Sunteți pe pagina 1din 89

Cap.

2 SISTEME DE COMUNICAII
2.1 Generalitii
Un sistem de comunicaii reprezint un ansam !u de ec"ipamente care permite transportu! unei anumite #cantiti# de in$ormaie %cu un anumit &rad de $ide!itate' impus( )ntre dou sau mai mu!te puncte resta i!ite %surse *i destinatari(' $i+e sau mo i!e a$!ate !a distan. In$ormaia poate a,ea natur di$erit % ,oce' sunet' ima&ine' date( ast$e! )nc-t un poate o$eri *i ser,icii di,erse %te!e$onic' te!e&ra$ic' radio.di$uziune' te!e,iziune' transmisii de date' te!emetrie' te!econtro! etc. ...(. /n ipoteza unei sin&ure surse *i a unui sin&ur destinatar' !e&tura este de tip punct !a punct0 c-nd sunt mai mu!te surse *i mai mu!i destinatari %nu neaprat )n numr e&a!(' se poate ,or i de o reea. /n cadru! unei ree!e' !e&turi!e pot $i permanente sau temporare %comutate(. O surs *i mai mu!i destinatari $ormeaz o reea de distri uie iar mai mu!te surse *i un sin&ur destinatar $ormeaz o reea de co!ectare. 1e&tura dintre surse!e de in$ormaii *i destinatari' poate $i $izic sau !o&ic %circuit ,irtua!(. O !e&tur oarecare poate )n&!o a tronsoane $izice *i 2 sau ,irtua!e. )n $uncie de sensu! de transmisie !e&turi!e pot $i unidireciona!e % simp!e+ ( sau idireciona!e %dup!e+' semidup!e+ (. Dac )n sisteme!e unidireciona!e !e&turi!e sunt totdeauna pe 2 #$ire# )n sisteme!e idireciona!e' !e&tura poate $i pe 2 sau 3 #$ire# %denumire atri uit prin tradiie(. Un sistem de comunicaii cuprinde4 ec"ipamente!e termina!e( *i cana!u! cu ec"ipamente!e de !inie. /n $i&ura 5 se reprezint sc"ema !oc a unui sistem de comunicaii pe 3 $ire ce rea!izeaz o !e&tur permanent )ntre puncte!e A *i 6 a$!ate !a distan. 7iecare ec"ipament termina! conine ec"ipamente de emisie *i recepie. Ec"ipamente!e de !inie conin repetoare %)n sisteme!e ana!o&ice( *i re&eneratoare %)n cazu! sisteme!or di&ita!e(' a*ezate periodic dup o anumit distan' pentru a #re$ace# semna!e!e de&radate prin propa&are pe #cana!u!# de comunicaie. Cum acest cana! )mpreun cu ec"ipamente!e de !inie constituie componenta cea mai costisitoare a sistemu!ui de comunicaii' este economic ca acesta s $ie c-t mai inte!i&ent uti!izat.

ETA . ec"ipament termina! din A

ET6 8 ec"ipament termina! din 6.

E.1. . ec"ipament de !inie. 7i&.! Sc"ema !oc a unui sistem de comunicaii /n ,arianta 3 #$ire# e+emp!i$icat )n $i&ura 5 sensuri!e de transmisie sunt separate $izic % c-te un cana! identic pentru $iecare sens( )n ,arianta pe 2 #$ire#' ace!a*i cana! este $o!osit )n comun pentru am e!e sensuri %prin di,iziune )n timp sau $rec,en(' iar ec"ipamente!e termina!e de !a ce!e dou capete a!e !e&turii sunt di$erite. 9ariante!e moderne uti!izeaz aproape e+c!usi, 2 cana!e identice' distincte' c-te unu! pentru $iecare sens.

7i&.2 Sisteme de comunicaii cu multiplexare (un sens) )n u!timu! timp' mu!tip!e+area tempora! pe 2 #$ire# a sensuri!or a de,enit popu!ar. Aceste sisteme sunt denumite pin&.pon& sau TCM % Time Compression Mu!tip!e+in& (. Un ast$e! de sistem )mparte $!u+u! de date )n pac"ete e&a!e *i !e comprim )n timp ast$e! )nc-t dup emiterea unui pac"et urmeaz o pauz p-n !a emiterea urmtoru!ui. )n acest rstimp cana!u! este $o!osit pentru ce!!a!t sens' in$ormaia $iind pre!ucrat asemntor. Un sin&ur sens A:;6 a! SC din $i&urai este prezentat )n $i&ura 2 unde surse!e Si...S n mu!tip!e+ate )n!ocuiesc sursa SA %S6( *i destinatarii Di...D n reprezint destinataru! mu!tip!u D6 %DA(.7iecare surs # i # dintre ce!e n este !e&at de SC cu destinataru! # i # corespunztor. Dac )ntre SA *i D6 se interca!eaz % $izic sau !o&ic ( un !oc de comutaie' atunci orice surs # i# poate transmite in$ormaie !a destinataru!# < #. In$ormaia care comand !e&tura i.;< % sta i!ire' meninere' e!i erare ( este in$ormaia de #semna!izare#. Aceasta este transmis centru!ui de comutaie de !a sursa imp!icat de o icei printr.un cana! separat % sema$or (. O reea de te!ecomunicaii )ndep!ine*te' )n a$ara $unciei de transport a in$ormaiei %prin SC(' *i $uncia de comutaie. De e+emp!u reeaua te!e&ra$ic tradiiona! PSTN %=u !ic S>itc"ed Te!ep"one Net>or?( are o $ono!o&ie tipic prezentat simp!i$icat )n $i&ura @ .Termina!e!e de a onat % TA ( sunt !e&ate $iecare prin !inia proprie % 1A ( !a una dintre centra!e!e te!e$onice ur ane % CTU ( a!e unui ora*. Mai mu!te centra!e ur ane sunt !e&ate )mpreun !a o centra! interur an % CTI (.Centra!e!e interur ane $ormeaz o reea cu acces !a o centra! internaiona! %CTIn(. CTU rea!izeaz !e&turi interne interconect-nd TA #$iecare cu $iecare# sau e+terne c-nd un TA este !e&at $ie !a o <onciune ur an %ctre o a!t CTU( $ie !a o <onciune interur an %CTI(. CTI rea!izeaz *i $uncii de tranzit )ntre <onciuni!e interur ane.

E!emente!e de az a!e ree!ei sunt4 A Termina!e!e uti!izatori!or % TA ( . care asi&ur ser,icii *i inc!ude *i $uncii!e de pre!ucrare % a semna!e!or (. A Centre!e de comutaie %#centra!e#( care e+ecut cone+iuni tempora!e )ntre termina!e !oca!e sau cu a!te centre din reea. A Su reeaua de comunicaii $ormat din4 !inii!e de a onat %1A . cu structura radia!( care !ea& !a reea termina!e!e % TA ( prin inter$ee corespunztoare. . Bonciuni %trunc"iuri' BU' BI( care rea!izeaz !e&tura )ntre centre!e de comutaie prin sisteme!e de comutaie prin sisteme de comunicaie %SC(. SC au ro!u! de mu!tip!e+are 2 demu!tip!e+are % pentru a e$icientiza transmisia ( *i de a adapta semna!u! mu!tip!e+ cana!u!ui $izic prin care se $ace transmisia % )n sensu! unei transmisii optime $r erori(. 1e&turi!e % <onciuni!e ( )ntre CT de ace!a*i ni,e! pot $i rea!izate )n ,ariante!e4 a( Cu interconectare tota! % $iecare cu $iecare ( . numru! <onciuni!or cresc-nd cu ptratu! centra!e!or !e&ate0 $ascico!e!e sunt s!a uti!izate )n condiii de tra$ic redus dar ca!itatea !e&turii este ridicat %put-nd $i optimizat(. Se uti!izeaz pentru situaia unui tra$ic noda! ridicat. ( Cu interconectare paria! . )n care !ipsesc une!e din !e&turi!e interconectrii tota!e *i anume ace!ea tra,ersate de un tra$ic mai redus. c( )n stea . cu ce! mai mic numr de <onciuni posi i!e %)n cazu! unui tra$ic sczut(. Dac o <onciune cade atunci un numr de a onai ,or $i izo!ai nee+ist-nd rute oco!itoare. d( =o!i&ona! % )nc"is sau nu ( . pentru uti!izatori ce sc"im discontinuu mesa<e. Sunt necesare dimensionri sup!imentare de tranzit. e( Cee!e Mi+te . care )ncearc s )m ine armonios a,anta<e!e *i deza,anta<e!e ,ariante!or prezentate anterior. 2.2 Prezent n reele TC =ro&rese!e din u!time!e decenii )n e!ectronica di&ita! au impus *i au $cut posi i!e' sc"im ri )n te"no!o&ia te!ecomunicaii!or. Dez,o!t-ndu.se odat cu ca!cu!atoare!e' au aprut *i tendine contradictorii cum ar $i dez,o!tarea ree!e!or *i a sisteme!or pri,ate rea!izate de mai mu!i constructori *i e$orturi!e pentru #uni$icare# %standardizare a ar"itecturi!or *i
@

proceduri!or pentru compati i!izare(. Sunt ce! puin trei !inii ma<ore ce se $ac simite )n te!ecomunicaii!e moderne4 A Uti!izarea e+c!usi, a te"no!o&iei di&ita!e' cu e,o!uie spre de ite din ce )n ce mai mari %at-t )n reeaua de acces c-t *i )n cea de transport( A Tendina de inte&rare a ser,icii!or % ,oce ' ima&ine' date ( A O$erirea unei mo i!iti c-t mai mari )n reeaua de acces %ree!e de radiocomunicaii te!e$onice(. Ast$e! !a )nceput transmisii!e de date uti!izau prin di,erse arti$icii in$rastructura ser,icii!or te!e$onice tradiiona!e %=STN . =u !ic S>itc"ed Te!ep"one Net>or?(. De ite!e %!r&imea de and( din ce )n ce mai mari au impus rea!izarea unor ree!e de date specia!izate mai )nt-i pentru arii mici %1AN .1oca! Area Net>or?( *i apoi e+tins %MAN . Metropo!itan Area Net>or? *i DAN . Dide Area Net>or?(. Cee!e 1AN acoper arii !oca!e restr-nse put-nd interconecta un numr mare de uti!izatori %sute sau c"iar mii(. De itu! este )ntre 5.5EE M it2s %Et"ernet' To?en 6us' To?en Cin&' 7DDI' ACC net' etc.(.Cee!e!e MAN acoper teritorii de mrimea unui ora* *i se o in prin interconectarea 1AN. =ermit de ite de ordinu! a 5EE M it2s. Cee!e!e DAN sunt ree!e de arie e+tins care interconecteaz %uti!iz-nd de o icei reeaua pu !ic( uti!izatori distani' permi-nd punerea )n comun a unor resurse' dar cu de ite reduse. O reea are $uncii de prelucrare *i transport a in$ormaiei con$orm anumitor protocoa!e 5 %ansam !u de re&u!i( care s asi&ure4 . interpretarea corect a in$ormaiei atunci c-nd sistemu! o reprezint )n mod di$erit0 . detectarea *i corectarea erori!or0 0 . rutarea optim0 . contro! a! trans$eru!ui de date0 . s or&anizeze *i s sincronizeze dia!o&u! )ntre procese!e de ap!icaie' etc. . /n te"no!o&ia ree!e!or !oca!e sunt importani urmtorii parametri4 topologie %con$i&uraia ci!or de transmisie )ntre sisteme!e interconectate(' metoda de acces la mediu, control i alocare a canalelor de comunicaii' modul de transmisie, suportul de transmisie Dez,o!tarea ree!e!or de te!ecomunicaii %)n p!an pri,at *i pu !ic( au condus !a di,ersi$icarea ser,icii!or de te!e$onie *i !a necesitatea interconectrii termina!e!or mu!ti$unciona!e de uti!izator sau ree!e!or in$ormatice.Acest !ucru a impus considerarea a dou aspecte $undamenta!e pentru te!ecomunicaii!e moderne4inte&rarea *i interopera i!itatea. A !nte"rarea presupune trei pa*i distinci4 IDN % Inte&rated Di&ita! Net>or? ( Ceeaua inte&rat di&ita! ca prim etap de dez,o!tare a =STN. ISDN %Inte&rated Ser,ices Di&ita! Net>or? ( Ceea di&ita! cu inte&rare a ser,icii!or % ,oce' ,ideo *i date ( !a care se adau& *i a!te ser,icii sup!imentare de acces *i cone+iune. Comutaia poate $i de tip #circuit# sau #pac"ete# care poate $i imp!ementat )n ,arianta sincron sau asincron. Ceeaua ISDN poate $i asimi!at #a stract# cu o #conducta di&ita! de ii# %Di&ita! =ipe( prin care date!e circu! )n am e!e sensuri )ntre surs *i destinaie $r s ai importana cine a produs aceste date *i ce semni$icaie au. Cana!e!e indi,idua!e pot transmite cu ,iteze de p-n !a F3 G it2s put-nd $i mu!tip!e+ate p-n !a ni,e!e ierar"ice superioare. . $ormatu! *iru!ui de ii *i mu!tip!e+area sunt ri&uros de$inite )n speci$icaia inter$eei utilizator - reea prin standarde dependente de cerine!e a onatu!ui. 7urnizoru! de ser,icii monteaz !a sediu! c!ientu!ui un termina! de reea NTi *i )! conecteaz !a dispoziti,u! de con,ersie ISDN din centra! %!a c-i,a ?i!ometri (. Spre a onat prin NT5%$i&ura 3( se pot conecta un numr de te!e$oane' a!arme sau a!te dispoziti,e ISDN. Dac numru! de te!e$oane este mare % ; H (' !a a onat se poate monta o centra! pri,at NT2 denumit =6I % =ri,ate 6ranc" E+c"an&e (. 1a ISDN se pot conecta % standard ( @ com inaii4 5( 26 J 5D . acces de az %6CI.6asic Cate Inter$ace.5FEG it2s(l; 2( 2@6 J 5D % SUA' Baponia ( sau @E6 J 5D % Europa ( . acces primar %=CI.
3

=rimarK Cate Inter$ace.5.L33M it2s sau 2.E3HM it2s(20 @( Mi rid4 5AJ!C."i rid. Unde4 A . cana! te!e$onic ana!o&ic 3 ?Mz 06 . cana! di&ita! F3 ? it2s 0C . cana! di&ita! H25F ? it2s 0D .cana! de semna!izare )n a$ara enzii 5F ? it2s 0

6.ISDN este o reea di&ita! de band larg %de apro+imati, 2LEE ori mai mare dec-t )n ISDN(. )n reea se rea!izeaz transportu! ce!u!e!or de dimensiune $i+ de !a surs !a destinaie %5LL M it2s' F22 M it2s(. 1a aza 6.ISDN' $i&ura L' st te"no!o&ia #mod de trans$er asincron# %ATM. AsKnc"ronous Trans$er Mode( pentru comutaie cu pac"ete. 6.ISDN nu poate $i $o!osit pe ca !uri!e torsadate e+istente in cazu! unor distante mari . suportu! ,a $i constituit din $i re optice. Din reeaua ,ec"e pot $i pstrate numai trunc"iuri!e de $i r optic interzona!e. Aceste ree!e sunt orientate spre cererea unei societi in$ormaiona!e &!o a!e care s o$ere un numr crescut de ser,icii !a ni,e! de termina!' pornind de !a ser,iciu! te!e$onic c!asic =OTS % =!ain O!d Te!ep"one Ser,ice ( *i a<un&-nd !a ,ideo !a cerere 2 9OD %9ideo On Demand (' te!e,iziune di&ita! de mare de$iniie 2 MDT9 % Mi&" De$inition Te!e,ision(' etc. . A Interopera i!itatea Descrie capacitatea de interconectare a unor ree!e di$erite cum ar $i =STN' =DN % =u !ic Data Net>or? . reea pu !ic de date (' ree!e de date 1AN' MAN' DAN. . Aceste dou cerine presupun imp!ementarea unor a( Tehnologii software % ar"itecturi strati$icate' pre!ucrri para!e!e' sisteme de operare' aza de date distri uite' instrumente SD specia!izate cum ar $i !im a<e de speci$icare' descriere $unciona!' pro&ramare simu!are' medii de dez,o!tare' sisteme e+pert etc.(.

( Tehnologii hardware % componente de mare ,itez' te"no!o&ii optice' moduri noi de mu!tip!e+are' comutatoare de mare ,itez ATM.AsKnc"ronous Trans$er Mode(.

T#$% terminal S$N&T NT1'% terminal retea (anda lar"a Gate)a*% modul de interconectare a doua reele SM+S rS)itc,ed Multime"a(it +ata Ser*ice) CC '!S+N Centru de comutaie '!S+N !--. !.- inter/ee0 retea retea1 utilizator retea SM+ S este un comutator de mare *iteza (pac,ete) pentru comunicaii pu(lice care suporta /luxuri de date importante +S1 (1123 M'it4s) +S5(331657 M'it4s)

7i&.L Ceea 6ISDN Co!u! sisteme!or de comunicaii )n acest conte+t' rm-ne ace!a de a rea!iza !e&turi !a distan pentru de ite importante' cu erori accepta i!e' impuse de tipu! in$ormaiei transmise. 2.5 Metode de comutaie !. Comutaia de circuite %ser,icii orientate pe cone+iune( . caracterizat prin e+istena unui cana! disponi i!0 simu!tan )ntre dou puncte termina!e dedicat cone+iunii )n cauz. Se caracterizeaz prin4 #transparen# ' termina!e!e an&renate )n comutaie sunt simu!tan disponi i!e pentru aceasta a sena pre!ucrri!or )n noduri *i transmisia )n timp rea!. Se $o!ose*te pentru tra$ic continuu de ,o!um mare de timp rea!. Are dou deza,anta<e principa!e4 1e&tura static poate #risipi# resurse *i o de$eciune aprut oriunde de a !un&u! !e&turii imp!ic cderea acesteia. II. Comutaia de mesa<e 2 pac"ete . se caracterizeaz prin $aptu! c mesa<e!e sau $raciuni a!e acestora %pac"ete!e( se memoreaz *i se retransmit )n $iecare nod a! ree!ei. )ntre ce!e dou puncte termina!e nu e+ist dec-t o asociere !o&ic %cana! !o&ic sau circuit ,irtua!(. Se uti!izeaz pentru trans$er de date %cu caracter intermitent cu e,entua!e con,ersii de ,itez *i cod( )ntre sisteme di$erite cu tranzacii scurte *i dese. Apar deci dou a,anta<e importante4 se!ecia dinamic a rutei %cii( *i a enzii. 2.5.1 Comutaia de circuite %e+emp!i$icat )n $i&ura F( are trei $aze4 stabilirea circuitului, transferul mesajului i deconectarea. Ca!ea de cone+iune se sta i!e*te )naintea trans$eru!ui *i se conecteaz dup acesta. Sunt necesare sc"im uri de in$ormaii )ntre termina!e *i centre!e de comutaie sau )ntre centre %semna!izri(. Comutatoare!e tre uie s poat trans$era de itu! respecti, *i s o$ere cone+iuni transparente. Uti!izarea circuitu!ui #dedicat# poate $i ine$icient dac termina!e!e nu $o!osesc tot timpu! a!ocat !e&turii )n condiii de tra$ic ,aria i!.

Timp de a9teptare la coad

/nt-rzierea este data numai de propa&are' iar tratarea semna!e!or se tace e+c!usi, in staii!e termina!e care tre uie s $ie compati i!e %,itez' cod' proceduri' etc.(. Cee!e!e di&ita!e IDN constituie )ntr.o prim $az tot comutaie de circuite. O ap!icaie sunt centre!e de comutaie =6I % =ri,ate 6ranc" E+c"an&e( destinate interconectrii termina!e!or te!e$onice' de date' etc. )n interioru! unei c!diri. Acest mod de comutaie constituie o $orm simp! re!ati, ie$tin *i $ia i! $iind )nc considerat operaiona! *i )n ISDN' 6ISDN. Te"no!o&ia de az este comutaia di&ita! spaia!e *i 2 sau tempora!. 2.5.2 Comutaia de mesa8e %pac"ete( a $ost iniia! $o!osit )n anumite ree!e de date *i tinde s de,in te"no!o&ia de az )n ree!e de mare ,itez. Ea se caracterizeaz prin memorarea *i retransmiterea mesa<e!or )n $iecare nod a! ree!ei ctre destinaie pe circuite !o&ice e,entua! di$erite.

7i&.N Comutaia de mesa<e 2pac"ete

Comutaia e mesa<e presupune adu&area !a mesa< a unor date sup!imentare %de e+. pentru identi$icarea uti!izatoru!ui *i pentru diri<area ctre destinaie( care sunt e+trase !a recepie. Aceste date sup!imentare )mpreun cu mesa<u! tre uie s ai o structur determinat %$ormat( care de$ine*te4 . antetu! %identi$icare' prioritate' c!asi$icare mesa<' destinaie' etc.(4 . date ce tre uie transmise %de !un&ime ne!imitat teoretic(0 . partea $ina! cu indicaii asupra antetu!ui' mesa<u!ui' etc. 7racionarea unui mesa< )n pac"ete este necesar pentru ,iteze de trans$er mai mari prin reea imp!ic-nd memorii CAM de capacitate mai mic )n noduri. O ast$e! de reea este prezentat )n $i&ura N. Se presupune c A transmite simu!tan % mu!tip!e+at ( mesa<e % pac"ete ( ctre 6 *i ctre D. Se poate $o!osi una din metode!e4 a) Data&rame4 =ac"ete!e sunt tratate independent' $r !e&tur cu pac"ete!e anterioare ce aparin ace!uia*i mesa<. De e+emp!u' $i&ura N' nodu! 5 recepioneaz de !a A4 A56 *i A26 destinate !ui 60 E! poate a!e&e una din rute!e 5.2.6 sau 5.@.2.6 *i o ,a a!e&e pe aceea cu #coad de a*teptare# mai scurt unde ,a p!asa pac"etu! *.a.m.d. . Ast$e! $iecare nod ia decizii indi,idua!e pentru pac"ete!e sosite *i !e a*eaz !a coad pe direcia pe care acesta o decide. )n acest mod nu se &aranteaz sec,entia!itatea mesa<e!or !a destinaie. Cearan<area )n ordine a acestora *i e,entua!e!e decizii pri,ind une!e pac"ete pierdute )n noduri de$ecte cad )n sarcina ec"ipamentu!ui de !a destinaie. b) Circuite ,irtua!e4 /n mod simi!ar cu comutaia de circuite' ruta este pstrat pe toat durata cone+iunii. 7iecare pac"et poart un identi$icator de circuit ,irtua! care ,a permite noduri!or s.5 trans$ere )n direcia necesar. Noduri!e nu mai iau ast$e! o decizie de mutare. 1a un moment dat pot coe+ista mai mu!te circuite ,irtua!e acti,e. Contro!u! erori!or se $ace dup $iecare transport )ntre dou noduri succesi,e. Circuite!e ,irtua!e sunt orientate #pe cone+iune# % determinarea rutei se $ace !a sta i!irea !e&turii ( cu timp de trans$er mai mic. Data&rame!e #$r cone+iune# nu supun sta i!irea iniia! a circuitu!ui' e,it con&estia prin rediri<are' e,it timpu! de sta i!ire. 7iecare ser,iciu de transport date se caracterizeaz prin ca!itatea acestuia' )n sensu! c date!e transmise nu tre uie s se piard sau s se )ncurce. Ser,iciu! #si&ur# este ace!a con$irmat dar care consum timp pentru rspuns. Ser,iciu! necon$irmat este considerat #nesi&ur#. Sunt date pentru care !ipsa unor deta!ii este re!ati, neimportant' acestea put-nd $o!osi un ser,iciu necon$irmat % mai rapid (. A!t cate&orie de date poate de,eni inuti!iza i! prin !ipsa unor deta!ii % pac"ete (0 acestea tre uie s $o!oseasc un ser,iciu con$irmat. )n &enera! data&rame!e reprezint un ser,iciu necon$irmat % ana!o& te!e&rame!or $r con$irmare(. Cutarea poate $i $i+' Oprin inundare# *i adapti,. )n ,arianta adapti, poate $i4 izo!at' distri uit sau centra!izat. . Cute!e $i+e se pot $o!osi )n ree!e de dimensiuni mari deoarece metoda este ri&id.
H

9arianta cu inundare presupune retransmiterea unui pac"et sosit )ntr.un nod )n toate direcii!e posi i!e' prin mu!tip!icare. Este ast$e! posi i! ca un pac"et sa a<un& de mai mu!te ori %pe rute di$erite( !a destinaie. Numru! acestor Orep!ici# poate $i redus asociind pac"etu!ui o in$ormaie !e&at de numru! noduri!or tra,ersate. De$ectarea unui nod nu ,a )mpiedica pac"etu! s a<un& !a destinaie. Cutarea adapti, este optima!' diri<area pac"ete!or $ac-ndu.se pe rute!e optime' sistemu! inter,enind )n caz de con&estie pentru a e&a!iza tra$icu!. A!&oritmu! este mai comp!e+' cresc-nd numru! de pre!ucrri )n noduri!e ree!ei. 2.3 Semnale analo"ice 9i di"itale

C!asa semna!e!or care transmit mesa<e este destu! de !ar&' cu dou cate&orii principa!e4 A semna! ana!o&ic caracterizat printr.o ,ariaie continu )n timp. semna! di&ita! discret )n amp!itudine *i )n timp. Un semna! di&ita! este $ormat dintr.un *ir de sim o!uri ce pot a,ea una' dintr.un set de m amp!itudini distincte. Durata a $iecrui sim o! poate $i ce! mu!t e&a! cu durata a!ocat T % PQT (. In,ersu! duratei T este de itu! de sim o!uri D msurat pentru mR2' )n ii2secund S 2s' ps' it2sT sau Kte 2 secund S62sT % 5 Kte R H ii( *i )n 6aud pentru m;2. Ast$e!' un semna! inar %mR2( este reprezentat prin sim o!uri!e #E# *i #5# )n ,arianta unipolar *i #.5#'#J5# )n ,arianta bipolar; un semna! ternar' totdeauna unipo!ar %mR@( este reprezentat prin @ sim o!uri E'5'2. Dac un sim o! are o durat PQT ' semna!u! di&ita! este )n $ormat CU %return to zero(' iar pentru PRT ' $ormatu! este NCU % non return to zero (' prezentat )n $i&ura 5. Semna!u! inar ipo!ar %.5'E'5( poate $i considerat ca #pseudo.ternar#.

7i&. 1 Semnale di"itale -: 9i N-: polare 9i unipolare

2.2 ;iteza maxim de trans/er a datelor ntr%un canal de comunicaii Dac un semna! ar itrar este transmis printr.un cana! asimi!at cu un 7TB idea! de and 6' semna!u! $i!trat poate $i reconstituit comp!et prin e*antionarea cu o $rec,en $ eR26 % o e*antionare cu $e ; 26 ar $i inuti! deoarece componente!e de $rec,en mai mare . pe care aceast e*antionare !e.ar putea o ine . au $ost de<a e!iminate prin $i!trare (. Dac semna!u! este reprezentat prin N ni,e!e distincte atunci ,iteza ma+im pentru trans$eru! date!or ar $i' )n a sena z&omotu!ui4 9ma+ R 26 ! N it2s Ast$e!' printr.un cana! de 3?Mz ,or putea $i transmise HEEE de sim o!uri inare %NR2( pe secund. 2.7 Modulaia /n &enera!' semna!e!e %primare( uzua!e ocup un spectru mu!t mai mic dec-t ce! ce poate $i asi&urat de un cana! de comunicaii. /n p!us' aceste cana!e sunt scumpe *i tre uie $o!osite e$icient mai a!es )n transmisiuni!e de distan mare.
V

Se impune uti!izarea #)n comun# a cana!u!ui prin transmiterea simu!tan a mai mu!tor semna!e distincte % mu!tip!e+are (' cu condiia ca e!e s poat $i #desprite# % demu!tip!e+ate ( !a recepie. De asemenea semna!u! transmis tre uie #adaptat# cu parametrii cana!u!ui. =rintr.o modu!aie adec,at este 'de e+emp!u' posi i! transmisia de ca!itate c"iar printr.un cana! z&omotos 0 )n p!us' anda semna!u!ui poate $i transpus )ntr.o zon optim pentru cana! %care s asi&ure cei mai uni parametrii de transmisie( etc. Modu!aia este o operaie de #transpunere# a unui semna! )n a!tu! $r a.i modi$ica sensi i! in$ormaia pe care o poart. /n procesu! de modu!aii inter,inurmtoare!esemna!e4 . s%t( ce conine mesa<u!' denumit semna! modu!ator . =%t( semna!u! cruia i se #trans$er# in$ormaia' denumit purttor .sM%T( semna!u! modu!at o inut )n urma procesu!ui de modu!aie C!asi$icarea modu!aii!or )n $uncie de s%t( *i =%t( Semna!u! s%t( poate $i ana!o&ic sau di&ita! %SA sau SD(' iar =%t( poate $i un purttor sinusoidal sau )n impuls. Cezu!t ast$e! urmtoarea c!asi$icare' prezentat )n ta e!u! urmtor. Tipuri de modu!aie %c!asi$icare( %A( ana!o&ice prin care se modific un parametru al purttorului %amp!itudine A' intensitate I' $rec,en 7' $az =' poziie =' durat D' po!arizaie =O1 etc.( !n funcie de "alorile instantanee ale semnalului modulator. Ace*ti parametri pot ,aria continuu )n cazu! )n care s%t( este SA sau prin sa!t %s"i$t ?eKin&( dac acesta este SD %6( numerice opereaz o con,ersie ana!o& numeric )ntre semna!u! de !a intrare *i ce! de !a ie*ire. =entru a rea!iza acest !ucru semna!u! ana!o&ic de intrare de !a intrare tre uie e+primat numeric prin e*antionare cuantizare *i codare. Dac semna!u! de intrare este )n $ormat di&ita! ,a $i recodat pentru a se Opotri,i# c-t mai ine cu cana!u! prin care se $ace transmisia.

