Basangeac Ion Teologie Pastorala, An 2, Sem.1, Gr.

Lucrare de seminar Vechiul Testament

Ieremia Cap. 30-31

Profesor: Drd. Iatan Cristinel

Ieremia 30 1. Cuvantul Domnului care a fost catre Ieremia: 2. "Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Scrie-ti intr-o carte toate cuvintele pe care ti le-am grait Eu, 3. Ca iata vin zile, zice Domnul cand voi intoarce din robie pe poporul Meu, pe Israel si pe Iuda, zice Domnul, si-i voi aduce iarasi in pamantul acela, pe care l-am dat parintilor lor, si-l vor stapani". 4. Iata cuvintele acelea pe care le-a spus Domnul despre Israel si despre Iuda: 5. Asa a zis Domnul: "Glas de tulburare, glas de groaza auzim, ti nu glas de pace. 6. Intrebati si vedeti daca naste vreun barbat? De ce vad Eu pe toti barbatii cu mainile pe solduri, ca o femeie care naste, si fetele tuturor palide? 7. O, vai! Mare este ziua aceea! Asemenea ei n-a mai fost alta! Acela este timp de mare stramtorare pentru Iacov, dar el va fi izbavit din ea. 8. Si in ziua aceea, zice Domnul Savaot, voi sfarama jugul de pe grumazul lor si lanturile lor le voi rupe. 9. Si nu vor mai sluji strainilor, ci vor sluji Domnului Dumnezeului lor si lui David, regele lor, pe care il voi pune iarasi pe tron. 10. Si tu robul Meu Iacov, nu te teme, zice Domnul, nici nu te inspaimanta, Israele, ca iata Eu te voi scapa din tara cea departata si neamul tau il voi aduce din tara robiei tale. Si se va intoarce Iacov si va trai in pace si in liniste si nimeni nu-l va mai ingrozi. 11. Caci Eu sunt cu tine, zice Domnul, ca sa te izbavesc; voi pierde de fot toate popoarele, printre care te-am risipit pe tine, iar pe tine nu te voi pierde; te voi pedepsi dupa dreptate si nepedepsit nu te voi lasa, 12. Ca asa zice Domnul: Rana ta e de nevindecat si plaga ta e dureroasa. 13. Nimeni nu se ingrijeste de pricina ta, ca sa-ti vindece rana, si leac vindecator nu este pentru tine. 14. Toti prietenii tai te-au uitat si nu te mai cauta; ca Eu te-am lovit ca pe un vrajmas, cu pedeapsa cruda, pentru multimea faradelegilor tale, pentru ca se inmultisera pacatele tale. 15. De ce te plangi de rana ta? Durerea ta este de nevindecat? Dupa multimea faradelegilor tale ti-am facut aceasta, pentru ca se inmultisera pacatele tale. 16. Dar toti cei ce te mananca vor fi mancati si toti vrajmasii tai vor merge si ei toti in robie si toti jefuitorii tai vor fi jefuiti. 17. Si iti voi lega ranile si te voi vindeca, zice Domnul. Ca ei te numesc: "Cel izgonit", "Sionul, de care nu mai intreaba nimeni!" 18. Asa zice Domnul: "Iata voi restatornici corturile lui Iacov si salasurile lui le voi milui; cetatea va fi zidita iar pe dealul sau si templul se va zidi ca mai inainte. 19. Se vor inalta din ele multumiri si glas de bucurie; ii voi inmulti si nu vor mai fi imputinati, ii voi incununa cu glorie si nu vor mai fi injositi. 20. Fiii lui Iacov vor fi ca mai inainte, adunarea lui va sta inaintea Mea si Eu voi pedepsi pe toti asupritorii lui. 21. Capetenia lui va fi din el si stapanul lui se va ridica din mijlocul lui; il voi apropia si se va apropia de Mine: ca cine va indrazni sa se apropie singur de Mine? - zice Domnul. 22. Voi veti fi poporul Meu, si Eu voi fi Dumnezeul vostru. 23. Iata vijelie salbatica vine de la Domnul, vijelie groaznica, si va cadea pe capul necredinciosilor. 24. Mania cea aprinsa a Domnului nu se va abate pana ce nu se va sfarsi si nu se va implini gandul inimii Lui. In zilele cele de apoi veti pricepe aceasta".

