Monastirea Argesului Meterul Manole Mesterul Manole este un poem dramatic redactat in doua variante succesive, in 1926.

. Piesa lui Blaga exploateaza latentele dramatice ale baladei cu subiect legendar Monastirea rgesului, dar nu!i urmeaza "irul epic decat partial. Prima deosebire se impune c#iar din prezentarea si din onomastica eroilor$ %egru!&oda din balada este denumit numai cu apelativul &oda, "iind conceput drept un prototip al conducatorului de tara, care vrea sa o"ere poporului sau un monument de arta si un lacas de cult inegalabil ca valoare. '#iar daca exercita o presiune psi#ologica asupra ar#itectului, pretinzandu!i sa "inalizeze proiectul inceput, domnitorul ( in viziunea blagiana ( pierde conotatiile negative din textul baladesc unde el este vazut ca un initiator tru"as, care vrea cu orice pret sa devina ctitorul unui edi"iciu unic, renumele sau sa persiste in timp, legat de cel al unui artist genial. &oievodul ii stimuleaza in ravna lor constructiva, amagindu!i cu perspectiva innobilarii si a rasplatirii lor cu averi uriase, insa in mintea lui i!a sortit pieirii inca de la inceput. )n opera Mesterul Manole, protagonistul Manole este concomitent un erou mitic, devenind exemplar prin daruire si *ert"a de sine, si unul tragic, a carui constiinta problematizeaza esenta artei$ aceasta este pro"und morala, dar sacri"iciul impus artistului este asociat unui pacat. Binele estetic, cantat de Manole, absoarbe in realizarea lui un rau ( omorul sacri"icial ( cu care omul superior nu se impaca pana la s"arsit. )n comparatie cu interpretarea persona*ului principal ( Manole ( din opera Mesterul Manole, in balada Monastirea rgesului protagonistul este conceput ca un erou dilematic, obligat sa consimta la un sacri"iciu tot atat de mare ca si "orta

inzestrarii lui spirituale. +u"letul acestuia va "i s"arsit intre dorinta de a in"aptui ceva nemaivazut, care tortureaza imaginatia oricarui mare creator, responsabilitatea pt. viata tovarasilor sai de munca, durerea de a sacri"ica sotia si copilul, teama de umilinta nereusitei pro"esionale si cea "ireasca de moarte, datorata amenintarilor sumbre ale voievodului. Mira, persona*ul operei Mesterul Manole, nu! si plange soarta, si!o asuma si o invinge. ,e asemenea, na, persona*ul operei Monastirea rgesului, nu se opune #otararii sotului ei deoarece starile su"letesti prin care trece Manole si zbuciumul sau impresionant ii subliniaza importanta de necontestat a reusitei lui pro"esionale, in absenta careia viata omului de langa ea nu se *usti"ica. )n opera "olclorica, cei noua mesteri mari "ormau un persona* colectiv, care actioneaza in c#ip solidar. %u sunt adevarati creatori, ci numai executanti priceputi ai planului exceptional imaginat de Manole. ccepta, temporar, e"ortul prelungit, nu insa si implicarea "iintei lor launtrice in elanul constructiv. %ecinstea sau numai lasitatea dovedita o vor plati cu moartea. Blaga, in sc#imb, ii individualizeaza social si moral pe primii patru$ primul a "ost cioban, al doilea pescar, al treilea calugar, al patrulea baies in ocna. -otodata mesterii au comportamente di"erite "ata de Manole, cel mai atasat su"leteste de el ramanand al saselea zidar, care i!a plans amarnic moartea. )n balada, ideea *ert"ei ii era transmisa lui Manole in vis, sub "orma unei soapte de sus, adevarata voce divina, care!i anula artistului vointa proprie, trans"ormandu!l intr!o *ucarie a sortii. +pre deosebire de textul baladesc, in care Manole accepta si impartasea tovarasilor sai visul, in piesa mesterul re"uza ani de zile ideea sacri"iciului, sustinand ca este impotriva

preceptelor crestine. -otodata, el ii explica lui Bogumil ca un artist trebuie sa "ie incompatibil cu notiunea de crima, caci, ast"el, altarul ridicat de el va "i blestemat. .epetitia acestui re"lexiv ( pasiv cu valoare impersonala se cere dezvaluie "aptul ca asupra spiritului artistului actioneaza strivitor o "orta din a"ara lui, care ramane misterioasa. )n opozitie cu balada, unde crudul %egru!&oda premeditase moartea mesterilor, in piesa de teatru, boierii vicleni si clerul il instiga pe domnitor la pedeapsa. /i ii vor atrage atentia ca ar#itectul ar putea oricand un altar si mai "rumos sa in"aptuiasca. Multimea adunata in *ur s!a impotrivit deciziei boierilor si a calugarilor, neacceptand osandirea lui Manole. ,aca in balada zidarii il insoteau pe conducatorul lor la moarte, in viziunea lui Blaga, acestia vor supravietui. )n concluzie$ pentru artist, mai presus de iubire, de "amilie, de perpetuarea numelui, se a"la idealul propus si munca istovitoare prin care il va duce la capat. 0mul de exceptie este obsedat sa in"aptuiasca o opera durabila inainte de a se pierde in in"init, sa lase un semn memorabil al trecerii lui pe pamant. Igna Bota Nicolae Adrian cl. a XI-a B

Powered by 5000+ referate online