Sunteți pe pagina 1din 76

Bogdan Dragos Grigoriu Octombrie 2009

Rapel anatomic
Delimitarea mediastinului
Anterior plastronul costal Posterior coloana vertebrala Inferior : diafragmul Superior: defileul cervico-mediastinal

(apertura toracica superioara)


Lateral cele doua pleure

Rapel anatomic
Impartire variabila
Anatomisti chirurgi radiologi

3 zone anteroposterioare (anterior, mijlociu, posterior) 3 zone verticale (superior, mijlociu, inferior)

Impartire pur teoretica deoarece nu exista planuri

anatomice sau fascii care separa aceste compartimente.


Utilitate: ajuta in orientarea diagnosticului in functie de

localizarea formatiunii tumorale

Compartimentarea mediastinului I
Plan orizontal T4 - unghiul sternal al lui Louis Mediastin superior Mediastin inferior:
Anterior - Mijlociu (cardio-pericardic) - Posterior

Compartimentarea mediastinului II

Compartimentarea mediastinului III

Mediastin anterior : Intre stern si fata anterioara a cordului si vaselor


brahiocefalice;

Mediastin posterior: Intre cord si trahee anterior si coloana vertebrala


posterior;

Mediastin mijlociu: Intre cele doua compartimente = ocupat de cord

Continutul mediastinului anterior


Timusul sau vestigiile sale; Tesut conjunctiv si grasime;

Cateva vase de singe;


Marginile anterioare ale pleurei

(sinusurile costomediastinale) ; Nervii frenici si vagi; Ganglioni limfatici

Continutul mediastinului anterior

Continutul mediastinului mijlociu


Traheea si bronsiile principale Ganglioni limfatici Inima/pericard, Crosa aortica, Venele azygos (portiunea

terminala) Vasele brahiocefalice, Vena cava, Arterele pulmonare principale, Venele pulmonare
9

Continutul mediastinului posterior


Nervi si ggl nervosi paravertebrali

Esofagul
Aorta toracica descendenta, Venele azygos,

Ductul toracic,
Grasime, Ggl limfatici

10

Sindromul mediastinal - Nosologie


Denumirea de sindrom mediastinal regrupeaz in fapt

un numar de semne clinice legate de efectele bolilor mediastinului (in special efectul de masa sau invazia data de tumori asupra structurilor mediastinale).
Atunci cand devin simptomatice, evolutia acestor boli

poate fi rapida din cauza spatiului redus de expansiune si a caracterului compresibil a structurilor mediastinale

Sindroame de compresie mediastinala


Sindrom cav superior
Sindromul Claude Bernard Horner Paralizia recurentiala Paralizie diafragmatica Dispnee de origine traheala Disfagie (de ex. disfagia lusoria) Tulburari de ritm atrial

Sindromul cav superior


Este rezultatul compresiei/invaziei venei cave de catre o

formatiune mediastinala/pulmonara (minim 2/3 din lumen) Cresterea presiunii venoase in sistemul cav superior genereaza:
Edem al capului, gatului, bratelor (impresionant dar fara gravitate) Cianoza Distensia venelor subcutanate Edem al laringelui , faringelui cu tuse, modificarea vocii, dispnee,

stridor. Scaderea intoarcerii venoase poate duce la scaderea debitului cardiac (in special in ortostatism) Edem cerebral cu cefalee, confuzie, coma

Poate fi unilateral (stg) prin invazia trunchiului venos nenumit

SCS - etipatogenie
Compresiune prin mase in mediastinul anterior sau mijlociu
ganglioni paratraheali Limfoame Timoame

Leziuni inflamatorii
Anevrism de aorta Gusa plonjanta

SAU tumori pulmonare de vecinatate

Se poate asocia cu tromboza endovasculara , agravand obstructia


Tromboza se poate constitui ca urmare a invaziei peretelui venos

sau pe un dispozitiv intravascular (cateter, pacemaker). Obstructia cavei creste presiunea din sistemul cav superior de la 2-8 mmHg la 20-40 mmHg

Source: N Engl J Med 2007;356:1862-9.

