Sunteți pe pagina 1din 23

PSIHOTRAUMATOLOGIE SPECIFICA:

TRAUMELE DIN COPILARIE

CUPRINS 1.Introducere.. 2.Explicatii psihobiologice si genetice ale experientei traumaticepg4 3.Factori de vulnerabilitate genetica..pg5 4.Di erite tipuri de evenimnete traumatice.pg! 5."aracterisiticile actorilor traumaticpg# !. $roblematica traumati%arii din copilarie.pg7 #.Clasificarea traumelor din copilarie.pg8 &.Factori de risc si factori protectori in dezvoltarea infantile.pg9 '.Discutarea traumei din copilarie con orm modelului des aturarii procesului traumatic..pg13 10.Simptomatica si sindroamele psihopatologice formate ca urmare a e perientelor traumatice din copilarie..pg1! 11.Copiii cu dificultati de adaptare si tul"urari de personalitate...pg1# 1$.%raumele si sindroamele stresului post&traumatic 1$.1Consecintele traumelor cauzate de rele tratamente impotriva copiilor. pg18 13.Factori care influenteaza severitatea consecintelor..pg$0 1'.Concluzii..pg$$ 15. (ibliogra ie

1.INTRODUCERE 2

Actele intentionale de violenta submineaza ncrederea copilului si a tnarului n oameni, n umanitate n general. Ele pot crea o inabilitate pe viata a copilului de a dezvolta relatii de apropiere si de ncredere (Garbarino et al., 1992)

Expersia )traumatologie* nu este noua in medicina+ in mod traditional ea desenea%a o ramaura a chirurgieie care se ocupa de rani si in irmitati care provin din le%iuni. $entru Donova+ psihotraumato o!ia repre%inta un domeniu supraordonat+ care depaseste traumatologia chirurgicala ca termen particular. El a,unge la urmatoarea de initie"Traumato o!ia #st# stu$iu traum# or %atura si a &# or pro'o&at# $# oam#%i ($# a traum# # %atura #) $# a a&&i$#%t# si &utr#mur# pa%a a !ro*a'ii # &ru*imii om#%#sti %#i%t#tio%at# si i%t#tio%at#+) stu$iu &o%s#&i%t# #or or so&ia # si psiho,io o!i&# si a r#!u i or $# i%t#r'#%it#) pr#$i&ti'# si pr#'#%ti'#) &ar# r#*u ta $i% a&#st stu$iu.rauma repre%inta un eveniment care presupune o amenintare perceputa sau reala la adresa individului si care atrage dupa sine o reactie emotionala de intensitate extrema. $entru a trai sentimentul de eveniment+ este necesar ca un aspect al realitatii sa dea nastere unei surpri%e si unei semni icatii care sa aca intamplarea notabila. Fara aspectul notabil constiinta nu va reactiona si nu va ramane nimic+ nici macar sub orma unei amintiri. /u putem vorbi despre traumatism decat daca exista o intru%iune+ daca surpri%a copleseste subiectul si ii depaseste capacitatea sa de adaptare+ il %druncina sau il inscrie intr0o directie in care el nu a vrut sa mearga. "reierul uman are mai multe moduri de a 1aminti1 experienta. Intr0adevar+ creierul este proiectat pentru a stoca si amintii in ormatii de tot elul 0 motorii+ vestibulare+ emotionale+sociale si cognitive. "and te plimbi+ canti la pian+ dupa ce intalnesti pe cineva pentru prima data+ toate aceste in ormatii sosite pe cale sen%oriala creea%a modele neuronale de activitate care sunt comparate cu experientele anterior. 2odele noi pot crea noi amintiri. "u toate acestea+ ma,oritatea acestor )tipare* de memorie depo%itate se ba%ea%a pe experiente care au avut loc in copilaria timpurie 3asadar aceste modele s0au ormat in urma experientei+ dupa care a urmat stocatrea lor+ iar ma,oritatea 1amintirilor1 nostre sunt non0cognitive si pre0verbal. 4unt experientele din prima copilarie care creea%a organi%area undamentala de sisteme neuronale+ care vor i utili%ate pentru o viata intreaga. 5cesta este motivul pentru care+ contrar perceptiei populare+ sugari si copiii mici sunt mult mai vulnerabili la stres traumatic 0 inclusiv abu% sexual. Importante puncte de pornire pentru o teorie a e ectului traumei la copii au ost reali%ate de 5nna Freud si colaboratoarele ei+ in timpul celui de0al Doilea 6a%boi 2ondial si dupa el. Ele au cercetat copii mici care au oat luati de parintii lor in 3

adaposturi in timpul bombardamentelor asupra 7ondrei+ comparandu0i cu copiii care au ost evacuati la tara+ departe de parintii lor. Ele au a,uns la re%ultatul ca pentru un copil mic+ chiar si o noapte de bombardament este mai putin stresanta+ daca el poate sa ramana langa o igura parentala cat de cat stabila psihic+ decat in ca%ul in care copilului i se asigura+ ce0i drept securitatea i%ica+ dar de%voltand un soc de despartire+ o trauma de separare. 5ceste re%ultate au ost de%voltate mai tar%iu in cercetari despre comportamentul de separare la copiii mici8 re%ultatele lor au ormat apoi ba%a pentru solicitarea renuntarii+ la inceputul anilor 9!:+ la restrictiile severe pentru vi%itele parintilor la copiii mici internati in spitalele din 5nglia. 5sa cum stim intre timp+ copiii mici cu maladii somatice+ care trebuie sa ie internati in clinici pediatrice+ sunt intr0un mare pericol de a i traumati%ati+ nu numai prin stresul de separare+ ci si prin interventiile diagnostice si terapeutice. In principiu+ la trauma &opi u ui trebuie sa se tina seama de stadiul de de%voltare cognitiva+ a ectiva+ psihosexuala si sociala+ alaturi de actori somatici innascuti;dobanditi+ care pot sa actione%e ca actori de risc+ de exemplu+ traumatisme craniene usoare in copilaria timpurie+ sau ca actori protectori+ de exemplu+ asa0%isul eas< temperament + este vorba despre copiii )usor de ingri,it*+ care iau lucrurile usor+ cu care adultului ii este usor sa trate%e. 7a iecare copil sunt de regula a ectate de experientele traumatice domenii de de%voltare speci ice.

..E/PLICATII PSIHO0IOLOGICE SI GENETICE ALE E/PERIENTEI TRAUMATICE.


