CAP.

II NOTIUNI GENERALE DESPRE BOLILE PLANTELOR

2.1. DEFINITIA, ETIOLOGIA SI CLASIFICAREA BOLILOR PLANTELOR (def bolii) Conform lui BATEMAN starea de boala este definita ca o alterare daunatoare a unora sau a mai multora procese ordonate a unui sistem viu, cauzat de un factor primar. Cand sistemul viu este alterat in afara limitelor sale normale de toleranta facila este bolnav si opus starii de sanatate. (clasif bolilor pl) Clasificarea b lil r I. Dupa natura agentului patogen, bolile plantelor se impart in: 1. boli infectioase (parazitare) provocate de unii agenti patogeni ca: virusurile, bacteriile, micoplasmele, ric ettsiile, ciupercile, algele, lic!enii, unele organisme flagelate si unele plante superioare. ". bolile neinfectioase (neparazitare, fiziologice) cauzate de actiunea nefavorabila a unor factori e#terni ca: temperatura, umiditatea, lumina, unele substante nocive etc. sau dereglari a unor factori interni de metabolism. II. D.p.d.v al modului cum se desfasoara atacul, rapid sau lent, agentii patogeni produc boli ce se impart in doua categorii: 1. boli cu caracter acut $ cu o evolutie rapida, ca in cazul ciupercii %&t!ium de 'ar&anum (caderea rasadurilor). ". boli cu caracter cronic la care moartea gazdei survine dupa un timp mai indelungat, ca in cazul atacului de (ut&pa lata (eutipoza la vita de vie). III. In raport cu caracterul aparitiei si raspandirii lor, se disting: 1. epifitii) epidemii se raspandesc cu repeziciune pe suprafete mari, ca in cazul ruginilor la cereale. ". boli endemice cu posibilitati restranse de difuzare, ca in cazul agentilor patogeni de sol ce se raspandesc mai lent producand atacuri sub forma de vetre (%lasmodiop!ora brassicae !ernia plantelor din fam. Cruciferae). E!i l "ia * stiinta care se ocupa cu studierea cauzelor ce poduc bolile plantelor. Cele mai multe cauze ale bolilor plantelor sunt de origine e#terna, modificari ale conditiilor de mediu sau prezenta agentilor patogeni, dar e#ista si numeroase cauze interne (genetice, fiziologice).

+tabilirea cauzei bolii se face pornind de la simptomatologie, dar uneori, acelasi simptom poate fi produs de un grup de agenti patogeni sau de cauze fiziologice, iar pe de alta parte, acelasi agent patogen produce simptome diverse in timpul evolutiei bolii, facand dificila diagnosticarea precisa a cauzelor imbolnavirii. Te#$era!%ra poate influenta negativ dezvoltarea plantelor, daca este sub sau peste limita normala, astfel functiile vitale incetinesc sau stagneaza. Cauzele bolilor neparazitare produse de scaderea temperaturii sunt: $ aparitia brusca a frigului, $ ing!eturile timpurii de toamna sau cele tarzii de primavara, $ ing!eturile puternice si prelungite din iarna. (fectele produse de temperaturile ridicate variaza ca gravitate in functie de durata lor, de rezistenta plantelor si de asocierea cu alte cauze cum ar fi vantul. -emperaturile pot induce aparitia de arsuri sau pot incetinii ritmul de crestere. U#i&i!a!ea sca'%!a a s l%l%i sa% a a!# sferei este principala cauza a veste.irilor si ofilirilor. /ipsa apei din atmosfera si sol, corelata cu temperaturile peste limitele normale, pot duce c!iar la moartea plantelor. (#cesul de umiditate produs de ploile abundente, topirea zapezilor, inundatii, pot duce la fenomenul de asfi#ie a radacinilor plantelor, scaderea calitatii recoltelor si creeaza conditii favorabile pentru instalarea bolilor parazitare. 0ariatiile brusce de umiditate produc socuri, planta suferind modificari anatomice anormale (craparea unor organe, mai ales a fructelor), ce vor favoriza instalarea agentilor patogeni. In cazul in care planta nu beneficiaza de lumina necesara, apar dezec!ilibre in cresterea plantelor, in inflorire si fructificare si apare fenomenul de etiolare sau c!iar moartea lor. %entu fiecare planta cultivata in spatii prote.ate trebuie cunoscut si respectat fotoperiodismul (reactia plantei la lumina zilei si a noptii) ca productia scontata sa nu fie diminuata sau pierduta. B lile &e (%!ri!ie se datoresc carentei sau e#cesului de macroelemente sau microelemente din substratul nutritiv al plantelor de cultura. Carentele de nutritie pot produce afectiuni mai mult sau mai putin grave daca sunt corelate cu fenofazele sensibile ale plantei ci cu conditiile climatice. (#cesul de substante nutritive poate produce into#icari ale plantelor urmate de debilitarea lor, ceea ce usureaza instalarea atacului agentilor patogeni. +imptomologia bolilor de nutritie se pot confunda uneori cu cea a bolilor parazitare cum sunt: clorozele, acumularile de antocian, modificarile de !abitatus etc. P l%area induce efectele de fitoto#icitate ce apar ca urmare a folosirii in doze neadecvate a pesticidelor. 1erespectarea dozelor in aplicarea fungicidelor, insecticidelor, erbicidelor poate duce la arsuri grave ale plantelor sau la ineficacitatea tratamentelor. Cele mai grave aspecte de acest fel apar la folosirea incorecta a erbicidelor care sunt fitoto#ice. %ordusele cuprice sunt folosite pe scara larga in prevenirea bolilor plantelor sub forma de solutii to#ice, care, fiind acide necesita o corecta neutralizare inainte de distribuirea

