COLEGIUL TEHNIC DE MATERIAL RULANT PENTRU TRANSPORTURI FEROVIARE BUCURESTI

PROIECT PENTRU ATESTAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 3 AVANSAT

Specializarea: TEHNICIAN ELECTRONIST ECHIPAMENTE DE

AUTOMATIZARE
Te a: MICROPROCESOARE

Ele!: T"#ea Se$a%&ia'

Profesor ndrumtor: CINICEANU LILIANA

()*+

ARGUMENT
Microprocesorul: este o component electronic ce poate procesa dou tipuri de informaie: date i comen i! el primete i trimite aceste informaii" codate n lim#a$ #inar" prin impulsuri electrice% &n ciuda comple'itii sale" microprocesorul este alctuit n principal dintr(un sin)ur element de #a : tran istorul *in+entat n ,-./0% Asam#l1nd milioane de tran istori" se pot crea comen i ce anali ea starea unor cureni electrici" re ult1nd n e'ecuia pe plan lo)ic a unei adunri" a unei comparaii ntre dou date etc% Mrimea unui astfel de tran istor este foarte redus" de ordinul miilor de atomi% 2oate componentele calculatorului" inclusi+ procesorul si memoria" sunt sincroni ate de impulsurile unui )enerator de tact% C1nd +or#im despre procesoare" ne )1ndim automat la CPU *Central Processin) Unit0" ns ma$oritatea componentelor dintr(un PC sunt dotate cu microprocesoare" acestea control1nd placa de sunet" de reea sau placa )rafic *unde este folosit denumirea de 3PU ( 3rap4ic Processin) Unit" procesor ce ri+ali ea n numr de tran istori cu un CPU0% Circuitele procesoare ale componentelor i perifericelor sunt at1t de speciali ate nc1t nu pot comunica direct ntre ele! n sc4im#" ele depun informaiile utile n one specifice ale memoriei" de unde procesorul le poate e'tra)e" prelucr1nd i coordon1nd acti+itatea acestora% 5eoarece toate informaiile tran itea o#li)atoriu CPU(ul" puterea )lo#al de calcul a calculatorului +a depinde de acesta% &n contrast" CPU(ul este un procesor cu un )rad mai redus de speciali are i" prin urmare" cu o arie foarte lar) de utili are% Emularea sarcinilor celorlalte componente din sistem este o practic des nt1lnit atunci c1nd acestea din urm nu dispun de resursele necesare! de e'emplu" dac placa )rafic nu deine funcii capa#ile pentru afiarea de ima)ini tridimensionale n $ocuri" CPU(ul +a prelua aceast sarcin% 6e ultatele sunt" ns" foarte sla#e" fiind reali ate compromisuri imense de +ite i calitate" procesorul central nefiind speciali at pe astfel de calcule%

CUPRINS
ARGUMENT Capi&"l,l I: Ar-i&ec&,ra i'&er'. Capi&"l,l II: Carac&eri%&icile pr"ce%"r,l,i CAPITOLUL III: Pr"ce%"r,l / F,'c&i"'are CAPITOLUL IV : Fa ilii #e pr"ce%"are IV0 *0 Fa ilia #e pr"ce%"are I'&el

IV0II0 Pr"ce%"arele C1ri2 IV0 III0 FAMILIA AMD CAPITOLUL V: C, %e 3a$ric. ,' pr"ce%"r 4

PROTECTIA MUNCII BIBLIOGRAFIE CAPITOLUL I Ar-i&ec&,ra i'&er'.

Ar4itectura intern se mparte sc4ematic n trei mari #locuri de tran istori" numite i uniti: ,0 U'i&.5ile #e calc,l: ( unitatea aritmetic *ALU ( Aritmetic Lo)ical Unit0" este cea mai important" fiind utili at de toate pro)ramele! se ocup numai de calculele simple" cu numere ntre)i!

( unitatea de calcul n +ir)ul mo#il *7PU ( 7loatin) Point Unit0" era la ori)ine un procesor independent *seria 898/" 89:8/" 89;8/0 dar a fost inte)rat n procesorul principal n ,-8-" odat cu apariia lui 89.8<! aceasta este capa#il de operaii matematice cu +ir)ul mo#il" precum i de altele mai a+ansate" cum ar fi funciile tri)onometrice! ( unitatea multimedia" nestandardi at! prima astfel de unitate a fost MM=" n ,--/" urmat apoi de ;5No>" ??E" ;5No>@" ??E: i ??E;! funcia lor este aceea de a optimi a pro)ramele multimedia *sunet" )rafic ;5" efecte audio(+ideo0% :0 U'i&.5ile #e c"'&r"l" care se ocup cu decodarea instruciunilor" accesul la memoria 6AM" sta#ilirea prioritilor de calcul etc% ;0 U'i&a&ea #e e "rie cac-e" mprit n dou su#uniti: una pentru comen i" cealalt pentru date! memoria cac4e stoc4ea comen ile i datele cele mai des utili ate%

CAPITOLUL II Carac&eri%&icile pr"ce%"r,l,i

a) Frecvena Cea mai comun proprietate a unui procesor este frec+ena de tact" aflat n relaie direct cu puterea sa de calcul% Unitatea de msur a frec+enei este ciclul pe secund sau Aert (ul% B +ite de .99 MA face ca microprocesorul s poat prelucra .99 de milioane de semnale #inare *9" ,0 pe secund% Creterea frec+enei microprocesorului este o metod important de a crete performanele% &n ultimii ani" din cau a creterii masi+e a consumului de putere *fapt care ducea at1t la suprancl irea componentelor" c1t i la creterea facturilor la ener)ia electric0" s(a pus accentul pe crearea altor metode de cretere a +ite ei" astfel nc1t #ariera de . 3A nu a fost atins% 5atorit diferenei de ar4itectur dintre diferitele )eneraii de procesoare" puterea de calcul poate +aria n ca ul a dou procesoare cu aceeai frec+en dar aparin1nd unor )eneraii diferite% 5e aceea" capacitatea de calcul a unui Pentium ,99 MA ar fi apropiat de cea a unui ipotetic .8< la :99 MA % Un e'emplu recent l constituie procesoarele #a ate pe ar4itectura Intel Core" ce rulea la frec+ene de ordinul a : 3A " dar depesc n performan +ec4ile Pentium . ce a+eau un tact de peste ; 3A % 7rec+ena unui procesor este direct le)at de mrimea circuitelor interne% 7a#ricantul tre#uie s )seasc un ec4ili#ru n reducerea dimensiunii circuitelor! scderea acestora pro+oac reducerea cldurii disipate i" dac te4nolo)ia este #ine stp1nit" permite creterea frec+enei de lucru! pe de alt parte" frec+ena mare determin automat i o temperatur ridicat% b) Memoria cache Memoria cac4e este o memorie de mare +ite " inclus n totalitate n procesor *la modelele actuale0 sau pe placa de #a *la cele mai +ec4i0" care pstrea informaiile i datele cele mai recent utili ate% Aceasta este mprit pe mai multe ni+ele *le+els0" n funcie de CdistanaD fa de unitatea de calcul% Astfel" memoria cac4e le+el , poate fi accesat imediat" cu stadii minime de ateptare" deoarece lucrea la +ite a procesorului" fiind str1ns le)at de nucleul acestuia% Memoria cac4e le+el : este de o#icei mai mare i a cunoscut o e+oluie marcant! iniial" ea a fost ncorporat pe placa de #a i oferea o +ite mic! apoi a fost alturat procesorului" funcion1nd la o +ite