4timulii care ameninta viata+ potentiali traumatici+ activea%a+ printre altele+ centrii de bara, din hipotalamus ai sistemului nervos autonom si duc la sinte%a hormonilor de stres. 6egiunea hipocampica si cortexul cingular sunt mai degraba inhibate in stari extreme de excitatie+ ast el ca ele nu isi mai pot indeplini unctia lor de iltru iar impresiile nu mai sunt percepute si ordonate categorial. Fragmente sen%oriale iesite din context+ in care domina impresii ol active+ vi%uale+ acustice si =ineste%ice iau locul imaginilor percepute ordonate. 5ceste impresii sen%oriale+ parti neurocognitive ale 1schemei traumei1 raman timp indelungat vii si daca sunt stimulate din nou+ ie prin stimuli situativi+ ie la retrairea dispo%itiei traumatice+ ele se intorc sub orma de imagini mne%ice intru%ive+ care repeta adesea peste ani acelasi scenariu. "aracterul de atemporalitate al acestor ragmente de memorie traumatice sunt puse+ ipotetic+ pe seama aptului ca esuea%a categori%area si contextuali%area impresiilor sen%oriale+ ast el ca pot i reproduse idel ragmente de amintiri acau%ale+ atemporale si aspatiale.

4i alte structuri ale sistemului nervos central care se ocupa cu integrarea in ormatiei emotionale si cognitive sunt alterate ca urmare a exeprientei traumatice. De exemplu+ in corpul calos sunt integrate in ormatii din emis erele dreapta si stanga si ast el sunt coroborate caracteristicile gandirii simbolice+ orientate spre re%olvarea problemelor+ analitice >de la emis era stanga?+ cu indicatiile de integritate ale comunicarii si perceptiei nonverbale >prelucrate in emis era dreapta?. @ indicatie despre tulburarea acestei unctii se conturea%a in cercetarile care stabilesc o laterali%are emis erica pronuntata pentru in ormatiile traumatice+ in sensul unei activitati sporite in partea dreapta si unei activitati slabite in emis era stanga. 4tudii au demonstrat ca pacientii traumati%ati pre%entau o activitate crescuta in emis era dreapta+ mai ales in amigdala si lobii temporali mediali. In acelasi timp a ost stabilita o activitate sporita in cortexul vi%ual drept iar emis era stanga+ mai ales %ona stanga in erioara+ in care se a la centrul vorbirii expresive+ a ost comparativ mai putin activata. 5ceasta descoperire a demonstrat ca persoanele care trec printr0o situatie traumatica o retraiesc imagistic+ ne iind capabili sa o exprime in limba,. >Fischer+ 6iedesser+ 2::1?.

3. FACTORI DE 1ULNERA0ILITATE GENETICA In societatea moderna+ mai mult de &:A din populatie experientea%a evenimente de viata cu severitate extrema insa numai 1:A dintre emei si 5A dintre barbati vor de%volta .4$.>tulburare de stres posttraumatic? in cursul vietii. $e de alta parte+ persoane cu adevarat predispuse la .4$. nu vor de%volta aceasta tulburare pentru ca din ericire nu se vor intalni cu niciun eveniment stresant sever. 4e considera ca simptomele .4$. re lecta modi icari induse de stres in sistemul neurobiologic+ repre%entand o adaptare neadecvata a acestuia la stresori severi. /u este oarte clar 5

daca anumite modi icari neurobiologice din .4$. re lecta o vulnerabilitate preexistenta sau consecintele expunerii la trauma. Este cunoscut aptul ca evenimente de viata din copilaria timpurie au e ecte persistente asupra structurii si unctionarii 4/"+ enomen denumit 1programarea de%voltarii1. De asemenea mai este cunoscut ca mediatorii hormonului glucocorticoid pot i implicati in acest proces. 4tudii recente sugerea%a ca mecanismele epigenetice pot ,uca un rol important in in luentarea reciproca dintre expunerea la stres si vulnerabilitatea genetica. 5u ost descoperite di erente intre receptorii glucocorticoi%i >/63"1? prelevati din hipocampusul sinucigasilor cu istoric de abu% i%ic in copilarie si prelevati de la sinucigasi neabu%ati in copilarie+ indicand ast el ca aceste mecanisme sunt implicate in adaptarea umana la stres >5l,a Bidetic+ 2::'?. 6e%ultate recent publicate despre interactiunea gene0mediu si .4$.+ au demonstrat ca proteina FC($5+ implicata in reactivitatea receptorului de corti%ol+ poate i un predictor important pentru .4$.+ explicand legatura dintre severitatea abu%urilor din copilarie si aceasta tulburare. Dn eveniment traumatic e mult mai probabil sa duca la aparitia .4$. la adultii care au experimentat traume in copilarie si au FC($ 5 iar trauma a ost i%ica sau sexuala >Bsevolod 6o%anov+ 2::'?. Dn alt predictor pentru de%voltarea .4$. este numarul de evenimente traumatice traite de subiect.

2.DIFERITE TIPURI DE E1ENIMNETE TRAUMATICE


2oartea sau despartirea de unele persoane dragi+ catastro ele naturale+ accidentele grave+ tragediile de pe urma ra%boaielor sau a atacurilor teroriste+ dar si relele tratamente sunt actori traumatici care pot avea grave consecinte asupra persoanelor implicate. Di eriti actori traumatici actionea%a in mod di erit asupra unor persoane di erite. E ectul unor inundatii+ spre exemplu+ poate declansa depresie la unele dintre persoanele a ectate+ dar poate sa determine activi%area altora+ ca sa isi reconstruiasca gospodaria si sa isi continue viata alaturi de cei dragi. "a urmare a participarii la ra%boiul din Bietnam+ multi soldati care au trecut prin experiente dureroase grave au su erit traume puternice+ a caror urmare la unii dintre ei a ost declansarea unor boli psihice+ in timp ce alti soldati au reusit sa depaseasca traumele ra%boiului si sa se integre%e oarte bine in viata civila americana. Dnii actori traumatici actionea%a pe durata mai lunga+ altii actionea%a in mod repetat+ iar altii actionea%a pe durata oarte scurta+ dar oarte intens. "onsecintele pot i oarte grave in toate aceste situatii+ in unctie de personalitatea persoanei asupra carora se exercita+ in unctie de gravitatea actorului stresant si de a,utorul de care bene icia%a persoana. /u orice e ect al unor actori care a ectea%a negativ o persoana este considerat traumatic. $entru ca sa vorbim de traume este nevoie ca actorii stresanti sa aibe urmari de lunga durata+ care a ectea%a pro und personalitatea celui implicat.