Ieremia 31 1. "In vremea aceea Eu voi fi Dumnezeul tuturor semintiilor lui Israel, iar ele vor fi poporul Meu", zice Domnul. 2. Asa zice Domnul: "Poporul care a scapat de sabie a aflat mila in pustiu. Israel a ajuns la locul sau de odihna". 3. Atunci mi S-a aratat Domnul din departare si mi-a zis: "Cu iubire vesnica te-am iubit si de aceea Mi-am intins spre tine bunavointa. 4. Din nou te voi pune in randuiala, fecioara lui Israel, din nou te voi infrumuseta cu timpanele tale si vei iesi la hora celor ce se veselesc; 5. Din nou vei lua viile de pe dealurile Samariei, si vierii care le vor lucra se vor folosi ei singuri de ele. 6. Ca va veni vremea cand strajile de pe muntele Efraim vor striga: "Sculati-va sa ne suim in Sion, la Domnul Dumnezeul nostru!" 7. Caci asa zice Domnul: "Strigati de bucurie pentru Iacov si strigati inaintea capeteniei popoarelor, vestiti; laudati si ziceti: Doamne, izbaveste pe poporul Tau, ramasita lui Israel! 8. Iata, ii voi aduce din tara cea de la miazanoapte si-i voi aduna de la marginile pamantului. Orbul si schiopul, cea insarcinata si cea care naste vor fi impreuna cu ei; se va intoarce aici mare multime. 9. Cu lacrimi au plecat si ii voi intoarce cu mangaiere, ii voi intoarce la izvoarele apelor pe cale neteda, pe care nu se vor poticni, ca Eu sunt parintele lui Israel si Efraim este intaiul Meu nascut". 10. Ascultati, popoare, cuvantul Domnului, vestiti tarii departate si ziceti: Cel ce a imprastiat pe Israel, Acela il va aduna si-l va pazi, ca pastorul turma sa, ca va rascumpara Domnul pe Iacov, 11. Si-l va izbavi din mana celui ce a fost mai tare decat el. 12. Si vor veni si vor praznui pe inaltimile Sionului si vor curge bunatatile Domnului: grau si vin si untdelemn, miei si boi. Sufletul lor va fi ca o gradina bine-udata si ei nu vor mai tanji. 13. Atunci fecioara se va veseli la hora, tineri si batrani vor fi fericiti. Voi schimba intristarea lor in veselie si-i voi mangaia dupa intristarea lor si-i voi bucura. 14. Voi hrani sufletele preotilor cu grasime si poporul Meu se va satura din bunatatile Mele", zice Domnul. 15. Asa zice Domnul: "Glas se aude in Rama, bocet si plangere amara. Rahila isi plange copiii si nu vrea sa se mangaie de copiii sai, pentru ca nu mai sunt". 16. Asa zice Domnul: Infraneaza-ti glasul de la bocet si ochii de la lacrimi, ca vei avea plata pentru munca ta, zice Domnul, si ei se vor intoarce din tara dusmana; 17. Este nadejde pentru viitorul tau, zice Domnul, ca fiii tai se vor intoarce in hotarele lor. 18. Aud pe Efraim plangand si zicand: "Tu m-ai pedepsit si sunt pedepsit ca un junc neinvatat. Intoarce-ma si ma voi intoarce, ca Tu esti Domnul Dumnezeul meu! 19. Dupa ce m-am intors, m-am cait, si cand am luat cunostinta, m-am batut in piept; am fost rusinat si tulburat am fost, pentru ca am purtat ocara tineretii mele". 20. Dar Efraim nu este feciorul Meu scump, un copil atat de alintat? Atunci cand vorbesc de el, totdeauna cu dragoste Mi-amintesc de el; pentru el Mi se misca inima si voi avea mila de el, zice Domnul. 21. Pune-ti semne pe linga drum, pune-ti stalpi, fii atenta la drum, la calea pe care te-ai dus; intoarce-te, fecioara lui Israel, intoarce-te in aceste cetati ale tale. 22. Pana cand vei rataci, fiica neascultatoare? Pentru ca Domnul va face pe pamant lucru nou: femeia va cauta pe barbatul ei.

23. Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: "De acum inainte, cand voi intoarce robia lor, vor grai in pamantul lui Iuda si in cetatile lui cuvintele acestea: "Locas al dreptatii si munte sfant, Domnul sa te binecuvanteze!" 24. Si se vor aseza in aceasta tara Iuda si toate cetatile lui, plugarii si cei ce umbla cu turmele. 25. Ca voi adapa sufletul obosit si voi satura toata inima amarata". 26. Atunci m-am desteptat si am privit, si somnul meu a fost linistit. 27. "Iata vin zile, zice Domnul, cand voi semana in casa lui Israel si in casa lui Iuda o samanta de om si samanta de vite; 28. Precum am privegheat asupra lor ca sa-i smulg si sa-i zdrobesc, ca sa-i risipesc, sa-i vatam si sa-i pierd, asa voi priveghea asupra lor, ca sa-i zidesc si sa-i sadesc, zice Domnul. 29. In zilele acelea nu vor mai zice: "Parintii au mancat agurida si copiilor li s-au strepezit dintii". 30. Ci fiecare va muri pentru faradelegea sa; cine va manca agurida, aceluia i se vor strepezi dintii. 31. Iata vin zile, zice Domnul, cand voi incheia cu casa lui Israel si cu casa lui Iuda legamant nou. 32. Insa nu ca legamantul pe care l-am incheiat cu parintii lor in ziua cand i-am luat de mana, ca sa-i scot din pamantul Egiptului. Acel legamant ei l-au calcat, desi Eu am ramas in legatura cu ei, zice Domnul. 33. Dar iata legamantul pe care-l voi incheia cu casa lui Israel, dupa zilele acela, zice Domnul: Voi pune legea Mea inauntrul lor si pe inimile lor voi scrie si le voi fi Dumnezeu, iar ei Imi vor fi popor. 34. Si nu se vor mai invata unul pe altul si frate pe frate, zicand: "Cunoasteti pe Domnul" ca toti de la sine Ma vor cunoaste, de la mic pana la mare, zice Domnul, pentru ca Eu voi ierta faradelegile lor si pacatele lor nu le voi mai pomeni". 35. Asa zice Domnul, Cel ce a dat soarele ca sa lumineze ziua si a pus legi lunii si stelelor, ca sa lumineze noaptea; Cel ce tulbura marea, de-i mugesc valurile, si numele Lui este Domnul Savaot: 36. "Cand aceste legi vor inceta sa mai aiba putere inaintea Mea, zice Domnul, atunci si semintia lui Israel va inceta pentru totdeauna sa mai fie popor inaintea Mea. 37. Asa zice Domnul: Daca cerul poate fi masurat sus si temeliile pamantului cercetate jos, atunci si Eu voi lepada toata semintia lui Israel pentru toate cate au facut ei, zice Domnul. 38. Iata vin zile - zice Domnul cand cetatea se va zidi intru slava Domnului de la turnul Hananeel pana la Poarta Coltului, 39. Si funia de masurat pamantul va inainta de-a dreptul pana la muntele Gareb si se va intoarce spre Goa. 40. Si toata valea trupurilor moarte si a cenusii si tot campul pana la paraul Chedron, pana la coltul porcilor cailor, spre rasarit, vor fi locuri sfintite pentru Domnul si nu vor mai fi niciodata nici pustiite, nici nimicite".

