UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIIUNE

TEMA DE CONTROL NR. 2 CONTROL DE GESTIUNE Gestiunea financiara si controlul de gestiune

PROFESOR COORDONATOR: Lect univ. Carmen Mihaela Score

STUDENT Kovacs Roberta CIG,ID, ANUL III

2013 Oradea

. 1

CUPRINS
I.Gestiunea financiar a ntreprinderii..................................................................3 I.1 . Obictivele disciplinei.....................................................................................3 I.2. Finanarea ntreprinderii.................................................................................6 I.3.Analiza echilibrului financiar...........................................................................10 II.1.Fundamentele privind controlul de gestiune...................................................12 III.Bibliografie........................................................................................................18

I.GESTIUNEA FINANCIAR A NTREPRINDERII I.1. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Disciplina se adreseaz masteranzilor Facultaii de Marketing si Afaceri Economice Internationale. Scopul disciplinei const n oferirea de cunotine i informaii referitoare la problematica financiar a agentului economic din economia real i n prezentarea instrumentelor i tehnicilor de analiz i gestiune a finanelor. Obiective: a) nelegerea de ctre masterand a funciei financiare a agentului economic, a locului acestuia n cadrul circuitelor financiare macroeconomice; b) formarea deprinderilor n utilizarea datelor i informaiilor financiar - contabile n vederea interpretrii strii financiare a agentului economic; c) pregtirea pentru elaborarea i utilizarea instrumentelor i procedeelor de gestiune a patrimoniului i a portofoliului agenilor economici; d) acomodarea cursanilor n folosirea diverselor metode de analiz a problemelor financiare cu care se confrunt agenii economici, n sensul gsirii cilor de soluionare. I.1. OBIECTUL I CONINUTUL FINANELOR Obiectul finanelor i gestiunii financiare : Finanele constituie un ansamblu de relaii economice exprimate n form bneasc, instrumente, tehnici i reglementri juridice prin intermediul crora se constituie, repartizeaz i utilizeaz fondurile bneti ale societii (stat, ageni economici, populaie etc.). Finanele ntreprinderii reprezint veriga primar, de baz a sistemului financiar i de credit, ntruct crearea produsului intern brut si net are loc n cadrul ntreprinderilor, iar repartizarea acestora reprezint geneza relaiilor financiare din economie. De mrimea acestor finane depinde n cea mai mare msur consistena celorlalte subsisteme financiare. Obiectul de studiu al finanelor ntreprinderii l constituie problemele referitoare la esena, conducerea, organizarea, planificarea i desfurarea relaiilor financiare ale ntreprinderilor.

Obiectul gestiunii financiare poate fi definit pornind de la componentele sistemului financiar, i anume prin: asigurarea coordonrii instrumentelor sau activelor financiare, folosirea variabilelor i a actelor juridice, respectiv normele metodologice n vederea realizrii relaiilor cu partenerii financiari ntlnii pe pieele financiare. Coninutul gestiunii financiare este n strns dependen cu sistemul financiar global, dar este determinat i de nsi dezvoltarea ntreprinderii. n diferitele stadii ale dezvoltrii afacerii (faza demarrii afacerii, faza dezvoltrii, faza atingerii parametrilor funcionali, faza de declin), ntreprinderea se confrunt cu nevoi de finanare specifice care, n acelai timp, pot genera resurse dar i cu o multitudine de situaii care au evoluii pozitive sau negative. Cnd facem analiza coninutului finanelor avem n vedere i modalitile de manifestare a acestora. Sub acest aspect , analizm finanele din punct de vedere al practicii, al politicii i, ca teorie. Practica financiar scoate n eviden faptul c finanele stau la baza aciunii ntreprinderii pentru atingerea unui obiectiv bine precizat; astfel aceasta, mpreun cu celelalte dou modaliti de manifestare a finanelor, contribuie la maximizarea valorii ntreprinderii, respectiv creterea averii acionarilor. Totalitatea mijloacelor i instrumentelor de realizare a obiectivului fac obiectul gestiunii financiare. Funcia financiar a ntreprinderii Fenomenul financiar ia natere ca urmare a relaiilor pe care ntreprinderea le are cu toi agenii economici i financiari, cu statul i alte organisme. Pentru buna funcionare a unei ntreprinderi este necesar crearea mai multor fonduri, cum sunt: fondul pentru investiii n active fixe, fondul de rulment, fondul de rezerv etc.; sursele de formare a acestor fonduri difer de la caz la caz , astfel c pentru anumite activiti se poate apela i la mprumuturi. Principalele surse pentru crearea acestor fonduri sunt: aportul asociailor sau acionarilor, autofinanarea, creditarea i finanarea bugetar. Resursele de care dispune ntreprinderea necesare formrii fondurilor se regsesc sub denumirea generic de capital (fizic i uman). Capitalul fizic include active: financiare i reale. Activele financiare sunt necesare pentru procurarea activelor reale i angajarea capitalului uman, n timp ce activele reale, utilizate de capitalul uman, produc bunuri i servicii, din vnzarea crora se procur active financiare.