Mesa< S<

=urttor sinusoida! )n impu!s !iniar e+ponenia!

Modu!aie <M %261J=' 261' 61U' C61( 7M' PM P<M1 P#M1 PPM1 P=M

S+

Sinusoida!

<S> (??>)1 #S>1 PS>1 MS>1 +#S>1 +PS>...

)n impu!s

PCM1 +PCM1 A' A adapti*

A!e&erea unei sc"eme de modu!aie imp!ic une!e considerente de tipu!4 e$icien spectra! ridicat' e$iciena ener&etic' imunitate !a e$ecte Omu!ticana!#' preu! sistemu!ui *i imp!ementarea simp! 'etc. 2.6 Sisteme cu semnal analo"ic 9i purttor sinusoidal #isteme cu modulaie de amplitudine $%& se o ine prin )nmu!irea s%t( cu purttoarea =%t(R cos Wct. )n $i&ura @ se prezint sc"ematic procesu! de modu!are . demodu!are.
5E

7i&. @ Sistem de comunicaii cu modu!aie de amp!itudine cu purttoare suprimat /n aceast ,ariant' anda necesar este 2Wma+' dar pentru demodu!are este necesar &enerarea !a recepie a unui purttor sincron' !ucru ce constituie unu! dintre di$icu!ti!e importante )n acest sistem de comunicaii. Transmiterea purttoarei' adic 261J= %$u!! AM(' conduce !a un semna! modu!at a,-nd e+presia4 SM%t(Rs%t( cos Wct J cos Wct %@( )ntr.o ast$e! de ,ariant' se e!imin &enerarea purttoarei !a recepie %$iind posi i! o demodu!are simp! prin detecie de an,e!op(' dar sistemu! este )ncrcat )n putere' nee$icient din punct de ,edere ener&etic. =entru mu!tip!e+are $rec,enia! se $o!ose*te 61U. O metod de &enerare 61U este prezentat )n $i&ura 3.

Modu!aia de amp!itudine cu rest de and !atera! este important pentru semna!e cu component continu %ca )n cazu! semna!u!ui de T9(. Sisteme cu modulaie unghiular

55

Modu!atoare!e 7M *i =M se pot rea!iza ca )n $i&uri!e L *i F. cosWEt

cosWEt

/n cazu! unei modu!aii 7M cu un purttor dreptun&"iu!ar %7SG( se o ine un spectru ca )n $i&ura N.

Generator de impulsuri

7i&. N Spectru! 7M %7SG(

7i&. H Demodu!area semna!u!ui 7M

Demodu!area semna!e!or 7M se poate $ace a*a cum este artat )n $i&ura H' prin determinarea treceri!or prin zero. De asemenea' se poate $o!osi un discriminator de $rec,en' sau o uc! =11. Spectru! =M pentru un mesa< sinusoida! este identic cu spectru! 7M pentru ace!a*i indice de modu!aie. Dac este ,or a de un mesa< oarecare cu spectru !imitat apar di$erene importante )ntre spectre!e semna!e!or modu!ate 7M *i =M. 7o!osirea modu!aii!or e+ponenia!e este a,anta<oas deoarece o$er o protecie mai un !a z&omot' iar ni,e!u! constant a! purttoarei modu!ate $ace ca amp!i$icatoare!e sistemu!ui s $uncioneze mai e$icient. 2.@ Sisteme cu semnal analo"ic 9i purttor n impuls 'odulaia impulsurilor !n amplitudine ()*') este o modu!aie de tip produs' care poate $i considerat o
52

operaie de e*antionare. Semna!u! e*antionat are spectru mu!tip!u' o inut prin trans!atarea pe scara $rec,ene!or a spectru!ui semna!u!ui nee*antionat. Dac e*antionarea se $ace cu impu!suri de o anumit !ime P' %$i&ura V( durata acestora este esenia! pentru )ntinderea spectra! a semna!u!ui =AM % anda semna!u!ui modu!at cre*te o dat cu scderea duratei P (. 7i&. V Semnal P<M 'odulaia impulsurilor !n durat ()+') i !n poziie ())') Ast$e! de modu!aii pot $i considerate #modu!aii de timp#. Semna!u! modu!ator *i impu!suri!e modu!ate )n durat *i poziie sunt prezentate )n $i&. 5E. Spectre!e de $rec,en a!e acestor semna!e %=DM *i ==M( sunt mu!t mai !ar&i dec-t spectru! semna!u!ui =AM. )n am e!e ,ariante nu tre uie s apar suprapuneri )ntre impu!suri.

7i&. 1? Modulaia n durat 9i poziie (mesa8 9i semnale modulate)

)n am e!e situaii pare a,anta<os ca PE s $ie mai mic pentru o dinamic mai mare pentru semna!u! s%t(' dar comprimarea )n timp conduce !a e+tinderea )n $rec,en. 6anda mare ocupat de aceste semna!e este compensat de o mai un protecie !a z&omote. Modu!aia impu!suri!or )n poziie poate $i a,anta<oas pentru sisteme!e optice deoarece momentu! de emisie a! unui impu!s optic scurt cu amp!itudine mare poate $i contro!at cu u*urin ' iar anda $i rei suport spectru! ==M.

2.A Sisteme di"itale (mesa8 di"ital 9i purttor sinusoidal) #isteme *#,( Amp!itude S"i$t Ge,in&( O ,ariant des uti!izat este OOG % On.O$$ GeKin& (' )n care se transmite sau nu o purttoare sinusoida! % $i&. 55( pentru sim o!uri!e O5# *i OE# respecti,.

7i&.!! Semnal <S> corespunztor sec*enei ...1?11?.... a*Bnd T(C2Ts #isteme digitale %)#, (purttor sinusoidal cu salt de faza i mesaj binar) %6inarK ="ase S"i$t GeKin&(
5@

=urttoarea este o und sinusoida! cu perioada Ts' iar semna!u! di&ita! este inar cu durata unui it T R : )n $i&ur semna!u! di&ita! este e+primat unipo!ar prin4 d%t( R...5' E' 5' E' 5' ... *i ipo!ar prin %t( R ...J5' .!' J5'. 5' J5 ... .Semna!u! purttor este =%t( R cos Wst' unde
2 = s iar semna!u! modu!at are Ts
96=SG%T(

e+presia4 R %t( cos st. 7i&. 52 Semnal 'PS>


-,-

corespunztor sec*enei ..1?1?1.. O !e&tur 6=SG poate $i sc"iat ca )n $i&. 5@.

7i&. 5@ Sistem 'PS> (emisie 9i recepie) Modu!aia 6=SG este #coerent# deoarece !a recepie este ne,oie de un semna! cosWst cu aceea*i $az *i $rec,en ca *i ce! de !a emisie. Semna!u!' !a intrarea )n receptor ,a $i cos%WstJX( %ne&!i<-nd z&omotu! termic' <itteru!' $!uctuaia de propa&are(. Semna!e!e Sa *i S sunt impu!suri scurte &enerate de un !oc % sKncro it( care recunoa*te s$-r*itu! *i )nceputu! inter,a!u!ui de it %$i&ura 53(.

S e*antioneaz ie*irea apro+imati, )n momentu! ?T ' iar Sa iniia!izeaz circuitu! de inte&rare. 7i&. 53 #orme de und sDncro (it Spectru! semna!u!ui 6=SG este centrat pe Wc %$c( a,-nd apro+imati, !r&imea de and 2$ '.Dac se mu!tip!e+eaz $rec,entia! cana!e 6=SG $r s se !imiteze anda pot apare inter$erene % suprapunere de spectre (' iar dac se !imiteaz anda apar inter$erene intersim o!. Acest !ucru este i!ustrat )n $i&. 5L.
53

7i&. 5L Spectru! Y%$( a! unui semna! de date ipo!ar NCU si spectru! corespunztor a! semna!u!ui modu!at 6=SG. 7i&. 5F Pro(a(ilitatea de eroare n 'PS>

Comparati, cu OOG' )n 6=SG este necesar o putere medie a semna!u!ui redus !a <umtate pentru a asi&ura aceea*i pro a i!itate de eroare.

#isteme .)#, ('odulaie diferenial cu salt de faz DPSK) ( .ifferential )hase #hift ,e/ing ) O !e&tur D=SG este reprezentat principia! )n $i&ura 5N. Consider-nd toate posi i!iti!e pentru d%t( *i dZ%t.T ( se o in semna!e!e dZ%t( *i %t(. d%t( E E 5 5 Z
dZ%t.T (

dZ%t( E 5 5 E

%t( .5 J5 J5 .5

E 5 E 5

Se o ser,4 %din prime!e dou !inii( A Dac dZ%t( R E' dZ%t( nu se modi$ic' adic DZ%t( RdZ%t.T (' ADac dZ% t( R 5' dZ%t( R dZ%t.T ( Aceast o ser,aie su&ereaz principiu! decodrii4

dac produsu! iar dac

%t( A %t.T ( R 5 01 %t( A %t.T ( R .!


5L

d%t( R O'

R;

d%t( R !

D=SG are a,anta<u! c nu este necesar e+tra&erea tactu!ui !a recepie. #isteme de comunicaii cu modulaie de faza !n cuadratur QPSK ( 2uadrature )hase #hift ,e/ing ) Este o te"nic prin care anda necesar se poate reduce !a $ %$a de 2$ de !a 6=SG(. 7!u+u! de date este di,izat cu dou ascu!ante de tip D )n dou sec,ene par *i impar. /n $i&ura 5V este prezentat sc"ema !oc a eta<u!ui de modu!aie care $ace parte din emitoru! sistemu!ui. Date!e unipo!are de !a intrare sunt ap!icate ce!or dou ascu!ante care primesc un tactu! )n anti$az 0 semna!e!e de ie*ire corespund date!or pare %pe ramura de sus( *i impare %pe !atura de <os(.

7i&.5V Modulator EPS> 9i /orme de und

5F

7i&.2E ;ectori n EPS>

Aceste sec,ene unipo!are %E'5( de $rec,en pe <umtate sunt trans$ormate )n sec,ene ipo!are %.5'J5( ce sunt ap!icate unor modu!atoare ec"i!i rate iar rezu!tate!e )nsumate. /n $i&ura 5V sunt prezentate *i $orme de und caracteristice. Se o ser, c p *i i' nu se modi$ic niciodat simu!tan. Ceceptoru! [=SG este prezentat sc"ematic )n $i&. 25. 7uncionarea pe $iecare ramur este simi!ar demodu!atoru!ui 6=SG. Sisteme QASK ( 2uadrature *mplitude #hift ,e/ing) [ASG este o modu!aie simu!tan )n $az *i amp!itudine. De e+emp!u' pentru $iecare &rup de N R 3 ii succesi,i dintr.un de it inar se asociaz 5F ,ectori.

#isteme digitale(BFSK-MSK) - modulaie binar cu salt de frec"en MS> % Minimum S"i$t GeKin& ( este o modu!aie cu sa!t de $rec,en *i continuitate de $az. )n $i&ura 22 sunt reprezentate $orme!e de und )n cazu! acestui tip de modu!aie

7i&.22 #orme de und n MS> 6anda semna!u!ui MSG poate $i considerat apro+imati, 5'2 $ '. O ,ariant a MSG%$i&. 2@( este YMSG . Semna!u! MSG este trecut !a emisie printr.un 7TB Yaussian o in-ndu.se per$ormane superioare pri,ind e$iciena spectra!.

7i&. 2@ $(inerea GMS> pornind de la MS> #isteme BFSK - modulaie binar cu salt de frec"en 67SG poate $i rea!izat *i $r continuitate de $az' de e+emp!u' ca )n ,arianta din $i&ura 23. Semna!e!e0 =M%t( *i =1%t( se o in din d%t( dup re&u!a din ta e!u! urmtor4 d%t( J5 E %t( J5 .5
=M%t( =1%t(

J5 E

E J5

7i&. 23 Sistem '#S> 9i spectrul semnalului modulat Dac #distana# minim dintre $M *i $1 este 2$ ' pentru 9 67SG%t( spectru! ,a $i apro+imati, 3$ %du !u! ce!ui din 6=SG( ,. $i&ura 23 1a recepie' 7T6 sunt centrate pe $rec,ene!e $M *i respecti, $1 *i au !r&imea de and 2$ '. 2.1? Sisteme cu modulaia impulsurilor n cod (PCM1 M!C) Trans$ormarea unui semna! ana!o&ic )ntr.unu! numeric' sau modu!aia impu!suri!or )n cod %=CM( presupune e*antionarea' cuantizarea *i codarea e*antioane!or cuantizate. Operaia de cuantizare poate s urmeze sau s o precead pe cea de e*antionare' rezu!tatu! $iind ace!a*i. &9antionarea este operaia prin care semna!u! s%t( este )n!ocuit printr.o succesiune de impu!suri scurte %de durat P(' periodice %a,-nd perioada T e( *i de amp!itudine s%?T e(. Aceast pre!ucrare reprezint o modu!aie a impu!suri!or )n amp!itudine %=AM(' ast$e! cana!u! de comunicaii rm-ne !i er pe $iecare durat T e.P $iind $o!osit )n acest timp pentru transmisia a!tor in$ormaii %mu!tip!e+are tempora!(. Dac Te Q522 \$ %unde \$ R $ma+ . $min reprezint anda de $rec,en a semna!u!ui ana!o&ic( *i P]E' atunci semna!u! ana!o&ic poate $i re$cut $r distorsiuni din e*antioane!e sa!e. E*antionarea cu + ] E este e*antionarea idea!. Dac P ^E *i pe durata ?T e _ ?TeJP e*antionu! are amp!itudinea ,aria i! s%t(' atunci e*antionarea este cu Omeninere# %$i&ura 2L (.

Dac spectru! S%W( a! semna!u!ui s%t( este $init atunci spectru! semna!u!ui e*antionat idea! S`idea!%W( este mu!tip!u ca )n $i&ura 2F' unde 3e 0 $4 5 Te este pu!saia de e*antionare. 7i&. 2F Spectrul semnalului e9antionat ideal

Se o ser,a ca daca 3ma6 7 ae . Wma+ semna!u! poate $i re$cut din e*antioane!e sa!e pentru c spectre!e nu se suprapun (8e1 2Wrma+(. Semna!u! e*antionat are un spectru S`%W( ce const )ntr.o repetare ponderat a spectre!or S%W(. Dac e*antionarea este natura! sau Ocu meninere#' atunci spectru! S`natura!%W( *i S`meninere%W( ,or a,ea a!ura din $i&ura 2N.

7i&.2N Spectrul de /rec*en n e9antionarea natural 9i cu meninere E*antionarea natura! nu introduce distorsiuni !iniare. =entru e*antionarea cu meninere' spectru! S `%W( conine rep!ici distorsionate a!a spectru!ui ori&ina!' $iind necesar o corecie a spectru!ui e+tras pentru a se putea re$ace din e*antioane' semna!u! ori&ina!. Aceast atenuare a $rec,ene!or )na!te %e$ecte de apertur( este mai pre&nant )n cazu! e*antionrii )n scar. E*antionarea natura! se o ine cu un comutator acti,at de un semna! dreptun&"iu!ar periodic' ca in $i&ura 2H iar ce! )n scar ca )n $i&ura 2V.

7i&. 2H &9antionarea natural 7i&. 2A &9antionarea cu meninere /n cazu! e*antionrii #)n scar# spectru! este prezentat )n $i&ura @E. Acest mod de e*antionare este pre$erat )n sisteme!e de comunicaii %te!e$onice( deoarece in$ormaia este meninut un timp mai )nde!un&at !a intrarea cuantizoru!ui. Atenuarea !a $rec,ena cea mai mare Wma+ ,a $i4 \AR2E!&%b22(R@.Vd6 %@2(

#i". @E Distorsiuni !iniare )n e*antionarea cu meninere %scar( Cuantizarea este o operaie prin care se apro+imeaz e*antioane!e s%?T e( prin ce!e mai apropiate ,a!ori dintr.un set $init de n ,a!ori a!ese % nu neaprat ec"idistante (' s%?T e( R s%?Te(. Ast$e!' o in$initate de posi i!iti se reduce !a un numr $init care poate $i reprezentat printr.un cod. Este c!ar c prin procesu! de cuantizare semna!u! ori&ina! s%t( este ire,ersi i! distorsionat' !ucru care poate $i pri,it ca o adu&are a unui #z&omot de cuantizare#4 s%t( R s%t( J e%t(. U&omotu! de cuantizare se adau& z&omotu!ui ce )nsoe*te semna!u! !a intrarea cuantizoru!ui. E*antioane!e s%?T e( de,in prin cuantizare s%?Te(. Sunt trei posi i!iti de apro+imare a e*antioane!or % $i&ura @5(4 apro+imarea prin !ips %5(' apro+imarea prin e+ces %2(' sau' mai uzua!' apro+imarea prin ,a!oarea cea mai pro a i! % de !a <umtatea inter,a!u!ui( dintre dou ni,e!e de decizie %@(. )n $i&ura @5 este e+emp!i$icat cazu! cu nc R H ni,e!e de cuantizare %numr par( *i nJ5 ni,e!e de decizie %nd(.

7i&.@1 Cuanti/icare uni/orm numr impar de ni*ele de decizie)

7i& 52 Semnal de eroare m cuanti/icarea uni/orm cu un umr par de ni*ele de decizie

E*antionu! cuanti$icat ,a $i e+primat prin 6 ii % ad.5' ad.2' ...' ao( *i ,a a,ea ,a!oarea4 c%?Te(. Inter,a!u! %.Ama+' Ama+( de !ime 2Ama+ ,a $i )mprit )n n R 26' deci o treapt de cuantizare ,a $i4 \R2Ama+22 % . Dac \Rconstant' cuantizarea este uni$orm ' iar dac \ este ,aria i!' cuantizarea este neuni$orm. Dac \ se a!e&e mai mic )n zone!e de pro a i!itate ridicat a!e amp!itudinii semna!u!ui *i mai mare' cu c-t aceast pro a i!itate scade' procesu! de cuanti$icare este adapti, %depinde de statistica staionar a semna!u!ui(.Ast$e!' se admite o eroare mare pentru semna!e mari *i o eroare mic pentru ,a!ori mici )ncerc-nd ca raportu! semna!. z&omot s $ie constant )n tot domeniu! de amp!itudini. Este posi i! ca ni,e!u! #E# s $ie ni,e! de decizie % nRpar ( ca )n $i&ura @5' sau ni,e! de cuantizare % n R impar ( ca )n $i&ura @2. /n aceast ,ariant' % E . ni,e! de cuantizare ( se prezint componenta de z&omot ce apare )n acest proces. 9arianta cu #E# ni,e! de cuantizare este a,anta<oas deoarece z&omotu! )n <uru! ,a!orii E %)n a sena semna!u!ui ( de !a intrarea cuantizoru!ui este e!iminat !a ie*ire. =ro !ema' este &sirea numru!ui minim de ni,e!e de cuantizare pentru a putea menine raportu! semna!.z&omot )n !imite rezona i!e. Dup ce semna!u! a $ost cuanti$icat uni$orm' e! este codat' $iecare e*antion $iind e+primat printr.un numr inar cu 6 sim o!uri. De e+emp!u' pentru 6 R H se o in 2LF ni,e!e. E!e pot $i codate )n di,erse ,ariante ca )n ta e!u! urmtor % unde au $ost de$inite prime!e H ni,e!e (. A!e&erea pentru te!e$onie a unui cod sau a a!tuia se $ace a,-nd )n ,edere $rec,ena ridicat a semna!e!or de amp!itudine mic. Un cod inar rep!iat ar conduce !a serii !un&i de zerouri care $a,orizeaz e+tra&erea ceasu!ui )n procese de recepie. Nici o in,ersare !a trecerea prin zero a tuturor ii!or nu este o so!uie % codu! inar rep!iat(

Cod inar deca!at J52N 5EE555 5EE55E 5EE5E5 5EE5EE 5EEE5 5 5EEE5E J5]5 E E E E5 E]! E E E E E

Cod inar rep!iat J52N 5EE555 5EE55E 5EE5E5 5EE5EE 5 EEE5 5 5 E E E 5E J!]5E EE E 5 JE]5 E E E E E

Cod inar rep!iat cu in,ersiunea ii!or de ran& par J52N 5 5 E 5 E E 5E 55E 5EE55 55E5EEEE 5 5 E 5E E E 5 5 5 E 5E 5 5 E 55E5E555 J555E5 E 5 E E JE55E5E5E5

Cod YraK deca!at J52N 55EE5EE 5 5 E E 5E5 55EE555 55EE55E 5 5E E E 5 E 5 5EEE5 5 J 5 5 5 E E E E 5 E5 5EEEEE

.!]E 5 5 5 55 E5555E E555E 5 E 555E E E55E55 E55E5E E 5 5 E E 5 E5 5 EEE

.E]E E E E E E .!]EEE EE 5 EEEE 5E EEEE5 5 EEE5EE EEE5E5 E E E 5 5E EEE 5 5 5

.EE5E5E5E5 J5E 5 E 5 E 5 E E E5E 5E555 E5E5E55E E 5 E 5E E E 5 E 5E5E E E E E5E 5EE55 E5E 5EE5E

.5E 5 E E E E E E5E E E E 5 E 5EEE 5 5 E 5 E E E 5E E5EE55E E5EE555 E5EE5E5 E5EE5EE

.52H

.52H

.52H

.52H

Din aceste moti,e se pre$er de e+emp!u un cod inar rep!iat cu in,ersiunea ii!or de ran& par' % ADI R A!ternate di&it in,ersion (. 9uantizarea uniform Dac distana dintre dou ni,e!e de decizie este constant %\ R ct.(' cuantizarea este uni$orm. 9uantizarea neuniform ( 9:) Dac repartiia amp!itudini!or semna!u!ui )n inter,a!u! de cuantizare este neuni$orm' !e&ea de cuanti$icare tre uie s $ie adaptat statisticii semna!u!ui' pentru a o ine cu ace!a*i numr de ii2cu,-nt un CSU superior cuanti$icrii uni$orme )n domeniu! )n care acesta este insu$icient.

/n practica transmiterii semna!u!ui de con,or ire te!e$onic' acesta este considerat apro+imati, &aussian' centrat pe ,a!ori reduse. 7i&. @@ Cuanti/icarea neuni/orm Cuanti$icarea neuni$orm poate $i rea!izat prin trei procedee ec"i,a!ente ca rezu!tat %)n ,arianta idea! (4 . compresie . e+pandare analogic . compresie . e+pandare digital . cuantificare neuniform - propriu-zis. =entru a preciza parametrii procesu!ui de cuantizare se consider ,arianta ana!o&ic de compresie 2 e+pandare % $i&ura @3 (.

7i&.@3 Posi(ilitate de a realiza cuantizarea neuni/orm

#i". 52 Fe"ea G<G pentru cuantizare neuni/orm.

7i&.@F. -eprezentarea prin se"mente a le"ii de compresie . Fe"ea <15 Compresia ana!o&ic impune o reciprocitate per$ect a compresoru!ui *i e+pandoru!ui de dinamic' &reu de pus )n practic. 1e&ea A!@ comport 5@ se&mente !iniare a cror pant descre*te de !a 5F45 p-n !a 543. )n interioru! $iecrui se&ment' cuanti$icarea este uni$orm cu

5F ni,e!e. Cezu!t o cre*tere cu un $actor 2 a! pasu!ui de cuanti$icare pe msur ce semna!u! de intrare cre*te. Cuantizoru! numeric con,erte*te semna!u! de intrare + % O...9ma+ ( )ntr.un numr inar e+primat prin 6 R H it0 :;d % s !5 !2 !@ 95 92 9@ 93( unde4 . s este it de semn %5 pentru semna!e poziti,e *i E pentru semna!e ne&ati,e (0 . !5 !2 !@ reprezint cei trei ii care e+prim se&mentu! corespunztor semna!u!ui + curent0 . 95 92 9@ 93 sunt patru ii ce e+prim poziia e*antionu!ui + curent )n cadru! se&mentu!ui %E... 5L(.

7i&.@N Cuantizare <15 di"ital Cuanti$icarea numeric se rea!izeaz prin codarea cu 52 ii a semna!u!ui de intrare %con,ersie ana!o& numeric' CAN( dup care se trece !a H ii %e*antion dup re&u!a prezentat )n ta e!u! de mai <os( pentru ,a!ori poziti,e a!e semna!u!ui de intrare . /n ta e!u! urmtor se deta!iaz $uncionarea compresoru!ui di&ita!. Uone!e din dreapta ii!or marcai reprezint deta!ii pierdute % cu ocazia trecerii de !a 52 !a H it( sunt )n!ocuite cu zerouri )n procesu! de e+tensie numeric. =entru se&mentu! E *i 5' ce!or @2 ,a!ori de intrare !e corespund @2 ,a!ori de ie*ire' pentru se&mentu! 2' !a $iecare dou ,a!ori de intrare corespunde una de ie*ire' pentru se&mentu! @ !a $iecare patru ,a!on de intrare corespunde una de ie*ire *.a.m.d.' a<un&-ndu.se ca pentru se&mentu! 5F' !a F3 ,a!ori de intrare s corespund una de ie*ire. Deci o memorie COM cu 3EVF de adrese )n care sunt scrise 2LF de numere inare cu H ii poate rea!iza compresia numeric.

7i&. 3F ;ariant de compresie di"ital

=entru a!te tipuri de semna!e % a!te!e dec-t ce!e te!e$onice ( se uti!izeaz $ie cuantizarea uni$orm %muzic4 $e R @2 ?Mz' 6 R 53 it' D R @2.53 R 33H it2s0 te!e,iziune4 $ e R 5@'@ MMz' 6 R V it *i D R 55E M it2s (' sau neuni$orm % muzic4 $e R @2 ?Mz' 6 R 52 it *i compresie cu L se&mente' D R @H3 ? it2s sau cu !e&ea A5@' 6 R 5E it' D R @2E ? it2s (' o in-ndu.se o reducere a de itu!ui de sim o!uri )n condiii!e unui CSU accepta i!. 2.11 Sisteme primare de (az Sunt sisteme cu &radu! ce! mai redus de mu!tip!e+are uti!izate )n te!ecomunicaii ce stau !a aza rea!izrii sisteme!or de ordin superior. 2.11.1 Sisteme de comunicaii analo"ice (SC<) Un sistem de comunicaii ana!o&ic %$i&ura 5( prime*te in$ormaii de !a mai mu!te surse ana!o&ice pe care !e mu!tip!e+eaz $rec,enia!.

