PORTRETUL CETATEANULUI SUEDEZ

NISTORESCU RUXANDRA IOANA GRUPA 927, SERIA B

SPERANTA DE VIATA SI INDICATORI AI SANATATII Sperana de via este durata medie a vieii unui individ, sau numrul mediu de ani de via rmai la o anumit varst. Sperana de via este o estimare a numrului mediu de ani pe care o persoan i-ar tri, dac ratele de mortalitate specifice pe vrste ale unui an de referin ar rmne neschimbate pe parcursul ntregii sale viei. Sperana de via este un indicator ipotetic pentru c se bazeaz pe ratele de mortalitate existente, iar acestea se pot schimba pe parcursul vieii unei persoane. Sperana de via a fiecrei persoane se schimb pe msur ce persoana mbtrnete sau tendinele mortalitii se schimb. Sperana de via depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a selecta grupul. Un studiu realizat de Institutul Naional de Sntate i Cercetare Medical (INSERM) a relevat c suedezii au o speran de via mai mare i o sntate mai bun dect ceilali europeni. Sperana de viata la femei este de 83 de ani, iar la barbati e de 79 de ani. Suedia este ara n care se triete cel mai mult ntr-o stare satisfctoare de sntate. Sperana de via fr incapacitate (EVSI) este un concept relativ nou care reflect perioada medie n care o populaie nu sufer de probleme de sntate i reprezint ''viaa n stare bun de sntate'', fiind introdus pentru a aprecia calitatea vieii i starea de sntate a europenilor. Asistena medicala de excepie a facut ca Suedia sa fie ara cu populatia cea mai varstnica din lume (18,1% din totalul populatiei are peste 65 de ani) si numai japonezii au o sperana de viaa mai ridicata (Japonia 79 de ani, Suedia 78 de ani). Natalitatea: 10.24 nateri / 1.000 de locuitori (2012 est) Rata natalitaii reprezinta numrul mediu anual de nateri pe parcursul unui an, raportat la 1.000 de persoane Rata natalitii este de obicei factorul dominant n determinarea ratei de cretere a populaiei. Acesta depinde att de nivelul de fertilitate i structura pe vrste a populaiei. Mortalitatea se refer la decesele din cadrul unei populaii. Probabilitatea de deces ntr-o anumit perioad de timp este influenat de muli factori precum vrst, sex, ras, ocupatie si categorie social. Incidena deceselor dezvluie multe aspecte referitoare la condiiile de viat ale populaiei si de ngrijire a sntii. Mortalitatea infantil reprezint decesele 0-1 an (de la natere la 364 de zile), raportate la 1000 nscui vii din aceeai perioad i teritoriu. Mortalitatea infantil constituie un indicator de baz al sntii copilului i a mamei, fiind n acelai timp un indicator cheie al strii economico-sociale i de mediu al unei comuniti umane. Nivelul i dinamica mortalitii infantile au un determinism social, economic i cultural complex. Calitatea serviciilor de ngrijire a gravidei i copilului, accesul la aceste servicii influeneaz, de asemenea, ansele de supravieuire ale copilului n primul an de via. n jurul anului 1900, majoritatea rilor europene aveau o rat a mortalitii infantile mult peste 100: Danemarca 128, Romnia 197, Germania 229, Rusia 252 . Excepie faceau Suedia i Norvegia, care nregistrau valori de sub 100 la acest indicator. Astfel, n jurul anului 1950, Suedia avea valoarea indicelui de mortalitate sub 20. n literatura de specialitate, majoritatea autorilor sunt de acord asupra faptului c factorii sociali, economici i politici controleaz nivelul mortalitii infantile mult mai semnificativ dect calitatea serviciilelor medicalemortalitate sub 20. De