fracionat dar compara#il cu acesta! n final" ea a fost inte)rat n pastila de siliciu a acestuia" a+1nd astfel o +ite e)al cu cea a CPU(ului% A+anta$ul memoriei cac4e const n reducerea timpilor de ateptare" deci n creterea +ite ei de lucru" deoarece memoria 6AM a sistemului este mult mai lent dec1t procesorul% A+anta$ul memoriei cac4e *le+el , sau le+el :0 se poate o#ser+a uor" de acti+1nd(o din EIB? *dac el permite acest lucru0% Ca fapt di+ers" eliminarea L, cac4e(ului din orice procesor" oric1t de modern ar fi" c4iar dac rulea la , sau : 3A " c4iar dac deine memorie L: cac4e inte)rat i de dimensiune mare" +a produce scderea performanelor p1n aproape de ni+elul unui .8<% E'ist mai multe tipuri de memorie cac4e" diferind n funcie de ar4itectura procesorului% c) Arhitecturile RISC i CISC Aceste ar4itecturi definesc felul n care comen ile sunt e'ecutate n microprocesor% Ar4itectura CI?C *Comple' Instruction ?et Computer0 a stat la #a a primelor modele% Cu timpul" cercettorii au constatat faptul c o suit de instruciuni simple se poate e'ecuta mai rapid dec1t o sin)ur instruciune comple'" iar diminuarea numrului de comen i i a comple'itii lor permite reducerea spaiului utili at de acestea n procesor" a+1nd ca i consecin creterea +ite ei de lucru" astfel apr1nd ar4itectura 6I?C *6educed Instruction ?et Computer0% Procesoarele u uale din iua de a i au la #a o com#inaie a celor dou ar4itecturi% d) Execuia super-scalar, procesoare multi-core ?uper(scalar nseamn posi#ilitatea de a e'ecuta mai multe instruciuni simultan prin inte)rarea mai multor uniti de calcul% Primul procesor super(scalar din lumea PC(urilor a fost Pentium! acesta inte)ra dou ALU *Arit4metical Lo)ic Unit0% B e'tensie a acestui concept o repre int includerea mai multor nuclee ntr(un sin)ur procesor! practic" a+em dou procesoare ce prelucrea instruciunile i datele n paralel *aproape du#l1nd performana n aplicaiile optimi ate pentru acest mod de lucru0 dar care sunt ncapsulate ntr(un sin)ur element pe care l numim )eneric CprocesorD% e0 Unelte e e!voltare "so#t$are% Puterea unui procesor este inutil dac nu e'ist pro)rame care s(l e'ploate e la ma'im% Pro)ramele sunt scrise cu a$utorul lim#a$elor de pro)ramare" dar pro)resul lor este relati+ lent fa de e+oluia procesoarelor" ceea ce atra)e un decala$ c+asi(permanent ntre 4ard>are i soft>are% 5e e'emplu" primul compilator care e'ploata eficient procesoarele Pentium i Pentium II" o +ersiune a lui Fisual C@@" a aprut n ,---" a#ia dup doi ani de la lansarea lui Pentium II i la ase ani dup apariia lui Pentium% C4iar dac puterea de calcul a procesoarelor a crescut de mii de ori n ultimii :9 de ani" nu nseamn c un pro)ram de editare de te't este de mii de ori mai rapid% B mare parte din aceast putere de calcul a fost transmis ctre funcii din ce n ce mai numeroase i mai comple'e" utile de e'emplu n aplicaii multimedia%

CAPITOLUL III PROCESORUL 6 FUNCTIONARE

Componenta ce are rolul de a diri$a celelalte dispo iti+e " de a mparti sarcini fiecareia " de a coordona si +erifica e'ecutia sarcinilor primite % Un calculator nu poate functiona fara procesor % 5eloc % Procesoarele au a+ut e+olutie rapida de la 8988"898<G89.8< " productia fiind asi)rata n

principal de firma Intel " printre primii producatori de procesoare destinate utili atorilor pri+ati % Alte firme producatoare sunt AM5 " CHri' " I25 % Procesoarele produse de AM5 si CHri' sunt mai ieftine dec1t cele produse de Intel si au o ar4itectura compati#ila cu cele produse de Intel " nsa se de +olta separat % Procesorul i;8< a fost primul processor care a inclus < fa e de e'ecutie paralela " la procesorul 89.8< s(a de +oltat mai mult paralelismul e'ecutiei prin e'pandarea unitatilor de decodificare a instructiunii si de e'ecutie ntr(o #anda de asm#lare *pieline0 cu cinci ni+ele " astfel a$un)1ndu(se la ,, fa e paralele % &n plus " procesorul .8< are un cac4e intern de date si instructiuni de ni+el L, de 8Io pentru a mari procentul instructiunilor ce pot fi e'ecutate la +ite a de o instructiune pe impuls de tact % La acest processor a fost pentru prima data inte)rata unitatea de calcul n +ir)ula flotanta *coprocesorul0 n acelasi cip cu CPU(ul % Amd a lansat n aceeasi perioada procesorul .8< 5=J cu frec+ente pna la ,;; " fara prea mult success% ?urprin ator " dupa .8< nu a urmat J8< " dec1t pentru CHri' si AM5 % Intel a decis sa sc4im#e formatul numelui trec1nd la Pentium % Procesorul Pentium a adau)at o a doua #anda de asam#lare pentru a o#tine performante superioare *cele doua #en i de asm#lare *U"F0 pot e'ecuta doua instructiuni pe un impuls de tact0! memoria cac4e s(a du#lat " e'ist1nd un cac4e de 8 Io pentru cod si unul similar pentru date % Pentru m#unatatirea e'ecutiei ramificatiilor din pro)rame s(a implementat conceptul de predictie a salturilor" introduc1ndu(se un ta#el pentru memorarea adreselor cele mai pro#a#ile la care se fac salturile % 6e)istrele principale au ramas pe ;: de #iti " caile interne fiind pe ,:8 sau :J< de #iti " ma)istrala de date e'terna K <. #iti % Procesorul Pentium are inte)rat un controller de ntreruperi a+ansat *APIC0 folosit n sistemele multiprocessor % Amd a lansat ntr(o perioada intermediara procesorul J8< " apoi IJ % dupa J8< pentru CHri' urm1nd <'8< % Amd si CHri' au ramas multa +reme ntr(un con de um#ra al lui Intel " mai ales ca procesoarele intel Pentium *lansate la frec+ente de /JM4 0 s(au de +oltat rapid " de la frec+enta de ,<< M4 fiind adau)ate instructiunile MM= *(un set de J/ noi instructiuni " patru tipuri noi de date si un nou dst de re)istrii pentru a accelera performantele aplicatiilor multimedia si de comunicatii ! MM= se #a ea a pe o ar4itectura ?IM5 *?in)le Instruction"Multiple 5ata0 " permit1nd im#unatatirea performantelor aplicatiilor ce folosesc al)oritmi de calcul intensi+i asupra unor mari siruri de date simple *procesoare de ima)ini :5L;50 % 5upa Pentium urmea a Pentium Pro care are o ar4itectura superscalara pe trei cai( poate e'ecuta trei instructiuni ntr(un impuls de tact a+1nd un cac4e L: de :J< I# str1ns le)at de CPU printr(o ma)istrala dedicata pe <. de #iti% Procesoarele Pentium si Pentium Pro au fost de +oltate p1na la frec+ente de :;; M4 " urmatorul pas fiind Pentium II *este un PentiumPro cu MM=0 si Pentium III% 6e+enind la AM5 " a lansat procesorul Amd I< ce a+ea n plus ;:M# cac4e le+el , fata de IJ % Urmatorul pas a fost AM5 I<(: " care a dat o replica MM=(ului de la Intel cu un set de instructiuni numite N;5 NBO ! tre#uie amintit ca si procesoarele I< au n)lo#at instructiuni MM= frec+enta ma'ima atinsa fiind de J99M4 % AM5 I<(; n)lo#ea a :J<M# le+el , cac4e ceea cea aduce un spor de +ite a su#stantial CHri' a ramas n urma " unui <'8< la :99M4 corespun 1ndu(i un Pentium la ,J9M4 " pe c1nd la AM5 seria I< KI<: a fost e'trem de reusita " depasind pe alocuri procesoarele Intel la frec+ente ec4i+alente % 7iecare processor din seria '8< este compati#il fi ic cu placa de #a a " astfel procesoarele se introduc ntr(un soclu de pe placa de #a a " ce are un numar standard de pini *;:,0 % Pentru a descura$a concurenta " Intel a sc4im#at modul de conectare a procesoarelor Pentium II(III "

