Sunteți pe pagina 1din 6

Sem.

I, curs 12

ACTIVITATEA TIPOGRAFIC IN RILE ROMNE N SECOLUL AL VI! LEA. IEROMONA"UL MACARIE, #IMITRIE LIU$AVICI, IEROMONA"UL LAVRENTIE %I #IACONUL CORESI

Unul dintre cele mai importante si mai insemnate momente din viata bisericeasca a Tarilor Romane il constituie introducerea tiparului in primul deceniu al secolului al-XVI-lea. Prima carte tiparita a fost un liturghier cu caracter slavon, tiparit in jurul anului !"#, la Venetia, unul dintre cele mai insemnate centre tipografice ale vremii, in tipografia lui $ndreas Toressani, prima tipografie slava cu caracter ortodo%. &ea de-a doua tipografie slava ortodo%a se pare ca a functionat intr-o manastire din &etinie '(acedonia), iar conducatorul acestei tipografii se pare ca era un ieromonah pe nume (acarie, despre care se presupune ca a invatat mestesugul tiparului in atelierul lui Toressani. In cadrul tipografiei din &etinie au fost tiparite mai multe carti, necesare cultului ortodo%* un +ctoih 'in doua volume), o psaltire si un (olitvelnic. Pe langa toate acestea s-a mai tiparit si un Triod inflorat. Toate aceste tiparituri se remarca prin tinuta lor grafica, prin caracterul lor simplu si clar, avand numeroase initiale ornate in stilul venetian al Renasterii, cu frontispicii alcatuite din motive florale si gravuri, uneori pe pagini intregi. Ier&m&'()u* M(c(r+e ,upa caderea (untenegrului sub turci s-a infiintat in Tara Romaneasca, sub patronajul domnitorului, cea de-a treia tiparnita slavona europeana 'se va situa inaintea celor din Venetia, Praga si Viena). &a mester tipograf al primelor trei carti apatute la noi in limba slavona* un -iturghier, un +ctoih si un Tetraevanghel, este indicat ieromonahul (acarie. (ajoritatea cercetatorilor admit faptul ca dupa ce si-a incetat activitatea in &etinie, ieromonahul (acarie, originar din (untenegru, si-a reluat activitatea in Tara Romaneasca.

Infiintarea tipografiei din Tara Romaneasca nu era intamplatoare deoarece domnitorul Radu cel (are, cunoscut prin actiunile sale de organi.are bisericeasca si prin daniile sale avea nevoie de o tipografie de carti in limba slavona pentru bisericile din tara sa, dar si pentru cele din (oldova si Transilvania 'biserici ortodo%e surori care foloseau limba slavona ca limba de cult). Prima carte tiparita de ieromonahul (acarie la noi a fost un -iturghier, in /0". Tiparirea acestuia a inceput in timpul lui Radu cel (are si s-a terminat in timpul domniei lui (ihnea cel Rau, la 0 noiembrie /0". &artea era tiparita intr-un format mic, cu circa 1" de foi, cuprin.and povatuirea catre preot a 2fantului Vasile cel (are, randuiala Proscomidiei, -iturghia 2fantului Ioan 3ura de $ur, -iturghia 2fantului Vasile cel (are, -iturghia ,arurilor mai inainte 2fintite, randuiala Utreniei, a Vecerniei si a -itiei. Insemnatatea -iturghierului lui (acarie sta in ceea ce ofera pentru prima data forma tiparita a slujbelor liturgice in limba slavona. $ceasta traducere nu a putut fi facuta probabil decat de 4ifon, pe timpul sederii lui in Tara Romanesca. -iturgierul lui (acarie s-a raspandit in toata Tara Romaneasca precum si in toate tarile de limba slavona. -a noi in tara se cunosc cinci e%emplare* trei la 5iblioteca $cademiei, unul la 5iblioteca 4ationala si unul la 5iblioteca $rhiepiscopiei 2ibiului. &ea de-a doua carte imprimata de (acarie in Tara Romaneasca a fost +ctoihul, in / 0. $ iesit de sub tipar la 16 august / 0, in timpul domniei lui Vlad cel Tanar. 7ste un tip interesant si rar al acestei carti, deoarece nu este nici un +ctoih mare care sa cuprinda cantarile Vecerniei si ale Utreniei pe cele opt glasuri, in toate cele sapte .ile ale saptamanii, si nici un +ctoih mic care sa cuprinda aceleasi slujbe tot pe cele opt glasuri, insa numai pentru .ilele de sambata si duminica, ci slujbele din toate .ilele saptamanii pe glasul I, iar glasurile de la doi la opt numai din .ilele de sambata si duminica. Pe ultima pagina este epilogul, in care se arata de cine si cand s-a tiparit aceasta carte. ,omnitorul Vlad cel Tanar motiva publicarea +ctoihului, prin aceea ca ,,,umne.eu &el intr-o Treime venerat a binevoit sa umple biserica sa cu carti deosebite, pentru glorificarea si folosul cititorilor8.