#i".l Sc"ema !oc a unui sistem de comunicaii ana!o&ic unidireciona! Mu!tip!e+u! poate $i apoi modu!at )ntr.un $ormat potri,it' adaptat parametri!or de transmisie ai cana!u!ui. 1a recepie' e+ist un demodu!ator $rec,enia! *i un demu!tip!e+or !a ie*irea cruia se o in ' semna!e!e ana!o&ice4 SA5 SA2... SAn. O ser,aii4 `1a intrarea sistemu!ui se ap!ic un semna! de and dat 6 ce poart o in$ormaie ana!o&ic. A Modu! de transmisie are o caracteristic de trans$er particu!ar pe care tre uie transmise optim semna!e!e ana!o&ice mu!tip!e+ate. /n &enera! SCA au o $rec,en pi!ot cu ni,e! de$init pentru msurtori a!e transmisiei. A Modu!aia uzua! este AM . 61U iar mu!tip!e+area 7DM prin AM' 7M' =M' ==M. A U&omotu! adu&at pe cana! are densitate spectra! uni$orm %a! ( ni,e!u! ca!cu!-ndu.se )n anda 6. A Mic*orarea prin propa&are pe cana! a raportu!ui semna! z&omot %CSU( !imiteaz distana pe care poate a,ea !oc transmisia. E+ist te"nici de pre!ucrare a semna!u!ui %compresie . e+tensie( care )m untesc )ntr.o oarecare msur per$ormane!e sistemu!ui. A Uti!izri!e SCA sunt !e&ate de4 . transmisii!e te!e$onice cu cureni purttori % SC= (0 - ree!e!e CAT9 %te!e,iziune prin ca !u(0 - radiocomunicaii ana!o&ice cu $ascico!e "ertziene0 . transmisii !oca!e prin $i re optice )n medii po!uate e!ectroma&netic etc.. Sc"ema !oc a unui sistem de cureni purttori cu 52 cana!e % SC= ( este e+emp!i$icat )n $i&ura 2. Mu!tip!e+u! $rec,enia!' &rupu! primar de az se o ine prin dep!asarea spectre!or semna!e!or de intrare % E . 3 ?Mz ( )n &ama FE . 5EH ?Mz %3H ?Mz R 52 + 3 ?Mz(.

7i&.2 Sc,ema (loc a unui SCP 12 ci Modu!aia AM . 61U permite $o!osirea e$icient a enzii de $rec,en a cana!u!ui' dar impune recuperarea $iecrei purttoare !a recepie. /n sc"ema !oc prezentat' Y=6 este rea!izat prin trans!aie direct.

Se uti!izeaz 52 7T6' 52 modu!atoare ec"i!i rate % ME ( *i 52 purttoare di$erite. 7T6 sunt pretenioase *i tre uie rea!izate cu crista!e de cuar sau e!ectromecanice. O ,ariant ar $i trans!aia cu pre&rupe0 ast$e!' cana!e!e 5' 3' N' 5E ,or $i trans!atate $iecare )n anda 52 . 5F ?Mz' cana!e!e 2' L' H' 55 )n 5F . 2E ?Mz iar @' F' V' 52 )n anda 2E .23 ?Mz .Ast$e! se $ormeaz 3 pre&rupe cu anda 5 2 . 2 3 ?Mz care ,or $i tranz!atate )n anda FE.5EH ?Mz $o!osind purttoare!e H3 ?Mz' VF ?Mz' 5EH ?Mz' 52E ?Mz *i sc"ema !oc a emitoru!ui este prezentat simp!i$icat )n $i&ura @. Sistemu! are 52 modu!atoare *i $i!tre de ca!e % de trei $e!uri 52.5F' 5F.2E' 2E.23 ?Mz ( *i 3 modu!atoare *i $i!tre de pre&rup. 7T6 de ca!e sunt pretenioase !a $e! ca *i )n cazu! trans!aiei directe dar nu sunt 52 di$erite ci numai @ iar 7T6 de pre&rup sunt mai puin pretenioase datorit distanei mai mari )ntre purttoare *i anda !atera!. Din aceste o ser,aii rezu!t ca cea de.a doua metod este mai economic.

7i&.@ Sc,ema SCP 12 cu Gpre"rupeG (emisia1 /ormarea multiplexului)

2.11.2 Sisteme de comunicaii di"itale primare (PCM%5?) Sisteme!e de comunicaii di&ita!e %SCD( asi&ur transmiterea in$ormaii!or %)n $ormat di&ita!( pre!uate de !a mai mu!te surse' ca )n $i&ura 3. Aceste sisteme pot $unciona )n mod sincron % cu sincronizare )ntre emitor *i receptor !a ni,e! de it sau cu,-nt( sau asincron start - stop % $r nici o sincronizare )ntre emisie *i recepie0 emisia unui &rup de ii se $i+eaz ar itrar iar receptoru! recunoa*te &rupu! de ii prin in$ormaii de tip start .stop(.

#i".3 Sc"ema !oc%pentru un sens( a unui sistem di&ita! primar 7!u+uri!e inare de ie*ire pot $i transmise )n serie pe ace!a*i suport sau )n para!e! pe mai mu!te suporturi di$erite %ma&istra!a de transport a in$ormaiei(. A MUI. rea!izeaz mu!tip!e+area tempora! eTDM0 A CS . codor surs 0 De o icei in$ormaia di&ita! de !a ie*irea MUI este recodat pentru ca $iecare sim o! s poarte ma+imu! de in$ormaie posi i! % rea!izeaz o e$icientizare a sursei' care de o icei este redundant (0 A CC . codor canal0

este necesar pentru a adapta in$ormaia di&ita! !a parametrii cana!u!ui de transmitere. Un cana! z&omotos rec!am o codare sup!imentar care s compenseze % corecteze ( erori!e transmisiei prin cana!. A De mu!te ori in$ormaia di&ita! o inut !a ie*irea CC este modu!at' )n cadru! unei u!time operaii' necesare pentru a optimiza transmiterea semna!u!ui pe cana!. La recepie operaiile sunt executate n ordinea in*ers celor de la emisie prin DMUI' decodoarele de canal 9i surs DC 9i DS. Caracteristice unui SCN sunt4 . de itu! sim o!uri!or % de it inar D(0 . numru! de ci0 . modu! de or&anizare sec,enia! % sincronizare' semna!izare (0 . particu!ariti de modu!aie % e*antionare' !e&ea de cuanti$icare' cod $o!osit(0 . parametrii de transmisie. SNC sunt a,anta<oase )n raport cu SCA deoarece4 . ca!itatea transmisiei este independent de distan0 pe ci!e ana!o&ice $iecare repetor amp!i$ic deopotri, *i semna!u! *i z&omotu! %care este cumu!ati,(' CSU scade cu !un&imea de transmisie p-n !a ,a!oarea minim acceptat . !un&imea !e&turii este !imitat . . rezistena ridicat !a pertur aii a semna!e!or codate0 . posi i!itatea de a transmite semna!e di$erite pe cana!e di&ita!e0 . ene$iciaz permanent de pro&rese!e atinse )n te"no!o&ia di&ita!. Sisteme di"itale primare Atunci c-nd N ci numerice %A' 6' C ... U ( de #+# ii $iecare T e sunt #asam !ate# )ntr.un mu!tip!e+ tempora! % TDM (' ansam !u! de N+ ii tre uie transmis )n ace!a*i timp T e. Sunt posi i!e dou moduri de a or&aniza mu!tip!e+u! tempora! % $i&.L (4 a( transmi-nd pe r-nd cu,inte!e corespunztoare ce!or N ci %cu,inte succesi,e(0 ( transmi-nd pe r-nd iii de ace!a*i ran& corespunztori ce!or N ci % ii succesi,i(0 Ce!e dou situaii %2 #cadre# posi i!e ( sunt prezentate )n $i&ur.

7i&.L Structura temporal a unui cadru 9arianta a( prezint a,anta<e din punct de ,edere a! modu!atoru!ui =CM' iar ,arianta ( sepreteaza !a o comutaie mai simp!. /n $iecare cadru sunt necesare *i in$ormaii sup!imentare care s permit sincronizarea sistemu!ui %emisie . recepie( *i transmiterea in$ormaiei de semnalizare. #incronizarea este necesar pentru ca ec"ipamentu! de recepie s interpreteze corect $!u+u! de date pe care.5 prime*te % demu!tip!e+are corect a ci!or (. Odat o inut sincronizarea' receptoru! are ne,oie de un reper tempora! periodic % cu,-nt de sincro ( pentru a detecta *i contro!a e,entua!e deca!a<e. Cu,-ntu! de sincronizare poate s apar ;grupat; )ntr.un cadru !a )nceputu! acestuia' sau poate $ifrepartizat; !a inter,a!e re&u!ate de cadru. De o icei cu,-ntu! de sincro se transmite &rupat odat !a dou cadre pentru a $i posi i! con$irmarea sincronizrii. A!e&erea cu,-ntu!ui de sincro tre uie s e,ite #imitarea# acestuia de ctre cu,inte!e purttoare de in$ormaie.

Sistemu! tre uie s asi&ure !ocarea receptoru!ui dac sincronizarea s.a pierdut !a recepie % dup c-te,a ,eri$icri ( *i s #anune# acest !ucru )n sens in,ers % ctre emitor (. #emnalizarea are ca o iect transmiterea in$ormaii!or au+i!iare cu caracter numeric de !a centra! !a centra! pentru a asi&ura operaii!e de comutaie *i &estiune a ree!ei. Sunt posi i!e mai mu!te so!uii4 a( #emnalizarea !n interiorul octetului prin modi$icarea periodic a unor ii nesemni$icati,i dintr. un octet. Cezu!t o de&radare impercepti i! a transmisiei te!e$onice' dar apare o restricie important )n transmisii!e de date. b) #emnalizarea !n afara octetului %ca!e cu ca!e(. Se adau& ast$e! $iecrui octet de in$ormaie unu! sau mai mu!i ii de semna!izare. c) #emnalizarea poate fi grupat )ntr.un inter,a! tempora! destinat' in$ormaia de semna!izare $iind atri uit cic!ic ci!or sistemu!ui. % De itu! de semna!izare este DsR SF3 G it2sT 2N(. d)#emnalizare prin canal semafor. )n aceast situaie e+ist un inter,a! consacrat' atri uit !a ne,oie unui cana!. In$ormaia de semna!izare poart #etic"eta# cii !a care se re$er. /n Europa' America *i Baponia ierar"ia de mu!tip!e+are pentru SC di&ita!e este standardizat. Ast$e! =CM primar european0 mu!tip!e+eaz @E de cana!e te!e$onice' C5' C2 .. C@E. Cadru! de 52L gs este or&anizat ca )n $i&ura LV a,-nd @2 de inter,a!e I5' I2 ... I@5 cu durata de @'V gs.

7i&.F Cadru temporal pentru PCM 5?

Ast$e! )n inter,a!e!e I5' I2 ... I5L se transmite octetu! corespunztor ci!or C5' C2 ... C5L iar )n inter,a!e!e I5N ... I@5 ce! corespunztor ci!or C5F ... C@E. Inter,a!u! #E# a! cadre!or impare este uti!izat pentru a transmite un octet specia! de sincronizare %IEE55E55(' iar inter,a!u! #E# % poziia @( a! cadre!or pare se transmite un it de a!arm' A' pentru a anuna' %prin A R 5( pierderea sincronizrii )n ce!!a!t sens de transmisie. Semna!izarea %de !inie' de se!ecie( se $ace )n inter,a!u! 5F cu 3 ii2ca!e' $iind necesare 5L cadre pentru ce!e @E de ci. Adu&-nd a! 5F.!ea cadru %cadru! #E#( se o ine mu!ticadru! din $i&ura N.

7i&.N Multicadru de semnalizare PCM 5? /n $iecare cadru #O# a! unui mu!ticadru' )n inter,a!u! a! 5F.!ea se transmite octetu!ui EEEEIIII pentru a permite sincronizarea mu!ticadru!ui. 6iii notai cu I pot $i uti!izai %de e+emp!u )n sistemu! european IIII R 5A55(' sau sunt rezer,ai pentru ap!icaii ,iitoare. =e inter,a!u! i R E se transmite in$ormaia de semna!izare pentru cadru! E *i 5L.

7i&. H .n sistem PCM 5? (idirecional

=e inter,a!u! i R 5 se transmite in$ormaia de semna!izare pentru cadru! 5 *i 5F. DR%3 it22ms(R2? it2s0 De itu! unei ci este .0H it252Lgs0<=>bit5s, iar de itu! de ie*ire a! SCN primar. .0? it2@.Vgs 0 $,@=?>bit5s sau D R @E ci + F3 ? it2s J F3 ? it2s2sincro J F3 ? it2s2semna!izare. Termina!u! de a onat TA este !e&at prin !inia de a onat 1A !a un sistem di$erenia! SD care $ace trecerea de !a 2 !a 3 $ire separ-nd sensuri!e de transmisie. Sc"ema !oc a mu!tip!e+u!ui primar =CM @E este prezentat )n $i&ura V.

7i&.V Sc,ema (loc pentru PCM 5? 1a termina!u! st-n&a =CM @E se conecteaz @E de !inii te!e$onice din centra! *i )n termina!u! din dreapta ec"ipamentu! de !inie cu de itu! de 2'E3H M it2s ce poate $i transmis ctre un SCN de ordin superior sau direct printr.o !inie cu ca !u coa+ia! sau radiore!eu' de e+emp!u. Semna!u! ,oca! trece !a emisie prin sistemu! di$erenia! SD dup care intr )n codec. 6!ocu! ADI % A!ternate Di&it In,ersion ( in,erseaz iii de ran& par. /nserarea cu,inte!or de #sKncro# *i a semna!izrii #)nainte# ctre o centra! distant se rea!izeaz )n re&istru! de asam !are. Toate !ocuri!e sunt contro!ate de un ceas propriu . Semna!u! di&ita! de !a ie*irea re&istru!ui de asam !are este transmis codoru! de !inie care )! trans$orm )ntr.o ,ariant ipo!ar *i )! transmite pe !inie. 1a recepie' semna!e!e sunt pre!ucrate )n mod simi!ar dar )n sens in,ers. Tactu! este )ns recuperat din !inie *i transmis !ocuri!or numai dup sta i!irea sincronizrii. Sincronizarea sistemului primar PCM 5? Se de$ine*te o stare sincronizat S a unui sistem % =CM @E ( *i o stare nesincronizat NS. Sistemu! ,a ,eri$ica sincronizarea %9S ( !a $iecare cadru recepionat. /n cadru! procesu!ui de ,eri$icare a sincronizrii sunt posi i!e *i stri!e de #pierdere a sincronizrii# %=S ( *i de con$irmare a sincronizrii % CS (. /n $i&ura 5E se prezint or&ani&rama de sincronizare a sistemu!ui con$orm a,izu!ui YN@22CCITT. Se remarc urmtoare!e4 Misterezisu! procesu!ui de supra,e&"ere4 pierderea sincronizrii este acceptat dup @ a sene %nepotri,iri( consecuti,e a!e cu,-ntu!ui de sincronizare. Con$irmarea sincronizrii se $ace prin prezena itu!ui 62 R 5 )n cadru! par ce urmeaz cadru!ui )n care a $ost recunoscut cu,-ntu! de sincronizare. Anunarea pierderii de sincronizare ctre emisie prin punerea itu!ui A R 5. Durata procesu!ui de sincronizare poate $i dup caz )ntre 2LE . @NL As, pentru un sistem primar.

7i&.5E Or&ani&rama sistemu!ui de sincronizare 2.15 Sisteme de comunicaii de ordin superior 2.5@.5 Metode de mu!tip!e+are HMultiplexarea /rec*enial % 7DM ( const )n trans!atarea prin modu!aie a spectre!or !imitate a!e semna!e!or ana!o&ice )ntr.o and de $rec,en superioar' $r ca aceste spectre s se suprapun. /n $i&ura 5 este e+emp!i$icat $ormarea unui mu!tip!e+ $rec,enia! % grup primar de baz . Y=6 ( )n te!e$onie0 ce!e 52 cana!e ana!o&ice a,-nd anda de 3 ?Mz sunt trans!atate prin modu!aie )n amp!itudine cu and !atera! mic % superioar( *i purttoare suprimat %MA.61U.=S ( )n domeniu! spectra! FE ?Mz . 5EH ?Mz.

#i".l #ormarea "rupului primar de (az HMultiplexarea temporal (T+M ) a( pentru semnalele analogiceB Un semna! ana!o&ic de and !imitat % A$ R $ma+ . $min ( poate $i reprezentat prin e*antioane!e sa!e dac acestea sunt pre!e,ate su$icient de des' cu o $rec,en de e*antionare $e;2A$' $e R 52Te. Dac e*antioane!e cu durata +QTe a!e acestui semna! ,oi $i transmise !a distan' rezu!t c )n $iecare inter,a! % Te . T ( cana!u! de comunicaii rm-ne !i er' put-nd $i uti!izat pentru transmiterea a!tor e*antioane ce aparin unor semna!e asemntoare. Atunci' )n $iecare inter,a! T e pot $i transmise N e*antioane cu condiia ca QTe2N. =rincipiu! este i!ustrat )n $i&ura 2.

7i&. 2 Principiul multiplexrii temporale a semnalelor analo"ice

!) pentru semnale digitale" =rincipiu! este prezentat )n $i&. FF' FN%a' ( pentru 2 cana!e sincrone )n ,ariante!e bit cu bit *i cu"Cnt cu cu"Cnt. A$!uenii au ace!a*i de it Do R 52T . De itu! de ie*ire ,a $i DeR 52T R !2%T 22( R 2DE. In &enera!' pentru N cana!e mu!tip!e+ate' De R N.D.

7i&. @ =rincipiu! mu!tip!e+rii tempora!e a semna!e!or di&ita!e # it cu it#

7i&. 3 Mu!tip!e+area tempora! #cu,-nt cu cu,-nt#

=osi i!itate de rea!izare a TDM #cu,-nt cu cu,-nt# In $i&ura L se arat un e+emp!u de rea!izare a mu!tip!e+rii tempora!e cu,-nt cu cu,-nt %3 it2cu,-nt(. In sisteme!e rea!e % a$!ate !a distan ( apar di$erene )ntre $rec,ena *i $aza a$!ueni!or. Tactu! % ceasu! ( sistemu!ui de mu!tip!e+are *i a! a$!ueni!or este produs de circuite di$erite. ce*ti a$!ueni se numesc p!esiocroni. Ast$e! D5^D2 ^ Do. Dac' de e+emp!u D5;Do )n $!u+u! de ie*ire pot !ipsi din c-nd )n c-nd anumite sim o!uri a!e a$!uentu!ui 5' iar dac D2QDo anumite sim o!uri din $!u+u! de date a! a$!uentu!ui 2 se ,or repeta )n $!u+u! de ie*ire %$i&ura F(.

7i&. L

7i&.F Multiplexarea temporal a a/luenilor plesiocroni

7iecare a$!uent are a!ocata cate o memorie e!astica )nscrisa pe ceasu! propriu a! a$!uentu!ui % re&enerat din $!u+u! di&ita!( *i citit cu un ceas $i+ a! mu!tip!e+oru!ui. Yestionarea ei se $ace cu doi pointeri4 unu! de intrare =I *i unu! de ie*ire =O comandai de a$!uent' respecti, de mu!tip!e+or. Dac de itu! a$!uentu!ui este mai mare % a$!uent rapid (' memoria corespunztoare se ,a ump!e' iar dac a$!uentu! este !ent' memoria se &o!e*te. Capacitatea memoriei este dimensionat din compromisu! )ntre posi i!iti!e de a sor ie a ,ariaii!or de de it *i )nt-rzieri!e introduse )n !inia di&ita!. TDM este a,anta<os deoarece poate $i tratat )n te"no!o&ie di&ita!. De mu!te ori' surse!e ce tre uie mu!tip!e+ate tempora! sunt )n $ormat ana!o&ic' $iind necesar #di&ita!izarea# acestora prin modu!aie =CM % D=CM ( )nainte. E,enimentu! care rea!izeaz acest !ucru este #CODEC#' care' )n te!e$onie %3 ?Mz2ca!e(' e*antioneaz semna!e!e de HEEE ori )ntr.o secund' !e cuantizeaz apro+im-nd ,ariaia continu printr.o ,ariaie )n scar cu 2LF ni,e!e' dup care reprezint $iecare ni,e! cu H ii. A,-nd )n ,edere c e*antioane!e o inute nu sunt tota! independente % e+ist )ntre e!e o core!aie ( e+ist metode statistice uti!izate pentru a reduce de itu! de in$ormaie a! sursei. O metod uti!izat curent este D=CM' care codeaz numai di$erene!e dintre e*antioane' a,-nd' )n ,edere c )n semna!u! ,oca! % dar *i )n a!te!e ( ,ariaii!e mari *i ru*te sunt puin pro a i!e. O e+tindere a metodei este modu!aia A' care codeaz cu h5 numai re!aia de ordine dintre 2 e*antioane succesi,e. Si&ur c )n aceast ,ariant este de mu!te ori necesar suprae*antionarea % peste $rec,ena NKiuist(. O )m untire a D=CM ar $i ,arianta predicti, unde e*antionu! ,iitor este prezis prin ca!cu! % pe aze statistice cunosc-nd din acest punct de ,edere semna!u! ( *i se transmite di$erena dintre acesta *i e*antionu! curent. O a!t ,ariant a mu!tip!e+rii tempora!e este mu!tip!e+area pac"ete!or de date. Un e+emp!u este prezentat sc"ematic )n $i&uraN.

7i&.N Multiplexarea temporal a pac,etelor de date H Multiplexarea n cod %C+M( Modu!aie cu spectru )mpr*tiat % #Spread Spectrum# . SS ( /n te"nica spectru!ui )mpr*tiat un semna! de<a modu!at este modu!at a doua oar pentru a produce o $orm de und care s inter$ere s!a cu un semna! cu spectru! compact pe aceea*i $rec,en. =rincipiu! este de a )mpr*tia puterea semna!u!ui pe o and $oarte !ar& )n susu! purttoarei' ast$e! )nc-t e! nu ,a putea $i recepionat dec-t de receptoru! specia! construit )n acest sens. Operaia de !r&ire $orat a enzii ocupate de semna! este denumit #)mpr*tierea semna!u!ui. )n anumite condiii' mai mu!te semna!e cu spectru )mpr*tiat se pot suprapune' transmi-ndu.se simu!tan )n

aceea*i and $rec,en' $r s inter$ere )ntre e!e0 ast$e! ,or putea $i separate !a recepie. O ast$e! de operaie este o mu!tip!e+are )n cod %CDM (.

7i&.H Codarea semnalului ((t) pentru multiplexarea n cod

7i&.V Impr*tierea spectrului semnalului 'PS> prin nmulirea semnalului util s(t) cu sec*ena
&%t( Cecuperarea semna!u!ui din ,ss%t( !a recepie poate $i rea!izat ca )n numr mare de sec,ene &%t( e &5 &2 ... &n cu a<utoru! crora se pot mu!tip!e+a. $i&ura 5E.

Accesu! mu!tip!u %pe ace!a*i suport( prin di,iziune )n cod %CDMA( se poate rea!iza &ener-nd un

7i&. 5E Ceceptor pentru semna!e cu spectru )mpr*tiat Mai mu!te surse %t( . i 2 ...
n

%uti!izatori(' numru! ma+im a! acestora $iind !imitat doar de

inter$erena dintre ei. Acest mod de mu!tip!e+are conduce !a un ni,e! superior de securitate a! transmisii!or %deoarece pentru recuperarea !a recepie a semna!u!ui tre uie cunoscut codu! $o!osit !a emisie( *i !a o ca!itate ridicat a comunicaiei tocmai datorit )mpr*tierii spectra!e mari a semna!u!ui modu!at prin aceast metod. HMultiplexarea n lun"ime de und DDM . Da>e!en&t" Di,ision Mu!tip!e+ #+M . #reIuencD +,ision Multiplex =rincipiu! const )n a parta<a un de it D )ntre N purttoare optice de di$erite !un&imi de und ast$e! )nc-t $iecare ,a transporta D2N. 2.15.2 Sisteme analo"ice de ordin superior Sunt sisteme cu mu!tip!e+are $rec,enia! ce pot &rupa p-n !a 2NEE ci te!e$onice %@EE . @3EE Mz (. Sisteme!e de ordin superior se o in )n &enera! prin &ruparea % mu!tip!e+area ( unor sisteme de ordin ierar"ic imediat in$erior. De e+emp!u' )n cazu! sisteme!or ana!o&ice o ,ariant ar $i cea prezentat )n $i&ura 55.

7i&. 55 Multiplexarea /rec*enial. Sisteme analo"ice de ordin superior Ast$e!' L &rupe primare % Y=6 ( $ormeaz un &rup secundar % YS6 (. =rin mu!tip!e+area L YS6 se o ine un &rup teriar % YT6 ( sau #Master &roup#' iar @ YT6 $ormeaz un &rup cuaternar % YC6 ( sau #Supermaster &roup#. 7ormarea &rupe!or poate $i $cut direct sau cu pre&rupe' uti!iz-nd o modu!aie )n etape. 9arianta cu #pre&rupe# este )n &enera! a,anta<oas $o!osind mai mu!te $i!tre de ace!a*i $e!' dintre care une!e sunt mai u*or de rea!izat. Dia&rama $rec,enia! pentru sisteme!e ana!o&ice de ordin superior %cureni purttori( este prezentat )n $i&ura 52.

7i&. 12 Plan de /rec*en n sistemele cu Gcureni purttoriG

2.15.5 Sisteme di"itale plesiocrone de ordin superior (P+J) )n &enera!' sisteme!e =CM se &rupeaz )n trepte ca )n $i&ura 5@.

7i&. 5@ !erar,ia sistemelor PCM

Un sistem de ran& #i#' )n ,arianta european &rupeaz 3 a$!ueni de ran& imediat in$erior #i.!#%i;2(. Ci$re!e din parantez se re$er !a ,arianta american. =CM de ran&u! L e+ist numai )n ierar"ia european. )n ,ariante!e Baponia *i SUA sistemu! primar % 6N= . !ocu! numeric de az( este rea!izat cu 23 de cana!e a,-nd un de it de ie*ire de 5'L33 M it2s. De ite!e )n ,ariante!e Baponia *i SUA sunt prezentate )n ta e!u! urmtor4

/n $i&ura 53 este prezentat ierar"ia p!esiocron cu moduri!e de &rupare pentru #compati i!izare#' )ntre ,ariante!e european' american *i <aponez.

7i&. 53 Sisteme plesiocrone ( P+J ) de ordin superior n *ariant Kaponia1 S.<1 &uropa Notaii!e #ser,icii!or# o$erite de sisteme!e de comunicaii P+J sunt4 +S$C EO%F3G it2s( T1C+S1( 5'L33 M it2s(.23 DSO +S1C %@'5L2 M it2s(.FN2 DSO T2C+S2( F'@52 M it2s(.VF DSO T5C+S5 %33'N@F M it2s (.FN2 DSO +S3 % 2N3'5NF M it2s ( . 3E2@ DSO TI' T21 T5 sunt sisteme!e uti!izate )n SUA. )n Europa ierar"ia este4 EI R 2'E3H M it2s % CE=T' 6N= . !oc numeric primar (' E2 R H'33H M it2s % 6NS . !oc numeric secundar (

P5 R @3'@F3 M it2s %6NT . !oc numeric teriar( E3 R 5@V'2F3 M it2s % 6N[ . !oc numeric iuaternar( Un mod de mu!tip!e+are a a$!ueni!or p!esiocroni este posi i! prin dopare. Acest procedeu const )n introducerea unor ii sup!imentari )n $!u+u! de date mu!tip!e+at % de itu! !a ie*irea mu!tip!e+oru!ui este mai mare dec-t suma de ite!or de !a intrare(' care pot purta sau nu in$ormaie. )n $uncie de "iteza a$!uentu!ui. Dac aceasta este mai mare dec-t ,iteza nomina!' doparea este ne&ati,' iar c-nd a$!uentu! este mai !ent doparea este poziti,. Demu!tip!e+oru! %receptoru!( tre uie a,ertizat % semna!izarea doprii ( asupra ii!or $r coninut in$ormaiona! pentru a.i e+tra&e. E+tra&erea !a recepie a ii!or de dopare d na*tere unui z&omot de $az denumit #<itter#. )n $i&ura 5L se prezint principiu! doprii % poziti,e (' consider-nd un a$!uent mai !ent.