Despre profetul Ieremia. Sfantul Proroc Ieremia, alaturi de Isaia, Ezechiel si Daniel, face parte dintre marii profeti ai Vechiului Testament. Sfantul Proroc Ieremia a trait in jurul anului 600 i.d.Hr., cand evreii au fost luati in robia babilonica sau persana de catre imparatul Nabucodonosor. Numele sau inseamna "Iahve inalta", era preot, iar profetia sa a fost trecuta in scris de Sfantul Proroc

Baruh. A fost supranumit profet al lacrimilor sau al plangerilor, deoarece a plans pentru poporul iudeu care se departase de Dumnezeu si slujea idolilor si care a atras astfel pedeapsa divina. Sfantul Proroc Ieremia a trait sub patru regi din tara lui Iuda: Iosia, Ioachim, Iehonia si Sedechia. El a inceput sa proroceasca de la varsta de cincisprezece ani, in timpul imparatului Iosia, predicand pocainta catre rege si catre nobilii sai, catre prorocii cei mincinosi si catre preotii templului. In timpul regelui Ioachim, Ieremia a prorocit ca inmormintarea acestuia va fi ca ingroparea unui magar, adica, ca dupa ce va muri trupul lui va fi aruncat in afara zidurilor Ierusalimului, apoi tarat pe pamint, fara cinstea unei ingropari omenesti. Cuvantul prorocesc s-a implinit intocmai. Despre regele Iehonia, fiul lui Ioachim, regele din Iuda, Ieremia a prorocit ca va fi luat rob in Babilon impreuna cu toata casa lui si ca va muri acolo. Toate acestea s-au implinit la scurt timp dupa ce prorocul si-a rostit cuvantul. In timpul regelui Sedechia, Ieremia a profetit ca babilonienii vor cuceri cetatea in anul al unsprezecelea al imparatului Sedechia, adica anul 586 i.Hr. Ieremia a fost totodata profetul decaderii imparatiei Iuda. Babilonienii au capturat la scurt timp dupa aceea Ierusalimul, l-au ucis pe regele SZedechia, au jefuit si au trecut cetatea prin ascutisul sabiei, si au taiat capetele unei mari multimi de iudei. Ieremia a profetit si anii adevarati ai robiei, 70 de ani, spre deosebire de falsii profeti care vorbeau de o robie de scurta durata. Ieremia a ajuns apoi in Egipt unde a trait vreme de patru ani. Egiptenilor Ieremia le-a prorocit caderea idolilor lor si sosirea Fecioarei impreuna cu Pruncul in Egipt. Sfantul Proroc Ieremia a fost omorat cu pietre de catre iudei. Cartea Profetului Ieremia are 52 de capitole, structurate astfel: - 1,1-25,13: Cuvantari mpotriva lui Iuda i a Ierusalimului; - 26-35: Cuvantari de mntuire pentru Israel i Iuda; - 36-45: Suferinele lui Ieremia; - 46-51: Cuvantari mpotriva naiunilor; - 52: Anex istoric dup cderea Ierusalimului. Cartea profetului Ieremia este o profeie din care transpare judecata Domnului, sperana, avertismentele, dar i mngierile pe care le primete poporul lui Dumnezeu. Se pare c este primul profet care sufer din cauza mesajului pe care l are de transmis, de aceea este de multe ori marginalizat. n ceea ce l privete pe Dumnezeu, vrea o nou alian cu poporul, ntruct prima fusese nclcat. Dumnezeu vrea s arate poporului c atunci cnd ascult, are parte de binecuvntare, cnd nu ascult i urmeaz alte ci, are numai de suferit. Pe parcursul crii apar idei ca: Dumnezeu este stpnul istoriei, judecata lui Dumnezeu, convertirea interioar, suferina profetului, noua alian. Cadrul istoric. In vremea primelor zile ale activitatii lui Ieremia, trei mari puteri Asiria, Egiptul si Babilonul se luptau pentru suprematie. Sub Asurbanipal (669-626 i.Hr.) Asiria isi atinsese apogeul si acum se gasea in declin. Egiptul scuturase jugul asirian si se straduia sa-si