exemplu, n anul 2002, rata brut a mortalitii n Suedia era mai mare dect cea din Panama 11 la 1.000 de locuitori, comparativ cu 5 la 1.000 de locuitori - n ciuda faptului c speranta de viat n Suedia era de 80 de ani, n timp ce n Panama era de doar 74 de ani. Rata mai mare a Suediei este atribuit diferentelor din structura pe vrste dintre cele dou tri. Btrna Suedie are 18 % din totalul populatiei n grupa de vrst 65 de ani si peste, unde decesele au o probabilitate mai mare de a surveni, n timp ce n tnra Panama, proporia persoanelor vrstnice este de doar 6% din totalul populaiei. Astfel, Suedia are n fiecare an o proportie a deceselor n populatia total mai mare dect Panama, cu toate c Suedia are conditii mai bune de ngrijire a snttii. . CONDITII DE VIATA Suedia este un stat cu condiii de via bune n Europa. Si aici, ca i n alte ri europene, costul vieii difer n marile orae fa de cel de la sate sau orae mai mici, n zonele centrale fa de cele periferice Salariul minim pe economie este de 34.500 coroane suedeze (SEK)/lun (3.930 euro) n sectorul privat i 26.150 SEK (2.980 euro) n sectorul public. Costul vieii pentru o persoan suedez este n jur de 8.570 SEK (977 euro)/lun , aceste costuri incluznd nevoile de baz ca: mncare, mbrcminte, igien, ngrijire medical, etc. Chiriile difer n oraele suedeze n funcie de zon (central sau nu). Astfel o proprietate de nchiriat n ziarul local sau regional poate fi gasita la preul mediu de nchiriere al unui apartament cu trei camere i buctrie este de 5.500 SEK/lun, adic 627 euro/lun. In ceea ce priveste persoanele varstnice, Suedia este statul cu cele mai bune condiii de via pentru persoanele in etate. Pe termen lung, condiiile de via ale tuturor categoriilor populaiei s-au mbuntit. Dar unele au fost ceva mai favorizate dect altele, ducnd la o cretere a inegalitilor. n special ntre cei care muncesc i cei care nu au de lucru. Rezultat: Suedia a picat de pe primul pe al 14-lea loc n clasamentul rilor cele mai egalitare. NIVEL AL VENITURILOR Compararea standardelor de via ntre ri se bazeaz adesea pe produsul intern brut (PIB) pe locuitor care exprim n termeni monetari gradul de bogie al unei ri n raport cu o alt ar. Totui, acest indicator cheie reflect foarte puin aspectele legate de distribuia veniturilor n interiorul unei ri i, de asemenea, nu furnizeaz informaii legate de factorii nemonetari, care pot avea un rol semnificativ n determinarea calitii vieii unei anumite populaii. Pe de o parte, inegalitile n distribuia veniturilor pot crea stimulente pentru mbuntirea situaiei persoanelor prin munc, pentru inovare sau pentru dobndirea de noi competene. Pe de alt parte, aceste inegaliti la nivelul veniturilor sunt adesea considerate ca fiind legate de criminalitate, srcie i excluziune social.

Guvernele, factorii de decizie politici i societatea n general nu pot combate srcia i excluziunea social fr a analiza inegalitile n societate, indiferent dac sunt de natur economic sau social. Datele privind inegalitatea economic devin cu att mai importante pentru estimarea srciei relative, cu ct distribuia resurselor economice poate avea o inciden direct asupra gradului de rspndire i a amplorii srciei. Au existat ample inegaliti n ceea ce privete distribuia veniturilor n rndul populaiei UE-27 n 2010: persoanele reprezentnd 20 % din populaie care au avut cel mai ridicat venit disponibil pe adult echivalent au ncasat venituri de 5 ori mai mari dect persoanele reprezentnd 20 % din populaie care au avut cel mai sczut venit disponibil pe adult echivalent. Acest raport a fost de 3,5 n Suedia.