7i&. 5L Principiul doprii (poziti*e(

7i&. 5F Structura unui cadru (de dopare) pentru un sistem plesiocron de ordinul !! /n $i&ura 5F este prezentat structura unui cadru #de dopare# a! sistemu!ui p!esiocron de ordin 2. Acest sistem &rupeaz 3 de ite pro,enite de !a 3 a$!ueni de ordinu! 5 $iecare' a,-nd un de it de !)*ire de 2'E3H M it2s. Yrupu! secundar i&nor structura cadre!or primare' nein-nd seama de structura de cadre a a$!ueni!or % sincronizare' semna!izare' date ( iar mu!tip!e+area se $ace it cu it % nu octet cu octet (. Un cadru a! sistemu!ui de ordin 2 are H23 ii dintre care4 HEE co!ectai de !a cei 3 a$!ueni de ordin imediat in$erior % de itu! de ie*ire ,a cre*te )n raportu! H232HEE' D R H232HEE.3.2. 2'E3H M it2s R H'33H M it2s ( *i 23 ii )n p!us' de ser,iciu . repartizai )n 3 su cadre' dup cum urmeaz4 52 ii !a )nceputu! su cadru!ui A %5E pentru sincro' 5 de a!arm' 5 de rezer,( *i c-te 3 ii !a )nceputu! $iecrui su cadru 6' C' D pentru semna!izarea doprii % dopare R introducerea periodic

a unui it sup!imentar )n $!u+u! de date a! unuia dintre a$!ueni pentru a compensa di$erene!e de ,itez a!e a$!ueni!or0 itu! sup!imentar tre uie e+tras !a recepie pentru a nu a$ecta coninutu! in$ormaiei (. Semna!izarea doprii se $ace prin transmiterea )n su cadre!e 6' C' D % )n $ereastra de timp corespunztoare a$!uentu!ui ce tre uie dopat( a @ ii consecuti,i #5#. )n acest mod' doparea nu poate $i $cut oric-nd' ci numai )n su cadru! D a! unui cadru a! sistemu!ui. 6itu! de dopare poate $i introdus pe una sau mai mu!te ci' sau este posi i! ca )ntr.un cadru de dopare s nu $ie introdus pe nici o ca!e. Un cadru de dopare are H23`3HH ns R 5EE'3gs' care este di$erit de 52L gs' perioada de e*antionare. =entru operaia de mu!tip!e+are este ne,oie s se creasc de itu! pe !inie prin introducerea unor ii de contro!' de dopare etc. 9aracteristicile sistemului plesiocron de ordin 2 sunt4 F . de it inar4 6 R H'33H M it2s' to!erana h@ E.5E 0 . semna!izarea doprii CI R C2 R C@ R EEE dac = este it de in$ormaie . cadru de dopare4 H3H it care dureaz 5EE'3gs D 52Lgs0 . numr de a$!ueni4 3 =CM I cu de itu! de 2'E3H M it2s0 . structura cadru!ui4 ii )ntreesui0 . sincronizare4 cu,-nt de sincro 5E it &rupai !a )nceputu! cadru!ui0 . numru! de ii semni$icati,i pe cadru! de dopare 2 a$!uent4 2EF % sau 2EL )n cazu! doprii (0 indicaie de dopare4 @ it2a$!uent. /n principiu' !imitri!e =DM sunt !e&ate de di$icu!ti!e de inserare . e+tra&ere% #add . drop# ( a unor $!u+uri de date deoarece este necesar demu!tip!e+area *i mu!tip!e+area comp!et a*a cum se arat )n $i&ura 5N. .

7i&.5N +emultiplexare pentru a insera (extra"e) un a/luent plesiocron de ordin in/erior Ast$e! )n centru! notat cu C este necesar demu!tip!e+area !a ni,e!u! a$!uentu!ui de 2 M it2s crei( urmeaz a $i e+tras din $!u+u! de date de 53E M it2s transmis pe ma&istra!a dintre centre!e A*i 6. Aceast operaie nu ,a mai $i necesar )n sisteme!e cu ie ierar"ie sincron.

Cap F SISTEME O=TICE COECENTE


)n sisteme!e optice coerente' mesa<u! di&ita! modu!eaz o purttoare optic sinusoida! care este transmis !a distan prin $i re optice' iar !a recepie se uti!izeaz detecia "eterodin %sau "omodin-(. Deoarece coerena $azei purttoarei optice <oac un ro! important )n acest conte+t sisteme!e sunt denumite Ocoerente#4 Dou moti,e principa!e au )mpins )nainte dez,o!tarea unor ast$e! de sisteme %)ncep-nd cu anii HE(4 sensi i!itatea receptoare!or poate $i )m untit cu p-n !a 2E d6 )n raport cu sisteme!e necoerente cu modu!aie )n intensitate *i detecie direct. 7o!osirea ,ariantei coerente permite uti!izarea e$icient a enzii o$erite de $i ra optic prin mu!tip!e+are DDM %cu spaii )ntre cana!e )ntre 5.5E YMz(. Sisteme!e coerente o$er un u&et important' z&omotu! $iind !imitat cuantic *i un Oacces# u*or !a capacitatea spectra! a $i rei optice. 7.1 Canalul coerent1 noiuni de (az Idea principa! a acestor sisteme este mi+area semna!u!ui optic coerent incident cu un a!t semna! optic %produs !oca! de un osci!ator( )naintea $otodeteciei osci!atoru!ui !oca! %termen )mprumutat din comunicaii!e radio(' uti!izeaz o diod !aser de spectru )n&ust.
'' Spectru! crt $otodetectat

C-nd Wo este di$erit de %61E semna!u! optic recepionat este demodu!at )n dou $aze4 $rec,ena !ui purttoare coo este con,ertit )ntr.una mu!t mai <oas con0 %tipic E.5.L YMz(. demodu!area Opurttoarei# COI7 *i o inerea semna!u!ui )n anda de az. Dac o;o R W1O ' E(j R E ceea ce )nseamn c semna!u! se o ine direct )n anda de az. De $apt' tre uie a!es )ntre ce!e dou ,ariante de detecie coerent . "omodin %dac coo R Y;1O( ki "eterodin %dac Wo ` W1O(.

7.2 +etecia ,omodin De*i z&omotu! cuantic cre*te CSU )n detecia "omodin este mu!t mai mare dec-t )n condiii simi!are de detecie direct. Un a!t a,anta< este !e&at de posi i!itatea de a modu!a $aza %$rec,ena( purttoarei optice %Detecia direct du permite modu!aia de $az sau $rec,en ci numai intensitatea(. Un deza,anta< a! deteciei "omodin este sensi i!itatea rspunsu!ui !a ,ariaii!e de $az. Idea!' Ew *i Ql;s tre uie s ai o di$eren constant %nu!(' cu e+cepia situaiei c-nd s.ar uti!iza modu!aia de $az. )n situaii!e practice *i %<;1o *i Qt#s ,ariaz a!eatoriu )n timp' dar se poate uti!iza o uc! cu ca!are de $az O=11# optic %p"ase . !oc?ed !oop( care s pstreze aproape constant di$erena de $az. Imp!ementarea unei ast$e! de uc!e nu este simp! *i $ace ca un receptor "omodin s $ie &reu de proiectat *i mai a!es de rea!izat. )n p!us este necesar *i )&a!itatea strict a $rec,ene!or oos *i CO1O' un !ucru iar*i &reu de $cut. 4 7.5 +etecia ,eterodin In$ormaia poate $i transmis prin amp!itudine' $az sau $rec,en . )n p!us se o ine *i o cre*tere a CSU n comparaie cu detecia direct %)n condiii simi!are(. 7.3 -aportul semnal . z"omot (-S:) A,anta<e!e sisteme!or coerente pot $i su !iniate dac se estimeaz CSU a! receptoru!ui. 7o!osirea deteciei coerente permite atin&erea !imitei cuantice %c"iar pentru diode =IN care au z&omot ermic dominant(. 7o!osirea unei diode =IN %comparati, cu Ap"D( permite atin&erea acestei !imite $r z&omot )n e+ces. Este uti! s e+primm CSU )n termeni ca4 numru! mediu de $otoni pe it Np. 7.2 #ormatul de modulaie )n capu! transmisii!or di&ita!e cu sisteme optice coerente e+ist )n principa!' trei $ormate de modu!aie !isponi i!e4 ASG %Amp!itude S"i$t GeKin&(' =SG %="ase S i$t GeKin&( *i 7SG %7reiuencK S"i$t GeKin&(. 7.2.1 #ormatul ASG =entru modu!aie OOG . coerent se uti!izeaz un modu!ator e+tern deoarece comanda cureni!or prin iispoziti,e!e de emisie ar conduce !a ,ariaii nepermise de $az %!a care ,arianta necoerent este insensi i!(. (eza,anta<u! modu!atoru!ui e+tern este atenuarea sup!imentar ce conduce !a pena!izri de putere. Se uti!izeaz urent modu!atoare ASG de tipu!4 &"id de und pe az de 1iN O@ )n con$i&uraie Mac" Ue"nder' modu!ator cu "id de und semiconductor azat pe e!ectroa sorie % structuri M[D Omu!tiiuantum.>e!!#(. )n prima ,ariant' uterea optica inciden este )mprit )n mod e&a! pe dou trasee ce se reunesc !a ie*irea modu!atoru!ui. =rin omand e!ectric este posi i! ca ce!e dou $!u+uri s se )nsumeze sau s se scad !a ie*ire' o in-ndu.se A o *i 1I. 7enomenu! de e!ectroa sor ie se re$er !a proprietatea unui semiconductor de a a sor i ener&ia unor $otoni ac aceasta dep*e*te anda interzis a materia!u!ui. 1un&imea de und Fc !a care se produce e!ectroa sor ia oate $i comandat prin ap!icarea unei tensiuni semiconductoru!ui. Atunci' acesta este transparent pentru F ; Fc *i pac pentru F Q Fc 7.2.2 #ormatul PS> Intensitatea purttoarei rm-ne constant pe durata tuturor sim o!uri!or inare' semna!u! optic apr-nd ca o Ound continu# c> %Ocontinous >a,e#( ce nu poate $i demodu!at dec-t prin detecie coerent. ki )n =SG modu!atoru! este e+tern *i $uncioneaz pe principiu! Oe!ectrore$raciei# )n structuri M[D cu care se o in per$ormane ridicate4 semna! di&ita! p-n !a 8 5E Y it cu 2 . @ 9 pentru comanda $azei E' n pentru F G 5.@ . 5.F

7ormatu! =SG impune ca $aza purttoarei s $ie sta i! pentru ca in$ormaia %coninut )n ,ariaia $azei( s $ie e+tras corect. Aceast cerin impune to!erane str-nse pentru cei doi !aseri %emisie *i osci!atoru! !oca!( din sistem. De mu!te ori un $ormat D=SG re!a+eaz aceste condiii. )n D=SG %di$$erentia! p"ase s"i$t ?eKin&( in$ormaia transmis =SG este di$erena intre doi ii adiaceni %E5 *i 5E m R E *i E.jE' 5 5 m R b (.
0

Imp!ementarea =SG se $ace cu un modu!ator e+tern capa i! s sc"im e $aza !a comand e!ectric. Orice crista! e!ectrooptic poate $i $o!osit pentru o ast$e! de modu!aie. )n particu!ar' se $o!ose*te crista!u! de 1iN O@ =rin

propa&are pe !un&imea !m se rea!izeaz un de$aza< =

re$racie )n $uncie de tensiunea ap!icat. F.L.@ #ormatul #S> /n 7SG' pentru un sim o! O5# *i transmite o purttoare optic cu $rec,ena W E J \W iar pentru OE#' WE . \W. \W este de,iaia de $rec,en. Modu!aia 67SG se $ace cu modu!atoare capa i!e s Os"i$teze# %de o icei su 5 YMz( $rec,ena semna!u!ui optic incident. Cea mai simp! metod de a o ine un $ormat 67SG se azeaz pe posi i!iti!e o$erite de o diod !aser. Sc"im area ,a!orii curentu!ui printr.o ast$e! de diod conduce !a modi$icri simu!tane de amp!itudine *i $rec,en pentru radiaia emis %De e+emp!u ,ariaia curentu!ui cu 8 5 mA poate duce !a ,ariaii de $rec,en de 8 5 YMz(. /n cazu! ASG %OOG( aceast modi$icare de $rec,en %Oc"irp#( nu este dorit dar )n 7SG de,ine uti!. )n &enera! sunt uti!izate diode !aser D76 %distri uted $eed ac? !aser( cu rspuns uni$orm !a modu!aia )n $rec,en %5EEGMz. 5LFYMU(. C-nd 7SG se imp!ementeaz prin modu!aie direct $aza semna!u!ui optic ,ariaz de !a it !a it atunci 7SG are continuitate de $az C=ESG iar dac HIJ' R 5 2 2. C=7SG este denumit MSG %minimum s"i$t ?eKin&(. 7.7 +emodulatoare pentru sisteme coerente /n sisteme!e "omodin de*i conceptu! este simp!u apar di$icu!ti de imp!ementare a demodu!rii sincrone. /n "eterodin' se o ine un semna! radio %)n domeniu! microunde!or( care preia %)n ace!a*i mod( in$ormaia inc!us de purttoarea optic. Demodu!area semna!u!ui radio poate $i rea!izat sincron sau asincron' )n acest $e! mesa<u! este adus )n anda de az. 7.7.1 +emodularea sincron ,eterodin Un receptor sincron "eterodin are o sc"em !oc ce poate $i prezentat simp!i$icat ca )n $i&ura @.

%n(lm ' )n care' nn este sc"im area indice!ui de

Cecuperarea purttoarei Ode microunde# se $ace )n mai mu!te $e!uri' ma<oritatea a,-nd !a az o uc! cu ca!are de $az =11 %="ase 1oc?ed !oop(. 6!ocuri!e de az a unui =11 sunt4 comparatoru! de $az *i osci!atoru! contro!at )n tensiune' 9CO %,o!ta&e contro!!a !e osci!!ator(. Comparatoru! de $az este un dispoziti, cu dou intrri *i o ie*ire. Dac semna!e!e periodice de !a ce!e dou intrri au $rec,ene identice' dar sunt de$azate !a ie*ire se o ine o tensiune continu 9E%t( care depinde de di$erena de $az. Osci!atoru! contro!at )n tensiune Wo osci!eaz pe o $rec,en de ec"i!i ru Wo )n a sena unei comenzi

e+terioare %9o R E(. C-nd 9E%t( K E' $rec,ena de osci!aie se modi$ic )n $iecare moment'

O ,ariant de circuit pentru e+tra&erea purttoarei de radio$rec,en este uc!a Costas %$i&. 3(' e+emp!i$icat pentru un semna! 67SG %unde %t( R h 5 este semna!u! ipo!ar de date(. Circuitu! are 2 uc!e =11 care uti!izeaz un 9CO comun

7.7.2 +emodularea asincron n receptorul ,eterodin /n $i&ura F este reprezentat un receptor asincron. Acesta' nu imp!ic recuperarea purttoarei de $rec,en intermediar *i permite o proiectare mu!t mai simp!.

7i&.F -eceptor sincron ,eterodin /n aceast ,ariant I$%t( este con,ertit )n anda de az $o!osind un detector de an,e!op urmat de un $i!tru trece <os. Di$erena $undamenta! )ntre ce!e dou ,ariante %sincron *i asincron( este $aptu! c )n ,arianta asincron semna!u! este de&radat de z&omotu! )n $az *i )n cuadratur %)n ,arianta sincron numai z&omotu! )n $az este important(. De&radarea sup!imentar poate $i considerat redus %)n cazuri!e practice( 8 E.3L d6 *i in-nd seama de cerine!e mai modeste impuse ce!or dou diode !aser din sistem se poate aprecia c ,arianta asincron <oac un ro! important )n sisteme!e optice coerente. Un e+emp!u de ast$e! de receptor este prezentat )n 7i&.N. pentru un $ormat ASG.

Ceceptoru! sincron prezentat )n $i&ura precedent tre uie modi$icat dac se uti!izeaz $ormate ca =SG sau 7SG. /n $i&uri!e H *i V se prezint dou sc"eme de receptor "eterodin4 7SG %cu 2 $i!tre de and( *i D=SG %cu demodu!are prin )nt-rziere(.

/n prima ,ariant' %$i&.H( $rec,ena intermediar Eo' are dou ,a!ori di$erite' rom pentru respecti, pentru itu! OO# ce sunt pre!ucrate pe ci di$erite

itu! O5# *i

7i&. V -eceptor +PS> cu demodulare prin ntBrziere. Aceast sc"em este pre$erat dac se uti!izeaz D67SG' pentru ca spectre!e pentru semna!e!e de $rec,en intermediar ce reprezint O5# *i respecti, OO# s nu se suprapun' *i s poat $i separate de 7T6i *i 7T6E. Ceceptoru! poate $i &-ndit ca $iind rea!izat din dou receptoare ASG %cu c-te un sin&ur $i!tru( !e&ate )n para!e! !a intrare *i a!e cror ie*iri sunt com inate )ntr.un comparator care $urnizeaz semna!u! circuitu!ui de decizie. 7i!tru! 7T6 WI7 din $i&. V' are anda mai mare dec-t 7T6i *i 7T6E %$i&. H( pentru a permite )ntre&u!ui $!u+ de date s a<un& !a detectoru! de an,e!op. 9arianta din $i&. V este pre$erat pentru N67SG. Demodu!area asincron nu poate $i rea!izat pentru $ormat =SG dac di$erena )ntre $aza emitoru!ui optic *i a osci!atoru!ui !oca! ,ariaz )n timp. /n sc"im ' pentru D=SG se poate $o!osi ,arianta asincron a*a cum se arat )n $i&ura V cu )nt-rziere a $!u+u!ui de ii. Aceast te"nic poate $i uti!izat *i pentru C=7SG. O ast$e! de sc"em impune o sta i!itate de $az pe durat scurt %c-te,a perioade de it( *i poate $i imp!ementat cu !aseri de spectru )n&ust. 7.6 Pro(a(ilitatea de eroare ('&-) 9i sensi(ilitatea receptorului Sensi i!itatea receptoru!ui %*i imp!icit 6EC( depinde de $ormatu! de modu!aie uti!izat. F.N.5 Ceceptoare sincrone <S> Detecie "eterodin. 7aza p ,ariaz a!eatoriu datorit $!uctuaii!or asociate diodei !aser de !a emisie *i diodei !aser din osci!atoru! !oca!. Aceste $!uctuaii pot $i ne&!i<ate dac !r&imea spectra! a radiaiei emise de ce!e dou diode . este mu!t mai mic dec-t de itu! D 7.6.2 -eceptorul sincron PS> )n cazu! detecie "eterodin semna!u! !a intrarea circuitu!ui de decizie are aceea*i e+presie ca )n cazu! ASG cu deose irea c aici Ip este constant *i p este ace!a care are ,a!ori di$erite pentru itu! OE# *i respecti, O5#. 7.6.5 -eceptorul sincron #S> /n &enera! acest receptor $o!ose*te sc"ema cu dou $i!tre de and prin care trec semna!e!e corespunztoare ii!or O5# *i OE# respecti,. Aceast sc"em este ec"i,a!ent cu dou receptoare ASG %"eterodin( $uncion-nd )n para!e!. Aceast o ser,aie permite estimarea sensi i!itii receptoru!ui. CSU este )m untit cu un $actor 2 $a de ASG. Aceast )m untire se datoreaz $aptu!ui c )ntr.un receptor ASG' )n medie' )n <umtate din timp %pe durata ii!or OE#( nu se prime*te putere optic' spre deose ire de receptoru! 7SG' )n care puterea medie optic recepionat rm-ne constant %e&a! cu puterea medie pe care o prime*te ASG pe durata ii!or O5#(. Atunci puterea semna!u!ui este du ! )n condiii!e )n care puterea de z&omot rm-ne aceea*i dac presupunem aceea*i !r&ime de and a ce!or 2 receptoare comparate . 7.6.3 -eceptoare asincrone <S> Estimarea 6EC pentru asincrone este mai comp!icat deoarece z&omotu! nu mai poate $i considerat Yaussian atunci c-nd se $o!ose*te detecia de an,e!op. De e+emp!u pentru 6EC R 5E .V de&radarea este )n <uru! a E.L d6. =rin urmare per$ormane!e o$erite de un receptor asincron sunt compati i!e cu ce!e a!e unui receptor sincron pentru $ormat ASG. 7.6.2 -eceptor asincron #S> ki )n aceast ,ariant se uti!izeaz un receptor cu detecie asincron cu dou ci %$i!tre( ce pre!ucreaz separat semna!e!e pentru O5# *i OE# !o&ic. Semna!e!e ce rezu!t pe ce!e dou ci dup detecia de an,e!op sunt sczute' iar rezu!tatu! este $o!osit pentru decizie.( 7.6.7 -eceptorul asincron +PS>

A*a cum a $ost de<a menionat demodu!area asincron nu poate $i $o!osit pentru $ormatu! =SG. Totu*i este posi i! a demodu!a asincron semna!e optice D=SG. Curentu! recepionat este di,izat )n dou pri' *i una dintre e!e este )nt-rziat cu o perioad %de it(. =rodusu! dintre ace*ti doi cureni conine in$ormaii asupra di$erenei de $az dintre doi ii adiaceni %,ecini(. Din aceast in$ormaie circuitu! de decizie poate determina *iru! de ii recepionai. Ca!cu!u! 6EC este ce,a mai comp!icat deoarece semna!u! %curentu!( purttor de in$ormaie este un produs de doi cureni. 7.@ Mecanisme de de"radare a sensi(ilitii Ana!iza precedent a $ost $cut )n ipoteza unor condiii idea!e de !ucru a!e sistemu!ui coerent. Sensi i!iti!e o inute reprezint de $apt O!imita cuantic# e+trem de &reu de atins )n practic. Mu!te mecanisme de&radeaz sensi i!itatea receptoru!ui )n sisteme!e practice' printre care4 z&omotu! de $az' z&omotu! de intensitate' a ateri!e po!arizrii' dispersia 7O. 7.@.1 :"omotul de /az. U&omotu! de $az este o surs important de pena!izare )n sisteme!e coerente *i este asociat cu $!uctuaii!e de $az a!e !aseru!ui din emitor' necore!ate cu ce!e a!e !aseru!ui din osci!atoru! !oca!. Moti,u! poate $i )ne!es pornind de !a ecuaii!e %L( *i %55( pentru "omodin *i respecti, "eterodin. )n am e!e cazuri' $!uctuaii!e de $az antreneaz $!uctuaii a!e curentu!ui $otodetectat *i de&radeaz ast$e! CSU. Am e!e $aze' pS *i p1E tre uie s $ie sta i!e pentru a e,ita de&radarea sensi i!itii receptoru!ui. O msur a sta i!itii de $az pentru un !aser este timpu! de coeren' care este in,ers proporiona! cu !r&imea spectra! A, a radiaiei emise. E$ectu! $!uctuaii!e de $az este' )n principa! !r&irea enzii semna!u!ui0 ast$e!' semna!u! poate $i o inut numai dup ce anda $i!tre!or trece and a $ost crescut. )n principiu orice !r&ime spectra! poate $i to!erat dac se corecteaz )n consecin anda 7T60 ast$e! z&omotu! asociat cre*te odat cu anda *i ast$e! CSU scade' rezu!t-nd o ==. Ca!cu!u! 6EC este *i aici destu! de comp!icat *i sunt )n &enera! pre$erate metode!e numerice. D=SG' demodu!at asincron %)nt-rziere J )nmu!ire(' cere o !r&ime spectra! mai redus )n comparaie cu ASG *i 7SG. Cea!izarea sisteme!or optice coerente impune uti!izarea !aseri!or monomod cu !r&ime spectra! redus a cror F poate $i modi$icat %ce! puin c-i,a nm( pentru a $ace posi i! e&a!itatea e+act W o R W 1O %pentru "omodin( sau di$erena' e+act WI7 %dat( W SR W E . W 1O %pentru "eterodin(. O a ordare a!ternati, pentru rezo!,area pro !emei re$eritoare !a z&omotu! de $az' este construirea unor receptoare specia!e cunoscute su denumirea de Oreceptoare cu di,ersitate de $az# %="ase.Di,ersitK Cecei,ers(. Ast$e! de receptoare %=DC( uti!izeaz dou sau mai mu!te $otodetectoare a cror ie*iri sunt com inate pentru a produce un semna! independent de di$erena de $az pI7 R ps . p&@; =DC sunt uti!izate cu re!ati, succes pentru $ormate ASG' =SG' D=SG. )n $i&ura 52 este prezentat sc"ematic un Oreceptor cu di,ersitate de $az#4

7i&. 52 -eceptor cu di*ersitate de /az. O component L,i(rid optic# com in !a intrare semna!u! *i osci!atoru! !oca! *i $urnizeaz !a mai mu!te pori %!a ie*ire( semna!e )ntre care e+ist anumite de$aza<e. Aceste semna!e optice sunt ap!icate unor $otodetectoare ce $urnizeaz cureni unui procesor de semna!' a! crui ro! este de a rea!iza un curent independent de pI7. De e+emp!u' )n cazu! unui receptor "omodin cu dou detectoare ie*iri!e din "i ridu! optic sunt de$azate cu Ni22' ast$e! c cei doi cureni ,ariaz ca I = cos pLJ *i I=sin MLJ. =rocesoru! !e ridic !a ptrat *i !e adun ap!ic-nd rezu!tatu! %independent de pLJ( circuitu!ui de decizie. )n $i&.5@ se su&ereaz c-te,a moduri posi i!e de imp!ementare a receptoare!or cu di,ersitate de $az pentru ASG' D=SG' *i 7SG. I *i [ sunt componente!e )n $az *i )n cuadratur a!e semna!u!ui optic incident. =entru situaia )n care s.ar $o!osi @ ie*iri a!e "i ridu!ui optic %$i&. 53(' de$aza<e!e ar tre ui s $ie Eq' 52Eq' 23Eq pentru ca suma ptrate!or !or s de,in iar*i independent de pLJ. In $i&. 5L este prezentat sc"ema unui receptor cu di,ersitate de $az care $o!ose*te cup!oare de VEq

7i&.5@ Procesare !1E pentru /ormat <S>1 +PS>1#S>


=roiectarea de,ine mai comp!e+ cu c-t se uti!izeaz mai mu!te semna!e de$azate *i )n p!us' cu c-t sunt mai mu!te ramuri cu at-t puterea osci!atoru!ui !oca! tre uie s creasc. =entru aceste moti,e se uti!izeaz de o icei numai dou sau trei pori de@ ie*ire *i ramuri!e necesare.

