UNIVERSITATEA GEORGE BACOVIA BACU Studii postuniversitare Manage entu! "arierei #n asisten$% so"ia!

Studiul de caz metod de cercetare calitativ

(Referat la disciplina Tehnici de cercetare calitativ)

Coordonator tiinific Prof. L.Bozga

Cursant:

Bacu

20 0

Cuprins& !specte "enerale privind metodele #i tehnicile de cercetare sociolo"ic$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$% Studiul de caz metod de cercetare calitativ$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$% &unc'iile epistemolo"ice ale studiului de caz$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$% Tipuri de studii de caz$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$( )tapele studiului de caz$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$* +azul !$,$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ .storicul Social$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$a$ /ate privind identificarea 0eneficiarului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$0$ /ate privind familia 0eneficiarului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$c$ /ate privind evolu'ia 0eneficiarului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1 d$ Situa'ia material 2 financiar$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$3 e$ 4ro0leme identificate$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$3 2$ +onvor0irea telefonic$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$3 %$ 5nt6lnirea fat 7n fat$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$3 ($ 5ntocmirea liste de pro0leme$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$8 *$ 90tinerea informatiilor de la alte a"entii2institutii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$8 -$ ,izita la domiciliul clientului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$8 1$ +artea vietii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 0 3$ :atricea ciclului de viat$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 0 8$ ;eno"rama$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 0$ <arta eco$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 2 $ Scala resurselor familiale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 2 %$ Scala de spri=in familial$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ * ($ !naliza c6mpului de forte$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ * *$ :atricea procesului decizional$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ * -$ ;hid de interviu$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1$ ;hid de o0servatie$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 3$ 4lanul de servicii (4S)$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1 8$ 90iective "enerale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 8 !>)?@ A $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$20 +9>TR!+T /) .>T)R,)>T.)$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$20 Bi0lio"rafieA$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2

!specte "enerale privind metodele #i tehnicile de cercetare sociolo"ic

4rin etode 'i te(ni"i de "er"etare so"io!ogi"%B 7n'ele"em demersuri investi"ative menite colectrii #i interpretrii faptelor sociale$ !derm la punctul de vedere sus'inut de mul'i sociolo"iB dup care tehnicile sunt su0ordonate metodelorB iar procedeele sunt su0ordonate tehnicilor$ +u toate acesteaB 7n literatura sociolo"ic domin tendin'a de a admite 7n cate"oria metodelor doar pe acelea destinate o0'inerii informa'iilorB 7n timp ce tehnicile sunt raportate la toate etapele cercetrii concreteA proiectareaB recoltarea #i prelucrarea informa'iilor$ Toate etapele sunt importanteB dar etapa "rea a cercetrii este cea de o0'inere a informa'iilor$ !ici au devenit clasice urmtoarele metodeA o)serva$ia* e+peri entu!* an"(eta* ana!i,a do"u entar% 'i onogra-ia so"io!ogi"%. Cor le sunt su0ordonate tehnici cum ar fiA o0serva'ia eDternB o0serva'ia participativB eDperimentul de la0orator #i eDperimentul naturalB ancheta pe 0az de chestionar (tehnica chestionarului) #i ancheta pe 0az de interviu (tehnica interviului)$ :ulte din tehnici presupun folosirea de su0tehnici sau procedee$ 4rincipalele func'ii ale tehnicilor de cercetare suntA standardizarea afirma'iilor empirice cu privire la calit'ile nemi=locit o0serva0ileE sistematizarea #i formalizarea unor opera'ii de lo"ic a cercetriiE asi"urarea o0iectivit'ii 7n cercetare #i 7n interpretarea rezultatelorE introducerea msurrii 7n sociolo"ie$ +a unelte ale muncii de cercetareB tehnicile tre0uie s rspund anumitor eDi"en'eA s fie ri"uros definiteE s poat fi standardizateE s fie transmisi0ile altor cercettori #i suscepti0ile a fi aplicate eDact 7n acela#i modB 7n condi'ii identiceB la acela#i "en de pro0lemeB la acela#i tip de fapte sociale$

Studiul de caz metod de cercetare calitativ

Studiul de caz este o metod prin eDcelen' calitativB ce const 7n a0ordarea compleDB multilateral a unei entit'i sociale de la indivizi p6n la comunit'i sau or"aniza'iiB cu scopul de a a=un"e la o ima"ine c6t mai complet (holistic) posi0il despre acea entitate$ /up R$ F$ GinB studiul de caz este o anchet empiric asupra unui fenomen contemporan 7n conteDtul vie'ii saleB 7n care limitele dintre fenomen #i conteDt nu sunt cu totul evidente #i 7n care se utilizeaz surse multiple de informare$ +azul studiat reprezint un teren pentru o0serva'ii multipleB dar #i pentru utilizarea altor metode (interviuB 0io"rafia social etc$) necesare adunrii informa'iilor utile$ Studiul de caz permite sesizarea le"turile dintre fenomenele sociale care sunt prea compleDe pentru a putea fi a0ordate prin intermediul anchetei sau eDperimentului$ Studiul de caz nu este folosit pentru a descoperi frecven'e statistice 7n via'a socialB ci pentru a pune 7n eviden' aspecte semnificativeB utile 7n cunoa#terea #tiin'ific a vie'ii socialeB inclusiv 7n procesul ela0orrii teoretice$ /un"$ii!e episte o!ogi"e a!e studiu!ui de "a, a) Studierea cazurilor ofer baza factual pentru generalizrile inductive 7n vederea ela0orrii unei teorii$ 4entru aceastaB principala metod utilizat este cea comparativ$ +ompara'ia nu se realizeaz pe o schem care s permit standardizareaB put6nd fi alese criterii multiple de comparare 7n func'ie de scopurile urmrite$ Rezultatele acestor compara'ii pot fi utilizate pentru
R$ F$ Gin H Case Study Research. Design and Methods, CondraB Sa"e 4u0licationsB 83(B p$ 2%B citat dup !$ :ucchielli (coord$)B op$ cit$B p$ (01

