Sunteți pe pagina 1din 29

Numim lichefiere transformarea n lichid a vaporilor unei substane, prin comprimare.

Reprezentarea micrii atomilor n cele trei stri de agregare: Starea solid (stnga) Starea lichid (mijloc) Starea gazoas (dreapta)

Solid

Lichid

Gaz

Solidul -i pastreaz forma i nu umple vasul


!ichidul - ia forma vasului dar nu o umple "azul - se rspndete lund forma vasului i ocupnd tot spa#iul (i modific volumul i forma

$e la inceputul sec% &'& dateaza numeroase studii legate

de comportarea gazelor la comprimare% 'n acea perioada sa reusit lichefierea unor gaze (dio(idul de car)on* clorina)% 'nitial* eforturile depuse pentru lichefierea gazelor nu au fost incununate cu succes% "azele respective au fost numite gaze permanente% Studiile ulterioare au aratat ca nu este suficienta comprimarea gazelor* ci este necesar ca temperatura gazului sa nu depaseasca o anumita valoare specifica su)stantei respective (temperatura critica )%

!a comprimarea unui gaz* distanta dintre moleculele sale

scade* interactiunea lor devenind mai intensa% +pare astfel posi)ilitatea ca fortele de atractie dintre molecule sa determine cuplarea moleculelor* adica trecerea su)stantei din stare gazoasa in stare lichida%

,(ista o anumita valoare a temperaturii (numita

temperatura critica) peste care* oricat ar fi comprimat* gazul nu se transforma in lichid% -emperatura critica are insa* pentru unele gaze* valori foarte mici% .ltimul gaz la care s-a reusit lichefierea a fost heliul* succes o)tinut de /amerlingh 0nnes (1234-1567) in 1582%

Substanta 9e 96 aer ;6 06 =9< =06 ;94 96 0

Temp. critica (K) 3*63 44*6 146 167 13< 151 48< <87 7<:

Presiunea critica (MPa) 8*64 16*5 4*:: 4*45 3*82 <*76 :*42 11*4 66*1

>rimele rezultate deose)it de

interesante cu privire la lichefierea gazelor au fost o)tinute de -homas +ndre?s in 1275% ,l a reusit sa lichefieze dio(idul de car)on* masurand* pe parcursul lichefierii* dependenta presiunii din incinta in care se afla acesta in functie de volum* in conditii izoterme%

hid lic

p0
" !

gaz+lichid B
ga z

V1

V2

@ona 1 A su)stanta este in

stare gazoasa @ona 6 A su)stanta este su) forma de vapori @ona 4 A in incinta se afla simultan si vapori* si lichid din su)stanta respectiva% @ona < A su)stanta este in stare lichida

1 < 4 6
!

18

!ichefierea gazelor este un

fenomen care se datoreaza interactiunilor dintre molecule* deci nu poate fi utilizat modelul gaz ideal pentru e(plicarea acestuia ,nergia interna tre)uie calculata ca pentru un sistem termodinamic oarecare%

U(,T,V) = E c,int(,T) + E p,int(,V)

$in primul principiu al

termodinamicii aplicat comprimarii pe palierul B=* rezulta: Q=U+L in care U si L sunt negative rezulta ca sistemul cedeaza energie termica mediului inconjurator prin caldura% +cest transfer de energie termica nu poate fi sesizat prin modificarea temperaturii sistemului* asadar* caldura respective se numeste caldura latenta de lichefiere%

=aldura latenta este

caracteristica intregului sistem termodinamic% >entru caracterizarea su)stantei de defineste caldura latenta specifica%

=aldura latenta specifica (C) : CDEFm E - caldura latenta m - masa sistemului G CHDGEHFGmHD IFJg

!ichefierea gazelor este foarte importanta* datorita

faptului ca face transportarea gazelor mult mai usoara% ,le sunt inchise in containere su) presiune mare%

Crbunele este o

roc sedimentar de culoare brun - neagr cu proprieti combustibile format prin (carbonizare) mbogirea n carbon(n condiiile lipsei o igenului) a resturilor unor plante din epocile geologice! "rocesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani n urm# prin dou procese mai importante$

faza biochimic produs de bacterii i ciuperci care transform celuloza i lignina din plante% faza geochimic# faza propriu zis de incarbonizare# care se produce la temperaturi i presiuni ridicate form&ndu-se ntr-un timp ndelungat huila i antracitul! 'cest proces are ca rezultat o mbogire de peste (0 ) din *olum n carbon! +atorit energiei termice ridicate *dega,ate prin ardere* huila mai poart numele de aurul negru.