Din e+perimente!e $cute s.a constatat c o cre*tere a !r&imi spectra!e ctre ,a!oarea de itu!ui n.ar produce o pena!izare de putere semni$icati, c"iar pentru receptoru! "omodin dac se uti!izeaz receptoare!e cu di,ersitate de $az. 7.@.2 :"omotul de intensitate n receptoare coerente
pp

m 3

7i&. 5F. Penalizare n /uncie de -!N 7i&. 16.-eceptor ec,ili(rat O so!uie pentru a reduce in$!uena z&omotu!ui de intensitate asupra sensi i!itii unui receptor coerent este o$erit de Oreceptoru! ec"i!i rat# desenat sc"ematic )n $i&ura 5F. Acest receptor' uti!izeaz ca "i rid optic un cup!or ce mi+eaz semna!u! optic cu osci!atoru! !oca! *i sp!iteaz %)mparte( semna!u! rezu!tat )n dou pri e&a!e' de$azate corespunztor. Aceasta se )nt-mp! dac cup!oru! este per$ect *i are un raport de LEo. U&omotu! de intensitate asociat termenu!ui constant se e!imin prin scdere' deoarece osci!atoru! !oca! transmite ace!ea*i $!uctuaii am e!or ramuri de pre!ucrare. 7!uctuaii!e asociate cu componenta ,aria i! nu sunt e!iminate prin acest procedeu' dar oricum impactu! asupra CSU este mai puin se,er' deoarece )n termenu! ,aria i! apare )&N *i nu =1o ca )n termenu! continuu. Ceceptoare!e ec"i!i rate sunt curent uti!izate datorit ce!or dou a,anta<e principa!e o$erite4 z&omotu! de

intensitate este aproape Oe!iminat#0 puterea semna!u!ui *i cea a osci!atoru!ui !oca! sunt uti!izate e$ecti,H

$F ai) receptor reec,ili(rat

() receptor ec,ili(rat

#i". 1@ Principiul receptoarelor coerente n *ariant neec,ili(rat 9i ec,ili(rat 7.@.5 Neadaptarea polarizrii Starea de po!arizare a semna!u!ui optic este neimportant pentru receptoare!e cu detecie direct' $otocurentu! &enerat depinde de $otonii incideni. )n cazu! receptoare!or coerente' po!arizarea semna!u!ui optic *i cea a osci!atoru!ui !oca! tre uie s $ie aceia*i. Deoarece termenu! de inter$eren este $o!osit pentru decizie' orice sc"im are a !ui V )n <uru! ,a!ori idea!e %X R E( reduce semna!u! %$adin&( *i a$ecteaz per$ormane!e receptoru!ui. )n particu!ar' pentru X R b22 semna!u! dispare comp!et. Din acest moti, apar ,ariaii a!eatoare )n 6EC. De*i ,ariaii!e de po!arizare nu apar )n $i re construite specia! pentru a pstra starea de po!arizare %ST Oside tune!s#' $i&. 5V(' acestea nu sunt $o!osite datorit preu!ui mu!t mai mare *i atenurii sup!imentare introduse. )n p!us $i re!e de<a insta!ate sunt de tip con,eniona!.
cuplor

7i&. 5V7i re cu meninerea polarizrii 9i utilizarea reaciei ne"ati*e . =entru rezo!,area Oneadaptrii de po!arizare# au $ost propuse mai mu!te so!uii4 uti!izarea unei reacii ne&ati,e care s modi$ice po!arizarea semna!u!ui optic )n receptor %$i&. 5V(0 $o!osirea te"nici!or de Oscram !in&# pe durata unui it. Cea!izarea unui receptor cu di,ersitate de po!arizare a crui rspuns este independent de po!arizarea semna!u!ui. O sc"em posi i! de receptor D=SG cu di,ersitate de po!arizare este prezentat )n $i&ura 2E. Sp!itteru! =6S %=o!arisation 6eam Sp!itter( este $o!osit pentru a o ine dou semna!e optice po!arizate perpendicu!ar ce sunt procesate )n para!e!. 5. Semna!e!e de pe $iecare ramur sunt ridicate !a ptrat *i adunate pentru ca rezu!tatu! s nu depind de po!arizare.

7i&.2E Ceceptor cu di,ersitate de po!arizare O ,ariant de receptor cu di,ersitate de po!arizare este prezentat )n $i&ura 25.

=ena!izarea de putere == depinde )n &enera! de $ormatu! de modu!aie *i te"nica de demodu!aie $o!osit. =entru ,arianta sincron )n receptoare practice == poate a<un&e !a @ d6 pe c-nd )n ce!e asincrone optimizate scade !a E.3 . E.F d6. Com inaia Odi,ersitate de $az# . Odi,ersitate de po!arizare# conduce !a receptoare cu per$ormane !imitate de

z&omotu! de intensitate. Un ast$e! de receptor este prezentat )n $i&ura 224 po!arizri )nN cuadratur Ceceptoru! practic este rea!izat cu !aseri de and )n&ust pentru a e,ita !imitri!e impuse de z&omotu! de intensitate *i $!uctuaii!e de po!arizare. 7.@.3 +ispersia /i(rei optice /n capito!e!e precedente s.a ana!izat e$ectu! dispersiei asupra per$ormane!or sisteme!or optice cu modu!aie de intensitate *i detecie direct %IM2DD(.# Dispersia 7O a$ecteaz *i per$ormane!e sisteme!or coerente de*i impactu! este ce,a mai redus. Moti,u! este c )n sisteme!e coerente' !aserii uti!izai sunt de and )n&ust %monomod( iar modu!aia este )n &enera! e+tern %pentru a e,ita ,ariaia de $rec,en . Oc"irp# prezentat )n cazu! modu!aiei directe(2)n p!us' este posi i! %)n cazu! "eterodin( s se compenseze e$ecte!e dispersiei prin mi<!oace e!ectronice %e&a!izare( )n domeniu! $rec,enei intermediare. =ena!izarea de putere datorat dispersiei )n sisteme!e coerente a $ost ca!cu!at cu te"nici numerice prin simu!area de&radrii' uti!iz-nd dia&rama oc"i )n condiii!e propa&rii unei sec,ene inare pseudoa!eatoare pe o $i r monomod )n condiii de demodu!are sincron sau asincron. Dispersia rm-ne un $actor de !imitare pentru sisteme optice cu de ite sczute proiectate pentru distane !un&i %8 5E.EE ?m(. A*a cum a mai $ost amintit se pot $o!osi e&a!izoare pe $rec,ena intermediar care s ai caracteristic de trans$er in,ers ce!ei asociate $i rei. E+ist' )n prezent *i posi i!itatea unei e&a!izri optice. Un a!t mod )n care dispersia a$ecteaz per$ormane!e sistemu!ui apare datorit di,er&enei 7O ce determin ,iteze di$erite de propa&are pentru componente!e po!arizate perpendicu!ar a!e semna!u!ui optic. Acest mecanism )ncepe s $ie simit !a de ite peste !OY it2s *i 1 ; 5EE ?m. 7.@.2 <li /actori de limitare E+ist *i mu!te a!te mecanisme de de&radare a sensi i!itii receptoare!or coerente cum ar $i4 re$!e+ii!e aprute !a cup!a<e!e optice %surs . $i r' $i r . receptor(' re$!e+ii!e mu!tip!e )ntre dou supra$ee re$!ecti,e %)n receptor' de.a !un&u! ca !u!ui optic' etc(' e$ecte ne!iniare *i a!te!e. 7.A Per/ormane de sistem

/n anii HE au )nceput e+perimente care s demonstreze superioritatea sisteme!or coerente care permit rea!izarea unor receptoare mu!t mai sensi i!e %dec-t IM2DD( *i pot !ucra aproape de !imita cuantic a z&omotu!ui. Compararea )ntre per$ormane!e sisteme!or se $ace prin cuanti$icarea sensi i!itii receptoru!ui e+primat )n numr mediu de $otoni2 it' :p necesar pentru a rea!iza 6EC R 5E.V. 7.A.1 Sisteme asincrone ,eterodin Aceste sisteme sunt atracti,e deoarece au cerine re!a+ate )n ceea ce pri,e*te !r&imea spectra! a !aseri!or. e!e au $ost imp!ementate cu !asere D76 )n $ormat ASG' 7SG *i D=SG. De e+emp!u' )n 5VVE a $ost e+perimentat un sistem ASG cu receptoru! a,-nd sensi i!itatea de 5NL de $otoni2 it !a 3 Y it2s ceea ce )nseamn o distan de numai F.3 d6 de !imita cuantic de 3E $otoni2 it. Sensi i!itatea s.a de&radat re!ati, puin %85 d6( dac s.a uti!izat o $i r de 5FE ?m cu dispersie de 5N ps2?m`nm !a 5.L@ um. /n ,arianta 7SG sensi i!itatea receptoru!ui a sczut !a 5VE $otoni2 it' dar sensi i!itatea a sczut cu E.N d6 dac se uti!izeaz $i ra de 5FE ?m %2 Of r.(. Ace!a*i e+periment repetat cu D=SG a condus !a 2EV $otoni2 it *i 5.H d6 pentru $i ra de 5FE ?m. Aceste e+perimente au artat potenia!u! sisteme!or coerente pentru !e&turi 1M %!on& . "au!(. =entru comparaie' uti!izarea unui sistem IM2DD pe 5.LL um imp!ic o sensi i!itate a receptoru!ui de circa 5EEE $otoni2 it c"iar dac se uti!izeaz Ap"D. Deoarece sisteme!e coerente au !imite de !un&ime )ntre re&enerri mai a!es datorit atenurii' se uti!izeaz amp!i$icarea optic pentru a compensa periodic pierderi!e introduse. 7.A.2 Sisteme sincrone ,eterodin Acestea sunt )n &enera! mai senziti,e dar demodu!atoru! este mai &reu de imp!ementat' $iind necesar e+tra&erea purttoarei %domeniu! microunde!or(. Deoarece $ormate!e ASG *i 7SG nu conduc !a a,anta<e sup!imentare )n ,arianta sincron' atenia a $ost $oca!izat pe $ormatu! =SG pentru care sensi i!itatea %teoretic( este de 5H $otoni2 it. O pro !em )n =SG este aceea c purttoarea este suprimat c-nd de$aza<u! intre iii O5# *i OE# este e+act 5HEq. Ast$e! ener&ia semna!u!ui este concentrat )n enzi!e !atera!e *i nu este posi i! e+tra&erea purttoarei. O so!uie este reducerea de$aza<u!ui %su 5HEq' tipic 5LEq . 5FEq( pentru ca o parte din ener&ia semna!u!ui s rm-n )n purttoare cu preu! mic*orrii sensi i!itii. U&omotu! de $az este o pro !em serioas )n rea!izarea =SG. 7.A.5 Sisteme ,omodin Atenia a $ost acordat rea!izrii receptoru!ui =SG deoarece !imita teoretic a sensi i!itii este ridicat %V $otoni2 it( cu preu! uti!izrii unei uc!e optice cu ca!are de $az pentru rea!izarea osci!atoru!ui !oca!. Cerine!e impuse osci!atoru!ui !oca! sunt destu! de se,ere S.au $cut di,erse e+perimente uti!iz-nd !aseri cu Me.Ne' !aseri cu ca,itate e+tern *i !aseri dAY cu Nd. Sensi i!itatea o inut depinde de ,iteza date!or D0 !a ,a!ori re!ati, reduse a!e de itu!ui' D R 53E M it2s s.au o inut sensi i!iti )n <uru! ,a!ori de 2F $otoni2 it !a 5.L2 um sau 2L $otoni2 it !a 5.@2 um' uti!iz-nd !aseri Me.Ne sau dAY respecti, %cu apro+imati, 3.L d6 mai mu!t $a de !imita cuantic de V $otoni2 it(. Sensi i!itatea scade c-nd cre*te de itu!' de e+emp!u a $ost demonstrat e+perimenta! c pentru un de it de 5 Y it2s sensi i!itatea s.a redus !a 3F $otoni2 it %!aser semiconductor cu ca,itate e+tern' j R 5.LL um' $i r optic standard monomod de 2EV ?m(. /ntr.un a!t e+periment' rata a crescut !a 3 Y it2s iar sensi i!itatea a sczut !a N2 $otoni2 it pentru o 7O monomod standard cu !un&imea de 5FN ?m. )nc un e+periment cu D R 5E Y it2s !a F R 5.LL um cu un !aser D67 a,-nd ca,itate e+tern ' modu!ator =SG e+tern pe 1iN O @ a condus !a o sensi i!itate de 2VH $otoni2 it. Semna!u! optic a $ost transmis pe distana de 5L5 ?m pe $i r optic cu dispersie dep!asat. :"omotul modal U&omotu! moda! este asociat cu $i ra optic mu!timod *i apare ca urmare a inter$eei intermoda!e. Ast$e!' pe supra$aa detectoru!ui apare o &eometrie de puncte prin care se trans$er ener&ia primit de !a $i r. Dac aceast &eometrie ar $i sta i!' receptoru! nu ar simi aceast partiie. )n rea!itate' partiia este insta i! *i creeaz $!uctuaii )n puterea recepionat de $otodetector' de&rad-nd CSU printr.un z&omot sup!imentar denumit z&omot Omoda!#. Acest z&omot apare in,aria i! )n $i re!e optice mu!timod' )n principa! din cauza unor e$ecte mecanice4 ,i raii' micro)ndoiri' etc. )n p!us' suduri!e *i conectorii $uncioneaz ca ni*te $i!tre spaia!e . Orice sc"im are tempora! )n $i!tru! spaia! conduce !a z&omot moda!. O ser,aii4 U&omotu! moda! este puternic a$ectat de !r&irea spectra! a sursei optice U&omotu! moda! de,ine o pro !em serioas c-nd se uti!izeaz diode !aser )n com inaie cu $i re mu!timod.

Cap N SISTEME O=TICE MU1TICANA1


6.1 !ntroducere Datorit cre*terii e+p!ozi,e a uti!izatori!or de Internet au aprut cereri semni$icati,e de cre*tere a O enzii# %de itu!ui( !a dispoziia uti!izatoru!ui care au impus o proiectare )n consecin a ree!e!or pentru a e,ita con&estii!e !oca!e *i &!o a!e. Curent' ce!e mai uzua!e interconectri )ntre se,ere!e de Internet sunt rea!izate prin sisteme T 5 %5.LL3 M it2s(' T@ %3L M it2s( sau OC.@ %5LL M it2s(. De<a in$rastructura ree!ei actua!e este inadec,at pentru a suporta tra$icu! prezent cu mari tendine de cre*tere )n ,iitor. Este de a*teptat ca reeaua O ac? one# a Internetu!ui ,iitor s $ie azat pe OC.52 %sau mai mu!t( *i s uti!izeze %)ntr.o anumit proporie( comutaia optic. ATM *i SONET au $ost de<a Odesemnate# pentru a rea!iza mecanismu! primar a! transmisii!or de and !ar&. In mod curent' )n prezent' se $o!osesc sisteme OC.3H %2.L Y it2s( pe 7O monomod )ntre "u .uri ma<ore de comutaie. Dac necesiti!e sunt peste OC.3H se uti!izeaz te"nici de mu!tip!e+are %O7DM . Optica! 7reiuencK Di,ision Mu!tip!e+( pentru a mri capacitatea !e&turii. Curent' e+ist dou propuneri pentru a imp!ementa 5E Y it2s4 A TDM . )n care 3OC.3H se &rupeaz )ntr.un OC.5V20 A DDM . )n care 3.OC.3H se transmit simu!tan pe aceea*i $i r monomod' dar pe di$erite !un&imi de und. Aceast u!tim ,ariant este mai a,anta<oas deoarece nu imp!ic o e!ectronic de mare ,itez ca TDM. O7DM corespunde sc"emei )n care mai mu!te purttoare optice pentru tot at-tea $!u+uri de date %o inute e,entua! prin 7DM sau TDM( se transmit simu!tan pe o $i r optic. Semna!u! recepionat este apoi demodu!at optic sau e!ectronic. O7DM poate pune ast$e! )n ,a!oare anda !ar& a 7O prin transmiterea mu!tip! a sute %c"iar mii( de cana!e separate prin ecarturi de c-i,a YMz uti!iz-nd sisteme coerente. O7DM este adesea denumit DDM %Da,e!en&"t Di,ision Mu!tip!e+( atunci c-nd spaiu! dintre dou cana!e adiacente este re!ati, mare %; ! nm sau ; !OOYMz(. Din punct de ,edere practic' te"nici!e coerente tre uie $o!osite atunci c-nd de itu! cre*te' de,enind compara i! cu spaiu! dintre cana!e. )n $i&ura 5 se prezint Ooperaia mu!ticana!# )n $ereastra 5.LL um.

=e msur ce te"no!o&ia 7O *i a !aseri!or a e,o!uat a $ost posi i! DDDM %Dense Da,e!en&"t Di,ision Mu!tip!e+( prin care se o in de ite ridicate cum ar $i de e+emp!u' 5FOC.3H sau 3E.OC.3H %Ciena Corporation' 5VVF( *i HOC.3H %@2.OC.3H( sau @2. OC.5V2 %Da,e Mu+ @2EE' =ire!!i( care !ucreaz )n domeniu! 5.L@E .5.LFL um. Aceste DDDM sunt de<a accesi i!e )n 2 ,ariante4 idireciona!e *i unidireciona!e %$i&. 2(. 6.2 <r,itectura reelelor =+M 1e&turi optice de mare capacitate punct cu punct. O ast$e! de !e&tur este prezentat %pentru un sens( sc"ematic )n $i&ura @.

C-nd n cana!e cu de ite Di' D 2 ... D n sunt

mu!tip!e+ate' produsu! D18%DiJD2J...JDn(1. O asemenea rea!izare a $ost demonstrat )nc din 5VHL o in-ndu.se un produs D1 G 5.@N %T it2s(.?m %A'R5.LL( prin mu!tip!e+area a 5E cana!e de 2 Y it2s pe FH.@ ?m' cu spaiu de 5.@L nm. ODia$onia# %Interc"ane! Crossta!?( )ntre cana!e a $ost ne&!i<a i!' )n e+perimentu! de mai sus. Spaiu! dintre cana!e poate $i redus simitor dac se $o!osesc sisteme coerente %p-n !a de L . F ori mai mare dec-t de itu!( )n sisteme!e IM2DD acest spaiu tre uie s $ie )n <uru! unei ,a!ori de apro+imati, 5 nm. =entru situaia c-nd unu! sau mai mu!te cana!e tre uie e+trase de.a !un&u! !e&turii optice se poate insera pe $i ra optic un DDM . ADM %Add Drop Mu!tip!e+er( optic %DDM.OADM( pasi, ca )n $i&ura 3. =er$ormane!e unui ast$e! de !oc sunt critice%cu c-t N este mai mare( pentru ca e+tracia s ai !oc $r a de&rada semna!u!.

O a!t ar"itectur posi i! pentru ree!e DDM este ine!u! du !u .Cea mai simp! ,ariant este un ine! du !u cu

52H

$i re unidireciona!e . Ine!u! e+terior transport date!e )n sensu! ace!or de ceasornic pe c-nd ce! interior )n sens in,ers. In cazu! )ntreruperii ca !u!ui optic tra$icu! poate $i resta i!it prin con$i&urare )n noduri. Aceast ar"itectur este potri,it pentru ap!icaii de acces unde tra$icu! ctre *i de !a un nod este important .=rin DDM pe ine! tra$icu! poate $i crescut !a ni,e!u! suportat de $i r. Structura prezentat )n $i&ura 3 poate $i inserat *i pe un ine! %c"iar )n ,arianta cu e+tra&ere inserare optic( $orm-ndu.se un ine! DDM.ADM O ast$e! de ,ariant este prezentat )n $i&ura L pentru 3 !un&imi de und uti!izate pe ine!.

/n $i&ura L este prezentat ine!u! $izic ce are capacitatea de a se restaura con$i&ur-ndu.se ca o stea !o&ic. Ceeaua ine! restaura i! prezentat' permite ap!icaii c!ient ser,er de and !ar& N.2.5 Cee!e 6SN

Cee!e!e 6SN %6roadcast and Se!ect Net>or?s( sunt reprezentate )n $i&ura F %pentru un sens(.

Aceste ree!e constau din noduri interconectate optic printr.un cup!or stea. Cup!oru! com in semna!e!e primite )ntr.un Omu!tip!e+ optic# pe care.! )mparte %distri uie( )n mod e&a! receptoare!or acorda i!e. Numru! de cana!e depinde de pierderi!e de distribuie *i inserie. @.2.2 -eele cu acces multiplu %de e+emp!u4 1am danet' Cain o>( =rincipiu! este prezentat )n $i&ura L. /n aceast ar"itectur' $iecare nod este !e&at idireciona! *i poate transmite ctre oricare a!t nod *i poate recepiona mesa<e de !a oricare dintre noduri. Dac se uti!izeaz o sin&ur purttoare optic pot $i !e&ate )mpreun mai mu!te ca!cu!atoare %1AN( prin mu!tip!e+are TDM %comutarea pac"ete!or(. O a!t ,ariant este DCN %Da,e!en&"t Couted Net>or?s( care este prezentat )n $i&ura F. Ceeaua DCN const )n rutere optice statice %sau recon$i&ura i!e( interconectate prin !in?uri optice. Ce!e statice sunt $i+e' )n sc"im ce!e recon$i&ura i!e permit sc"im ri dinamice de topo!o&ie. O !e&tur optic const dintr.o Oca!e# )ntre ce!e dou noduri' creia )i este Orepartizat# o !un&ime de und. Unu! sau mai mu!te contro!ere sunt ata*ate noduri!or. Acestea comunic pe o !un&ime de und s o destinat specia! acestui scop. 7i&. 7.-eele cu rutare optic =-N

' contro!!er 6.5 Multiplexarea 9i demultiplexarea optic Imp!ementarea DDM imp!ic componente speci$ice4 mu!tip!e+oare' demu!tip!e+oare' cup!oare stea' $i!tre optice acorda i!e' !aseri acorda i!i' receptoare acorda i!e etc. 'ultiple6oare si demultiple6oare Dispoziti,e!e DDM pot $i c!asi$icate )n dou !ar&i cate&orii4 A acti,e %e!ement cu dispersie un&"iu!ar' $i!tre sau cup!oare direciona!e se!ecti,e(0 Apasi,e0 /n &enera!' ce!e pasi,e sunt de pre$erat datorit simp!itii *i sta i!itii. /n toate cazuri!e' ace!a*i dispoziti, de

mu!tip!e+are este $o!osit *i pentru demu!tip!e+are' aceasta depinz-nd numai de direcia de propa&are %reciprocitate(. /n $i&ura N se prezint dou ,ariante de MUI' DEMUI cu reea de di$racie *i !enti! con,eniona! respecti, !enti! &radat. O pro !em a acestor mu!tip!e+oare este anda de trecere *i trans$eru! )n aceast and depinz-nd de dimensiuni!e $i re!or care ar tre ui s ai miezu! de diametru mare pentru ca rspunsu! s $ie p!at *i pierderi!e de inserie reduse %$i re mu!timod(.

=entru $i re!e monomod sunt necesare te"nici deose ite4 &"iduri de und pe az de 1iN O @' demu!tip!e+oare azate pe $i!tre optice %Mac" Ue"nder . MU sau 7a rK.=erot . 7=(. )n $i&ura H este prezentat sc"ematic un MUI ce conine trei inter$erometre MU %MUT'MU2' MU@(. Un ra a! $iecrui

inter$erometru MU este mai !un& dec-t ce!!a!t pentru a rea!iza un de$aza< %dependent de F) )ntre ce!e dou rae. '' t'. Di$erena de !un&ime este ast$e! a!eas' )nc-t puterea tota! de intrare ap!icat e&a! ce!or dou rae apare !a ie*ire numai pe un ra. /ntrea&a structur este $a ricat pe si!iciu a,-nd &"iduri!e rea!izate pe SiO 2 %uti!izeaz te"no!o&ia si!iciu!ui(. Este posi i! a construi MUI cu cup!oare direciona!e urm-nd o sc"em de az simi!ar ce!ei cu inter$erometru MU. O ,ariant atracti, pentru DDM a $ost rea!izarea MUI 2 DMUI a,-nd !a az cup!area $i re!or optice' dar aceasta imp!ic spaiere semni$icati, incompati i! cu DDDM. So!uia cea mai un pare a consta )n rea!izarea emitoare!or *i receptoare!or inte&rate mu!ticana! care s inc!ud $uncii de MUI' DMUI bazate pe te"no!o&ia In=' OIEC %Optoe!ectronic Inte&rated Circuits(. =er$ormane!e MUI sunt <udecate )n $uncie de pierderi!e de inserie 2 cana! mu!tip!e+at. =entru DMUI criterii!e sunt mai str-nse' deoarece separarea cana!e!or tre uie s $ie tota!. )n practic %mai a!es )n DDMD( apar prezene rezidua!e intercana! care pot $i considerate rezona i!e dac sunt cu su 2E d6 $a de cana!u! curent. 6.5.1 Cuploare stea pasi*e %=SC . =assi,e Star Coup!er( )n contrast cu DEMUI cup!oare!e stea nu sunt se!ecti,e. Nu este necesar ca numru! de intrri s $ie e&a! cu numru! de ie*iri. /n ree!e!e 1AN de o icei' acest numr este ace!a*i %N.N( spre deose ire de ree!e!e CAT9 unde este posi i! ca numru! de ie*iri s $ie su stania! mai mare dec-t ce! a! intrri!or. E!ementu! de az a! =SC este cup!oru! direciona! capa i! s adune ce!e dou semna!e de !a intrare *i s !e )mpart )n mod e&a! !a ie*ire %$i&ura V(.

Un cup!or NN poate $i rea!izat prin com inarea acestor e!emente de az. )n $i&ura 5E se prezint un cup!or H.H

rea!izat ast$e!. Un deza,anta< ma<or este tendina de a de,eni comp!icate %cu mu!te cup!oare( dac N cre*te. O a!t ,ariant sunt cup!oare!e iconice %76TC . O7used 6iconica! Taper Coup!ers#(. )n $i&ura 55 se prezint sc"ematic dou ast$e! de rea!izri ce $uncioneaz prin transmisie *i prin re$!e+ie %N.N 8 5EE.5EE(. Idea este de a topi )mpreun un numr mare de $i re optice *i a a!un&i zona topit pentru a $orma o structur iconic. )n aceast zon semna!e!e se adun *i se redistri uie )n mod e&a! )ntre ie*iri. Un ast$e! de cup!a< $uncioneaz re!ati, corect pentru mai mu!te $i re optice mu!timod0 )n cazu! $i re!or optice monomod numru! $i re!or cup!ate tre uie drastic redus.

6.5.2 #iltre optice acorda(ile C-nd se $o!ose*te un cup!or stea )ntr.o reea optic de di$uzare' $iecare receptor tre uie s poat se!ecta !un&imea de und dorit %cana!u!(. Aceast operaie poate $i $cut e!ectric sau optic. Se!ectarea e!ectric se poate $ace )n sisteme!e cu detecie coerent *i imp!ic uti!izarea unui osci!ator !oca! acorda i!. Se!ecia optic poate $i $cut *i )n sisteme coerente *i )n ce!e cu detecie direct. Ea se rea!izeaz cu un $i!tru optic de and 7OT6 p!asat )n $aa receptoru!ui. Acest 7OT6 tre uie s ai anda su$icient de mare pentru a reda deta!ii!e transmise dar *i su$icient de mic pentru a nu Oamesteca# cana!e!e. Un 7OT6 poate $i imp!ementat ca4 .un interferometru Jabr/ - )erot acordabil cu comand e!ectric a !un&imii ca,itii $o!osind e$ectu! piezoe!ectric %$i&ura 52(. /n acest $i!tru' caracteristica de transmisie este dependent de moduri!e !on&itudina!e determinate de !un&imea optic %n1( a ca,itii.

O rea!izare a!ternati, pentru 7OT6 este cuplajul acustooptic selecti". A!te $i!tre pot a,ea !a az efecte electrooptice. Se o in ast$e! !r&imi de and mai mari %85 nm( *i un domeniu mai !ar& de acorda i!itate4 8 5EE nm pentru 7OT6 cu cup!a< acustooptic *i 8 5E nm pentru ce!e e!ectrooptice. Am e!e au a,anta<u! unei rea!izri inte&rate pe E+ist sc"eme de 7OT6 care au )mprumutat %pentru acord( principiu! $o!osit !a !aserii D76 pentru a o ine o osci!aie monomod. %se!ecti,itatea )n A' se o ine prin inte&rarea )n structura !aseru!ui a unei ree!e de di$racie acorda i! prin electrorefracie). Aceste $i!tre au a,anta<u! de a putea $i inte&rate )n receptor. Au de asemenea a,anta<u! unui timp redus de acord %c-te,a ns(. N.3 Emitoru! acorda i! Emitoru! acorda i! este uti!izat pentru a se!ecta !un&imea de und corect pentru transmiterea date!or' )n mod o i*nuit' acordu! poate $i rea!izat prin urmtoare!e te"nici4 a( 1asere cu ca"itate e6tern acordabil. O ,ariant tipic este prezentat )n $i&ura 53.
, * :

E! are !a az o diod !aser 7= cu ca,itate e+tern acorda i! care poate $i o reea de di$racie sau un $i!tru optic a crui transmitan %sau caracteristic de re$!e+ie( poate $i contro!at %mecanic' e!ectric( din e+terior. Aceast structur are un domeniu !ar& de acorda i!itate' dar timpu! )n care se $ace acordu! este destu! de !un& dac modi$icarea ca,itii se $ace mecanic *i ce,a mai scurt e!ectrooptic %dar cu and mai mic(. ( Dou seciuni de re$!ector 6ra&& distri uit )ntr.o diod !aser %$i&ura 5L(. Ia *i I sunt doi cureni de in<ecie separai4 unu! pentru zona acti,' a!tu! pentru contro!u! indice!ui de re$racie. Acest dispoziti, permite acordu! continuu a! !un&imii de und )ntr.o &am redus %de e+emp!u4 L.H nm ,ariaie )n <uru! 5.LL um(. c( 1aser D6C cu trei seciuni. A treia seciune poate rea!iza o de$azare sup!imentar a undei incidente pe o&!inda 6ra&& *i ast$e! domeniu! de acorda i!itate poate $i crescut semni$icati,. d( O reea de diode !aser uni sau idimensiona!e cu 9CSE1 )n care $iecare diod este acordat separat prin a<ustarea ca,itii. Cup!a<u! cu $i ra se $ace prin cup!oare "o!o&ra$ice V &enerate de ca!cu!ator %8 5EE( sau prin ree!e de di$racie %8 uniti(. Modu!atoare!e $o!osite sunt e+terne %Mac" Ue"nder' [D . modu!ator(. 6.2 -uterii optici pentru =+M Aceste dispoziti,e se $o!osesc )n ree!e optice pentru a diri<a di$erite !un&imi de und ctre destinaii!e corespunztoare. )n comparaie cu ree!e!e ce uti!izeaz cup!ori stea' ruterii %dependeni de F) pot e,ita pierderi!e de inserie. /n p!us' aceea*i !un&ime de und poate $i $o!osit simu!tan pe !e&turi di$erite a!e ace!eia*i ree!e reduc-ndu.se ast$e! numru! de !un&imi de und necesare. Mecanismu! de rutare poate $i static )n care reeaua are o con$i&uraie $i+ sau dinamic )n care e+ist posi i!itatea de recon$i&urare. Caracteristica comun a acestor dispoziti,e mu!tipost %ruteri( este aceea c di$erite !un&imi de und prezente !a o anumit poart de intrare sunt desprite spaia! *i permutate )nainte de a $i recom inate %!a o poart de ie*ire( cu a!te !un&imi de und ce pro,in )n mod asemntor de !a a!t poart de intrare. Aceast operaie este )nsoit ine,ita i! de pierderi' $i!trri neidea!e care a$ecteaz timpu! de cre*tere' inter$erena )ntre cana!e ce introduc distorsiuni etc. /n $i&ura 5F se prezint structura unui ruter static cu GR@ MUI *i GR@ DEMUI.

