Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Home Administratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse Economie Geografie Gradinita Istorie Jurnalism Limba Literatura romana Management Medicina Personalitati Profesor scoala Sociologie Stiinta Tehnica mecanica Auto Timp liber
Exploreaza
Cilindrii hidraulici
tehnica mecanica
ALTE DOCUMENTE
CUM REZOLVM O PROBLEM DE MECANICA SOLIDULUI DEFORMABIL ? CODUL TEHNIC al Retelelor Electrice de Distributie Epoca semnelor si a semnalelor ORGANIZAREA STRUCTURALA AMPLIFICATOARE DE PUTERE PROIECTAREA UNUI MECANISM CU BARE Filtre pasive de audiofrecventa FORFECAREA 1
Cilindrii hidraulici
14.1 generale Notiuni
Manevra navei la fluviu si pe ape interioare (tinand cont de efectul curentului, vantului si de efectul spatiilor limitate) Manual de utilizare ProductFullName Pachet software de navigare pentru PNA
rotative de la sursa de putere ( pompa - motor electric) in miscare liniara, cu viteza controlata si eforturi ridicate. Principalii 300 mm, constructori presiuni de cilindrii, propun la o 300 serie bar,
standard, o gama de cilindrii cu diametrul cuprins intre 30 si pentru nominale pana corespunzand unei incarcari maxime de 300.000 daN. Cateva firme sunt echipate pentru producerea unor cilindrii cu diametru de pana la 1 m si curse de pana la 10 m. Domeniile de aplicare a cilindrilor hidraulici sunt extrem de intinse. Alegerea unui cilindru este direct legata de aplicatia avuta. 14.2 Clasificarea cilindrilor Cilindrii se clasifica astfel :
Fig.1
cu tija dubla
Cilindrii diferentiali a) b) c) Simplu efect Dublu efect si tija simpla Dublu efect utilizat ca simplu efect
d)
f)
g)
Comitetul de Normalizare pentru masini unelte utilizate in industria de automobile. Acesti cilindrii inlocuiesc cilindrii corespondenti mentionati in normele AFNOR. Aceste doua tipuri de cilindrii au dimensiuni identice : alezaje, fixari, curse, ceea ce permit in cazul unor defectiuni interschimbabilitatea rapida. 4
Codificarea acestora se face dupa norma NF E 48 031 si cuprinde , in ordine, urmatoarele caracteristici : 1. seria careia ii apartine cilindrul
(presiunea, cu tija simpla sau dubla) ; 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. alezajul (in mm) ; diametrul tijei pistonului ; tipul de fixare ; conditii de utilizare ; etanseitatea pistonului ; etanseitatea tijei ; amortizarea ; orificii si tipuri de filete ;
10. cursa pistonului (in mm) ; 11. extremitatea tijei ; 12. pozitia orificiilor ;
Fixarea: cilindrii sunt interschimbabilisi pentru fixarea lor se utilizeaza tiranti. Asa cum apare si in figurile de mai jos, distingem : cu placa de fixare in fata sau in spate ; fixarea cu vincluri in fata si in spate ; fixarea vu articulatii in partea din spate ; fixare cu pivoti.
Normele NF E 48 501 si 502 precizeaza extremitatile tijei pistonului (cu rotula si capacul corespunzator).
Fig.2 6
Fig.3 14.2.2 Cilindrii speciali a) Cilindrii pentru presiuni inalte de 500 - 600 8
Fig.4 c) Cilindrii telescopici. Acestia pot fi : Cu simplu efect, au o singura alimentare 9 cu ulei, returul prin incarcare exterioara. Iesirea tijelor
sectiune S1 (cea mai mare), ducand la iesirea primului piston. La finalul cursei primului piston, uleiul va actiona asupra suprafetei S2, ducand la iesirea celui de-al doilea piston. Returul se realizeaza prin incarcarea exterioara. Cu dublu efect, cand pentru retur nu este necesara o incarcare exterioara.
Acestia realizeaza o miscare unghiulara (rotatie de la 45 la 360) cu cupluri variabile in functie de presiunea de alimentare. Ei sunt caracterizati prin : Tipul lor, Cuplul pentru o presiune data, Unghiul de rotatie. 10
b)
Cu palete
Cu o paleta, rotire unghiulara de max 280 Cu doua palete, rotire unghiulara de max 100
11
Fig.7 Cuplul obtinut este proportional cu presiunea si cu supafata paletelor. Viteza de rotatie este in functie de debit. In sectiunea prin cilindrul rotativ cu doua palete avem: 1 = corp din fonta 2 = suporturi din otel cu garnituri 3 = palete cu canale de comunicatii , solidare cu arborele de antrenare. Doua flanse port-paliere inchid acest ansamblu.
