Sunteți pe pagina 1din 6

Andrescu Madalina Grupa 5 RISE

Modelul consensualist al democratiei

Arend Lijphart porneste in prezentarea modelului consensualist de la definitia cel mai des intalnita a democratiei guvernarea de catre majoritatea poporului !"in aceasta definitie reise faptul ca majoritatile tre#uie sa guverneze si minoritatile tre#uie sa se opuna!Laureatul $remiului %o#el&economistul Sir Arthur Le'is arata ca democratia are doua sensuri!Sensul primar este acela ca toti cei afectati de o decizie tre#uie sa ai#a sansa de a participa la luarea deciziei& fie in mod direct& fie prin reprezentanti alesi !(el de)al doilea sens este acela ca vointa majoritatii va avea castig de cauza !(eea ce ar insemna ca partidele invingatoare sa poata lua toate deciziile guvernamentale&iar invinsii sa nu poata guverna!"aca acest lucru se intampla&conform lui Le'is cele doua sensuri s)ar dovedi incompati#ile a e*clude grupurile invinse de la luarea deciziei violeaza clar sensul primar al democratiei ! (ei care sustin modelul majoritarist arata doua modalitati prin care incompati#ilitatea o#servata de Le'is poate fi rezolvata!$rima &e*cluderea minoritatii este atenuata daca majoritatile si minoritatile alterneaza la guvernare+e*!sistemele #ipartidiste din Marea ,ritanie&%oua -eelanda si ,ar#ados.!(ea de)a doua se refera la e*cluderea unui partid de la putere!Aceasta poate fi nedemocratica in termenii criteriului guvernarii de catre popor &dar daca celalat partid serveste in mod rezona#il de #ine interesele si preferintele alegatorilor atunci&sistemul se apropie de definitia democratiei ca guvernare pentru popor ! In societatile cele mai divizate+e*&Irlanda de %ord. guvernarea majoritatii duce la formarea unei dictaturi a majoritatii si la conflicte civile!/n regim democratic&care sa puna accent pe consens in loc de opozitie&au nevoie aceste societati!/n model care mai mult sa include decat sa e*cluda si care sa incerce sa ma*imizeze dimensiunea majoritatii conducatoare&nu sa se multumeasca cu o majoritate simpla&acesta ar fi modelul consensualist!

Modelul consensualist in Elvetia si ,elgia

0ata de modelul 1estminster care concentreaza puterea in mainile majoritatii&modelul consensualist incearca sa imparta& sa disperseze si sa restranga puterea printr)o varietate de cai!

Impartirea puterii e*ecutive in ca#inet de coalitie!$rincipiul consensualist este acela de a permite tuturor sau celor mai importante partide sa imparta puterea e*ecutiva intr)o coalitie larga!(onsiliul 0ederal din Elevtia constituie un e*emplu foarte #un pentru astfel de coalitie2 cele trei partide mari ) crestin)democratii& social)democratii si radical))democratii ) fiecare avand o patrime din locuri In camera inferioara a legislativului in era post#elica& si $artidul $opular Elvetian& cu o optime din locuri& impart pozitiile e*ecutive proportional& potrivit asa)zisei formule magice 3)3)3)4& sta#ilita in 4555!(onstitutia #elgiana ofera un e*emplu de cerinta formala prin care e*ecutivul tre#uie sa includa reprezentanti ai marilor grupuri lingvistice! Echili#rul puterii intre e*ecutiv si legislativ!Sistemul politic elvetian nu este nici parlamentar&nici prezidential!Separarea formala a puterilor a generat si un e*ecutiv si un legislativ mai independente&cu o relatie mult mai echili#rata decat realtiile dintre ca#inetele si parlamentele din Marea ,ritanie!,elgia are o forma parlamentara de guvernare& cu un ca#inet dependent de increderea legislativului!(a#inetele #elgiene tind sa ai#a relatii de tip echili#rat cu palamentul! Sistemul multipartidist!Si Elevetia si ,elgia au sisteme multipartidiste!Emergenta sistemelor multipatidiste din cele doua tari este data de doi factori!$rimul e ca cele doua tari sunt societati plurale& divizate de)a lungul mai multor linii de clivaj!In Elvetia avem clivajul religios care separa crestin)democratii de social)democrati si radicali!(livajul socio)economic separa social) democratii de radical)democrati!In ,elgia clivajul religios separa partidele crestin)sociale de socialisti si li#erali! Reprezentarea proportionala!Al doilea factor al emergentei sistemelor multipartidiste in Elvetia si ,elgia este ca sistemele lor electorale proportionale nu au inhi#at translatia clivajelor societale 6n clivaje ale sistemului de partide! Scopul principal al reprezentarii proportionale +R$. este de a 6mparti locurile parlamentare 6ntre partide& proportional cu voturile pe care acestea le primesc! (orporatismul grupurilor de interese!Elvetia evidentiaza cel mai clar trasaturile carateristice corporatismului li#eral! Am#ele tari ilustreaza clar cele trei elemente generale ale corporatismului2 concertare tripartita& grupuri de interese relativ putine si mari si proeminenta asociatiilor reprezentative! Guvernarea federala si descentralizata! Elvetia este un stat federal 6n care puterea este impartita intre guvernul central si e*ecutivele celor douazeci de cantoane si ale celor sase asa)zise semicantoane& formate prin divizare a trei canioane!"easemenea Elvetia este unul dintre cele mai descentralizate state din lume!,elgia&incepand cu anul 4578 s)a indreptat gradual in directia descentralizarii si a federalismului&iar in 4559& a devenit formal& un stat federal! (u un federalism unica si de o comple*itate #izantina&deoarece este constituita din trei regiuni definite geografic si trei comunitati culturale definite ne)geografic!

