Academia de Studii Economice Facultatea de Economie

De ce are Romania un deficit de competitivitate?

Grupa 1414: Mihai Alexandra-Maria Petre Daniel Vasile Sorina-Andreea

CUPRINS

Introducere.3 Amprentele comunismului asupra Romaniei.....4 Tranzitia catre liberalism....4 Factori si reguli necesare cuantificarii competitivitatii..5 Implicarea statului...7 Cei 12 piloni ai competitivitatii......8 Indicii competitivitatii pentru Romania12 Perspective ale competitivitatii..15 Concluzii.18

Introducere
Competitivitatea, pe plan economic, reprezinta concurenta, intrecerea intre doua sau mai multe entitati juridice privind comercializarea unor produse asemanatoare ce se adreseaza aceleasi categorii sociale.Concurenta declansata intre ele a devenit tot mai acerba si mai costisitoare. Conform Institutul International pentru Management i Dezvoltare, competitivitatea este definita ca un domeniu al economiei, exprimnd actiunile i politicile care descriu abilitatea unei natiuni de a crea valoare nou i a mentine un mediu care s sustin conferirea continu de valoare pentru firmele sale i mai mult prosperitate pentru populatie. Competiia conduce la continua perfecionare i eficientizare a produciei. Ea determin productorul s elimine risipa i s scad costurile, astfel nct s vnd la un pre mai micdect alii. i elimin pe cei ale cror costuri rmn ridicate i face astfel nct s concentreze producia n minile acelora ale cror costuri sunf mai mici." (Clair Wilcox). Competitivitatea este definita ca fiind un set de institutii, politici si factori care determina nivelul de productivitate al unei tari. Productivitatea, la randul sau, determina atat nivelul de bunastare al unei economii la un moment dat cat si potentialul de crestere a acesteia pe viitor. Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere reprezinta unul dintre factorii cheie ai cresterii competitivitatii unei economii. Conceptul de competitivitate presupune asadar, atat componente statice cat si dinamice: desi productivitatea unei tari determina capacitatea sa de a sustine un nivel ridicat al veniturilor, totodata, ea este si unul din factorii determinanti ai orientarii sale catre investitii, unul din factorii cheie care explica potentialul de crestere al unei economii.

Amprentele comunismului asupra Romaniei

Romania, revenindu-si cu greu in urma comunismului, comparativ cu tarile capitaliste ce au cunoscut mult mai timpuriudemocratia si economia de piata dar si inabilitatea managementului de stat de a negocia cu partenerii sociali au facut ca aceasta sa nu recupereze rapid terenul pierdut in economia mondiala. Romania a intrat in sfera de influenta a Moscovei si a trebuit sa suporte comunismul stalinist,rupand-o de Europa dezvoltata.Comunismul s-a dovedit a fi o premise a subdezvoltarii.Comunismul presupunea privarea de resurse a intregii societati,deci cheltuieli foarte mari cu rol propagandistic exclusive.

Tranzitia catre liberalism

Tranzitia din Romania priveste schimbarea cu spatele la realitatea mondiala,la mecanismele subtile si persistente ale globalizarii abordate politic sub forma mondializarii. Tranzitia pe plan economic trebuie sa fie centrata pe proprietatea privata, iar pe plan social trebuie sa fie indreptata spre o societate noncolectivista.Aceste doua obiective au rolul de a plasa omul intr-un univers motivational centrat pe valorile progresului,proprietatea private are rolul de a favoriza un mecanism economic concurential apt sa genereze prosperitate,iar societatea noncolectivista are rolul de a garanta exercitiul democratic si a asigura libertatile compatibile cu conditia si natura umana. Joseph Stiglitz considera ca in privinta Romaniei, au politica fiscala, prea restrictiva, legislatia,care se schimba mereu si absenta unor programe pentru crearea oportunitatilor pentru oamenii calificati au un rol negativ .Acesta recomanda pentru tara noastra imbunatatirea urgenta a mediului de afaceri pentru

