Sunteți pe pagina 1din 14

Cmpitulul 4 Formarea conceptului de numdr.

Numeralia Tn ciclul Primar

4.1. Procesul de formare a reprezent6rilor despre


num6r la vdrsta scolar5 mic6. Etape ale invdlErii unui num6r
Rolul matematicii in ciclul primar este de a initria copilul in ,,procesul de matematizare" qi aceast[ sarcin[ se rcalizeazd prin formarea unor concepte de baz[, avAnd ca ipoteztr de lucru specificul formlrii reprezentlrilor matematice pe niveluri de vflrst[. Procesul de matematizare trebuie conceput ca o succesiune de activit5tri ce .solicitl observarea, intuirea, concretizarea, abstractizarea, fiecare avdnd relevanl[ la nivel cognitiv' La varsta de trei ani, copilul percepe mul[imea ca pe o coleclie nedeterminat[, ferl structurd Si limite precise (Piaget, 1976). Copilul diferengiaz[ prin limbaj obiectele singulare de grupurile de obiecte (un copil - mulli copii), dar multrimea nu este perceput[ ca un grup distinct. copiii de treipatru ani au manifestlri tipice in contact cu notriunea de mullime datorit[ caracterului percepfiei la aceast[ vArsti. Astfel, experimentele realizate de psihologi au evidenliat urmdtoarele aspecte caracteristice : - copiii percep o grupare de obiecte ca pe o mul(ime numai dac[ este compusl din acelagi fel de obiecte (copiii le numesc generic, prin genul proxim); - percep(ia diferentriat[ a cantitltii se reflecttr in limbaj (o plpuq[ - plpuSi) ; - copiii nu percep limitele mulfimii gi nici criteriul de grupare (relalia logicl
dintre elemente);

copiii nu percep schimb[rile cantitative ce pot interveni (nu observ[ dacl dintr-o multime cu $ase-$apte obiecte se iau unu-dou[ obiecte);

-?

84 I Metodica pred6nii matematicii in ciclul

pniman

copiii nu percep insugiri particulare ca mlrimea sau grosimea ; culoarea $i forma su-nt dominante sub raport perceptiv; intuitriile elementare despre num[r sunt prenumerice qi lipsite de conservare ; copilul observl dacl din cinci bomboane ii lipsesc trei, dar nu observl absenfa unei singure bomboane.
co

La v0rsta de patru-cinci ani, reprezentirile despre mulgimi se dezvoltfl gi copilul percepe multrimea ca pe o totalitate spatial-structurattr. Acliunea concretl insoliE de cuvdnt 9i sprijinit[ de percepEie vizuall conduce la inlelegerea multrimii gi copilul face abstraclie de determindrile concrete ale elementelor sale. Reprezentdrile copiilor rtrmin subordonate insl condiliilor spatriale concrete in care ei percep mul1imea. Prezen(a cuvAntului in vocabularul copilului - nume$te o grupare de obiecte ca fiind o mullime - nu indicl qi dobAndirea notiunii desemnate prin cuvint. Conceptul de clasd sau mullime se considerl dobAndit dacl este ingeles, in plan psihologic, ca reac[ie identicl a subiectului fa(6 de obiectele pe care el le consider[ intr-o clas[ gi, in plan logic, ca echivalen(i calitativl a tuturor elementelor clasei (Piaget, 1.97 6). De la acfiunea insotriffi de cuvint p6nd la formarea conceptelor de mul6ime gi numdr, procesul se desffiqoar[ in etape descrise succint astfel (dupi Piaget qi Vigotski):

ni

p c
rl

I
(
I t
! I

etapa contactului copil-obiecte: curiozitatea copilului declangatl de obiecte gi juclrii noi il face sI intirzie perceptiv asupra lor, si le observe;

actionald: copilul descoperl diverse atribute ale clasei de obiecte, iar cunoagterea analiticf, il conduce la sistematizarea calittrlilor perceptive ale mullimii ; etapa explicativd: copilul intuiegte gi numegte relalii intre obiecte, clasific[,
etapa de explorare

ordoneazE, seriaz[ $i observ[ echivalente cantitative; etapa de dobilndire a conceptului desemnat pin cuvdnt: cuvAntul constituie o esenfializare a tuturor datelor senzoriale gi a reprezentlrilor gi are valoare de concentrat informalional cu privire la clasa de obiecte pe care o denumeqte.