Finanarea activelor poate fi realizat de ctre agentul economic prin procurarea de capital de pe pieele financiare, pe baza emiterii de titluri de valoare ct i pe baza combinrii creditului pe termen scurt, a datoriei pe termen lung i a aciunilor; combinarea trebuie s fie cea mai bun pentru ndeplinirea obiectivelor ntreprinderii. Tipul de decizie luat face parte din sfera responsabilitii managerului, ea reprezentnd esena funciunii financiare a ntreprinderii, a crei finalitate rezid n asigurarea performanelor economice i de producie ale firmei n condiiile utilizrii eficiente a factorilor de producie.

Sarcinile gestiunii financiare Luarea deciziilor n domeniul financiar presupune studiul obiectului gestiunii financiare pentru rezolvarea problemelor aprute n relaiile dintre ntreprindere i mediul financiar. n urma studiului rezult sarcinile fundamentale, care revin finanelor: maximizarea valorii ntreprinderii, meninerea nivelului performanelor financiare i stpnirea riscurilor cu care se confrunt ntreprinderea. Sarcinile gestiunii financiare se materializeaz n: efectuarea analizei financiare (analiza echilibrului financiar, analiza rezultatelor ntreprinderii, analiza fluxurilor financiare, diagnosticul financiar al rentabilitii i al riscului); luarea deciziilor financiare (decizii de investiii, de finanare, de repartizare a profitului, care fac obiectul gestiunii financiare pe termen lung; decizii de trezorerie, respectiv gestiunea trezoreriei i gestiunea ciclului de exploatare, care fac obiectul gestiunii financiare pe termen scurt); controlul de gestiune. Gestiunea financiar are menirea s ndeplineasc cerinele funciunii financiare. Scopul funciunii financiare este de a apra i consolida patrimoniul i autonomia financiar a ntreprinderii. Realizarea eficient a acestei funciuni necesit o diviziune a muncii ntre diversele compartimente ale activitii financiare. Organizarea activitii financiare Activitatea financiar bine organizat trebuie s fie structurat n aa fel nct, s asigure, n principal, urmtoarele: informarea complet i corect a conducerii; observarea n timp util a tendinelor noi n derularea fenomenelor i pregtirea deciziilor previzionate a avea succes n viitor; condiii optime pentru aprarea i consolidarea patrimoniului i independenei ntreprinderii.

Organizarea activitii financiare pornete de la sarcinile activitii financiare, care sunt concretizate n domeniile previziunii i execuiei, analizei, controlului i coordonrii. Pornind de la aspectele majore ale activitii financiare, putem aprecia c viabilitatea unei ntreprinderi depinde, n cea mai mare msur, de organizarea compartimentului financiar-contabil. n ntreprinderi, activitatea financiar este organizat pe compartimente, astfel: compartimentul de previziune financiar, compartimentul decontri, compartimentul salarizare, compartimentul casierie, compartimentul preuri i tarife, compartimentul analize economicofinanciare, compartimentul control financiar intern (CFI) i control financiar preventiv (CFP) Cuvinte cheie: finanele ntreprinderii; capitalurile ntreprinderii; activele fixe, circulante i financiare; mediu financiar; gestiune financiar; resurse financiare; nevoi financiare, practic i politic financiar; finanele private i finanele ntreprinderii; previziune financiar.