intreprinderile mici si mijlocii, atragerea investitorilor straini si eliminarea subventiilor ineficiente. Zona de operare economica dupa legile pietei este inca restransa pentru ca cea mai mare parte a proprietatii este inca de stat sau publica, disimulata sub forma de organizare a regiilor si companiilor nationale. Incapacitatea micilor intreprinzatori de a devenii marii capitalisti ai Romaniei postcumuniste au trei cauze: Socialismul economiei postcomuniste; Prezenta marelui capital; Caracteristicile noilor intreprinzatori. Romania trebuie sa atraga din exteriorul ei: Tehnologie de varf pentru a se atinge,in scurt timp,parametrii de eficienta similari economiei mondiale;
4

Capital pentru investitii de infrastructura,in special pentru crearea si modernizarea retelelor tarii pentru transport,racordarea tarii la magistrale de transport continentale si intercontinentale. Intarzierile in restructurarea tehnologica, in modernizare, afecteaza competitivitatea

produselor.Restructurarea economica inseamna stabilirea locului economiei nationale a Romaniei in contextual economiei regionale,continentale si mondiale.Asta inseamna sa se stabileasca precis ce poate sa ofere competitiv economia noastra si ce poate sa primeasca avantajos,din afara ei,astfel incat cresterea economica sa fie insotita de prosperitate.

Factori si reguli necesare cuantificarii competitivitatii

Exista anumiti factori specifici cuantificarii competitivitatii.Atractivitatea versus agresivitatea sunt o pereche ce fac parte din acesti factori.Acestia evidentiaza faptul ca economiile difera si prin mediul lor de afaceri in care functioneaza.Este considerata o tara agresiva aceea care este puternic dezvoltata prin intermediul exporturilor si al investitilor directe straine.Tarile atractive sunt acelea care s -au dezvoltat si depind in continuare de stimularea investitilor. O tara agresiv, competitiv, poate fi o tar atractiv pentru interesele de afaceri ale corporatiilor multinationale. A doua pereche de factori, proximitate versus globalitate, pornete de la premisa c de obicei, sistemul economic al unei tri nu este foarte omogen. O alta pereche de factori, produse versus procese, analizeaza faptul ca majoritatea tarilor au tendinta de a-si administra mediul competitiv fie pe calitatea proceselor, fie pe cantitatea activelor. Exista cateva reguli de asigurare a competitivitatii nationale: 1. structura economica trebuie sa fie flexibila i adaptabila; 2. crearea unei structuri sociale moderne prin reducerea disparittilor salariale i consolidarea clasei de mijloc; 3. mediul legislativ trebuie sa fie stabil i predictibil; 4.dezvoltarea agresivittii la nivelul pietei globale si asigurarea atractivittii interne pentru investitiile strine directe; 5. investitii masive n educatie, invatmant si in instruirea continua a fortei de munca; 6. investitii masive n infrastructura traditionala, cat si in cea informational-tehnologica; 7. mentinerea unei corelatii echitabile intre nivelul salariilor, productivitatea muncii i impozitare; 8. orientarea ctre calitate i transparent a politicilor guvernamentale i administrative;
5