3.CARACTERISTICILE FACTORILOR TRAUMATICI:


-Aparitia prin surprindere -De o intensitate surprinzatoare -In afara domeniului experientei umane uzuale ar speria pe aproape oricine 5bu%urile i%ice+ sexuale si psihologice+ ca si negli,area nevoilor i%ice+ emotionale+ educationale ale copilului pot conduce la traume cu e ecte imediate si adesea de lunga durata. 7iteratura de specialitate privind sindromul stresului post&traumatic >post0 traumatic stress disorder 3 (%S)? a imbogatit substantial intelegerea specialistilor privind e ectele relelor tratamente si evaluarea lor. Dar cercetatori ca Fin=elhor >1'&!? si "arlson >1''#? averti%ea%a pro esionistii in legatura cu di icultatea studierii enomenelor traumatice si cu importanta recunoasterii simptomelor relevante. "arlson >1''#? descrie trei elemente ale unui eveniment traumatic-Caracterul neasteptat, brusc; -Efectul extrem de negativ, neplacut pentru individ -Lipsa de control a individului asupra evenimentului

4.PROBLEMATICA TRAUMATIZARII DIN COPILARIE

7ucrarile de psihologie in antila au adus o contributie importanta la intelegerea problematicii traumei in antile+ incepand cu lucrarile lui 4.Freud+ 5.Freud+ 6.4pit%+ E.Eric=son+ E.(oFlb< ti continuand cu cercetari mai recente+ ale lui D.4tern sau E.7ichtenberg. Dn aspect important in traumatologia in antila se re era la aptul ca+ la suprasolicitari+ eventual repetate+ prabusirea copilului se mani esta prin ormatiuni simptomatice >intelese ca incercari nereusite de adaptare si autovindecare?+ in ca%ul extrem ca trauma psihica. In intelegerea modului de mani estare a traumei in antile+ contea%a

stadiul de de%voltare cognitiva+ e ectiva+ psihosexuala si sociala a copilului8 actori somatici innascuti si dobanditi+ care pot sa actione%e ca actori de risc+ cum ar i traumatismele craniene usoare in copilaria timpurie+ sau ca actori protectori+ cum ar i asa0numitul #as5 t#mp#ram#%t >copii usor de ingri,it?. #

6.CLASIFICAREA TRAUMELOR DIN COPILARIE


.err >1''5? vorbeste despre doua categorii de traume

Trauma de tip I >un eveniment traumatic singular?. 4e mai numeste trauma de soc si+ de obicei+ ea este amintita detaliat+ acand abstractie de distorsiunile perceptive determinate de reactia traumatica acuta. "opiii gasesc adesea explicatii magice pentru evenimente+ intrucat nu pot+ din cau%a de%voltarii lor cognitive+ sa stabileasca conexiunile complexe si sa tina seama de in luentele intamplarii. "a o consecinta a acestei situatii+ vinovatia este adesea data pe propria persoana. Trauma de tip II >un eveniment complex+ mai lung?. Ea duce la negare si aneste%ie emotionala+ aparand recvent depersonali%area si disocierea. 2ulti copii de%volta capacitatea de autohipno%a+ pentru a se putea indeparta de stresul traumatic recurent+ drept pentru care acest tip de trauma se poate continua cu tulburari disociative de identitate ulterioare.

Consecintele emotionale ale acestui tip de trauma se re era la

extrema distantare si aneste%ia+ care nu apar la trauma de tip I8 mania si uria durabile 3 la maltratari severe prelungite+ orientate catre propria persoana8 aceste sentimente pot alterna cu perioade de pasivitate extrema si amortire emotionala+ putand duce ulterior la autoranire si suicid. in alte ca%uri+ agresivitatea extrema resimtita se orientea%a spre exterior+ se schimba rolurile din schema relationala traumatica si victimele devin agresori.

"ombinatiile de traume de tip I ti II+ adica situatiile in care actorii situationali traumatici persistenti actionea%a impreuna cu vatamari si pierderi de tip soc+ duc la doliu persistent+ patologic si depresie. 7e%iunile+ durerile+ in irmitatile creea%a adesea un dor constant de o stare ara rani+ copiii avand di icultati in a integra realitatea ranilor sau in irmitatilor intr0o noua imagine de sine. .raumele relationale severe+ persistente >cum ar i maltratarea prelungita+ abu%ul? duc la a ectari ale mai multor sectiuni de de%voltare ale copilului. De%voltarea poate stagna si ortele de de%voltare ale copilului sunt legate si e orturile de a se adapta la trauma+ respectiv de a0i supravietui psihic si+ adesea+ si i%ic. /u este obligatoriu ca o trauma de soc sa intrerupa de%voltarea+ aceste traume putand ramane in memorie ca o experienta neelaborata. 4chema traumatica va i din nou stimulata in ca%ul unor suprasarcini analoage. &

Traumele din copilarie au in comun 4 indicii 1. Amintiri recurente, compulsive 3 retrairea vi%uala+ ca orma cea mai recventa a retrairii8 apar si amintiri tactile+ ol active+ acustice+ in unctie de experienta predominanta in situatia traumatica8 2. Modalitati comportamentale 3 G,ocul traumatic*+ in care copiii repeta trairea traumatica intr0o secventa adesea nes artita si o reinscenare a aspectelor partiale ale experientei traumatice+ in patternuri de comportament automati%ate. "el mai adesea+ ei nu pot stabili o conexiune intre ,ocul lor si evenimentul traumatic. 3. Angoase traumaspecifice 3 este un criteriu de di erentiere ata de angoasele in antile nevrotice. 4. Atitudini alterate fata de oameni, de viata si de viitor. $ierderea increderii in oameni si asteptarile negative ata de viata viitoare sunt cele mai importante urmari ale %druncinarii intelegerii in antile de lume. Dneori+ aspectele schemei traumei din experienta in antila pot i elaborate prin masuri componsatorii+ care pot merge pana la trans ormarea in contrariu.

7.FACTORI DE RISC SI FACTORI PROTECTORI IN DE81OLTAREA INFANTILA


Factorii de risc repre%inta evenimente de viata sau circumstante de viata suprasolicitante+ care avori%ea%a+ individual sau in co0actiune+ o tulburare psihica sau o boala+ ducand la aparitia riscului de de%voltare de ectuoasa sau de tulburari psihice. Factorii de risc si actori situationali traumatici pot colabora+ in mod atal+ in sensul unei traume cumulative. (aietii sunt mai vulnerabili la aceste categorii de actori decat etele. Daca apare mai mult de un actor de risc+ creste probabilitatea tulburarilor de de%voltare. Factorii protectori pot sa impiedice actiunea actorilor de risc sau traumatici+ sau sa reechilibre%e pre,udiciile care au aparut de,a >actiune corectiva?. 2odul in care se intrepatrund aceste categorii de actori determina impovararea biogra ica sau pro ilul de impovarare+ adica masura in care actorii protectori corespund+ in gradul lor de orta+ actorilor de risc si de suprasarcina traumatica >resursele protectoare nu sunt numai generale+ ci trebuie sa ie si disponibile intr0o situatie potentiala concreta?.