Nivelul de impozitare din Suedia este al doilea ca marime din UE. In 2006 taxele si impozitele (incluzand si contributiile de ajutor social) au avut o pondere de 48,9% in PIB, comparativ cu 37,1% media UE-27. In comparatie cu tarile vecine, ponderea ratei marginale este mai mica decat in Danemarca(49.1 %), dar semnificativ mai mare fata de Finlanda (43.5 %). Sistemul suedez de impozitare se bazeaza in mare parte pe impozitarea directa, pentru cresterea veniturilor. Impozitele din Suedia difera detasat fata de media UE: impozitele directe 40.4 %, in timp ce impozitele indirecte si contributiile sociale au cota de 34.8 %, si 24.8 % din veniturile fiscale. Aceasta comparatie cu media UE-27 e de circa 31.4 %, 38.9 % respectiv 29.8 %. Structura pe nivel de guvern difera fata de media UE in care fondurile de asigurari sociale au un scazut procent din venituri, in jur de 40% din media UE-27, in timp ce veniturile administratiei publice locale, e de 32,2% din totalul veniturilor fiscal. Suedia are unul din cele mai nalte rate de TVA statutar si rate mult peste medie pentru accize iar ponderea consumului privat in PIB e unul dintre cele mai scazute din Uniune. n 2006, veniturile din impozite pe capital, ca procent din PIB, in Suedia fiind (7,1%) este ceva mai jos de media UE-27 (7,8%). Taxele de mediu, ca proportie din PIB sunt n linie cu media UE-27 (2,7% n 2006). Nivelul lor a fost destul de constant n perioada 1995-2006. Veniturile din taxele de mediu sint sustinute ntr-o relativ mare masura de impozitele pe energie. Consumatorii au o putere ridicata de cumparare, sunt exigenti si iubesc diversitatea. venitul mediu este foarte inalt comparativ cu cel inregistrat la nivel mondial; PIB/cap de locuitor este in jur de 26.000 Euro/an;

 Suedia are unul din cele mai ridicate niveluri ale taxelor din lume. Sistemul fiscal este, in general, progresiv, taxele reprezentnd mai mult de 50% din venit; suedezii utilizeaza o parte relativ ridicata din venitul obtinut pe cheltuieli antrenate de gospodarie, si mult mai putin in alte arii. Distributia consumului gospodariilor (2003/2004) Alimente si bauturi alcoolice Imbracaminte Gospodarie (chirii, taxe si impozite etc) Electricitate si incalzire Mobila si bunuri cu folosinta indelungata Servicii de sanatate Transport Cultura si recreere Alte bunuri si servicii NIVEL DE EDUCATIE populatia are un grad ridicat de educatie, mai mult de 50% din populatie detnd o diploma de bacalaureat, si aprox. 20% o diploma universitara. Persoanele cu drept de sedere permanent sau permis de edere permanent pot beneficia de ajutor pentru studii n aceleai condiii ca i cetenii suedezi. Persoanele care au drept de sedere n Suedia au, n mod normal, dreptul la ajutor pentru studii dac au locuit i au muncit timp de cel puin 2 ani. Persoanele angajate, cei care desfoar activiti independente i prestatorii de servicii, adica persoanele care au un drept de edere i membrii lor de familie pot participa la studiile de formare i accesa ajutorul pentru studii dac muncesc n timpul studiilor. 13,4% 4,3% 23,1% 4,6% 4,8% 2,6% 15,8% 17,7% 13,7%

Sistemul colar suedez coala general n Suedia este obligatorie i gratuit pentru toi copiii. coala ncepe de la 7 ani i continu timp de 9 ani, dup care urmeaz liceul, care este opional, ns marea majoritate aleg s studieze n continuare. Studiile liceale sunt de asemenea gratuite. Asemenea celorlalte ri nordice, Suedia are un sistem educational eficient, iar faptul c ofer studenilor cu statut de cetean european facilitatea de a beneficia de studii gratuite, la fel ca propriii studeni, face ca aceast ar s se numere printre preferinele studenilor ca destinaie de master. Suedia nu mai are conceptul de gradinita de muli ani, prescoala (la care copiii pot merge de la 1 an) fiind vazuta ca un prim pas in ceea ce, la nivel international, se numeste lifelong learning. Sistemul prescolar suedez este in marea majoritate de stat, care pune mare accent pe calitatea actului pedagogic, subventionat din trei parti: bugetul de stat, bugetul comunal si o taxa platita de parinti care nu poate fi mai mare decat alocatia primita de fiecare copil. Orice copil ai carui