9. realizarea unui echilibru intre economia de proximitate i cea bazata pe globalizare; 10. stimularea acumularii private i a investitiilor interne. Dinamica i structura investitiilor sunt considerate ca fiind un factor primordialal creterii competitivittii nationale. Eficienta mediului de afaceri se poate aprecia prin valorificarea unor elemente, cum ar fi: facilitatile financiar-fiscale, care pot oferi sporuri de competitivitate; un sistem financiar bine dezvoltat i integrat la nivel mondial care sustin competitivitatea economiei nationale; mentinerea unui nivel de trai ridicat necesita integrarea economiei interne n economia mondiala, iar instruirea fortei de munca, createrea productivitatii i n general formarea unei atitudini fata de munca, contribuie substantial la cresterea competitivitatii nationale. Infrastructura are, de asemenea, un rol deosebit n asigurarea unei competitivittii interne i internationale, deoarece vizeaz att dezvoltarea infrastructurii traditionale, ct i a celei tehnologice i informatice. Aceasta din urm, implicnd alocareaunor investitii deosebit de mari n activi -tatea de cercetare, nvtmnt, educatie i dezvoltare a resurselor umane. Stabilitatea macroeconomic este important n creterea economic a oricrei tri, deoarece, n conditii de in-stabilitate, cu un nivel ridicat al inflatiei, firmele nu pot adopta decizii coerente. De asemenea, sistemul bancar nu poate functiona n contextul unui deficit guvernamental, n special, ca urmare a fortrii bncilor de a imprumuta bani sub nivelul ratei dobanzii de pe piata. Guvernele nu pot furniza servicii eficiente, iar sectorul afacerilor are de suferit n conditiile n care taxele pltite de acesta sunt irosite de guvern,care trebuie s plateasca pierderile provocate de instabilitatea economic. Institutiile publice intra in relatii diverse cu firmele private, spre exemplu,prin garantarea dreptului de proprietate prin lege sau prin asigurarea unuisistem judiciar corect. n acest context,firmele considera prea scump sau ineficient s opereze n tari in care nivelul corupiei este ridicat. Progresul tehnologic determina cresterea economica pe termen lung .

Implicarea statului
Concurenta are loc atunci cand exista libertatea de a patrunde pe o piata si cand, in acelai timp, pe acea piata exista mai multi vanzatori alternativi. Concurenta poate avea loc intre firme mari sau firme mici, firmele rivale putand intra in competitie pe piee locale, regionale, nationale sau chiar pe piete mondiale.Cele mai importante scopuri ale concurentei sunt: satisfacerea cererii cunsumatorilor promovarea inovaiei alocarea eficienta a resurselor limitarea puterii economice i astfel a celei politice justa distribuie a veniturilor Implicarea statului n meninerea unui mediu concurenial adecvat constituie un domeniu marcat de controverse economice i politice. Prerile economitilor sunt divergente: a) o categorie constituit din cei care consider necesar ca statul s se implice n lupta contra monopolurilor deoarece, conform unei expresii deosebit de plastice aparinnd lui George Stigler (laureat al Premiului Nobel pentru economie), "economitii ar putea fi mai utili luptnd contra incendiilor i furnicilor dect mpotriva monopolurilor"; b) o alta categorie o constituie cei care considera ca aceast implicare este necesara din cel putin doua considerente, si anume: costul social al puterii de monopol; necesitatea de a arbitra conflictul intre o morala manageriala ava nd ca scop suprem profitul i o morala publica ceurmareste minimizarea costului social i maximizarea avantajelor pentru colectivitate.

O interprindere poate intalni atat bariere la intrare cat si la iesire in sectorul unde activeaza. a) bariere la intrare Ar fi ideal ca o ntreprindere sa fie libera sa patrunda n sectorul care doreste. Cu toate acestea, bariere la intrare exista pe toate pietele, fiind legate de: capitalul impus de lege economiile de scara
7

brevete i licenta raritatea materiilor prime i distribuitorilor constrangerile de imagine i reputatie Unele bariere sunt intrinseci sectorului, pe cnd altele sunt create pentru a opri accesul noilor venii. Alte bariere reduc mobilitatea in interiorul sectorului.

b) bariere la iesire Ca i n cazul intrarii, i n cazul iesirii o ntreprindere ar trebui sa poata parasi un sector de activitate care nu o mai atrage atunci cand vrea sa o faca. Totusi, ea trebuie adesea sa-si onoreze obligatiile morale sau legale fata de clienti, creditori sau fata de proprii sai a n g a j a t i . Reglementarile statului, slaba valoare a activelor supraspecializate sau invechite, absent a alternativelor, un nivel ridicat de integrare verticala sau un atasament afectiv reprezinta factori restrictivi ai flexibilitati pentru o intreprindere. De asemenea, numeroase intreprinderi raman in activitate numai pentru a-si acoperi costurile, reducand astfel posibilitatile de profit ale altora.Elementele menionat e mai sus pot, de asemenea, sa impiedice o intreprindere sa-si reduca activitatea, in detrimentul firmelor mai dinamice din sector.