"eneralizri teoretice av6nd ca suport lo"ic induc'ia comparativ$ !ceast func'ie este mai evident 7n fazele ini'iale ale unei cercetri c6nd se pune pro0lema realizrii unei 0nci de o0serva'ii care fiind supuse prelucrrii =oac rolul unei platforme de construc'ie teoretic$ 0) Folosirea cazurilor ca probe de validare sau invalidare a unor teorii B ori eDplica'ii$ /emersul lo"ic al verificrii este unul deductiv$ /acB de eDempluB ne intereseaz testarea afirma'iei dup care clien'ii serviciilor de asisten' social devin eDper'i 7n ceea ce prive#te specularea oportunit'ilor oferite de le"isla'ia 7n vi"oareB una din cile utilizate este ale"erea unei familii care 0eneficiaz de o serie de facilit'i #i studierea ei multiplB prin o0serva'iiB #i interviuB pentru a concluziona 7n le"tur cu a0ilit'ile ei de a o 0eneficia de maDimum posi0il din ceea ce sistemul de asisten' social permite$ Rezult din eDplica'iile anterioare c a doua func'ie a studiului de caz va fi activat 7ntrHun stadiu mai avansat al cercetriiB c6nd se verific sau se 7m0o"'e#te o teorie$ Tipuri de studii de "a, (a) Studiul de caz intrinsec este acela care are ca o0iect de cercetare o situa'ie cu caracter unic sau foarte rar 7nt6lnitB despre care se 0nuie#te c permite descoperirea unor aspecte noiB ne0nuite p6n atunci$ /e eDempluB o calamitate (inunda'ieB incendiu) care las fr adpost mai multe familii$ &iecare dintre aceste familii poate fi a0ordat 7n cercetare prin tehnica studiului de caz ce va permite eviden'ierea aspectelor semnificative #i a le"turilor care le unescB cu scopul sesizrii dinamicii evenimentelor$ 5ntrHun asemenea studiu de caz miza teoretic nu se afl 7n posi0ilitatea folosirii informa'iilor 7ntreHo eventual procedur de testare teoreticB ci intereseaz 7nse#i informa'iile colectate #i sistematizate 7n cercetarea cazului$ +ercetrile mono"rafice intr 7n aceasta cate"orie de studii de caz$ Sociolo"ii din perioada inter0elicB din #coala lui /imitrie ;usti au ela0orat mono"rafii rurale cu scopul de a cunoa#te detaliat anumite localit'i rurale$ /e#i nu pot fi eDcluse unele 7ncadrri teoretice 7n descrierea #i eDplicarea acelui cazB totu#iB nota diferen'iatoare este 7ns dat de faptul c investi"area nu se pune 7n slu=0a unei teorii ini'iale$2 (0) Studiul de caz instrumental se folose#te atunci c6nd cercetarea cazului este necesar verificrii (sau ilustrrii) unei teorii$ 5n aceast situa'ieB cazul este folosit mai mult ca preteDtB centrul de "reutate al interesului co"nitiv cade mai mult asupra func'iei confirmative sau ilustrative a cazului dec6t asupra con'inutului su informativ$ !#a a procedat Iane Iaco0s 7n cartea sa The Death and Life of Great American Cities ( 8- )B 7n care ora#ul >eJ GorK este folosit ca un caz tip pentru a ela0ora o teorie despre specificul marilor metropole americane$ % Studiul de caz instrumental nu apar'ine totu#i paradi"mei cercetrilor cantitativeB deoarece nu se porne#te de la ipoteze specifice #i nici nu se opereaz cu "rile de cate"orii$ (c) Studiul de caz multiplu este folosit 7n analiza comparativ 7n vederea "eneralizrilor inductive$ !cest tip de studiu de caz a fost amplu utilizat 7n anii 830H 880 7ndeose0i 7n cercetarea economic$ :ai multe 7ntreprinderi au fost studiate pentru a se identifica constantele 7n vederea unor "eneralizri privitoare la succesul economic$ /e asemeneaB studiul de caz a mai fost folosit #i 7n cercetarea peda"o"icB at6t 7n :area BritanieB c6t #i 7n SL!B 7ndeose0i la Lniversitatea <arvardB aici mai ales 7n practica seminariilor universitare$ !stziB studiul de cazB ca procedeu peda"o"ic este din ce 7n ce mai mult practicat 7n 7ntrea"a lumeB datorit capacit'ii sale de a eDersa capacit'i de analiz #i de comparare #i de a "si solu'ii la pro0lemele ridicate$ !ctivitatea mana"erialB cea de =udectorB procuror #i avocatB cu deose0ireB implic prin ele 7nsele o continu rezolvare de cazuri$( (d) !utoHcazul este o form a studiului de caz 7n care autorul vor0e#te despre propria sa eDperien' 7ntrHun anumit domeniu$ Ln om de #tiin' mrturise#te despre avatarurile muncii de cercettorB despre dificult'ile 7nt6mpinate 7n activitatea saB despre principalele riscuri pe care cei tineri ar putea s le evite etc$ Ln anchetator poateB de asemeneaB consemnaB pentru folosul celor tineriB 7ntre"ul demers investi"ativB cu toate surprizeleB satisfac'iile sau insatisfac'iile 7nt6mpinate 7n procesul rezolvrii unui caz anchetat$ !utoHcazul are #i el mai mult conota'ii didacticeB fiind folosit de cei tineri 7n procesul formrii lor profesionale$
2 %

4etru .lu' op$ cit$B p$ 03 !$ :ucchielli (coord$)B op$ cit$B p$ (08$ ( 4etru .lu'B op$ cit$B p$ 08