I.2. FINANAREA NTREPRINDERII Pentru a ntreprinde ceva mai nti trebuie s avem capitalul bnesc . Capitalul unei ntreprinderi poate fi abordat i tratat: a. Ca mijloc sau factor de producie, care reprezint totalitatea averii la dispoziia unei uniti economice, format din: bani (capital financiar); utilaje, instalaii, materii prime .a. (capital tehnic); dreptul de crean (capital juridic).

b. Ca fonduri, n sensul contabilitii naionale. Operaiile cu capital sunt opozabile operaiilor referitoare la vnzri, servicii, exprimnd, desemnnd micarea fondurilor n contrapartid. c. Ca aporturi ale proprietarilor societii sau acionarilor. 2.1. Procurarea capitalului Pentru a ncepe o afacere este nevoie de capital bnesc i capital tehnic. Cel bnesc (financiar) este important. Sursele de procurare sunt externe i interne ntreprinderii.

Sursele externe de procurare a capitalului bnesc (este vorba aici de cele exterioare ntreprinderii) se refer la dotri, finanri, aciuni i mprumuturi. La ntreprinderile n funciune sursele sunt cele proprii (interne) i cele externe (strine). Cele interne se refer la amortizri i partea din profit care, potrivit contractului pentru constituire i statutului societii, este prevzut pentru sporirea de capital. Sursele externe se refer la mprumuturi, ca un capital pasiv, i la asocieri, cu un capital pe baz de echitate. La fel i emisiunea de aciuni sau obligaiuni. Exist i sursele atrase, ca datorii minime cu caracter permanent, ca urmare a sistemului de decontare fa de teri, i mprumuturile bancare sau creditorii, ca surse de finanare a ciclului de exploatare pe termen scurt (surse ciclice). ns pasivele stabile sunt veritabile mprumuturi indirecte, generate de existena operaiunilor curente. Creditul pe termen lung contribuie la creterea capitalului mprumutat, dar i la creterea gradului de ndatorare, la creterea costurilor financiare. Dac creditul este n valut, apar i diferenele nefavorabile (negative) de curs, care erodeaz rezultatul exploatrii, putnd conduce n final la pierdere. Creditul luat (mprumut pe termen lung) se ramburseaz: a. cu anuiti constante b. cu amortismente constante Leasingul este un alt instrument de finanare, practicat de societile specializate n leasing (financiar i operaional). n cazul leasingului operaional, rata este calculat n varianta anuitilor constante (dobnda la valoarea rmas i capitalul restituit).

2.2. Tipuri de fonduri, sursele de constituire i destinaia lor

Vom ntlni, cel mai adesea, fondurile comune, cum sunt: Fondul de rezerv, care are o reglementare legal (Legea nr. 31/1990), iar constituirea sa este prevzut prin legea anual a bugetului i prin Normele tehnice emise de Ministerul Finanelor Publice. El are ca surse de constituire: disponibilul la nceputul exerciiului financiar, sumele suportate din profit nainte de impunerea profitului. Destinaiile fondului privesc: acoperirea pierderilor nregistrate, alte micorri. Fondul de cercetare-dezvoltare, important pentru modernizare, dezvoltare, protecia mediului, i care se constituie pe seama costurilor i a profitului. Titlul fondului sugereaz i destinaia sa: finanarea cercetrii (fundamentale i aplicative) cu scop declarat dezvoltarea firmei. Fondul de investiii (de dezvoltare) se constituie din: sume aferente reducerii impozitului pe profitul investit n investiii lucrative; sume din valorificarea mijloacelor fixe scoase din funciune; sume din vnzarea mijloacelor fixe; amortizarea mijloacelor (activelor) fixe (imobilizrilor corporale); sume prelevate din profitul net; sume din redistribuire; credite bancare; alocaii de la bugetul public naional. Fondul de premiere este destinat stimulrii personalului firmei. Se constituie pe Fondul de participare la profit este destinat motivrii salariailor. Profitul net este Fondul pentru aciuni social-culturale i sportive are o eterogenitate de surse (ca i seama costurilor proprii, dar i din profitul net. -

sursa constituirii sale. altele amintite): sume preluate din profit; contribuiile salariatului pentru tratament balnear i odihn, pentru ntreinerea copiilor n grdinie; subvenii de la bugetul public naional; donaii; ajutoare; sponsorizri .a. Alte fonduri sunt specifice unor ageni economici, unor societi comerciale din alte ramuri: de asigurri, de construcii, n agricultur, ca: Fondul de rezerv din prime pentru asigurri de via; Fondul pentru organizarea antierelor; Fondul de asigurare. Exist i alte fonduri, prin care se finaneaz alte necesiti ale ntreprinderii.

