolului -2, revolutionarii rusi au avut in vizor membrii guvernului autocratic tarist, si nationalistii radicali 0 iralndezi, sarbi, armeni si altii" !olosind acte de terorism in repetate randuri. Dupa cel de"3l Doilea 4azboi (ondial, terorismul a !ost asociat destul de des cu minoritatile nationale si etnice, !iind o parte din intreg, si cu miscarile nationaliste nonviolente si conventionale. Terorismul de asemenea a !ost asociat cu con!lictele religioase si cele intre clase si cu problemele si ideologiile ustitiei sociale. Temerile actuale cu privire la armele de distrugere in masa, ce sunt in mainile teroristilor, de !apt dateaza de trei decenii. %n +156 Departamentul de Stat a spus o!icial 3dunarii Senatului ca o amenintare in continua crestere este aceea a )armelor nucleare, biologice si chimice ce ar declansa un razboi biologic*, arme ce se a!la in posesia teroristilor )pregatiti sa moara pentru cauza lor* &Comitetul Senatului 7udiciar al S83 +156'.

Desi se!ii de state, inaltii o!iciali, diplomati, politia si armata erau tintele traditionale ale terorismului, la s!arsitul secolului 99 observam ca teroristii isi indreapta actiunile de persecutare asupra civililor, a martorilor nevinovati, si a tertilor. 4esponsabilitatea statului, teroarea transnationala, si atentatele sinucigase au !ost !recvente in :rientul (i lociu inca din +1;2. Ceea ce a !ost neobisnuit la ++ Septembrie -22+ este reprezentat de !aptul ca atentatetele sinucigase de la <orld Trade Center si =entagon nu au !ost sustinute de state ca atacuri sinucigase teroriste ci mai degraba din prisma numarului mare de victime in randul civililor$ !olosirea calatorilor din avioane drept rachete mortale$ tintele pe teritoriul Statelor 8nite insasi si nu asupra unor baze militare din :rientul (i lociu indepartat$ iar teroristii sinucigasi care au trait, s"au antrenat si au pilotat nu intr"o baza dintr"un desert indepartat ci in >lorida de Sud, ?e@ 7erseA si orasele europene. =entru ca terorismul s"a mani!estat continuu in ultima suta de ani, ar trebui sa !im sceptici in privinta explicatiilor care pun accentul pe terorism ca inovatie, precum globalizarea si ciocnirea civilizatiilor, cu toate acestea aceste in!luiente sau tendinte trebuie analizate impreuna cu alte elemente. =e acesta baza, analizez mai multe subiecte. Ce chestiuni si con!licte dau nastere si sustin terorismulB Care este dinamica violentei care conduce terorismul si lupta impotriva terorismuluiB Cum se s!arseste terorismulB Cum explicam terorismul islamist si 3l"CaedaB Care este viitorul terorismuluiB

Cele / dimensiuni ale actiunii colective aplicate terorismului


Terorismul nu este o actiune intreprinsa de un nebun ori de sociopati politici sau religiosi, ci de actorii politici care aleg schimbarea, prin mi loace violente pentru a"si atinge scopurile politice, !ie ele de natura etnica, religioasa sau ideologica. Terorismul este explicat in acelasi !el ca alte !orme ale actiunii colective, !ie ele revolte, miscari sociale, dizidenti, sau miscari de gherila. >iecare din cele / dimensiuni ale actiunii colective trebuie considerata: &+' nesatis!acuta$ &-' alimentate ideologic de nemultumiri$ &.' cu capacitate de organizare$ si &/' cu oportunitati politice. =entru actiunea colectiva este necesara o evaluare pozitiva a !iecarei dimensiuni. .

%n primul rand, trebuie eliminate nemultumirile si insatis!actiile pentru care mi loacele obisnuite de actiune sunt gandite ca !iind lipsite de sens. #ipsit de aceste nemultumiri, un grup terorist va !i de!init ca o banda de criminali in cautarea scopurilor proprii si nu ca )banditi sociali*. %n al doilea rand trebuie sa existe un sistem ideologic sau de valori, prezent peste tot in randul populatiei, care sa incadreze nemultumirle sau inconvenientele in s!era nedreptatilor. %deologia tine liderii poltici si elitele politice responsabili, trans!orma nemultumirile in nedreptati, legitimeaza o schimbare sau o re!orma in cautarea solutiilor pentru probleme, si usti!ica mi loacele violente prin pretendentii status",uoului. >ara o ideologie legitimizatoare, violenta terorismului va !i lipsita de usti!icare si de acceptare in randul populatiei care ii sustin pe teroristi. 3ceste doua conditii creaza un mare lac in care activistii politici si grupurile mai mici de teroristi se vor ineca. Cea de"a treia dimensiune a analizei este capacitatea de a se organiza: recrutari, strangeri de !onduri, lideri, comunicatii interne, si luarea deciziilor. 3ceste procese sunt incluse in conceptul de )mobilizare*. =entru un grup secret, mic, anga at in actiuni criminale violente, pe care autoritatile incearca sa"l penetreze, trebuie sa existe un nivel de incredere !oarte mare intre membri si totodata sa !ie dedicati cauzei impartasite. De obicei teroristii se cunosc intre ei de ani buni, la universitatile unde au impartit subcultura politica a dizidetilor, asa cum a !ost cazul Drigadelor 4osii si ET3 &EusEadi Ta aEatasuna', &<ieviorEa +11.$ FurlansEA +111', sau cum a !ost cazul 3rmatei 4epublicane %rlandeze &%43', unde traditia republicana exista in !amilii si in cartierele in care tinerii trebuiau sa calce pe urma tatilor sau a unchilor lor &(oss +15-'. =entru terorismul islamist, recrutarile si socializarea se !acea prin intermediul in!rastructurii religioase sau a pro!esorilor de religie, scoli, moschee, si !undatii in care multi tineri deveneau intreprinsi sau antrenati &4ashid -22+'. %deea este ca teroristii sunt crescuti ca persoane manierate in grupuri si subculturi care sunt vazute ca legitime si nu deviante. %n interiorul acestei in!rastructuri, teroristii recruteaza noi membri, isi asigura !onduri si arme, se ascund in locuri sigure pentru a nu !i descoperiti, tin legatura unii cu ceilalti, comunica cu sustinatorii si adversarii lor prin mass media, si aduna in!ormatii despre posibile tinte si despre agentii de control social.