Cei 12 piloni ai competitivitatii

Institutiile Mediul institutional este determinat de cadrul legal si administrativ in interiorul caruia indivizii, firmele si guvernele interactioneaza pentru a genera bogatie. Importanta unui mediu institutional solid si corect a devenit mai vizibil pe timpul crizei financiare. Calitatea institutiilor are o influenta puternica asupra competitivitatii si dezvoltarii. Aceasta influenteaza deciziile asupra investitiilor si organozarea productiei si joaca un rol important in modul in care societatile distribuie castigurile si suporta costurile de dezvoltare a strategiilor si a politicilor. Rolul institutiilor merge dincolo de cadrul legal. Atitudinile Guvernului fata de piete si libertati si eficienta operatiunilor sale sunt, de asemenea, foarte importante: birocratia excesiva, reglementarile excesive, coruptia, lipsa de onestitate in relatiile cu contractele de achizitii publice, lipsa de transparenta si de incredere.

Infrastructura Infrastructura extensiva si eficienta este esentiala pentru asigurarea unei functionari eficiente a economiei, asa cum este si un factor important care determina amplasarea activitatii economice si tipurile de activitati sau sectoare care se pot dezvolta intr-un caz particular. Bine dezvoltata, infrastructuta reduce efectul de distanta intre regiuni, ingloband piata nationala si conectand-o la un cost scazut pe pietele din alte tari si regiuni. Caile eficiente de transport, inclusiv calitatea drumurilor, a cailor ferate, a porturilor si a aeroporturilor, permit antreprenorilor sa obtina bunuri si servicii pe piata intr-o maniera sigura si in timp util. O retea de telecomunicatii solida si extinsa permite un flux de informatii rapid si gratuit care creste eficienta economiei globale.

Mediul macroeconomic Stabilitatea mediului macroeconomic este importanta pentru mediul de afaceri si, prin urmare, este importanta pentru competitivitatea globala a unei tari. Desi, fara indoiala, este adevarat ca stabilitatea macroeconomica singura nu poate creste productivitatea a unei natiuni, este de asemenea recunoscut faptul ca dezordinea macroeconomica dauneaza economiei.

Sanatatea si invatamantul primar O forta de munca sanatoasa este vitala pentru competitivitatea si productivitatea unei tari. Sanatatea precara conduce la costuri semnificative pentru intreprinder. Fiind bolnavi, muncitorii sunt adesea absenti sau lucreaza la un nivel mai scazut al eficientei. Investitiile in asigurarea de servicii medicale este, astfel, critica pentru economia libera, precum si din considerente morale. Educatia de baza creste eficienta fiecarui lucrator in parte. In plus, muncitorii care au primit putina educatie formala pot efectua numai sarcini manual simple sis a considere mai dificila adaptarea la

procesele si tehnicile de producte mai avansate. Lipsa educatiei de baza poate deveni, prin urmare, o constrangere pentru dezvoltarea afacerii.

Invatamantul superior si pregatirea Invatamantul superior de calitate este esential pentru economiile care doresc sa deplaseze lantul valoric dincolo de procesele de productie simple. In prezent, economia globala cere tarilor sa creasca o multime de lucratori bine educati care sa fie capabili sa se adapteze rapid la mediul lor de schimbare si la
9

nevoile sistemului de productie. Gradul de pregatire al personalului este, de asemenea, luat in considerare din cauza importantei profesionale si continua la locul de munca prin training care care este neglijat in multe economii pentru a asigura o constanta imbunatatire a competentelor lucratorilor.