Etape!e studiu!ui de "a, (a) Sta0ilirea cadrului "eneralB adic a pozi'iei epistemolo"ice pe care se plaseaz cercettorul calitativistB a ponderii elementelor cantitative (care nu pot totu#i lipsi) 7ntrHo cercetare predominant calitativB precum #i a asump'iilor teoretice care "hideaz investi"a'ia ce nu poate fi niciodat 7n 7ntre"ime in"enu (neafectat de anumite supozi'ii)$ (0) 4relucrarea studiului de caz$ 5n aceast etap se pune pro0lema selectrii informa'iilor relevanteB mai ales dac ne plasm 7n tipolo"ia studiului de caz instrumental sau multiplu$ 5n situa'ia studiului de caz intrinsecB pro0lema ale"erii nu se puneB deoarece toate informa'iile despre caz sunt apreciate ca necesare$ Studiul de caz instrumental #i cel multiplu ridic pro0leme dificile de decizie 7n le"tur cuA Selecia cazurilorB 7n func'ie de c6t de reprezentativ este apreciat a fi un anumit caz pentru tema studiat$ Selec'ia cazurilor depinde de ceea ce sHa numit mai sus e#antionare teoreticB dar #i de flerul #i intui'ia cercettorului$ Selectarea (e#antionarea) n interiorul cazului se refer la faptul c cercetarea cazului ne o0li" la re'inerea acelor elemente care se dovedesc mai importante #i careB de aceea vor fi supuse unei investi"a'ii de profunzime$ Selec'ia operat va fi precedat de o definire a punctului de vedere din care dorim s eDaminm situa'ia studiatB astfel 7nc6t s atin"em o0iectivele teoreticeB eDplicative prin ceea ce se nume#te analiz de con!inut teoretizant . Tre0uie relatate toate elementele utileB #i doar acesteaB iar lucrurile complicate s fie fcute comprehensi0ile$* )ste nevoie de un "hid metodolo"ic care s cluzeasc activitatea de selectare a cazurilor sau a elementelor proprii unui cazB altfel eDist riscul unei selectivit'i incon#tiente sau cel mult impresioniste$ /up rezolvarea pro0lemei selec'ieiB se cere autorului unui studiu de caz relatarea fidel a situa'ieiB adic 7ntocmai cum a fost ea trit de actorii implica'iB cci a eDprima clar ce au trit actorii este 7ns#i esen'a unui studiu de caz- 4entru realizarea acestui deziderat teoreticB cercettorul tre0uie s respecte trei re"uliA Regula triangul rii (strate"ie de cercetare ce const 7n com0inarea mai multor tehnici de cule"ere a datelorB pentru a compensa distorsiunile inerente fiecreia 7n parte) M$ .nforma'iile cerute 7n pre"tirea unui studiu de caz provin de la #ase surseAdocumenteB arhiveB o0serva'ie directB o0serva'ie participativ #i o0iecte fizice$ Regula " ncii de informa!ii$ .nforma'iile o0'inute pe diverse ci tre0uie arhivate astfel 7nc6t oricine dore#te s poat verifica con'inutul studiului de caz$ Regula confrunt rii studiului de caz cu actorii implica!i B pentru ca ace#tiaB trind evenimentele prezentateB s corecteze eventualele erori #i pentru a 7m0o"'i aspectele care au fost ne"li=ate$$ (c) !naliza cazului este o etap 7n care cercettorul dispune de pu'ine su"estii pentru "hidareB autorul studiului fiind o0li"at sH#i dezvolte propriul stil$ Totu#iB anumite repere pot fi su"erateB este de prere R$ F$ GinB citat mai susB ele diferen'iinduHse 7n func'ie de tipul de a0ordareA deductiv sau inductiv$ 5n cazul a0ordrii deductiveB se recomand strate"ia spri=inirii pe propuneri teoretice ce se cer verificateB utiliz6nd 7n acest sens compararea fenomenelor o0servate cu cele anticipate$ 5n cazul a0ordrii inductiveB acela#i Gin recomand inducerea unui model teoretic pornind de la fenomenele o0servate 7n situa'ia studiat$ <u0erman #i :iles ( 88 ) recomand utilizarea de matrici necesare or"anizrii metodice a informa'iilor colectateB pentru a asi"ura analizei precizia dorit$ Se su"ereaz ela0orarea "rilei de analiz dup redactarea studiului de cazB pentru a se evita riscul unei prea mari selectivit'i a priori 7n redactare$ 5n cercetrile deductiveB "rila de analiz tre0uie s fie destul de 0ine structurat pentru a permite compararea informa'iilorB dar cu condi'ia s rm6n deschis posi0ilitatea introducerii
* -

!$ :uccielli (coord$)B op$ cit$B p$ ( 0$ .dem M Termenul de triangulare a fost preluat din domeniul topo"rafiei$ :arinariiB strate"ii militari #i topo"rafii 7l foloseau pentru a se putea situa 7n spa'iu$ 4reluat de #tiin'ele socioumaneB ideea de trinagulare semnific dezideratul teoretic de a o0'ine informa'ii despre acela#i o0iect investi"at din mai multe surse pentru a spori 7ncrederea 7n interpretarea realizat$

unor unit'i de analiz noi necesare eDplicrii unor fenomene care nu au fost anticipate$ 5ntrHo cercetare de tip inductivB "rila ar tre0ui ela0orat pe msur ce analiza pro"reseazB "rup6nd elementele o0servateB pentru a scoate la lumin teoria 7n mod "radat$1 .mportan'a studiului de caz 7n domeniul asisten'ei sociale se deduce din o0li"a'ia asisten'ilor sociali de a efectua anchete sociale pentru a aduna informa'ii relevante despre diversele cate"orii de 0eneficiari ai serviciilor$ .nforma'iile astfel o0'inute pot si sistematizate 7ntrHun raport care s respecte lo"ica de redactare a studiului de caz$ 5n cele ce urmeaz vom prezenta un studiu de cazB reprezentativ pentru aspectele teoretice prezentate anterior$

+azul !$,$
+azul lui !$ a intrat 7n atentia asistentului social de la 9>;Hul Tinerii viitorului din &oc#ani 7n momentul 7n care situa'ia copilului a fost referit de ctre doamna diri"int .$ +$ de la clasa a opta a Ncolii ;enerale nr$-B din &oc#ani$ /oamna diri"int descrie o schim0are semnificativ a comportamentului copilului dup plecarea tatlui la munc 7n strintate$ 5nainte !$ era un elev cu performan'e la scoalB cu foarte multi prieteni 7n r6ndul cole"ilor de clasB chiar si din scoal si cu implicare 7n cercul de #ah$ /up plecarea tatlui situa'ia lui sHa schim0at$ !$ a devenit o fire mai retrasB care nu se mai implic la fel de mult 7n activit'ile claseiB prsind si "rupul de sah$

. !storicul Social
a. "ate privind identificarea beneficiarului >umele #i prenumeleA ,$ !$ Cocul #i data na#terii A 2( ianuarie 88(B =udetul ,rancea +>4 A 8(0 2(%8((21 Statut =uridic2starea civil A persoan fizic2necstorit /omiciliul A str$ Toma +ozmaB nr$ B 0l$*B sc$ BB ap$20 &oc#ani b. "ate privind fa#ilia beneficiarului /ate de identificare ale mem0rilor familiei A Nu e!e 'i V0rsta O"upa$ia prenu e!e ,$ !na (mama) (+onfectioner ,$ Bo"dan (tata) ,$ !leDandru (frate) (1 22

1o i"i!iu! str$ Toma +ozmaB nr$ B 0l$*B sc$ BB ap$20 &oc#ani

Oidar (constructii) .talia &ermier 4ensionar 4ensionar !n"lia str$ ,eronica :icleB nr$2B 0l + 2B sc$ !B ap 0B !d=ud str$ !rcuB nr$ 0B 0l$!rcuB sc$ !B ap$ 2B &oc#ani