Cea de"a patra dimensiune a analizei o reprezinta oportunitatile politice. Sustinerea opiniei publice, aliati politici, un climat international !avorabil, si, in cazul terorismului, sustinerea din partea statului si a !inantatorilor, sau, dimpotriva, pierderea unor asemenea oportunitati pentru terorism, este analizata si luata impreuna cu celelalte . dimensiuni. =entru teroristi, trebuie explicat de ce un mic grup alege sa se rupa, ori sa se deosebeasca de o miscare politica masiva care urmareste aceleasi scopuri politice dar cu mi loace mai putin violente &sau nonviolente', clare si mult mai conventionale. %nceputul unei campanii teroriste este un incident precipitat, sau determinat de anumite conditii care impinge grupul spre ilegalitate si violenta. %n Grecia, )+5 ?oiembrie* a inceput dupa ce guvernul militar grec a inabusit protestul condus de studenti cu tancuri si trupe militare in +15.. %43 a reinviat terorismul in %rlanda de ?ord dupa +1;1 cand armata britanica, trimisa sa opreasca lupta dintre catolici si protestanti, a !ost intampinata de acestia cu reactii ostile &(oss +15-'. 3rmata %slamica a Salvarii in 3lgeria a inceput revolta si a !acut primele actiuni teroriste cand armata algeriana a izgonit guvernul >rontului Salvarii %slamice ales in mod legitim in +11-, arestand si trimitand la inchisoare multi dintre membrii sai &FalAvas +111'. 3lti dizidenti au devenit teroristi in mod treptat. Studentii nationalisti basci care !ormau ET3, au devenit nerabdatori in ceea ce priveste ritmul lent al opozitiei =artidului ?tionalist Dasc. #a inceput !aceau gra!!iti cu tenta nationalista pe pereti, apoi au distrus proprietati ale Spaniei, si mai tarziu au ucis membri ai Garzii Civile care i"au batut si torturat. (otivul usti!icarii violentei a !ost ca dictatura lui >ranco a scos in a!ara legii modurile nonviolente de opozitie &FurlansEA +111'. Chiar si statele cu democratii tolerante pot deveni tinte ale teroristilor: (iscarea liberalizarii din Elvetia sau South (ollucans din :landa, acestea reprezinta cazuri la care putem !ace re!erire.

Dinamica Violentei
Episoade ale actiunilor si con!runtarilor violente trebuie analizate ca interactiuni strategice. Strategia aplicata de eventualele tinte &statele, agentii sociali sau politicienii' 6

este la !el de importanta ca cea a teroristilor. Drama sangeroasa se des!asoara !ara public, iar reactiile sale sunt importante pentru urmarile acesteia. Con!lictul dintre un stat si dizidenti poate evolua catre terorism de catre ambele parti, la !el cum au !acut >rontul #iberalizarii ?ationale din 3lgeria si :rganizatia 3rmelor Secrete din interiorul armatei !ranceze pe parcursul razboiului din 3lgeria pentru independenta, si mai recent in statele in care guvernele militare si rebelii islamisti se angreneaza. 3cest lucru s"a intamplat in alta parte decat 3merica #atina si 3merica Centrala, unde revolta si teroarea implica teroarea statului si viceversa. %n con!lictul dintre state, normele au !ost codi!icate in tratate, in cadrul conventiilor, in carti si in dreptul international despre cum ar trebui pedepsit razboiul, in drepturile combatantilor, in ceea ce priveste tratamentul prizonierilor si al ranitilor, si in cazul protectiei civililor. %n !runtea restrictiilor normative, statele si"au limitat alegerile unor actiuni pentru ca vor !i represalii amicale. =rincipiul descura arii este bine stabilit in relatiilie internationale. #imitarea !olosirii gazului otravitor in =rimul 4azboi (ondial si interzicerea sa in Cel de"3l Doilea 4azboi (ondial, si neutilizarea armei nucleare in timpul 4azboiului 4ece vin ca exemple. Cand un stat incalca anumite norme considerate importante de catre alte state, pot impune sanctiuni in mod direct sau prin intermediul ?atiunilor 8nite. Desi exista o violenta destul de considerabila in relatiile dintre state din lume, interesul propriu si conventiile, descura area, si constrangerea normelor limiteaza incidentele violente de mai os ceea ce ar putea !i la !el de bine ca a !ace mani!estarile mai putin distructive si brutale. %n razboaiele civile, revolte, violenta comuna, si terorism, exista putine norme si oportunitati de descura are pe cale legala pentru statul respectiv, in special impotriva teroristilor. 3cestia sunt de obicei un grup mic, care se ascunde in randul unei populatii mari, de obicei prietenoase sau destul de des asediate si traumatizate. 3u sute de tinte pe care ar putea sa le atace la un moment dat, in !unctie de alegerea lor. 3 prote a toate tintele este imposibil$ a descura a un grup mic de convertiti prin sanctiuni &bloncadu"le averile' un poate !i !acut inainte de a"i identi!ica pe ei si pe aliatii lor$ a"i condamna cu succes pentru di!erite crime cand martorii, uriile sau udecatorii si !amiliile acestora sunt amenintate si ucise este mult mai di!Gcil decat in crimele obisnuite, chiar si in cazul crimelor organizate. %n particular, politia si armata 0 cele mai cautate tinte de catre