parinti lucreaza sau studiaza are dreptul la un loc intr-o prescoala apropiata de casa, chiar si copiii ai caror mame sunt in concediu maternal au dreptul la cateva ore pe saptamana. Astfel, mai mult de 90% din copiii de pana in 5 ani merg la prescoala. Acest sistem, luat de model de foarte multe alte tari dezvoltate economic, nu a aparut peste noapte, ci in zeci de ani de implicare reala, de multe ori iesiri in strada, a pedagogilor, parintilor si in final a politicienilor. PIATA MUNCII Cu o piata mica, dar cu un grad deosebit de inalt de industrializare si specializare, Suedia este o piata foarte deschisa si deosebit de dependenta de importuri, ceea ce o face interesanta pentru exportatorii straini. Competitia este acerba, dar exista o mulitudine de oportunitati de afaceri. Odata intrat pe piata Suediei, un exportator se poate bucura de stabilirea unei afaceri profitabile pe termen lung. Principalele resurse pe care se bazeaza economia suedeza sunt lemnul, hidro-energia si minereul de fier. Industria prelucratoare mai detine o pozitie importanta datorita existentei materiei prima, 17% din totalul angajatilor fiind incadrati in companii din acest sector. Totusi, sectoarele traditionale, precum agricultura si industria forestiera, si-au pierdut in timp din importanta, in prezent numai 3% din forta de munca activnd in aceste domenii. Urmare politicii economice a Guvernelor suedeze care, dupa criza de la inceputul anilor 90 au promovat transformari profunde ale economiei, Suedia este, in prezent, una din cele mai puternice economii la nivel mondial, axata pe industrii intensive in cunostinte si dezvoltare de tehnologii, precum IT&C (16% din cifra totala de afaceri a companiilor suedeze provine din acest sector, si 10% din totalul angajatilor se regaseste aici). Desi, la inceputul secolului, Suedia era una din cele mai sarace tari europene, in prezent, Suedia are propria industrie aviatica, nucleara, auto, IT&C, microelectronica, telematica si fotonica. Succesul a fost in mare parte datorat politicii de neutralitate pe care a adoptat-o Suedia in cursul secolului XX, dar si gratie fortei de munca instruita si extrem de disciplinata. Dupa criza economica de la inceputul anilor 90, urmare procesului de reforma adoptat, productia industriala in Suedia a crescut cu 60% intre 1993-2000, fapt pus pe seama dezvoltarii foarte dinamice a sectorului comunicatiilor si a celui farmaceutic. Totusi, dupa 2000, Suedia a incetinit ritmul cresterii economice si al celei industriale datorita cererii slabe la nivel international pentru produsele sale, dar si datorita crizei care a survenit in sectorul IT. Industria suedeza este, in principal, o industrie de asamblare, dependenta de importurile de materii prime si componente. Principala tendinta inregistrata la nivelul economiei este delocalizarea productiei industriale, in tari cu costuri scazute, in Suedia, pastrndu-se, in special serviciile conexe productiei de bunuri (R&D, proiectare, design etc).

Legislaia suedez pentru asigurri de omaj difer de cea a altor ri din anumite puncte de vedere. Asigurrile de omaj suedeze constau n asigurri de baz universale i asigurri voluntare pentru pierderile de venit. Prestaiile de omaj din asigurrile de baz sunt furnizate oricrei persoane care ntrunete condiiile de baz precum condiia de munc, i vrsta de peste 20 de ani. Pentru a obine prestaii de omaj din asigurrile pentru pierderile de venit este necesar s fi fost membru al unui Fond de Asigurri de omaj pentru cel puin un an i s fi ndeplinit condiiile de munc n acea perioad. Odat devenit membreu al unui Fond de Asigurri de omaj trebuie s pltii o tax de membru. Fondul de Asigurri de omaj decide asupra dreptului persoanei la o indemnizaie de omaj zilnic. n caz afirmativ, primete o sum de baz sub forma unei indemnizaii de maximum 320 SEK, cinci zile pe sptmn, indiferent de venitul anterior. Persoana ndreptit la prestaii de asigurare contra pierderii venitului, beneficiaz de 80% din venitul anterior dar nu mai mult de 68o SEK pe zi. Prestaiile de omaj sunt impozabile.