recastige dominatia anterioara in problemele Rasaritului Apropiat (vezi Vol. II, p. 89-92). Odata cu urcarea pe tronul Babilonului a lui Nabopolasar in 626/625 i.Hr. a inceput ridicarea la putere a imperiului Neobabilonian. Soarta Asiriei a fost pecetluita prin caderea Ninivei (612 i.Hr.) si noul imperiu babilonian a devenit puterea dominanta a in Asiria apuseana. Sub Neco II, Egiptul a infruntat ridicarea grabita la putere a Babilonului. Nebucadnetar II, fiul lui Nabopolasar a intampinat cu succes aceasta infruntare cu ocazia celei de-a doua batalii de la Caretamis, in anul 604 i.Hr.), si Babilonul a inlocuit Asiria ca imperiu mondial. Activitatea lui Ieremia s-a intins peste ultimii 40 de ani ai existentei lui Iuda ca regat. In timpul acestei perioade, tronul a fost ocupat de cinci regi, Iosia, Ioahaz, Ioiachim, Zedechia si Ghedalia. Fiecaruia dintre acestia Ieremia i-a adus solii de reforma si redesteptare spirituala. Restaurarea lui Israel si Noul Legamant 30:1-3 Dumnezeu i-a spus lui Ieremia s scrie promisiunile Sale de mngiere ntr-o carte aa nct ele s poat fi disponibile celor din exil dup ce va cdea Ierusalimul. Aceast carte va aduce o not de ndejde c vin zile cnd Dumnezeu va aduce napoi prinii de rzboi ai poporului Su. Folosirea de ctre Ieremia a zilele a fost semnificativ pentru c ea a descrie dou perioade de timp. Prima zi nspre care Ieremia a indicat era ziua distrugerii cnd Dumnezeu va judeca pe Iuda pentru pcatul ei ( 5:18; 7:32; 9:25; 19:6). Lucrul acesta s-a mplinit atunci cnd Iuda a czut n mna Babilonului. Cu toate acestea, a doua zi nspre care Ieremia a artat era o zi a restaurrii cnd Dumnezeu va aduce naiunile lui Iuda i Israel ntr-o nou relaie cu El i i va pune n rnduial relaia Sa cu naiunile dintre Neamuri ( 30:3, 31:27, 31). Aceast zi are o perspectiv escatologic. Aceasta este ziua n care Dumnezeu va mplini binecuvntrile restaurrii promise n Deuteronom 30:10. Cu toate acestea, ca i n toate materialele profetice, trebuie pstrat n minte principiul prescurtrii. Adic, cu toate c Ieremia a vzut toate aceste preziceri ca o serie continu de evenimente, ele s-au mplinit pe o lung perioad de timp, cu goluri de timp ntre ele. De aceea, de exemplu, profeiile despre suferina lui Mesia i domnia lui Mesia apar mpreun cu toate c ele descriu dou Veniri diferite ale lui Hristos. n acelai fel, Ieremia a descris restaurarea lui Iuda dup Robia Babilonian i deplina viitoarea restaurare a lui Iuda n alte asemenea pasaje. Prin urmare cineva trebuie s fie atent n interpretarea diferitelor pri ale prezicerilor lui Ieremia n legtur cu zilele care vor veni. Prima promisiune a lui Dumnezeu a fost c va aduce napoi din robie naiunile lui Israel i Iuda. Dumnezeu a promis c i va aduce napoi n ara pe care El le-a dat-o (Deuteronom 30:3-5). Aceast promisiune a ntoarcerii a ambelor mprii, de Nord i de Sud, a slujit ca o introducere la aceste capitole i a asigurat speran pentru cei care curnd vor fi dislocai din ara lor. 30:4-7 ntoarcerea lui Israel i Iuda n ar va fi precedat de un timp de necaz naional. Strigte de groaz spaim se vor auzi printre aceti captivi n loc de strigte de pace. Ieremia a comparat angoasa oamenilor care se dezorganizeaz din cauza fricii ca o femeie la facere (49:24; 50:43). Calamitatea care va veni va fi att de mare nct niciuna n-a fost ca ea cnd se vor compara. Ieremia a caracterizat-o ca o vreme de necaz. Totui nu totul va fi pierdut pentru c Dumnezeu va garanta c naiunea va fi izbvit din ea. Dumnezeu va scpa pe poporul Su n mijlocul suferinelor lor. La ce vreme de necaz fcea referire Ieremia? Unii au simit c el arta nspre cderea care va urma a lui Iuda n minile Babilonului sau la o cdere viitoare a Babilonului n minile Medo-Persanilor. Cu toate acestea, n ambele perioade mpria de Nord a lui Israel nu a fost

afectat. Ea deja era dus n captivitate (n 722 .Hr.). O soluie mai bun este de a-l vedea pe Ieremia ca fcnd referire la o perioad de Necaz nc viitoare cnd rmia lui Israel i Iuda va avea parte de o persecuie fr precedent (Daniel 9:27; 12:1; Matei 24:15-22). Perioada se va ncheia atunci cnd Hristos va aprea pentru a salva pe alesul Su (Romani 11:26) i i va instaura mpria Sa (Matei 24:30-31; 25:31-46; Apocalipsa 19:11-21; 20:4-6). 