de mullime, in primele trei etape, copilul igi formeaztr abilititile de identificare, triere, sortare, clasificare, seriere, apreciere globall a cantit[tii, abiliteti care contribuie la dobdndirea conceptului matematic, aga incAt noliunea de multrime joac[ un rol unificator al conceptelor matematice, iar num[rul apare ca proprietate numericl a mullimii. Num[ru] gi numeralia reprezintl abstractriuni care se formeazl pebazaanahzei propriet[1ilor spatiale ale obiectelor gi prin acfiuni de clasificare a acestora.

in cazul no(iunii

Fonmarea conceptului de numdr. Numerapia in ciclul primar

I 85

in formarea conceptului de numdr sunt fundamentale operaliile de : clasificare: in grupe omogene gi neomogene, compararea grupelor obiecte, stabilirea asemlnlrilor gi deosebirilor ; seriere: ordonare dupl atribute distincte.

de

Num[ru], aga cum este el perceput de copil in perioada preoperatorie,


constituie expresia unei caracteristici obiective a obiectelor gi este inleleas[ ca o insugire de grup. in procesul de formare a numlrului, copilul parcurge trei

niveluri:
senzorial-motrice (operare cu grupe de obiecte); operare cu relalii cantitative pe planul reprezent[rilor (operare cu numere concrete); inlelegerea raportului cantitativ ce caracterizeazd. mulTimea (operare cu
numere abstracte).

cantitativ[, numericl a unei mullimi, apare intr-un proces de indeplrtare a tuturor celorlalte insu$iri ale mul(imii gi ale obiectelor care o forme azd, cdcicopilul retine numai componenta numerici gi generalizeazl insugiri numerice desemnate verbal. La vdrsta de cinci-qapte ani aprecierea cantitltii unor grupe mici de obiecte (trei-cinci) se face, de obicei, prin numlrare. Numirul 2 se insugegte ca denumire de grup, dar pentru trei-cinci obiecte, la denumirea cardinalului mullimii se ajunge cu ajutorul numlrlrii. Cercetlrile au evidentriat cI majoritatea pregcolarilor de trei-patru ani reproduc corect girul numeric pAnI la trei-cinci, dar numesc apoi numere pe slrite. Aceasta se explicl prin faptul c[ num[rarea unui qir de obiecte este mult mai dificil[, ca sarcinI, dec6t reproducerea mecanic[ a girului numeric natural, ce constituie un automatism verbal, flri semnificatie matematicl. Numlrul gi numeralia sunt rezultatele analizei qi sintezei realizate, pe diferite niveluri, asupra obiectelor. insugirea numera(iei necesiti o perfeclionare a meca-

Numlrul,

ca proprietate

nismelor analitico-sintetice implicate in percep1ie, reprezentare gi conceptualizare. Numai dupi ce perceptia global-sincreticl a realitilii este deplgit[ gi se ajunge

la o percepere diferengiati, apare posibilitatea constituirii treptate a numf,rului gi a generalizdrii numerice la nivelul formal de conceptualizare a numirului nafural. La vArsta detrei-patru ani, numeralia are w caracter concret Si analitic numlrul este socotit o simpl[ insugire a obiectelor pe care le desemneazl in procesul numirlrii, pregcolarii confundind numlrul cu insugi procesul numIrIrii. La aceast[ virsti, copilul nume$te prin numIr, de fapt, locul ocupat in girul numeric Ai num[rul este inleles ca insugire a obiectului. Esenga notiunii

-T

mullimile' de numlr o constituie tocmai aspectul cantitativ care caracterizeazl multimii al cantitativ Copilul nu are format[ capacitatea de a sesiza acest aspect

vflrsttr, gi reduce formal girul numerelor cardinale la girul ordinal' La aceastd termen ordinal, num[r ca ci num5rul nu este intreles sub aspectul s[u cardinal, cantitativ[' al unei serii ordonate de la mic la mare, ca reper intr-o succesiune procesul de formare in plan cognitiv a conceptului de numdr nu este incheiat gi se manifest[ diflcultfii de sintezx in gindirea copilului, dificultlti cauzate de caracterul preponderent concret ale gflndirii' copilul ajunge s[ sesizeze raportul dintre mullime gi unitate spre virsta de 6 ani, num[ru] dobindegte caracter sintetic gi desemneaztr.o proprietate de grup, ceea ce semnific[ dobAndirea capacitl1ii de sintezi' in formarea unui procesul numer sunt implicat e atat arnliza' in activitatea practicl cu obiecte din num[rfirii, cflt $i sinteza, in caracter\zarea gi reprezentarea mullimii ce in-

globeazl obiectele numlrate.