Fondurile au ca surse de constituire: profitul societii comerciale (fie nainte de impunere, fie dup impunere), costurile de exploatare, diferitele valorificri, contribuia salariailor. Aceste surse sunt surse proprii interne. Alte surse, cum sunt: subvenii, redistribuiri, donaii, ajutoare, constituie surse externe. Fondul de rulment (working capital) este un fond deosebit. El exprim excedentul finanrilor stabile (capitalului permanent) asupra bunurilor stabile (durabile, imobilizrilor corporale, necorporale i financiare). Fondul de rulment apare ca o marj de siguran (securitate) pe care i -o procur eful ntreprinderii pentru a face fa nevoilor sale de finanare, izvorte din exploatare. Activitatea normal a ntreprinderii face s apar n patrimoniul su bunuri sub form de stocuri i creane, care formeaz bunuri circulante ale ciclului de exploatare. Un anumit numr de teri particip la finanarea acestor bunuri circulante ale ciclului de exploatare, reprezentnd credite-furnizori, personal, bnci. Aceste credite se numesc finanarea ciclului de exploatare. n cazul n care bunurile circulante sunt superioare finanrii ciclului (datorii pe termen scurt), apare o nevoie de rulment de acoperit. Din compararea fondului de rulment cu nevoia de fond de rulment poate s existe un excedent, exprimnd o trezorerie pozitiv, sau un deficit, ce trebuie s fie suportat prin alte mijloace, care sunt finanri pe termen scurt. Fondurilor prezentate se adaug i rezervele care pot fi:

legale; statutare; facultative.

Cele legale sunt reglementate prin legi specifice. Aa este, de exemplu, Fondul de rezerv, care se constituie reglementat de Legea nr. 31/1990 i Legea anual a bugetului public naional. Acest fond de rezerv este alimentat din profitul brut nainte de impozitare, din excedentul obinut prin vnzarea aciunilor la un curs mai mare dect valoarea lor nominal, dac acest excedent nu este ntrebuinat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizrilor, din excedentul din reevaluarea stocurilor. Societatea comercial poate s-i prevad n statut, n concordan cu permisibilitatea legilor n materie, anumite rezerve privind exerciiul exploatrii. Att fondurile, ct i

rezervele sunt rezultatul activitii de exploatare a ntreprinderii, al operaiilor ce se deruleaz n interiorul i n afara ei. Cuvinte cheie: capital bnesc, mijloace, fonduri, aporturi, surse externe i interne, obligaiune, aciune, capital social, prim de emisiune, credit pe termen scurt i lung, leasing, tipuri de fonduri, fond de rulment, fonduri de rezerv, statutar i legal.

I.3. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR La modul general, echilibrul evideniaz ideea de armonie ntre diferitele elemente ale unui sistem, ceea ce n domeniul financiar presupune armonizarea resurselor cu nevoile. Resursele i utilizrile reflectate n bilan sunt variate i se preteaz la diferite concepii privind echilibrul. Noiunea de echilibru va fi analizat funcie de modalitatea de abordare a bilanului: patrimonial i funcional. Descrierea contabil; situaia net Bilanul reprezint imaginea static, la un moment dat (de regul, la sfritul exerciiului financiar) a echilibrului financiar funcional sau patrimonial al ntreprinderii. Pornind de la abordarea patrimonial-juridic a bilanului, numeroi analiti financiari utilizeaz conceptul de situaie net (SN). Acest indicator se calculeaz pe baza urmtoarei formule: SITUAIA NET = ACTIV DATORII Indicatorul situaie net este mai relevant dect cel de capitaluri proprii, exprimnd valoarea activului realizabil la un moment dat (n situaia net nu se includ subveniile pentru investiii i provizioanele reglementate). Analiza echilibrului pe baza bilanului financiar (activul patrimonial este privit ca nevoi iar pasivul ca resurse) opereaz cu noiunile de lichiditate i exigibilitate. Astfel, elementele de activ sunt structurate n funcie de lichiditate (capacitatea unui activ de a se transforma n moned, fr pierdere de valoare) iar elementele de pasiv, n funcie de exigibilitate (proprietatea lor de a deveni scadente la un anumit termen). Astfel, n activ, se vor nscrie mai nti elementele