#ormare
-ateria iniial de baz din care ia natere crbunele sunt resturi de plante

fosile# care constau mai ales din feriga uria ("teridopsida sau "ol.podiopsida) care n urm cu /00 de milioane de ani alctuia ade*rate pduri# azi feriga are ntre 0000 i 12000 de *arieti! +up moartea lor aceste plante se scufundau n mla tin unde fiind izolate de aerul atmosferic urmeaz o serie de procese anaerobe# n primele faze se formeaz turba! "rin migraia mrilor aceste mlatini au fost acoperite cu sedimente# cre&ndu-se temperaturi i presiuni ridicate# care intensific procesele de ncarbonizare# presiunea elimin apa din turb astfel ia natere crbunele brun! +ac aceste presiuni mari persist mai departe se continu eliminarea apei din crbunele brun rezult&nd crbunii cu cea mai mare putere calorific # huila i n final antracitul care este n acelai timp i crbunele cel mai *echi! La antracit procentul de carbon a,unge la 00 - 01 )! 2cmintele de huil s-au format cu cca! 230 - 4/( milioane de ani n urm# constituind azi una dintre principalele resurse energetice ale globului! 5rbunele brun este un crbune mai t&nr form&ndu-se n peroada teriar n urm cu 2#( - 1( milioane de ani!

>e teritoriul Romaniei primele e(ploatari car)onifere s-au facut in Banat

prin deschiderea minelor de la $oman* Secul* +nina% !a inceputul secolului al &'&-lea se deschid minele din )azinul =omanesti din Koldova* car)unii din aceasta regiune fiind folositi pentru alimentarea navelor din portul "alati si la primele mori cu a)uri% 'ntre 1248 - 1247 intra in e(ploatare car)unii din apropiere de Brasov (=odlea si Lulcan)* iar din 1245 cei din )azinul Baraolt ( la =apeni din anul 12:6)% 'n 12<8 incepe deschiderea minelor din )azinul >etrosani* mai intii la !onea si in a doua jumatate a secolului al &'&-lea minele de car)une )run din )azinul +lmasului (la -icu si mai tirziu la Surduc)* si tot pe atunci cele de ligniti din Su)carpatii Kunteniei%

=ele mai noi zacaminte de car)une inferior* date in e(ploatare in

)azinul lignitifer din nordul 0lteniei* au intrat in productie intensa numai dupa anul 1537% =ea mai mare parte din rezervele de car)une* se afla localizate in sudul si vestul tarii% 0 linie ce trece pe la nord de 0radea* pe la @alau si =luj-;apoca* de acolo la Rovinari si =ampulungKuscel* delimiteaza )azinele* care dau peste 53M din productia de car)uni din Romania% Bazinul >etrosani >rincipalele e(ploatari din )azinul >etrosani sunt in parte de est: !onea cu mai multe mine cu car)une )run spre huila* >etrila si $ilja cu huile necocsifica)ile% 'n partea central-nordica este e(ploatarea de la +ninoasa% >e valea Iiului* la vest* se insiruie e(ploatarile cu huile de la Lulcan* !upeni avind cele mai )une huile de gaz si .ricani de calitate mai sla)a* dar care se cocsifica in mare parte% 'ntre anii 1577-15:8 au fost puse in functiune minele $ilja* >aroseni si !ivezeni% $a%inul &ovinari'Motru din 0ltenia de nord cuprinde car)uni mult mai noi* majoritatea din dacian* din categoria lignitilor* cu o putere calorica mica%

@acamintul prezinta o mare e(tensie intre marginea de nord

a >odisului "etic* de la valea !uncavatului pana la cea a Kotrului% $a%inul $araolt >rimele e(ploatari dateaza din 1245% $atorita scufundarii inegale a fundamentului mezozoic* $epresiunea Baraolt apare divizata in mai multe cuvete secundare ale formatiunilor productive pliocene* care cuprind* in general* cinci strate de car)uni din categoria lignitilor% ,(ploatarile se fac in minele =apeni si Lirghis% 'nafara acestor )azine principale se mai adauga : e(ploatarile de car)une )run din )azinul =omanesti-judetul Bacau* cu minele de la =omanesti* +sau* $armanesti% e(ploatarile de huile din Banat* cu minele de la +nina* !upac% e(ploatarile de car)une )run de pe valea +lmasului-judetul Salaj* cu minele de la Surduc si -icu% alte citeva e(ploatari la Kesteacan linga Brad si Sinersig in Banat% Bazinul car)onifer detine in total 15 strate de car)uni* cuprinse in formatiunile dacianului si levantinului% ;u toate apar insa pretutindeni* prezentind anumite discontinuitati%