,icameralismul puternic!S)a optat pentru un parlament #icameral pentru a oferi o mai #una reprezentare minoritatilor intr)o camera secundara sau superioara!Senatul #elgian reprezinta in special doua grupuri cultural)lingvistice!%oul legislativ federal al ,elgiei e*emplifica mai mult o relativa sla#iciune decat un #icameralsim puternic! Rigiditatea constitutionala!Si ,elgia si Elvetia au constitutie scrisa care poate fi modificata numai cu majoritati speciale! (ontrolul constitutional!Elvetia deviaza intr)o privinta de la modelul constitutional pur!(urtea Suprema neavand drept de control constitutional!%ici ,elgia nu a avut acest drep pana in 45:;&cand a fost inaugurata noua (urte de Ar#itraj! ,anca centrala din Elevtia a fost considerata multa vreme ca una dintre cele mai puternice si mai independente #anci centrale!Spre deose#ire de ,anca %ationala din ,elgia&care a fost multa vreme una dintre cele mai sla#e #anci centrale!Ro#ert Senelle considera ca acum #anca centrala #elgiana se #ucura de un <inalt grad de autonomie!!!in ala#orarea politicii sale monetare !

Modelul consensualist in /niunea Europeana

$rincipalele institutii ale /niunii Europene nu pot fi atat de usor incadrate in clasificarea organismelor e*ecutive& judiciare si monetare! "e e*emplu& (onsiliul European& format din sefii de guvern din cele cinsprezece state mem#re& care se intalnesc de doua ori pe an! El poate e*ercita o mare influenta politica si majoritatea pasilor importanti in dezvoltarea (omunitaii Europene& si& din 4559& a /niunii Europene& au fost initiati de catre acest consiliu! El serveste ca e*ecutiv al /E si poate fi comparat cu un ca#inet= $arlamentul European este camera inferioara a legislativului& iar (onsiliul /niunii Europene poate fi considerat camera superioara! Responsa#ilitatiilee (urtii Europene de >ustitie si ale ,ancii centrale Europene transpar clar din denumirile lor (omisia Europeana este formata din douazeci de mem#ri& fiecare avand o responsa#ilitate ministeriala specifica& desemnati de catre guvernele statelor mem#re! Statele mari au dreptul la doi comisari& iar statele mici la cate unul!(omisia este si o coalitie care uneste stanga& centrul si dreapta spectrului politic!

"upa fiecare runda de alegeri parlamentrae& o data la cinci ani& noua (omisie Europeana tre#uie sa fie apro#ata prin vot in $arlamentul European& care are de asemenea puterea de a demite comisia& dar numai cu o majoritate de doua treimi! $arlamentul are puternice atri#utii #ugetare si puteri legislative relativ mici! Rolul $arlamentului pare a fi su#ordonat& in raport cu

(omisia!(onsiliul /niunii Europene& numit de ?se#elis si >eannette Mone@ echivalentul european al unei camere superioare & este cea mai puternica dintre cele trei institutii! (omisia este mai mult un partener egal apartinand modelului consensualist decat un ca#inet dominant al modelului 1estminister!

0ragmenatrea politica este si mai mare decat apare in modelul multipartidist& deoarece partidele din $arlamentul European sunt considera#il mai putin coezive si disciplinate decat partidele din parlamentele nationale! (onsiliul este de asemenea un corp multipartidist!