'

Aspectele de personalitate care pot i a ectate in urma relelor tratamente sunt >dupa C. CillHn+ 1''#?R#a&tii # #motio%a # R#a&tii # 9i*i&# si somati&# R# atio%ar# i%t#rp#rso%a a !"Reactii emotionale P#r&#ptia $# si%# P a%u s#:ua itatii Fu%&tio%ar#a si i%t#!rar#a so&ia a) p#r9orma%ta so&ia a

E ecte emotionale imediate


A%:i#tat# Co%9u*i# Furi# D#pr#si# &u r#a&tii $# pi#r$#r# si $# p <%s R#trair#a traum#i =% 'is) 9a%t#*i# si ;oa&a Fri&a 1i%o'ati# N#a;utorar# L#tar!i#

!onsecinte pe termen lung


Comportam#%t &ompu si' si ritua i*at sau 9o,ii &a si ma%i9#stari a # a%:i#tatii si 9ri&ii Tu ,urari $# som% (&osmaruri+) 9ri&a $# a $ormi si%!ur Tu ,urari a # p#r&#pti#i R#a&tii $iso&iati'# Hip#r'i!i itat#) hip#ra&ti'itat# #"Perceptia de sine

!onsecintele imediate
Ima!i%# $# si%# $istorsio%ata si %#!ati'a) o stima $# si%# s&a*uta Copi u ia asupra sa =%tr#a!a r#spo%sa,i itat# si 'i%a. Pastr#a*a s#&r#tu > s#%tim#%t $# &omp i&itat# > rusi%# si s#%tim#%tu &a #st# sti!mati*at Lipsa sp#ra%t#i i% &a*u i% &ar# # po'#st#st# a,u*u si #st# , amat Ro par#%ta =% 9ami i# > put#r# si i%9 u#%ta p#%tru &ar# %u su%t pr#!atiti U%ii &opii &omp#%s#a*a pri% i%&#r&ar#a $# a 9i i%tot$#au%a ,u%i) i% i$##a &a $a&a su%t ,u%i a,u*u s# 'a opri

!onsecintele de lunga durata


P#r&#ptia $# si%# rama%# pr#$omi%a%t %#!ati'a: au impr#sia &a su%t rai) &#'a %u #st# i% r#!u a &u #i si %u pot 9i iu,iti S# simt sti!mati*ati si $i9#riti $# a tii S# auto, am#a*a si s# simt r#spo%sa,i i p#%tru &##a &# s>a =%tamp at 1:

$"Consecinte %i&ice' somatice

E ecte imediate
La &opii mi&i pi#r$#r#a a,i itati or $#;a $o,a%$it#: Dur#ri $i9u*# &a $ur#r# $# &ap) $ur#r# a,$omi%a a Tu ,urari !astroi%t#sti%a # Tu ,urari $# a im#%tati# I%a,i itat# $# &o%&#%trar# R#a&tii $# 9ri&a si t#roar# Star# $# a #rta p#rma%#%ta Tu ,urari $# m#mori# si at#%ti#

E ecte de lunga durata


A9#&tiu%i %#uro o!i&# &ar# ati%! r#!iu%i # &r#i#ru ui &# raspu%$ $# m#mori#) $# i%'atar#) $# r#!u ari*ar#a a9#&t# or si $# #:primar# a #motii or Pot#%tia r#$us $# $#*'o tar# &o!%iti'a 4"E%ecte pe plan se(ual

!onsecinte imediate
Curio*itat# #:&#si'a i% &##a &# pri'#st# a&ti'itati # s#:ua # I%&#r&ari r#p#tat# $# a a%!a;a p# a tii i% ;o&uri s#:ua # Comportam#%t #roti&) s# #:&ita r#p#$# si &auta p a&#r#a s#:ua a S#%tim#%t# # s#:ua # pot 9i i%sotit# $# 9uri#) su9#ri%ta) &o%9u*i#) &o%tro . E'ita ori&# 9# $# &o%ta&t 9i*i& &u a tii D#*!ust i% &##a &# pri'#st# propriu &orp si propria p#rsoa%a Copi u s# $iso&ia*a $# trairi # ui &orpora # sau s# a%!a;#a*a i% &omportam#%t# auto$istru&ti'#

!onsecinte de lunga durata


R# atii i%tim#?#'ita r# atii # i%tima a&ti'itat# s#:ua a 9oart# 9r#&'#%ta) %#$is&rimi%ati'a Ori#%tar# s#:ua a Tu ,urari $# $i%ami&a s#:ua a: $ori%ta s#:ua a i%hi,ata) a'#rsiu%#) 'a!i%ism) raport s#:ua $ur#ros) a%or!asmi# )"*unctionare sociala

!onsecinte imediate
11

Comportam#%t r#!r#si') &opi u pi#r$# u%# # a,i itati p# &ar# $#;a #>a stapa%it Poat# 9i $istorsio%ata $#*'o tar#a &o!%iti'a Nu s# poat# ;u&a Pro, #m# $# i%'atar#) $# &o%&#%trar# a at#%ti#i) tu ,urari $# m#mori# Tu ,urari &omportam#%ta # a s&oa a

!onsecinte pe termen lung


I*o ar# sau &omportam#%t a%tiso&ia (prostituti#) a,u* $# $ro!uri) &omportam#%t &rimi%a + I%t#ra&tiu%# so&ia a &ompu si'a Lipsa i%&r#$#rii i% ori&# 9# $# autoritat# Ra%$am#%t s&a*ut i% mu%&a Ra%$am#%t #:&# #%t) suprai%&ar&ar# >N#! i;ar#a propri#i p#rsoa%# +"Relationare interpersonala

E ecte imediate
Co%ta&t 'i*ua $#9i&itar S# poat# a t#ra a,i itat#a $# a s# r# atio%a &u &#i a ti si $# a a'#a i%&r#$#r# i% #i R#tra!#r#) i*o ar#) imitar#a &o%ta&tu ui sau #:a!#rar#a a&#stuia A,i itat#a $# &o%#&tar# si $# s#parar# 'a 9i a9#&tata

!onsecinte pe termen lung


Ei pot i%'ata &a i%t#ra&tiu%i # uma%# su%t $ur#roas#) i%& u$ o 'i&tima si u% a!r#sor) o $i9#r#%ta $# put#r# si) $# o,i&#i) su%t a&ompa%iat# $# am#%i%tari) 9ortar# sau &o#r&iti# #motio%a a. Copi u poat# pri'i ro uri # $# 'i&tima si a!r#sor &a 9ii%$ i%#r#%t r# atii or si sa pr#ia u%u sau a tu $i%tr# ro uri.