30:8-9 Atunci cnd Dumnezeu va veni s salveze naiunea, El va sfrma jugul robiei pe care El a pus-o pe gtul ei. Aceast eliberarea nu a venit atunci cnd profeii fali au prezis c va avea loc, dar Dumnezeu a zis c ea va veni n cele din urm (n ziua aceea). n loc s slujeasc puterilor strine, din nou, naiunea va sluji Domnului. Poporul de asemenea se va supune autoritii mpratului lor David pe care Dumnezeul l va scula pentru ei. Muli cercettori vd aceasta ca o referire la Hristos care este din linia lui David. Cu toate acestea, nu exist un motiv irezistibil de a nu lua referina lui Ieremia ntr-un sens literar. La David se face referire pe nume peste tot n pasajele care se uit la restaurarea viitoare a Israelului unit (Ezechiel 34:23-24; 37:24-25; Osea 3:5). 30:10-11 Promisiunea lui Dumnezeu pentru restaurare era desemnat s ofere lui Israel ndejde. Ea nu trebuia s se team, nici s fie speriat pentru c Dumnezeu a promis c o va izbvi din ara cea deprtat. Nici o ar nu va fi prea ndeprtat pentru Dumnezeu pentru a ajunge i a scpa pe poporul Su. Atunci cnd Dumnezeu i va aduce napoi n ar, ei vor avea odihn i linite, lucruri care au fost absente n zilele lui Ieremia ( 8:11). Dumnezeu va nimici pe toate neamurile unde Israel i Iuda au fost mprtiai. Cu toate c El va pedepsi pe Israel i Iuda, El le-a asigurat c El niciodat nu i va nimici complet. Orice judecat va fi mpreun cu dreptate (10:24; 46:28) aa nct pedeapsa pentru Poporul Su Ales nu va fi prea sever. 30:12-15 Situaia lui Israel era critic. Lovitura ei pare s fie de nevindecat i niciun mijloc de vindecare nu era disponibil pentru rana ei. Toi cei ce o iubeau, n care naiunea i-a pus o aa de mare ncredere au uitat-o. Chiar i Dumnezeu a lovit-o cum lovesc pe un vrjma i a pedepsit-o din pricina marelui numr al pcatelor sale. 30:16-17 Situaia lui Israel prea fr speran, dar Dumnezeu a promis c le va ntoarce nenorocirea. Cei care devorau naiunea vor fi ei nii mncai de Dumnezeu. El va Trimite pe vrjmaii ei n robie i vor fi jefuii cei o jefuiesc. n acelai timp Dumnezeu a promis c i va vindeca din punct de vedere spiritual. El va interveni pentru poporul Su izgonit. 30:18-22 Restaurarea fcut de Dumnezeu va implica rezidirea fizica. Cetatea Ierusalimului va fi zidit iari pe dealurile ei, inclusiv casa mprteasc. Strigte de bucurie festive care au fost oprite de Babilon se vor auzi din nou n cetate i Dumnezeu va face pe Iuda s creasc numeric (vezi Deuteronom 30:5). Naiunea va fi sigur i va rmne naintea lui Dumnezeu, i El va pedepsi pe oricine va ncerca s o apese. Cpetenia lui Israel va fi din nou din mijlocul lui n locul unor despoi strini ( 30:9). Cpetenia se va apropia de Dumnezeu n msura n care Domnul l va aduce n slujirea Sa. Numai la aceea dat viitoare cnd cetatea, locuitorii ei i cpetenia lor vor fi restaurai n relaia lor cu Dumnezeu, cineva va fi n stare s declare c Israel este poporul lui Dumnezeu i c El este Dumnezeul lor. Aceast relaie ideal dintre Israel i Dumnezeul ei a fost exprimat de cteva ori n Vechiul Testament (Levitic 26:12; Deuteronom 7:6; 26:16-19;

Ieremia 7:23; 11:4; 24:7; 31:1, 33;). n final, Israel va experimenta relaia cu Dumnezeu pe care El totdeauna a dorit-o. 30:23-24 nainte ca s poat experimenta binecuvntarea lui Dumnezeu, El trebuie s judece pcatul. Furtuna se npustete asupra celor ri. Cu toate c aceste cuvinte s-au aplicat la profeii fali (23:19-20), Ieremia le-ar fi putut folosi aici pentru a face referire la judecata lui Dumnezeu asupra naiunilor rele care au apsat pe Israel (30:16-20). Mnia aprins a lui Dumnezeu care a fost vrsat peste Iuda nu se va potoli pn cnd ea nu se va extinde i peste alte naiuni ale pmntului. 31:1 Acest verset ar trebui s fie legat cu afirmaiile din 30:23-24. El explic rezultatele judecii lui Dumnezeu asupra pmntului i de asemenea slujete la introducerea seciunii despre restaurarea naional care urmeaz. Dumnezeu a promis c atunci cnd El va judeca lumea pentru pcatele ei, El de asemenea va restaura pe tot Israel pentru Sine. Toate seminiile, nu doar tribul lui Iuda, va fi cunoscut ca poporul lui Dumnezeu. 