Eficienta pietei bunurilor Eficienta pietei depinde de conditiile cererii, cum ar fi orientarile clientului sau preferintele cumparatorului. Din motive culturale sau istorice, clientii pot fi mai exigenti in unele tari decat in altele. Acest lucru poate crea un avantaj competitiv important, deoarece forteaza companiile sa fie mai inovatoare si mult mai orientate spre preferintele clientului, impunand astfel disciplina necesara pentru ca eficienta sa fie realizata pe piata.

Eficienta pietei muncii Eficienta si flexibilitatea pietei fortei de munca sunt critice pentru a se asigura ca lucratorii sunt repartizati in economie in functie de potentialul lor si ca le sunt asigurate stimulente pentru a da cele mai bune eforturi la locul lor de munca. Piata muncii trebuie sa aiba prin urmare flexibilitatea de a schimba lucratorii dintr-o activitate economica la alta rapid si cu costuri reduse.

Dezvoltarea pietei financiare Recenta criza economica a scos in evidenta principalul rol al unei bune functionari a sectorului financiar pentru activitatile economice. Un sector financiar eficient aloca resursele salvate de catre cetatenii unei natiuni, la fel de bine ca si pe cele care intra in economie din strainatate.

Disponibilitatea tehnologica In lumea globalizata de azi, tehnologia este tot mai mult esentiala pentru ca firmele sa concureze sis a prospere. Acest pilon masoara agilitatea cu care o economie adopta tehnologiile existente pentru a spori productivitatea industriilor sale, cu accent special pe capacitatea sa de a utiliza pe deplin tehnologiile informatiei si comunicarii (TIC) in activitatile si procesele de productie de zi cu zi pentru cresterea eficientei si competitivitatii. Daca tehnologia utilizata a fost sau nu a fost dezvoltata in interiorul frontierelor nationale este lipsita de relevanta pentru capacitatea lor de a sporii productivitatea. Punctul central este Acela ca firmele care

10

opereaza in tara trebuie sa aiba acces la produse si planuri avansate si capacitatea de a le folosi. Printre principalele surse de tehnologie straina, investitiile straine directe (ISD) joaca adesea un rol cheie.

Dimensiunea pietei Dimensiunea pietei afecteaza productivitatea de cand pietele mari permit firmelor sa exploateze economiile de scara. In mod traditional, pietele disponibile pentru firme au fost constranse de granitele nationale. In epoca globalizarii, pietele international au devenit un substitut pentru pietele interne, in special pentru tarile mici.

Sofisticarea afacerilor Nu exista nicio indoiala ca practicile sofisticate in afaceri sunt favorabile pentru o eficienta mai mare in productia de bunuri si servicii. Sofisticarea n afaceri se refer dou elemente care sunt strns legate intre ele: calitatea reelelor globale de afaceri ale unei tari i calitatea operaiunilor i a strategiilor firmelor individuale. Aceti factori sunt deosebit de importanti pentru rile aflate intr-un stadiu avansat de dezvoltare, atunci cnd, ntr-o mare masura, mai multe surse de baz ale mbuntirii productivitatii au fost epuizate.

Inovarea Pilonul final al competitivitatii este inovatia tehnologica. Desi castigurile substantiale pot fi obtinute prin imbunatatirea institutiilor, construirea infrastructurii, reducerea instabilitatii macroeconomice sau prin imbunatatirea capitalului uman, toti acesti factori in cele din urma par sa conduca la diminuarea veniturilor. Acelasi lucru este valabil si pentru eficienta muncii, eficienta finaciara si eficienta pietelor de bunuri. Pe termen lung, standardele de viata pot fi imbunatatite numai prin inovatie tehnologica. Inovatia este deosebit de importanta pentru economiile care se apropie de frontierele cunoasterii si de posibilitatea de a se integra si adapta tehnologiilor exogene.