legat de Reprezentarea numericl are caracter spalial intrucAt numlrul este sprijispafiall Componenta perceplie. spatiaiitate atat in reprezentare, cflt $i in ni reprezentarea numerici gi o limiteazl datoritl faptului cI reprezentflrile, ca

gi peicepliile, cuprind un spa(iu limitat. La aceast[ vdrstl, num[ru] cardinal Apare esie inleles ca o clas[ cu structure alcdtuit[ din elemente neintuitive' deci necesitatearealizilrii unei noi activitIli de inv[trare, serierea' Serierea se lor concretl face prin dispunerea aleatorie a elementelor, indiferent de forma pentiu ca elementele s[ fie concepute ca unitdli qi proprietatea ordinal[ a npmlrului s[ fie absorbit[ de proprietatea cardinall prin clasificare, sinteza
operatorie gi includerea seriei in clase dispuse gradat' momente cognitive semnificative
:

Astfel, in formarea notiunii de numdr qi a numeraliei se parcurg doul

1. numlrul apare ca parte intr-o suit[ ordonatd de obiecte gi igi relev[ narura mai sa ordinald. Numdrul nu desemneazdirrcd mullimea sintetic, ci este, cur0nd, un indicator a[ structurii ei pe unit[1i; 2. numlrul apare ca o multrime de unit[tri legate intre ele, ca o clas[, relevindu-gi natura sa cardinal[.

Prin limbaj, numlrul se detageazl de conlinutul slu concret gi captrtI un (al treilea, al caracter abstract, prin semnificatia cuventului care il denumegte qa#tea ...), indiferent de natura particular[ a obiectelor. Ulterior, denumirile fuzioneazilintre ele, obfinAndu-se caracterul cantitativ, sintetic, al mullimii' Numlrul se reflectfl acum in cuvint nu numai ca procedeu de numdrare a elementelor mullimii, ci ca noliune rezultatd prin acliune, desemnind sintetic mullimea elementelor. Conceptul de numir se considerd format dac[ se

l-

.,!

Fonmarea conceptului de num6r. Numeralia in ciclul

dezvoltl raporturi reversibile de asociere numlr-cantitate, cantitate-numIr Si rcalizeazd sinteza- Sirului numeric. Copilul interiorizeazl operatia de numlrare spre $ase-$apte ani, cAnd numlre numai cu privirea obiectele ce alc[tuiesc o anumiti grupare; aceast[ manifestare indic[ interiorizarea acliunii externe marcheazd momentul dobAndirii numlrului la nivel formal. Copilul este it acum pentru contacful perceptiv cu o noud nofiune, cea de operalie

2. Proiectarea didactic6 a inv6[5rii numeraliei in ciclul primar


I

. Numerele natunale de la O la 1O

raliile metodice ale invd([rii numera(iei decurg din aspectele de ordin ic qi psihopedagogic descrise anterior. Actriunile didactice concepute in ioada prenumeratie pentru egalizarea numericfl a mullimilor sunt premerlre actiunilor de ,,compunere" gi ,,descompunere" ale-numlrului (de consie a mullimilor gi de descompunere in submullimi).lin procesul didactic, sunt condu$i s[ inleleag[ proprietatea numeric[ a multimilor, s[ perceapi irea dintre elementele izolate care alc[tuiesc multrimea gi mullimea ca altfel spus, desprinderea lui unu fap de multel inv[lItorul trebuie sl concomitent in atentie proprietatea cardinalf, gi pe cea ordinal[ a numirului fi rcalizeze sinteza acestora. Serierea, intreleasl ca ordonare crescltoare diferite criterii (m[rime, lungime, grosime, l[lime), solicitl o coordonare mdonare (plstrarea constante a criteriului cantitativ), iar exersarea practic[ a i de seriere realizeazd sinteza in plan mental a propriet[lilor cardinale gi ale num[rului. Ac[iunea de numlrare pe diferite gruplri omogene organizatd astfel incflt copilul s[ intreleagl c5 fiecare num5r reprezintl

diferiti de obiecte

(elemente).

formarea conceptului de numdr natural, actiunea sus{ine invltarea inpentru orice , iar traseul didactic impune parcurgerea aceloraqi etape ca