Bilantul lezional
CT toracic in pricipal

IRM este o alternativa la pacientii care nu pot

tolera/primi substanta de contrast Daca este necesara implantarea unei proteze endovasculare se face o venografie Bronhoscopia este obligatorie daca cauza este o tumora pulmonara sau se suspicioneaza o invazie traheala Mediastinoscopia este indicata pentru tumorile mediastinale Desi clasic se descrie un risc mai ridicat de sangerare, biopsiile (bronhoscopie, medistinoscopie) sunt posibile.

Management
A. In urgenta
1.

Preventia trombozei (sau a extinderii ei)


Tratament anticoagulant in doza curativa Efect discutabil Sistematic dupa plasarea de proteze endovasculare (sau aspirina minim)

2.

Asigurarea unui lumen deschis pentru vena cava:


Proteza endovasculara (ameliorare in 24-72h) Scoaterea corpului strain endovascular (in general infectat) Tromboliza (rar)

Tratmentul cu corticosteroizi este frecvent prescris dar de eficacitate discutabila (0,5 mg/Kg corp minim) diminuarea edemului cerebral 4. Tratamentul cu diuretice ????
3.

Management II
A. Tratament etiologic 1. Radioterapie

Ameliorare in >3/4 din cazuri fara insa a se obtine o dezobstructie totala a VCS

2. Chimioterapie Foarte utila in tumorile chimiosensibile (acelasi rezultat ca radioterapia) 3. Chirurgia Pontaj venos doar in cazurile de fibroza mediastinala (speranta de viata lunga) Post chimioterapie cu raspuns tumoral dar cu persistenta SVCS

Sindromul Claude Bernard Horner


Triada: Ptoza palpebrala, Mioza Enoftalmie Etiologie: Tumori de apex (Sindrome Pancoast-Tobias) Leziuni centrale : AVC, compresii ale simpaticului cervical (disectie carotida), tumori hipotalamice sau ale trunchiului. Leziuni de bulb rahidian (electrocutie) Algiile vasculare ale fetei Intinderea plexului brahial la nastere

Patologii infecioase
Mediastinite acute Generate de bacterii/fungi Genereaz formarea de colecii abcese (drenaj +++) Semne infecioase patente Evoluie foarte rapida Mediastinite cronice fibrozante Tuberculoase Fungi

Mediastinite acute
Spontane =Rare (infectii ORL/dentare)
Rezulta in marea lor majoritate din perforarea esofagului

Cancere Corpi strini Investigaii endoscopice (esofag + bronhii) Rareori spontana (Sdr Boerhaave: voma) Cel mai frecvent in zona posterolaterala stg Tablou mai sters decat cele ce rezulta in urma perforarii esofagului

Post-chirurgie mediastinala (cardiaca +++)

Radiologic
Lrgire mediastinala
Aer la nivel mediastinal Drenaj in pleura cu empiem Diagnostic rapid esenial In cazul rupturilor esofagiene diagnosticul se face prin

tranzit cu substanta de contrast HIDROSOLUBILA CT nu aduce elemente majore in plus fata de RxT

Mediastinita anterioara

Images courtesy of Dr. Lucian Stoica

Mediastinite - tratament
Chirurgical (DRENAJ foarte important ) : Excluderea leziunii (debridare rezectie sau excluzie esofagiana in caz de fistula) Drenaj prelungit si EFICACE, pleural si mediastinal, cu tuburi de calibru mare Antibioterapie larga probabilista, instituita precoce Durata mare - 6 saptamani (abces profund) Rapiditatea diagnosticului si tratamentului este

esentiala (crestere rapida a mortalitatii) Mortalitate ridicata minim 25% tipic 40%

Mediastinitele sclerozante acute


Perforatia esofagului (sdr Boerhaave/ endoscopie)
Extensia infectiilor dentare (molari 2 si 3 mandibulari)

sau retrofaringiene

Factori de risc: tratament corticoid, diabet, AINS

Mediastinitele sclerozante cronice


Evoluie lenta cu scleroza progresiva a esutului mediastinal Etiologie:

Infecioasa (cu punct de pornire in general de la un ggl mediastinal)


Histoplasma capsulatum (majoritatea) Mycobacterium Tuberculosis

Postradioterapie Rareori alte etiologii (Metisergid)


Unele cazuri sunt idiopatice
Asociate uneori cu alte procese similare la nivel retro-peritoneal , retro-

orbital

Pneumo-mediastinul
Definitie: prezenta de gaz in mediastin

Sase origini posibile Plmnul Cile aeriene mediastinale (trahee, bronhii primitive) Esofag Gat Cavitatea abdominala Traumatic (catetere centrale)

Clinica
Durere retrosternala
Dispnee, uneori foarte severa Emfizem subcutanat cervical

Semne de compresie a venei cave daca aerul nu scap spre gat


Radiologie: uoara
Imagine clara care nconjoar opacitatea cardiaca si a

butonului aortic Este delimitata de pleura viscerala ce devine vizibila

Pneumomediastin

A. Plmnul
Cauza cea mai frecventa Generat de ruperea unor alveole Gazul migreaz prin spatiile peri-bronsice in mediastin Criza de astm bronsic Trauma toracica Ventilaie artificiala Efort de voma Expir cu glota nchisa

B. Cile aeriene mediastinale


Intubaie traheala Trauma Neoplasme traheale Endoscopii bronsice

C. Esofagul
Cauze
Efort de voma Travaliu Neoplasme

Mediastinita - invariabil

D. Gatul
Traume Chirurgie Extracii dentare !!! (rar dar exista)

E. Abdomenul
Pneumoperitoneu

F. Traumatice
Cateterism venos central

A nu se confunda cu herniile hiatale !!!

Masele mediastinale - Etiologie


Masele mediastinale pot fi de origine:
Neoplazica Congenitala Inflamatorie

Localizarea lor este utila pentru orientarea diagnosticului


Pe masura ce cresc, tumorile tind sa ocupe si sa invadeze tot mediastinul

Tumorile mediastinului anterior sunt mai frecvent maligne decit cele din compartimentul mijlociu sau posterior Evaluarea radiologica incepe cu Rx toracica, urmata de CT (exclude cauze vasculare, orienteaza diagnosticul teratom, gusa

mediastinala, evaluarea structurilor adiacente)

Clinica
Prezentare variata Pina la 2/3 din tumorile benigne si aprope din cele maligne pot fi asimptomatice (descoperite pe RxT)

Sau cu o evoluie foarte lenta

Simptome generate de compresia si/sau invazia structurilor

de vecintate (vase, pleura, nervi)

Dureri sau greutate in piept Uneori disfagie (tumori posterioare) Sdr de vena cava superioara Paralizie de corzi vocale Debut acut (rupturi esofagiene, mediastinite)

Clinica
Prezenta de sindroame generale asociate tumorilor Hipo/hipertiroidie (gusa mediastinala) Hipoglicemii (tumori mezenchimale) Diaree (ganglioneurinoame, neuroblastoame) Miastenie (timoame) Aplazii ale liniei eritrocitare (timoame) Hypogamaglobulinemie (timoame) Sdr Cushing (timoame, carcinoid) Ginecomastie (tumori germinale) HTA (Feocromocitom, ganglioneurinoame, chemodectoame) Hipercalcemie (limfoame, tumorile paratiroidei) Dureri la consumul de alcool (boala Hodgkin)

Bilantul radiologic
Radiografia Toracica fata si profil - lrgirea siluetei

mediastinale
Examen ce da informatii limitate
Depistare Localizare grosiera Suficienta uneori in pneumomediastin (), teratoame (structuri

osoase vizibile sau asociere a unei expectoratii cu par sau sebum)

CT toracic este investigatia de baza, obligatorie (> 90% din Dg) Aport mai limitat pentru structurile cu dispozitie orizontala (diafragm de ex). Mai bun astazi cu tehnologiile multi detector