$e pilda* in partea estica* la .rsi* pe valea =erisoara* doar

< strate sunt e(ploatate* avind grosimi pana la 6*< metri* in cea de la +l)eni* pe "ilort* trei strate au grosimi mai mari* pana la 7*3 metri% >rincipalele e(ploatari se afla intre Iiu si Kotru* unde sunt e(ploata)ile 2-5 strate* cu grosimi ce depasesc 18 metri% =ele mai productive mine si cariere sunt cele din )azinul Rovinari* pe valea Iiului* -ismana si cele din )azinul Kotrului* in care predomina e(ploatarile in su)teran: !eurda* >lostina* 9orasti% 'n Su)carpatii sudici zacamintele de lignit se insira* cu discontinuitati* de la =eptura* la est de >loiesti* pana la =urtea de +rges% ,(ploatarile au inceput pe alocuri* din ultima parte a secolului al &'&-lea% Stratele car)onifere din aceasta regiune sunt e(ploatate in judetul >rahova* la =eptura* la Nilipestii de >adure* in judetul $im)ovita la Sotinga si Kargineanca* si in judetul +rges la Schitu "olesti cu minele din imprejurimi: Berevoiesti* "odeni* >escareasca* >oienari* Iugur% >roductia de car)uni a Romaniei a prezentat cresteri deose)it de accentuate dupa cel de-al doilea raz)oi mondial* datorita deschiderii de noi mine si cariere si datorita metodelor noi de e(ploatare cu a)ataje pe front lung in su)teran si in cariere la suprafata% 1:6peraie de tiere sau de e tragere a unui minereu sau a unei roci din zcminte %

7n medie# arderea unui 8ilogram

de combustibil fosil elimin 2#04 8g de 562 i produce 24-29 -:

Pneumoconiozele sunt boli pulmonare#produse de praful aspirat pe

cile respiratorii# praf care# n mod frec*ent# este de nautur anorganic# rar de natur organic! 'cest praf fin# format din particule microscopice# se depune n bronhii i n parenchimul pulmonar! Gra*itatea bolii este determinat de timpul de e punere# cantitatea i mrimea particulelor de praf inspirat (care e de ordinul micronilor) i de ntinderea teritoriilor pulmonare afectate! "lm&nul sufer modificri funcionale gener&nd o serie de simptome patologice# care depind mult de rezistena indi*idual a organismului! ;orme de boal: "raful# printre altele# are o aciune iritant determin&nd o fibrozare a parenchimului pulmonar care poate fi de natur$ forma malign# cu o fibroz a*ansat# ceea ce nseamn c parenchimul pulmonar este nlocuit cu esut con,uncti*! +up natura prafului care a determinat mboln*irea# boala e numit silicoz (siliciu)# antracoz (crbune)# talcoz (talc) sau azbestoz (n cazul prafului de azbest)%

forma benign# o form mai puin gra* de pneumoconioz# aici

ncadr&ndu-se bolile inflamatorii sau de natur alergic# fibro-nodulare# determinate de inhalarea de particule de praf inacti*e de aluminiu# beriliu sau fier! "neumoconiozele sunt considerate boli profesionale nt&lnit frec*ent la mineri! 5ei care sufer de asemenea boli primesc o serie de a*anta,e financiare de la stat# ca tratamente gratuite sau pensionare mai timpurie! 5ea mai frec*ent pneumoconioz este silicoza cu grade diferite de mboln*ire! +atorit frec*enei mari# 5omitetul de Sntate <uropean a cuprins toate pneumoconiozele sub denumirea de =silicoz>!

>rin natura lor car)unii sunt cei mai impuri com)usti)ili* cu numeroase

efecte negative asupra mediului% Simpla lor e(istenta in su)teran* poate produce poluare atmosferica prin eliminare pe fisuri de ()* si (+,% $aca la aceasta adaugam faptul ca e(ploatarea si utilizarea car)unilor produce o poluare comple(a* care afecteaza solul* apele su)terane si curgatoare si atmosfera* avem in fata un poluator de temut% -otusi* dintre toate tipurile de poluare produse de car)uni cea mai puternica si* deocamdata* aproape imposi)il de prevenit sau de diminuat* este eliminarea in atmosfera a unei mari cantitati de =06* gaz a carei concentrre in atmosefera determina accelerarea efectului de sera* fenomen cu implicatii directe in cresterea temperaturii medii anuale si prin aceasta considerat principalul vinovat al incalzirii glo)ale si al producerii unor dereglari climatice periculoase%