*3iuni cu mulfimi de obiecte ;


schematizarea acfiunii gi reprezentarea lraducerea simbolicl a

graficl

ac[iunilor.

rl*rL*]gffi
V

n'io'il,t'i''1a

u /Z?.*

88 I Metodica preddrii matematicii in ciclul primar

in etapa pregltitoare, de prenumera(ie, procesul de formare a conceptului de numlr se parcurge in clasa I priLslgg$ij j[Ug!fi,precierea globall gi punerea in perechi sunt deprinderi care pregitesc foifirarea conceptului de numdr gi se sprdini atflt pe capacitatea de grupare a obiectelor, cdt qi pe inlelegerea notiunii de relafiQDemersul didactic este dominat de activitifi de invl(are ce au ca scop exersarea abilit[1ilor de identificare, grupare, triere,
ordonare, comparare gi formulare de judec5li logice in urmltoarea succesiune
:

trierea qi aprecierea apartenen(ei obiectului la o mulgime: se deplgegte in acest fel faza identificlrii obiectului, apartenen[a devine criteriu de grupare ; formarea de mulfimi disjuncte; aprecierea cantitltii prin punere in perechi, utilizdnd diverse procedee: suprapunere, allturare, punere in perechi gi, ulterior, numtrrare.

Prin realizarea acestor activit[ti, elevii vor dobAndi capacitatea de comparare prin apreciere globall a mullimilor mai intAi in plan perceptiv gi apoi in
plan reprezentativ. Aceastd caracteristicl a stadiului perceptiv este valorificattr formativ prin exersarea unor procedee de apreciere cantitativtr (suprapunerea, aldturarea gi punerea tn perechi). Prin aceste procedee, copiii reugesc str formeze multrimi at tot atAtuo elemente, sprijinindu.se in perceptrie pe componenta spatiall. tn clasa I, intrelegerea raporturilor numerice intre grupele de obiecte este

mai profund[ gi sarcinile care solicitl formarea de mullimi echipotente se rezolv[ fEr[ dificultate prin numlrare. Acum, compararea globall a mullimilor se realizeazd in planul reprezentirilor, iar copilul nu mai este tentat sI reproductr pozitria obiectelor mullimii. DacI num[ru] obiectelor este mare, copih.ll iqi identific[ propriile repere vizuale, grupAnd obiectele c6te doud-trei gi astfel sarcina se realizeazd corect, f[r[ numlrare, prin stabilirea unei leglturi intre reprezentarea numericl gi cea spatial[ (copiii retin locul opiectelor, configuratia spaliall avdnd rol de reper). Aceasttr tendintri a copiilor de a-gi reprezenta in scheme numerice spa[ializate cantitlti mai mici de obiecte constituie un suport intuitiv in operarea cu mullimi. tn acest mod, operalia de descompunere a numdrului apare ca rezultat al transferului deprinderilor operdrii cu mullimite de obiecte din p lanul conc ret -ac1i onal tn p lanul rep rezentdri lor.

Fonmarea conceptului de num6n. Numera[ia ?n ciclul primar

BS

cantitilii stillabaza conservlrii numerice (aspectul continuu al numlrului) qi a constanlei numerice. Conservarea numerictr 5i formarea conceptului de numlr la vArsta de gase-gapte ani este influenfat[ de
Noliunea de invarianld a
componenta spatial[, topologic5, pdnl in momentul dezvoltlrii depline a structurilor logico-matematice ale claselor gi relatriilor din a clror sintez[ se constituie numIrul, adic[ pAnX la dobandirea invarian{ei numerice, a conservlrii cantitative.

Clasa I

etapa prenumerafie Iema: Formarea de mulsimi cu tot ateEa elemente o Se reactu alizeazd cunogtinfele privind formarea de mullimi cu tot atetua elemente utiliz6nd materisl demonstrativ, prin antrenarea a trei-patru

copii.

Sarcinile sunL nedifenentiate cu ceninle de rezolvane individualS utiliz6nd material didactic (jetoane, beligoane, buline eEc.).

Sugestie metodicd

r r r .

Se solicitd copiilor sa aseze in plan vertical mulfimea florilor (4) qi alSturi mulpimea frunzelor [se lucreaze individualJ. Se solicitd verbalizarea [doi-trei copiiJ, pentru a stabili c6 sunt tot aterca floni c6te frunze. Se cere copiilor se mdneascd distanfa dintre elementele unei mullimi, iar pentru cealaltd mulpime sd micgoreze distanfele. Se cere copiilor sd preciZeze dac6 modificarea spaliald influenfieaz6 proprietatea numericd gi se verific6 rdspunsul prin procedee diverse: ,,Sunt

tot atarca frunze c6te flori" (invarianta caniltefliJ.