teroristi 0 au a uns la concluzia ca sistemul uridic este complet inadecvat in ceea ce priveste problemele teroristilor si a protectiei acestora, in cazul in care devin tinte expuse. (ai cred, de asemenea, ca stiu cine sunt teroristii si sustinatorii acestora, chiar daca probele nu se admit in instanta si chiar daca procurorul un reuseste sa"i condamne. De aceea sunt tentati sa !oloseasca metode ilegale secrete 0 tortura, asasinate, represalii colective 0 e!ectuate de )echipele mortii* impotriva teroristilor si a simpatizantilor acestora, si eventual impotriva tuturor oamenilor care se presupune a !i dusmani ai guvernului. Terorismul de stat, sponsorizat sau coordonat de catre autoritati, tinde sa modi!ice controlul social legitim. Dezvolta si extinde revolta si terorismul destul de des, chiar daca pe termen lung are succes. Chiar si guvernele democratice care se con!runta cu terorismul adopta masuri extraordinare de control social. 4egatul 8nit al (arii Dritanii, in con!runtarea cu %43 si paramilitarii =rotestanti, si"a modi!icat sistemul uridic obisnuit in ceea ce privaste criminalitatea, pentru a putea !ace !ata teroristilor. (artorii si in!ormatorii care depuneau marturie la tribunal aveau nevoie de anonimat$ de !iecare data se apela la o !orma de detentie preventiva a suspectilor$ erau !olosite diverse metote prin care incercau sa i !aca pe retinuti sa ceteze, metode pe care criticii le"au numit )tortura* &pierderea simturilor, izolare, zgomotul alb'. Controlul social al terorismului tinde sa depaseasca limitele legalitatii, si in unele cazuri, se extinde la terorismul de stat. %n ceea ce"i priveste pe teroristii logica violentei tinde de asemenea spre extindere, mai multa violenta, mai multe tinte, si mai multa violenta brutala. Cea mai mare amenintare pentru teroristi o reprezinta in!iltrarea de in!ormatori, tradatori si in!ormatiile o!erite autoritatilor de catre terti. &ex: !osti activisti, vecini sau cunostinte'. =entru protectia personala !olosesc chiar mai multa violenta, teroristii vor asasina ast!el de spioni si colaboratori, chiar si simpli suspecti. (ai devreme sau mai tarziu o parte din teroristi vor !i arestati si se va incerca a"i inchide. =entru a"si elibera camarazii, teroristii iau ostatici pentru a !ace schimb cu autoritatile. 3cestia pot !i bancheri, oameni de a!aceri sau chiar simpli civili 0 dezvoltand ast!el mai multa violenta. %ntr"un !inal teroristii vor ramane !ara !onduri. 3tunci vor e!ui banci, vor intra in a!aceri cu droguri, si vor incerca sa castige cat mai multi bani din ast!el de a!aceri 0 in acest !el propagand mai multa violenta. Ca si echipe mortale si grupurile paramilitare, creaza impotriva lor si a simpatizantilor, dupa principiul dinte pentru dinte, omoruri si crime din razbunare, ce

genereaza un continuu !lux de violenta. 3poi apare violenta dintre grupurile teroriste. ?u in ultimul rand este violenta impotriva moderatorilor din propriile tabere care ar putea avea un plan credibil pentru o solutie politica asupra con!lictului, dar care ar putea lasa teroristii nebagati in seama, acesti moderatori trebuind ast!el redusi la tacere. 3st!el, exista !orte puternice pentru extinderea violentei de partea teroristilor.