,$ /umitru (0unicul patern) 10 T$ :aria matern) (0unica --

!$ :ucchielli (coord$)B op cit$B p$ (

1ate re!evante privind -a i!ia & &amilia lui !$ este format din ( mem0rii A mama ,$ !naB tata ,$ Bo"danB fratele ,$ !leDandru si 0eneficiarul ,$ !$$ :ama si tatl sunt cstoriti de aproDimativ 2* de ani$ +ei doi au o relatie 0un 7n prezent desi spun c au avut si dificultti$ Tatl lui !$ este plecat la munc 7n .taliaB unde lucreaz cu forme le"ale de munc$ !cesta spri=in familia material cu aproDimativ -00 de euro pe lun$ !$ nu sHa mai vzut cu tatl su de aproDimativ 2 ani$ /e asemenea fratele lui !$este plecat 7n Spani !$ !cesta a plecat imediat dup ce a terminat liceul si sHa sta0ilit acoloB form6nduHsi o familie$ 5n prezent el lucreaza 7n mod le"al B pe 0az de contractB desi nu 7ntodeauna a fost asaB la 7nceput el lucra 7n mod ile"al$ )ste cstorit cu >$ +$B tot de nationalitate rom6nB si 7mpreun au o fetit de - luniB pe nume ,$ )lis !$ /e c6nd a plecat !leDandru nu sHa mai 7ntors 7n tar B dar a fost vizitat de !$ 7mpreun cu mama sa 7n momentul 7n care sHa nscut fetita luiB )lis !$ !$ comunic telefonic cu tatl si cu fratele su$ :ama lui !$ locuieste 7mpreun cu acestaBfiind persoana care are "ri= si rspunde pentru !$B si lucreaz ca si confectioner$ /in cauza pro"ramuluiB zilnic de luni p6n vineri de la 3 dimineata la 1 searaB nu prea are timp s se ocupe de copil$ /e aceea de multe ori B dup ce iese de la scoal !$ se duce la 0unica luiB T$ :ariaB unde se mai 7nt6mpl s rm6n si peste noapte$ Bunicul luiB T$ .oan a murit c6nd !$ avea 0 aniB iar 0unica lui ,$ :aria a murit c6nd !$ avea * ani$ 4e 0unicul lui ,$ /umitru 7l viziteaz ocazional B principalul motiv fiind si faptul c acesta nu 7si are domiciuliul 7n &oc#aniB ci locuieste 7n !d=ud$ Tatl lui !$ mai are o sor cu un an mai mic dec6t elB cstoritB care are doi 0ietiB verisorii lui !$$ /e asemenea mama lui !$ mai are un frate cu 2 ani mai mic dec6t eaB cstorit si o sor cu 2 ani mai micB cstoritB care are dou fete si doi 0ieti$ Ce"turile cu familia eDtinsB 7n afar de cei doi 0unici nu este prea puternicB acestia vizit6nduHse ocazional de sr0toriB foarte rar 7n decursul unui an$ Relatiile lui !$ cu mama sa sHau rcit un pic 7n ultima perioad din cauza faptului c nu se mai vd at6t de des ca atunci c6nd tatl lui era 7n tar$ +u tatl comunic doar la telefon B c6teodat mai desB c6teodat mai rarB depiz6nd de acesta care sun din .tali !$ Ca fel se 7nt6mpl si 7n cazul fratelui mai mareB cu care ocazional mai vor0este si prin intermediul internetului$ Se 7nt6lneste mai des cu 0unica lui fat de perioada dinaintea plecrii tatlui B si a dezvoltat fat de aceasta o oarecare le"tur de atasament$ c. "ate privind evoluia beneficiarului .nforma'ii despre na#tere #i dezvoltare ,$ !$ sHa nscut 7n =udetul ,rance !$ Sarcina a evoluat normal$ >a#terea a fost la termen #i fr complica'ii$ )ste un copil dezvoltat normal pentru v6rsta de ( spre * ani$ .nforma'ii medicale Starea actual de sntate a copilului este 0unB eDcep'ie fc6nd pro0lemele medicale inerente cresterii si dezvoltrii$ !$ nu este 7n evident cu afectiuni cronice$ /ezvoltarea fizic este una normal v6rsteiB iar starea snttii este 0un$ )Dceptie fc6nd faptul c !$ a suferit la v6rsta de paisprezece ani un accident de circula'ie 7n urma cruia #iHa fracturat un picior$ +opilul tre0uie s mear" re"ulat la #edin'e de recuperare$ +opilul este 7nscris la medicul de familie !$ C$$ !ctivitatea #colar 5nscris la coala ;eneral nr$- din &oc#aniB la clasa doamnei diri"ine .$ +$$ !$ este 7n clasa a opta B iar performanta scolar 7n ultima perioad este modestB 7n scdere evident 7n ultimii doi ani de scolarizare$ ! rmas cori"ent anul trecut la matematica B iar la cori"enta din toamn a o0tinut -B reusind astfel s treac 7n clasa a opt !$ 5n ultimii doi ani a avut nota la purtare sczut$ 5n clasa a sasea a avut 8B iar 7n clasa a saptea 3$ !ceste note sczute au fost din cauza faptului c !$ a lipsit nemotivat si a avut si c6teva acte de indisciplinB conflicte cu cole"ii si profesorii$ !$ este 7nc implicat 7n echipa de fot0al B dar nu se mai implic la fel de mult 7n activittile or"anizate cu clas !$ 46n 7n clasa a sasea !$ a avut rezultate foarte 0une la scoalB dar 7n ultima perioad a 7nre"istrat destul de multe esecuri pe plan scolar$ !$ sHa implicat 7n cercul de sah B unde a avut rezultate foarte 0uneB dar la 7nceputul clasei a opta acesta a renuntat la sahB motiv6nd c nu mai are timp$ Statutul socio profesional
7

/atorit v6rstei pe care o are B !$ nu lucreaz si de aceea nu ne putem referi la statul lui socio profesional$ Rela'ia cu sistemul de protec'ie2asisten' social !$ nu a fost si nu este institutionalizat$ d. Situaia #aterial $ financiar Cocuin'2propriet'i &amilia nu are o locuint proprie$ !$ 7mpreun cu mama sa locuiesc 7ntrHun apartament 7nchiriat cu dou camere decomandat$ +onditiile locative sunt 7n "eneral 0uneB familia nu a fcut investitii 7n acest apartament deoarece contractul cu propietarul eDpir la sf6rsitul lui 20 0 si nu stiu eDact dac vor rm6ne 7n acelasi apartament$ +hiria pe lun este 7n valoare de %00 de euro plus cheltuielile la 7ntretinere$ !partamentul este dotat mediu din punct de vedere al mo0ilieruluiB 7ns are multiple 7m0unttiri$ /in punct de vedere i"ienic este 0ine 7ntretinut si curat$ &amilia 7ncearc s str6n" 0anii necesari pentru aHsi cumpra o locuint proprie$ Surse de venit Sursele de venit ale familiei sunt alctuite din 0anii care 7i trimite tatl reprezent6nd suma de -00 de euroB salariul mamei 7n valoare de 300 Ron si alocatia lui !$$ !u datorii la 7ntretinere 7n valoare de *00 Ron$ +heltuilelile familiei sunt cele pentru chirieB 7ntretinereB m6ncareB haineB rechizite scolare pentru !$ s$ !$ e. Proble#e identificate H performantele sale scolare au sczutE H comunicarea dintre !$ #i mama sa sHa deteriorat un pic 7n ultima perioadE H lipsa tatlui lHa influentat ne"ativ pe !$E H !$ are sla0e a0ilit'i de via' independentB 7n special 7n ceea ce prive#te asumarea responsa0ilit'ilorB participarea la tre0urile casniceB comunicarea cu adul'iiE H !$ siHa fcut si niste prieteni nu tocmai potriviti B mai mari ca el cu 2H% aniB care sunt din cartierul 7n care locuieste si !$ si despre care se crede c ar avea proleme cu alcoolul si cu politi !$ !$ a fost vzut 7n compania acestora de c6teva oriE H !$ nu mai este la fel de socia0il la scoal cu cole"ii lui si nici nu mai este la fel de implicat si entuziasmat de activittile ce au le"tur cu scoal !$