Evaluarea activitdlii practice: verbalizarea acliunilor individuale Ei comunicarea

in limbal matematic a rezultatului acliunii; invatatgrul plaseaza elementele mulfimii de pe panou in diferite locuri pe mas6. . Copiii sunt solicitali sa explice dac6 in aceastd situafiie sunt ,otr atdtea elemente in ambele mulqimi. Se pot introduce exercllii de comparane numericd intre mul6imi de obiecte aflate in clasd sau agezaLe intentionat in diferite locuri.

Copiii rezolvd sarcini pe fige individuale de lucru pe care sunt reprezentate prin desen mullimi: sancinile solicitd comparapii gi aprecieri cantiuaLive,

indiferent de pozitia elementelor in desen.


Evaluare: verbalizanea acliunilor individuale si comunicarea in limbaj matematic a rezultatului acliunii.

tnfelegdnd invarian(a, copilul va putea intrelege gi faptul cI numflrul reprezinti o anumit[ cantitate care, indiferent de insugirile fizice ale obiectelor care o

9O I Metodica preddrii matemaEicii

?n

ciclul primar

compun

s-au

de pozitia spatial[ a obiectelor, este aceeagi din punct de vedere

cantitativ. Deprinderea rela[iilor cantitative necesit[ ins[ o activitate de abstractizare gi generalizare complexl, care se formeazi la copil treptat, prin organizarea unor activitlti adecvate. Aga cum a fost precizat anterior, la patru-cinci ani, copilul observ[ cI numele numdrului nu este eticheta unui obiect, ci este perceput ca indicdnd
pozilia unui obiect intr-o succesiune. Aceast[ perceptrie a copilului este datoratl faptului c[ la aceast[ v6rst6 dominl proprietatea ordinal[ a numlrului, iar sensul acestei reprezenttrri consti in imaginea pe care qi-o formeaz[ copilul despre un anumit element al succesiunii. in urmitoarea etapd, la cinci-gase ani, ca rezultat al experienlei cognitive, copilul abstrage ca atribut distinctiv al acestor clase calitatea numericd sau numirul cardinal $i clasele pot fi acum puse in corespondenl[ biunivoc[.

o o

tr

A
A

Proprietatea cardinall a numlrului nu mai este acum perturbatl de componenta spafiali. La v0rsta gcolar[ micI, conceptul de numdr ajunge in stadiul formal, corespondenla unu la unu se pistreazl dacl pozilia spatialtr poate fi factor perturbator (schimbarea poziliei). Aceastl capacitate de percepere a proprietdtrii cardinale se formeazl ca efect al invit[rii dirijate in clasa I. Acum, copilul este capabil sil realizeze perceptiv corespondenla biunivoc[ a celor doutr clase. Elementul spatial joacd inctr un rol perturbator in conservarea

numeric[ la copiii sub 7 ani. Copiii acord[ importanll in aprecierea cantit[(ii spafiului efectiv ocupat de obiecte gi spagiului dintre ele. Daci un numtrr de obiecte mici este inlocuit cu acelagi numtrr de obiecte mari, copilul declard cl sunt mai multe. Schimbarea mlrimii este apreciatfl de copil ca o modificare numeric6 gi aceasta dovedegte legltura ce existtr intre m[rime gi numdr,

mirimea dimensiunilor fiind perceputl inilial ca direct proporfionali cu


mirimea numeric[. NumErul este dependent de atributele spatriale ale obiectului

modificlrile de dimensiune, numai la o parte dintre obiecte, sunt observate de copil cu uqurintri prin contrast Si atunci el nu mai confund[ modificarea de mirime cu modificarea cantitativ[. Dobdndirea abilit51ii de apreciere global[ se realizeazl pe parcursul a mai multri ani gi se manifestl prin comportamente specifice: -. copilul ia in considerare criteriul de lungime a girului (elementul spa(ial) qi ignor[ numirarea;
gi ale multrimii, dar

Formanea concepLului de num6r. Numerapia in ciclul primar

I 91

copilul stabile$te vizual coresponden\a unu la unu intr-o anumitd configurare spatial[ a elementelor; copilul nu mai admite egalitatea numericl dacd este modificat[ aranjarea spa[ialI a obiectelor, chiar dac[ numlr5 elementele; in aprecierea globall a cantitdtii predominl criteriul de lungime a girului gi copilul decide c[ numdrul de obiecte s-a modificat dacd distanla dintre
acestea se mdregte
;

copilul nu poate coordona criteriul de densitate cu cel,de lungime.

