Sunteți pe pagina 1din 3

*

FUNCTII
1 .1 Produsul cartezian
Fie A si B doua multimi nevide . Produsul cartezian al celor doua multimi A si B , notat A X B , este multimea perechilor ordonate , cu primul element din multimea A si al doilea element din multimea B . A X B= {( X, ! " X A , B # . $X$%&'U ( Fie A={)*+ , + * #si B={* + - # doua multimi de numere atunci ( A X B={()*+*!, ()*+- !, ( ,+* !, ( ,+- !, ( *+* !, (*+ - ! # B X A={ (*+ )* !, (*+ , !, (*+ *!, (-+ )*!, (-+ ,!, (-+ * ! # .aca ale/em in plan un sistem de coordonate carte0ian X1 , 2iecarei perechi de elemente ( X + ! ii corespunde un anumit punct in plan , care are a3scisa X si ordonata . In 2elul acesta produsul carte0ian A X B are drept ima/ine /eometrica o multime de puncte in plan ( care de 2apt poate repre0enta ima/inea /ra2ica a unei 2uncti ! .

1 .2 NOTIUNEA DE FUNCTIE
.$F( Fie A si B doua multimi nevide . .aca 2iecarui element din A ii corespunde un element si numai unul din multimea B , spunem ca am de2init o 2unctie pe multimea A cu valori in multimea B (sau o aplicatie a lui A in B , sau o trans2ormare a lui A in B ! . %ultimea A se numeste domeniu de de2initie al 2unctiei . %ultimea B se numeste codomeniu sau domeniul valorilor 2unctiei . $lementele unui 2unctii sunt ( *!domeniul de de2initie -!codomeniu (sau domeniul valorilor ! 4!le/ea de corespondenta ( le/ea prin care 2iecarui element din domeniu ii corespunde un element din codomeniu .

1 .2Graficul unei functii

.$F( Fie o 2unctie 2 ( A B .Numim /ra2ic al 2unctiei 2 , multimea 52={(X , 2(X!! " X A#. $ste evident ca /ra2icul 2unctiei 2 este o su3multime a produsului carte0ian A X B , unde A X B ={(X , !" X A, B#. .e o3icei o 2unctie numerica este de2inita cu a6utorul unui ta3el in care un element al domeniului de de2initie si ima/inea sa sunt aliniate pe ori0ontala . &entru 2unctia numerica se poate 2ace o repre0entare /eometrica a /ra2icului , deci 2iecarei perechi ordonate de numere reale ii corespunde un punct din sistemul plan carte0ian de coordonate .

Fie a , 3 7 , si 2unctia 2 ( 7 7 , 2 ( X!=a X 83 .aca a=, , atunci 2 se numeste 2unctia de /radul intai cu coe2icientii a si 3 ,9 a X9 =termenul de /radul intai , iar 3 se numeste termen cunoscut sau termenul li3er al 2unctiei . .aca a=, , atunci 2 se numeste 2unctie constanta , in acest ca0 2 (X!=3 , X 7 . $cuatia a X 83=, se numeste ecuatia atasata 2unctiei .

1 .3Functia de radul I

f!"

" f #$%&a $'( ) a * (

"

7e0olvarea ecuatiei de /radul I este (

aX83=, , aX= :3 , X=

b a

5ra2icul 2unctiei de /radul intai este o dreapta .

1 .+ ,e-nul functiei de radul intai !


