Clonarea

TIAI C ...
Printre aa zisele "avantaje ale clonrii umane" au fost enumerate:
1. posibilitatea de a crea indivizi cu caliti excepionale - frumoi, sntoi, puternici, 2. 3. 4. 5. 6.

rezisteni n condiii deosebite, geniali - ameliornd rasa uman; producndu-se indivizi sntoi se vor diminua riscurile bolilor ereditare; cuplurile sterile vor putea avea copii; copiii vor fi fcui dup preferin - se poate alege sexul; se poate alege genitorul; taii i mamele se pot clona pe ei nii; celulele prelevate de la un copil vor fi pstrate pentru a fi folosite pentru clonarea lui, n cazul nefericit de deces al acestuia; dublura unui om clonat poate fi pstrat ca rezerv, n stare embrionar, furniznd esuturi i organe individului original, pentru transplant sau necesare n caz de accident

o Guvernul australian a eliberat prima licenta ce permite oamenilor de stiinta sa creeze clone umane, clone de la care sa extraga celule stem. Compania Sydney IVF a primit acordul autoritatilor australiene pentru a clona fiinte umane si a anuntat deja ca in experimentele vitoare vor fi folosite 7200 de ovule, se arata intr-un comunicat de presa preluat de Reuters.Daca firma va avea succes in experimentele sale, ar fi o premiera mondiala. Chiar daca alte tari au obtinut celule stem prin diferite tehnici, nimeni nu a reusit sa le preia din embrioni umani clonati, a declarat purtatorul de cuvant al guvernului australian. o O specie de echinoderme, numite larve de nisip, se cloneaza singure de fiecare data cand se simt amenintate de un pradator. Aceste animale marine arata ca niste sfere minuscule si se pot vedea inotand alaturi de bancurile de planctoni, fiind prazi usoare pentru pestii flamanzi. Cele ajunse la maturitate se stabilesc la suprafata zonelor nisipoase si se deplaseaza cu ajutorul celor 5 seturi de pori asezate sub forma de petale. Cercetarile conduse de oamenii de stiinta asupra acestei specii au scos la iveala spectaculoasa lor abilitate de a se clona. Dawn Vaughn, un student doctorant la Universitatea din Washington, a vrut sa afle cum reactioneaza larvele cand simt pericolul. Astfel, el a expus larvele la mucus de peste, dandu-le impresia ca pradatorii sunt in apropiere. Dupa 24 de ore larvele creasera clone. Ele au creat embrioni ca niste muguri, care ulterior s-au desprins si au format noi larve identice genetic, dar mult mai mici. Larva mama a pierdut si ea din marime, ajungand la

o o o

jumatate din dimensiunile pe care le avea la inceput. Indivizii care nu au fost expusi la mucul de peste nu s-au clonat. Oamenii de stiinta japonezi au reusit sa cloneze un soarece mort dupa 16 ani in care acesta a fost tinut inghetat. Este prima oara cand clonarea unui animal congelat reuseste. Experimentul a fost desfasurat de catre doctorul Teruhiko Wakayama si colegii sai de la Centrul de Dezvoltare Biologica din Kobe, Japonia. El declara ca desi 16 ani nu inseamna o perioada indelungata pentru inghetarea celulelor, clinicile de fertilizare in-vitro au adesea mostre de sperma inghetata pe perioade mai indelungate si de aceea nu exista niciun motiv stiintific pentru care unele animale disparute sa nu poata fi regenerate in mod asemanator. Cercetatorii au incercat sa cloneze soareci si din alte parti ale trupului animalului congelat, dar au ajuns la concluzia ca celulele cerebrale au fost cele mai viabile. Chiar si utilizarea acestora sa dovedit insa a avea o rata scazuta de succes, din peste 1.000 de incercari, producandu-se numai sapte clone sanatoase. Mai mult de 500 de embrioni au murit dupa ce au fost implantati in pantecele mamelor-surogat. De aceea, in prezent, utilizarea acestei tehnici la oameni este una periculoasa si inacceptabila Oaia Dolly a primit acest nume dupa cntareata de muzica country si Western Dolly Parton, caci oaia Dolly a fost clonata dintr-o celula mamara. pentru clonarea lui Dolly au fost necesare 276 de incercari. Partizanii clonarii umane atrag atentia ca nu trebuie neaparat sa urmarim nasterea unui organism uman complet dezvoltat. Clonarea ar putea fi solutia pentru o serie de boli in prezent netratabile. De exemplu, Marea Britanie a legalizat utilizarea embrionilor umani pentru cercetarile care sunt indreptate in directia vindecarii unor maladii ca Parkinson si Alzheimer. Se face deosebirea intre clonarea reproductiva si cea terapeutica, aceasta din urma reprezentand o sansa uriasa pentru medicina contemporana. Probabilitatea mai mare de realizare o are clonarea terapeutica, mai accesibila din punct de vedere al tehnicii, dar si mai putin problematica moral. Plecand de la ADN-ul bolnavului putem obtine un embrion-clona care nu mai este apoi introdus intr-un uter, ci este utilizat drept cultura de celule stem (celulele stem fiind nediferentiate, capabile sa formeze orice tip de tesut, constituind astfel materialul ideal pentru refacerea tesuturilor necrozate). Unica solutie pentru refacerea numarului de celule pierdute de catre organismul bolnavului, "caramizi" care nu se mai regenereaza, pare a fi inlocuirea cu celulele stem. Se spera ca ele vor putea fi "invatate" sa formeze tesuturi de un anumit tip. Mai mult, pornind de la celulele pacientului, prin clonare se va elimina pericolul respingerii materialului transplantat, acesta fiind in mod natural acceptat de catre organism. Teoretic, lucrurile sunt limpezi, mai putin evidenta este modalitatea prin care putem obtine practic aceste celule.