,in punct de vedere al practicii bisericesti, +ctoihul lui (acarie din / 0 a stabilit o practica unitara in cult. &u mici schimbari +ctoihul mi%t al lui (acarie a servit ca prototip pentru +ctoihul slavon tiparit de &oresi la 5rasov, in //9. &ea de-a treia carte a lui (acarie este un Tetraevanghel, care s-a terminat de tiparit la 1/ iunie / 1, in primul an de domnie al lui 4eagoe 5asarab. $cesta cuprinde toate cele patru evanghelii canonice, ase.ate in ordinea lor* (atei, (arcu, -uca si Ioan, dar cu indicarea pe margine a pericopelor evanghelice, astfel ca preotii sa stie in ce duminica sau sarbatoare sa citeasca pericopa respectiva. Insemnatatea Tetraevanghelului lui (acarie sta in faptul ca este prima tiparitura de acest gen, pentru toti credinciosii ortodocsi care foloseau limba slava in cult. $ceasta carte a lui (acarie a cunoscut o larga raspandire, fiind reeditata in /!6 la 2ibiu, dar si in //1 la 5elgrad. -imba celor trei carti tiparite de (acarie este slavona bisericeasca de redactie medio-bulgara. In ceea ce priveste locul in care ele au fost tiparite, cei mai multi cercetatori sunt de parere ca au fost tiparite la Targoviste. ,e asemenea mai trebuie mentionata si subliniata bogatia si frumusetea ornamentelor care impodobesc cele trei tiparituri macariene. &heltuielile de tipar au fost suportate de domn si implicit de tara. Un alt lucru foarte important este pre.enta stemei romanesti pe coperta celor trei e%emplare ale lui (acarie. #+m+,r+e L+u-(.+c+ $ctivitatea tipografica in Tara Romaneasca a fost reluata peste trei decenii, in timpul lui Radu Paisie. $cesta era fiul lui :edor -iubavici, care tiparise un -iturghier, o Psaltire si un (olitvelnic, in manastirea 3orojde din ;ertegovina. $tat ,imitrie -iubavici cat si calugarul (oise au lucrat in tipografia lui Vu<ovici, din Venetia. In /#= a tiparit un +ctoih in tipografia deschisa in manastirea sarbeasca 3racianita. In /!! a venit in Tara Romaneasca impreuna cu calugarul (oise, iar la 0 ianuarie /!/ a terminat de >,ispravit8 un (olitvelnic slavon, in cetatea de scaun de la Targoviste. (ai trebuie mentionat faptul ca (olitvelnicul avea ca ane%a o pravila a 2fintilor $postoli si a ,,2fintilor Preacuviosi Parintii nostri ai celui de-al saptelea sobor8 despre preoti si despre mireni? a fost astfel prima carte despre legi tiparita in tara noastra.