Criteriul de densitate gi cel de lungime se coordoneazd, abia la vArsta de


6-7 ani.
DobAndirea conserv[rii numerice este eviden[iat[ prin faptul c[ gcolarul se detageazl de configuralia spafial[ a elementelor gi de corespondenfa vizual[ gi realizeazd corespondenla numeric[, prin conservarea echivalentei (egalit[trii) oblinute independent de configuraliile perceptive gi acum aprecierea sa nu mai este sub influentra elementului spatial. tnsuqirea principiului conservlrii reprezint[ criteriul psihologic al apariliei calite$i de reversibilitate a gdndirii, dovada trecerii copilului la etapa de dezvoltare, opera{ional-concretl. Aceste observalii, susfinute prin cercetlri psihopedagogice, sunt determinante in conceperea demersului didactic la clasa I. tn perioada prenumeratiei, sarcina invfltritorului este de a organiza activit[tri de inv[1are care s[ sus[in[ formarea reprezentdrilor despre conservare numericl
Si

invarianta num[rului (cardinalul unei mullimi nu depinde de forma elementelor, pozigia spatial[, mlrimea elementelor, culoare gi distanla dintre elemente).

Clasa I

- etapa prenumeralie Iema: Mullimi echivalente gi invarianla cantitdili. Constituirea de mullimi cu

,,tot atAtea" elemente

Sugestie metodicd r Sarcini de lucru individual care solicitii formarea de mulpimi dupa criteriul de marime, grosime sau lungime, utiliz6nd piesele trusei Logi ll. o Se exerseazd deprinderi de apreciere a cantiEfii prin punere in corespondenfd (se traseaz6 s6gepi cu creta pe mAsuIdJ. . Se formeazd cdte doud mulfimi cu acelaEi numAr de elemente dupii criterii. diferite gros,/subfire, lung,/scurt, mare,/mic Ai sarcini de venbalizare cu utilizarea sintagmei ,,sunt tot atatea". . Se formeaza cete mei mulpimi cu acelaEi num6r de elemente dupa criterii diferite formd - grosime - lungime gi se solicita punerea in corespondenl6 trasare de cu creta ?ntre elementele celor trei mt:

-2

I
I

92 I Metodica preddnii matematicii in ciclul primar

Sarcinile vor fi executate individual gi copiii vor forma perechi de elemente

diferite ca forma, grosime, mdrime, pozilie spatialS. Mul[imile vor avea acelagi num6r de elemente.
Evaluarea activitdlii practice executate individuaL verbalizare cu utilizarea sintagmei ,sunt tot aterca" gi observarea invariantei cantitative, indiferent de criteriul de formare a mullimilor. acest exemplu, problematizarea este realiz:ttd prin sarcini de punere in corespondenti a elementelor a doutr-trei mullimi (una dintre mul[imi are numlr

in

diferit de elemente). Din perspectivl didacticl, perioada prenumeratiei din clasa I, la fel ca gi perioada preoperatorie din grldinit[ este caracterizat[ de: - utilizarea exerciliului cu material individual gi a jocului didactic ca metodl sau ca forml de organizare a lectiei ; - inv[[area prin acliune gi verbalizarea actiunilor;

utilizarea materialelor didactice individuale gi a unor tehnici de comunicare


specifice grldinilei.

Activitllile

de formare de mullimi gi de punere in corespondent[ a elemen-

telor a doul mulgimi urmlresc doui obiective:

stabilirea echivalenlei a doul mullimi de obiecte prin realizarea corespondentrei element cu element; formarea unei multrimi echivalente cu o mullime dati.