31:2-6 Dumnezeu a asigurat mpria de Nord c El o va restaura. Cei care vor scpa de sabie (probabil distrugerea lui Israel de ctre Asiria) vor avea parte de trecere naintea lui Dumnezeu n timp ce El i conduce n pustiu pentru noul lor Exod. Lunga tulburare a anilor lor de robie va nceta atunci cnd Dumnezeu intervine s dea odihn naiunii lui Israel. Motivaia pentru viitoarea restaurare a naiunii este o iubire venic (ahbh) a Sa pe care n mod gratuit o va vrsa asupra poporului Su i buntatea Sa. Dumnezeu a fcut un legmnt cu Avraam (Facere 15:7-21) i un alt legmnt cu naiunea lui Israel (Iesire 19:3-8; Levitic 26; Deuteronom 28:1-30:10) i El a jurat s rmn credincios fa de angajamentele Sale. Israel se putea uita nainte nspre a experimenta binecuvntarea lui Dumnezeu. Ieremia a scos trei cuvinte-imagine care vor caracteriza restaurarea de ctre Dumnezeu a lui Israel. Primul, ea va fi o vreme de bucurie nnoit. Israel nc odat va lua iari timpanele i va iei n mijlocul jocurilor voioase. Vremurile de tristee vor nceta atunci cnd Robia va lua sfrit. Al doilea, ea va fi o vreme de pace i prosperitate n timp ce poporul va sdi iari vii pe nlimile Samariei. Liberi de ameninrile exterioare, ei vor putea fi cei ce le vor sdi le vor culege i roadele. Al treilea, ea va fi o vreme de dedicare nnoit fa de Domnul. Strjerii staionai pe muntele lui Efraim vor aduna poporul pentru ca s ne suim n Sion i s se nchine la Domnul. 31:7-9 Restaurarea lui Dumnezeu va fi nsoit de cntri de bucurie i laude ale poporului pentru eliberarea Sa. Nimeni nu va fi mult prea departe pentru ca Domnul s-l restaureze; Dumnezeu va aduce napoi poporul Su din ara de la miaznoapte. De asemenea nimeni nu va fi prea nesemnificativ pentru Domnul pentru a-l elibera; Dumnezeu va restaura orbul i chiopul mpreun cu femeia nsrcinat. n timp ce Dumnezeu conduce pe aceti oameni n noul lor Exod n Israel, El va purta de grij de nevoile lor zilnice. El va cluzi poporul la ruri de ap i ei vor cltori pe un drum neted pe care nu se poticnesc. Dumnezeu va face toate acestea datorit relaiei sale special cu Israel. El este Tatl lui Israel si este ntiul nscut al Su. Ieremia a folosit imaginea relaiei tat/fiu pentru a arta dragostea adnc a lui Dumnezeu pentru poporul Su. 31:10-14 Readunarea lui Israel va fi nsoit de rennoirea binecuvntrilor materiale ale lui Dumnezeu. Cei care vor fi restaurai n ar vor chiui de bucurie vor alerga la buntile

Domnului, la gru, la must, la untdelemn, la oi i boi (31:5). Ieremia a comparat bogia material a lui Israel cu o grdin bine udat care producea abunden. Aceast revrsare de binecuvntare va produce veselie, mngiere i bucurie. 31:15-20 Viitoarea speran a naiunii va fi n contrast cu mizeria prezent. Strigtul din Rama era plngeri i lacrimi amare aa cum Ieremia a zugrvit pe Rahela care i plnge copiii. La ce fcea referire Ieremia? Rama era un ora la 5 mile (8 km) nord de Ierusalim i Rahela era mama lui Iosif i a lui Beniamin. Iosif era tatl lui Efraim i a lui Manase, care au devenit dou triburi majore n mpria de Nord a lui Israel. Deci, Ieremia zugrvea plnsul femeilor din mpria de Nord n timp ce i priveau copii fiind dui n robie n 722 .Hr. Dup toate probabilitile acele femei plngeau pentru c ele nici odat nu i vor vedea copiii din nou. Dar aa cum femeile din Israel i Iuda au plns pentru copii lor dui n robie, Dumnezeu a oferit un cuvnt de mngiere. Era ndejde pentru urmaii lor pentru c copiii lor se vor ntoarce n inutul lor. Dumnezeu va realiza o restaurare. n ce fel este uciderea copiilor de ctre Irod (Matei 2:17-18) o mplinire a lui Ieremia 31:15? Ieremia a artat nspre o deportare din Vechiul Testament a copiilor dintr-un ora din nordul Ierusalimului; Matei a folosit pasajul pentru a explica uciderea copiilor din Noul Testament ntr-un sat de la sud de Ierusalim. Rspunsul la problem atrn de modul n care Matei a folosit cuvntul s-a mplinit (). Cu toate c Matei a folosit cuvntul pentru a nregistra o mplinire real a unei preziceri din Vechiul Testament (Matei 21:4-5 cu Zaharia 9:9), el de asemenea a folosit cuvntul pentru a indica c potenialul deplin al ceva din Vechiul Testament s-a realizat (vezi Matei 3:15; 