Investigarea leziunilor mediastinale


IRM - uneori necesar (diafragm, coloana/maduva, structuri

vasculare) Ecografia - utila in evaluarea maselor chistice si realizarea de biopsii ecoghidate (mai ales la copiii mici) 18FDG-PET-scan (sau PET/CT)
Evaluarea caracterului malign

Stabilirea volumului rezidual postchirurgical pentru tumorile

germinale nonseminomatoase

1/2 2/3 din cazuri necesita alte examene invazive naintea

chirurgiei (biopsii)

Obtinerea diagnosticului histologic


Punctie cu ac fin (citologie si biopsie) Transbronsica Transtoracica Transesofagiana Poate fi echo-ghidata Mediastinoscopie
Mediastinotomie anterioara

Toracoscopie

Masele mediastinului antero-superior


Reprezinta circa din totalul maselor mediastinale Cuprind:
Tumori ale timusului (timoame, carcinom timic, timolipom, carcinoame timice neuroendocrine) Tumori germinale Tumori endocrine (tiroidiene si paratiroidiene) Limfoame Alte: chisturi timice, limfangioame, tumori mezenchimale

Pseudotumori leziuni vasculare - aorta trauma

Gusele intratoracice)
Frecvent intilnite in practica clinica
20% din gusele cervicale coboara in torace (mediastin antero-superior sting, mai rar in mediastinul mijlociu sau posterior)

Guse multinodulare
Ocazional tiroidite sau carcinoame tiroidiene 80 % provin din istmul tiroidian si se extind in mediastinul anterior

20 % provin dintr-un lob tiroidian si se extind in mediastinul posterior

Rareori izolate de glanda tiroida Radiologic:


RxT aspect in cupa de sampanie (la cele anterioare);
CT: tumora incapsulata, lobulata, heterogena; solida dar pot fi si

chistice; pot prezenta calcificri.

Gusele intratoracice

Clinic:
Asimptomatice IN GENERAL, Pot fi compresive (durere, alte simptome de compresiune) Predominenta feminina 3-4/1

Tratament: rezectie chirurgicala.

Carcinoamele tiroidiene
Pot tine de tiroida sau pot fi independente de aceasta
Apar practic exclusiv la adult Pot fi in cadrul unui sindrom MEN2 (carcinom medular) Pot fi foarte invazive, uneori chistice si prezinta frecvent

calcificari Scintigrafie cu iod de obicei pozitiva (dar nu intotdeauna) Tratament : chirugie + iradiere cu Iod (daca capteaza)

Mase situate in mediastinul anterior


Hiperplazii timice
Hiperplazii limfoide (uneori post chimioterapie) Hiperplazii adevrate (asociate cu miastenia gravis)

Timoamele
Cea mai frecventa tumora primitiva a mediastinului anterior Locul II in cadrul tumorilor mediastinale Apar peste 45- 50 ani; afectare egala M/F Clinica:
asimptomatice, 1/3 pacienti dureri toracice, tuse, dispnee si/sau alte simptome de comprimare si invazie a tesuturilor din jur pina la pacienti prezinta unul sau mai multe sdr. paratimice (frecvent miastenia gravis, hipogamaglobulinemie, aplazie eritrocitara pura) Pina la 10% din miastenici au un timon, dar in general se recomanda timectomia la toti, evolutia dupa timectomie este variabila Asociere cu alte tumori sau cu boli autoimune

Timoame
Radiologic: bine delimitata, lobulata, mediastin antero-superior, intre 5-10 cm, rareori calcificari Anatomie patologica:
neoplasme epiteliale (amestec de celule epiteliale si limfocite mature) solide, uneori cu zone de necroza, hemoragii sau transformari chistice majoritatea au capsula fibroasa 1/3 sunt timoame invazive invadeaza grasimea mediastinala, pleura, pericardul, AD, marele vase si/sau plaminii metastazele limfatice sau hematogene sunt rare

Timoame
Tratament:
chirurgical, radioterapic (tumori invazive sau incomplet excizate), chimioterapic (timoame invazive)