Sintetizdnd, putem refine ca elemente semnificative in procesul de formare a conceptului de numir gi in cel didactic, urmltoarele:

Formarea conceptului de numdr sefundamenteazd

o -

pe:

Demersul didactic este centrat pe activitdli de tnvd|are care exerseazd

oersoectiva osiholopicd: inplegerea numdrului ca proprietate


cardinalS a mullimilor echivalente,

dePd,tdsi-tu:

punere in coresponden([ a elemen-

propriet[fii cardinale, in(elegerea propriet5lii ordinale a numlrului, a poziliei numlrului in girul numeric, cunoa$terea gi utilizarea in scris a
ingelegerea
,

telor a doul sau mai multe mul[imi; compararea numlrului de elemente a dou[ sau mai multe multimi; formarea de mullimi dup[ criterii
diferite gi punere in corespondenfI a elementelor;

simbolurilor grafice specifice, cifoele,

Formarea conceptului de num6r. Numera[ia in ciclul primar I 93

invifarea trebuie si conduc[ la formarea unei legdturi reversibile


intre concept numeric - exprimare verbald - scriere simbolicd;

c perspectiva matematicd :

numlrarea, numirea gi scrierea numlrului de elemente a unor multimi date; asocierea num[rului la cantitate ; asocierea cantit[trii la numlr;
utilizarea simbolurilor pentru caracterizarea numericl a unor multimi; compunerea gi descompunerea numerelor.

numlrul reprezintl clasa


echivalen(I

de

mullimilor finite

echipotente cu o mulgime datI.

Aceste activiteti sunt previzute in curriculumul clasei I atAt prin obiectivele

& referinlS, cAt gi prin activiteflle de inv51are. in programi este prevlzut[ in lod explicit organizarea unor activit[1i in care copiii lucreazi cu material &ctic pentru a dezvolta qi accentua latura innritive a inv[t5rii. Elevii construiesc rrlfimi care au tot afitea elemente, mullimi echivalente cu o mullime dat[,
$rbilesc corespondenle element cu element, rolul acestor activit[(i fiind acela a dezvolta intelegerea no(iunii de numdr ca o clasi de echivalenlS a multrimilor ftite echipotente cu o multrime datl.

&

Unitatea de invdfare: Numere naturale de la O la 1O Sugestie metodicd

ftapa de familiarizare

Se nezolv6 exercfii de punere in corespondente, numdrare, comparare,

. r r o r r.

compunere, descompunere. Se construiegte o mulpime cu tot atatea elemente cu o mullime dat6 gi se verifica prin punene in corespondenlE gi numarare [se construiegte clasa de echivalenld a numdruluij. Se considera o mulfime cu un elementin plus fapa de mulfimea data. Se pun in corespondenfa cele douii mulfimi, evidenfiindu-se elementul in
plus. de structurare

fupa

Se numdra elementele numindu-se cardinalul acestei mulpimi.


Se incadreazd noul nurnan in girul numeric prin nunriirare crescdtoare. Se prezinta simbolul grafic al noului num6n. se scnie cifra respectdnd

etapele de scriere: se intuiegte fonma cifrei, se recunoagte cifra ?n diverse contexte, se exerseazd forma cifrei prirr scriere in aer, se modeleaz6 din s5rm6, plastilind, se scrie pe bancd gi pe caiet fara liniatura, se scriu dupd model brei-patru cifre, se corecteazd, se scriu unul-doud r6nduri, se corecteazd, se lucneaza din manual.

,--r

t
I
I

ll

94 I Metodica predSrii matema[icii in ciclul primar

ffundare,/consolidare Etapa de aprofundare

o r o .

rzd mul[imi mul[i cu tot atetea elemente, se verificd prin punere in 56 formeazd

r lenla Ei coresponden!5 [se constnuieqte clasa de echivalenld a noului 9i numarare numiir). I cu precedenLul, subliniindu-se faptul ce acesta r'6 noul numdr Se compar6 unitare r mai mane dec6t precedentul. este cu o unitate ne noul noul numar din precedentul gi incd o unitate, se compune Se compune rr din numere diferire. nu noul numdr noune nr noul numdr in diferite forme. Se descompune

tn proiectul didactic al unit[1ii de invltrare, la rubrica Resurse, se vor face precizeri legate de modul de organizare al clasei, timpul gi materialul didactic utilizat (material obiectual gi cu riglete) gi metodele 5i tehnicile de evaluare. Practica pedagogicl aratd cd este indicat sI se evite in predarea - invifarea num[rului utilizarea termenului de adunare pentru a desemna multrimea cu un element in plus (de exemplu, nu este recomandat sd se spunl ci mullimea cu patru elemente se obgine din mul[imea cu trei elemente la care se adunl/adaugl un element). Conceptul de numdr este plasat in ierarhia conceptelor la un nivel inferior celui de operalie, iar o metodologie de invilare a unui concept nu se poate construi cu ajutorul altui concept superior, la fel cum nu se pot insugi simultan doul concepte noi ! Descriem un posibil traseu metodic al unei activiteti pebazd de exercilii cu material individual.