%. Convorbirea telefonic
+azul lui !$ a intrat in atentia asistentului social de la 9>;Hul Tinerii viitorului din &oc#ani 7n momentul 7n care situatia copilului a fost referit de ctre doamna diri"int .$ +$ de la clasa a opta a colii ;enerale nr$- &oc#ani$ +u a=utorul acesteia asistentul social a fcut rost de numrul de telefon al mamei copilului si a sunatHo$ 5nti sHa prezentat si a spus numele 9>;Hului pe care 7l reprezint$ .Ha eDplicat de unde are numrul ei de telefon si de ce a sunatH o$ !sistentul social iHa propus s se 7nt6lneasc pentru a vor0i mai multe despre situatia copilului ei$ !ceasta a acceptat si au sta0ilit de comun acord dataB locul si ora la care s se 7nt6lneasc$ 5nainte de a spune Pla revedere sHa asi"urat dac totul sHa 7nteles asa cum tre0ui !$

&. 'nt(lnirea fat n fat

4rima 7nt6lnire fat 7n fat sHa petrecut la scoal B 7ntrHun ca0inet de consiliere$ Ca 7nt6lnire au participat at6t mamaB c6t si !$$ 4entru prima 7nt6lnire asistentul social a tre0uit s ai0 7n vedere ca 7ncperea s ai0 o atmosfer plcut si propice comunicrii (7ncperea este aerisitaB luminatB temperatura este potrivit)$ !sistentul social sHa prezentatB spun6nd date si despre 9>;Hul unde lucreaz si a eDplicat foarte clar si pe 7ntelesul lui !$ si mamei sale c tot ceea ce vor vor0i rm6ne confidential$ /up
8

acest moment 7i roa" pe cei doi s vor0easc deschis despre eiB despre pro0lemele lor B despre familie$ 4e parcursul discutieiB asistentul social pune 7ntre0ri a=uttoareB care s clarifice informatiile primite fr a 7ncurcaB sau derut !$ /e asemeneaB prin "esturiB posturB mimicB asistentul social nu este autoritarB ci 7ncearc s empatizeze cu cei doi$ Spre sf6rsitul 7nt6lniriiB asistentul social 7mpreun cu !$ si mama lui sta0ilesc data urmtoarei 7nt6lniri$ /e asemenea asistentul social 7i ofer acesteia numrul de telefon si adresa institutiei$

). 'ntoc#irea liste de proble#e

5nc de la prima intalnire asistentul social siHa fcut o ima"ine "eneral asupra pro0lemelor pe care le are !$$ Ca a doua 7nt6lnire hotrste caB 7mpreun cu acesta si cu mama lui s 7ntocmeasc o list cu pro0lemele importante$ !stfelB 7n cazul lui !$B lista este urmtoareaA H performantele sale scolare au sczutE H comunicarea dintre !$ #i mama sa sHa deteriorat un pic 7n ultima perioadE H lipsa tatlui din viata lui E H sla0e a0ilit'i de via' independentB 7n special 7n ceea ce prive#te asumarea responsa0ilit'ilorB participarea la tre0urile casniceB comunicarea cu adul'iiE H antura= nepotrivitE H nu mai este la fel de socia0il la scoal cu cole"ii lui si nici nu mai este la fel de implicat si entuziasmat de activittile ce au le"tur cu scoal !$ Ca sfarsit asistentul social multumeste lui !$ si mamei sale pentru 0unvointa cu care a rspuns 7ntre0rilor si cu care a a=utat la 7ntocmirea listei si pentru cola0orare$

*. +btinerea infor#atiilor de la alte agentii$institutii

!sistentului social 7i sunt necesare fisa medical al lui !$ pentru a sti eDact care este starea lui de sntateB precum si accesul la situatia lui scoalar$ 4entru a o0tine aceste lucruri el cere permisiunea lui !$ si a mamei sale$ /upa ce a primit permisiuneaB asistentul social poate cere fisa medical medicului de familie al lui !$ si situatia lui scoalr specificand c are permisiunea acesteia si c informatiile continute vor rm6ne confidentiale$ /easemenea asistentul social tre0uie s fie atent mereu la urmatoarele lucruriA $ Respectarea confidentialittiiE 2$ +oncentrarea asupra conteDtului pro0lemei2 urmarirea firului rosuB fr a se pierde 7n aspect de mic importantB fr relevant pentru cazE %$ !naliza datelorB evit6nduHse o supra7ncrcare cu documente care nu ofer nici un a=utor 7n rezolvarea pro0lemeiE ($ !r"umentarea deciziilor prin documente atasate la dosar$ *$

,. -izita la do#iciliul clientului

Tot 7n a doua 7nt6lnireB asistentul social a sta0ilit o vizit la domiciliul lui !$B a doua zi la ora ( dup amiazBs6m0t(7n timpl sptm6nii mama lui !$ nu este acas la aceast or)$ !sistentul social 7si va pre"ati un "hid de o0servatie 7n care s isi noteze o0servatiile 7n le"tur cu domiciliul 0eneficiarului$ /e asemeneaB asistentul social va avea si un "hid de interviu pentru aHl aplica copilului$ 4e parcursul vizitei asistentul social nu se va comporta autoritarB ci va cere mereu permisiunea pentru orice actiune pe care vrea s o fac$ !$ va fi 7mpreun cu mama lui pe parcursul vizitei pentru a se simti prote=at din punct de vedere emotional$ 5n timpul viziteiB asistentul social va vor0i cu !$ si cu mama lui 7ntrHun mod empatic care s creeze o atmosfer calmB de 7ncredere$
9

.. Cartea vietii
)ste o tehnica individual ce se completeaz de copil cu propriile sale cuvinteB acoperind perioada de la nastere p6n 7n prezent$ )ste folosit cu scopul de a a=uta copilulB 7n special un copil dat spre 7n"ri=ire sau adoptat$ /esi !$ a locuit dintodeauna cu printii si B asistentul social 7i va eDplica despre ce este vor0a si cum se poate realiza aceast carte a vietii$ /ac va dori s realizeze cartea propriei vietiB !$ va primi spri=in din partea asistentului social si toate indicatiile care 7i sunt folositoareB precum si a=utor din partea mamei pentru a "si mai usor materialele de care are nevoie (certificat de nastereB pozeB premii scolare etc$)

