Sunteți pe pagina 1din 6

Ministerul Educaiei a Republicii Moldova Universitatea Tehnic a Moldovei Facultatea Calculatoare, Informatic i Microelectronic Catedra Microelectronic i In inerie !

iomedical

Lucrare de Laborator Nr. 1


la disciplina: IMTRI

Tema: Sisteme radiologice

A efectuat: A verificat:

st.gr.ISBM-101 Robu Igor co f. u iv.! dr. R"ilea Sergiu

#$i%i "u &01'

Sco(ul lucr"rii: "e a cunoate i a #nele e care este structura sistemelor radio rafice$ % pre&inte e'emple de sisteme radio rafice pentru diferite aplicaii$ Sarci a lucr"rii: ($ % se pre&inte structura detaliat a ecranului i filmului din cadrul detectoarelor ecran)film i s se descrie principiul de funcionare a acestora$ *$ % se pre&inte structura detaliat a intensificatorului de imagine i s se descrie principiul de funcionare a acestuia$ +$ % se pre&inte structura detaliat ecranului cu fosfor din cadrul detectoarelor pentru radio rafia di ital i s se descrie principiul de funcionare a acestora$ ,$ % se pre&inte structura detaliat a detectoarelor cu matrice active din cadrul detectoarelor pentru radio rafia di ital i s se descrie principiul de funcionare a acestora$ -$ % se pre&inte e'emple de sisteme radiografice pentru diferite aplicaii$ Mersul lucr"rii: ($ ) radiografie este #nre istrarea, pe film foto rafic special, a ima inii structurale a unui obiect, obinut cu a.utorul radiaiilor / sau amma$ Radio rafia permite e'aminarea obiectelor netransparente pentru lumin, pe ba&a proprietii acestor radiaii de a fi mult mai penetrante$ 0a reali&area radio rafiei, sursa de radiaii este dispus de o parte a obiectului, iar filmul de cealalt parte$ %trbt1nd obiectul, radiaiile sunt atenuate ine al #n diferitele puncte ale acestuia 2#n funcie de densitatea i de rosimea materialului3, astfel #nc1t, pe film, componentele obiectelor neomo ene se diferenia& prin contrast$ IMA*IN+A RA,I)*RA-I#A Emulsia foto rafica e'pusa la fotoni / este impresionata si, prin developare, se ine reste$ In acest fel filmul radio rafic poate evidentia ima inea latenta continuta de fasicolul de electroni emer ent din corpul traversat, ine rindu)se in &onele in care radiatiile a.un fara sa fie absorbite si ramanand mai transparenta in acele parti in care se proiectea&a formatii care au absorbit in intre ime sau in masura mai mare fotonii incidenti$ "eci emulsia foto rafica se impresionea&a si prin developare devine cu atat mai intunecata cu cat sunt mai radiotransparente formatiile materiale traversate de fascicolul de radiatii$ Ima inea radio rafica este ne ativul ima inii radioscopice deoarece elementele opace pentru ra&ele / apar luminoase 2albe3 pe radio rafii in timp ce elementele transparente dau o ima ine intunecata$ 4stfel, la nivelul toracelui, plamanii, datorita continutului lor aeric, retin intr)o masura mica radiatiile ) deoarece aerul si a&ele au un coeficient de atenuare redus datorita densitatii lor mici, vor aparea pe radio rafie ca ima ini mai intunecate separate intre ele de ima inea alba, radioopaca, a opacitatii mediastinale$ 5entru or anele abdominale, contrastul este mai putin evident6 sunt vi&ibile ima inile ficatului, a rinichilor si a splinei, datorita in special relativei radiotransparente a unui strat subtire adipos care incon.oara aceste viscere 2tesutul adipos pre&inta un coeficient de atenuare inferior altor parti moi3$ 4nsele intestinale si stomacul nu sunt vi&ibile daca sunt oale7 daca ele contin o cantitate oarecare de a& capata o radiotransparenta relativa, absorbind intr)o masura mai mica fotonii / si devenind vi&ibile se mente mai mult sau mai putin intinse ale mula.ului cavitatilor lor$ 5entru a face vi&ibile radiolo ic, indirect, cavitatile naturale ale or anismului se poate recur e la umplerea acestora cu substante cu un numar atomic mai mare care astfel sunt radioopace, acestea constituind asa)&isele substante de contrast artificiale radioopace$ "e asemenea, se pot utili&a si substante de contrast radiotransparente, umpland aceleasi cavitati reale sau virtuale cu aer sau cu alte a&e$ Avantajele radiografiei6 este o metoda obiectiva, repre&inta un document care sa se poata compara cu alte ima ini, poate pune in evidenta le&iunile mici chiar de cativa milimetri, iradierea bolnavului este mai mica$ Dezavantaje6 este mai costisitoare decat radioscopia, necesita numeroase filme pentru a putea urmari functia unor or ane$ #AS+T+L+ 5entru efectuarea radio rafiilor se utili&ea&a casetele metalice care confera filmului protectia impotriva luminii si il mentine intr)un sin ur plan$ Caseta contine doua folii sau ecrane intaritoare impre nate cu saruri fosforescente 28olframat de Calciu, %ulfura de 9itrium sau Titan3 cu pamanturi rare 2:adolinium3 care au proprietatea de a emite lumina si dupa ce actiunea ra&elor / a incetat impresionand filmul radio rafic pe fata corespun&atoare$

