P .

inulu X. -

Nr. 10.

Budapesta, domineca in 16/28 fauru 1875.

Prenumeratiuni se facu la toti dd. corespundinti ai notri, si de a dreptulula Redactiune S t a t i o n s g a a s e lift , unde sunt a se adresa si corespundinttele, ce privescu Redactiunea, administratiunea seu speditur'a; cte vorfinefrancate, nute vor primi, ra cele anonime nu se vor publica

te d6ue ori in septemana: J o l - a si lMO 'a ; ra. candu va pretinde inSttti'a materieloru, va esi de trei sen de patru ori in septemana.

itiulu

de

prenumeraiiune,
8fl.v. a. 4fl.v. a.

pentru Austria: i intregu Ldiumetate de ana

fpatrariu

2fl.v. a.

ytntrn Somasia ii itrainetate: na intregu 12fl.v. a. ! diumetate de anu 6fl.T. a.

AIJBIIVA
a d e r a t a 8 r a C a 1 d s i em e m b r i i c 1 t i o n 8 l i n u m e 8 C e s i t o A

Pentru a n a n o l e si alte comunicatului de interesu privatu se respunde cte 7 cr. pe linia; repetirile se facu cu pretin scadiutu. Pretiulu timbrului cte 30 or. pen* tru una data se mticipa.