11

Indicii competitivitatii pentru Romania

Starea economiei romanesti conform Raportului Global al Competitivitatii 2011-2012 (Global Competitiveness Report 2011-2012) Raportul Global al Competitivitatii 2011-2012 plaseaza Romania pe locul 77 din 142 de tari evaluate, cu 4,08 de puncte obtinute din maximum 7 posibile. In cadrul Uniunii Europene, Romania ocupa locul 26 din cele 27 de state membre, devansand doar Grecia. Pilonii competitivitatii Rang/142 89 Cerintele de baza 99 Institutii 95 Infrastructura 87 Mediul macroeconomic 66 Sanatatea si invatamantul primar 62 Promotorii eficientei 55 Invatamantul superior si pregatirea 96 Eficienta pietei bunurilor 92 Eficienta pietei muncii 84 Dezvoltarea pietei financiare 60 Disponibilitatea tehnologica 44 Dimensiunea pietei 99 Factorii de inovare si sofisticare 102 Sofisticarea afacerilor 95 Inovarea Scor/7 4,28 3,49 3,37 4,52 5,72 4,09 4,42 3,96 4,10 3,91 3,76 4,39 3,20 3,48 2,91

Puncte tari pentru Romania: Locul 4 la nivelul scazut al taxelor vamale Locul 15 in ceea ce priveste costurile de concediere Locul 23 pentru rata ridicat de colarizare n sistemul universitar. Locul 36 din punct de vedere al gradului de protecie pentru investitori. Locul 34, respectiv locul 40 la uurina de a face afaceri, ca numr de proceduri, respectiv ca numr de zile necesare pentru a ncepe o afacere. Locul 42 la gradul de penetrare al conexiunii Internet n band larg.

12

Locul 45 la calitatea educaiei n domeniul tiinelor exacte.

Puncte slabe pentru Romania: Locul 140 la gradul de transparen al procesului decizional de la nivel guvernamental. Locul 139 la calitatea infrastructurii, cele mai mari probleme fiind infrastructura rutier (locul 137) i infrastructura portuar (locul 128). Locul 137 pentru gradul de cooperare ntre angajat i angajator. Locul 135 pentru gradul de impozitare. Locul 122 la eficiena cadrului legal n rezolvarea conflictelor. Locul 116 la gradul de dezvoltare al clusterelor. Locul 115 la disponibilitatea celor mai noi tehnologii. Locul 115 la colaborarea dintre universiti i mediul de afaceri n domeniul cercetare dezvoltare. Locul 104 la oferta de servicii financiare. Locul 102 la gradul de sofisticare al afacerilor. Locul 99 la calitatea instituiilor. Programul operational sectorial Cresterea competitivitatii economice (POS CCE) reprezinta principalul instrument pentru realizarea primei prioritati tematice a Planului National de Dezvoltare 2007 2013. Cu toate ca in ultimii ani a progresat substantial, Romania prezinta serioase decalaje de competitivitate in raport cu tarile din vestul si centrul Europei. Motivele acestei ramaneri in urma se regasesc la nivelul tuturor elementelor care determina capacitatea competitiva. Toate se traduc intr-o productivitate scazuta, ceea ce defineste problema competitivitatii in Romania. Desi au fost inregistrate progrese in privinta privatizarii, eficientizarii si reglementarii sectorului financiar, accesul firmelor la capital ramane inca foarte limitat. Utilizarea unor tehnologii si echipamente cu durata de viata depasita reduce drastic productivitatea in majoritatea sectoarelor economice. Sectorul IMM este cel mai afectat, prin absenta unor instrumente de finantare specifice, a unor scheme de garantare, a sprijinirii accesului pe piata in perspectiva cresterii concurentei in toate domeniile, si prin accesul extrem de limitat la tehnologie.