conectarea la main#oard fac1ndu(se printr(un nou tip de soclu K ?ec K ?lot , ! Intel nu a dat drept de productie *licenta0 a acestui soclu firmelor AM5 si CHri'% Ca replica " AM5 a conceput procesorul AM5 I/ " ce concurea a direct Pentium II prin frec+ente de pana la -99M4 si cac4e le+el : K J,:Io"pentru un nou tip de soclu K ?lot A % ?uccesul pe piata al procesoarelor Intel a fost datorat faptului ca fiecare nou procesor n)lo#a functiile precedentului *astfel un Pentium II este capa#il de e'ecuta cod scris pentr ;8<0 " caracteristic intalnit rar la nceput *,-890 % Procesoarele ?parc " Alp4a " 5ec " 6isc sunt e'trem de scumpe " incompatile cu codul '8< " ele fiind n proiectate pentru aplicatii paralele " +olum mare de calcul" sisteme multiprocessor % 7irma ?PA6C a lansat de curnd procesorul pe <. #iti Ultra?parc la *78 G-z 0 2re#uie amintit ca un calculator poate a+ea unul sau mai multe procesoare % Placile de #a a PnormaleQ permit pre enta unui sin)ur procesor " nsa sunt producatori ce ofera optiunea de Pdual processorQ % Astfel n sistemele produse de 5i)ital " AP se pot nt1lni ntre :(8 procesoare % Pro#lema este ca numai anumite sisteme de operare stiu sa foloseasca multiprocesarea *Linu' " ?unBs " Uni' " Oindo>sN20 % Astfel n Oindo>s -' pre enta unui processor suplimentar nu +a influenta cu nimic performanta sistemului % ?istemele multiprocessor sunt folosite n ser+ere sau n statii de lucru cu flu' mare de date *CA5 " 3I? " etc0 % Un alt moti+ de a folosi un sistem multiprocessor este securitatea oferita % Astfel n ca ul unei defectiuni produse la unul din procesoare conducerea +a fi luata de celalalt %

CAPITOLUL IV FAMILII DE PROCESOARE

I&' (' Familia e procesoare Intel 7amilia Intel '8< cuprinde mai multe tipuri de procesoare lansate de firma Intel incepind din ,-/8 si pina in pre ent *,---0% In ta#elul de mai $os sunt pre entate procesoarele familiei impreuna cu principalele caracteristici de performanta%

2ip

Anul

Latime

Latime

?patiu de

Alte caracteristici

lansarii

re)istre *#iti0 ,<

898<

,-/8

ma)% de dateLadres e ,<L:9

adresare fi icL+irt% ,Mo primul procesor pe ,< #iti

8988 89,8< 89:8< 89;8< 89.8<

,-89 ,-8: ,-8: ,-8J ,-8-

,< ,< ,< ;: ;:

8L:9 ,<L:9 ,<L:. ;:L;: ;:L;:

,Mo ,Mo ,<Mo .3oL<.2 o .3oL<.2 o .3oL<.2 .3oL<.2

procesorul folosit pentru primul IEM KPC 898< cu suport ILB pe cip procesor pentru IEM(PC"+arianta A2 primul procesor pe ;: de #iti incorporea a coprocesorul matematic si unitatea de mana)ement a memoriei ar4itectura pipeline superscalara primul repre entant al familiei P< K reali ea a e'ecutia dinamica a instructiunilor facilitati suplimentare de control al consumului

Pentium Pentium Pro Pentium II" si III

,--: ,--J

;: ;:

<.L;: <.L;:

,--/" ,---

;:

<.L;:

.3oL<.2

Ceea ce face din aceste procesoare o familie este compati#ilitatea ar4itecturala de $os in sus" adica un pro)ram scris pentru o +ersiune mai +ec4e de procesor se poate e'ecuta pe orice +ersiune ulterioara fara modificari% Aceasta compati#ilitate este necesara din mai multe considerente: ( pro)ramele scrise pentru o anumita +ersiune de procesor pot fi reutili ate pentru +ersiunile mai noi! firmele de soft>are pot sa in+esteasca mai mult pentru de +oltarea unui pro)ram" #a indu( se pe pastrarea compati#ilitatii ( pro)ramatorii sunt familiari ati cu o structura 4ard>are relati+ sta#ila! modificarile 4ard>are se mentin pe cit posi#il transparente pentru pro)ramatori si +i ea a mai ales aspecte de performanta *e': e'ecutia mai rapida a instructiunilor0 Mentinerea compati#ilitatii" insa" impune anumite restrictii care uneori pot sa limite e performantele noilor +ersiuni *e': numarul de re)istre interne" spatiul de adresare ma'im" dimensiunea re)istrelor" etc%0% In aceasta lucrare se pre inta cu precadere acele aspecte ar4itecturale care s(au pastrat in decursul timpului la +ersiunile familiei Intel '8<%

Componentele e )a!a Procesorul I898< *primul lansat din familie0 contine doua unitati functionale autonome: unitatea de e'ecutie *EU K E'ecution Unit0 si unitatea de interfatare a ma)istralei *EIU K Eus Interface Unit0! ulterior functionalitatea acestor unitati a fost di+i ata pe mai multe unitati si s(au adau)at altele ca de e'emplu: unitatea de decodificare a instructiunilor" unitatea de se)mentare si de pa)inare" unitatea de mana)ement a memoriei cac4e si procesorul de +ir)ula flotanta% In fi)ura urmatoare s(au repre entat aceste componente in structura procesorului I898<%

Re9i%&rele 9e'erale" notate cu A=" E="C=" 5=" ?P" EP" 5I si ?I sunt utili ate pentru pastrarea temporara a datelor in +ederea efectuarii de operatii aritmetico(lo)ice! re)istrele ?P" EP" 5I si ?I pot fi utili ate si pentru adresarea memoriei" iar 5= pentru adresarea porturilor de intrareLiesire% Lun)imea lor este de ,< #iti% Incepind de la +ersiunea P;8< aceste re)istre au fost e'tinse la ;: de #iti *denumirea noua: EA=" EE=" %%0% Primele . re)istre pot fi adresate la ni+el de octet *e': AL" AA0" cu+int *e':A=" E=0 sau du#lu(cu+int*EA=" EE=0%Celelalte se adresea a pe cu+int sau du#lu( cu+int% Pentru anumite tipuri de operatii se utili ea a in mod implicit anumite re)istre% Re9i%&r,l #e %&are pr"9ra PS:: ( contine indicatori de conditie *#ista#ile0 a caror stare se modifica in urma e'ecutiei unor instructiuni% Acesti indicatori se pot utili a pentru instructiunile de salt conditionat sau pentru a determina un anumit re)im de e'ecutie a unui pro)ram% Re9i%&rele %e9 e'&" notate cu C?"5?"E? si ?? sunt folosite pentru )enerarea adresei de memorie pentru instructiuni si date" prin procedeul de se)mentare% Incepind de la +ersiunea P;8< s(au mai adau)at inca : re)istre se)ment: 7? si 3?% Re9i%&rele %peciale IP" 6I sunt re)istre folosite pentru e'ecutia instructiunilor" dar la care pro)ramatorul nu are acces direct% Re9i%&rele #e c"'&r"l: ( sunt re)istre pentru controlul re)imului de lucru al procesorului sau pentru controlul unor functii speciale *e': se)mentare" pa)inare" memorie cac4e0% Aceste re)istre pot fi accesate numai in anumite conditii " de catre pro)rame pri+ile)iate% U'i&a&ea ari& e&ic"6l"9ica: efectuea a operatiile matematice si lo)ice specificate prin instructiuni% Bperan ii pot fi continuti in re)istre interne si locatii de memorie% Continutul porturilor de intrareLiesire nu se poate utili a in mod direct la operatii aritmetico(lo)ice% Bperatiile se pot efectua pe octet " pe cu+int *,< #iti0 sau pe du#lu(cu+int *;: #iti0" in repre entare intrea)a fara semn sau in compement fata de : *C:0% Pentru operatii in +ir)ula flotanta se utili ea a