Presiodin tele Republicei publica legile, Noi totui nu desvoltmu diliginti'a Este, su dca inoa nu este, apoi se apropia timpulu primeloru reclamri. ovighiledia punerea in lucrare a acelora, are receruta. Cris'a si cris'a. Acst'a este parol'a Afirmmu acst'a asta data basai pe In teiminu de 10 dile de laespune- f A i n A i ' , ^ * " *?" obiectulu tuturoru discusiuniloru , . . . 1. . I / I ooeiate cu statele strine. Amnestiele se potu desbaterile ce urmar in sinodulu dieoesanu t eonversatiuniloru, ori ia ctro te i n - rea spre vedere publica a hsteloru, fie- a numai prin lege. Pnesiedintale dispune de M. cine, care avendu dupa legedreptulu poterea armata; elu ii contielegere ou con-alu Aradului, dupa alegerea de episcopu. Nu Ei bine, foile informate, su cari de alegetoriu, nu s'ar afl'inscmu in Iis- j siliulu ministriloru nuljnesce pe presiedintele vom spune numele partecipatoriloru la dest'a alegetoriloru, su care a r afl, P onsisiuliii de statu; elu pre- bateri, cci numele importa putienu, oi ne atdia a fi informate ni spunu, ca marginimu la obiectivitate, c acst'a ne infora se aibe dreptu dupa lege, i ^ ^ l ? opiarea deja este fapta complinit, cutare, , . ' . , i J. * > primesce pe ambasadori." teresza. contielegerea intre corifeii stngei si tusi este inscrisu de si trebue se reclame in sensu la comi* S essaminmu cevasi mai in detaiu dreptei astadi, multu pana mane adunarea aationale vota definiivu legea des siunea centrale, pentru ca densulu se fie momintele principali, se incepemu cu detba* fi incheiata si totu de o data lista pre constituirea potesttiloru in statu, carea introdusu, su pentru ca cei introdui terea ce s'au incinsu a supra inventarului dloru minitri gat'a si de MSa subpropriamente legalisdia Republic'a in Franfora dreptu, s fie stersi din list'a alege- cia. Acsta lege f pimita cu 436 voturi, adec despre regularea de avere faci* cu isa! toriloru. alesulu episcopu. A n t r a 262. La respandirea scirii, c b.- WenkPreotimea, invetiatorii, notarii si Dupa prochiamarea alegerei unu memBim este nsrcinata cu compunerea . Astfeliu Republic'a francesa, carea din toti crturarii notri, acuma trebue s-si bru sinodale, se-lu numimu A), pretinse ca sjnisteriului, unele foi eschiamara: sept. 1870 cust in fapta, acuma este recoOons8toriulti, propriamente senatulu. ejpiabemus Papam!" r noi diceamu deschid ochii bine si s-si incrde tta noscuta sl prin lege. ateniunea, pentru d'a aper dreptulu tropescu, s faa inventarie; de race printele litru noi: Ruinai de ar fi sl binecuIn faci'a aoestui adeveru Mac-Mahon poporului si de a-lu feri de nedreptatiri. loanu Metianu, alesulu episcopu, are s a zare Ast'a o dicemu, din anima padeohiar prin buletinulu oficiale, ca densulu Acum este timpulu, s studiedie fieavere privata, si prin urmare este orecrintia iotica, curata, sl acuma. sl mai departe adera cu credintia la prinNi se spune, c o parte considera- cine ctu mai bine dispusetiunile legii cipiale conservative; totu de o data insa n - speciala, ca pana a nu se introduce in scaunu, te din corifeii dreptei, s'au pronunciatu nue, anume cele despre calificatiune seu srcina pre Bvffet, presiedintele adunrii na- s se constate prin acte formali, ceea-ce este recunosciintia pentru program'a lui despre recerintiele dreptului, cele cu- tioDali, ou compunerea unui nou ministeriu, avere privata a lui si ceea-ce este a dieetaei. j*sa intru att'a, c afla sl ei logicu prinse in : 116, si cele despre re- firesce tienendu oontu de nu'a situatiune, Propunerea lui A, fii spriginita de B,..... Acsta propunere se motiva attu cu patrioiicui a mai antaiu se se incerce clamatiuni, cuprinse ia : 4 1 5 0 . adeca.de majoritatea ce vota constitutiunea. Specialminte atragemu ateniunea Statutulu Organicu S 106 - 1 0 9 , (alu crora, reforme s i reductiuni in intru reCea mai eclatante satisfactiune se dede barbatiloru conduce tori de popom {in testu tiu-lu citmu, presupunendu c toti lu-au werea bugetului, apoi numai dca pre prin votare* atineloru -legi dlui Thier. Tooacele cercuri, unde in caurilealegeri a mana,) ctu sl ou provocare la precepcesta cale dd feliu nu s'ar aret ecilimai contrarii lui^ aceia cari la 24 maiu 1873 loru de pana acuma, din caus'a defeptu-F , . tele bisericesci, intre cari gasimu canonulu 40 ibili spesele cu venitele, numai atunci osittii legii, prin abusulu domnUoru s'aa % ^ t i t u - fa aus propunenloru sale alu santiloru Apostoli, carele dice asia: se pasiaca la urcarea mai de parte fora nici i : '^ a * , . Fie aretate lucrurile proprie ale Episdnlorn, chiar sl pan' la mesur'a pro? inscrisu sute si mit de alegeton ?. , ,, tocma acei a afa data, duna frementan de o calificatiune, precum vediuramu acest'n , . ^"7 ' j copului, daca a r av de acestea, si s fie aresa de Ghiczy; r intr'aceea se se r o - . , . ., . , . unu anu si oawetste peotrii mtruduoerea tate sl cele bisericesci, ca episcopulu seververtosu in cercurile nstre montane, TT^^l ~ 7j , tte numai drile, dej trecute prin mai j. . j., ,^ . j ' rcgaht,tii, oonviiigenu-ce aeipre adeverulu sindu-se, s aiba putere a las ale sale cui va din Carasiu, dmtre cari sute si mu,dupa, * . mi* J lisiunea finantiaria si propuse Dietei. .. , . , , , \. 