7iecare $i r care este !e&at !a ODEMUI transmite acestuia un semna! mu!tip!e+at %)n F) conin-nd M !un&imi de und %purttoare( di$erite' cu M Q G. ODEMUI.u! )mparte spaia! ce!e M semna!e pe M ci di$erite' care sunt

apoi &rupate )n OMUI.uri. Date!e pe F, intr )n OMUI.u! Oi# *i apare !a ie*irea ce!ui de a! '< . i# OMUI. Din cauza imper$eciuni!or %$i!trrii neidea!e( apar inter$erene )ntre di,erse semna!e atunci c-nd acestea tra,erseaz ruterii. 1a OMUI' $iecare ie*ire conine in$ormaia pe F j *i de asemenea semna!u! de inter$eren cu ce!e!a!te M . 5 ci. Ceciproc aceasta se petrece *i !a ie*ire' $iecare semna! pe Fi conine M . 5 semna!e de inter$eren produse de DEMUI. Inter$erena )n ruterii de acest tip a $ost intensi, studiat *i s.a constatat c ,a!oarea ma+im a inter$erenei accepta i!e poate $i ce! mu!t .5L d6 )n ree!e optice )n )ntre&ime cu dimensiuni moderate %2E F, 5E ruteri )n cascad(. Acest rezu!tat a a,ut !a az criteriu! de 5 d6 pena!izare. )n $i&ura 5N se prezint un ruter dinamic ce const din N DEMUI *i N MUI *i M !un&imi de und. 7iecare intrare prime*te un semna! mu!tip!e+at )n F (FP .... F ') pe care ODEMUI.u! !e desparte %spaia!( ctre ce!e M comutatoare %S>5...........SDM( care !e recom in spre ce!e N OMUI.uri $urniz-nd ce!e N ie*iri. 6.7 Con*ertoare de lun"ime de und Capacitatea unei ree!e cu DDM depinde de numru! ci!or independente. O ca!e de a cre*te numru! de noduri a!e unei ree!e este aceia de a sc"im a o !un&ime de und )n a!ta pstr-nd mesa<u! iniia!. Con,ersia !un&imii de und permite de asemenea distri uirea sarcini!or de contro! *i &estiune a ree!e!or !a ni,e! de su reea. E+ist trei mecanisme de az $o!osite pentru con,ersie4 a( 9on"ersia optoelectronic prin care' semna!u! optic de !un&imea de und Fi este con,ertit )n semna! e!ectric pentru ca apoi s $ie recon,ertit )n semna! optic dar de aceast dat pe F j %i u <( %$i&ura 5H(. 7i&. 5H. Con*ersia F cu NCSD

NCSD %Non !oc?in& Cros.point SDitc"( este un !oc e!ectronic care permite con,ersia !un&imii de und %semna!u! e!ectric purtat de Fi este trans$erat purttoarei F j). Acest !ucru poate $i rea!izat %$i&ura 5V( *i $r
!ocu! e!ectronic NCSD' dar cu te"no!o&ie mai a,ansat uti!iz-nd !aseri acorda i!i dac se impune o coresponden $i+ i :v <. ( N alt metod este NQ+9 %Optica! Yatin& Da,e!en&"t Con,ersion( care accept un semna! de iintrare pe FP care conine )n a$ar de in$ormaie *i un semna! continuu %CD( de Opro # pe F2 %)n ,ederea con,ersiei FP :; F$).

7i&. 5V Con*ertor de lun"ime de und cu emitoare acorda(ile


Semna!u! de pro este modu!at printr.unu! dintre procese!e urmtoare4 5( a sor eri satura i! %care a soar e FP permi-nd transmisia pe F$(0 2( modu!aie )ncruci*at a c-*ti&u!ui %cu semna!u! FP se contro!eaz c-*ti&u! unui amp!i$icator optic care are !a intrare un semna! nemodu!at pe F 2(. @( modu!aie )ncruci*at de $az %cu semna!u! FP se contro!eaz $aza unui amp!i$icator optic ce are !a intrare semna!u! de pro nemodu!at0 cu a<utoru! unui inter$erometru modu!aia de $az se trans$orm )ntr.una de amp!itudine(.

9on"ersia prin mi6are neliniar )n care se &enereaz !a ie*irea unui mi+er ne!iniar %acti, sau pasi,(' com inaii 5E %uti!e( a!e !un&imi!or de und incidente.

Cap. H AM=1I7ICATOACE O=TICE


1un&imea ma+im a unui !in? optic este determinat )n principa! de puterea in<ectat in $i ra optic' de sensi i!itatea receptoru!ui' de atenuarea *i dispersia $i rei optice !a !un&imea de und !a care $uncioneaz sistemu!. =entru !e&turi 1M %!on& "u!( re&eneratoare!e dispuse de.a !un&u! $i rei re$ac semna!u! periodic' permi-nd distane mari )ntre emitor *i receptor. Aceste re&eneratoare de,in mai comp!e+e %*i mai scumpe( pentru sisteme de and !ar& *i distan mare. De*i re&enerarea semna!u!ui optic este necesar pentru sisteme !imitate prin dispersie' totu*i distana )ntre acestea poate $i crescut %mai a!es )n cazu! $i rei monomod( $o!osind amp!i$icarea optic

Emitor

periodic de.a !un&u! !e&turii' *i renun-nd !a con,ersie *i amp!i$icare e!ectric. 9ariante!e uzua!e de amp!i$icatoare optice se azeaz pe4 R1 e$ectu! !aser )n semiconductori' R1 pe procese ne!iniare %intrinseci( de )mpr*tiere )n $i re optice din si!ice cunoscute su denumirea de )mpr*tiere Caman *i 6ri!!ouin :1 anumite procese $izice ce apar )n $i re!e optice dopate cu ioni ai unor pm-nturi rare cum ar $i er ium' "o!omium' neodKmium' samarium' t"u!ium' Ktter ium' praseodKmium'etc. Amp!i$icatoare!e optice amp!i$ic !umina inciden prin emisie stimu!at !a $e! ca )n diode!e !aser. )n principiu este ,or a de o diod !aser )n care !ipse*te reacia. C-*ti&u! este rea!izat prin pompa< optic sau e!ectric pentru a o ine in,ersia de popu!aie. C-*ti&u! optic depinde )n &enera!' nu numai de $rec,ena %!un&imea de und( radiaiei incidente ci *i de intensitatea !oca! a pompa<u!ui )n $iecare punct din mediu! optic uti!izat *i de caracteristici!e acestui mediu. Se poate scrie %consider-nd un mode! atomic omo&en cu dou ni,e!e atomice pentru mediu! de amp!i$icare( e+presia c-*ti&u!ui optic4 unde &o este ,a!oarea de ,-r$ a c-*ti&u!ui' uti!izat' iar = este puterea optic a semna!u!ui ce tre uie amp!i$icat. =S *i T2 %8 E.5 ps . 5 ns( reprezint puterea de saturaie *i respecti, timpu! dipo!ar de re!a+are' doi parametri speci$ici mediu!ui uti!izat. Sc"ema simp!i$icat a unui amp!i$icator este dat )n $i&ura 5.
#i". 1. <mpli/icator optic. Amp!i$icarea optic poate s ser,easc mai mu!tor scopuri )n cadru! sisteme!or de comunicaii. E+ist ce! puin patru 5@N ast$e! de scopuri4 amp!i$icatoare de !inie' amp!i$icatoare de putere !a emisie' preamp!i$icatoare !a recepie *i pentru compensarea pierderi!or de distri uie )n ree!e!e !oca!e 1AN. =rime!e trei situaii sunt prezentate sc"ematic )n $i&ura 2.Amp!i$icarea de putere poate cre*te distana !e&turii cu p-n !a cea. 5 OOGm' amp!i$icatoare!e de !inie )n!ocuiesc re&eneratoare!e e!ectronice iar preamp!i$)catoare!e mresc sensi i!itatea receptoare!or. Ecuaia %5( poate $i $o!osit pentru a estima proprieti!e importante a!e amp!i$icatoru!ui cum ar $i' !r&imea de and a c-*ti&u!ui' $actoru! de amp!i$icare *i puterea optic de saturaie. Dac %=2= s( w 5 amp!i$icatoru! optic $uncioneaz )n re&iunea nesaturat. Amp!i$icarea ma+im se o ine c-nd co R oo E %atunci c-nd $rec,ena semna!u!ui optic incident este e&a! cu $rec,ena atomic de tranziie(. Ceducerea c-*ti&u!ui c-nd W u W E se $ace dup o cur !orentzian caracteristic mode!u!ui considerat. Toate amp!i$icatoare!e de&radeaz CSU. /n cazu! de $a aceasta se datoreaz emisii!or spontane )n timpu! amp!i$icrii. Toate diode!e !aser realizeaz amp!i$icare )naintea atin&erii curentu!ui de pra& %S1A . semiconductor !aser amp!i$ies(. =rezentarea anterioar a presupus un amp!i$icator unidireciona! $r reacie' denumit TD %tra,e!in& >a,e(. S1A au )n &enera! o reacie important datorat re$!e+ii!or mu!tip!e pe $aete!e structurii *i pot $i $o!osite su pra&u! emisiei coerente. Un e$ort te"no!o&ic considera i! este necesar pentru a rea!iza straturi!e antire$!e+ cu re$!ecti,itate su E.5 o. De aceea %$i&ura L( sunt adoptate metode a!ternati,e cum ar $i4

/n prima ,ariant spaiu! re$!ectat este separat $izic de ce! incident datorit un&"iu!ui' dar apare totu*i o reacie prin )mpr*tierea moduri!or optice )n zona acti, a structurii0 se o in prin )nc!inare reduceri semni$icati,e a!e re$!ecti,itii:xde e+emp!u' dac pentru a R VEq C 8 5 o se pot rea!iza prin )nc!inare C 8 5E.3. /n sc"ema % ( apar dou zone transparente )ntre zona acti, *i $aete!e !aseru!ui. Spotu! se )mpr*tie )n zona transparent )nainte de a a<un&e !a inter$aa semiconductor . aer iar spotu! re$!ectat se )mpr*tie )nc o dat )n zona transparent mic*or-nd mu!t re$!ecti,itatea %)mpreun cu $aete!e antire$!e+ se o in re$!ecti,itii de ordinu! 5E.3( Structuri!e S1A sunt $!e+i i!e permit a!e&erea !un&imii de und dar au c-*ti& dependent de po!arizaie *i pun pro !eme te"no!o&ice. Au $ost &-ndite mai mu!te sc"eme care s reduc acest $enomen4

Amp!i$icare

i S

a( cu dou amp!i$icatoare )n serie0 ( dou amp!i$icatoare )n para!e!0 c( trecere du ! prin amp!i$icator. Amp!i$icatoare!e optice pot $i cascadate mai a!es pe sisteme 1M %!on& "u!( pentru a compensa pierderi!e din $i re!e optice . atunci c-nd nu este necesar re&enerarea periodic %din moti,e de dispersie(. U&omotu! introdus )n procesu! de amp!i$icare a$ecteaz sistemu! )n dou moduri4 . z&omotu! produs de emisia spontan a unui amp!i$icator se propa& )n cascad prin ce!e!a!te $iind amp!i$icat )mpreun cu semna!u!0

. ni,e!u! ASE %amp!i$ied spontaneous emission( cre*te *i )ncepe s satureze amp!i$icatoare!e mic*or-nd c-*ti&u!. Cezu!tatu! este c semna!u! scade *i z&omotu! cre*te. /n $i&ura 25 este prezentat sc"ema !oc a unui amp!i$icator unidireciona! ec"ipat cu $i r dopat cu er ium. Aceast sc"em este imp!ementat cu pompa< O)nainte# %7=. $or>ard pumpin&( pentru a rea!iza un z&omot redus. =ompa<u! este rea!izat cu dioda !aser 1D iar $uncionarea este monitorizat cu a<utoru! ce!or dou

diode de recepie. Amp!i$icatoru! are )n componen dispoziti,e!e de cup!a< C' izo!atoare!e 7aradaK ISO cup!oare!e T ' $i!tre!e 7I *i 72' *i de asemenea cup!oare!e se!ecti,e DSC %Da>e!en&"t Se!ecti,e Coup!er(. =uncte!e reprezint suduri a!e $i rei %conectoare optice(. Cu a<utoru! a dou circu!atoare optice OC %Optica! Circu!ator( se poate rea!iza un amp!i$icator ED7 %cu $i r dopat( idireciona! a*a cum este prezentat sc"ematic )n $)&.22.

Cap.V CEE1E 1OCA1E


Ceeaua To?en 6us *i standardu! IEEE HE2.3 Standardu! IEEE HE2.3' a $ost construit ca o reacie !a standardu! HE2.@ care nu pre,ede cadre prioritare *i nu o$er o determinare a timpi!or de a*teptare pentru accesu! !a mediu %protoco!u! este nedeterminist' cazu! ce! mai de$a,ora i! nu poate $i estimat printr.o ,a!oare de ma+im(. Standardu! HE2.3 propune o reea cu o topo!o&ie !iniar . ma&istra! . % us' rea!izat din ca !u T9 de NL o"mi(' accesu! !a mediu $iind

$cut printr.o metod $r co!iziune' azat pe <eton %to?en(' pentru a da posi i!itatea estimrii timpu!ui de a*teptare pentru accesu! !a mediu. Ni,e!u! $izic se azeaz pe transmisia ana!o&ic %)n and !ar&(' uti!iz-nd ca !u coa+ia! CAT9' acesta $iind unu! dintre moti,e!e principa!e pentru care ree!e!e To?en 6us nu mai corespund per$ormane!or actua!e. C"iar dac topo!o&ia este !iniar sau ar orescent' din punct de ,edere !o&ic staii!e sunt or&anizate )ntr.un ine!' )n care to?en.u! circu! )ntr.un anumit sens. 7i&ura 5 reprezint o con$i&uraie cu staii acti,e' cuprinse )n ine!u! !o&ic' *i staii inacti,e. 7iecare staie cunoa*te adrese!e staii!or din a,a! *i din amonte' sau de !a st-n&a *i dreapta sa. Dintre staii' !a iniia!izare' una este cea care &enereaz <etonu!' *i anume cea cu adresa superioar. 1a un moment dat' doar o staie din reea deine <etonu!' *i deci poate transmite. Mediu! $iind parta<at )ntre staii'

$iecare staie recepioneaz toate cadre!e din mediu' proces-ndu.!e doar pe ace!ea care )i sunt destinate. Ceeaua opereaz !a ,iteze )ntre 5.L *i 5EM it2s.

-eeaua ToNen -in" 9i standardul !&&& @?2.2 IEEE HE2.L speci$ic ni,e!u! $izic *i su ni,e!u! MAC a! ree!ei To?en Cin&. O reea To?en Cin& const din mai mu!te staii !e&ate )ntre e!e punct . !a . punct. Cu toate c topo!o&ia este ine!ar' %$i&ura @(' ca !area ree!ei se $ace su $orm ste!ar' pentru o )ntreinere mai operati, . OCentru!# ste!ei este concentratoru!' de !a care p!eac !e&turi!e ctre staii!e din reea.

Dac una din staii se de$ecteaz sau tre uie dezacti,at temporar' operaia de scoatere a staiei din reea se $ace !a ni,e!u! concentratoru!ui' prin acionarea unor re!ee de trecere Kpass . Metoda de acces la mediu ToNen -in"

Metoda de acces !a mediu este de tip Oto?en passin&#' azat pe e+istena unui <eton %sau to?en( care circu! )n reea de !a staie !a staie. 1a iniia!izarea ree!ei' staia care este desemnat s &estioneze reeaua' numit monitor acti,' ,a &enera to?en.u!. O staie poate transmite doar c-nd ac"iziioneaz <etonu!. 1a terminarea transmisiei' sau dup un timp determinat' ea este o !i&at s e!i ereze <etonu!. /n anumite cazuri' depinz-nd de ,iteza de transmisie *i de numru! de staii conectate !a reea' pentru a se )m untii per$ormana ree!ei' se poate ap!ica re&u!a e!i errii anticipate a to?en.u!ui %ear!K to?en re!ease(. =rin aceasta' staia care a transmis un cadru %sau o sec,en( nu mai este o !i&at s a*tepte p-n !a )ntoarcerea cadru!ui transmis' pentru a e!i era to?en.u!' ci o poate $ace anticipat' imediat dup terminarea transmisiei. Imp!ementarea metodei de acces' )n standardu! HE2.L' presupune c )n reea e+ist un sin&ur <eton0 o staie care a terminat transmisia nu ,a mai &enera a!t to?en' ci ,a e!i era <etonu! pe care 5.a deinut. =ot $i setate prioriti' e+ist indicatori de rezer,are' timer.e pentru contro!u! perioadei de pstrare a <etonu!ui sau pentru a!te aciuni )n deru!are' este posi i! con$irmarea )ndep!inirii unor aciuni sau semna!area unor erori. Imp!ementarea metodei de acces !a mediu To?en Cin& se $ace !a su ni,e!u! M<C. Semni$icaia c-mpuri!or din cadru este urmtoarea4 O+ %startin& de!imiter(4Are ro! de identi$icare a! )nceputu!ui $izic a! cadru!ui. <C %access contro!(4Conine in$ormaii pentru accesu! !a mediu %!a ine!(. Ce!e dou c-mpuri $ormeaz sec,ena de start a cadru!ui S#S %start o$ $rame seiuence(. #C %$rame contro!(4De$ine*te coninutu! cadru!ui M<C. +< %destination address( *i O< %source address(4Ceprezint adrese!e pe F octei a!e staiei destinatare' respecti, a!e staiei surs a cadru!ui curent. -! %routin& in$ormation(4Conine in$ormaia de diri<are necesar dac cadru! parcur&e o reea e+tins prin $o!osirea de e!emente de interconectare azate pe diri<are de !a surs. 1un&imea sa este ,aria i!' p-n !a @E de octei.

!n/o 4 Ceprezint c-mpu! de date propriu.zis *i poate a,ea o !un&ime de !a 3 p-n !a 5NN3V octei. Aceast !un&ime depinde de ,iteza de transmisie *i de ,a!oarea timpu!ui acordat staii!or pentru reinerea <etonu!ui'%ma+. H.V ms(. 7CS %$rame c"ec? seiuence(4Ceprezint suma de contro! ED %endin& de!imiter(4Indic s$-r*itu! pac"etu!ui. 7S %$rame status(4 $o!osit pentru )n*tiinarea staiei surs despre modu! cum a decurs transmisia cadru!ui. Aceste u!time dou c-mpuri $ormeaz sec,ena de terminare a cadru!ui E7S %end o$ $rame seiuence(. Structura cadru!ui specia! de to?en este $ormat din @ Kte4 SD'AC'ED Cadre!e MAC HE2.L sunt transmise unu! dup a!tu! . Sec,ena de transmisie $iind continu' sincronizarea )ntre staii se menine permanent. /n situaia cderii unei staii din ine!' este posi i! s se piard sincronizarea )ntre staii. Este moti,u! pentru care standardu! pre,ede posi i!itatea ca primu! to?en *i primu! cadru de date dintr.o sec,en' s $ie precedai de un numr de ii %2E( de sincronizare. Comparaie )ntre standarde!e HE2.@' HE2.3 *i HE2.L Ceeaua HE2.@' mai a!es prin imp!ementri!e Et"ernet e+istente' constituie tipu! de 1AN ce! mai $o!osit' $iind *i ce! mai cunoscut. A!&oritmu! de acces !a mediu' de tip CSMA2CD' este simp!u' se comport ine !a )ncrcri mici *i medii a!e ree!e!or' dar puin satis$ctor pentru )ncrcri mari' c-nd ,iteza e$ecti, de !ucru poate scdea c"iar ctre <umtate. A!&oritmu! nu se poate pre,edea timpu! de a*teptare pentru acces *i nu pre,ede tratarea prioriti!or. Ceeaua Et"ernet prezint a,anta<u! uti!izrii unor medii ie$tine %*i di,erse(' dar imp!ic o important component ana!o&ic' *i are !imitri serioase )n ceea ce pri,e*te !un&imea se&mente!or *i !un&imea tota! a ree!ei. 1un&imea cadru!ui HE2.@ este !imitat at-t in$erior' !a F3 de octei' c-t *i superior' !a apro+imati, 5LEE de octei' dimensiune mica raportat !a ce!e a!e cadre!or ree!e!or To?en 6us *i To?en Cin&. Cu toate aceste !imitri' reeaua HE2.@ %Et"ernet( reprezint aza pentru ree!e!e de mare ,itez. Ceeaua HE2.3 are a,anta<e o$erite de a!&oritmu! de acces !a mediu %To?en 6us( permi-nd tratarea prioriti!or cadre!or *i rezo!,area determinist a accesu!ui !a mediu. Se comport mai ine !a )ncrcri

mari a!e ree!ei $iind mai puin satis$ctoare pentru o )ncrcare s!a . De asemenea' reeaua poate o$eri !ime &arantat de and. =rotoco!u! este )ns mai comp!e+ *i di$ici! de imp!ementat' $o!osind te"no!o&ie ana!o&ic.HE2.3 nu pare s ai ,iitor neadmi-nd uti!izarea $i rei optice. Cadre!e au o !un&ime ma+im !imitat )n <ur !a HEEE de octei *i o structur incompati i! cu ce!e HE2.@. Ceeaua To?en Cin&' standard HE2.L' aduce a,anta<e!e a!&oritmu!ui de acces !a mediu' a,-nd o comportare $orte un pentru di$erite )ncrcri a!e ree!ei .A!&oritmu! To?en Cin& $o!ose*te mecanisme de con$irmare' imp!ementeaz un sistem de prioriti *i are un caracter determinist. Cadre!e de date sunt de !un&ime $!e+i i!' nea,-nd !imitri presta i!ite de !un&ime. Nici cadru! HE2.L nu este compati i! cu ,reunu! din ce!e precedente' $c-nd di$ici! interconectarea unor ree!e !oca!e de tip HE2.+.

=entru a cre*te ,iteza de transmisie' pstr-nd preuri!e )n !imite rezona i!e' au $ost $cute propuneri pentru dez,o!tarea unor ree!e !oca!e de mare ,itez MS1AN %"i&" speed 1AN(. /n &enera! aceste propuneri pot $i )mprite )n dou mari &rupe4 A propuneri pentru dez,o!tarea unor ree!e ne azate pe so!uii Et"ernet0 se pot meniona ree!e!e !OO6ase9Y' 7DDI' DTC' ree!e!e ATM. A propuneri pentru dez,o!tarea ree!e!or de tip Et"ernet' !OO6ase I %cu ,ariante!e !OO6aseTI' !OO6ase T3 *i !OO6ase 7I(' S>itc"ed Et"ernet' 7u!! Dup!e+ Et"ernet0 -eeaua #++! 9i standardul !S$ A513 O reea #(C)++! S7i er %Copper( Distri uted Data Inter$aceT este proiectat pentru $i r optic %ca !u torsadat din cupru UT=( 9iteza de transmisie este de !OOM it2s !a ni,e!u! 1e&turii de date *i 52L M it2s !a ni,e!u! 7izic. Modu! de codi$icare a! date!or este 362L6. Topo!o&ia !o&ic este ine!' $i&ura 3 %de $apt din dou ine!e . unu! principa! pentru transmiterea date!or *i unu! secundar de sa!,are . ac?up(. Ca !area se poate $ace )n stea' prin $o!osirea concentratori!or acti,i. Ine!u! secundar' a$!at norma! )n stare de a*teptare %id!e(' $ace posi i! izo!area $r pierderi a de$ecte!or din reea' )n caz de cdere a unei staii sau a unui tronson de ine!' ine!u! principa! se ,a )nc"ide prin ce! secundar' care ,a $i ast$e! acti,at. =arcursu! date!or ,a $i mai !un&' !ucru ce tre uie considerat !a proiectarea $izic a ree!ei. In &enera!' s.a urmrit rea!izarea unei treceri c-t mai $aci!e de !a standardu! HE2.L !a 7DDI'

$c-ndu.se modi$icri numai aco!o unde erau necesare pentru a e+p!oata posi i!iti!e de transmisie a!e ine!u!ui de $i r optic. )ntr.o reea 7DDI e+ist trei tipuri de staii' i!ustrate )n $i&ura L4 A staii cu ata*are !a am e!e ine!e' . +<S %Dua! Attac"ment Station(0 sunt pre,zute cu re!eu Kpass %pentru izo!are de ine!(0 sunt staii $ia i!e' comp!e+e %)ndep!inesc $uncii de &estiune(' dar au preuri ridicate0 A staii ata*ate !a un sin&ur ine! %primar(' . SAS %Sin&!e Attac"ment Station(0 sunt staii ce se conecteaz !a reea prin intermediu! unui concentrator' nu detecteaz *i nu izo!eaz de$ecte!e %aceasta o Metoda de acces !a mediu

Metoda de acces !a mediu pentru 7DDI este azat pe <eton %to?en(' dar acti,itatea este contro!at de un ceas %timer( . poart denumirea de TT= %Timed To?en =assin&(. Ast$e!' )n reea circu! un sin&ur to?en' o staie poate transmite doar c-nd deine <etonu!. Spre deose ire de a!&oritmu! To?en Cin&' ac"iziionarea <etonu!ui *i trans$ormarea sa )n )nceput de cadru nu se $ace prin modi$icarea unui it' ci prin a sor ia sa )n ine! *i )nceperea &enerrii cadru!ui de date. 7iecare staie transmite date!e )n mod seria! *i repet *iru! de sim o!uri recepionat ctre staia ,ecin din ine!0 $iecare staie e!i ereaz un cadru to?en imediat dup terminarea transmisiei0 transmisia date!or poate $i sincron sau asincron' cea sincron $iind prioritar . 7ormatu! cadru!ui to?en *i a cadru!ui de date 7DDI Structuri!e cadru!ui de date MAC 7DDI *i a cadru!ui to?en' sunt asemntoare cu ce!e de !a To?en Cin&' datorit asemnri!or !a ni,e!u! MAC Cadru! de date este4