5:17). n aceste situaii din urm nu exist nici o semnificaie profetic pentru cuvntul s-a mplinit, ca i ceea care este n modul n care Matei a folosit cuvntul pentru a asocia uciderea din Betleem cu tristeea din Rama. Matei a folosit Ieremia 31:15 n cartea sa (Matei 2:17-18) pentru a explica tristeea mamelor din Betleem. Durerea acelor mame din Rama care se uitau la fiii lor fiind dui n robie i-a gsit potenialul ei deplin n strigtele mamelor din Betleem care i ineau n brae trupurile fr via ai copiilor lor. Ieremia a ncheiat aceast seciune nregistrnd strigtul de cin a lui Israel pe care l va recita atunci cnd se va ntoarce n ar. Cu toate c s-a rtcit (31:19), se va poci. Atunci cand se ntoarce la Dumnezeul su, va fi ruinat i rou de ruine datorit pcatului . n schimb Dumnezeu va i va exprima mil pentru naiunea rtcit, dar care se ntoarce. 31:21-22 Dumnezeu a chemat captivii s ridice semne pe drum stlpi n timp ce vor cltori n Babilon i i vor aduce aminte de drumul pe care l-au urmat. Ei vor avea nevoie de aceast informaie pentru ca ei s se ntoarc n cetile lor. Aceast vreme de restaurare promis va fi att de remarcabil nct va fi ca i cum Dumnezeu va face un lucru nou pe pmnt. Acel nou eveniment este descris n mod proverbial prin expresia, femeia va pei pe brbat. Acesta este probabil cel mai dificil de neles verset din Cartea lui Ieremia. Una din posibilele idei este c o femeie va cuta, curta, un brbat. n aceea cultur, n mod normal, nu va curta un brbat, deci aceasta ar indica ceva neobinuit. Femeia de aici este Israel (v. 21). Ea a fost necredincioas, dar n viitor i va cuta Dumnezeul i va cere s fie unit cu El. 31:23-26 Atunci cnd Dumnezeu va restaura naiunea lui Israel, El de asemenea va schimba soarta lui Iuda. Cei care triesc n ara lui Iuda vor invoca din nou o binecuvntare peste Ierusalim (loca al neprihnirii lui Dumnezeu) i peste zona templului. ara nsi va fi repopulat i Dumnezeu va mplini orice nevoie.

Restul capitolului se focalizeaz pe noua relaie pe care Dumnezeu o va stabili cu poporul Su. Ieremia a folosit aceeai expresie Ebraic pentru a introduce cele trei seciuni care formeaz aceast unitate. Fiecare seciune ncepe cu hinn h mm b m ( Iat, vin zile). n a treia apariie, cuvntul pentru vin a fost omis, dar este clar c Ieremia a intenionat ca cititorii s-l asigure. Ieremia a folosit aceast expresie pentru a introduce trei aspecte ale noii relaii a Domnului cu poporul Su. 31:27-30 Dumnezeu a jurat s asigure un nou nceput pentru poporul legmntului Su. n aceast nou er, Dumnezeu va nsmna casa lui Israel i casa lui Iuda cu o smn de oameni i o smn de dobitoace. Ieremia a folosit din nou metafore agricole i arhitecturale pentru a ilustra lucrarea lui Dumnezeu. Dumnezeu a judecat Iuda pentru pcat dar el va inversa aceea judecat. Lucrarea lui Dumnezeu pentru naiune va face s nceteze un proverb care era obinuit n zilele lui Ieremia. Cei care aveau judecata n fa, n zilele lui Ieremia, au simit c au fost pedepsii pe nedrept de Dumnezeu pentru pcatele strmoilor lor. Cu toate c prinii au mncat agurid, copiilor li s-au strepezit dinii, adic au experimentat efectele. Acest proverb era fals pentru c implica c Dumnezeu era nedrept. Dreptatea lui Dumnezeu va garanta c fiecare persoan vinovat va muri pentru nelegiuirea lui. 31:31-37 Pe lng noul nceput pe care Dumnezeu l-a promis de a face un legmnt nou cu poporul Su. Noul Su Legmnt era n mod expres pentru casa lui Israel (mpria de Nord) i casa lui Iuda (mpria de Sud). Acesta nu va fi ca legmntul pe care Dumnezeu l-a ncheiat cu prinii lui Israel n vremea Exodului pentru c acel legmnt a fost clcat de popor. Legmntul dinti la care Dumnezeu a fcut referire a fost Legmntul Mozaic coninut n Crile Iesirea, Levitic, Numeri i Deuteronom. De dou ori Dumnezeu a anunat o serie de pedepse sau blesteme care vor fi invocate peste cei care calc Legea Sa (Levitic 26; Deuteronom 28). Judecata final va fi o deportare fizic din ara lui Israel. Odat cu distrugerea Ierusalimului n 