13

Cercetarea stiintifica are de suferit ca urmare a nivelului mereu in scadere al investiilor din partea sectorului public si privat, al numarului de specialisti cu inalta calificare, si ca urmare a numarului extrem de redus al centrelor de excelenta. In ceea ce priveste strategia firmelor si concurenta, abilitatile reduse in domeniul managementului reprezinta un handicap. Cele mai multe firme autohtone isi bazeaza inca strategiile competitive pe costuri reduse si nu pe cresterea productivitatii. Infrastructura de afaceri si serviciile suport oferite intreprinderilor prin acestea sunt intr-o faza incipienta de dezvoltare. Desi in sectorul IMM se regaseste aproape jumatate din forta de munca ocupata, acesta are acces extrem de limitat la servicii specializate de consultanta. Nivelul de complexitate a cererii si puterea de cumparare scazuta in multe domenii reprezinta un alt factor negativ. In aceste conditii, presiunile pietei interne asupra firmelor pentru certificare sunt reduse, ceea ce limiteaza nu numai capacitatea de patrundere a produselor romanesti pe pietele externe ci si adaptarea la standardele impuse de integrarea in UE si de concurenta datorata globalizarii. Economia Romaniei dovedeste o dezvoltare scazuta si in ceea ce priveste industria si serviciile suport. Multe domenii economice se bazeaza fie pe resurse naturale (ca de exemplu industria lemnului, materialelor de constructii, turismul), fie sunt rezultatul istoric al industrializarii fortate (ex. industrie grea, metalurgie, chimie, petrol). Acesti factori nu au stimulat coeziunea si cooperarea in cadrul acestor ramuri, afectand astfel temeinicia lantului de productie si posibilitatea crearii valorii adaugate. Exista si factori care au un mare impact asupra procesului de dezvoltare competitiva. Infrastructura de transport si protectia mediului prezinta serioase deficiente. Accesul la educatia universitara ramane inca sub media regionala, cu o situatie foarte defavorabila in ceea ce priveste absolventii din mediul rural. Structura inadecvat a fermelor reprezint un factor care limiteaz competitivitatea agriculturii, iar faptul c nivelul costurilor de producie s-a adaptat la nivelul costurilor mondiale nu ofer posibilitatea agricultorilor de a se capitaliza, fiind dependeni n marea lor majoritate de mprumuturi.

14

Perspective ale competitivitatii

Principalele directii de urmarit, conform Strategiei de Competitivitate a Romaniei 2012-2020: I. Performanta economica 1. Stabilitate macroeconomica: implementarea directivelor europene pentru transparentizarea i sustenabilitatea finanelor publice. sistem de taxare competitiv (taxarea consumului n locul taxrii muncii, armonizarea ratelor de TVA etc.). 2. Industrie stimularea sectoarelor industriale intensive tehnologic. crearea de parcuri i clustere industriale. susinerea sectoarelor strategice (inclusiv sectorul industriilor creative). diminuarea decalajului de productivitate fa de media european. 3. Strategia pro-exporturi modaliti de finanare a exportatorilor (Eximbank). crearea i promovarea de branduri romneti. creterea competitivitii produselor la export (trecerea de la competitivitatea prin pre la competitivitatea prin calitate). diversificarea pieelor de export. 4. Agricultur infrastructur adecvat pentru contracararea riscurilor conexe calamitilor naionale (sistem de irigaii, sistem anti-grindin etc.). atragerea de investiii strine n terenurile agricole (pentru cele 2,5 mil. Ha necultivate). modaliti de finanare a fermierilor (inclusiv pentru schimbarea structurii fermelor ctre utilizarea de suprafee mai mari). valorificarea pieei biocombustibililor. 5. Turism dezvoltarea turismului rural, balnear i eco. promovarea la nivel internaional a evenimentelor i a manifestrilor culturale i tradiionale pentru atragerea de turiti.