Ierna: Numdr"ul gi cifna

Sugestie metodicd Tiput activitdfiii: activiuate pe bazd de exerciliu cu material individual . Reactualizarea cunoFtin1elor [cinci-gase minuteJ se poate realiza prin activiHti de invSlare ce vizeazd: - numdrare pdnd la opt, raportare a cantitdlii la numdr 9i invers, pe baza de material concret; - comparare a doud numerei se solicita agezarea pe mas6 a gase jetoane cu flori in gir vertical, apoi l6ng6 ele a gapte ietoane cu frunze; se cere elevilor sE precizeze care mulSime are mai multe elemente 9i cu c6t, care num6r este mai rnare gi cu c6t sau care num6r este mai mic gi cu c6t; - raportarea cantitd1ii la numdr [se solicita copiilor sd arate cifra corespunzetoare numdrului de ietoaneJ.

Formarea conceptului de numdr. Numerapia in ciclul pnimar I 95

Familiarizare'.

se'verifica cunoagtenea algoritmului de formare a numerelor precedente (1-81. Sarcina-problema de tipul intreruperilor: ,,Cum am putea forma un numdr nou, dacd gtim cum se formeazd celelalte
numere inv6[ate?" Folosind algoritmul dela cunoscut, copiii vor numara mulpimea de fluturi (8J gi o vor pune in corespondenta cu mulpimea florilor gi vor constata ca aceasta din urmd are un element in plus fata de cea a fluturilor" [9J, vor numdra gi ata$a cifra conespunzatoare

numiirului ei de elemente. Structurare: - sarcinile au ca obiectiv fonmarea claset de echivalen!6, companarea numerelor gi completarea girului numeric. Sarcini-problema de tip ,,obstacol": se distnibuie copiilor letoane cu desene corespunzetoare numSrului qi cu cifra corespunzdtoare gi se solicitS: ,,Ageza;i pe masa jetonul cu gapte ciuperci. Cel cu gase ciupenci unde trebuie agezat? De ce? Acum agezafi cartonagul cu numar mai mare cu o unitate dec6r gapte. Ageza;i acum cartonagul cu noud ciupenci la locul
potrivit";

pentru a consolida inlelegerea scdrii numerice, se porneqte de la formularea unei sarcini-problema de tipul alternativelor. Se pune copiilor la dispozilie un matenial variat fjetoane colorate difenit pentru fiecare dintre numenele 2, 4, 5, 8, 9. Elevii vor avea sarcina s5 identifice numerele care lipsesc ai se solicitd fonmarea sc6rii numerice. Aprofundare gi consolidare: - alegerea aleatorie a unor numere pentru a fi asociate cu cantitatea corespunzStoare impiedic6 formanea mecanicd a girului numeric; - se solicitd formarea girului numenic in limitele 5-8, 7-10, 3-6 etc.: - compararea numerelon: se compard numarul 3 cu numerele 2 9i 4 9i se cere copiilor sa arate ce num6rul 4 este cu o unitate mai mare dec6t 3, ian num6rul 2 esie mai mic cu o unitate dec6t 3. Se compara apoi numarul 5 cu numerele 4 gi 6, preciz6nd astfel pozipia numarului 6 fapa de 5. Se compar6 numdrul I cu numenele 7 gi I precizdnd pozifia numdrului I fata de 8. Situapiile deinvalare vor fi concepute astfel inc6t s6 se int6reascS ideea cd fiecare numdr este mai mare cu o unitate dec6t numdnul pnecedent gi mai mic cu o unitate dec6t succesorul sdu. Se verificil prin punerein corespondenfa gi numdrare;

exersarea deprinderilor de compunere qi descompunere pentru numdrul I sunt nealizate prin intermediul exerciliilor cu material

concret Ei se consolideaza prin nezolvarea figelor de lucru, dar gi a sarcinilor de joc: dupii introducerea numdnului 9, se pot face exerci[ii cu matenial individual prin care copiii sd descompuna o mul[ime cu nou6 elemente ?n douii submulpimi, preciz6nd c6te elemente sunt in
fiecare dintre acestea. Se vor preciza descompunenile g6site: fiformat din 'l qi 8, 2 9i7, 3 9i 6 g.a.m.d.

poate