Sim o!u! este unitatea de reprezentare a date!or $o!osit de protoco!u! MAC din standardu! 7DDI. E! const dintr.un &rup de patru ii %care se ,a codi$ica 2 decodi$ica !a ni,e!u! 7izic )n &rup de cinci ii . metoda de codi$icare 362L6(. Semni$icaia c-mpuri!or din ce!e dou cadre este urmtoarea4
Pream(ul Compus din 5F sau mai mu!te sim o!uri I %sim o! id!e(' uti!izat de o staie receptoare pentru a.*i sincroniza ceasu! propriu %cu ce! a! staiei emitoare( Se poate spune c este o sec,en care Oprepar# o staie pentru recepia unui cadru. Cadru! de to?en4

kD %start de!imiter(

Are ro! de de!imitare a )nceputu!ui de cadru' $o!osind un &rup distincti, de ii. 7C %$rame contro!( Este comun ce!or dou tipuri de cadre %cadru! de date' cadru! de to?en(' a,-nd )ns coninut di$erit. Dac $ace parte din cadru! de date' e! indic dac ace! pac"et este transmis sincron sau asincron %cazu! transmisii!or de ,oce sau ,ideo' respecti, cazu! transmisiei de date(.Dac $ace parte din cadru! de to?en' ,a indica dac c-mpu! In$o a! cadru!ui curent transport uniti de date sau uniti de de contro!. DA %destination address( *i kA %source address( Sunt prezente )n cadru! de date' $iecare conin-nd c-te 52 sim o!uri %F Ktes(0 transport adrese!e staiei destinatare *i a staiei emitoare a!e cadru!ui curent. !n/o (+<T<) Este de !un&ime ,aria i!' p-n !a H.VLF sim o!uri' conine date de tip 11C =DU' date uti!izator propriu.zise' sau MAC =DU %cadre de ser,iciu(. 7CS %$rame c"ec? seiuence . c-mpu! de contro! a! erorii( Conine suma de contro! &enerat de po!inomu! &enerator CCC' pe aza c-mpuri!or anterioare din cadru. ED %end de!imiter( =une )n e,iden s$-r*itu! !o&ic a! cadru!ui. Este un c-mp comun cadru!ui de date *i de to?en. 7k %$rame status( conine ce! puin @ sim o!uri cu ro! de indicare a rea!izrii sau nu a anumitor aciuni' precum4 indicator de eroare %error detected indicator(' indicator de recunoa*tere a adresei %address reco&nited indicator(' indicator de copiere a cadru!ui %$rame copied indicator(. Operaii e+ecutate !a ni,e!u! MAC Transmiterea1 recepia 9i repetarea cadrelor. Transmiterea cadre!or poate $i de dou tipuri4 A sincron, transmisie care se e$ectueaz pentru transportu! de ,oce sau in$orrnaie ,ideo' cadre!e transmise $iind su incidena unor condiii restricti,e de timp de rspuns %,ocea(' sau de and

&arantat %semna!u!0 ,ideo(0 A asincron, transmisia $iind uzua! $o!osit pentru transportu! date!or )n reea. Transmisia sincron este prioritar transmisiei asincrone' ast$e! )nc-t o staie care do -nde*te dreptu! !a transmisie' ,a transmite )nt-i cadre!e sincrone' apoi !a !imita timpu!ui rmas' pe ce!e asincrone. Ni*elul #izic Su(ni*elul PJP 7uncii!e )ndep!inite de su ni,e!u! independent de mediu =Md' sunt4 A codi$icarea NCU %non return to zero( *i NCUI %non return to zero in,erted on one( .Sim o!uri!e $o!osite !a ni,e!u! MAC sunt codi$icate 362L6 pentru transmiterea ctre su stratu! =MD0 A codi$icarea 362L6 a sim o!uri!or primite de !a ni,e!u! MAC0 A separarea semna!u!ui de ceas de ce! de date %recepie( *i com inarea !or %emisie(0 A compensarea di$erene!or de ceas # dintre staia curent *i ceasu! ree!ei prin u$$ere de Oe!asticizare# A determinarea strii !inii!or de transmisie *i in$ormarea protoco!u!ui de &estionare SMT' care rspunde de inte&ritatea ree!ei0 Su(ni*elul dependent de mediul PM+ Su stratu! $izic dependent de mediu! =MD descrie pro !eme ce apar !a interconectarea cu mediu!. =rimu! standard ap!icat' *i ce! mai rsp-ndit *i astzi' este ANSI I@.5FF' repu !icat de ISO su $orma ISO2IEC V@53.F. Standardu! se bazeaz, pe uti!izarea $i rei optice mu!timoda!e2monomoda!e cu dimensiuni F2.L252L micrometrii *i a diode!or de emisie de tip 1ED21aser' ce !ucreaz pe !un&imea de und de 5@EE nm' $i&uraN. Distana ma+im admis )ntre dou staii 7DDI este de 2 ?m' atenuarea &!o a! de y 55 d6. Conectorii $o!osii %numii de standard MIC . Medium Inter$ace Connector( sunt cei mai rsp-ndii conectori pentru $i ra optic *i anume conectorii dup!e+ ST' a,-nd c"eie de inserie con$i&ura i!. Aceasta permite $o!osirea !or pentru inserarea !a oricare port a! unei staii. O staie 7DDI poate a,ea urmtoare!e tipuri de porturi' $iecare a,-nd o con$i&uraie $izic di$erit pentru conector4 A port tip A' pentru cup!area unei staii DAS ca intrare pentru ine!u! principa! *i ie*ire pentru ce! secundar %primarK in 2 secondarK out(0 A port de tip 6' pentru cup!area unei staii DAS ca primarK out 2 secondarK in0%$i&.H( A port de tip M' pentru cup!are concentrator DAC0

A port de tip S pentru cup!are staie SAS.

Standardu! pre,ede un !oc de codi$icare sup!imentar' pentru c )n mediu! de transmisie $!u+u! de ii este codi$icat uti!iz-nd mu!tini,e! M1T.@ %mu!ti.!e,e! transition' un cod ce permite scderea in$!uenei atenurii asupra $!u+u!ui de ii( . codu! este i!ustrat )n $i&ura V0 ast$e! !a transmisia date!or' are !oc codi$icarea date!or primite de !a su stratu! =Md' din cod NCUI' )n cod NCU *i apoi )n M1T.@' !anu! !a recepia din mediu a $!u+u!ui de ii *i transmiterea sa !a ni,e!u! =Md $iind in,ers' din cod M1T.@ )n NCU *i apoi NCUI %codi$icarea NCUI . NCU poate $i $cut *i !a ni,e!u! =Md(.

Con$i&urarea unei ree!e 7DDI poate $i $cut )n mai mu!te $e!uri4 A con$i&urare su $orm de ine!' dac se uti!izeaz doar staii DAS0 A con$i&urare ste!ar sau ar orescent dac se $o!osesc concentratoare DAC ca noduri *i staii SAS' conectate ste!ar ctre concentratoare0 A rea!izarea unui trunc"i principa! % ac? one( )n $orm ine!ar' !a care se cup!eaz staii!e DAS *i concentratoare!e' *i rea!izarea unui ca !a< ste!ar de !a $iecare concentrator ctre staii!e SAS0
53H

aceast topo!o&ie este cea mai $o!osit. Tolerana la defectri a reelelor J..L. Dac una din staii se de$ecteaz sau dac se )ntrerupe ca !u! optic' ine!u! du !u se recon$i&ureaz automat )ntr.un ine! simp!u' transmisia de date )ntre staii rm-ne )nc posi i!. In $i&ura 5E se arat acest !ucru )n ,ariante!e 4 staie de$ect' ine! )ntrerupt' recon$i&urare prin s>itc" optic.

7i&. 5E -econ/i"urare n cazul de/ectrii unei staii sau determinat de ntreruperea unui ca(lu optic Cu toate c este un standardu! e!a orat *i comp!e+' 7DDI nu a rezo!,at totu*i toate pro !eme!e transmisiei !a ,iteze de sute de M it2s *i nu s.a impus cate&oric pe piaa MS1AN' datorit costu!ui ridicat a! inter$ee!or. E! s.a impus datorit unei sa!e comportri !a )ncrcri mari %ce rezu!t din $o!osirea a!&oritmu!ui de acces !a mediu( )ndeose i !a rea!izarea ree!e!or tip coloan "ertebral % ac? one(pentru interconectarea unor su rete!e !oca!e cu per$ormane di$erite %un impact poziti, )! are *i $ormatu! cadru!ui 7DDI' simi!ar cu ce! de !a HE2.L -eeaua l$$'ase;G 9i standardul !&&& @?2.12 Ceeaua 5EE 6ase9Y a $ost dez,o!tat de Me>!ett.=ac?ard pentru ap!icaii de tip mu!timedia. Este o reea ce opereaz !a 5EE M it2s' )n anda de az' $ie pe cablul torsadat %UT= cu 3 perec"i de $ire. cate&oria @ .,oice &rade. patru cana!e' $iecare cu ,iteza de 2L M it2s' UT= cu dou perec"i de $ire cate&oria 3 sau L sau ST=(' $ie pe cablu optic. O reea !OO6ase9Y prezint o

topo!o&ie ar orescent' $i&ura 550 rdcina ar ore!ui este un concentrator centra! %"u (' de !a care p!eac !e&turi!e ctre noduri. Ca !area ree!ei 5EE9Y se $ace respect-nd norme!e EIA2TIA LFH' pre,z-nd o !un&ime de ca !u torsadat UT= de ma+im 5EE m' de ma+im 5LE m pentru ca !u torsadat ST= *i 2EEE m pentru o !e&tur pe $i r optic.

Concentratoru! centra! %5EE6ase9Y.AnK1AN "u ( este un contro!!er inte!i&ent care &estioneaz reeaua prin e$ectuarea unui proces continuu de a!eiere a ei' un proces de intero&are de tip Oround . ro in#. Se determin ast$e! cereri!e de transmisie sau de ser,icii a!e e!emente!or din reea. Concentratoru! preia pac"ete!e de !a staii!e surs *i !e diri<eaz spre staii!e destinaie )ntr.un mod si&ur *i coerent. Mu .u! poate $i con$i&urat pentru a accepta *i procesa at-t pac"ete Et"ernet2HE2.@' c-t *i HE2.L. Din punct de ,edere ar"itectura!' a! ierar"iei de protocoa!e' reeaua !OO6ase9Y prezint urmtoare!e ni,e!e4 A un ni,e! pentru accesu! !a mediu MAC' unde imp!ementeaz un protoco! de acces numit D= %demand prioritK(0 A un su ni,e! $izic independent de mediu =MI %p"Ksica! medium independent(0 A un su ni,e! $izic dependent de mediu =MD %p"Ksica! medium dependent(. Ni*elul de acces la mediu M<C A!&oritmu! de acces !a mediu se azeaz pe un mecanism de cerere ser,iciu' cererea a,-nd ata*at o prioritate care e!imin co!iziuni!e. =rotoco!u! D= %Demand =rioritK( se azeaz pe $aptu! c orice nod din reea' c-nd are de transmis date )n reea' &enereaz o cerere ctre concentratoru! !a care este conectat. Cererea are ata*at o prioritate. =rioritatea poate $i una norma!' pentru date!e uzua!e' sau ridicat' pentru pac"ete!e ce transport in$ormaii a!e unor ap!icaii de timp critic %ap!icaii de timp rea!' mu!timedia(. Acordarea prioritii se $ace de ctre ni,e!e!e so$t>are superioare *i este adus !a cuno*tina ni,e!u!ui MAC prin c-mpuri!e corespunztoare a!e pac"ete!or. =rotoco!u! D= se azeaz pe urmtoare!e e!emente4

$iecare concentrator din reea %)n primu! r-nd concentratoru! rdcin( e+ecut continuu un proces de intero&are0 acesta permite determinarea noduri!or conectate direct care au cerere de transmisie pac"et' precum *i a prioritii cererii0 A $iecare cic!u de intero&are permite $iecrui nod care are de transmis' s emit o cerere de transmitere a unui pac"et0 A concentratoare!e intermediare' dac au !a ce! puin unu! din porturi!e O)n <os# %do>n.!in?( cerere de transmisie' ,or emite o cerere !a portu! O)n sus# %up.!in?(' ctre nodu! superior din topo!o&ie0 A un nod cu un sin&ur port %uni.port( ,a transmite doar un sin&ur pac"et !a un cic!u de a!eiere0

A un concentrator cu On# porturi O)n <os# ,a putea transmite ce! mu!t On# pac"ete' c-te unu! de !a $iecare port %dac nu inter,ine o cerere cu prioritate ridicat(0 A cereri!e de prioritate norma! se deser,esc )n ordinea numerotrii porturi!or' p-n !a detectarea unei cereri de prioritate ridicat0 !a terminarea transmiterii pac"etu!ui a$erent cererii norma!e' se ,a deser,i cererea cu prioritate ridicat' prin transmiterea tuturor pac"ete!or a$erente cererii de prioritate ridicat' *i doar apoi se ,a re,eni !a deser,irea cereri!or cu prioritate norma!0 A dac durata transmiterii pac"ete!or a$erente cererii de prioritate ridicat dep*e*te un timp presta i!it' pentru ca cererea )ntrerupt %cu prioritate norma!( s nu a*tepte un timp )nde!un&at' monitoru! %un concentrator din ar ore' pro&ramat corespunztor( )i ,a ridica ni,e!u! de prioritate' aceast cerere de,enind cerere cu prioritate ridicat. =entru o reea 5EE6ase9Y' $aza de iniia!izare a ree!ei' numit 1T %1in? Trainin&(' are ro! de iniia!izare a "u .u!ui' a ce!or!a!te noduri din reea *i de ,eri$icare a cone+iuni!or. /n acest sens se sc"im )ntre "u *i noduri o serie de pac"ete cu ro! de test' prin care "u .u! rdcin O)n,a# con$i&uraia ree!ei %tipu! nodu!ui4 concentrator' rid&e' ruter' simp! staie' precum *i modu! de operare a! nodu!ui' adrese!e staii!or conectate' etc(. O $az de Otrainin&# simi!ar este iniiat de $iecare nod care este ata*at !a reea' sau este demarat !a reiniia!izarea ree!ei. Su(stratul PM! 7uncii!e su stratu!ui $izic independent de mediu =MI %p"Ksica! medium independent(4 A $ormatarea $ina! a pac"etu!ui pentru transmiterea sa ctre su stratu! $izic dependent de mediu =MD' prin adu&area pream u!u!ui' de!imitatori!or de )nceput *i s$-r*it de cadru0 A codarea date!or L62F60 A amestecarea date!or pentru a $i transmise' %data scram !in&( De remarcat c dac se $o!osesc a!te medii de transmisie' precum ca !u ST= cu dou perec"i de $ire sau ca !u! optic' sunt necesare sc"eme de mu!tip!e+are' imp!ementate )n stratu! =MD' care con,ertesc ce!e patru cana!e )n dou %cazu! ca !u!ui ST=( sau un cana! %ca !u! cu $i r optic mono sau mu!timoda!(. Su(stratul PM+ Su stratu! $izic dependent de mediu =MD %p"Ksica! medium dependent( asi&ur $uncii re$eritoare !a mu!tip!e+area cana!e!or %dac reeaua este imp!ementat cu ca !u ST= sau $i r optic(' codarea NCU a date!or pentru transmitere' transmiterea *i recepia date!or )n mediu *i contro!u! strii !e&turii $izice )ntre nod *i "u . Operarea )n mediu se poate $ace $ie )n modu! semidup!e+ MDI %"a!$.dup!e+(' $ie tota! dup!e+ 7DI %$u!!.dup!e+(. Contro!u! !e&turii este )ns o !i&atoriu s se $ac )n mod 7DI. =entru aceasta procedura de contro! a strii !e&turii %!in?.status contro!( $o!ose*te o com inaie de dou tonuri de <oas $rec,en' com inaie ce codi$ic starea !e&turii )ntre "u *i nod. Ceeaua Et"ernet 5EE 6ase I *i standardu! IEEE HE2.5@ Or&anizaii!e de standardizare au creat &rupuri specia!e de !ucru pentru reproiectarea unei ree!e Et"ernet care urmeaz s !ucreze !a ,iteze mai mari dec-t ,arianta o i*nuit. Ast$e! a aprut standardu! HE2.5@ %pentru reea !OO6aseI sau 7ast Et"ernet(. O reea 7ast Et"ernet uti!izeaz aceea*i metod de acces !a mediu' ace!ea*i ca !uri *i conectori precum Et"ernet tradiiona! dar este de 5E ori mai rapid. 7ast Et"ernet este de$init pentru trei imp!ementri $izice di$erite4
A reea l$$'aseTQ uti!izeaz ca !uri torsadate UT= de cate&oria L' c-te dou perec"i de $ire pentru $iecare direcie de transmisie0 ea $o!ose*te ace!ea*i perec"i de $ire *i con$i&uraii de pini' aceea*i topo!o&ie ca reeaua !O6aseT. /n p!us' ea !ucreaz $u!! dup!e+ !a 5EE M it2s' *i pentru a asi&ura compati i!itatea !a ni,e!u! 7izic cu standardu! 7DDI' uti!izeaz codarea 362L6. A reea l$$'ase#Q uti!izeaz $i ra optic mu!timoda!0 constituie dez,o!tarea ree!ei de tip 5 O6ase71' $o!osit pentru !e&turi punct . !a . punct' pe o !un&ime de p-n !a 2 ?m. Ceeaua !OO6ase7I are aceea*i uti!itate' asi&ur aceea*i distan de !e&are )ntre dou repetoare' dar !a ,itez de 5EE M it2s' )n mod $u!! dup!e+.

reea 1??'aseT3

7o!ose*te ca !uri!e torsadate UT= cu patru perec"i de $ire' cate&oria @0 =arametru! care s.a modi$icat esenia! pentru o reea 7ast Et"ernet $a de reeaua Et"ernet tradiiona! !a 5E M it2s' este domeniu! de co!iziune. 1a o ,itez de transmisie de 5E ori mai mare' domeniu! de co!iziune scade0 practic' acesta se traduce prin $aptu! c dac )ntr.o reea Et"ernet !a 5E M it2s puteau e+ista patru repetoare %cinci se&mente(' !a o reea 7ast Et"ernet nu ar mai putea e+ista dec-t unu!. Aceasta imp!ic sc"im area topo!o&iei ree!ei 7ast Et"ernet' pentru a nu e+ista mai mu!t de dou repetoare cascadate. Deci !ocu! repetoare!or )! iau uniti!e de comutare de pac"ete %$ie "u mu!ti. port' $ie rid&e sau ruter(' uniti care nu propa& semna!e!e de co!iziune' separ-nd domenii!e de co!iziune. Cee!e!e tradiiona!e de tip CSMA2CD sau To?en Cin& sunt de tip Os"ared net>or?s#' )n sensu! c staii!e conectate )mpart anda o$erit de mediu! de transmisie oper-nd )n modu! de !ucru semi. dup!e+ MDI. Tendina actua! uti!izarea unui mediu dedicat' ree!e!e $iind azate pe !e&turi punct . !a .punct' $u!! dup!e+ 7DI. Aceasta se rea!izeaz prin uti!izarea e!emente!or de comutare 1AN %1AN s>itc" . rid&e mu!tiport. cu posi i!itatea comutrii $oarte rapide a pac"ete!or de !a un port !a a!tu!(. O ast$e! de reea !oca! este de tip S>itc"ed Et"ernet. O a!t moda!itate de sporire a ,itezei este $o!osirea ace!or medii care permit operarea $u!!. dup!e+ 7DI. =entru ree!e!e Et"ernet cu !e&turi 7DI se recomand uti!izarea ca !u!ui torsadat UT= cu patru perec"i de $ire' ca !u!ui torsadat ST= cu dou perec"i de $ire *i a $i rei optice. Ca !u! coa+ia! nu poate $i $o!osit pentru !e&turi 7DI' deci nu este pre,zut uti!izarea sa pentru ree!e MS1AN.

Ceeaua Yi&a it Et"ernet Dez,o!tarea ree!e!or Et"ernet continu )n ace*ti ani cu propunerea de standard *i rea!izarea ree!ei Et"ernet !a 5EEE M it2s. Yi&a it Et"ernet %5EEE6aseT'5EEE6ase1I(. Yi&a it Et"ernet de$ine*te ace!a*i $ormat de cadru' $o!ose*te metoda de acces CSMA2CD' are ace!ea*i mecanisme de contro! *i mana&ement ca reeaua tradiiona!' opereaz )n mod $u!! dup!e+ *i poate suporta ,iteze de 5EE de ori mai ridicate. Ca medii $izice propuse' se preconizeaz uti!izarea a ca !u!ui torsadat de cate&oria L' $o!osirea unor noi tipuri de ca !u de cate&oria F %2EE MMz( *iN %FEE MMz(' a$!ate )n curs de standardizare. 7i ra optic constituie mediu! pe aza cruia se ,or rea!iza ree!e de tip4 5EEE6aseSI % care $o!ose*te !aser cu $rec,en mare . S"ort Da,e 1aser(pentru !e&turi mai scurte de mare capacitate. !OOO6ase1I %1on& Da,e 1aser(' pentru rea!izarea de !e&turi !un&i de tip ac? one pentru interconectarea di,erse!or ree!e. Standarde!e 5EEE SI $o!osesc $i re optice mu!timod )n dou ,ariante4 cu diametru! miezu!ui de F2'L sau LE microni' permit distane )ntre staii de ordinu! a LEEm *i $uncioneaz pe !un&imi de und de 5NHE nm. 7i re!e monomod $o!osite )n 5EEE 1I au diametru! miezu!ui )n <ur de V microni $o!osesc !aseri pe 55@EE nm' permi-nd distane de circa @ Gm )ntre staii.

Cap. 5E. Aparate de msura OTDC


Sin&uru! !ucru pe care )! au )n comun toate aparate!e pe aza de unde !uminoase este conectarea cu a!te ree!e de a onai sau cu dispoziti,e de testare. Ce! mai un produs din !ume cu ce! mai un spectru este neuti!iza i! dac nu poate $i conectat corespunztor. Nu doar domeniu! !un&imi!or de und a! ec"ipamente!or a crescut' dar *i cursa a $ost )nceput de acum 5E.5L ani pentru a &si ce! mai un conector de $i r. M= este unic )n promo,area so!uii!or pentru optomsurtori pentru toate aspecte!e ree!ei de $i re optice' de !a cercetare *i dez,o!tare p-n !a uti!izarea acestor te"no!o&ii )n reea' unde per$ormane!e ec"ipamente!or sunt necesare. OTDC.u! %Optica! Time Domain Ce$iectometer . Aparat de msurat )n domeniu! timp a re$!e+ii!or optice( este principa!u! aparat $o!osit pentru <oncionarea *i )ntreinerea !e&turi!or cu $i re optice. Acesta permite ca o !inie de !e&tur s $ie msurat de !a un capt !a ce!!a!t. OTDC.u! emite pu!suri de !umin de !a o surs cu diod !aser )n $i r. 1imea pu!su!ui este de o icei se!ecta i! de ctre uti!izator. Semna!e!e caracteristice de !a <onciuni *i din $i ra )ns*i se )ntorc re$!ectate !a OTDC. De aici semna!u! este )ndreptat printr.un cup!or spre receptor unde este con,ertit )n semna! e!ectric *i )n $ina! ana!izat *i a$i*at pe ecranu! OTDC.u!ui. OTDC.u! msoar di$erena de timp dintre momentu! transmiterii semna!u!ui *i momentu! )ntoarcerii acestuia. 9a!oarea de timp este mu!tip!icat cu ,iteza !uminii )n $i r pentru a ca!cu!a distane. Ast$e! OTDC.u! a$i*eaz puterea re!ati, a semna!u!ui )ntors )n $uncie de distan.

Cu aceste in$ormaii caracteristica principa! a !iniei este determinat4 distana . !oca!izarea caracteristici!or !iniei' a s$-r*itu!ui de $i r sau a )ntreruperi!or.

pierderi!e . de e+emp!u pierderea !a o <onciune indi,idua! sau pierderea tota! pe toat !un&imea !e&turii. atenuarea 8 a $i rei )n !e&tur. re$!e+ia 8 mrimea re$!e+iei % sau a pierderi!or de )ntoarcere a unui e,eniment(.

Ce se poate $ace cu OTDC.u! z


Se poate ,eri$ica *i documenta ca!itatea unei !inii. Se pot !oca!iza discontinuitile unei !inii. O discontinuitate reprezint un e,eniment din !inie % <onciune mecanic' <onciune sudat' cone+iuni' ruperi de $i r' etc(. OTDC.u! msoar4 . !oca!izarea discontinuiti!or unei !e&turi . atenuarea $i rei )n !e&tur . pierderi!e unei discontinuiti . re$!e+ia unei discontinuiti . pierderi!e tota!e din !inie OTDC.u! se $o!ose*te pentru4 . insta!are *i ,eri$icare . )ntreinere . !oca!izarea de$ecte!or . identi$icri de $i r . testarea $i rei de !a distan /n timpu! montrii % insta!rii ( $i rei optice' un OTDC este uti!izat pentru a $i si&uri c <onciuni!e *i cone+iuni!e au pierderi mici % *i re$!e+ii mici )n marea ma<oritate a cazuri!or (' aceste pierderi ne$iind pro,ocate de )ndoituri!e sau de$ormri!e $i rei *i )n $ina! dac pierderea tota! a !iniei se )ncadreaz )n !imite!e admise. =entru )ntreinere !e&tura tre uie periodic ,eri$icat cu OTDC.u! pentru a se constata e,entua!e!e deran<amente. Dac !e&tura este )ntrerupt % $i ra a $ost tiat accidenta!( OTDC.u! ,a $i uti!izat pentru !oca!izarea deran<amentu!ui.

=u!su! in,ers

OTDC.u! prime*te *i a$i*eaz nu doar semna!e!e de !a discontinuiti dar *i de !a $i ra )ns*i. Acest semna! este cunoscut su nume!e de Pulsul in*ers ((acNscatter). /n timp ce str ate $i ra !umina este atenuat' acest e$ect numindu.se )mpr*tierea Ca!ei&". Aceasta este cauzat de mici sc"im ri a!e indice!ui de re$racie a stic!ei care se &sesc continuu dea!un&u! $i rei. O $raciune din pu!su! de !umin ,a $i )ntoars spre OTDC acesta $iind pu!su! in,ers. Ceceptoru! OTDC.u!ui este $cut s $ie $oarte sensi i! deci poate s detecteze semna!e $oarte mici %norma! detecteaz un semna! )ntors din $i r care a $ost atenuat )ntre %3E.HE( d6. Este $oarte important ca OTDC.u! s poat msura pu!su! in,ers deoarece sc"im ri!e )n ni,e! a!e acestuia determin pierderi!e dea!un&u! !iniei. =u!su! in,ers pentru $i re monomod este tipic intre %.3H'.L2( d6 pentru !un&imi de und de 5@5E nm *i este )ntre %.@5'.@H( d6 pentru !un&imi de und de 5LLE nm.

Indice!e de re$racie
Indice!e de re$racie este un numr' n' uti!izat pentru a e+prima raportu! dintre ,iteza !uminii )n ,id *i ,iteza !uminii )n $i r. Indice!e de re$racie a! $i rei de msurat tre uie s $ie ine cunoscut *i introdus )n OTDC.

Indicii de re$racie sunt tipic )ntre %5'3.5'L(. 9a!oarea e+act este $urnizat de ctre productor. Indice!e de re$racie este important pentru ca!cu!area cu e+actitate a distane!or. Dac ,a!oarea indice!ui de re$racie este dat cu o to!eran de E'5o distana tuturor discontinuiti!or din $i r ,a $i a$!at cu o to!eran de E'5o. Tipic coe$icienii de re$racie sunt4 $i r monomod 5LLE nm nR!'3LH $i r monomod 5@5E nmnR!'3N5 $i r mu!timod HLE nm nR!'3VF $i r mu!timod 5@EE nm nR!'3V5 ` 7i ra optic pozat !a ca!ea $erat este $i r monomod pentru care coe$icienii de re$racie sunt4 nR 5'3FH5 pentru 5LLE nm nR 5'3FNL pentru 5@5E nm

Discontinuiti nere$!e+i,e
Bonciuni!e sudate *i )ndoituri!e $i rei cauzeaz pierderi' dar )n &enera! nu produc re$!e+ii. =e ecranu! OTDC.u!ui acestea apar ca ni*te cderi ru*te a!e ni,e!u!ui caracteristicii pu!su!ui in,ers. Di$erena de ni,e! reprezint pierderi!e ace!ei discontinuiti.