#AM+RA )BS#.RA "upa e'punerea la ra&e / a filmului radio rafic, acesta este prelucrat la lumina rosie sau verde filtrata$ %e scoate din caseta, se fi'ea&a pe o rama, apoi se introduce succesiv in tancurile de developare$ Revelatorul contine substante reducatoare metol si hidrochinona care descompun sarurile de ar int impresionate de ra&ele / in ranule de ar int metalic, ne re$ %arurile de ar int nereduse sunt indepartate de hiposulfitul de sodiu continut in fi'ator$ In final filmul este bine spalat intr)un ba&in cu apa curenta si se usuca natural sau in dulapuri speciale$ "eveloparea filmului poate fi facuta si cu a.utorul aparatelor automate intr)un timp foarte scurt 2()+ minute3 la lumina &ilei$ 4sta&i e'ista aparate cu ma a&ii de clisee, transport mecanic, e'punere automata, developare automata, cu laser, etc$ In continuare filmul este introdus in camera pentru transformarea si ameliorarea ima inilor6 ) copii de pe radio rafii cu corectarea contrastului ) transformarea 2substractia3 electronica sau foto rafica cu ima ini alb)ne ru sau color ) inre istrare pe C", banda optica, etc 4meliorarea calitatii ima inii se poate efectua prin radio rafia marita direct sau prin procedee foto rafice sau citirea cu lupa sau la video)vie;er$ "ispo&itivele electronice sau optice care ameliorea&a calitatea ima inii 20o etron3 efectuea&a sustractia structurii de cercetat, armoni&ea&a si permit densimetria diferitelor elemente de pe film$ Substractia ) operatia prin care se intaresc structurile de cercetat$ %ubstractia di itala din memoria electronica a computerului repre&inta tratarea ima inii prin substractie punct cu punct a diferitelor elemente ale ima inii$ Armo i/area ) accentuea&a detaliile si scade contrastul de fond prin atenuarea structurilor rosolane$ Radiografia i culori ) are ca scop obtinerea de ima ini mai frumoase si mai bo ate in detalii de structura$ +cra ul Filmul foto rafic este foarte ineficient pentru captarea ra&e /$ "oar *< din ra&ele / de intrare contribuie la ima inea de ieire pe un film$ 4cest procent de fotoni care contribuie corespunde unei probabiliti c un foton de ra&e / 2cuantic3 este absorbit de ctre detector$ 4cesta este cunoscut sub numele de eficien de absorbie$ %ensibilitate sca&uta de film pentru ra&e / ar necesita do&e e'a erat de mari pentru pacieni$ 5rin urmare, un ecran de intensificare este utili&at #n partea din fa a filmului$ 4cest tip de ecranul conine un element chimic reu care absoarbe cele mai multe dintre fotoni /$ 4tunci c1nd un foton de ra&e / este absorbit, ener ia cinetic a electronului eliberat ridic muli ali electroni la o stare ener etic mai mare$ C1nd se #ntorc la starea lor iniial ei produc un flash de lumin vi&ibil, numit scintilaie$ =otam, c aceste fotoni de lumin sunt #mprtiai #n toate direciile$5rin urmare, dou ecrane intensificatoare pot fi utili&ate, de e'emplu, una #n fa i una #n spatele filmului, pentru a crete eficiena de absorbie #n continuare$ 5artea de lumina care este #ndreptat spre film contribue la e'punerea filmului$ >n acestfel, eficiena de absorbie poate fi crescut la mai mult de -?< #n loc de *< pentru film$ "eoarece lumina este emis #n toate direciile, un spot 2pat3 de lumin lin #n loc de un v1rf ascuit luminos i provoac neclaritatea ima inilor$ Ecranele intensificatoare de ra&e / constau din substane scprtor 2scintilatoare3 care pre&int luminescen$ Luminescenta este capacitatea unui material de a emite lumin dup e'citaie$ Fluorescenta este emisia rapid de lumin atunci c1nd este e'citat de ra&e / i este folosit #n ecrane de intensificare$ Fosforescen sau strlucire posterioar este continuarea emisiei de lumin, dup ce radiaia e'citant este oprit$ Fosforescena pe ecrane este un efect nedorit, deoarece provoac ima ini fantom i aburiri de film oca&ionale$ -ILM.L RA,I)*RA-I# Filmul radio rafic este alcatuit dintr)un suport central de celulo&a acetil acetata, de ?,(-)?,*- mm sau dintr)un poliester$ "e o parte si de alta a acestui strat urme&a6 un strat ade&iv, emulsie fotosensibila 2formata din bromura de ar int in lobata in elatina3, un strat protector$ Filmele radio rafice au diferite dimensiuni6 (+@(A, (A@*,, *,@+?, +?@,?, +-@+- si (-@,? cm, iar pentru radio rafiile dentare +@, cm$ Ele sunt pastrate in cutii bine inchise, ferite de actiunea luminii$ Filmul conine o emulsie cu cristale de halo enuri de ar int2de e'emplu, 4 !r3$ 4tunci c1nd sunt e'puse la lumin, ranulele de halo enuri de ar int absorb ener ia optic i sunt supuse unei schimbri