S!arsitul terorismului
Totusi, teroristii urmaresc obiective politice, si au nevoie de sustinere din partea opiniei publice intr"un anumit segment al populatiei. 3ctiunile lor pot !i intelese in termeni instrumentali. %43 &dar un partea cea mai importanta a %43' au avertizat politia si mass media de multe ori despre bombele plantate de ei, pentru a o!eri timp publicului sa poata !i evacuat. Scopul lor era acela de a demonstra incapacitatea autoritatilor de a distruge organizatia, nu de a ucide, mutila sau tortura oamenii. Teroristii si autoritatile au stabilit niste acorduri respectate de ambele parti. 3utoritatile au eliberat prizonierii in schimbul eliberarii ostatecilor rapiti de teroristi. Chiar si cele mai barbare acte de violenta, bombardarea civililor inoncenti, sunt negate sau usti!icate de catre !aptas, de unde reiese ca ei recunosc ca anumite actiuni violente sunt intr"adevar barbare si ne usti!icate. Ei sunt obligati sa se anga eze intr"un discurs moral si clar cu publicul, depsre violenta lor si a dusmanilor lor. Cel mai comun argument este de a pretinde ca dusmanii lor au procedat la !el si ca merita razbunare in schimb, sau chiar sa dea vina pe dusmanii lor pentru ast!el de actiuni. (ass media araba dupa 1H++ au imprastiat zvonul precum israelienii ar !i distrus <orld Trade Center si ca acestia ar !i !ost responsabili pentru victimele din randul civililor. %n ceea ce"l priveste pe :sama bin #aden, liderul al" Caeda, a pretins pe 5 octombrie -22+, la o transmisiune pe un post de televiziune din 3l 7azeera, ca Statele 8nite ar !i ucis un milion de copii in %ra, &aluzie la regimul de sanctiuni' si ca au ucis sute de mii de civili in cel de"3l Doilea 4azboi (ondial &aluzie la bombele atomice din 7aponia'. (esa ul a !ost ca Statele 8nite primea ceea ce merita si ca isi merita mortii.

Teroristii au incetat violenta in momentul cand si"au atins scopurile. Desi nici un stat nu a !ost rasturnat de catre teroristi, terorismul a avut succes in mod repetat. 3tacul terorist asupra marinei S83 a prile uit retragerea miliarilor americani din #ebanon si mai tarziu din Somalia. Dritanicii au recunoscut independenta statului %rlandez in +1-+ cand costurile pentru lupta impotriva teroristilor au devnit prea mari. Dupa cel de"al Doilea 4azboi (ondial, sionistii, grecii, cipriotii si nationalistii arabi din 3den i"au indepartat cu succes pe britanici. 4emarcabil a !ost ca teroristii au devenit lideri politici conventionali: primul ministru israelian (enachem Degin odata liderul grupului de sionisti terorist %rgun$ (ichael Collins negociatorul de pace al revolutionarilor irlandezi, care a semnat tratatul de pace cu (area Dritanie in +1-+ &!iind asasinat la scurt timp pentru acest lucru'$ (artin (cGuiness, liderul %43, in prezent ministru al educatiei in guvernul din %rlanda de ?ord. Gruparile teroriste care au renuntat la lupta armata si la violenta cand adversarii lor au !ost de acord sa imparta puterea siHsau cu o noua constitutie sunt Congresul ?ational Sud"3!rican &3?C', %43 in %rlanda de ?ord, >rontul #iberalizarii din CuJbec &>#C', si probabil Tamil Tigers in Sri #anEa care in prezent negociaza schimbari constitutionale importante si o impartire a puterii impreuna cu guvernul. : solutionare politica a unui con!lict violent de obicei se rezuma la o prevedere prin care se trec cu vederea actele de violenta politica !acute de ambele parti 0 teroristii precum si !ortele de securitate 0 in institutii cvasi" udiciare extraordinare. =rocesul de 4econciliere si 3devar din 3!rica de Sud a !ost cel mai publicat dintre toate. (a oritatea revoltelor din 3merica Centrala in +1I2 in care teroarea si teroarea statului s"au incheiat prin acorduri de negociere si printr"un anumit proces de amnestiere. ?egocierile cu teroristii privind incheierea unui con!lict violent sunt extrem de di!icile. Din partea guvernului, in special datorita presiunii populatiei de a nu negocia decat daca teroristii urmaresc violenta, acesta propune si cere ca rebelii, teroristii sau alti oponenti sa renunte la actele de violenta inainte de inceperea negocierilor si de intreruperea acestora de catre un incident violent. : ast!el de strategie !unctioneaza rar. 4ebelii sunt o entitate destul de complexa. 8nii practica politici conventionale, altii combina atat mi loacele violente cat si cele non"violente$ iar altii sunt chiar teroristi extremisti. Conditiile prealabile de negociere, in mod automat pun in centrul problemei grupul cel mai extrem al

con!runtarii. 3cestia pot ataca negocierile si pot invige orice intelegere privind problemele de !ond si pot sabota procesul de pace prin e!ectuarea unui nou atac. 8nde guvernele si opozantii mai moderati au negociat un acord de pace cu succes, au !acut acest lucru in ciuda !aptului ca violenta terorista continua, precum a procedat administratia TonA Dlair in (area Dritanie cu unionistii si nationalistii care urmareau 3cordul de =ace al %rlandei de ?ord din +11I. %n cele din urma %43 a venit cu propunerea de continuare a urmaririi problemelor si incetarea permanente a violentei, de a permite inspectorilor internationali sa veri!ice depozitele lor de arme, si de a deza!ecta acele arme &a le scoate din uz'. (ai recent, revolta albanezilor din (acedonia a !ost negociata cu succes, si cu 8niunea Europeana ca mediator s"a pus capat violentei inainte de incheierea negocierilor. %n ambele cazuri autoritatile si mediatorii au inteles ca adversarii lor nu au control asupra tutoror grupurilor violente si celor care sutin ca actioneaza in numele rebelilor.