10

cele mai puin lichide (imobilizrile), numite nevoi permanente; apoi vor urma activele circulante, numite nevoi temporare. n ceea ce privete pasivul, mai nti se vor nscrie capitalurile proprii, reinvestirile profiturilor anterioare i apoi capitalurile din surse publice i datoriile pe termen lung; toate acestea vor forma resursele permanente. Apoi vor urma datoriile cu o scaden mai mic de un an, traducnd resursele temporare. Concepia funcional definete ntreprinderea ca o entitate economic i financiar asigurnd, n raport cu dezvoltarea sa, anumite funcii i anume: funcia de exploatare, funcia de investire i dezinvestire, precum i funcia de finanare. Concepia funcional a bilanului are meritul de oferi o imagine asupra modului de funcionare economic a ntreprinderii, punnd n eviden stocurile i resursele corespunztoare fiecrui ciclu de funcionare. Astfel, activul va cuprinde nevoi stabile, nevoi ciclice i nevoi de trezorerie iar pasivul va nregistra resursele durabile, resursele ciclice i resursele de trezorerie.

Fondul de rulment Exist dou concepte fundamentale ale fondului de rulment: fond de rulment permanent i fond de rulment propriu. a) Analiza pe baza bilanului financiar Fondul de rulment permanent, determinat pe baza bilanului financiar, constituie un fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar, care se poate calcula prin dou modaliti: 1. FRF=CAPITALURI PERMANENTE NEVOI PERMANENTE

(fr amortizri i provizioane)

(n valoare net)

sau FRF=CAPITALURI PERMANENTE NEVOI PERMANENTE

(inclusiv amortizri i provizioane) (n valoare brut)

2. FRF=ACTIV CIRCULANT NET DATORII MAI MICI DE UN AN+PASIVE DE TREZORERIE

11

II.1.FUNDAMENTElE PRIVIND CONTROLUL DE GESTIUNE

Controlul de gestiune reprezinta principalul instrument prin care managementul conduce o organizatie in modul cel mai performant. El reprezinta un process prin care sunt analizate actiunile si activitatile desfasurate, sunt evaluate rezultatele obtinute si sunt elaborate concluzii astfel incat sa se poata dispune decizii si actiunii in consecinta. Cu ajutorul controlului de gestiune se urmareste realizarea obiectivelor si permite managementului sa evalueze sis a corecteze deciziile luate. Controlul de gestiune se poate organiza astfel: planificarea strategica= reprezinta un proces ce consta in stabilirea si revizuirea obiectivelor, definirea resurselor de utilizat pentru atingerea acestora precum si identificarea politicilor care trebuiesc implementate astfel incat resursa sa fie utilizata in mod eficient, eficace si eficacitate; controlul de gestiune prin care conducerea se asigura ca resursele sunt utilizate in mod corespunzator, controlul degestiune face legatura intre partea de executie si cea de decizie; controlul operational= reprezinta un proces care consta in obtinerea garantiei ca sarcinile specifice sunt efectuate in mod eficient si eficace; acest tip de control se refera la operativ respectiv la activitatea curenta, la deciziile curente. Pentru a putea stabilii cele mai bune politici, organizatia trebuie sa-si stabileasca orizonturi dupa cum urmeaza: orizont strategic = 5-10 ani, perioada in care se stabileste scopul si obiectivul aferent, iar pt atingerea acestora sunt elaborate planuri de strategii; orizont bugetar= 1-3 ani, sunt stabilite obiective pe termene mediu si scurt; orizont operational = o luna, se refera la actiunile curente care sunt aplicate, urmarite, analizate si care servesc la corectia acestora intr-un timp scurt; Procesul de control este intr-o stransa legatura cu nivelul de decizie respectiv: decizii strategice= vom utiliza un control strategic; decizie tactica= urmarim un control de gestiune; decizie de executie= utilizam un control operational/de executie;