/. 0atricea ciclului de viat

)ste o tehnica folosita in special in lucrul cu familia ai crei mem0rii se afl 7n cicluri diferite de viat$ !ceast tehnic nu reprezint un interes ma=or in cazul lui !$$ Me )rii Stadii de de,vo!tare -a i!iei 234 536 738 9345 4:352 543:5 ::372 74382 82392 ,$ /umitru D T$ :aria D ,$ !na D ,$ Bo"dan D ,$ !leDandru >$ +ristina ,$ !$ ,$ )lisa D D D D

10

1. 2enogra#a
;eno"rama sau ar0orele familieiB descrie tipurile de relatii si evenimentele care sHau desfsurat deHa lun"ul "eneratiilor$ !ici "sim 7nre"istrate pe scurt nasterileB divorturileB decesele si de aceea asistentul social foloseste aceast tehnic si 7n cazul lui !$ !ceasta se va completa de ctre asistentul social 7mpreun cu !$ si mama lui$

11

3. 4arta eco
!ceast tehnic precizeaz locul unei persoane sau familii 7n conteDtul social$ )a se 0azeaz pe relatiiB modul de interactionare cu ceilaltiB performante intelectualeB participarea la activitti reli"ioaseB socialeB politiceB culturale etc$ !sistentul social va folosi harta eco si 7n cazul lui !$ deoarece aceasta tehnic poate oferi informatii valoroase$ <arta ecoA Biseric &amilia Bunici

&amilia lr"it

Serviciu social

V. A. ,ecini

/octor

4rieteni

Ncoal

. Scala resurselor fa#iliale

12

!ceast tehnic evalueaz modul de administrare a resurselor familiale (timpB 0aniB ener"ie) 7n concordant cu nevoile familiei dar si cu ale fiecrui mem0ru 7n parte $ &iecare item din scal este punctat pe o scar de la la * (de la insuficient spre suficient)$ !$ este ru"at sa rspund la 7ntre0areaA 5'n ce #sur ur#toarele resurse sunt suficiente pentru tine si fa#ilia ta67$
In "e asura ur atoare!e resurse sunt su-i"iente pentru du neavoastra;
:ancarea pentru 2 mese pe zi +asa sau apartament Bani pt a cumpara cele necesare <aine suficiente .ncalzire casaB apartament .nstalatii2 apa curenta Bani pentru a plati cheltuielile lunare Slu=0 0un 4ensie suficienta .n"ri=ire medicala Transport "arantat :o0ila pentru casa2apartament Timp pentru odihna suficient Timp pt dvs insiva Timp pentru reuniuni familiale Timp pentru copii Timp pentru sot2partener2prieten apropiat Telefon sau acces la telefon /adaca pt copilul dvs .n"ri=ire pe timpul zilei pt copilul dvs 9 persoana cu care sa vor0iti !sisenta stomatolo"ica pentru familia dvs Bani pentru a cumpara echipamente2o0iecte specifice pt copiii dvs Timp pentru socializare Timp pentru intretinere si in"ri=ire Iucarii pentru copilul dvs Bani pentru divertismentul familiei Bani pentru economii Timp pentru calatorii2vacante Bani pentru calatorii2vacante

Nu se ap!i"a

Insu-i"iente

Rareori su-i"iente

Uneori su-i"iente

Aproape intotdeauna su-i"iente

su-i"iente
<

< < < < < < < < < < < < < < < < < < < < < < < < < < < < <

45. 4arta relatiei sociale

Se foloseste pentru identificarea persoanelor care pot oferi 0eneficiarului suport social$ !$ va oferi asistentului social numele si prenumele celor care pot oferi a=utor (persoane care 7l pot sustine si care pot fi contactate de !$ pentru a oferi a=utorB persoane careHi sunt indiferente dar care fac parte din viata sa)$
13

&amilia 4rietenii2vecinii2cole"ii 9>; Rude Ncoala Biserica

!$ este ru"at s realizeze un top al persoanelor pe care poate cont !$ !poi 7mpreun cu asistentul social va completa numele persoanelorB tipul de a=utor pe care aceste persoane iHl pot oferiB dar si de cine este criticatB directia de a=utorB "radul de apropiereB de c6t timp se cunosc si c6t de frecvent poate apela la a=utorul acestei persoane$ Topul pe care lHa realizat !$A $ ,$ !na 2$ .$ :ihai %$ ,$ Bo"dan ($ T$ :aria *$ !$ .oana

-$ ,$ !leDandru 1$ ;$ C$ 3$ +$ +$ 8$ ,$ /$ 0$ .$ +$
Nu e si prenu e "!ient& V. A.
!riiA ;ospodaria2alte familii2 serviciu2scoala2or"anizatii2alti prieteni2 vecini2 profesionisti2altii Suport concretA deseori2uneori2rareori Suport emotionalA deseori2uneori2rareori .nformatii2sfaturiA deseori2uneori2rareori +riticiA deseori2uneori2rareori /irectia de a=utorA impreuna cu clientul2de la client2spre client ;radul de apropiereA nu prea apropiati2apropiati2foarte apropiati +at de des se intalnescA deloc2uneori2o data pe luna2saptamanal2zilnic /e cand se cunoscA anB H* aniB mai mult de * ani

V.Ana
;ospodria /eseori Lneori /eseori Lneori Spre client !propiati Oilnic /e mai mult de * ani

Nu e si prenu e persoana suport I. Mi(ai V.Bogdan T. Maria

coal (cole") Lneori Lneori Lneori Rareori 5mpreun cu clientul !propiati Oilnic /e mai mult de * ani ;ospodria Lneori Rareori Rareori Rareori Spre client !propiati Lneori /e mai mult de * ani ;ospodria Lneori Lneori /eseori Rareori Spre client !propiati Sptm6nal /e mai mult de * ani

A. Ioana
4rieteni Lneori /eseori Lneori Rareori /e la client2spre client !propiati Oilnic /e an

u e si prenu e "!ient&

Nu e si prenu e persoana suport

14

V. A.
!riiA ;ospodaria2alte familii2 serviciu2scoala2or"anizatii2alti prieteni2 vecini2 profesionisti2altii Suport concretA deseori2uneori2rareori Suport emotionalA deseori2uneori2rareori .nformatii2sfaturiA deseori2uneori2rareori +riticiA deseori2uneori2rareori /irectia de a=utorA impreuna cu clientul2de la client2spre client ;radul de apropiereA nu prea apropiati2apropiati2foarte apropiati +at de des se intalnescA deloc2uneori2o data pe luna2saptamanal2zilnic /e cand se cunoscA anB H* aniB mai mult de * ani