8ustienutu de Thien. came lta forma de voi, si cum va voi, oa nu sub cu ven tu de lunonei legi electorali . , .' . _ Prin acesta recunosciintia apro- dispusetiunile . . -. . regunu nu este posibile in Francia; ajutar cu cruri bisericesci s sufere vre o scdere avenici a aiece parte nu mai pt fi m-l f ,. , . _ 71. rea Episcopului^ daca a r av muiere si copi . oo'ntieiegerii* *'rfifrnte po> t crisa, dca vom sei privighi si reclama r seu rudenii su slugi; cci dreptu este nainIbile, si acum pe acsta basa Wenkheim vativa! tea lui Ddieu si a meniloru, ca nici biseric'a in timpulu si modulu legale. Pre candu cu Tisza au pornitu cu lamp'a lui Bonapartistii si legitimisti stau s se nu sufere veri o paguba pentru nearetarea togene s-si caute colegi; dar despre din contra, dca noi vom fi nepasati sl plesnsca de necasu! lucruriloru Episcopului, nici de la Episcopu, Iiceea, c gasit'au dej vre-unulu, si nebagetori de sma, apoi comisiunile, nici de la rudeniele lui, s nu se iee ceva S traisca Republic'a francesa ! pentru biserica, si Episcopulu, su cei de a[ce feliu de omu, nime nu scia s spun mai totu deaun'a contrarie dreptului si favoritrie abusului, r potu s inscrie prpe ai lui, se nu cadia in vorbe, si mrtea eeva positivu. Budapesta, in 26 fauru n. 1875 lui s nu se imbrace cu ocara." sute si mii de ne'ndreptatiti, si cu aceia Totu cei informai vru a sei, c De o septemana de dile tta diaristic'a, s ni paralisdie su falsifice alegerile. Demandatiunea acestui canonu ni-o mai Szli se pleca si nu pr, a primi fiba tta lumea vorbesce despre aceea, c prinNoi ta veniuiu a ni face detointregesce si ni-o mai lumindia apoi, paracipele Bismark ar fi decisu a se retrage din aantiele; c Sennyey nu pt s vina rinti'a admonindu la timpu pre cei cu activitate in viti'a privata. frasand'o - canonulu 40 alu bisericei africane, eombinatiune, cci ar fi unu periclu Muli sunt, cari credu, muli cari do- carele ni prescrie: pricepere si anima pentru poporu; spentru ndrssy; c pentru justiia pt t m u . c a sl cei d i n p o p o r u s-si faca : f. f ' ' ' ^ *? . Episcopii, cari n ' a u avutu nimic'a [ fie cscigatu Perczel B; c cutare t e p antte de mare netericir pentru Germania si a loru detorintia, privighiandu si adcandu s'au promovatu, si apoi pe timpulu iii cutare si r cutare refusa a primi chiar pentru Europa! episcopiei si-au cumperatu pre numele loru moniandu, si reclamandu, unde se recere. Sl caus'a su cuele se eaplioa in difejTr'unu portfoiu, in care urmare, la culte tirine si bunuri si le tienu, se se invinoveTotu d'o data rogmu, ca domnii rite moduri. Unii vru a crede, c starea [tpecialminte, diu Trefort, vrendu-nesanettii strunoinate a marelui barbatu de tisca casl cum bunurile bisericesci se-arfiraiTrendu, va trebui s remana locului cu corespundinti ai notri, de indata ce lis- statu lu -con8tringe a caut odihna, fiindu-i de pitu, daca admoniti nu le-ar restitui bisericei. [totu cu secretariulu seu de statu, diu tele alegetoriloru vor fi espuse prin cer- altmintre chiar vietia amenintiata; alii siop- Era ce i-a venitu in posessiune din liberali[Tanrky, celu mai neimpacabile con- curi, se ni faca si tramita reporturi d e - tescu c este consecinti'a necesaria a im- tatea cuiva, seu din successiune dupa consnalegetori- procesurii si condamnrii lui Arnim; ei maigeni, cu aceea pt s dispun." rariu alu Romaniloru si peste totu alu na- spre numerulu si proportiunea loru inscrisi prin cercurile nstre, alii tienu, ca este in urm'a agitatiuailoru Unde trebuescu cuvinte mai respicate lonalitntiloru; paralelu se sioptesce, pentru ca conformu imprejurriloru, s papali, prin cari toti catolicii din Germania si despusetiune mai chiara ? Necessitatea Ic cutri si cutri corifei din drpt 'a, ar fi conspirai in contra concelariului de inventariului este demuns trata pana la eviIo data cu capulu nu vor a se laped de potemu tien contu de acelea. statu, si decii a lucra din tote prile ca s i Specialminte domnii amici si core\dekismv, adec de partit'a si direciufaca amara viti'a si a-i derime tote opurile dintia, este chiar demandata. spundinti ai notri din Transilvania sunt Daca catra aceste sttoriri canonicepolitice. nea, ce pana acuma stepanl tir'a si o Att'a este secur, c santulu printe mai adugeam celea din Statutu, S 106 1 0 ^ duse la ruina: tote aceste faime si siop- rogati, a se interesa cu tta straduinti'e, infalibile din Roma, decurendu r dede o enci- cci sunt in deplina armonia unele cu altele, pentru de a afl, ctu este nrulu alegetoriile, croru o parte mare din diaria cenclica catra eppii din Germania, prin care forftecmtmite li dau nutrimentu, tote ace- loru, si desclinitu alu celoru romani in malminte ataca legile statului si interita spre atunci avemu complet a, intrga, legelatiu factio htea ne facu a pricepe, c situatiunea acea tira; pentru ca s potemu constata desconsiderarea loru, iu care urmare poporulu nea nstra despre activa testamenti p'a incetatu a fi grea si c ori ce prin cifre: ctu este acelu terenu, pre catolicu, ce tie ne la credinti'a in santieni'a a episcopiloru, carea legelatiune pana acum ombinatiuni si complanatiuni ar succede, carele grati'a su barbar'a celoru de papei, este in fatal'a pusetiune de a se aret sl la noi oasi la celea lalte confessiuni apostola potere ni Tau lasatu in cadrulu fai- dusmanu legiloru si institutiuniloru patriei lice din Ungaria a fostu un'a dintre cele mai rutile nu vor incet usioru. sale. complicate, mai neseoure la aplicare. Noi am De altmintre vom ved. Mane- mosului Joru constitutionalismu ? ca s Intre astfeliu de mprejurri, unii vor potemu calcula si judeca: ctu este senesitu deja din ncurctura, daca se intleIpoimane vom sei mai multu de ctu asa sei, c ohiar Imperatului Wilhelm i s'a fatiulu de umanitate, loialitate si dreptate lege vom tien la despusetiunile ce le cutu grza de Roma, si ar dori a se im paca ftadi, si de bnna sma in nrulu celu facia de noi, despre cari invetiatii cu pap'a. Firesce apoi c, pentru astfeliu avemu. [mai de aprpe vom pot s aretmu inde scopu, prima conditiune este, delaturarea Totui ne pom eniramu, oumca cub preitregu noulu guverniu publicului nostru, loru dicu, c ne-au legatu sortea cu ei, lui Bitmark! la mrte si viti'a. testu de alte canne, (cari canne? vedi bine [dra sl mai multa lumina despre inS fie spre scire si luare a minte c nu s'au spusu a nume, si nu se putea spune, fientiunile acelui'a. Heflessioni la desbaterile ce armar io sinotuturoru! pentru c nu esistu,) C. si D. pretindu, ca dala diecesana din Arada, dnpa alegerea de