C"pr"ce%"r,l a&e a&ic0 Initial aceasta unitate era un circuit separat de procesor" dar ulterior * incepind cu P.8<0 ea a fost inclusa in structura procesorului% U'i&a&ea #e a#re%are: asi)ura calculul adresei operan ilor pe #a a modului de adresare specificat in instructiune% Pentru adresare se utili ea a re)istrele se)ment si anumite re)istre )enerale *e': ?I" 5I" ?P" EP" E=0% La +ariantele mai noi e'ista unitati speciali ate pentru se)mentare si pa)inare" care impreuna ofera suportul necesar pentru implementarea memoriei +irtuale% U'i&a&ea #e i'&er3a&are a a9i%&ralei: asi)ura le)atura intre componentele interne ale procesorului si modulele sistemului de calcul" e'terne procesorului * module de memorie si interfete de intrareLiesire0! contine amplificatoare de ma)israla pentru liniile de date" adrese si comen i" si circuite de control al transferului de date pe ma)istrala%

Executia instructiunilor Un pro)ram e'ecuta#il contine coduri de instructiuni in lim#a$ masina si date% Pentru a putea fi e'ecutat pro)ramul * sau cel putin sec+enta in curs de e'ecutie0 tre#uie sa se afle in memoria calculatorului% E'ecutia unei instructiuni presupune mai multe fa e: e'tra)erea instructiunii" decodificarea" e'tra)erea operan ilor" e'ecutia operatiei si sal+area re ultatului% In timpul e'ecutiei instructiunii microprocesorul comunica cu celelalte componente ale sistemului * memorie" interfete de intrareLiesire0 prin intermediul ma)istralei% Pe ma)istrala se transfera instructiuni si date" care se pastrea a in locatii de memorie si porturi de intrareLiesire% Pentru re)asirea informatiilor se utili ea a semnale de adresa si semnale de comanda% Aceste semnale determina spatiile de adresare ale procesorului: spatiul de memorie si spatiul de intrareLiesire% 2ransferul de informatii intre procesor si celelalte componente de pe ma)istrala se reali ea a prin cicluri masina% Un ciclu masina poate sa dure e un numar +aria#il de perioade de ceas% Pe durata unui ciclu masina se transfera o sin)ura data *octet" cu+int sau du#lu(cu+int0 a carei sursa sau destinatie se aflata la adresa specificata prin semnalele de adresa si de comanda% Incepind cu procesorul Pentium mecanismul de transfer pe #a a de cicluri masina a fost inlocuit cu cel #a at pe tran actii% A+anta$ul utili arii tran actiilor consta in posi#ilitatea efectuarii simultane a mai multor transferuri de date% M"#,ri #e a#re%are Citirea sau scrierea unei locatii de memorie necesita specificarea adresei acesteia% Modul de determinare a acestei adrese depinde de modul de adresare utili at% Procesoarele din familia Intel '8< dispun de o )ama +ariata de moduri de adresare" ceea ce ofera fle'i#ilitate si eficienta in pro)ramare% 5i+ersele moduri de adresare ofera suportul necesar pentru implemenatrea accesului la diferite structuri de date specifice lim#a$elor de ni+el inalt *e': +aria#ile simple" ta#louri" inre)istrari" etc%0% M"#,ri pe'&r, a#re%area #a&el"r: a% Adresarea imediata #% Adresarea de tip re)istru c% Adresarea directa d% Adresarea inde'ata e% Adresarea #a ata f% Adresarea #a at inde'ata

)% Adresarea de tip sti+a 4% Adresarea pe siruri Modurile de adresare enumerate mai sus determina adresa unui operand in cadrul unui se)ment *adresa offset0% Pentru a determina adresa fi ica a unei date tre#uie sa se utili e e informatia continuta in re)istrul se)ment folosit in mod implicit *C? K cod" 5? ( date" ??( sti+a0" sau specificat in mod e'plicit% In re)imul de lucru RrealD adresa fi ica se calculea a in felul urmator: adresa de se)ment *continuta intr(un re)istru se)ment0 se deplasea a la stin)a cu . po itii #inare *o po itie 4e'a ecimala0 dupa care se aduna la adresa de offset% In re)imul de lucru prote$at informatia continuta in re)istrele se)ment repre inta RdescriptoriD de se)ment iar calculul adresei fi ice este diferit% Evolutia #amiliei I*+E, In+entarea microprocesorului n 1971 de ctre Ted Hoff n la#oratoarele 7airc4ild a a+ut o importan mult mai mare dect s(a pre+ ut iniial" cci dincolo de aplicaiile imediate" de control" el a fcut posi#il apariia microcalculatorului" un dispo iti+ electronic folosit pentru prelucrarea informaiei cu a$utorul unor semnale electrice produse de circuite plasate pe o pastil de siliciu% Comple'itatea microprocesorului a crescut de la cte+a circuite pn la circuitul inte)rat pe scar foarte lar) *FL?I0" care adun peste ,99%999 de circuite pe aceeai pastil% Constructorul de microcalculatoare are de ales dintr(o )am lar) de microprocesoare" circuite de memorie" de interfa n +ariante constructi+e nMB?" CMB?" I:L" factorul primordial de ale)ere fiind raportul pre L performan% Microprocesorul este" dup cum am amintit" cea mai important component a sistemului% El prelucrea aproape toate informaiile din interiorul unui microcalculator" citete instruciuni i date din memorie" e'ecut prelucrri asupra lor" le trimite sau le primete ctreLdinspre periferice prin instruciuni de intrare ieire% Cunoscut i su# numele de unitate central" microprocesorul este un circuit inte)rat di)ital care prelucrea informaia n mod sec+enial Microprocesoarele se clasea dup numrul de #ii din cmpul de adrese i lr)imea cu+1ntului% Modul n care datele snt mane+rate n interiorul microprocesorului depind de or)ani area intern" de ar4itectura cilor de date i de adrese% Fite a de prelucrare a micropro( cesorului este n mod direct le)at de ar4itectura acestuia i de calitile te4nolo)ice ale circuitelor componente%5imensiunea cmpului de adrese determin mrimea spaiului fi ic de memorie care poate fi adresat de microprocesor% 5e e'emplu" un microprocesor pe 8 #ii are un cmp de adrese cu lr)imea de ,< #ii% ?paiul de memorie care poate fi adresat este de : ,< locaii" adic <. 999 de locaii de memorie% Procesorul 898< dispune de un cmp de adrese de lime de :9 de #ii% Ca atare acesta poate accesa ::9 locaii" adic pn la l milion de locaii de memorie% Ma)istrala de adrese de :. de #ii a lui 89:8< permite adresarea a ,<%999%999 de locaii! cea de ;: de #ii a lui 89;8< adresea un spaiu liniar de memorie de . miliarde de octei%