fi&ice comple'e$ 4tunci c1nd filmul este developat, centrele de de&voltareaccelerea& 2contiionea&3 schimbarea #ntre ii ranule la ar int metalic$ Mai multa lumina a.un e la o anumit &on a filmului, mai multe ranulei sunt implicate i mai inchisa devine &ona dupdevelopare$ >n acest fel se formea& un ne ativ$ "up developare, filmul este stabilite prin eliminarea chimic a restului decristale de halo enuri de ar int$ >n radio rafie, ima inea ne ativ este ima inea final de ieire$ >n foto rafie, aceeai procedurtrebuie s fie repetat pentru a produce o ima ine po&itiv$ =e ativul este apoi proiectat pe o h1rtie sensibil de emulsie de halo enur de ar int similar cu cea folosit #nfoto rafia de film$ Caracteristicile tipice ale unui film sunt granularitatea,viteza i contrast. *$ I te sificatorul de imagi e Un intensificator de ima ine funcionea& dupcum urmea& 2a se vedea fi ura (3$ Un ecran fluorescent transforma ra&elor / #n lumina vi&ibil$0umina emis lovete fotocatodul, iener ia fotonilor eliberea& electroni de pe fotocatod$ B mare diferen de potenial #ntre catodi de ieire accelerea& electronii e.ectai$

Fi $ ($ %tructura intensificatorul de ima ine Fascicululde electroni re&ultat este #ndreptat pe un mic ecran de fluorescent de focusareelectrostatic sau ma netic i convertit #n fotonide lumin din nou$ 4ceast focali&areface sistemul adecvat pentru a fi cuplat la un aparat de foto rafiatfr nici o pierdere de lumina$5rincipalul avanta. al unui sistemul intensificator de ima ine este c acesta este capabil de producerea secvene de ima ini dinamice, #n timp real la rata video, un proces cunoscut sub numele de fluoroscopie$ Cu toate acestea, atunci c1nd#n comparaie cu sisteme film) ecran, ima inile suntde radate #n trei moduri$ ) Re&oluia spaial va fi, #n eneral, mai mic dec1t unui sistem film)ecran din cau&a limitrilor #n re&olutie a camerei$ ) "in cau&a conversiei suplimentare 2lumin Celectroni C lumina3, & omotul crete uor$ ) "enaturare eometric are loc, numit denaturare pin)cushion, #n special spre raniele ima inii$ +$ +cra ul cu fosfor %tructura ecranului cu fosfor este pre&entat #n fi ura *$