12

Gestionarea unei organizatii reprezinta procedeul prin care managementul conduce organizatia spre atingerea obiectivelor tinand cont de politicile sau practicile stabilite. Gestionarea organizatiei contine doua dimensiuni: gestiune strategica si operationala. Gestiunea strategica cuprinde urmatoarele actiuni: analiza strategica; orientarile activitatii/ organizatiei; executiile necesare; controlul; Gestiunea operationala cuprinde: structuri; sistemul de decizii; sistemul de informare; sistemul de motivare;

Controlul realizat la nivelul unei organizatii identifica eventualele disfunctionalitati, evalueaza rezultatele obtinute astfel incat managementul sa poata efectua sau modifica deciziile stabilite. Controlul dirijeaza activitatea organizatiei spre indeplinirea obiectivelor stabilite si pentru efiencizarea activitatii desfasurate. Fazele procesului de control cuprind: planificarea= reprezinta stabilirea obiectivelor; actiunea si implementarea deciziilor= transpunerea in practica o obiect. controlul= analiza... decizia= actiunile, deciziile stabilite de management pentru imbunatatirea...

Principiile controlului de gestiune sunt: responsabilitati = delegarea de competenta (primirea de responsabilitati de la un superior); delegarea implica actiunea de coordonare, control si monitorizare; controlabilitatii performantelor/ analiza rezultatelor analizei contului de rezultate afectat unui centru de responsabilitate;

Rolul controlului de gestiune il reprezinta pilotajul performantelor si al schimbarii, controlul de gestiune trebuie sa duca la indeplinire urmatoarele scopuri: informarea corecta si permanenta a conducerii

13

stabilitatea... reducerea postului identificarea elementelor de cost ineficient astfel incat costul de productie sa fie dominant in total costuri;

Analiza performantei urmareste organizarea managementului pe diverse nivele, stabilirea sistemului de informare a persoanelor cu functii de decizie, modelarea activitatii astfel incat aceasta sa contribuie la atingerea obiectivelor. Pilotajul schimbarii= luarea deciziilor pentru schimbarea strategiilor,stabilirea unui program care sa cuprinda tinte succesive pentru a se putea urmarii procesul in valit...acestuia precum si schimbari operationale necesare in analiza activitatii desfasurate. Pentru a realiza aceste obiective, controlul trebuie sa urmareasca costurile aferente ( externalizarea acestuia, motivarea salariatilor)....(indicatori, raportari), timpul (perioada in care se realizeaza activitatea, perioada stabilita obiectivelor), organizatia ( ca structura de personal si ca mod de organizare). Costul, element al controlului de gestiune= reprezinta partea din cheltuielile materiale de personal si alte cheltuieli care direct sau indirect contribuie la realizarea unui produs si se regasesc in structura acestuia. Costul cuprinde: cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu salariile si contributii aferente, cheltuieli cu energia, cu amortizarea, cheltuieli realizate cu tertii,etc. Dupa identificarea pe purtatorul de cost in momentul efectuarii cheltuielilor intalnim: cheltuieli directe; cheltuieli indirecte;

a) Cheltuielile directe sunt identificate pe purtatorul de cost in momentul efectuarii acestora,ele cuprind costurile generate de materiile prime si alte materiale directe, cheltuielile cu salariile, personalul indirect productiv si contributiile aferente acestora, precum si alte cheltuieli directe. b) Cheltuielile indirecte sunt identificate in locul de desfasurare al activitatii, in momentul in care acestea sunt efectuate si sunt repartizate la sfarsitul lunii pe purtatorul de cost astfel: cheltuieli indirecte de productie se regasesc la nivelul centrului de responsabilitate (cuprinde cheltuielile comune si generale ale centrului de responsabilitate);

14

cheltuieli indirecte generale si de administratie care se regasesc la nivelul administratiei unei firme;

Dupa destinatia cheltuielilor intalnim urmatoarele tipuri de cheltuieli: ale activitatii de baza; indirecte de productie/ comune ale sectiei; activitatii auxiliare; generale si de administratie; de desfacere;