Lr)imea cilor de date influenea n mod direct performanele de +ite ale microprocesorului% 5imensiunea mai mare a cilor de date nseamn prelucrarea i manipularea unei cantiti mai mari de informaie pe unitatea de timp% Lr)imea #us(ului de date determin i rata de transfer din i ctre unitatea central n lucrul cu perifericele% Un #us de date mai lar) nseamn transferuri mai eficiente" deci o performan de +ite mare% ?pre e'emplu" microprocesoarele 898< i 8988 sunt funcional identice% 5ifer ns su# raportul lr)imii #us(ului de date pentru operaiile de intrareLieire% 898< dispune de ,< #ii de date pentru lucrul cu intrareaLieirea" n timp ce 8988" de numai 8 #ii% Ca o consecin" 898< este cu :9S mai rapid dect 8988% 7rec+ena ceasului de #a este parametrul cel mai important le)at de te4nolo)ia de reali are a microprocesorului% Fite a microprocesorului depinde n mod in+ers proporional de perioada de timp n care microprocesorul e'ecut o operaie elementar% Cu ct aceasta este mai mic" cu att numrul de operaii elementare e'ecutate ntr(o unitate de timp este mai mare% Cum instruciunile microprocesorului snt constituite din succesiunea unor operaii elementare" re ult de aici implicaia direct asupra +ite ei de lucru a microprocesorului% 5up cum am mai spus" creterea +ite ei este limitat de caracteristicile te4nolo)ice ale reali rii microprocesorului% B pri+ire asupra e+oluiei microprocesoarelor IN2EL n timp" rele+ e+oluia acestor factori menionai anterior% I*+E, -..- ( primul microprocesor! aprut n 1971, reali at n te4nolo)ie PMB?" n)lo#ea :%:J9 de tran istoare pe pastila de siliciu% Prelucrare pe . #ii" ceas de /.9 IA " +ite a <9%999 de operaiiLsecund" memorie adresa#il . Ioct" set de .J instruciuni orientate pe operaiuni aritmetice% I*+E, /../ ( aprut n 1972, microprocesor pe 8 #ii" te4nolo)ie PMB?" )rad de inte)rare ;%;99 tran istoare pe pastila de siliciu" ceas 899 IA " +ite a ;9%999 operaiiLsecund" memorie adresa#il ,< Ioct" set de .8 de instruciuni% I*+E, /./.(te4nolo)ie NMB?" )rad de inte)rare .%J99 de tran istoare pe capsul" capacitate de adresare <. Ioct" frec+ena ceasului :"98; MA " :99%999 de operaiiLsecund" set de /: de instruciuni%?uccesul deose#it al lui 8998" a determinat IN2EL s proiecte e i s lanse e pe pia" n aprilie ,-/." microprocesorul 8989% Prin +ersatilitate" acest microprocesor a determinat apariia a nenumrate aplicaii care au n)lo#at circuitul% I*+E, /./01/.//' &n ,-/8" IN2EL a desc4is seria microprocesoarelor pe ,< #ii prin 898<" care n)lo#ea cca :-%999 de tran istoare pe capsul" lucrea cu un ceas de . sau 8 MA i e'ecut ;;9%999 de operaiiLsecund% Putnd adresa fi ic i +irtual l Moct de memorie cu o mrime a se)mentului de <. Ioct" 898< era un microprocesor cu ade+rat puternic la momentul respecti+% Ti totui" piaa ,(a acceptat cu )reu (reticent la ,< #ii ( nedispunnd de circuite suport pe ,< #ii% Iat de ce n 1979, IN2EL corectea eroarea de apreciere a pieei lansnd microprocesorul 8988" identic cu 898< su# aspectul ar4itecturii interne" dar mai #ine adaptat la mediul foarte rspndit de 8 #ii" comunicnd cu e'teriorul pe 8 #ii" un 4i#rid perfect ntre 8 i ,< #ii%Bpiunea )i)antului IEM pentru acest microprocesor" pentru reali area primului calculator personal IEM *IEM PC0 a repre entat un factor 4otrtor n susinerea pe mai departe a firmei IN2EL% Prin IEM PC cele dou microprocesoare 898<L8988 au constituit #a a calculatoarelor personale acceptat ca standard industrial% 2ot pe #a a structurii IEM s(au de +oltat pro)rame de+enite standard i produse standard disponi#ile ast i pe piaa de calculatoare personale% 2actica de "urmrire a leaderului" a fcut" de asemenea" s apar mii de calculatoare IEM PC% Prin aceasta i prin tactica sistemului desc4is prin care utili atorii a+eau posi#ilitate s de +olte aplicaii *plci adiionale0 care s poat fi introduse n calculatorul personal IEM s(a multiplicat ansa proliferrii

standardului IEM n domeniul calculatoarelor personale% Este e'emplul unei strlucite reuite n domeniul marMetin)ului% E+oluia lui IEM a fost le)at pentru mult +reme de 898<L8988" n fapt o ntrea) )eneraie de PC" IEM PC ori)inal" IEM PC =2" IEM ;:/9 PC" PC Ur" PC Porta#le *Aurricane0 i PC Con+erti#le%&n scurt timp alternati+a compati#ilitii IEM se deplasea din domeniul opiunii n domeniul necesitii%5oar APPLE" credincioi propriului mit i +ocaiei ori)inalitii" continu s supra+ieuiasc n mod miraculos" ca o strlucit e'cepie care confirm re)ula" ntr(o lume de compati#ili IEM% I*+E, /.2/0% &n 1982, IN2EL lansea 89:8<" un microprocesor reali at ntr(o te4nolo)ie superioar fa de predecesorul su 898<% &nsumnd peste 135.000 de tran istori pe capsul" lucrnd cu frec+ene de ceas de <" 8" ,9" ,: MA " sau c4iar ,< MA " putnd s atin) pn la :", milioane de instruciuni pe secund" accesnd un spaiu de memorie real de pn la ,< Moct i un spaiu de memorie +irtual de pn la l 3octet" 89:8< repre int n domeniul celor ,< #ii un salt deose#it% Pstrnd compati#ilitatea total la ni+el de cod o#iect cu 898<" reali ea performane de :"J ori mai #une dect 898<" c4iar dac se folosete aceeai frec+en de ceas i nici una din instruciunile sale suplimentare% IEM a fost primul productor mare care a utili at 89:8< atunci cnd a introdus PC A2 n ,-8.% 5e atunci au urmat multe calculatoare compati#ile A2% IEM a continuat s utili e e acest microprocesor n noua sa )eneraie de calculatoare personale IEM P?:" modelul ;9 :8<" J9 i <9% Principalul atu al lui :8< a fost" desi)ur +ite a% Ar4itectura sa are n +edere un )rad nalt de paralelism n e'ecuia instruciunilor" ceea ce i confer caracteristici superioare predecesorului su% Mecanismele intrinseci implementate n lo)ica sa intern snt mai #ine adaptate lucrului su# controlul unui sistem de operare multitasMin)% Pentru prima oar" pro)rame sofisticate" cum ar fi )estiunea #a elor mari de date" pro)rame de proiectare automat *CA50" sau pro)rame sofisticate de editare pot fi rulate independent de calculatoare mini sau medii" pe calculatoare personale% 5ar" pe msur ce aplicaiile pe calculatoarele personale au depit etapa procesrii de te'te i a pro)ramelor de tip " !read "eet" i au intrat n domeniul sofisticat al produselor #a ate pe )rafica de tip OIN5BO?" ar4itectura pe ,< #ii a lui 89:8< a nceput s(i e+iden ie e limitrile% &n anii 80, 898<L8988 preau puternice% Limita adresrii a l Moctet de memorie prea o tac4et ndeprtat pentru pro)rame ce solicitau :J<I" J,:I i n fine <.9 Ioctei de memorie% &n momentul n care pro)rame sofisticate au mpins limita cerinelor peste l Moctet de memorie" au tre#uit s se ima)ine e te4nici comple'e" aa cum snt comutarea #anMurilor de lucru *EM?0" sau pro)rame de supra punere #o$erla%), sau terminate and ta% re ident *2?60% Aceste pro)rame au prelun)it +iaa lui :8<" dar au impus limitri de performan i de funcionare asupra aplicaiilor%Compati#ilitatea cu 898< este asi)urat la 89:8< prin e'istena a dou moduri de lucru: mod real *898<L89880 i mod prote$at *89:8<0% n mod real" 89:8< se pre int din e'terior ca un 898<" putnd accesa l Moctet de memorie% &n mod prote$at po iionarea prin pro)ram a unui #it de stare permite adresarea unui spaiu de ,< Moctei% 5e +oltnd sistemul de operare &'(2, MIC6B?B72 a ntlnit o pro#lem ma$or )enerat de ine'istena unui mecanism "ard)are de ntoarcere din mod prote$at n mod real" fapt care conducea la oprirea procesorului n aceste situaii% Microsoft a re ol+at pro#lema printr(o comutare de moduri ec4i+alent cu un re et al sistemului%5ar cea mai mare constrn)ere impus oft)are*ului este modul de pro)ramare se)mentat al familiei IN2EL% Pentru a depi #ariera celor <. Ioctei proprie microprocesoarelor pe 8 #ii" i pentru a pstra compati#ilitatea pe mai departe cu acestea" IN2EL a introdus ar4itectura se)mentat odat cu 808+(8088. Prin e'tinderea bu *ului de adrese de la ,< la :. de #ii" utili nd o te4nic de