Fi $ * %tructura ecranului cu fosfor$ Un ca& special de fosforescen este atunci c1nd o parte din ener ia absorbit nu este eliberat imediat #n form de lumin$ Ener ia stocat temporar poate fi eliberat la stimularea prin alte forme de ener ie, cum ar fi lumina laser$ 4cest fenomen se numete luminescenta p otostimulat i este utili&at #n radio rafia di ital$ 4cest tip de scintilator este numit fosfor de depozitare sau fosfor p otostimulat$

Combinaia ecran)film este apoi #nlocuit cu un ecran acoperit cu un astfel de scintilator$ Cand ra&ele / sunt absorbite de fosfor, electronii sunt transferai de la banda de valen la banda de conducie$ >ntr)un scintilator clasic un astfel de electron cade inapoi la banda de valen i #ntre timp eliberea& ener ie sub form de un foton de lumin$ >n fosfor aceti electroni sunt prinsi in capcane de electroni, care sunt impuriti #n scintilator$ >n acest fel, ener ia /)raD este transformat #n ener ie stocat$ "up e'punere o ima ine latent este prins 2salvat3 #n scintilator pentru o perioad considerabil$ Este nevoie de A ore pentru scderea ener iei stocate cu apro'imativ *-<$ Ener ia stocat poate fi e'tras prin scanarea cu un fascicul de laser$ 4ceasta duce la faptul c electronii capturai 2prini3 primesc o lovitura noua de ener ie, care le permite s scape de la capcana lor i s cad #napoi #n banda de valen$ Informaii ce in de ima inea latent este, prin urmare, lansat ca lumin vi&ibil,care este capturat de o matrice optic i transmis la un fotomultiplicator$ Fotomultiplicator convertete lumina detectat #ntr)un semnal electric analo ic$ 4cest semnal analo ic este apoi convertit #ntr)un convertor 4 @ "$ Informaiile re&iduale de pe ecranul scintilator este ters de ctre o surs de lumin puternic, dup care ecranul poate fi reutili&at pentru o e'punere nou de /)raD$ Camerele de ecrane cu fosfor ofer o mai lar ama de e'punere util dec1t sistemele film)ecran convenionale$ Mai mult dec1t at1t, fosforul de stocare este un detector liniar$ 4cest lucru #nseamn c nu e'ist nici o reducere de contrast #n &onele de .oase i #nalt densitate de ima ine, aa cum este ca&ul cu curba #n form de %)sensitometric$ Consecutiv, sistemul este mult mai tolerant la suprae'punere i sub) e'punere, i repetrile cau&ate de setrile suboptime de e'punere 2m4, EF3 sunt reduse$ Un alt avanta. al radio rafiei di itale este c ima inea este disponibil pentru postprocesare pe calculator cum ar fi #mbuntirea ima inii i Guantificarea$ Mai mult dec1t at1t, ima inea poate fi uor depo&itat i transportat #n format di ital, ceea ce face ima inile mult mai accesibile i de a face mari arhive de filme inutile ,$ ,etectoarele cu matrice active Tehnolo ii noi pentru detector pentru radio rafia di ital sunt detectoare cu ecran plat, cu capacitate fast)ima istica$ 4ceste sisteme produc ima ini aproape #n timp real, spre deosebire de sisteme cu fosfor de stocare, care necesit o scanare de citire #n e'terior de ordinea de un minut i un flu' de lucru similar cu cel pentru sisteme ecran)film$ "ispo&itive electronice tradiionale de capturare, inclusiv CC" 2dispo&itive cu sarcin cuplat3, sunt aproape #n e'clusivitate tehnolo ii ba&ate pe cristal de %i, i pentru motive de fabricaie acestea limitea& dispo&itivele la suprafee mici$ 4cest lucru se datorea& faptului c este dificil i costisitor pentru a crea un cristal 2dispo&itiv3 semiconductor mare fr defecte$ Un circuit inte rat plat, de o suprafa mare, numit matrice activ, poate fi fabricat cu uurin prin depunerea unei matrice *" de elementele semiconductoare identice pe un material amorf, cum ar fi, siliciu amorf hidro enat 2a)%i6 H3$ B matrice activ sensibil la lumin poate fi produs prin depunerea unui ir de fotodiode pe substrat a)%i6H 2fi ura +3$ 5rin cuplare cu o plac fluorescent acestea funcionea& ca un panou de detectare /)raD mare i rapid$ >n ciuda pro resului tehnolo ic #n materiale scintillatoare, de conversia de ra&e / #n fotoni de lumin influenea& ne ativ 5%F, din cau&a distribuiei luminii #n direcii diferite$ B tehnic mai recent elimin necesitatea unei scintillator prin utili&area unui fotoconductor, cum ar fi seleniu amorf 2a)%E3 sau telurid de cadmiu 2CdTe3, #n loc de fosfor$ 4tunci c1nd sunt e'puse la radia ii, fotoconductorul transform ener ia fotonilor / direct #ntr)o conductivitate electric proporional cu intensitatea radiaiei$ 5entru a scana aceast ima ine latent, stratul fotoconductor este plasat pe o matrice activ care const dintr)o matrice *" de condensatoare 2#n loc de fotodiode3, depuse pe substrat amorf$ 4ceste condensatoare stochea& sarcina electric produs de fotoni / detectai p1n c1nd este citit de ctre circuitul electronic al matricei active$ 4ceast tehnolo ie este cunoscut sub numele de radio rafie direct fa de abordare indirect #n ca&ul #n care lumina este produs de un scintillator ca un pas intermediar #ntransformarea de ra&e / #ntr)un semnal msurabil$