Terorismul islamist si 3l"Caeda


4evolutia iraniana din +151 a sustinut si a sponsorizat miscarile radicale islamiste si grupurile din lumea musulmana, in special cei din randul ShiKites. 3Aatollah Fhomeini a etichetat Statele 8nite ca )(arele Satana* responsabil pentru bolile din statele musulmane si a proclamat un razboi s!ant impotriva S83, %srael si statele arabe precum 3rabia Saudita care s"a pretins ca ar !i clienti si colaboratori de voie ai vestului. =otrivit lui Fhomeini si arabilor radicali, problemele lumii musulmane ereau destul de multe: subdezvoltarea si saracia, retragerea militarilor si umilinta in!rangerii armatei de catre %srael, autocratii sustinuti de catre vest &asa cum a !ost Shah', dependenta de cei din vest, risipa petrolului care a !avorizat putine privilegii, si multe altele &#e@is -22+'. ?ationalistii arabi sub comanda lui Gamal 3bder ?asser au dat gres$ socialistii baptisti din SAria si %raE au dat gres$ miscarea laica din Turcia la !el se spune ca a esuat. =entru unii, raspunsul la esecuri un a reprezentat o mai mare modernizare sau in!luenta din vest, ci mai degraba reintoarcerea la credinta musulmana originara, la societate, si la politica teocratica care exista in perioada de maretie a arabilor si a musulmanilor. Con!orm lui +2

#e@is )(usulmanii adevarati sau !undamentalisti sunt cei care cred ca problemele lumii musulmaneLsunt rezultatul nu a insu!icientei dezvoltarii, ci a unei dezvoltari excesiveL i.e. impunand si importand modurile pagane asupra oamenilor musulmani. Sarcina este de a elimina MmodernizareaN regulile si conducatorii straini si de a reveni la modurile de viata islamice pure in concordanta cu principiile islamice* &#e@is -22+:;2' Declaratia video a lui :sama bin #aden dupa 1H++, sustine aceste convingeri &?e@ OorE Times +2HIH2+:3I'. El se re!era la )natiunea noastra islamica* care a )!ost umilita, i"au !ost !ii ucisi si sangele i"a !ost varsat iar credintele pro!anate* mai bine de I2 de ani. %ndemnat de Fhomeni si sustinut de resursele %ranului revolutionar si de cadrele sale revolutionare, lideri religiosi, moscheie, scoli, si media, renasterea si cruciada ideologiei %slamiste s"a raspandit in lumea musulmana in special intre minoritatea ShiKites. Fhomeni a prezis, )%slamul si invataturile Foranului vor domina peste toata lumeaL armele din mainele noastre sunt !olosite pentru a duce la bun s!arsit aspiratiile %slamice*. (ilitantii iranieni care au ocupat ambasata S83 si au agravat criza ostaticilor din +151 "o umilire publica pentru )(arele Satana*" au pus bazele in anii +1I2 structurii organizatorice ascunse ce a devenit ulterior un model pentru grupuri si retele teroriste precum 3l"Caeda. Sub protectia si cu a utorul 3sociatiei (ilitantilor Clerici din Teheran, Consiliul 4evolutiei %slamice, si Garzile de Corp 4evolutionare, s"a !acut auzit in toata lumea musulmana si araba apelul, pentru ca tinerii sa vina in %ran si sa devina luptatori s!inti. 3u venit din #ibia, =alestina, EgApt, #ebanon, statele din Gol!, 3rabia Saudita, Egipt si alte locuri. #a di!erite centre si baze de pregatire, au luat parte la antrenamente cu armament, indoctrinare religioasa si alte studii. Elitele, dupa aceste pregatiri, au a uns voluntari cu misiunea de a se intoarce in propria tara si a incepe cellule locale de organizatii revolutionare$ altii au !ost inrolati in razboiul %ran"%raE ca luptatori revolutionari. =rima campanie terorista a razboinicilor %ranieni a !ost impotriva dominatiei Sunni din Statele din Gol! si impotriva 3rabiei Saudite. Scopul a !ost acela de a inlocui conducatorii cu o teocratie %slamica. Cel mai traumatizant asalt terorist impotriva conducatorilor arabi traditionali a !ost ocuparea si con!iscarea (arei (osche din (ecca, cel mai s!ant altar al %slamului, cu /2.222 de pelerini inchisi inauntru. =e -2 noiembrie