Cele mai %rec,ente mani%estari pe cate-orii de ,arsta ($upa Mar;ori# Cusi&@) 1AA7+ ./$ ani >Es#&uri i% $#*'o tar# >D#*'o tar# motori# at#%ta >Lipsa a,i itati or $# uti i*ar# a im,a;u ui >Furi# #:&#si'a 12

>CosmaruriB tr#mur %o&tur% >Comportam#%t r#!r#si' >0a a%s a &apu ui >Comportam#%t p#ri&u os (sui&i$a + >T#ama %#$#9i%ita (%#;usti9i&ata $# &ara&t#risti&i # 'arst#i+ >A%:i#tat# $# s#parar# i%t#%sa 4/0 ani >I%&#p# '#r,a i*ar#a 9ri&ii si a ma%i#i >A!r#si'itat# >P i&tis#a aB $#pr#si#B &omportam#%t sui&i$ar >Fu!a $# a&asa >Chiu u $# a s&oa a >N# i%ist# #:&#si'a >P im,ari %oapt#aB &osmaruriB i%som%iiB t#ama $# a m#r!# a &u &ar# >Lipsa moti'ati#i >Simptom# 9i*i&# >Lim,a; i%tar*iatB i%$#ma%ari motorii >A,u*#a*aB omoara a%ima # 1/!$ ani >LuptaBa!r#si'itat# >Lo'#st# mamaB surori # >Ra%#st#Bomoara a%ima # >D#pr#si#Bs#%tim#%t $# %#puti%taBt#%tati'# sui&i$ar# i%&#p# &o%sumu $# su,sta%t# &ar# &r#a*a $#p#%$#%ta (a &oo si $ro!uri $# $i9#rit# 9# uri+ >Imp i&ar# i% !asti >I*o ar# autoimpusa >Chiu $# a s&oa a >Mi%&iu%i >Comportam#%t a%tiso&ia >I$#%ti9i&ar# put#r%i&a &u ro uri # $# s#:.

A.DISCUTAREA TRAUMEI DIN COPILARIE CONFORM MODELULUI DESFASURARII PROCESULUI TRAUMATIC


Intelegerea de sine si de lume a copiilor+ %druncinata de experienta traumatica+ este inca in constructie+ in de%voltare. Intelegerea situatiei este limitata de nivelul cognitiv+ care este+ in general+ orientat mai mult spre concret si mai speci ic personalitatii decat la adulti. "opilul tinde sa atribuie unor persoane chiar si procese suprapersonale+ cum sunt de%astrele naturale8 igurile parentale puternice i0au re u%at+ in aceste ca%uri+ protectia+ poate pentru ca a ost neascultator. "opilul nu poate sa isi orme%e decat o repre%entare limitata despre circumstantele realiste in care a aparut trauma+ pentru ca el nu poate avea o privire de ansamblu si nici nu poate reconstrui in memorie des aturarile complexe si actiunile umane care duc la de%astrul sau. 7acunele in intelegerea de sine si de lume a copilului sunt acoperite prin 13

constructe auxiliare Gantropomor e*+ cu atat mai probabile+ cu cat este mai mare nevoia si urgenta copilului. Iandirea Gpre0operationala*+ Gmagica* a copilului poate determina aparitia antasmelor de interventie+ pe care le de%volta copiii pentru a opri nenorocirea sau de a o ace+ retroactiv+ sa nu se i petrecut. 5cestea trebuie sa modi ice evenimentele care au premers catastro ei+ sa intrerupa des aturarea actiunii traumatice+ sa aca sa nu se i intamplat moartea sau ranile de la s arsit. $rintre aceste strategii traumacompensatorii+ se numara si strategiile disociative. In trecerea de la situatie0reactie la procesul traumatic+ copilul ormea%a scheme care trebuie sa serveasca compensarii+ echilibrarii experientei traumatice. 4chema traumacompensatorie pre%inta 3 aspecte partiale

etiologic 3 originea catastro ei8 restaurativ 3 reimpacarea+ respectiv anularea+ de care tin si antasmele de interventie8 preventiv 3 prelucrarea unor reguli cognitiv0emotionale pentru a i evitata pe viitor repetarea catastro ei.

5ceste activitati compensatorii+ adesea proband o mare inteligenta si creativitate+ sunt in unctie de de%voltarea cognitiva si a ectiva speci ica varstei.

%a"el *ariatii in manifestarea simptomelor traumatice >adaptare dupa E. "arlson+ p. 44? Dimensiunea Co!%iti'a 2imptome I$#i o,s#si'# Ima!i%i o,s#si'# Reactii de aparare Am%#*ia #'#%im#%tu ui traumati&. S#%tim#%t $# $#p#rso%a i*ar#

14

A9#&ti'a Comportam#%ta a

A%:i#tat# Furi# Cr#st#r#a sau s&a$#r#a %i'# u ui $# a&ti'itat# A!r#si'itat# marita R#a&tii 9i*io o!i&# a stimu i s#%*oria i aso&iati #'#%im#%tu ui traumati& F ash,a&@uri ( r#aparitia u%or s#%*atii trait# =% timpu #'#%im#%tu ui traumati&+. Cosmaruri

D#s#%si,i i*ar# #motio%a a (pi#r$#r#a r#&#pti'itatii #motio%a #+. I*o ar# E'itar#a situatii or apar#%t simi ar# &u &#a &ar# a pro'o&at trauma D#s#%si,i i*ar# s#%*oria a Stari $iso&iat#