X )oo )3 " a 8oo semnul lui ;a9 a X83 semn contrar lui ;a9 ,

1 ..Functii -onotone !
Fie A si B doua multimii incluse in 7 si o 2unctie 2 ( A B. Functia 2 se numeste strict crescatoare ar 2i X si X * - din A daca X*< X- ,atunci 2(X*! < 2(X-! Functia 2 se numeste crescatoare ar 2i X* si X- din A daca X* < X-,atunci 2 (X*! 2(X-! Functia 2 se numeste strict descrescatoare ar 2i X* si X- din A daca X*< X- , atunci 2 (X*! = 2(X-! Functia 2 se numeste descrescatoare ar 2i X* si X- din A daca X*< X- ,atunci 2 (X*! 2(X-! %onotonia 2unctiei de /radul intai . .aca a = , 2unctia de /radul intai este strict crescatoare . .aca a< , 2unctia de /radul intai este strict descrescatoare . .aca a=, 2unctia de /radul intai este constanta . * .> ?isteme de ecuatii de /radul intai . a@ 83A=c m@8nA=p unde a, 3, m, n sunt numere reale date . sistemul se re0olva prin doua metode ( metoda su3stitutiei si metoda reducerii!

FUNCTIA DE G"ADU/ A/ DOI/EA


.$F ( Fie date numerele a , 3 , c cu a=, , 2unctia 2 ( 7 7 de2inita prin 2ormula 2 (@!=a X83X 8c se numeste 2unctia de /radul al doilea ( sau 2unctia patratica ! cu coe2icientii a , 3 , c . $cuatia atasata 2unctiei de /radul al doilea este 2 (X!=, , a X83X 8c=, , re0olvarea este ( =3- : BC aC c X* , - =

b -a

,e-nul functiei de radul al doilea I ) = , , atunci ecuatia are doua radacini reale di2erite ( distincte ! , D deci X* X- + X* si X- 7 E II) = , , atunci ecuatia are doua radacini reale si e/ale , D deci X* =X- + X* si X- 7 E III) < ,, atunci ecuatia are doua radacini di2erite dar nu apartin multimii numerelor reale . >0 I) X1 X2 ; X1 si X2 R
X ) oo X* , semn contrar lui ;a9 X* si XX, 8 oo semnul lui ;a9 X*=X-=

a X-83 X8C= , semnul lui ;a9 II!

= ,
)oo

X*=X- +

7 ,

b -a
8oo

X a X-83X8c=, III! X

X*=X-= , +

b -a
semnul lui ;a9 X* si X-

semnul lui ;a9 X*=X) oo

<,

; a ;

, (radacinile sunt comple@e! 8oo

a X-83X8c=,

semnul

lui

For-a canonica a ecuatiei de radul al doilea


b 2 ( X!=aX-83X8c= a X + pentru orice X 7 . + -a Ba 0onotonia functiei de radul al doilea (ma@imul , minimul , coordonatele var2ului ! &unctele de ma@im sau minim ale /ra2icului 2unctiei de /radul al doilea sunt date de coordonatele var2ului F( F@ + FA !. b b F@= + FA= F ( + ! . B a Ba -a -a
-

.aca a =, ,2 este strict descrescatoare pe ( )oo + 2 este strict crescatoare pe (

b +8oo ! -a

b !, -a

X 2 ( X!

)oo

b -a

8oo

Ba

Functia are un minim ( parabola tine apa ) .aca a < , , 2 este strict crescatoare pe ()oo +

2 este strict descrescatoare pe (

b + 8oo ! -a
)

b !, -a

X 2 (X!

)oo

b -a

8oo

Ba

Functia are un maxim ( parabola nu tine apa

1
-

a23
X*

b -a

a4 3
X-

Ba

X*

X-

Ba

$ rafica a functiei de radul al doilea a23 1


; X1 si X2

b -a

"e5rezentarea

a43 1
$ $

I)

>0

X1 X2

II!

= ,

X*=X- +

X* si X-

a23 1 X

a43

1 $

III!

< ,

X*=X-

+ X* si X-

a23

a43

O5eratii cu functii
Fie 2 ( A 7 si / (B 7 , unde A si B sunt doua multimi de numere reale si X (2 8/ ! (X!=2 (X! 8/ (X! (2 )/ ! (X!=2 (X! : / (X! (2 C / ! (X!=2 (X! C /(X! (2 ( /! (X!= 2(X! ( /(X! (2 /! (X!=2(/(X!! + C1%&UN$7$A A .1UA FUNCTII))

A,X B

adica X

A,B

S-ar putea să vă placă și