586 .Hr., blestemul final a fost completat. Dumnezeu a pus naintea poporului standarde sfinte de conduit, dar datorit inimilor lor pctoase, ei nu au putut ine acele standarde. Era nevoie de o schimbare. Legmntul nou va implica o interiorizare a Legii Sale. El va pune Legea Mea nuntrul lor, o voi scrie n inima lor, nu numai pe pietre . Nu va fi nevoie s se ndemne poporul, Cunoate pe Domnul!, pentru c ei deja toi l vor cunoate pe Dumnezeu. Noul Legmnt al lui Dumnezeu va da lui Israel o abilitate interioar de a asculta de standardele sale neprihnite i prin urmare s se bucure de binecuvntrile Sale. Ezechiel a indicat c aceast schimbare va avea ca rezultat vrsarea de ctre Dumnezeu a Duhului Sfnt asupra acestor credincioi. n vremurile Vechiului Testament, Duhul Sfnt nu locuia n mod universal pe toi credincioii. Prin urmare, unul din aspectele diferite ale Noului Legmnt este locuirea Duhului Sfnt n toi credincioii. Un al doilea aspect al Noului Legmnt, va fi provizia lui Dumnezeu pentru pcat. Pcatele poporului au avut ca rezultat blestemele Vechiului Legmnt. Cu toate acestea, ca parte a Noului Legmnt, Dumnezeu va ierta nelegiuirea lui Israel i nu-i va mai aduce aminte de pcatul lor. Dar cum poate un Dumnezeu sfnt s treac cu vederea pcatul? Rspunsul este c Dumnezeu nu a trecut cu vederea pcatul pedeapsa sa a fost pltit de un Substitut. n Camera de Sus, Hristos a anunat c Noul Legmnt va fi inaugurat prin vrsarea sngelui Su (vezi Matei 26:27-28; Luca 22:20). Iertarea pcatului va fi parte a Noului Legmnt numai pentru c Dumnezeu a oferit un Substitut pentru a plti pedeapsa cerut pentru om.

Pentru a sublinia permanena lui Israel datorit acestui Legmnt Nou, Dumnezeu a comparat existena sa cu ceea a cerurilor i a pmntului. Aa cum Dumnezeu a fcut soarele s lumineze ziua i a rnduit luna i stelele s lumineze noaptea, tot aa El va face din Israel poporul Su ales. A face aceste legi s nceteze din natur va fi o isprav la fel de fabuloas ca a face pe Israel s nceteze s mai fie un neam. Puterea lui Dumnezeu manifestat n crearea universului a fost puterea pe care El a exercitat-o n pstrarea lui Israel ca o naiune. n toat istoria, oamenii au ncercat n zadar s-l distrug pe Israel, dar nici unul nu a reuit i nici odat nu va reui. 31:38-40 Al treilea aspect al noii relaii cu Dumnezeu va fi ntemeierea unui nou ora pentru poporul Su. Ierusalimul, oraul care simboliza relaia lui Dumnezeu cu poporul Su, a fost distrus de Babilon. Dar chiar i nainte ca acel eveniment s aib loc, Dumnezeu a promis c cetatea va fi zidit iari. Turnul lui Hananeel era colul de nord-est al cetii i poarta unghiului, probabil, era aezat n colul de nord-vest a cetii. Prin urmare zidul de nord va fi restaurant. Locaia pentru dealul Gareb i Goat este necunoscut; dar pentru c Ieremia 31:38 descrie grania de nord i versetul 40 descrie graniele de sud i est, se poate presupune c Gareb i Goat detaliaz graniele de vest ale cetii. Probabil c Gareb era o referin la dealul de la vest de Valea T opeon care astzi este numit Muntele Sion. Grania de sud-vest i sud-est va fi valea n care se arunc trupurile moarte i cenua. Aceasta este Valea Hinnom (7:30-34; 19:1-6). Grania de est este toate ogoarele pn la prul Chedron. Aceast grani se va extinde pn la unghiul porii cailor pe extremitatea sud-estic a cetii, unde Valea Chedron i Valea Hinnom se unesc. Dumnezeu descrie dou caracteristici ale noii ceti. Prima, va fi nchinata Domnului. Cetatea i locuitorii vor fi pui de o parte pentru Dumnezeu care va locui n mijlocul lor. A doua, cetatea nu va mai fi niciodat nici surpata, nici nimicita. Ravagiile rzboiului nu vor mai fi experiena acestui nou ora. Aceste versete nu s-au mplinit dup ce a luat sfrit Robia Babilonian. Pentru c perioada post-exilic a oferit dovezi clare c sfinenia nu era caracteristica primar a poporului din Ierusalim i Iuda, aa c oraul a fost distrus din nou n 70 d.Hr., de Romani. Aceste promisiuni(31:31-40) s-au implinit odata cu venirea Mantuitorului.