Fi*io o!i&a A t# #

1C.SIMPTOMATICA SI SINDROAMELE PSIHOPATOLOGICE FORMATE CA URMARE A E/PERIENTELOR TRAUMATICE DIN COPILARIE


5sa cum se stie+ simptomele repre%inta ormatiuni de compromis re%ultate direct din interactiunea dintre experienta traumatica si e orturile compensatorii. Dnele modalitati de traire si de comportament simptomatice+ ca depresia + anxietate tablourile disociative+ atacurile psihogene sau dependenta pot i intelese pornind de la con lictul intre scheme traumatice si masuri traumacompensatorii. "atologia di era in unctie de natura traumei# ne amiliala sau amiliala. %raumele nefamiliale 3 nu %druncina undamental intelegerea pe care o are copilul ata de securitatea unei lumi+ in care el poate continua sa creasca+ aparat de iguri parentale puternice. "hiar si atunci cand unctia protectoare a parintilor Gesuea%a* trecator+ totusi sistemul de relatii si de siguranta intra amiliala ramane neatins mai departe. 5cestei situatii ii corespunde o deosebita semni icatie protectoare a unui sistem amilial intact sau cel putin a unei iguri de legatura po%itiva. 4chita unui sistem de reguli sau de scheme traumacompensatorii este aici simplalumea externa poate i periculoasa si amenintatoare+ dar in sanul amiliei si al sinelui+ ca organi%are simbolica+ exista siguranta si sustinere demna de incredere. Daca aceasta schema este oarte Ggenerali%ata*+ din motive de aparare+ atunci ia nastere+ in procesul 15

traumatic+ o structura obica+ care reuseste sa delimite%e o %ona periculoasa din ce in ce mai restransa si o restrange la obiecte si locuri relativ departe de subiect. %raumele familiale 3 in ca%ul violentei amiliale sau abu%ului sexual in amilie. Figurile amiliale de legatura sau de protectie au devenit agresorii traumati%anti. E orturile trauma0compensatorii de cunoastere ale copilului a,ung intr0o undatura periculoasa. "opilul nu mai distinge criteriile dupa care poate di erentia intre igurile de relatie prietenoase si dusmanoase+ amenintatoare si de a,utor. Daca tatal violent este perceput ca rau+ atunci sinele este parasit ara aparare. Daca tatal este perceput ca bun+ si sinele a meritat Gpedeapsa indreptatita*+ atunci se pastrea%a o igura parentala ideali%ata+ pe care copilul o poate mentine pentru a i armat impotriva unui mediu extra amilial periculos. 7egitimarile pe care le pot inventa igurile amiliale de relatie pentru comportamentul lor sexual sau agresiv il incursa >invadea%a? adesea pe copil si mai mult in posibilitatile lui de cunoastere si masurile lui compensatorii. In abu%ul sau maltratarea intra amiliala intentionata+ copilul isi pierde capacitatea de a ace o di erentiere sigura intre obiectele prietenoase si dusmanoase+ respectiv intre locurile sigure si locurile nesigure+ ceea ce poate duce la atacuri de panica generali%ata.

11.COPII CU DIFICULTATI DE ADAPTARE SI TUL0URARI DE PERSONALTATE


$entru a usura recunoasterea situatiilor de abu% si negli,are a copiilor+ pre%int+ in continuare+ sindroamele si simptomele clinice cel mai adesea asociate+ in literatura de specialitate psihologica si psihiatrica+ cu relele tratamente indreptate impotriva copilului2indromul de%icitului de atentie se considera a i de natura biologica+ iar

tratamentul propus este+ de obicei+ de natura medicamentoasa. Exista insa multe indicatii legate de autoreglarea de icitara a acestei categorii de copii+ autoreglare care este in unctie de conditiile de educatie >Friedrich+ 1''5+ 6oth+ 1''&?. Intr0o cercetare de tip longitudinal+ des asurata asupra unor copii de ! ani+ Eacobovit% si 4trou e >dupa Friedrich+ 1''5+ p. 1:4? 1!

au gasit ca suprastimularea materna contribuie in mai mare masura la varianta 5DJD decat actorii pre0sau postnatali+ ori alti actori de natura medicala. De asemenea+ s0a demonstrat ca parintii cu un comportament seductiv >caracteristic pentru parintii incestuosi?+ sunt prea insistenti si suprastimulatori+ ceea ce induce la copii di icultati de concentrare. La3ilitatea emotionala si reactiile de panica sunt simptome des intalnite la copiii care au ost supusi relelor tratamente. Ei au tendinta de a se supara repede+ chiar la provocari minore+ sau ara a i provocati de loc. Desi atacurile de panica au ost descrise in special in comportamentul adultilor+ in ca%uistica copiilor supusi relelor tratamente ast el de reactii sunt obisnuite. 6eactia de panica declansata de un stimul care readuce in mintea copilului imagini teri iante pentru el+ are rol de alarma+ care nu poate i stapanita de copil. Actele autodistructi,e' suicidale sunt orme extrem de periculoase. Desi rare in populatia de ansamblu a copiilor+ ele sunt 0 din pacate 0 des intalnite in practica psihiatrica a muncii cu adolescentii. 5st el de tulburari de comportament nu sunt speci ice doar celor care au su erit vreo orma de maltratare+ ele pot aparea si ca urmare a de%ilu%iilor adolescentilor+ in cadrul mai larg al straduintei lor de a0si gasi identitatea. Dneori insa+ ast el de simptome ascund disperarea copilului in ata di eritelor orme de rele tratamente la care el este supus Kn amilie+ sau de catre persoane din a ara ei. Disperarea copilului poate lua orme extreme cand se simte singur in ata abu%ului+ cand nu vede nici o solutie de scapare.. Comportamentele autoa-resi,e pot lua di erite orme. "opilul se poate anga,a in activitati i%ice periculoase+ se poate automutila+ poate sa re u%e alimentatia sau+ dimpotriva+ sa se supraalimente%e+ poate sa0si roada unghiile pana la sange+ se poate %garia+ impunge sau taia cu cutitul sau cu lama. 5semenea copii doresc ast el sa simta limitele propriului corp si sa0si diri,e%e stimulii durerosi. 4emni icatia acestor comportamente+ la cei care au ost supusi unor rele tratamente+ este Kncercarea de a0si dovedi lor insasi ca isi pot controla propriul corp+ autocontrol pe care l0au pierdut in momentele in care au trait un abu%. Comportamentele compulsi,e sunt si ele orme de comportament tulburat+ dintre care+ cel mai caracteristic la varsta copilariei+ este ,ocul repetitiv+ stereotip. 7a etatea la care 1#

,ocul este+ in mod obisnuit+ caracteri%at prin creativitate+ la copiii supusi maltratarii se remarca o pierdere a creativitatii si repetarea la nes arsit a unor acte ca+ de exemplu+ numaratul+ stersul cu un prosop+ aran,atul si rearan,atul lucrurilor. "ei agresati sexual au tendinta+ mai ales in prima perioada dupa abu%+ de a se spala la nes arsit+ iindca 1se simt murdari1. .endintele de comportament compulsiv se datorea%a si ele+ ca si comportamentele autoagresive+ dorintei excesive de autocontrol al copiilor sau tinerilor supusi relelor tratamente. De asemenea+ ,ocul repetitiv al copilului+ scaderea gradului sau de creativitate+ reducerea capacitatii sale de invatare sunt semne ale re-resului comportamental de ansamblu al copilului abu%at. In ca%urile grave de deprivare a ectiva+ care actionea%a in perioadele sensibile de de%voltare timpurie a copilului+ acesta poate pre%enta tul3urari de personalitate de tipul autismului+ care insa cedea%a in conditii adecvate nevoilor copilului.