V.A!e+andru
;ospodria Rareori Rareori Rareori Rareori 5mpreun cu clientul >u prea apropiati Lneori /e mai mult de * ani

G. =.
,eciniB prieteni Lneori Rareori Rareori Rareori 5mpreun cu clientul !propiati Sptm6nal /e 2 ani

C.C.
,eciniB prieteni Lneori Rareori Rareori Rareori 5mpreun cu clientul !propiati Sptm6nal /e an

V.1.
;ospodria Rareori Rareori Rareori Rareori Spre client >u prea apropiati 9 dat pe lun /e mai mult de * ani

I. C.
coal /eseori Lneori /eseori /eseori Spre client !propiati Oilnic /e ( ani

&. Scala de spri8in fa#ilial

/atorit faptului c aceast tehnic evidentiaz rolul persoanelor si "rupurilor de a=utor pentru mem0rii unei familii care cresc un copilB7n ce msur au primit spri=inul adecvatB asistentul scoial nu o va aplica 7n cazul lui !$$

). 9naliza c(#pului de forte

(Q) $ !$ doreste sHsi 7m0untteasc situatia scolar 2$/iri"ina lui !$ doreste s se implice si sHl a=ute pe !$ s redevin elevul care a fost %$ !$ va 7ncerca s renunte s se mai vad cu prieteni du0iosi (H) $Situatia scolar din ce 7n ce mai rea la scoalB desi la anul tre0uie s mear" la liceu 2$)ste "reu de recuperat materia care a pierdutHo pentru c nu a 7nvtat la timp %$!ntura=ul nou de prieteni care siHa fcut aparitia 7n viata lui !$

($:ama va 7ncerca s fie mai atent la ($ +omunicarea deficitar cu mama lui situatia scolar a lui !$ si s se apropie mai mult de acesta

*. 0atricea procesului decizional

!ceast tehnic contri0uie la stimularea clientului de a "si alternative$ 5n timpul 7nt6lnirii lui !$ cu asistentul socialB se vor nota 7ntrHun ta0el costurile si 0eneficiile unei activittiB ta0el care se va analiza la sf6rsitul 7nt6lnirii de ctre !$B care va hotr7 sin"ur ce curs va da vietii lui$ 9lternativa : s nu nvete +9ST B)>)&.+.L >ote mici 7n continuareB posi0ilitate de a :ai mult timp li0er repeta anulB sanse mici de a intra la un liceu 0un 9lternativa : s;si #buntteasc situatia scolar +9ST B)>)&.+.L
15

,a fi "reu de recuperat materia care a pierdutHoB mai putin timp li0erB frica de a nu reusi

>otele vor fi mai mariB va fi mai apreciat de profesoriB va avea sanse mai mari de a intra la un liceu 0un

,. 2<id de interviu
$ +um v numitiR 2$ 5n ce clas estiR %$ 5ti place la scoalR ($ SpuneHmi mai multe despre cole"ii si profesorii ti$ *$ +are au fost motivele care teHau determinat s a0sentezi de la scoalR -$ +um 7i poate afecta comportamentul tu pe ceilaltiR 1$ +um teHai simtit c6nd tatl tu a plecat la munc 7n strintateR 3$ +e crezi tu despre plecarea tatlui tu la munc 7n strintateR 0$ SpuneHmi c6te ceva despre prietenii ti$ $ +rezi c antura=ul 7n care esti acum 7ti face 0ineR 2$ +are pro0lemB o dat rezolvatB tiHar prinde cel mai 0ineR %$ Ca ce alte lucruri tre0uie s te "6ndesti 7n privinta acestei pro0lemeR ($ +e a=utor ar fi posi0il s primestiR *$ Se pare c te "6ndesti la o schim0are 7n 0ine pentru viitorul tu$ M 5n momentul aplicrii interviului B pe l6n" 7ntre0rile din "hid pot aprea si altele noi B 7n functie de rspunsurile lui !$$

.. 2<id de observatie
1$ $ ;hid de o0servatie pentru interviul cu 0eneficiarul
?nt0r,ie r%spunsu! >!ea"% o"(ii =%"ri ea,% nervoas%Are o atitudine Indi-erent O-tea,% Rese nat A!"eva R0de

5ti place la scoalR SpuneHmi mai multe despre cole"ii si profesorii ti$ +are au fost motivele care teHau determinat s a0sentezi de la scoalR +um 7i poate afecta comportamentul tu pe ceilaltiR +um teHai simtit c6nd tatl tu a plecat la munc 7n strintateR +e crezi tu despre plecarea tatlui tu la munc 7n strintateR SpuneHmi c6te ceva despre prietenii ti$ +rezi c antura=ul 7n care esti acum 7ti face 0ineR +are pro0lemB o dat rezolvatB tiHar prinde cel mai 0ineR

16

Ca ce alte lucruri tre0uie s te "6ndesti 7n privinta acestei pro0lemeR +e a=utor ar fi posi0il s primestiR Se pare c te "6ndesti la o schim0are 7n 0ine pentru viitorul tu$

48.5. G(id de o)servatie pentru vi,ita !a do i"i!iu

/a +urent electric !p curent rece !p curent cald ;az metan 5nclzire !ra"az &ri"ider :o0il +os de "unoi 0uctrie +hiuvet 0uctrie +ad 0aie +hiuvet 0aie +ovor 4tur 4ern Televizor <aine 5ncltminte :6ncare fcut ,esel +uier >u

/e asemenea se va o0serva aspectul "eneral al copiluluiB dac acesta este 7n"ri=itB curat$ /ac hainele sunt curateB adecvate v6rstei si sezonului$ Se va o0serva si aspectul "eneral al locuinteiB dac apartamentul este curatB 7ntretinut

/. Planul de servicii =PS>

4lanul de serviciiB denumit 7n continuare 4SB se 7ntocme#te 7n scopul prevenirii separrii copilului de prin'i 7n urmtoarele situa'iiA a) pentru copiii afla'i la risc de prsire de ctre prin'iE 0) pentru copiii reinte"ra'i 7n familie dup 7ncetarea msurii de protec'ieE c) 7n orice situa'ie care impune acordarea de presta'ii #i2sau de servicii 7n vederea respectrii drepturilor copilului$ Iudetul ,rancea 9r"anismul privat autorizat Tineretul ,iitorului din &oc#ani >=AN 1E SERVICII >umele si prenumele copilului A ,$ !$ +>4 8(0 2(%8((21 :ama A ,$ !na Tata A ,$ Bo"dan
17

