Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definitie
Reprezinta o boala cronica sau un grup de boli cronice caracterizate prin aparitia de crize recurente, neprevazute si de obicei neprovocate. O criza de epilepsie este generata de o descarcare electrica sincrona a creierului.
Etiologie
Idiopatica conditionata genetic Secundara:
Traumatisme Tumori A.V.C. Infectii Boli degenerative
Canale ionice
Canalele ionice sunt constituite din proteine care formeaza pori la nivelul membranei celulare si permit trecerea selectiva a anumitor ioni (Na, Ca, K, Cl) contribuind astfel la mentinerea diferentei de potential intra- extracelular si formarea curentilor electrici transmembranari. Canalele ionice au deasemenea rol in semnalizarea intercelulara, transportul transmembranar, reglarea ph-ului si a volumului celular.
Canalul de Calciu
Canalul de Sodiu
Na channel
Canalul de Potasiu
10
Clasificare
Partiale (focale)
Simple
Motorii Senzitive Vegetative Psihice
Generalizate
Tonice Atonice Clonice Tonico-clonice Mioclonice Absente
Neclasificabile
11
12
Epilepsy Auras Prodrome Starting with LOC Starting with automatisms Prolonged postical confusion without generalization Generalized tonic-clonic seizure True versive head movements Focal motor clonic or tonic seizures Family history of seizures History of CNS infections, head truama, febrile seizures, CNS tumors, vascular malformation Neurologic examination Brain MRI
Primary Generalized Epilepsy Seizure Features Not present Occasionally present Present Not usually present Not usually present Present Not present Not usually present
Focal or Partial Present Occasionally present Present Present Present Present Present Present
Risk Factors for Epilepsy May be present Not usually present Not usually present May be present
Neuroimaging Findings
13
Epileptogeneza Descarcarea anormala are ca punct de plecare o zona bine delimitata focar epileptic.
14
Investigatii
Electroencefalografia analiza spectrala Computer Tomografia cerebrala (CT) Imageria prin rezonanta magnetica (IRM) Tehnici de imagerie functionala:
PET fMRI SPECT
15
EEG - normal
16
17
Complexe virf-unda
18
fMRI
19
PET
20
Magnetoencefalograf
21
22
Crize generalizate
Crizele Grand Mal Crizele de absenta Crize tonice Crize atone Crize mioclonice
23
24
Crizele de absenta
25
26
27
28
31
32
Principii de tratament
Monoterapie Politerapie Titrare Oprirea medicatiei
33
34
35
36
37
38
Status epileptic
Crize subintrante Tratament injectabil cu : Clonazepam Diazepam Fenitoin
39
40
Antiepileptice moderne
Topiramat Vigabatrin Oxcarbazepina Lamotrigina Clobazam Gabapentin Pregabalin Tiagabin Levetiracetam Zonisamid
41
42
43
44
45
Tratament chirurgical
Rezectia focarului epileptic Lobectomie Hemisferectomie Calosotomie
46
Stimularea vagala
Electrozii de stimulare sunt atasati pe nervul vag Stimularea se face intermitent Indicat in forme de epilepsie refractara
47
Status epilepticus
48
Status epileptic
convulsii care dureaza n mod continuu peste 5 minute (la DXO W VDX FRSL O SHVW H 5 ani), sau doua sau mai multe convulsii ntre care constienta nu este complet recuperata
(Lowenstein, Epilepsia 1999; 40:120-2)
49
Evolutie
Modificari sistemice reversibile Modificari sistemice cu risc vital/ ireversibile
Deces
50
51
Panea C, Bajenaru O, Serbanescu A - Epilepsia adultului Ghid de diagnostic si tratament, Ed. Amaltea, 2006
52
LORAZEPAM 2 mg i.v. la adult sau 0,05-0,1 mg-kg la copil; se poate repeta la 2 minute de maxim 4 ori FENITOIN
Alta cale venoasa, de preferat concomitent cu prima doza de Diazepam sau Lorazepam sau imediat dupa aceea Bolus 15-20 mg-kg, apoi n 20 minute pna la 50 mg/Kg la adult, si 3 mg/Kg/ min la copil Se poate repeta dupa 20 min 10 mg/min
53
54
55
Particularitati
Conducerea autovehiculelor Sporturi cu risc Anumite profesii Sarcina si alaptarea
56
57