Comportament heterogen
Tumorile incapsulate au in general un prognostic bun (pot insa recidiva) Uneori se comporta ca o tumora agresiva Invazia structurilor de vecintate condiioneaz prognosticul

Carcinoamele timice
Tumori epiteliale agresive (invazie locala rapida, metastaze multiple) Barbati virsta medie 46 ani 2 tipuri histologice mai frecvente: carcinom scuamos si carcinom limfoepitelioma-like (peste 5 subtipuri descrise). Atentie: trebuie exclus un carcinom pulmonar primar ocult ce poate metastaza in timus Radiologic: tumori mari, rau delimitate, uneori chistice, mai intotdeauna infiltrative, asociate cu lichid pleural/pericardic Tumori cu grad inalt de malignitate: arhitectura lobulara, atipii celulare severe, necroza extensiva, activitate mitotica inalta. Prognosticul depinde de gradul tumoral si de stadiul tumorii in momentul diagnosticului Tratamentul consta in chirurgie in principal, chimioterapia este in curs de evaluare

Tumorile neuroendocrine (Carcinoidul timic)


Tumora rara (<5% din tumorile mediastinului anteriro) Histologie identica cu tumorile carcinoide cu alte localizari Tipic afecteaza barbati intre 40-50 ani Asociat cu o translocatie cromozomiala 15-19 Parte din sdr MEN I in unele cazuri Clinica:
50% din pacienti au anomalii endocrine (frecvent sdr. Cushing sau sindromul de neoplazie endocrina multipla); rar clasicul sindrom carcinoid (comparativ cu cele digestive) Asimptomatic, spt de compresie si/sau invazie

Metastazeaza frecvent: ggl. regionali sau la distanta (os metastaze osteoblastice)

Tumorile neuroendocrine
Radiologic Extensie CT+scintigrafie SST2 (octreoscan) sau DOPA Aspect: masa larga, lobulata, de regula invaziva, mediastin anterior, arii de hemoragie si necroza, uneori calcificari. Tratament De electie chirurgia Sunt rezistente la radio si chimioterapie Toate pot beneficia de un analog al somatostatinei (octreotid) In special in tumorile mici Cele nediferentiate Chimioterapie ??? Iradiere (octreotid sau analogi radioactivi)-in curs de explorare

Alte tumori timice


Timolipoame
Foarte rare (~5% din tumorile timusului) Toate virstele (totusi par mai frecvente la adulti tineri 26 ani) Tumori benigne cu crestere lenta Asimptomatice chiar si cnd sunt foarte mari Tumora voluminoasa (> 2kg), incapsulata, compusa din tesut adipos si tesut timic Excizia chirurgicala este curativa

Alte mase timice


Chisturile timice
Formatiuni rare Etiologie controversata: congenitala/dobindita (inflamatie) Pot fi asociate cu neoplasme (LH, seminom, carcinom timic) Radiologic: mase mediastinale antero-superioare bine circumscrise, uni sau multiloculate Anatomie patologica: perete cu grosime variabila, cu/fara inflamatie. Clinica: majoritatea simptomatice prin compresie Chirurgia = terapia de electie

Tumorile germinale
Caracteristici:
Grup heterogen (teratoame, seminoame, tumori nonseminomatoase) (benigne/maligne) ce provin din celule germinale primitive rau plasate in mediastin in timpul embriogenezei Situate predominant in mediastinul antero-superior (>90%) Histologic, sunt identice cu cele gonadale. Doua clase mari:
Seminomatoase (majoritatea la barbat) prognostic foarte bun neseminomatoase

Apar predominant la adultul tinar (virsta medie 27 ani)


Tumorile maligne predomina la barbati (trebuie exclusa o tumora primitiva gonadica) cu exceptia teratoamelor benigne Cresc in general lent si de aceea sunt descoperite cand sunt voluminoase

Clasificare
Tumori seminomatoase
Tumori neseminomatoase

Seminoame()