,oi dinte ucenicii lui ,imitrie -iubavici, aflati sub indrumarea sa au tiparit la Targoviste o alta carte in limba slavona si anume un $postol terminat la 0 martie /!9. $semenea Tetraevanghelului din / 1, ordinea pericopelor la acest $postol nu este cea folosita asta.i, ci se repeta ordinea canonica din 4oul Testament. ,upa unele cercetari recente, in tiparnita lui ,imitrie -iubavici s-a mai tiparit un (inei si un Tetraevanghel, descoperite in 5iblioteca din -eningrad. -imba tuturor cartilor tiparite de ,imitrie -iubavici este cea slavona, de redactie medio-bulgara. ,e asemenea, cartile imprimate de ,imitrie -iubavici au cunoscut o larga raspandire, nu numai in tarile nostre ci si la popoarele slave sud-dunarene. (ai trebuie mentionat faptul ca ,imitrie -iubavici a format in atelierul sau tipografic primii ucenici de neam roman care sunt cunoscuti cu numele. In anul //9, unul dintre ucenicii lui ,imitrie, si anume +prea, impreuna cu diaconul &oresi, va tipari un +ctoih la 5rasov. Ier&m&'()u* L(.re',+e $bia dupa un sfert de veac, mai intalnim o tipografie langa 5ucuresti, noua capitala a tari. :oarte mult timp s-a cre.ut ca noua tipografie de langa 5ucuresti a luat fiinta in ultimul sfert al secolului al XVII-lea, odata cu tiparirea carti ,,&heia intelesului8 in 69", insa cercetarile ulterioare au aratat faptul ca incepand cu /9#, un ieromonah cu numele de -avrentie, ajutat de ucenicul sau Iovan 'Ioan) au lucrat matritele si cliseele necesare imprimarii unor carti noi in limba slava. 7i au tiparit un Tetraevanghel in limba slavona, in doua editii, precum si o Psaltire din care s-au pastrat numai cateva file. Tipografia lor a fost instalata langa 5ucuresti, pe raul &olentina, in manastirea cu hramul ,,2fantul Prooroc Ioan 5ote.atorul8, numita mai tar.iu Plumbuita. $ceasta inseamna ca 5ucurestiul avea o tipografie inca din anuii /9#- /"1, ani in care au lucrat ieromonahul -avrentie si ucemicul sau Ioan, ambii, fara indoiala, romani. #+(c&'u* C&res+ $ctivitatea tipografica a lui (acarie, ,imitrie -iubavici si -avrentie a fost continuata de un alt mare carturar si tipograf de seama, diaconul &oresi.

+riginar din Targoviste, a invatat arta tipografica de la ,imitrie -iubavici. Prima carte imprimata de &oresi a fost un +ctoih slavon, tiparit la 5rasov intre //6//9, cu ajutorul lui +prea logofatul, fostul ucenic al lui ,imitrie -iubavici de la Targoviste. Intre //9- //" a tiparit la Targoviste un Triod-Penticostar, cu gravuri in lemn, ajutat fiind de 0 dintre ucenicii sai. + alta carte tiparita de catre diaconul &oresi a fost ,,Intrebare &restineasca8, tiparita abia dupa stabilirea definitiva a lui &oresi la 5rasov, in /60- /6 . $ceasta carte era un mic catehism in limba romana, sub forma de intrebari si raspunsuri care cuprindea* &ele 0 porunci, &re.ul, Tatal nostru si cateva notiuni sumare despre rugaciune, bote., impartasanie, etc. $ mai tiparit un Tetraevanghel romanesc, intre /60- /6 , urmat de un $postol in romaneste, tiparit probabil in anul /6#. In anul /90 au fost tiparite o Psaltire si un -iturghier, primele carti de acest gen in limba romana. In ciuda faptului ca se stabilise definitiv la 5rasov, diaconul &oresi a pastrat totusi legaturile cu Tara Romaneasca, un numar destul de mare de carti fiind cerut de domnii si de conducatorii bisericii de peste munti, acestea fiind tiparite in limba slavona. Una dintre cele mai importante si mai impresionate lucrari ale lui &oresi este repre.entata de &a.ania sau 7vanghelia cu invatatura, tiparita la 5rasov in /" . :iind ultima carte tiparita de &oresi in romaneste, aceasta certe este totodata o culme a activitatii lui, atat din punct de vedere al tehnicii tipografice cat si din punct de vedere al contributiei la de.voltarea limbii literare. &artea a fost data la tipar la ! decembrie /"0 si terminata la 1" iunie /" . Prefata &a.aniei a doua, dupa cum mai este cunoscuta, arata ca judele 5rasovului, cu cheltuiala caruia s-a tiparit aceasta carte, a gasit si a primit un e%emplar din aceasta carte tiparita in slavona, de la mitropolitul 2erafim al Ungrovlahiei. In aceeasi prefata se mai aminteste faptul ca judele 5rasovului s-a sfatuit cu mitropolitul 3henadie al $lba-Iuliei si cu incuviintarea mitropolitului 2erafim a dat-o diaconului &oresi spre a o edita din limba sarbeasca in limba romaneasca. &artea se pre.enta ca o opera de colaborare transilvano-munteana, atat prin impreuna lucrarea diaconului &oresi cu ceilalti doi preoti scheieni, cat si prin binecuvantarea data de cei doi mitropoliti, primul oferind chiar si e%emplarul dupa care s-a facut traducerea, ridicand astfel limba romana la rangul si demnitatea de limba culta cu drepturi sacre, asemenea limbilor oficiale ale timpului* greaca, latina si slavona. &artea avea # 9 foi nepaginate? tiparul este cu negru si rosu, cu caractere mici, cu