++

+151, o trupa de cel putin -22 de extremist musulmani inarmati au capturat si au luptat cu !ortele de securitate saudite timp de +2 zile. Scopul lor declarat era puri!icarea %slamului si eliberarea 3rabiei, Tara S!anta, de Pouse o! Saud si de liderii religiosi corupti. Ei denuntau vesticii ca distrugatori ai valorilor !undamentale islamice si acuzau guvernul saudit de complici ai vestului &<right -22+:+/;"6.'. %n total, -66 de pelerini, trupe, si teroristi au !ost ucisi in salvarea moscheei, si 622 au !ost raniti. =ana la 1H++ a !ost cel mai distructiv atac al teroristilor islamisti asupra unei tinte +22Q musulmane. 7ihadul s"a extins dincolo de =eninsula 3raba si a razboiului civil din #iban pana in Egipt. Cand presedintele 3ns@ar Sadat a arestat militantii musulmani in incercarea de a diminua puterea 4aspunsul conducatorilor sauditi si din Gol! la islamismul radical din lumea araba, si anume la ihad, a !ost acela de a deveni mai piosi si mai puritani decat criticii si adversarii lor islamisti&4ouleau -22-'. %n 3rabia, la !el ca si in tarile vecine, sauditii au sustinut scoli religioase, servicii sociale si organizatii caritabile care, pe langa scopul sau social si religios, construiau si in!rastructura religioasa pentru ihad si motivau religios terorismul care avea drept tinta chiar sauditiii insisi &#ut@aE -22+'. =otrivit teoriei actiunii colective, cea mai sigura, mai rapida si mai putin costisitoare cale de a mobiliza politic, social sau religios o miscare este aceea de a !olosi o structura organizationala de a pusa la punct, care este doar adaptata la noile scopuri. Ca umrare a presiunii exercitate de iranieni si shiiti, sauditii si"au extins varietatea si numarul organizatiilor si activitatilor islamice. Guvernul militar al =aEistanului a spri init si el militantii islamisti si scolile lor religioase ca o !orma ie!tina de a raspandi terorismul in 3!ganistan. Guvernul militar a a uns ast!el sa creeze o cultura a violentei care s"a dezvoltat si acum s"a intors impotriva sa. 8rmatorul ihad nu a !ost impotriva Statelor 8nite ci impotriva armatei sovietice si a guvernului comunist din 3!ganistan. >olosind modelul creat de Garzile 4evolutionare %raniene pentru organizarea ihadului si sustinut !iind de sauditi, in +1I2 :sama Din #aden a stabilit centre in (u ahedeen din :rientul (i lociu, 3!rica de ?ord si in 3sia. Voluntarii se indreptau catre taberele paEistaneze unde erau antrenati, indoctrinati si inclusi in luptele de guerilla din 3!ganistan. Statele 8nite au sustinut rezistenta a!gana si i"au a utat cu arme so!isticate de lupta antiaeriana. (ai tarziu, Din

+-

#aden declara: )=entru a"i dobori pe acesti atei rusi, sauditii m"au ales pe mine drept reprezentantul lor in 3!ganistan. ?e"am !acut tabara in =aEistan la granita cu 3!ganistanul. 3colo astept voluntari din 4egatul Saudit si din toate tarile arabe si musulmane. (i"am instalat prima tabara acolo unde acesti voluntari au !ost antrenati de o!iteri paEistanezi si americani. 3rmele au !ost aduse de americani, banii de catre sauditi*. (odul de orgnizare (u ahedeen a !ost adaptat mai tarziu de catre Din #aden pentru al"Caeda in +1I2. : inovatie a !ost aceea de a extinde numarul recrutatilor si de a in!iinta grupari teroriste din lumea musulmana in Europa de Vest si in Statele 8nite acolo unde imigrantii musulmani au !ormat in!rastructuri religioase, au construit scoli si moschee, locuri care putea !i !olosite ca si adaposturi. Tinand cont de lipsa de control al calatoriilor si de permisivitatea tranzactiilor internationale, a studiului in strainatate, a activitatilor religioase, a actelor de identitate, este relativ usor ca grupari si activitati teroriste sa se ascunda in tarile vestice. Grupari teroriste pot practic sa zboare cu avionul in anumite locuri cu scopul de a intia atacuri teroriste. 4azboiul impotriva sovieticilor in 3!ganistan a !ost castigat. 3poi a venit 4azboiul din Gol! dupa ce %ra, a invadat si devastat Fu@eit"ul: un stat arab a atacat un altul. :peratiunea 3mericana Desert Storm a rutat invazia din %ra, si a restituit statul Fu@ait, dar a devenit un punct de cotitura in radicalismul lui Din #aden. 7umatate de million de soldati straini au !ost trimisi in 3rabia Saudita si necredinciosi in inima teriroriului musulman, iar -2.222 au ramas dupa razboi in baze militare. Din #aden a comunicat C?? ului, )4egimul saudit nu este decat o sucursalta sau un agent al Statelor 8nite. 3 incetat sa conduca poporul dupa spusele lui Dumnezeu*&<right -22+:-6+'. %n +11I un mani!est intitulat )>rontul %slamic %nternational pentru 7ihad impotriva evreilor si a luptatorilor*, Din #aden a acuzat Statele 8nite pentru )ocuparea pamanturilor %slamului in locurile cele mai s!inte, peninsula 3raba, !urtul bogatiilor$ a dat ordine conducatorilor, umilind poporul si terorizand vecinii L a distruge americanii si pe aliatii lor "civili si militari"este o datorie individuala a !iecarui musulman, pentru a elibera moscheea 3l"3,sa si S!anta (eca L* Dupa atacul de la <TC, mesa ul lui video di!uzat de 3l 7azeera a acuzat conducatorii peninsulei 3rabe ca !iind )ipocriti* ce au urmat )calea gresita*, si a cerut tuturor musulmanilor sa )indeparteze raul din peninsula lui

+.