>

The Lancet Oncology , 2004;5(2), p107-118

Tumorile germinale
Asocierea tumorilor nonseminomatoase cu sdr Klinefelter la Prezenta isocromosomului 12 = i(12p) aFP si bHCG sunt markeri serici utili orienteaza diagnosticul dar nu "scuteste" de biopsie
bHCG pozitiv uneori in tumorile seminomatoase si in carcinoamele embrionare ; intotdeauna pozitiv in coriocarcinoame aFP pozitiva in carcinoamele embrionare si tumorile sacului vitelin mai rar in coriocarcinoame

Seminoamele mediastinale
Aproape exclusiv ntlnite la barbati (decada 3-4) Pot fi localizate si in mediastinul posterior

Mase solide lobulate pe CT, rar invazive


Pot da metastaze ganglionare sau osoase Asimptomatice (1/3) sau simptome prin compresie 10% din pacienti pot avea nivele crescute de bHCG

Tumori germinale maligne nonseminomatoase


Includ
carcinomul embrionar tumorile sinusului endodermic coriocarcinomul tumorile germinale mixte

Caracteristici:
tumori rare, cu malignitate ridicata, cu prognostic mai rau decit tumorile gonadale Afecteaza frecvent barbatii tineri (15-35 ani) aFP si bHCG frecvent pozitivi sunt asociate cu neoplazii hematologice iar 20% din pacienti au sdr. Klinefelter. Radiologic: mase largi, neregulate, heterogene (hemoragii, necroza, degenerare chistica), invazive, asociate cu lichid pleural/pericardic Metastazeaza frecvent

Tumorile germinale tratament


Tratament
Seminoame : Radioterapie curativa in stadiile precoce (+++)

Chimioterapie pe baza de cisplatin in formele avansate (++)


Chirurgia are un rol redus (masa restanta) Tumori nonseminomatoase Chimioterapie si chirurgie

PET scan +++ pentru evaluarea tumorii reziduale

Prognostic: Bun in cele seminomatoase Prost in cele neseminomatoase

Teratoamele mediastinale
Teratoamele mature sunt cele mai frecvente tumori germinale 70% (rar si in mediastinul posterior)
Sunt constituite din tesuturi ce deriva din cele trei foite embrionare Majoritatea sunt mature, bine diferentiate, benigne. Teratoamele mature apar frecvent la copii si adulti tineri (afectare egala a celor doua sexe)
Produc simptome prin compresie atunci cnd sunt foarte voluminoase Teratomul matur: masa incapsulata, cu arii solide si chistice. Se pot rupe in bronhii, pleura, pericard atunci cind contin mucoasa intestinala sau tesut pancreatic. Chirurgia este curativa.

Teratoamele imature (tesut fetal) sunt rare


prognostic bun la copii dar pot recidiva sau metastaza.

Teratom malign (teratocarcinom) rare


Sunt teratoame mature ce conti foci de carcinom, sarcom sau tumori germinale maligne.

Tumori rare

Alte tumori in mediastinului anterior


Limfangiomul mediastinal
Este o proliferare benigna de spatii limfatice, de calibru variabil (capilare citiva cm) Este o tumora a copilului foarte tinar Radiologic: tumori largi, rotunde, lobulate, multichistice, pot fi infiltrante. Tratament chirurgical: dificil.

Tumori ale paratiroidelor


Cel mai frecvent sunt adenoame Frecvent asimptomatice 10% din adenoamele de paratiroida sunt ectopice si apar in mediastinul anterior (in vecinatatea timusului) Frecvent afectate sunt femeile in virsta (hiperparatiroidism dupa paratiroidectomie cervicala) Histologic, sunt identice cu cele cervicale IRM metoda fiabila de dg.