cate #1 de randuri pe pagina si cu initiale de patru feluri. 7ste singura tiparitura coresiana romaneasca in care s-au imprimat e%clusiv carti slavone. Preotii Iane si (ihai de la 5iserica 2fantul 4icolae din 2chei, amintiti ca traducatori ai carti, erau unii din cei mai invatati preoti &a.ania din din acel timp, (ihai invatand in 2erbia. Probabil au ajutat pe &oresi si la tiparirea altor carti. /" a contribuit si la inlocuirea limbii slavone in 5iserica cu limba romana. 7 un fapt incontestabil si cu totul po.itiv. Prin tipariturile romanesti ale lui &oresi s-a facut si mai mult simtita unitatea de limba, de credinta, de origine a romanilor de pretutindeni. (arele merit al lui &oresi este acela ca a fost primul carturar care a luptat in mod constient pentru introducerea limbii romane in 5iserica, pentru raspandirea stiintei. ,atorita tipariturilor coresiene, scrisul romanesc s-a raspandit tot mai mult, astfel incepandu-se procesul de lunga durata al inlocuirii limbi slavone din slujba bisericeasca si din cancelariile domnesti. &artile lui &oresi s-au raspandit pe o arie geografica foarte intinsa, in toate tinuturile locuite de romani. folosit litere mici, cu care pana atunci s-au

$I$LIOGRAFIE Virgil (olin si ,an 2imonescu, Tipariturile Ieromonahului Macarie pentru Tara Romaneasca, in revista @5iserica +rtodo%a Romana8, anul -XXVI, =/", nr. 0, p. 00/- 0#!? Virgil (olin, Despre diaconul Coresi. La 400 de ani de la inceputul activitatii sale la Brasov si de la tiparirea primei carti romanesti , in revista @3lasul 5isericii8, anul XVIII, =/=, nr. 9- 1, p. 6##-6/6? Idem, Date cu privire la activitatea tipografica a Diaconului Coresi ca editor, in revista @5iserica +rtodo%a Romana8, anul -XXXI, =6#, nr. 9-", p. 9" -9= ? 4iculae 2erbanescu, Tipografia Ieromonahului Lavrentie de la Manastirea Plum uita din Bucuresti !sec "#I$ , in revista @2tudii Teologice8, anul XXVIII, =96, nr. -1, p. 10-#=? Ioan Ionescu, Patru sute de ani de la tiparirea %vangheliei cu invatatura& de diaconul Coresi& la Brasov& in '()'& si mesa*ul care+l poarta, in revista @3lasul 5isericii8, anul X-, =" , nr. /##-/!#. - 1, p. /!99? (ircea Pacurariu, Istoria Bisericii ,rtodo-e Romane, vol. II, editia a III-a, IaAi, 1006, p.