7enomenu! de amp!i$icare
OTDC.u! msoar pierderi!e pe <onciuni prin comparaia )ntre pu!su! in,ers msurat iniia! *i dup <onciune. =ierderi!e pe <onciune produc o scdere a ni,e!u!ui pu!su!ui in,ers dup <onciune $a de ni,e!u! de dinaintea <onciunii. Oricum' dac $i ra dup <onciune are un coe$icient de )ntoarcere mare' %dac produce un ni,e! mai mare a! pu!su!ui in,ers $a de pu!su! in,ers recepionat )n mod norma! din $i r( pu!su! in,ers ,a $i mai mare dup <onciune dec-t )naintea ei.
PENTRU A AFLA PIERDERILE REALE DIN JONCIUNE,

TREBUIE MSURATA JONCIUNEA DIN AMBELE CAPETE AL FIBREI

O <onciune nu poate produce amp!i$icare0 poate produce doar pierderi deoarece este pasi,. Oricum OTDC.u!' din cauza $e!u!ui )n care msoar pierderi!e <onciuni!or' adesea a$i*eaz amp!i$icri. Dac o anumit <onciune arat c produce o amp!i$icare' totdeauna caracteristica ,a $i cresctoare )n ace! punct' indi$erent ce marc de OTDC se $o!ose*te. /n acest caz sin&uru! mod de a a$!a ,a!oarea rea! a pierderi!or este s se msoare acea <onciune cu OTDC.u! conectat *i !a ce!!a!t capt a! $i rei *i s se $ac medierea ce!or dou pierderi citite %numit media ce!or dou moduri.t>o )aD a*era"in"). n &enera! dac i <onciune arat c produce amp!i$icare )nseamn c pierderi!e prin ea sunt $oarte mici.

Discontinuiti re$!e+i,e
Cone+iuni!e mecanice *i crpturi!e din $i r cauzeaz am-ndou pierderi *i re$!e+ii. =ierderi!e sunt determinate de sc"im area ni,e!u!ui pu!su!ui in,ers. 7!u+u! !uminos )ntors spre OTDC %care permite aprecierea pierderi!or( ,a $i determinat de amp!itudinea re$!e+iei !a supra$aa discontinuitii suprapus peste pu!su! in,ers.

Msurarea pierderi!or *i a re$!e+iei primu!ui conector


5dB/div

200 ORICE LANSASE CONECTATA INTERN "PRIN CONSRUCTIA OTDR-#$#i% POATE FI UTILI&ATA PENTRU MSURAREA PIERDERILOR CORDONULUI DE MSURA FIBRA DE

/di v E!TERN SAU

=ierderi!e interne *i pierderi!e prin re$!e+ie a!e cordonu!ui de msur c-teodat tre uie s $ie msurate pentru a se ,eri$ica dac este ,reo pro !em cu e!. Aceasta poate s $ie $cut a,-nd un a!t cordon de msur )n OTDC sau e+tern %cu conector(. Este $oarte important ca s $ie curate conectoare!e' un conector murdar produc-nd pierderi *i poate re$!e+ii mari care mresc zone!e oar e %zone care nu pot $i citite(.

S$-r*itu! de $i r

Sunt dou posi i!iti de s$-r*it de $i r4 =rimu! . dac s$-r*itu! de $i r a $ost tiat pe o supra$a perpendicu!ar sau dac a $ost insta!at un conector' re$!e+ia ,a $i de 3o' aceasta $iind re$!e+ia 7resne!. A! doi!ea . dac $i ra este rupt' supra$aa nere&u!at pro,oac dispersia !uminii' deci nu ,a e+ista re$!e+ie. )n acest caz semna!u! a$i*at are o simp! cdere de !a ni,e!u! pu!su!ui in,ers p-n !a ni,e!u! de

z&omot a! OTDC.u!ui Este posi i! ca pentru o $i r rupt s se produc re$!e+ie' )ns nu ,a a,ea o amp!itudine a*a de mare ca amp!itudinea citit pentru o supra$a $ina! tiat perpendicu!ar *i 2 sau !ustruit.

Tipuri de $i re $o!osite 7i re *i conectori

7i re!e monomod au dimensiuni!e V252L um. 7i re!e mu!timod au dimensiuni!e LE252L um sau F2'L252L um. Am-ndou aparate!e OTDC au o ,arietate de moduri de msurat $i re monomod. De asemenea MiniOTDC.u! are o ,arietate de moduri de msurat $i re mu!timod. Cerine!e pentru $i re sunt ,iteze mai mari' atenuri mai mici pe ?m' puteri de !ansare mai mari *i preuri c-t mai mici O putere mai mare nu este neaprat mai un pentru uti!izator' pentru c aceasta poate arde particu!e!e de pra$ din interioru! conectori!or. Dac acest !ucru se )nt-mp! msurtoarea ,a $i eronat. =entru ree!e!e 1AN de o icei se $o!osesc $i re mu!timod. Sunt mai puin costisitoare *i de o icei acoper distane mai scurte dec-t $i re!e monomod. 1un&imi!e de und $o!osite pentru $i re mu!timod sunt HLE nm *i 5@EE nm. =entru $i re!e monomod se $o!osesc !un&imi!e de und de 5@5E nm *i 5LLE nm.

@.2 7o!osirea cordoane!or de msur

Dac un cordon de msur monomod este $o!osit pentru msurarea $i rei mu!timod' sau dac se $o!ose*te un cordon de msur mu!timod de LE um pentru msurarea $i rei mu!timod de F2'L um sau 5EE um' este posi i! ca distane!e s $ie msurate cu e+actitate dar atenuri!e ,or $i msurate eronat. Aceasta se )nt-mp! datorit $aptu!ui c !ansarea pu!su!ui de !umin se $ace dintr.un mediu cu diametru mai mic )ntr.un mediu cu diametru mai mare' *i acesta din urm nu se ump!e comp!et' rezu!t-nd erori !a msurarea pierderi!or. Dac un cordon de msur mu!timod se $o!ose*te pentru msurarea $i rei monomod ,a rezu!ta o pierdere de putere c-nd se !anseaz pu!su! de !umin dintr.un diametru de LE um sau F2'L um intr.un diametru de V um *i de asemenea se reduce *i domeniu! de msur %distana ma+im pe care o poate scana aparatu!(.

Tipuri de conectori uti!izai !a msurarea cu OTDC.u!


'DREPT, FARA CONTACT DREPT, CU CONTACT UN()IULAR* CU CONTACT

Conectorii pot $i !ustruii drept sau su un anumit un&"i *i pot $i cu sau $r contact. /n &enera! !ustruirea depinde de tipu! de conector. +rept1 /r contact. Captu! conectoru!ui este !ustruit pe o supra$a p!at' perpendicu!ar pe a+a $i rei. In conector' capete!e de $i r sunt perpendicu!are pe a+a $i rei *i )ntre e!e ,a $i o !enti! de aer' datorit construciei mecanice. Aceast !enti! de aer produce o re$!e+ie de apro+imati, 3o adic pierderi de )ntoarcere de 53 d6. Acesta este ce! mai de$a,ora i! caz pentru conectori. Se $o!ose*te !a $i re mu!timod. +rept1 cu contact (PC p"isica! contact . contact $izic(. Captu! conectoru!ui este perpendicu!ar pe a+a $i rei' dar este !ustruit su $orm de ca!ot con,e+. Aceasta determin contactu! $izic dintre capete!e ce!or dou $i re' ace*ti conectori numindu.se de tip Z=C %e+emp!u 7C2=C' ST2=C(. Se $o!ose*te !a $i re monomod. pierderi!e de )ntoarcere sunt mai mari %re$!e+ii mai mici( cam @E d6. .n",iular cu contact (<PC an&!e p"isica! contact . contact $izic un&"iu!ar(. Se $o!ose*te doar !a $i re monomod. Captu! conectoru!ui este !ustruit su un un&"i %de o icei Hq $a de p!anu! perpendicu!ar pe a+a $i rei( .Acest !ucru determin ca !umina re$!ectat s treac prin cma*a $i rei mai mu!t dec-t !umina

care )ntoarce )n $i r. Acest tip de conector are ce! mai )na!t &rad de pierderi de )ntoarcere. /n p!us' conectorii sunt !ustruii su $orm de ca!ot con,e+ permi-nd contactu! ce!or dou $i re ast$e! c se reduc sup!imentar re$!e+ii!e )ntoarse )n $i r. Acest tip de conector are pierderi!e de )ntoarcere de ordinu! %NE.HE( d6 sau mai une. Ce!e mai comune tipuri sunt 7C2A=C' SC2A=C' DIN2A=C %sau DIN 35EH(.Datorit reducerii !uminii re$!ectate se reduce zona oar de dup cone+iune.

Conectori de $i r
Conectorii de $i r de tipu! drept' cu contact %7C2=C( au 4 . pierderi pe <onciune de %E'5 . E'@( d6. . pierderi de )ntoarcere mai mari ca 3L d6. =rincipa!e!e cerine pentru o un conectare sunt4 . pierderi!e pe <onciune %c-t mai mici( . pierderi!e de )ntoarcere %c-t mai mari( . repeta i!itatea sau numru! de conectri.deconectri %c-t mai mare( . dura i!itatea.renta i!itatea %c-t mai un( Sunt c-te,a &rupe de conectori 4 . drept' cu contact . drept' $r contact . un&"iu!ar' cu contact . un&"iu!ar $r contact

Un OTDC este )n principiu ec"ipat cu conectori dintre aceste tipuri de conectori' de o icei cu tipuri!e drept cu contact *i un&"iu!ar cu contact. Am-ndou au pierderi de )ntoarcere mari *i pierderi pe <onciune mici. =ierderi!e de )ntoarcere mari sunt importante deoarece reduc re$!e+ii!e de !a supra$aa conectoru!ui *i mic*oreaz zona oar de dup cone+iune. Conectorii de $i r de tipu! un&"iu!ar cu contact %7C2A=C( au 4 . supra$aa )nc!inat cu Hq $a de p!anu! perpendicu!ar pe a+a $i rei . pierderi pe <onciune de %E'2.E'L( d6 . ce!e mai une pierderi de )ntoarcere %mai mari dec-t FE d6( Am e!e OTDC.uri au o opiune %opiunea nr. E22( care $urnizeaz un&"iu! conectoru!ui de ie*ire. A,anta<u! uti!izrii conectoru!ui un&"iu!ar este c mic*oreaz zone!e oar e de dup cone+iune. Mu!te sisteme de mare ,itez sau !e&turi CAT9 uti!izeaz conectori un&"iu!ari pentru a reduce re$!e+ii!e )ntoarse )n $i r' deoarece !aserii de mare ,itez sunt $oarte in$!uenai de aceste re$!e+ii. Conectorii un&"iu!ari sunt mai di$ici! de construit cu e+actitate' de aceea atenuri!e pe cone+iune sunt ce,a mai mari. De asemenea mai au un mic deza,anta< $iind dependeni de po!arizare. =ierderi!e pe cone+iune pot sc"im a cu c-te,a zecimi de d6 stri!e de po!arizare.

Curarea conectori!or
Curarea conectori!or nedeteriorai este esenia! pentru o un msurtoare. Se )ntrerupe emisia de !umin. Se ,eri$ic toi conectorii' dac sunt deteriorai se sc"im .

Se cur $o!osind proceduri!e ine sta i!ite %ce!e artate )n &"idu! de uzunar(.=articu!e!e de pra$ sunt mici' dar )n comparaie cu miezu! de V um a! $i rei' pot $i considerate mari *i pot o tura paria! sau tota! captu! $i rei. =entru o un cone+iune conectorii tre uie s $ie curai *i nedeteriorai. Ce&u!i &enera!e4 . se su$! murdria cu aer curat su presiune . se uti!izeaz a!coo! izopropi!ic *i un pmtu$ din um ac . se uti!izeaz o c-rp moa!e pentru a )ndeprta particu!e!e dizo!,ate . se su$! cu aer su presiune pentru a )ndeprta orice a!te $ra&mente rmase pe supra$aa conectoru!ui . se cerceteaz supra$aa conectoru!ui de z&-rieturi *i particu!e arse *i se remediaz aceste nea<unsuri. =entru mai mu!te in$ormaii se ,a cerceta &"idu! de uzunar.

Msurtori!e cu OTDC.u! Domeniu! dinamic


SE ADUNA RAPORTUL SEMNAL/&(OMOT CERUT LA PIERDERILE DIN LINIE PENTRU A DETERMINA DOMENIUL DINAMIC NECESAR

Domeniu! dinamic este un $actor important ce a$ecteaz *i ca!itatea msurtori!or cu OTDC.u!. /n $i&ur se arat raportu! semna! 2 z&omot necesar pentru a ,edea cu certitudine !ocu! <onciuni!or. Te"no!o&ia de astzi permite ca pierderi pe <onciuni mai mici de E'5 d6 s $ie remarcate. Deci pentru ,eri$icarea acestor <onciuni de pe toat !inia de !e&tur este necesar un domeniu dinamic mare. In acest e+emp!u este a$i*at o !inie cu @5 d6 atenuare tota!. =entru a msura <onciuni de E'5 d6 !a s$-r*itu! !iniei' este necesar un domeniu dinamic de @V'L d6. +omeniul dinamic este di$erena )n d6 dintre ni,e!u! iniia! a! pu!su!ui de !umin *i pra&u! %ni,e!u!( de z&omot. =entru a putea msura pierderi )n <onciune c-t mai mici' tre uie ca raportu! semna! z&omot s $ie c-t mai mare con$orm ta e!u!ui4

Sunt dou re$erine pentru domenii!e dinamice 4 *Br/ . este di$erena )n d6 p-n !a ni,e!u! de ,-r$ a! pra&u!ui de z&omot. medie(SN-Cl) . reprezint di$erena )n d6 p-n !a ni,e!u! mediu a! pra&u!ui de z&omot. Aceasta )m unte*te cu apro+imati, 2 d6 domeniu! dinamic )ns mai $o!osit este domeniu! dinamic cu re$erin !a ,-r$.
5F2

/ntre are4 Ce pierderi tota!e %)n d6( sunt acceptate )n !inie' dac se dore*te s se msoare o pierdere de E'E2 d6 )ntr.o <onciune c"iar !-n& s$-r*itu! !iniei z Se $o!ose*te un modu! cu 3E d6 domeniu!

dinamic insta!at )n OTDC. Cspuns4 3E d6 .52 d6 R 2H d6 pierderi tota!e. +omeniul de msur a! OTDC.u!ui este de$init ca atenuarea ma+im ce poate $i !oca!izat )ntre poarta optic de ie*ire a OTDC.u!ui *i *i o discontinuitate ce ,a $i msurat' pentru care instrumentu! este capa i! s msoare )n !imite!e erori!or admise.

=entru a putea msura anumii parametri ai !iniei' domeniu! de msur tre uie s $ie $uncie de domeniu! dinamic %DD( ca )n ta e!u! de mai <os %re$erina medie a domeniu!ui dinamic(.

Distana care poate $i msurat


Distana ma+im care poate $i msurat depinde de atenuarea din $i r *i de domeniu! dinamic a! OTDC.u!ui. =entru a msura $i re !un&i' sau pentru a msura rapid $i re scurte' tre uie un domeniu dinamic mare.

Este &re*it idea c distana ma+im care poate $i setat pe scara OTDC.u!ui arat ce !un&ime ma+im

de $i r poate $i msurat. Acest !ucru nu este ade,rat. Domeniu! dinamic *i atenuarea )n $i r %)n d6 pe ?m( determin !un&imea ma+im care poate $i msurat. =u!su! in,ers nu poate $i sesizat dup punctu! unde caracteristica intersecteaz pra&u! de z&omot. E+tinz-nd sca!a se ,a a$i*a o arie mai mare de z&omot. C"iar dac $i ra nu este !un&' sau dac are atenuare mare' se ,a dori un domeniu dinamic mare' pentru o mai un precizie a msurtori!or rapide c-nd se seteaz minimu! timpu!ui de mediere.

Uona oar sau rezo!uia a dou puncte

In timp ce domeniu! dinamic determina cat de departe se poate ana!iza $i ra' zone!e oar e determina cat de in amanunt si cat de apropiate pot $i doua discontinuitati pe care OTDC.u! !e poate masura. :onele oar(e sunt zone care apar datorita re$!e+ii!or aparute !a <onctiuni!e sau cone+iuni!e mecanice' care tind sa satureze receptoru! OTDC.u!ui. O zona oar a apare totdeauna !a ni,e!u! supra$etei de separatie intr.o cone+iune mecanica si !a toate ce!e!a!te re$!e+ii aparute dea!un&u! $i rei. Sunt doi parametri pentru zone!e oar e care acum au $ost in mare masura acceptate in industrie4 atenuarea zonei oar(e . este distan<a de !a inceputu! re$!e+iei pana !a punctu! unde ni,e!u! receptoru!ui a re,enit !a JE'Ld6 $ata de pu!su! in,ers din momentu! re$!e+iei %minim 2Em(. Une!e documentatii %6E11COCE( pre,ad JE'5 d6 . Dupa acest punct OTDC.u! poate masura din nou atenuari si pierderi' pentru ca se poate receptiona din nou pu!su! in,ers. momentul zonei oar(e . este distanta de !a inceputu! re$!e+iei pana !a punctu! unde caracteristica amp!i$icata a scazut $ata de ni,e!u! ma+im cu !'Ld6 %minim 3m(. Dupa aceasta distanta o a!ta re$!e+ie poate $i identi$icata. Oricum' pierderi!e si atenuarea nu pot $i masurate. Uone!e oar e se mai numesc si rezolutia a doua puncte1 deoarece determina cat de apropiate pot $i doua discontinuitati care pot $i detectate. Uone!e oar e se doresc a $i cat mai scurte cu putina.

Uti!izarea cordoane!or de masura !un&i %$i re de !ansare( pentru e!iminarea zone!or oar e
Cordonu! de masura %$i ra de !ansare( tre uie sa $ie mai !un& decat atenuarea zonei oar e.

DOAR 0 FIBRA DE LANSARE SUDATA LA FIBRA TESTATA POATE A!ITA LA ELIMINAREA &ONEI OARBE DATORATE ONECTORULUI OTDR-#$#i+

Orice re$!e+ie' inc!usi, cea produsa !a supra$ata portii optice de ies.ire a OTDC.u!ui cu cordonu! de masura' produce o zona oar a. Ce$!e+ia ,a satura receptoru! OTDC.u!ui si se ,a mentine pe durata unui pu!s. Dupa u!timu! pu!s se o ser,a o re,enire e+ponentia!s %o coada(. Dupa aceasta' OTDC.u! poate masura pu!su! in,ers. Aceasta zona oar a se o ser,a adesea pentru 5Es !a metru pentru pu!suri scurte' sau 5EEs !a metru pentru pu!suri !un&i necesare masuratori!or distante!or mari. Denumirea este de $i re de !ansare' deoarece zona oar a produsa de supra$ata conectoru!ui' se ,a &asi in interioru! cordonu!ui de masura si ,a permite un inceput un pentru masurarea $i rei testate. Aceasta doar in cazu! cand conectarea !a $i ra testata se $ace printr.o <onctiune nere$!ecti,a. Sin&ura moda!itate este de a $o!osi o <onctiune sudata' ceea ce inseamna ca tre uie $o!osita o masina de sudat %sp!icemac"ine(' $i ra testata nea,and inca montat conectoru!. Daca $i ra de !ansare este atasata !a $i ra de test printr.un conector' o a!ta zona oar a ,a apare in $i ra testata de,iind ast$e! de !a scopu! propus. Uti!izand un conector un&"iu!ar !a intrarea in OTDC' se poate reduce !un&imea zonei oar e. Domeniu! dinamic depinde de . !atimea pu!su!ui !uminos . . timpu! de mediere . $e!u! OTDC.u!ui Uona oar a depinde de . !atimea pu!su!ui !uminos . supra$ete!e re$!ecti,e . $e!u! OTDC.u!ui In continuare ,or $i e+aminati parametri care a$ecteaza domeniu! dinamic si zona oar a. De semna!at ca unii parametri a$ecteaza deopotri,a domeniu! dinamic si zona oar a. De o icei aceasta inseamna compromis si mu!t timp pentru optimizarea unui domeniu dinamic mare si zone oar e mici. Ma<oritatea OTDC.uri!or permit uti!izatori!or sa se!ecteze !atimea pu!su!ui de !umina. Un pu!s mare' !a aceeasi ,a!oare de ,ar$' con$ine mai mu!ta ener&ie decat unu! scurt. Deci un pu!s mare produce un semna! intors mai mare %un ni,e! mai mare a! pu!su!ui in,ers( decat un pu!s scurt' inseamna ca un pu!s mare mareste domeniu! dinamic. Uti!izand un pu!s mare apar consecinte. Uone!e oar e de,in mai man. Un pu!s mic inseamna zone oar e mai mici permitand ca doua <onctiuni mecanice apropiate sa $ie detectate. Insa un pu!s mic imp!ica un domeniu dinamic prea mic pentru a ,edea c!ar s$arsitu! de /i(ra. =u!su! mare imp!ica un domeniu dinamic su$icient pentru a ,edea pu!su! in,ers c!ar pana !a s$arsitu! $i rei' dar zone!e oar e se maresc' reducand rezo!utia dintre doua <onctiuni mecanice apropiate.

OTDC.u! trimite pu!suri de !umina repetiti,e in $i ra. Cezu!tate!e tuturor pu!suri!or sunt mediate. In acest $e! z&omotu! a!eator !a receptie mediat scade in timp. =e ecranu! OTDC.u!ui pra&u! de z&omot scade cu timpu!. Asteptand mai mu!t' domeniu! dinamic creste. Im unatatiri!e su stantiate apar cam in primu! minut. Dupa aceasta' im unatatirea pra&u!ui de z&omot scade' %aceeasi im unatatire otKinuta intr.o prima perioada de timp ,a $i rea!izata dupa aceasta intr.o perioada ce! putin du !a de timp(. Mu!te OTDC.uri sunt setate imp!icit pentru un domeniu dinamic a$!at dupa @ min. de medieri %6E11COCE TC(. Dupa cum se o ser,a' o tinerea unui domeniu dinamic mare inseamna timp. Iata de ce' M= $urnizeaza modu!e cu di$erite domenii dinamice. Un modu! cu domeniu! dinamic mai sensi i! cu !d6' poate reduce !a <umatate timpu! de mediere. Modu!e!e OTDC.u!ui pot man cu 3d6 domeniu! dinamic' daca se masoara @ min. in !oc de 5E s. Modu!e!e dinamice man nu sunt numai pentru distance !un&i' e!e sa!,eaza de asemenea timp pentru toate masuratori!e.

Tipu! ODTC.u!ui are un e$ect ma<or asupra domeniu!ui dinamic si a zone!or oar e' pe care !e poate o tine. Tipu! receptoru!ui OTDC.u!ui este important. E+ista doua Tipuri de OTDC.uri. $+T-%uri de inalta rezolutie. 1a acest tip de OTDC' receptoru! are o !atime de anda !ata. In domeniu! timp aceasta inseamna zone oar e in&uste. Oricum' z&omotu! in receptor este proportiona! cu

!atimea de anda' deci acest tip de ODTC are un pra& de z&omot ridicat si imp!icit un domeniu dinamic redus. OTDC.uri!e de ma!ta rezo!u<ie de o icei uti!izeaza pu!suri cu !atime mica' pentru a o tine
zone oar e mai mici. Acest !ucru reduce domeniu! dinamic deoarece ni,e!u! pu!su!ui in,ers ,a $i mai mic. $+T-%uri de distanta lun"a. 1a acest tip de ODTC' !atimea de anda a receptoru!ui este in&usta' pentru a reduce pra&u! de z&omot si pentru a creste domeniu! din amic. Aceasta incetineste top i de tranzitie de !a receptie si rezu!ta zone oar e mai mari. OTDC.ri!e de distanta !un&a uti!izeaza pu!suri cu !atime mare care maresc domeniu! dinamic dar de asemenea contri uie !a marirea zone!or

PRECI&IA DISTANTEI ESTE IN FUNCTIE DE PRECI&IA BA&EI DE TIMP, DE ESANTIONUL DE DISTANTA A , DE INDICELE DE REFRACTIE SI DE FACTORUL DE CABLARE

#actorul de ca(lare. OTDC.u! msoar !un&imea $i rei' care de o icei este mai mare dec-t !un&imea ca !u!ui %pentru a permite )ntinderea( .=entru a a$!a !un&imea ca !u!ui tre uie cunoscut $actoru! de ca !are. =recizia distanei dat de OTDC depinde de o icei de !imea e*antionu!ui *i de precizia azei de timp. Dac pentru acestea precizia poate $i c"iar un' tre uie a,ut )n ,edere c erori!e datorate setrii indice!ui de re$racie cauzeaz erori mu!t mai mari.

Mascarea optic
O masc este un comutator opto.acustic' p!asat )naintea receptoru!ui OTDC.u!ui. Este $o!osit !a reducerea zone!or oar e care sunt cauzate de re$!e+ii. /n timp ce receptoru! OTDC.u!ui este $oarte sensi i! pentru a putea distin&e pu!su! in,ers ce are un ni,e! sczut de putere' re$!e+ii!e pot $i cu peste LE d6 $a de acesta' produc-nd saturaia receptoru!ui. 1imea zonei oar e este )n principa! datorat timpu!ui necesar receptoru!ui s re,in !a ni,e!u! de recepie a! pu!su!ui in,ers. Scopu! m*tii este de a !oca !umina ctre receptor pe timpu! re$!e+iei %!a $iecare dintre ie*irea conectoru!ui aparatu!ui sau orice perec"e de conectori(. )n acest $e! receptoru! niciodat nu ,a a<un&e )n saturaie *i re,enirea ,a $i mai rapid' reduc-nd zone!e oar e. =e ecranu! OTDC.u!ui semna!u! cade spre pra&u! de z&omot )n timpu! c-t masca este acti,. Aceasta )nseamn c pu!su! in,ers nu este ,izi i! )n acest timp' aco!o $iind o zon oar datorit m*tii. O unic dar costisitoare te"no!o&ie. Tipic pentru OTDC.uri!e cu masc' atenuarea zone!or oar e poate $i semni$icati,. Oricum' ce!e mai une per$ormane pot $i atinse p!as-nd m*$i!e manua! %nu automat(' )ns acest !ucru este $oarte de!icat. Norma!' doar un uti!izator e+perimentat poate e+ecuta aceast operaie care de a!t$e! consum mu!t timp pentru poziionarea corect a m*ti!or pentru a o ine ce!e mai une rezu!tate' aceasta imp!ic p!asarea m*ti!or )n !ocuri!e de re$!e+ie' e+ecutarea de msurtori *i tot a*a p-n c-nd rezu!tatu! o inut este ce! scontat. Acesta este e,ident un proces o ositor *i )nde!un&at' *i de*i e+ist *i un procedeu de p!asare a m*ti!or automat' zone!e oar e )n acest caz sunt mu!t mai re!e.

=ierderi!e de )ntoarcere *i re$!e+ia


=entru c transmisii!e de mare ,itez pe !e&turi de tip Te!ecom sau CAT9 $o!osesc !aseri comp!ec*i %de e+emp!u !aser D76(' care sunt $oarte sensi i!i !a re$!e+ii' msurtori!e re$!e+ii!or

$iecrei discontinuiti din !inie sau pierderi!e de )ntoarcere de pe )ntrea&a !inie tre uie cunoscute.
CONECTOR

PIERDERILE DE ,NTOARCERE SUNT UN IMPORTANT PARAMETRU DEOARECE MULI LASERI POT FI PERTURBAI DE REFLE!II

+omeniul dinamic . determin c-t de departe )n $i r se pot msura mici discontinuiti' at-t

c-t timpu! de mediere este su$icient pentru ca acestea s $ie o ser,ate. Distana de msur poate $i crescut prin cre*terea !imii pu!su!ui de !umin sau a timpu!ui de mediere. :ona oar( . a$ecteaz distana de !a o re$!e+ie $a de care se poate o ser,a o <onciune sudat sau o pierdere. Uona oar determin c-t de apropiate pot $i dou discontinuiti re$iecti,e ce pot $i o ser,ate. Aceast rezo!uie poate $i )m untit prin mic*orarea !imii pu!su!ui de !umin. Precizia distanei . precizia !oca!izrii unei discontinuiti este determinat de e*antionu! de !un&ime' eroarea azei de timp' indice!e de re$racie *i !imea pu!su!ui. $ptimizarea domeniului dinamic . imp!ic un domeniu dinamic mai mare dar zone oar e mai !un&i. $ptimizarea rezoluiei . Imp!ic un domeniu dinamic mai mic dar *i zone oar e mai mici *i rezo!uia dintre discontinuiti mai mare.