Masele mediastinului mijlociu


Marea lor majoritate sunt adenopatii Limfoamele mediastinale reprezint cea mai frecventa tumora mediastinala (20% la adult si > 50% la copii) Limfoamele mediastinale pot fi primitive (rare) sau localizari a bolii generalizate. Cele mai frecvente limfoame primitive sunt:
limfom Hodgkin (frecvent subtipul scleroza nodulara, predilectie pentru timus) limfom B cu celule mari limfom limfoblastic (frecvent la baieti adolescenti, ft agresiv si rapid fatal in lipsa unui tratament adecvat)

Limfomul Hodgkin
Cel mai frecvent limfom primitiv mediastinal Pacientii cu interesare mediastinala sunt tineri (sub 30 ani) Forma nodulara sclerozanta este mai frecventa LH cu localizare timica este mai frecvent la barbati Stadiile incipiente IA-IIB iradiere + chimioterapie (prognostic excelent) Anatomie patologica: reactie inflamatorie marcata intr-o stroma fibrotica; prezenta de celule Reed Sternberg

Alte entitati

Hiperplazie limfoida giganta (Boala Castelman)


Hiperplazie angiofoliculara Etiologie necunoscuta Poate fi multipla (uneori asociata cu HIV)

Mase situate in mediastinul mijlociu


Tumorile traheale

Chisturile bronhogenice Descoperite la copil sau adultul tanar (<25 ani) Marea lor majoritate sunt la nivelul carenei sau a unei bronhii lobare Marea lor majoritate asimptomatice dar uneori pot da simptome prin compresie Hernii diafragmatice Paraganglioame aortopulmonare Derivate din sistemul nervos autonom

Mase situate in mediastinul mijlociu


Mase situate in sinusul costofrenic anterior Grsimea pleuro-pericardica Herniile prin gaura lui Morgagni Chisturile mezoteliale (pleurale, pericardice) Leziuni vasculare (false tumori) Anevrisme artera pulmonara Dilataii ale venei azygos Anevrisme sau anomalii congenitale ale aortei Dilatatia urechiusei stg

Mase situate in mediastinul posterior


Tumori cu origine nervoasa
Tumori rotunde, bine ncapsulate, situate paravertebral Doar 1-2/10 din aceste leziuni sunt maligne Neurofibroame (in cadrul unei boli von Recklinghausen 50%)) Neurinoame (schwanoame) Neurinoame maligne (schwanoame maligne) Imposibil de difereniat radiologic Pot avea originea fie pe rdcinile nervoase vertebrale sau dintr-un nerv

intratoracic (vagul) Predomina adulii tineri (30-50 ani), afectare egala barbati/femei Majoritatea sunt asimptomatici (50%) Semne neurologice eventual (parestezii sau durere data de compresia structurilor nervoase IRM +++ pt a evalua extensia intraspinala a bolii Tratament chirurgical, prognostic bun pentru tumorile benigne

Mase situate in mediastinul posterior


Tumori cu origine in ganglionii simpatici
Ganglioneurinoame Ganglioneuroblastoame Neuroblastoame Mai ales la copii Calcificrile sunt frecvente Aspect radiologic triunghiular cu baza spre

mediastin

Mase situate in mediastinul posterior


Leziuni mai rare:
Meningocelul: aduli, aspect chistic, conin LCR, asociate cu

cifoscolioza Chisturi gastro-enterice Chisturi esofagiene Chisturi ale canalului toracic Tumori esofagiene Diverticuli esofagieni

Superiori (diverticulii Zenker) Mediani : prin traciune

Mega-esofag

Mase situate in mediastinul posterior


Hernii diafragmatice (hernii hiatale) Hernia lui Bochdalek Mase ce in de coloana vertebrala Spondilita (TB +++) Raritati Cordoame Plasmocitoame

Bibliografie
D.Anthoine- Atlas de Pathologie Thoracique, Springer Paris, 2007, ISBN 978-2

287-48491-9 P. Macchiarini, H. Ostertag, Uncommon primary mediastinal tumours, Lancet Oncol 2004; 5: 10718 Cours de la Faculte de Medecine de Strasbourg - polycopie: Pr Massard LD. Wilson, F. Detterbeck, J Yahalom, Superior Vena Cava Syndrome with Malignant Causes, N Engl J Med 2007;356:1862-9 M. R. Alison, The Cancer Handbook, Nature Publishing Group , 2001.