suprapunere" microprocesorul poate adresa l Moctet de memorie% 2otui" aplicaii utili nd structuri de date i pro)rame lun)i tre#uie nc s se)men te e memoria n felii de <. I% Acest lucru incomodea i forea pro)ramatorii s partiione e o aplicaie n se)mente multiple de cod i de date% Pro)ramele i structurile de date care depesc )rania celor <. Ioctei solicit te4nici foarte complicate i nu pot eli#era aplicaia" sau lim#a$ul surs de dificultatea de a mane+ra se)mente de cod i date% &n sfrit" 89:8< este lipsit de mecanisme "ard)are pentru implementarea efecti+ a conceptului de memorie +irtual" o te4nic prin care capacitatea mare a discurilor de mas este + ut ca i cum ar fi propria memorie 6AM a calculatorului% El reali ea aceasta prin pro)rame sofisticate care" ele nsele consum timp i spaiu de memorie% 5ar punctul sla# al lui 89:8< este c ncearc s re ol+e pro#leme de an+er)ur rmnnd n domeniul celor ,< #ii% I*+E, /.3/0% &n ,-8J" IN2EL a introdus microprocesorul 89;8<% 5ac celelalte microprocesoare aduceau ino+aii" mai mult sau mai puin importante" 89;8< a repre entat un salt calitati+ re+oluionar fa de predecesori" n condiiile pstrrii compati#ilitii cu pro)ramele de +oltate pentru 898<L89:8<%Principala ino+aie este faptul c ar4itectura procesorului este pe ;: de #ii" att intern ct i e'tern% 89;8< este produs utili nd te4nolo)ia CAMB? II" un proces care com#in calitile de nalt frec+en ale te4nolo)iei AMB?" cu cele de consum mic de putere proprii te4nolo)iei CMB?% Utili nd )eometria de ,"J u i : straturi metalice" produsul compactea pe plcua de 1(," de siliciu mai mult de :/J%999 de tran istoare i un milion de componente electronice% I*+E, /.-/0% Eeneficiind de o te4nolo)ie superioar" .8< este mai rapid i n)lo#ea n structura sa circuite care n mod tradiional erau circuite suport e'terioare" cum ar fi: controllerul pentru memoria cac"e, coprocesorul matematic i de periferie: porturile de comunicaie i suportul pentru )rafica de mare +ite % In plus" circuitul poate susine lucrul cu procesoare multiple%

Era Pe'&i,

;*<<36*<<=>

I'&el Pe'&i, *:: martie ,--;0 La ,- octom#rie ,--:" Intel a anunat c cea de a cincea )eneraie a liniei sale de microprocesoare compati#ile *codificat PJ0" se +a numi procesor Pentium i nu J8< aa cum a cre ut toat lumea% Ar fi fost normal s se numeasc J8<" dar Intel a descoperit c nu l poate #re+eta cu un nume de form numeric" iar compania +roia s(i mpiedice pe ceilali productori s denumeasc la fel cipurile copii pe care le(ar putea proiecta% Cipul Pentium este inte)ral compati#il cu procesoarele Intel anterioare" dar se i deose#ete de acestea in multe pri+ine% Cel puin una dintre aceste deose#iri este ma$or: cipul Pentium are dou canale identice de procesare a datelor" ceea ce ii permite s e'ecute dou instruciuni in acelai timp% Intel numete aceast capacitate de a e'ecuta simultan dou instruciuni" te4nolo)ie u!er calar *procesare paralel0% Aceast te4nolo)ie asi)ur performane suplimentare fa de cea a procesorului .8<%Cipul standard .8< e'ecuta o instruciune" n medie" n dou perioade de tact" a$un)1nd p1n la o sin)ur perioad pe instruciune prin introducerea multiplicrii interne a tactului" la procesoarele 5=: i 5=.% 5atorit te4nolo)iei de procesare paralel" cipul Pentium poa te e'ecuta mai multe instruciuni cu +ite a de dou instruciuni pe ciclu de ceas% Ar4itectura superscalar este de o#icei asociat cu cipurile e+oluate 6I?C #-educed .n truction 'et /om!uter procesoare cu set redus de instruciuni0%