lor pe plante. 1eutralizarea incorecta duce la aparitia de zone necrotice pe limbul frunzelor, zone unde pot sa apara tumori sau suberificari. 2ctiunea fitoto#ica a produselor cuprice pot produce c!iar caderea totala a folia.ului la unele soiuri sensibile (Ionat!an) si aparitia retelelor de suberificare pe fructe. 1erespectarea concentratiilor indicate in tratamentele seminale duce la pierderea germinatiei semintelor tratate. E!i l "ia b lil r $ara'i!are 'olile infectioase se clasifica dupa grupele de agenti patogeni in: 1. Viroze bolile produse la plante de virusuri si de viroizi. ". Micoplasmoze boli cauzate de micoplasme. 3. Bacterioze bolile produse de organisme unicelulare, microscopice, bacteriile fitopatogene. De obicei, fitobacteriile se dezvolta usor pe mediile de cultura naturale si sintetice, dar e#ista si grupa numita d&sp!agobacterii care se dezvolta numai in #ilemul si floemul plantelor bolnave. 4. Micoze boli produse de ciupercile parazite, organisme incadrate sistematic in 5egnul 6ungi, incr. (um&cota. 7. Antofitoze boli produse de antofitele parazite sau semiparazite. +unt relativ putine d.p.d.v numeric, dar prin sistemul lor de parazitare produc pagube culturilor atacate. 2ntofitele e#istente la culturile din 5omania fac parte din fam. +antalaceae, +crop!ulariaceae, /orant!aceae, Cuscutaceae si 8robanc!aceae.