1..TRAUMELE SI SINDROMUL STRESULUI POST>TRAUMATIC


5st el de reactii traumatice apar adesea ca urmare a maltratarii copiilor. "onsecintele actelor intentionate de violenta orientate impotriva unui copil nu se restrang+ asadar+ numai la nivelul i%ic al vatamarii produse+ ci se extind la nivelul psihic+ trans ormandu0 se in le%iuni greu de vindecat+ care pot a ecta chiar structura creierului in antil. In conceptia sa tar%ie privind trauma+ asimilata cu le%area sinelui+ Freud explica 1nucleul reactiilor la trauma printr0o crestere+ peste limita tolerabilului+ a tensiunii ce re%ulta dintr0 un a lux de excitatii interne+ care cer sa ie anulate1 >7aplanche+ $ontalis+ 1''4 p. 44#?. In acest context+ reactiile psihice ale copilului la evenimentele traumatice sunt+ de apt+ incercari de intelegere si de stapanire a situatiei traumatice+ ara sens si incontrolabile prin de initie. De exemplu+ 1repetarea viselor in care subiectul retraieste cu intensitate accidentul si se repune in situatia traumatica parca pentru a o stapani este raportata ca o compulsie la repetitie >7aplanche+ $ontalis+ 1''4+ p. 44#?. 4imptomele care caracteri%ea%a tulburarea posttraumatica transpun pe plan psihic socul violent+ patrun%ator+ generali%and ast el e ectele lui asupra intregii personalitati. 1&

12.1!onsecintele traumelor cauzate de relele tratamente impotriva copiilor


Intr0o ancheta des asurata asupra unui lot de parinti a 3334 de copii+ Ielles >1'&#? a gasit ca la copiii supusi violentei+ tulburarile de comportament erau in mod semni icativ mai recvente decat la copiii care nu au su erit abu%uri. 5ceste probleme comportamentale ale copiilor abu%ati au cuprins di erite tulburari de adaptare la cerintele mediului social- cri%e de urie >1#.5A ata de 1:;A?+ esec scolar >1!.1A ata de !.2A?+ rau si neascultator acasa >15.#A ata de &A?+ relatii de prietenie cu minori problema >1:.'A ata de 2.3A?. 5ceasta cercetare pune in evidenta ceea ce multi psihologi si educatori cunosc din intuitie+ ca agresarea copilului+ tensiunile din amilia lui care sunt revarsate asupra lui vor declansa sau vor accentua tulburarile de comportament ale copilului. E ectele neuro i%iologice si psihice ale reactiei la stresul cau%at de rele tratamente devin vi%ibile la nivelul comportamentului copilului. "onsecintele grave se pot constitui intr0un ansamblu de simptome+ cu e ecte durabile asupra personalitatii omului si care poate a ecta in mare masura capacitatea ei de adaptare. Dupa $err< >1''3a si 1''3b?+ consecventa+ predictibilitatea si a ectiunea sunt trei conditii esentiale de mediu pentru de%voltarea optima a creierului unui copil. "a e ect neuro i%iologic al relelor tratamente aplicate de timpuriu copiilor+ el descrie impactul acestora asupra de%voltarii creierului+ mai ales asupra %onelor din creier implicate Kn reactiile la stres. Frica+ imprevi%ibilitatea+ durerea+ oamea+ amenintarea si rustrarea sunt experiente traumatogene undamentale+ care declansea%a in creier reactii de percepere+ de prelucrare si de aparare de stres. 4istemul neuro i%iologic a ectat este cel al catecolaminelor+ care va avea ca re%ultat un sistem nervos central de%organi%at. In momentul in care portiuni din creierul copilului+ care au ost active in timpul traumei+ vor i reactivate+ atunci trauma va i evocata. 5ceasta va genera o exagerare a sensibilitatii copilului+ ceea ce poate duce la raspunsuri de panica+ la conditii minore de stres. Frica+ o reactie normala de aparare+ devine ast el maladaptativa la copilul expus traumei >$err<+ 1''3a?. In urma sensibili%arii la

1'

rica+ reactiile copilului sunt descrise ca iind- )incremenire+ retragere >evadare? sau lupta*. In ca%urile de stres prelungit la sugar+ ca si in ca%urile de negli,are i%ica si emotionala+ de separare prelungita+ sau de inconsecventa in ceea ce priveste conditiile de crestere+ intr0un mediu haotic si;sau violent+ exista o sansa mai mare ca sa apara structuri patologice >Friedrich+ 1''5+ p.'&?. 7a copiii deprivati tomogra iile computeri%ate indica pre%enta atro iei corticale. Lonele creierului implicate in reactia la stres sunt cele subcorticale- bulbul+ me%ence alul si sistemul limbic. Dupa $err< >1''3a?+ acestea reglea%a unctiile i%iologice ale organismului+ ca ritmul respirator+ starea de somn si de veghe+ po ta de mancare+ a ectele+ etc. 2emoria a ectiva+ spontana+ implicita isi are si ea sediul la nivelul sistemului subcortical. Din aceasta cau%a+ relele tratamente indreptate impotriva copilului+ vor in luenta prin sistemul subcortical asupra caruia actionea%a nivelul de anxietate+ ritmul veghe0somn+ excitabilitatea nervoasa+ impulsivitatea+ alimentatia+ emotionalitatea si vor da nastere unor memorii sen%oriale si emotionale trainice+ greu de controlat. 2altratarea timpurie+ in perioada sensibila de de%voltare a creierului+ este asociata cu reducerea concentratiei de serotonina din creier si cresterea concentratiei de dopamina. "a urmare+ autoreglarea organismului va deveni greu de reali%at+ iar copilul se va putea linisti cu greu in urma starilor de excitare. /u e de mirare ca sugarii si copiii mici maltratati vor plange mult si vor i agitati+ vor pre%enta reactii vehemente+ hiperactivitate+ di icultati de concentrare a atentiei+ vor avea insomnii+ tulburari de alimentatie.