"etectoarele plate cu matrice activ au devenit o tehnolo ie acceptat pentru mamo rafie, din cau&a performanelor lor lobale$ -$ Sisteme radiografice !istemele radiografice numerice care elimin limitrile sistemului cu ecran i film6 ) fluoroscopie numeric, ) radio rafie pe calculator, ) sisteme ba&ate pe dispo&itive cuplate prin sarcin 2CC"3, ) tehnici de conversie directe ba&ate pe %e amorf$ Toate aceste sisteme funcionea& #n modul de inte rare a ener iei$ =ici una din tehnolo iile enumerate nu are posibilitatea de numrare a fotonilor la vite&ele sistemelor de preluare a ima inilor #n domeniul radiaiilor /$ Un sistem numeric de preluare a ima inilor ba&at pe detector cu microben&i are contrast a.ustabil al ima inii, am dinamic determinat de statistica de numrare a fotonilor, un avanta. fa de film$ >n plus, acest sistem are i alte avanta.e6 ) eficien cuantic de detecie mare, ) posibilitatea de #mbuntire ulterioar a caracteristicilor ima inii folosind ener ia msurat a radiaiilor /$ "etectoarele cu a& cu microben&i sunt folosite i pentru microdo&imetrie, #n centralele nucleare care au c#mpuri comple'e de radiaie 2spectru lar de c#mpuri de neutroni #n pre&ena unei radiaii de fond3$

Concluzii:
Efectu#nd acest lucrare de laborator am acumulat cunotine despre sistemele radiolo ice$ 4m studiat evoluia tehnolo iilor de obinere a ima inilor, construcia de ba& i principiul de funcionare a detectoarelor de ra&e /6 detectoarele ecran"film7 intensificatorul de imagine7 camerele de ecrane cu fosfor detectoarele cu matrice active sunt cele mai noi tehnolo ii pentru radio rafia di ital$ 4ceste sisteme produc ima ini aproape #n timp real, spre deosebire de sistemele cu fosfor de stocare, care necesit o scanare de citire #n e'terior de ordinea de un minut i un flu' de lucru similar cu cel pentru sisteme ecran)film$