Functionare :
Daca uleiul sub presiune intra prin orificiul O, el actioneaza asupra suprafetelor paletelor in 4 si 5. camerele 6 si 7 sunt unite de rezervor prin orificiul O1. Arborele de antrenare se roteste in sens orar. Daca O1 este alimentata de ulei sub presiune se inverseaza sensul de rotatie al arborelui. O blocare pe pozitie poate fi obtinuta. 12
Fig.8 Teoretic, valoarea presiunii este aceiasi la toate intrarile din cilindrii. Daca cilindrii nu sunt legati mecanic (L) printr-o incarcare, exista independenta cinematica intre ei. Putem monta, in acest caz, regulatoare de debit, RD, care, dupa reglare asigura un control cinematic. Legatura mecanica a cilindrilor permite cresterea fortei disponibile. 14.3.2 Montarea cilindrilor in serie 13
Fig.10
14
Fig.11 Pu = purja de aer Va = vana de umplere a circuitului izolat LD = limitator de debit (controleaza faza de coborare) CARP = clapeta anti-retur pilotata (permite blocarea sarcinii pe pozitie). In cazul montarii cilindrilor in serie, conducta de iesire dintr-un cilindru constituie intrarea in cel de-al doilea cilindru. Sincronizarea este hidraulica. Miscarile sunt legate intre ele , ele fiind in acelasi sens. Volumul de fluid deplasat determina cilindree egale : V1 = V2, deci, alezajele celor doi cilindrii sunt diferite. S1>S3, cu S2 = S3 pentru fig.9 si Sa = St pentru fig.10 S2 si Sa sunt suprafete inelare St este suprafata tijei 15
etanseitatea intre camera anterioara cea posterioara 2) Etanseitate la nivelul tijei : realizeaza etanseitatea intre cilindru si exterior 14.4.1 Etansarea pistonului Pistonul este cel care culiseaza si are in componenta garniturile care asigura etanseitatea intre cele doua camere ale 16 si
a) b) c) a)
Pentru presiuni < 15 bar Pentru presiuni de pana la 200 bar Pentru presiuni superioare de 200 bar Pentru presiuni < 15 bar
In aceasata situatie pistonul nu cuprinde nici o garnitura de etanseitate; pistonul fiind doar prelucrat si, pentru a evita blocarea el are canale circulare care au rolul de a distribui uniform presiunea pe toata circumferinta, permitand astfel obtinerea unei centrari automate a pistonului. Etansarea intre piston si cilindru se va face prin jocul radial dintre piston si cilindru.
Fig.12 Daca dorim sa obtinem o mai buna etanseitate, vom utiliza atunci garnituri sferice, inele O sau segmenti (metalici sau de teflon). Totodata se va tine seama de faptul ca segmentii nu pot fi utilizati pentru presiuni superioare de 20 bar.
17
Pentru o buna etansare la o presiune de pana la 200 bar maxim, se vor utiliza inele O cu inele de retinere (numite si contra garnituri) pentru a evita extrudarea si roaderea acestora. Acest sistem de etansare prezinta inconvenientul ca poate fi utilizat pentru viteze mici, de maxim 0,2 m/s.
Fig.13 Pentru viteze mai mari se vor utiliza inele de etansare in forma de U , cu buze largi. In acest caz pistonul este alcatuit din mai multe parti separate de tija cu care se asambleaza mai apoi in diverse moduri.
18
Fig.14
Fig.15
c)
In acest caz pentru o buna etansare se vor utiliza mansete in V multiple cu inele de protectie. Acestea asigura o buna etansare, numarul mansetelor utilizate fiind determinat de presiunea de lucru. Inelele de protectie laterale sunt din tesatura impregnata cu cauciuc, iar mansetele sunt din elastomeri sau o tesatura foarte dura.