Un alt domeniu care a devenit din ce in ce mai important in ultimii ani este sectorul serviciilor, 75% din forta de munca activnd in companii apartnd acestui sector. O crestere substantiala se inregistreaza in industriile creative (design, muzica, moda), acestea asigurnd o sursa buna de venituri Suediei din exporturi. Contributia diverselor sectoare economic la formarea PIB se prezinta dupa cum urmeaza: productia industriala - 19% din PIB, serviciile private - 58%, serviciile publice - 19%, agricultura 1,5%. PIB-ul pe cap de locuitor este in valoare de 31 238 de euro anual. Acest belsug se reflecta in nivelul de trai in ceea ce priveste bunurile proprietate personala, suedezii sunt pe primul loc in lume la telefoane, pe locul cinci la masini de spalat, pe locul sase la cuptoare cu microunde, pe locul sapte la frigidere si videorecordere si pe locul zece la automobile. Singurele statistici negative ale Suediei se refera la atacurile de cord cele mai multe din lume, 37,3% dintre decese fiind cauzate de acestea; crime locul 18; delicte referitoare la droguri locul doi. A dispune de o educatie inalta calitativ este extrem de important in Suedia, unde 87% dintre adulti cu varsta cuprinsa intre 25-64 de ani au cel putin diploma de liceu.

Munca in sine e destul de grea si solicitanta pentru ca se respecta foarte mult programele de lucru. Orele fixe, pauze foarte stricte, nu se accepta intarzieri, nu se accepta nerespectarea normelor. Au reputatia de a fi foarte rigizi. Cei mai cautati sunt specialistii din industrie, precum sudori, instalatori si tubulatori, salariile oferite acestora fiind de cateva mii de euro Frumusetea vietii in Suedia consta si in conditiile de munca foarte bune si, mai ales, in raritatea conflictelor sociale dintre patronate si sindicate. Cererile de angajare vin mai ales din domeniile IT, medical si educativ. Ofertele sunt, insa, mai numeroase spre regiunile nordice, unde cererea de personal calificat este foarte mare. JUSTITIE SI CRIMINALITATE Statisticile Uniunii Europene (UE) disponibile n prezent privind infracionalitatea i justiia penal reflect diversitatea sistemelor juridice i de ordine public din rile UE. Statisticile privind infracionalitatea din statele membre ar trebui s compare tendinele nregistrate n timp, evitndu se astfel comparaiile directe ale nivelurilor ntre ri pentru un anumit an, ntruct datele pot fi influenate de o serie de factori, printre care se numr nivelurile diferite de clasificare penal, eficiena sistemelor de justiie penal i practicile de nregistrare ale instituiilor poliieneti; n plus, este probabil ca un procent relativ ridicat de infraciuni s rmn nenregistrate. n toate statele membre ale UE se depun n prezent eforturi pentru a mbunti comparabilitatea statisticilor privind infracionalitatea. cel mai sczut numr de ageni de poliie la 100 000 de locuitori a fost consemnat n Finlanda (156), urmat de Danemarca (197) i Suedia (207). , rata criminalitatii a scazut semnificativ. Astfel, numarul furturilor din banci din Suedia a scazut de la 110, in 2008, la numai 16, in 2011, cel mai scazut nivel din istorie. putine cazuri de mita, Numarul fraudelor computerizate a crescut la 20.000, in 2011, fata de 3.304, in 2000.

Bibliografie: http://epp.eurostat.ec.europa.eu http://www.slideshare.net/alix2009/suedia http://sweden.se/society/sweden-an-overview/ http://stockholm.mae.ro