Procesorul lucra cu o ma)istrala de date de <. de #iti *cu toate ca a fost un procesor pe ;: de #iti0 si a fost lansat initial la +ite e de <9 si << de MA % Au urmat insa foarte rapid +ersiuni de /J" -9" ,99" ,:9" ,;;" ,J9" ,<<" :99" :;; MAV% 5e fapt au e'istat trei +ersiuni de Pentium: prima +ersiune care nu cuprindea decat doua modele: Pentium la <9 si la <<MA " a doua +ersiune care a adau)at instructiunile MM= si o ultima +ersiune care a micsorat distanta dintre tran istoare permitand astfel +ite e mai mari care au a$uns pana la :;;MA % Intel Pentium a fost primul microprocesor pentru PC(uri care putea sa calcule e mai mult de ,99MIP? *milioane de instructiuni pe secunda0% 2ot pentru prima oara era posi#ila construirea unor sisteme care sa lucre e cu : procesoare in paralel *sisteme multiprocesor0% Microprocesorul de la Intel +enea cu ,<I# de cac4e incorporati in pastila de siliciu% I'&el Pe'&i, Pr" ;* '"ie $rie *<<8> Acest procesor a fost una dintre cele mai mari ino+atii te4nice produse de Intel pana acum% Procesorul in)lo#a pentru prima oara in istorie pe lan)a cac4e(ul Le+el, de 8M pentru date si 8M pentru instructiuni" si un cac4e Le+el: de :J<I# sau J,:I#% 7olosea un sistem comple' de predictie a ramurii de e'ecutie *#ranc4 prediction0 si e'ecutie speculati+a *speculati+e e'ecution0 ( in momentul in care e'ecutia pro)ramului a$un)ea la o #ifurcatie ramura corecta nu era stiuta pana in momentul in care se e'ecuta instructiunea conditionala! pentru ca procesorul sa nu astepte pana in acea clipa" se ale)ea una din cele doua ramuri si se incepea e'ecutia instructiunilor respecti+e! daca se do+edea ca ramura aleasa a fost cea corecta aceasta insemna un casti) important de +ite a% Acest microprocesor transforma instructiunile '8< in microoperatii care erau mult mai mici si mai rapide% Acest lucru" cu toate ca a+ea ca re ultat o +ite a mult mai mare a instructiunilor de ;: de #iti" a dus la performante mult mai sla#e in sistemele de operare care mai contineau cod pe ,< #iti% Acesta a fost unul din moti+ele performantei mai mici compara#il cu Intel Pentium in Oindo>s -J de e'emplu% I'&el Pe'&i, MM? *Ianuarie ,--/0 MM= s(a cre ut initial ca inseamna MultiMedia e=tension" dar Intel a declarat ca inseamna Matri' Mat4 e=tension% Acesta repre inta un standard introdus de Intel care aduce cate+a noi instructiuni care usurau in principal calculele matematice cu +ectori% I&'II' 4rocesoarele C5rix Ar-i&ec&,ra 2=@ Corporaia CHri' este unul dintre furni orii de #a ai soluiilor #a ate pe microprocesoare" care a introdus noi standarde pe piaa calculatoarelor personale% &n ultimii ece ani CHri' a de +oltat aproape o du in de procesoare ori)inale folosite n milioane de calculatoare din ntrea)a lume% &n luna noiem#rie a anului ,--/" CHri' a fost cumprat de National ?emiconductor% Aceast fu iune a adus dou componente importante pentru CHri': capacitatea de producie la ni+el mondial a National ?emiconductor i infrastructura necesar acestei producii% Primul produs CHri' a fost un coprocesor matematic destinat creterii +ite ei de reali are a calculelor matematice% ?uccesul acestui coprocesor matematic a permis celor de la CHri' s distri#uie ncep1nd cu ,--:" primul procesor din familia '8<% Compania a de +oltat rapid o linie de producie pentru procesoarele .8<" i apoi pentru procesoarele din )eneraia a cincea" J'8<" un CPU pentru sistemele PC *mo#ile i desMtop0% &n ,--J" CHri' a introdus procesorul din )eneraia a asea"

<'8<" un procesor superscalar" #a at pe o super#and de asam#lare! n iunie ,--/" a introdus procesorul MM= <'8<M=" iar n ,--8 a aprut procesorul MII% Pr"ce%"r,l C1ri2 82=@ 7amilia de procesoare J'8< repre int o nou )eneraie pe <. de #ii compati#il '8<% Unitatea central se #a ea pe o #and de asam#lare cu ase ni+ele" put1nd e'ecuta o instruciune ntr(un impuls de tact% Unitatea central J'8< este di+i at n urmtoarele #locuri funcionale (unitatea pentru numere ntre)i *Inte)er Unit ( IU0 (unitatea n +ir)ul flotant *7loatin) Point Unit K 7PU0 (unitatea cac4e *Orite(EacM Cac4e0 (unitatea pentru )estiunea memoriei *MemorH Mana)ement Unit ( MMU0 (unitatea de interfa cu ma)istrala *Eus Interface Unit ( EIU0% Unitatea pentru numere ntre)i conine: (tamponul pentru instruciuni *Instruction Euffer ( IE0 (unitatea de aducere a instruciunii *Instruction 7etc4 Unit ( I70 (unitatea de decodificare a instruciunii *Instruction 5ecoder Unit ( I50% Instruciunile sunt e'ecutate n unitatea pentru numere ntre)i sau n unitatea de calcul n +ir)ul flotant% Cac4e(ul conine cele mai recent utili ate date i instruciuni i asi)ur accesul rapid la aceste date din partea IU i 7PU% U'i&a&ea cac-e Procesorul CHri' J'8< conine un cac4e unificat pentru date i instruciuni de ,<Io" set( asociati+ pe patru ci" or)ani at pe ,9:. de linii% ?crierile n cac4e se fac prin metoda >rite(#acM% Memoria cac4e este or)ani at n patru #ancuri a c1te :J< linii fiecare" cu ,< octei pe linie% 7iecare linie cac4e are asociat c1te un ta) pe :, de #ii i un #it de +alid *arat dac linia conine informaii +alide sau nu0% Pe l1n) aceti #ii" fiecare linie mai conine nc patru #ii care indic dac coninutul liniei a fost modificat *dirtH #its0" c1te unul pentru fiecare du#lu(cu+1nt din linie% Aceti ultimi patru #ii permit marcarea independent a fiecrui du#lu(cu+1nt ca fiind modificat" n loc de a marca ntrea)a linie ca fiind modificat% Pr"ce%"r,l C1ri2 @2=@ Procesorul CHri' <'8< este cel mai performant dintre procesoarele de )eneraia a asea compati#ile '8<% &m#untirea performanelor este reali at prin utili area unei ar4itecturi superscalare" #a ate pe o super#and de asam#lare% CHri' <'8< este un procesor superscalar" deoarece conine dou #en i de asam#lare separate ce permit procesarea mai multor instruciuni n acelai timp% 7olosirea unei te4nolo)ii de procesare a+ansate i creterea numrului de ni+ele n #en ile de asam#lare *superpipelinin)0 permit procesorului <'8< s atin) frec+ene de lucru mai mari de ,99MA % Prin folosirea caracteristicilor ar4itecturale unice" procesorul <'8< elimin multe dintre dependenele ntre date i conflictele la accesarea resurselor" re ult1nd o performan optim at1t pentru pro)ramele pe ,< #ii c1t i pentru cele pe ;: de #ii% Procesorul CHri' <'8< conine dou cac4e(uri: (un cac4e unificat *pentru date i pentru instruciuni0 de ,<Io dual port" i (un cac4e de instruciuni de :J< octei% 5eoarece cac4e(ul unificat poate conine instruciuni i date n orice raport" acesta ofer o rat a 4it(urilor *numrul de accese n cac4e" raportat la numrul total de accese0 mai mare