19
Fig.16
Fig.17 14.4.2 Etansarea tijei Etansarea tijei in cazul unui cilindru cu dublu efect se realizeza prin utilizarea unui sistem de etanseitate compus in general din : Un inel de ghidare : un cuzinet dintr-un material autolubrefiant (bronz sau teflon) ; Un sistem de etansare a tijei format din mai multe garnituri ; 20
Fig.18 Criteriile de alegere a garniturilor de etansare de la tija sunt aceleasi ca pentru piston. Concluzii : Se retine aspectul ca sistemele de etansare utilizate sunt diferite in functie de presiune, de etanseitatea dorita eforturile care pot apare. O etanseitate perfecta este dorita atunci cand cilindrul incarcate se poate opri, deci este sub presiune. O etanseitate ridicata se poate obtine prin utilizarea garniturilor cu buze. Materialul din care se constituie elementele de etansare trebuie sa fie ales si in functie de natura fluidului utilizat in instalatie. 14.5 Amortizarea interna la cilindrii hidraulici 21 si de
Fig.19
Functionare :
Sa ne imaginam iesirea unei tije ; ansamblul mobil porneste si nimic nu-l opreste, astfel ca pistonul va veni in contact cu partea de fund a cilindrului , ducand la aparitia socurilor. Printr-un sistem destul de simplu noi putem absorbi o partea din energia cinetica. Asa cum este prezentat si in schema de mai jos, se va monta pe piston unul sau doua drosele numite si conuri de franare si se va prelucra in partea de fund un alezaj identic cu cel al droselului. In plus, o prelucrare 22
Fig.20
Simbolizare :
Transmiterea presiunii
a) Principiul lui Pascal
a)
b) Fig.21 Acest lichid suporta, in toate punctele, o crestere a presiunii egala cu : p= Fundul recipintului trebuie sa reziste la o forta: 24
Intreaga variatie de presiune produsa intr-un punct dintrun lichid aflat in echilibru este transmisa integral in toate punctele din lichid. b) Principiul presei hidraulice
S1 =
= 25
Se ecercita o forta F1 = 40 daN. Presiunea in lichid va fi : p= Forta exercitata pe pistonul mare este egala cu : F2 = Concluzia 1 : F ortele sunt proportionale cu suprafetele pistoanelor. Presupunand ca se realizeza deplasarea pistonului mic cu l1 = 120 mm, notam cu l2 deplasarea pistonului mare. Volumul de ulei care iese din pistonul mic este egal cu volumul de ulei care intra in cilmindrul mare. Vom putea scrie : V2 = S2 . l2 = l2 = Concluzia 2 :
Deplasarile
sunt
invers 26
proportionale
cu
suprafetele
La multiplicatorul de presiune reprezentat in figura de mai jos, diametrele sunt : D1 = 250 mm D2 = 30 mm Se cunoaste cursa acestuia care este de 710 mm si presiunea de intrare care este presiunea din reteaua pneumatica, 7x105 Pa. Se cere sa se calculeze presiunea p2 de refulare si volumul V2 de refulare.
Fig.23 Rezolvare :
Rol
Amplificatoarele-multiplicatoarele sunt aparate care permit obtinerea in sistemele hidraulice sau pneumatice a unei presiuni mai mari decat presiunea furnizata de pompa sau presiunea din 27
Principiu de constructie
a) Amplificator hidraulic
Fig. 24 In acest caz avem un singur tip de fluid. A si B sunt alimentate printr-o valva de inversiune. b) Multiplicator hidro-pneumatic
28
Principiu de functionare
Amplificatoarele ulei - ulei si multiplicatoarele aer - ulei functioneaza pe acelsi principiu. O presiune de intrare p1 este aplicata pe pistonul de diametru marecare este legat de un alt piston de o sectiune mult mai mica, va produce un efort F, care este transmis lichidului prin intermediul unei sectiuni S2 < S1 , realizand in interiorul lichidului o presiune p2 >p1. Presiunea inalta p2 este dat de relatia : 29
Utilizare
a) Volumul de fluid refulat prin amplificator este slab ; noi vom utiliza acest aparat pentru miscari de mica amplitudine si pentru obtinerea in receptor a unei presiuni ridicate la finalul miscarii. Comanda unui amplificator poate fi pneumatica sau hidraulica, utilizarea fiind in general hidraulica. b) Utilizarea unui amplificator de putere se recomanda in situatiile : o Pentru creerea unor forte hidraulice ridicate atunci cand este necesar, plecand de la un sistem pneumatic alimentat la presiune joasa. o Atunci cand se doreste cresterea presiunii peste valoarea presiunii de pompare dintr-un sistem, de o maniera economica. o Pentru cresterea valorii puterii a aparatelor aflate in miscare a caror marime este limitata de spatiul disponibil. o Pentru cresterea debitului ceea ce permite controlul precis al vitezei aparatelor aflate in miscare. o In asociere cu o pompa de joasa presiune poate constitui un sistem ideal denumit Pornire rapida - Avans sau Inchidere deschidere . 30
b)
Aplicatie
Sa se calculeze care este presiunea de refulare pentru amplificatorul din figura de mai jos.
presiunea de refulare: p2 =
<a
32
33