15

creterea calitii serviciilor de turism. 6. Politica de coeziune simplificarea i eficientizarea procedurilor de depunere a proiectelor pentru atragerea fondurilor europene. integrarea aspectelor privind mediul nconjurtor i clima n toate domeniile. Eficiena instituiilor publice determinarea nivelului de productivitate n administraiile publice i restructurarea acestora n sensul diminurii costurilor cu salariile i a costurilor administrative. transparentizarea procedurilor administrative i a bugetelor electronizarea serviciilor i a publicaiilor (e-Legislation, e-Collection). Eficiena mediului de afaceri 1. Piaa muncii creterea mobilitii forei de munc (inclusiv prin mbuntirea sistemului de nchiriere a locuinelor etc.). o politic inteligent de migraie: atragerea de studeni talentai din strintate. 2. mbuntirea mediului de afaceri diminuarea n continuare a poverii financiare i administrative. modalii de susinere financiar a IMM-urilor. 3. Piee financiare implementarea directivelor europene cu privire la armonizarea pieelor de capital. informarea public cu privire la companiile listate pe burs (prompt, transparent). Infrastructur 1. Infrastructura de transport crearea unui sistem sustenabil de finanare a proiectelor de infrastructur i stabilirea unui set de criterii de selecie a proiectelor cu cea mai mare valoare adugat. 2. Energie i mediu atragerea capitalului necesar modernizrii i dezvoltrii sectorului energetic.
16

II.

III.

IV.

integrarea pieei energetice n piaa regional i piaa european. integrarea unei cote mai mari de energie din resurse regenerabile. creterea capacitii de inovaie i dezvoltare tehnologic. eficien energetic, dezvoltare durabil, strategie pro-mediu. 3. Sntate alocarea ct mai eficient a resurselor. alocarea unei pri mai mari din buget msurilor de prevenire. retenia forei de munc n sistemul public de sntate. 4. Educaie creterea gradului de acces la educaia pre-colar: crearea unei reele naionale de cree i grdinie. creterea nivelului de pregtire a profesorilor din ciclul primar i secundar. armonizarea sistemului de educaie cu cerinele pieei muncii (accent mai mare p e profesii vocaionale). 5. Inovare creterea colaborrii ntre mediul academic i industrie. creterea sprijinului acordat centrelor de cercetare-dezvoltare. intrirea legislaiei privind drepturile de proprietate intelectual. creterea gradului de absorbie a noilor tehnologii la nivelul firmelor.

17

Concluzii
Competitivitatea este un capitol la care Romnia are mult de recuperat, att la nivel european, ct i la nivel global. Romania ocupa locul 77, in scadere cu zece pozitii fata de pozitia ocupata anul trecut. Scorul general obtinut de Romania este de 4,08 puncte, pe o scala de la unu la sapte. Inaintea Romaniei se afla state precum Brunei (28), Bahrein (37), Barbados (42), Muntenegru (60), Maroc (73), Ungaria (48), Panama (49) sau Bulgaria (74). Romania devanseaza insa Albania (78), Ucraina (82) si Grecia (90). Pentru o crestere a competitivitatii, pe viitor, Romania ar trebui sa aiba ca scop trecerea de la un model de dezvoltare bazat pe mana de lucru ieftina, la un sistem bazat pe institutii si infrastructura de calitate, unde potentialul fortei de munca bine pregatite va fi utilizat la maximum si in care economia va fi condusa de intreprinderi creative si innovative,

18

BIBLIOGRAFIE

1. Dinu Marin, Economie contemporana. Ce este tranzitia?, Editura Economica, Bucuresti, 2000 2. Dinu Marin, Socol Cristian, Niculescu Aura, Economia Romaniei. O viziune asupra tranzitiei postcomuniste, Editura Economica, Bucuresti, 2005 3. *** http://www.capital.ro/ 4. *** http://www.conaco.ro/ 5. *** http://www.economistul.ro/ 6. *** http://www.eufinantare.info/ 7. *** http://www3.weforum.org/ (The global competitiveness report 2011-2012)

19