comparati+ cu dou cac4e(uri separate pentru date i pentru instruciuni" a+1nd dimensiuni e)ale% B cretere a limii de #and a transferurilor cac4e(unitatea ntrea) este reali at prin suplimentarea cac4e(ului unificat cu un mic cac4e de instruciuni foarte rapid" complet asociati+% Prin includerea acestui cac4e de instruciuni" se e+it conflictele e'cesi+e ntre accesele pentru date i pentru cod n cac4e(ul unificat% Unitatea n +ir)ul flotant din procesor permite e'ecutarea instruciunilor n +ir)ul flotant n paralel cu instruciunile ntre)i Procesorul <'8< este alimentat la ;%;F duc1nd la un consum redus pentru toate frec+enele de lucru% &n plus" <'8< mai posed un mod de suspendare pe ni+el sc ut" posi#ilitatea de a ntrerupe tactul i modul de mana)ement al sistemului *?MM0 pentru aplicaiile sensi#ile la alimentare% Pr"ce%"arele C1ri2 @2=@M? Ai MII Aceste procesoare au la #a nucleul procesorului <'8<" m#untit cu cele J/ instruciuni multimedia noi" compati#ile cu te4nolo)ia MM=% &n plus" <'8<M= i MII lucrea la frec+ene mai mari" conin un cac4e de dimensiune mai mare" un tampon destinat translatrii adreselor liniare n adrese fi ice *2LE0 pe dou ni+ele i un cac4e destinat adreselor de salt m#untit% Pentru a oferi suportul pentru operaiile multimedia" cac4e(ul poate fi transformat ntr(o memorie 6AM scratc4pad% Aceast memorie funcionea ca o memorie pri+at pentru CPUi nu particip n operaiile cac4e% C1ri2 Me#iaG? *,--80 Media3= a repre entat ncercarea lui CHri' de a produce un c4ip care s inte)re e at1t funciile de sunet i +ideo" c1t i controller(ul de memorie i CPU(ul n sine% ?copul acestui c4ip a fost acela de a putea produce computere foarte ieftine i la +remea aceea de$a se +or#ea de calculatoare su# J99W *ceea ce era foarte puin la acea dat0 construite n $urul lui Media3=% Cu toate acestea" nici unul din marii producatori de computere nu a adoptat aceasta soluie" astfel nc1t procesorul acesta" dei re+oluionar" nu a a+ut deloc succesul scontat% I&' III' FAMI,IA AM6 AMD B8 C Ne29e' N28=@ *,--J0 AM5 a reactionat destul de tar iu in a lansa un procesor compara#il ca +ite a cu Intel Pentium% In ,--J a produs totusi primul sau procesor care era conceput inte)ral de catre ei" nemaifiind o simpla clona a procesoarelor Intel% Acest procesor s(a numit IJ si a+ea +ite e de la /J la ,<<MA % Cu toate acestea nu era un procesor mai rapid decat cele de la Intel" in plus a+and o unitate de calcul in +ir)ula mo#ila destul de sla#a *ca si CHri' de altfel0% Una din ino+atiile aduse de IJ era faptul ca instructiunile '8< erau transformate intern in 6BP *6isc BPerations0% Aceste operatii 6I?C se puteau e'ecuta in nucleul 6I?C al procesorului care era mult mai rapud% In acelasi timp o companie de care putina lume au ise pana atunci" Ne')en" lansa primul sau procesor: N'J8<% Comple'itatea procesorului IJ a dus la frec+ente destul de mici" ceea ce i(a facut pe cei de la AM5 sa cumpere compania Ne')en care tocmai terminase desi)n(ul noului lor procesor" N=<8<% Acest desi)n a fost ulterior folosit de AM5 in urmatoarea sa familie de procesoare pe care a+ea sa o lanse e in ,--/%

 AMD B@ *Aprilie ,--/0 Ca urmare a cumpararii firmei Ne')en" AM5 a reusit sa lanse e un nou procesor" I< care a+ea +ite e de la ,<< la :<<MA % Eineinteles ca politica AM5 a fost ca procesoarele sale sa se +anda la aproape $umatate din pretul la care se +indeau procesoarele Intel% I< incorpora instructiuni MM= *a caror licenta a cumparat(o de la Intel0 de+enind astfel un ri+al de temut pentru procesoarele Intel Pentium MM=%

CAPITOLUL V C, %e 3a$ric. ,' PROCESOR 4 5ac te4nolo)iile necesare fa#ricrii unui microprocesor sunt deose#it de comple'e" principiul este relati+ simplu: reali area ( prin di+erse procedee: fotolito)rafie" implant de ioni" difu ie ( a unui numr de straturi *laHere0 suprapuse" cu proprieti fi ice i electrice #ine preci ate% Fom detalia mai departe te4nolo)ia CMB? standard: a0 se decupea o plac4et fin *9"J ( , mm" denumit i )afer0 de siliciu cristalin de nalt puritate" care se o'idea termic" apoi se acoper cu un strat fotosensi#il! #0 se desenea circuitele electronice pe stratul fotosensi#il" prin e'punerea la o surs luminoas special printr(o masc *dedicat laHerului" i anume ne)ati+ul acestuia0! c0 ansam#lul se spal ntr(o soluie re+elatoare" care ndeprtea materialul ce nu a fost e'pus luminii! d0 se aplic materialele semiconductoare pentru a construi componentele electronice prin umplerea straturilor! tran istorii re ultai sunt conectai ntre ei prin le)turi de aluminiu sau mai recent" de cupru! e0 se repet paii #0 ( d0 n funcie de numrul de straturi necesare! f0 dup reali area tuturor laHerelor necesare" are loc o operaie de pasi+i are prin care suprafaa plac4etei de siliciu este acoperit cu un strat de o'id mai )ros" de protecie! )0 reali area cone'iunilor dintre componente i a punilor de conectare * bond*!ad(urile0 cu e'teriorul" prin cretereLdepunere de straturi conductoare! 40 separarea c4ip(urilor: fiecare plac de siliciu conine un numr mai mare sau mai mic de c4ip( uri distincte! i0 urmea apoi conectarea la pinii capsulei i ncapsularea! procesorul se acoper cu un material protector din ceramic" plastic iLsau metal%

PROTECDIA MUNCII
Protecia muncii este un ansam#lu de masuri te4nice" sanitare i or)ani atorice" a+1nd ca scop ocrotirea +ieii i sntii" celor care muncesc%La instalaiile electrice tensiunea electric nu poate fi sesi at" pentru ca omul s poat fi pre+enit asupra posi#ilelor pericole%

&n ca ul n care omul atin)e simultan dou corpuri #une conductoare de electricitate ntre ntre care e'ist o diferen de potenial electric de e'emplu dup conductoare electrice nei olate" corpul su +a fi str#tut de un curent electric" accident care se numete electrocutare% Electrocutarea poate a+ea loc prin atin)erea direct a prilor din circuitele electrice sau prin atin)erea indirect" adic atin)erea unei pri metalice care nu face parte din circuitul electric dar este pus accidental su# tensiune%2ensiunea la care este supus omul la atin)erea unui o#iect intrat accidental su# tensiune este numit tensiune de atin)ere% Efectele trecerii curentului electric prin corpul omului sunt: ocul electric i electrotraumatismele% 7actorii de care depinde )ra+itatea electrocutrii sunt: - re istena electic a corpului uman - calea de trecere a curentului prin corp - tensiunea la care este supus omul - frec+ena curentului electric% Principalele pentru e+itarea electrocutrilor prin atin)ere direct sunt: Xle)area la nul Xle)area la pm1nt Xsepararea de protecie Xi olarea suplimentar de protecie Xfolosirea tensiunilor reduse Xprotecia prin deconectarea automat Pr"&ec5ia E p"&ri!a elec&r"c,&.rii La ale)erea msurilor pentru protecia mpotri+a electrocutrii" se au n +edere caracteristicile locurilor de munc" acestea clasific1ndu(se n trei cate)orii" n funcie de )radul de pericol: - locuri de munc foarte periculoase - locuri de munc periculoase - locuri de munc cu )rad mic de pericol Protecia mpotri+a electrocutrii se face n funcie de modul de atin)ere: direct sau indirect% Principalele msuri pentru e+itarea electrocutrilor prin atin)ere in+oluntar sunt: (proiectarea i construirea instalalaiilor i ec4ipamentelor electrice astfel nc1t elementele aflate normal su# tensiune s nu poat fi atinse nt1mltor% (folosirea unor pardoseli din materiale i olate (folosirea unor tensiuni reduse Principalele masuri pentru e+itarea electrocutrilor prin atin)ere direct sunt: Xle)area la nul Xle)area la pm1nt Xsepararea de protecie Xi olarea suplimentar de protecie Xfolosirea tensiunilor reduse Xprotecia prin deconectarea automat

BIBLIOGRAFIE

Manual 6Aard>are 6Comunicaia prin intermediul reelelor de calculatoare (Introducere n microprocesoare

Autor 6Uustin 7ranMel

634eor)4e 2oacse

(Pre entarea sistemului de operare M?( 5B? 66eele de calculatoare

6Andra ?andru

6Falentina Cristea (Nicolae 2apus (2randafir Moisa (Faleriu 5amian (Mi4aela C1rstea (Ion 5iamandi 65an Ionescu (Mitica Caraiani (IonHa Matilda (5an Nicula (Al% PiuMo+ici (6adu 3a+rus

6Calculatorul fr secrete

62otul despre Aard(5isM

(Microprocesoare