!lt reprezentant le"al al copilului A ,$ !na /omiciliul A str$ Toma +ozmaB nr$ B 0l$*B sc$ BB ap$20 &oc#ani /ata realizarii planului de serviciiA 0 ianuarie 20 0 /osarul nr$ %( :otivul intocmirii planului de serviciiA pentru mentinerea27m0unttrea strii scolare B emotionale a copilului$ :ana"erul de caz2responsa0ilul de caz A !sistentul social :em0rii echipei si institutia din care provin A !sistent social B psiholo"B psihopeda"o"B profesoriB medici$ >restatii
>r$ crt $ 2$ Cuantu u! Tipu! 4restatii 7n 0ani 4restatii 7n natur H H Autoritatea !o"a!% responsa)i!% H H 1ata de #n"epere H H >erioada de a"ordare H H

Servi"ii
Nr. "rt. $ Tipu! Institutia responsa)i!% +4(protectia copilului) O)ie"tive genera!e 1ata de #n"epere 2 ianuarie 20 0 lun >erioada de des-%surare Responsa)i!u! de "a,@persoana responsa)i!% !sistent social 4siholo"

4rotectia copilului H servicii de consiliere individual si de "rup pentru copil H servicii de consiliere individual si de "rup pentru copil si familie )ducatie formal si nonforml2 informal H activitti de dezvoltare a deprinderilor de viat si a0ilittilor H spri=in pentru orientate scolar H meditatii H activitti educationale specifice v6rstei H activitti recreative si de socializare Sntate

4revenirea a0andonului

lun &amilia coala +ontinuarea scolii /ezvolatearea a0ilittilor de comunicare personale 2 ianuarie 20 0 % luni 4rofesori /oamna diri"int 4sihopeda"o"

2$

lun

% luni 2 luni

% luni +a0inetul medical2 stomatolo"ic :entinerea2 7m0unttirea strii de sntate 2 ianuarie 20 0 :edic familie :edici specialisti Stomatolo"

%$

18

H servicii medicale de specialitate H servicii stomatolo"ice ($ Rea0ilitare H consiliere psiholo"ic individual pentru copil si familie H consiliere scolar si orientare profesional !ltele H servicii de prevenire a recidivei +4(protectia copilului) :entinerea unei situatii fizicB psihicB socialB scolar 0un 2 ianuarie 20 0 +4(protectia copilului) 5m0unttirea situatiei scolare 2 ianuarie 20 0

lun lun !sistent social 4siholo"

2 luni

2 luni

*$

lun

!sistent social

Interventii
Nr. "rt. $ Tipu! :entinerea relatiilor personale ale copilului cu printii Institutia responsa)i!% +4(protectia copilului) O)ie"tive genera!e 4revenirea a0andonului 1ata de #n"epere 2 ianuarie 20 0 >erioada de des-%surare lun Responsa)i!u! de "a,@persoana responsa)i!% !sistent social

Responsa0ilul de caz A !sistentul social :em0rii echipeiB !sistent social B psiholo"B psihopeda"o"B profesoriB medici$ Sef serviciuB :ana"erul de cazB /irectorul institutiei responsa0ileB

1. +biective generale
4entru ameliorarea situatiei scolare a lui !$ se propun A H discutii cu mama lui !$ 7n care vom clarifica importanta implicrii si a spri=inului afectiv oferit copilului 7n familieB precum si importanta interesului ei manifestat fat de conduita scolar "eneral a copilului ei$ !ceasta ar tre0ui s mear" mai des la scoal pentru a se interesa de situatia scolar a lui !$E H discutii cu profesorii disciplinelor de studiu pro0lematice pentru !$B pentru ca acesta s o0tin spri=inul lor 7n vederea acoperirii lacunelor 7n cunostinte E H eliminarea decala=ului dintre cunostintele elevului si cele do06ndite de colectivul claseiBconform pro"ramelor de studiu E H atitudine suportiv din partea profesorilorB 7ncura=area acestuia si 7ntrirea comportamentelor asteptate prin recompense de tip scolarBdeterminand astfel motivatia lui !$E
19

H spri=inirea elevului 7n deprinderea modalittilor de 7nvtare eficient si adaptarea acestora stilului su personalB astfel 7nc6t o0iectele de studiu dificile pentru acesta s nu mai fie percepute drept inaccesi0ile E H prevenirea reluarii compotamentelor nedorite H a0senteismB dezinteresB evitare H prin facilitarea unei 0une relationri 7ntre !$ si colectivul claseiB armonizarea relatiilor sale cu colectivul profesoral E H includerea lui !$ 7n diverse activitti eDtrascolare 7n cadrul crora el are initiativeB 7si manifest creativitatea si isi pune in valoare aptitudile E ar putea s se implice din nou 7n cercul de sah E H &iecare pro"res o0tinut de !$ pe parcursul schim0rii conduitei sale va primi 7ncura=ri si recompense E H mentinerea unei cola0orri permanente cu mama lui !$E H monitorizarea permanent a evolutiei scolare si personale a acestui !$ 4entru ca toate aceste o0iective s devin realitate !$ tre0uie s vrea s schim0e situatia lui actualB s nu mai lipseasc de la scoal B dec6t doar atunci c6nd situatia cere acest lucruBsHsi schim0e atitudinea fat de domnii profesori cu care are conflicteB s accepte s primeasc a=utor de la consilierul scolar B s comunica mai mult cu mama sa si s nu intre 7n antura=e du0ioase care 7i pot influenta foarte mult comportametul 7n ru$

!>)?@ A C+?@A9C@ "B !?@BA-B?@!B

>R$$$$$$$$$$ .ncheiat intre !sistent socialSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSdin cadrul institutiei SSSS SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSsi SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSin calitate de 0eneficiaral serviciilor de asistenta social !$ .$ 90iective A ..$ 90li"atiile partilor

!sistentul socialA BeneficiarulA ...$ /urata contractului .,$ )u SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS am luat la cunostinta ca acest contract se incheie pe o perioada determinate de timp si ca nerespectarea cu 0una stiinta a responsa0ilitatilor asumate determina incetarea interventiei din partea asistentului social$ /ata intocmiriiSSSSSSSSSSSSSSSSSS

,$

20

Semnatura 0eneficiar Semnatura asistent social

Bi)!iogra-ie& BoudonB RaTmondE Besnard 4hilippeE +herKaouiB :ohamedE CUcuTerB BernardH4ierre (coordonatori) H Larousse, Dic!ionar de sociologie, )ditura Lnivers enciclopedicB Bucure#tiB 88+helceaB Septimiu Metodologia cercet rii sociologiceB )ditura )conomicB Bucure#tiB 200( ;iddensB !nthonT Sociologie, )ditura !llB 200 .lu'B 4etru A"ordarea calitati# a socioumanului )ditura 4oliromB .a#i 881 :ucchielliB !leD H Dic!ionar al metodelor calitati#e, )ditura 4oliromB .a#iB 2002

21