$arlamentul European se alege prin vot direct din 4575! ?arile mem#re nu au fost capa#ile sa ajunga la un acord in privinta unui sistem electoral uniform! Germania are nouazeci si noua de reprezentanti+cei mai multi.& iar Lu*em#urg sase+cei mai putini. reprezentanti in $arlamentul European! Asta cu toate ca populatia Germaniei este de aproape doua sute de ori mai mare ca a Lu*em#urgului! In privinta acestui aspect& $arlamentul European com#ina& in unele dintre camerele legislativului& principiile reprezentarii proportionale si ale reprezentarii egale a natiunilor& care& de e*emplu& in Elvetia iau intruchiparea a doua camere diferite ale legislativului!

/E nu a dezvoltat un corporatism matur& in mare parte pentru ca deciziile socio)economice cele mai importante inca se iau la nivel national sau sunt su#iect al veto)urilor nationale! $e masura ce /E devine tot mai integranta& gradul de corporatism este predeterminat sa creasca! /n factor important este favorizarea de catre (omisia Europeana a unui mod corporatist de negociere cu grupurile de interes! /n alt indiciu catre corporatism este acela ca una din instutiile sale formale este (omitetul Economic si Social& cu statut consultativ& care este format din reprezentanti ai grupurilor de interese numiti de catre guvernele mem#re!

(omparata cu alte organizatii internationale& /E este foarte centralizata si unita& dar comparate cu statele nationale +chiar descentralizate ca Elvetia.& /E este evident mult mai confederala decat federala si de asemenea foarte descentralizata!

Legislativul /E indeplineste cel de)al doilea criteriu al unui #icameralism puternic fara dificultate+cele doua camere ale legislativului sa fie egale ca atri#utii si diferite ca formare 2 (onsiliul ofera reprezentare egala tarilor mem#re si este format din reprezentanti ai guvernelor nationale& in timp ce $arlamentul este ales direct de catre alegatori& iar delegatiile nationale sunt

determinate de marimea populatiei!in /E camera superioara+(onsiliul. este considera#il mai puternic decat camera inferioara+$arlamentul.)ceea ce nu concorda pe deplin cu modelul consensualsit& dar si mai puin cu modelul majoritarist!

Rigidiatea constitutionala a /E vine din faptul ca tratatul fondator al (omunitatii Economice Europene& semnat la Roma in A557& si alte tratate anterioare& dar si consecutive& care alcatuiesc constitutia /E sunt tratate internationale si nu pot fi modificate decat cu acordul tuturor semnatarilor! In plus& majoritatea deciziilor importante necesita unanimitatea consiliului= pentru pro#leme mai putin importante a devenit comuna practicaluarii deciziilor prin vot majoritar calificat & adica doua)trimi pe #aza sistemului votului ponderat!

(urtea Europeana de >ustie& o institutie cheie& are dreptul la control constitutional si poate declara legile /E si legile nationale neconstitutionale& daca acestea violeaza diferite tratate ale /E! In indeplinirea atri#utiilor sale& (urtea s)a dovedit a fi creativa si activista!Martin Shapiro si Alec Stone considera curtile constitutionale ale Germaniei si ale (urtii Europene de >ustitie+care s)a constituit ea insasi ca institutie politica.!

,anca centrala Euroeana care a inceput sa opereze in 455:& a fost gandita ca o #anca centrala foarte independenta! A fost considerata de catre the Economist cea mai independenta #anca centrala din lume! Independenta sa a fost compromisa intr)o anumita masura cand a fost numit primul presedinte al #ancii& in 455:! pentru a ma*imiza autoritatea presedintelui& mandatul se intinde formal de durata a opt ani& dar primul presedinte a tre#uit sa ofere garantii ca va demisiona cu mult inainte de termen& pro#a#il dupa patru ani& ca parte a unei intelegeri politice intre 0ranta& care insistase asupra propriului candidat& si ceilalti mem#ri ai /E!

Institutiile /E nu se conformeaza mai mult modelului consensualist decat celui majoritarist! %umerosi o#servatori prezic ca /E va deveni in final un stat federal& in special ca rezultat al adoptarii unei monede comune! Martin 0eldstein considera ca efectul acestei adoptari va fi crearea unei uniuni politice& a unui stat federal european cu responsa#ilitati in domeniul politicii e*terne si interne ale unei Europe largite& ca si ceea ce sunt astazi politicile economice si sociale interne ! "aca /E s)ar transforma intr)un stat suveran& institutiile sale pro#a#il se vor modifica + de e*emplu& $arlamentul pro#a#il va deveni o camera legislativa mai puternica.& dar e de presupus ca nu se va indeparta prea mult de modelul consensualist si aproape sigur va lua forma federala a unor State /nite ale Europei!