Dupa legatura dintre contabilitatea financiara si de gestiune si din punct de vedere al regasirii cheltuielilor in costuri: incorporabile in cost ( cheltuieli din activitati de exploatare, cu dobanzile aferente creditelor contractate pentru realizarea sau obtinerea produselor cu ciclul lung de fabricatie); neincorporabile in costuri ce fac obiectul contabilitatii financiare sar nu sunt recunoscute in contabilitatea de gestiune ( extraordinare= celelalte cheltuieli financiare); cheltuieli supletive/ adaugate ( recunoscute de contabilitatea de gestiune dar nu si de cea financiara); Dupa natura cheltuielilor sau felul acestora (regasim in contabilitatea financiara): cheltuieli cu materiile prime; combustibil; energie; cu tertii; personalul; amortizarea; contributii aferente;

Gruparea cheltuielilor pe tip/ articol de calculatie (utilizat in special pentru analiza structurii de cost): cheltuielile directe cuprind: cheltuielile cu materia prima si materiale directe; cheltuieli cu manopera directa si protectia sociala aferenta; alte cheltuieli directe;

15

cheltuielile indirecte de productie cuprind: cu intretinerea si functionarea masinilor, utilajelor si instalatiilor; generale ale centrului de responsabilitate (sectie, sector);

Costul de productie= reprezinta volumul cheltuielilor directe si al celor indirecte de productie. Costul complet cuprinde costul de productie si cheltuielile generale si de administratie. Costul complet comercial cuprinde costul complet si cheltuielile de desfacere. Din punct de vedere al controlabilitatii si al deciziei asupra unor costuri: cheltuieli controlabile; cheltuieli necontrolabile;

Cheltuielile controlabile reprezinta costurile care se formeaza in cadrul unui centru de responsabilitate si pentru care exista responsabil; Cheltuielile necontrolabile sunt cele decise de managementul organizatiei si care nu se poate decide in cadrul centrului de responsabilitate; Ex: reducere financiara!!! Dupa raportul dintre nivelul cheltuielilor si productia realizata: cheltuieli variabile; cheltuieli fixe;

Cletuielile variabile sunt acele cheltuieli realizate in corelatie cu volumul productiei si se impart in: proportionale; degresive; progresive; flexibile;

Costul produsului = determinat de toate cheltuielile aferente realizarii produsului respectiv; Costul perioadei analizate cuprinde toate cheltuielile neidentificate in costul produsului dar regasite in contul de rezultate. Cheltuielile fixe= cheltuieli care indiferent de volumul de activitate raman constante. Un rol important in clasificarea cheltuielilor il are identificarea centrului de responsabilitate. Purtatorul de cost este identificat in functie de specificul activitatii. Centrele de responsabilitate reprezinta subdiviziuni din structura organizatorica a unei intreprinderi care realizeaza anumite activitati si genereaza costuri.

16

Centrele de responsabilitate cuprind: intreprinderi, sectii, sectoare, ateliere. Centrele de responsabilitate se impart in: de profit= reprezinta centrul de responsabilitate care dispune de resursele financiare, meteriale si umane necesare desfasurarii activitatii, obtine produse , inregistreaza venituri si cheltuieli, incasari si plati, are conturi la banca, relatii cu furnizori, creditori si organizeaza contabilitate proprie. de costuri= reprezinta o zona in care sunt desfasurate activitati sau realizate produse cu incadrarea intr-o anumita limita de costuri, produsele obtinute nu sunt destinate vanzarii directe si sunt destinate pentru prelucrare ulterioara catre alte centre de responsabilitati (subansamble). de cifra de afaceri= principal obiectiv al cifrei de afaceri, cresterea volumului genereaza doar costuri specifice desfacerii/ vanzarii. de investitii= putere decizionala privind investitiile ce urmeaza a fi efectuate. de cheltuieli= reprezentate de serviciile functionale din cadrul unei organizatii( contabilitate financiara, administratie, achizitii publice) care primeste anumite finantari/ resurse pentru derularea activitatii specifice.

17

III.BIBLIOGRAFIE 1. Dumitru Marin, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Ediia a III-a, revzut

i adugit, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2007 2. Dumitru Marin, Finanele ntreprinderii, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2006 3. Feleag Niculae, Ionacu Ion, Tratat de contabilitate financiar, vol. I, II, Editura Economic, Bucureti, 2000
4.

Chiraa Caraiani, Mihaela Dumitrana - Contabilitate i control de gestiune, Editura InfoMega, Bucureti 2004

5. Ion Ionacu, Andrei Filip, Mihai Stere - Control de gestiune, Editura

Economic, Bucureti 2003

18