(ohamed* &?e@ OorE Times +2HIH2+:3I'. El a numit 3merica si aliatii lumii moderne simbol al necredinciosilor. 3 acuzat 3merica pentru spri inirea %sraelului in alungarea palestinienilor. El a amenintat ca 3merica nu va avea pace inainte ca palestinienii sa aiba pace si pana cand armatele de necredinciosi nu vor parasi taramurile lui (ohamed. =e langa instructiunile date sinucigasilor din 1H++ era mesa ul: )Tineti minte batalia pro!etului L impotriva in!idelilor, deoarece el a mers sa ridice statul %slam* (ulti specialist vestici sunt !ixati pe o legatura intre saracie"nedreptate sociala" exploatare, interpretare a nemultumirii si nedreptatii in tarile din lumea a treia. Ei sunt incurcati si dezorientati de luptatorii religiosi care si"au dedicate vietile pentru a duce la bun s!arsit vointa lui Dumnezeu pe pamant, prin violent daca este necesar. ?imic asemanator nu a existat in lumea vestica de la persecutia hereticilor religiosi si razboaiele s!inte. Cand bin #aden declara ca )lumea este impartita in doua tabere, tabara celor credinciosi si tabara necredinciosilor.* Totusi sa luam in considerare cateva din actiunile talibanilor si motivatiile lor. %nterzicerea !emeilor de a munci si a !etelor de a merge la scoala nu are nici o legatura cu ameliorarea saraciei, prin ustitie sociala sau prin lupta impotriva liberalismului. Din contra, aceste masuri creaza saracie pentru !emei si copii, multi dintre ei !iind or!ani sau vaduve. :morand o !emeie cu pietre cand !ace adulter nu este trecuta pe agenda anti" saracie. : politie religioasa care con!isca casete video, interzic copiilor de a ridica zmei, impun o imbracaminte si amendeaza poporul pentru ca asculta muzica are o explicatie religioasa si nu laica. Cand talibanii au demolat statuia Duddha intr"un loc unde budismul nu a existat timp de secole, au !acut"o pentru ca au !ost pro!anatori. Cu toate acestea multa saracie si nedreptate exista in lumea musulmana, Din #aden si asociatii lui s"au intors impotriva conducatorilor arabi si a Statelor 8nite din cazua unor motive politico"religioase. Daca scopul lor este sa stabileasca ideologia musulmana in :rientul (i lociu, atunci ei au dreptate in totalitate cand gandesc ca armata S83 si presiunea economica in regiune este principalul obstacol. S83 a intrat in razboi pentru a indeparta Fu@ait"ul din maini nedorite si asta ar !ace si pentru 3rabia Saudita si pentru celelalte state din Gol!. :stilitatea lui Din #aden !ata de conducatorii 3rabiei Saudite a dus la expulzarea lui din 3rabia S. in +11+ si la pierderea cetateniei in +11/. Dupa razboiul sovieto"a!gan,

+/

cu peste 622 de luptatori ihad si o multime de bani si arme, s"a mutat din 3!ganistan in Sudan si apoi inapoi in 3!ganistan &4ashid -22+'.(ult mai important este !aptul ca el a pus in aplicare un plan pe termen lung, de a da o lovitura in interiorul S83. 3 plantat celule si agenti 3l"Caeda in Europa de Vest si S83 si a !olosit acoperirea unor comunitati de imigranti musulmani legali. (otivul pentru care 3l"Caeda a adus terorismul in S83 este acela ca pagubele pricinuite utila elor si echipamentelor americane din a!ara 3mericii, nu erau destul de dramatice incat sa schimbe politica straina in :rientul (i lociu si, in plus, era destul de ie!tin si cu risc scazut & aceasta sansa era avanta oasa din punctul de vedere al ine!icientelor contraspiona ului american si a organizatiilor de securitate pentru monitorizarea si interzicerea activitatii teroriste transnationale si din punctul de vedere al nepotrivirii !ortei militare americane de a opri terorismul'.

Viitorul terorismului
Conditiile !avorabile cresterii actiunilor de terorism colectiv se ridica in ziua de astazi la un nivel inalt. =rima conditie nesatis!acuta este !aptul ca nu se inregistreaza scaderi ale numarului de minoritati etno"nationale care se impotrivesc discriminarii prin ma oritate si prin politici de stat opresive &tiranice'. %n plus, solutii politice ca: impartirea puterii &ca in %rlanda de ?ord', autonomie &ca in (acedonia', !ederatie sau con!ederatie &ca in provinciile basce', suveranitate statala independenta &ca in Fosovo si =alestina', si autodeterminare &ca in Fashmir' 0 pot parea potrivite si e!iciente pentru cei dina!ara, dar sunt deseori blocate si respinse de segmente importante de populatie si de unele state ce sunt ucatori principali in acest con!lict. Etno"nationalismul nu isi are radacinile in saracia economica si in subdezvoltare. %ugoslavia avea un standard european de trai si institutii sociale moderne, inainte de a !i demolata de razboaie si con!licte civile. =e masura ce aceste con!licte s"au erodat &s"au descompus', timp de zeci de ani, terorismul a inceput sa para singura cale de a le duce mai departe cauza. Etno"nationalismul si separatismul sunt )bine"sanatoase* si vor +6