1D.FACTORI CARE INFLUENTEA8A SE1ERITATEA CONSECINTELOR


E%ectele a3u&ului se(ual asupra copiilor sunt di erite in unctie de varsta si

personalitatea copilului+ de natura incidentului si a relatiei in care se a la cu abu%atorul. Daca abu%ul i%ic lasa semne vi%ibile in ma,oritatea ca%urilor+ cel sexual lasa urme obiectivabile doar in o cincime din situatii. Este bine sa retinem indicatorii i%ici ai abu%ului sexual+ pentru a le inregistra in vederea unei eventuale interventii ulterioare-

2:

"onsecintele abu%ului sexual asupra copilului depind de o serie de %actori) dintre care Friedrich >1'':? si Fin=elhor >1'&!? indica urmatoarele1arsta &opi u ui i% mom#%tu a,u*u ui 0 cu cat un copil este mai mic+ cu atat e ectele i%ice si psihice ale abu%ului pot i mai dramatice8 un alt aspect legat de varsta victimei+ un copil mai mic este socotit mai putin capabil de a se apara si lipsit de capacitatea de a consimti la relatii sexuale8 pe de alta parte+ victimei mai in varsta i se atribuie o mai mare responsabilitate in provocarea abu%ului sexual. Gra$u $# apropi#r# i% r# atia $i%tr# a!r#sor si 'i&tima 0 incestul are in acest sens cele mai dramatice consecinte pe termen lung+ consecinte la care contribuie oprobriul social care intampina aceste relatii8 de asemenea+ apropierea intre victima si agresor poate ingreuna si intar%ia mult de%valuirea abu%ului sexual >1mi0a ost rica sa spun+ iindca M traia cu noi+ mama tinea la el+ trebuia sa0l consider tatal meu1 sau 1tot timpul mi0a ost teama ca o sa0l trimita pe tata in inchisoare daca se a la1?. Durata a,u*u ui 0 un singur eveniment de tipul abu%ului sexual are pentru victima un e ect mai usor de prelucrat decat situatiile abu%ive care se intind pe durata lunga de timp8 relatiile de abu% sexual din cadrul amiliei+ care se prelungesc uneori ani de %ile ara a i de%valuite+ sunt extrem de traumati%ante si se pot prelucra extrem de di icil. Numaru p#rsoa%# or &ar# au a,u*at &opi u + tipu a,u*u ui si masura i% &ar# a!r#soru a r#&urs a 9orta sunt alti actori de care depinde gravitatea su erintei copilului. /umarul mare de persoane implicate in abu%+ insotirea relatiilor sexuale de acte de tip sadic+ supunerea copilului prin orta maresc sen%atia de nea,utorare a acestuia.

12. CONCLU8II
21

"opilul invata sa traiasca+ sa supravietuiasca cu aceste traume+ de%voltandu0si anumite comportamente compensatorii ca strategie exagerat adaptativa )de copil bun* ce pun in miscare resurse imense pentru a ace ata asteptarilor parintilor 3 de exemplu sa obtina note oarte bune+ sa evite uria. 5lti copii+ etele in special+ preiau responsabilitati multiple si care depasesc varsta lor. Fetele pot i caracteri%ate prin preocupare anxioasa pentru a construi relatii. 5ltele sunt mai agitate+ au un comportament provocator+ chiar si agresiv. 4trategiile pot alterna chiar si la unul si acelasi copil+ in unctie de situatia in care se a la. In timp indivi%ii netratati sunt succeptibili la deteriorarea relatiilor personale si de serviciu si de a de%volta dependenta de su"stante. $rognosticul este di icil de determinat deoarece varia%a semni icativ de la pacient la pacient. Dnii indivi%i care nu au primit ingri,iri se recuperea%a gradat intr0o perioada de ani. 2ulti indivi%i care primesc ingri,ire adecvata medicala si psihiatrica se recuperea%a complet. 6ar+ chiar si cu interventie intensa persoanele experimentea%a agravarea simptomelor si se sinucid. 7a pacientii cu stress posttraumatic care primesc tratament durata medie a simptomelor este de 3! de luni+ comparabil cu !4 de luni pentru cei care nu primesc tratament.Deasemnea pre%inta un ris& &r#s&ut $# tu ,urari $# pa%i&a) a!ora9o,i#) tu ,urari o,s#si'> &ompu si'#) 9o,i# so&ia a) 9o,ii sp#&i9i&#) $#pr#si# ma;ora si tu ,urari $# somati*ar#. $este o treime dintre pacientii cu stress posttraumatic nu isi revin niciodata. Factorii asociati cu un prognostic bun cuprind a%!a;ar#a rapi$a t#rap#uti&a) suport so&ia rapi$) #'itar#a r#traumati*arii) a,s#%ta a tor tu ,urari psihiatri&# sau a,u* $# su,sta%t#. .erapii cognitiv0comportamentale >"(.? s0au dovedit e icace in a a,uta copiii cu stresul traumatic. interventii "(. include urmatoarele elemente$redarea copiilor unor tehnici pentru relaxare si de a gestionare a simptomelor de anxietate 4pri,inirea copilului pentru a crea o poveste coerenta a evenimentului traumatic Borbind cu copiii despre convingerile lor despre trauma >de exemplu+ de ce sa intamplat? si corectare a oricarei sau ne olositoare convingeri gresite >de exemplu+ auto0culpabili%are? 5,utarea copilului sa se reorgani%e%e in activitatile de %i cu %i 4pri,inirea amiliala 22

2ani estarile speci ice traumelor sunt di icil de inlaturat in totalitate+ deoarece simptomele care se mani esta in s era cognitiva+ cea a ectiva+ comportamentala sau cea a inconstientului se pot reactuali%a dupa perioade de disparitie sau pot i supuse unor reactii de aparare care sunt ele insele reactii simptomatice.

(I(7I@I65FIE
1.Iott iried Frischer N $eter 6iedesser+ .ratat de psihotraumatologi+ Eitura .rei+ 2::1 2."hild 5buse and neglect the international ,ournal0 2::: 3."0tin Enachescu+ .ratat de $sihanalai%a si $sihoterapie+ $olirom Iasi+ 2::# 4. "0tin Enachescu+ .ratat de Igena mental+ E.D.$+ (ucuresti+ 1''!

23

S-ar putea să vă placă și