,(ploatarile la zi afectea%a in primul rand relieful* producand modificari

drastice ale acestuia* mari intinderi cu relief colinar sau deluros devin zone plate sau* mai rau* gropi adanci% !ocalitati* paduri si terenuri agricole sunt dezfectate pentru timp indelungat% >e mari suprafete sunt distruse solurile si dispar apele freatice% 9aldele de steril acopara suprafete plane* care devin relief pozitiv si neavand structura sunt lipsite de apa freatica si cu toate acestea pot fi afectate de alunecari* care pot afecta infrastructura (cai ferate* sosele* cariere etc%) si chiar localitati% +tat in e(ploatarile su)terane* cat si in cele de suprafata pul)erile de car)une* dar mai ales cele de argile produc boli profesionale* pneumoconioze* la cei din su)teran antracoza si la cei de la suprafata silicoza% 'n afara continuturilor in =06* intre gazele eliminate pe cos se gasesc dio(idul de sulf (S+,) si diversi o(izi de azot (N+-)* toate producand ploi acide% $in cauza ca azotul si hidrogenul sunt componenti ai aerului* prin arderea car)unilor in aer se formeaza compusi to(ici cum sunt cianidele 9=; si nitratul de sulf S;04* dar si alte gaze to(ice* dar care* din fericire* se gasesc in cantitati foarte mici%

$aca pentru S06 s-au gasit solutii de reducere si chiar eliminare* procedee

de desulfurare a gazului de cos* din pacate pentru =0 6 aceste solutii sunt inca nevia)ile* ori pe linga efectul de sera* dio(idul de car)on produce in contact cu apa atmosferica ),(+.* acidul car)onic* care* desi mult mai sla) decat cel sulfuric* este totusi puternic corosiv.Studiile de mediu efectuate au dus la concluzia ca emisiile de gaze ale termocentralelor sunt responsa)ile pentru zeci de mii de morti premature numai pe teritoriul S.+* care oricum au preocupari si rezultate importante in reducerea acestor no(e% 'n efortul de a o)tine /tehnolo0ii curate1* in prezent deja e(ista uzine moderne in care se aplica tehnici de diminuare a no(elor* dar deocamdata costurile pentru acestea sunt foarte mari% +lta sursa de poluare o constituie cenusile z)uratoare evacuate pe cos sau zgurile rezultate din arderea car)unilor eliminate prin partea inferiora a cazanelor si depozitate in halde speciale% +m)ele tipuri de cenusa contin metale 0rele printre care si: +s* 9g* ;i* S* L* Be* +s* =d* Ba* =r * =u* Ko* On* Se si Ra care odata eliminate in atmosfera prin cenusa z)uratoare sunt foarte periculoase* iar cele din zgura pot polua raurile* lacurile (de e(emplu poluarecu 9g care se acumuleaza in corpul pestilor)* panzele de apa freatica si chiar acvifere su)terane%

$e asemenea* unii car)unii contin izotopi radioactivi ai 2 si Thcare*

prin concentrare re%iduala in cenusi* pot produce poluari radioactive mai mari decat cele produse de centralele atomoelectrice % +lta sursa de poluare o constituie cenusile z)uratoare evacuate pe cos sau zgurile rezultate din arderea car)unilor eliminate prin partea inferiora a cazanelor si depozitate in halde speciale% +m)ele tipuri de cenusa contin metale 0rele printre care si: +s* 9g* ;i* S* L* Be* +s* =d* Ba* =r * =u* Ko* On* Se si Ra care odata eliminate in atmosfera prin cenusa z)uratoare sunt foarte periculoase* iar cele din zgura pot polua raurile* lacurile (de e(emplu poluarecu 9g care se acumuleaza in corpul pestilor)* panzele de apa freatica si chiar acvifere su)terane% $e asemenea* unii car)unii contin izotopi radioactivi ai 2 si Thcare* prin concentrare re%iduala in cenusi* pot produce poluari radioactive mai mari decat cele produse de centralele atomoelectrice% =ercetarile efectuate in S.+ ( "a))ard* 1553) au constatat ca locuitorii din apropierea termocentralelor pe car)uni sunt mault mai e(pusi radiatiilor decat cei din jurul centralelor atomoelectrice%

3n conclu%ie* pe de o parte* car)unii reprezinta surse de poluare ce pot avea

efecte foarte grave asupra mediului si oamenilor* iar pe de alta parte* sunt printre principalii furnizori de energie electrica si termica* constituind totodata surse de materii prime pentru industria car)ochimica% $aca la aceasta adaugam faptul ca resursele de car)une (e(primate in tccP) sunt de 16 ori mai mari decat suma rezervelor tuturor celorlalti com)usti)ili minerali (petrol* gaze* minereuri radioactive* tur)a si sisturi com)usti)ile)* precum si faptul ca aceste rezerve pot asigura 488 de ani energia necesara la nivelul actual de consum* rezulta ca eforturile pentru imbunatatirea randamentelor termice si reducerea emisiilor de no-e, adica identificarea de /tehnolo0ii curateQ se justifica cu prisosinta%
=adru didactic : Bud 'oan Student :!ang 'oan Ro)ert +; ''' '>K'