ramane aici mult timp. Totusi, unele con!licte violente, incluzand terorismul, se incheie cu o solutie politica negociata. ?ici radicalismul religios si nici cel ideologic nu sunt pe cale de a disparea de pe !ata pamantului si nici ele nu depind de saracie si subdezvoltare. 4enasterea hindusilor in %ndia a crescut rapid, chiar si atunci cand tara a prosperat mai mult decat in orice alta perioada de dupa independenta. 4espingerea strainilor e o reactie des intalnita in cazuri de penetrare straina economica, militara si culturala. %dentitatea colectiva si modul de viata constitutional sunt in pericol. 8n raspuns des intalnit este renasterea religioasa, care rastoarna modi!icarea culturii unei societRSi Tn urma interacSiunii cu alte culturi, aduna si incapsuleaza aderantii intr"o comunitate religioasa unita si mobilizeaza o diaspora pentru a apara traditiile. Si s"ar putea prezice ca tocmai atunci cand modernizarea sub auspicii vestice da navala, radicalismul religios si politic vor avea cea mai mare rezonanta. Deoarece exista numeroase modernizari nereusite in lume, ne putem astepta la o abundenta de miscari religioase si politice care pot alimenta terorismul. =entru acestea nu exista solutii de negociere, pentru ca valuta lor !orte sunt identitatea, simbolurile si demnitatea, si nu avanta e materiale sau politice. 3re vreun sens negocierea distrugerii a doar 62 la suta din toate statuile pentru sacrilegiiB Tolerantei i"au trebuit multe secole pentru a deveni institutionalizata in Vest si a crescut din radacini !oarte !ragile. Va dura mult timp si in alta parte pentru a se intampla acest lucru. Capacitatea de organizare de catre teroristi e greu de impedicat, mai ales in state democrate care adera la #ege. =rincipalul motiv este acela ca gruparile violente sunt incorporate si ascunse intr."o societate etnica si religioasa care este legitima si legala, si care izoleaza membrii de cei din a!ara, si rezista penetrarii agentilor de control. %43 a prosperat in comunitatea catolic"nationalista in %rlanda de ?ord. ET3 ramane activa printre natiunile basce, prin gruparea separatista care obtine doar +2"+6 procente din voturile de la algeri. Teroristii omoara in!ormatori, martori si membri ai uriului$ ei castiga bani din a!aceri, recruteaza prin intimidare si nu doar prin convingere. Guvernul nu este capabil sa ii prote eze pe cei care doresc sa lupte impotriva terorismului. Statele slabe, nedemocrate au recurs la terorism de stat, care a dus la un razboi civil teribil ce s"a terminat cu unu numar enorm de victim civile, atrocitati si masacre, in 3lgeria. 3ceste

+;

con!licte violente prin interventie straina se pot prelungi timp de decenii, cum este cazul Columbiei &#a Violencia a inceput undeva in anii +1/2' si recent al 3ngolei. ?egarea oportunitatii politice este cea mai !ezabila strategie de control, cel putin in terorismul transnational. %n general terorismul este susutinut sau incura at de un stat care sustine cauza terorismului, sau daca nu sunt sustinatori vizibili, re!uza sa taie resursele si recrutarile de pe teritoriul lor in !avoarea teroristilor. 8n instrument puternic de control asupra teroristilor il reprezinta re!uzul la o baza pentru operatiile lor. %43 a strans !oarte multi bani in S83$ >ranta de"a lungul multor ani nu s"a deran at sa incerce sa stopeze activitatea separatistilor basci pe partea lor de granite$ Tigrii Tamil au avut o baza sigura in Tamil ?adu$ teroristii Fashmiri au !ost sustinuti din =aEistan$ toti teroristii palestinieni au sponsori state &%ran, Siria'. ?u este nici o indoiala ca prin diplomatia, sanctiuni, excludere din organizatiile internationale, si un ultima istanta razboi" instrumentele pe care statele le poseda in relatiile dintre ele"statele care sustin terorismul au cele mai mari sanse sa !ie re!uzate, iar capacitatea lor de organizare si operare au cele mai mari sanse de a !i slabite. Statele in situatia aceasta, totusi, insista sa !ie gasita o solutie politica, ca in Fashmir si in =alestina. Cu toate acestea, ca si in cazul pirateriei aerieni din +152, cooperarea international impotriva terorismului reprezinta cea de a doua varianta de a slabi acest !enomen. =rima !iind aceea de a gasi o solutie politica pentru con!lict. %n timp, virtutiile religioase vor ceda tentatiei si vor pacatui si se vor redescoperi ca !iind cinice si corupte, exact ca institutiile religioase si re!ormele promise. =ana la urma nu au reusit sa re!aca nationalismul trecut. : noua generatie care nu stie nimic despre revolutie se dezvolta. %nstitutille care sunt adoptate cu entuziasm de catre parinti sunt o povara, iar ideologia opresiva copiilor. %ranul la .2 de ani dupa 4evolutia %slamica si 3Aatollah Fnomeni este cel mai apropiat exemplu de entuziasm care se trans!orma in !rica si represiune. #a ultimele alegeri miscarea religioasa islamica a obtinut in ur de .2Q dintre voturi, in timp ce re!ormistii, care isi doresc un stat care nu are la baza doctrina religioasa si relatii mai bune cu S83 au obtinut 52Q de procente. (%noritatea eclerica isi pastreaza puterea datorita particularitatilor constitutionale neobisnuite ale %ranului. 3cest exemplu iraniani este o lectie importanta pentru intelegerea lumii musulmane, deoarece %ranul a !ost prima teocratie musulmana contemporana si totodata

+5

una din primele state care au sponsorizat teroristii islamici. General valabil pentru toate miscarile !undamentaliste si radicale, 7ihadul %slamic raspandeste propria sa dinamica a eliberarii de iluzii printer aderentii sai. Va !i absorbita de propriile sale probleme domestice si va !i improbabil sa continuie agresiv exportandu"se credintele si institutiile. 3ceasta schimbare se va aplica si statelor suport pentru terorismul %slamic. Desi curentul moderat este incet si o!era un con!ort redus victimelor si tintelor terorismului, este !ara dar si poate ceva real. Dincolo de controlul social al terorismului prin deprivarea de oportunitate politica, deasemenea exista un inhibitor intern, intr"adevar unul incet sau redus.

+I