2.2 FA)ELE SUCCESI*E ALE BOLILOR INFECTIOASE %rocesul de patogeneza se deruleaza in mai multe etape, si anume: 1. C (!a#i(area consta in intrarea in contact intre planta gazda si agentul patogen. %e organele aeriene ale plantelor, a.ung diferite particule si organisme in numar foarte mare: praf, pulberi, polen, diferite organe de inmultire ale microorganismelor. ". I(fec!ia stabilirea unor relatii intime intre agentul patogen si planta gazda, moment in care patogenul patrunde in planta pe care o infecteaza. %atrunderea in interiorul plantei se realizeaza: $ prin intermediul desc!iderii naturale: stomate, lenticele, la ma.oritatea bacteriilor si la unele ciuperci (mane). $ prin intermediul unor vectori (e#. virusurile introduse de insecte, nematozi, acarieni). $ prin contactul intre plante (in special plantele care prezinta perisori). $ virusurile. $ prin strapungerea directa a barierelor naturale (ma.oritatea ciupercilor). 3. I(c%ba!ia dureaza din momentul realizarii infectiei pana la aparitia primelor simptome. In aceasta perioada, ciuperca creste, se dezvolta, virusurile si bacteriile se multiplica. Durata de incubatie depinde de natura agentului patogen, de la luni sau c!iar ani la virusuri la cateva zile la ma.oritatea ciupercilor. /a fiecare agent patogen aceasta durata este influentata de unii factori de mediu: $ temperatura (la %lasmopara incubatia dureaza 4 zile la 19$":;C si 1< zile la 1=;C), $ actiunea plantelor gazda, $ virulenta agentului patogen. In timpul incubatiei, circulatia agentului patogen in interior se face astfel: virusurile circula prin intermediul plasmodesmelor si vaselor conducatoare (floem si #ilem), bacteriile circula prin spatiile intercelulare dar si prin floem, la ciuperci circulatia este mai comple#a pentru ca ele prezinta mai multe posibilitati de dezvoltare: a) ectoparazit (se dezvolta la e#teriorul organului parazit >ncinula necator), b) endoparazit (se dezvolta in interiorul tesuturilor, !ranindu$se prin !austori sau osmoza directa %lasmopara viticola), c) ectoendoparazite (se dezvolta si la e#teriorul si in interiorul tesutului parazitat /eveilulla sp.). 4. Ma(ifes!area b lii dureaza de la sfarsitul incubatiei pana la disparitia organului parazitat sau c!iar moartea plantelor.

2.+. MODIFICARI SUFERITE DE PLANTA IN CURSUL PATOGENE)EI (simptomele bolilor) In cursul procesului de imbolnavire, in plante au loc modificari functionale, fiziologice, anatomo$morfologice. I. ?odificari functionale In cazul ma.oritatii bolilor au loc numeroase procese: $ cresterea intensitatii, respiratiei si transpiratiei, $ scaderea continutului in !idrati de carbon, $ scaderea continutului in apa al tesuturilor, $ cresterea concentratiei in unele elemente ca: @ si %, $ micsorarea capacitatii de fotosinteza, prin scaderea numarului de cloroplaste, $ cresterea proceselor fermentative, corelata cu o scadere a pA$ului, $ aparitia unor substante specifice fitoale#ine. II. ?odificari anatomo$morfologice 1. hipertrofii $ datorate actiunii unor substante de tip au#inic eliberate de agentii patogeni (cancerul bacterian al vitei de vie 2grobacterium radiobacter pv. tumefaciens), ". atrofii $ cauzate de agenti patogeni care pot distruge in intregime un anumit organ al plantei sau acesta ramane intr$un stadiu incipient de dezvoltare (atrofia endocarpului lemnos la fructele de prun -ap!rina pruni), 3. decolorarile $ datorate scaderii numarului de cloroplaste sau disparitia lor ( %lum po# virus la prun), 4. pete colorate $cauzate de ciuperci cu un miceliu pigmentat ( patarea rosie a frunzelor de prun %ol&stigma rubrum), 7. necroze datorate modificarii tesutului atacat intr$o faza finala (focul bacterian al rozaceelor (rBinia am&lovora) :. ciuruiri datorate desprinderii tesutului parazitar sub actiunea plantei gazda (ciuruirea frunzelor la pomii samburosi +tigmina carpop!&la), C. putregaiuri umede caracterizate organelor suculente fiind produse in principal de bacterii (putregaiul umed al bulbilor sau tuberobulbilor pusi la pastrare (rBinia carotovora pv. carotovora),

<. putregaiuri uscate cauzate de ciuperci ce afecteaza organe suculente (putregaiul uscat al tuberculilor 6usarium sp.), 9. scaderea taliei plantelor/ nanism (caracteristice bolilor sistemice sau generalizate, cazul virozelor, micoplasmozelor si unele micoze), 1=. ofiliri cauzate de bacterii sau ciuperci ce invadeaza tesuturile conducatoare producand tra!eobacterioze si tra!eomicoze (monilioza ciresului Di visinului ?onilinia la#a), 11. scuturarea unor organe ale plantelor (cazul moniliozei pomilor semintosi ?onilinia frutigena), 1". inlocuirea unor organe ale plantelor cu organe ale ciupercilor (inlocuirea cariposelor din spice cu scleroti de Claviceps purpurea).