Budapesta, in 15|27 feb. 1 8 7 5 .

1 a

l t

8CU a

8 t

m u l

t i e n u

r e

e v e n t u

Spre luare a minte tuturoru!

In cele mai multe prti, prin cele tmai multe municipia, conscrierea alegeEtoriloru s'a faoutu dej si listele s'au |iubsternutu comisiuniloru centrali, cari eompletandu-le le vor tramite, ici-coli pt c dej sunt tramise comunittiloru, sntru de a fi espuse spre vederea cofmuua, pentru reclamare.

Budapesta,

in 27 fauru n. 1 8 7 5 .
pre-

episcopii. S u n t 8 ani de candu avemu constitutiune'bisericsca, de candu lumu parte activa mai in tote afacerile nstre nationalibisericesci. Frass'a si neoessitatea cotidiana pretinde de la noi cunoscintie bisericesci, fara de cari nu am pot atept viitoriulu de ctu numai cu unu feliu de ingrigire si temere.

Adunarea nationale din Versalia,

cum atinseramu in nrulu preoednte, inca merouri'a trecuta vota intrega legea despre Senatu, fiindu aceea primita ou 448 de voturi contra 241; a dou'a dia, joi vota noulu , adausu totu de Wallon, carele reguldia sfer'a de activitate a presiedintelui Republicei si suna asia:

acesta causa s trca iu resortulu si competinti'a sinodului episcopescu. Dar ce garania in sinodulu episcopescu ? Garantie morali, relig ise, c sinodulu episcopescu se ocupa de dogm e religise si de morala 1 Inse aci nu era vorb'a de dogme, ci de averi, cari tocm'a pentru c sunt reali, pretindu garanie de asemenea reali. Omogenu cu omogenu. Lumea religisa-morala,

nu ae pt confunda cu cea materiala, iu tocma precum de essemplu unu cambiu ce pretinde numerare de moneta, nu se pote escontent cu salmi, su cu ocenasie ! Sinodulu episcopescu, de dupa Statutu (. 171173.) despune de noi mai numai in ordinea morala-religisa. Noi rasi numai in acesta ordine i potemu adresa intrebri si-i potemu cere respunsu. In ordinea juridica, pe calea legii civile, despre cause banali specialminte, sinodulu episcopescu nu e indetoratu a ni d nici unu respunsu. Urmarea ar fi ca sinodulu episcopescu, tragendu in competinti'a sa afaceri banali, si nedetorindu respundere in asemene afaceri, intrga viti'a nstra constituionala bisericsca ar destram-o, ar face-o ilusorio. Cci pete ilusoriu, nu o seriosu, si nu pote esiste acetu constitutionalismu, carele din capulu locului eschide de la sine principiulu respunsabilitatei. Oonstitutionalismu fora respunsabilitate, casi periferia fora de centru, nici nu se potu intipui. Sinodulu episcopescu, necum ca corpu, dar nici ca i naivi di singuretici, necum se ni detorsca respundere, dar nici ni-ar pute da; cci archiereii notri, pre ctu scimu, n'au nici unu feliu de avere privata. Este dara, pre langa pusetiunea loru bisericsca inca Bl neposibilitatea fisica in a-ii supune la veri o respundere de valori pecuniari. Deci daea amintit'a causa s'ar impinge la competinti'a loru, candu ar decide-o bine, nu li-ar adauge la onre, ca n'ar fi ceva neasteptatu de la densii, ra candu ar decide-o reu, li s'ar us reverinti'a, de carea densii pana acum se bucura si trebue se se bucure pururi intru interesulu bisericii. Asia dara pretensiunea fcuta, la nici o intemplare, nu era capace a mari vdi'a eppiloru, dar era casualminte capace a o micsior. Asemene p*rilegiuri s nu le cautmu, se nu le dorimu, oi se le incunjurmu! Numai unu contrariu alu vdiei archiiereiloru li-ar put dori asemene anomalia, cum ar fi d. e. competinti'a sinodulu eppescu in caus'a amintita. Onre sinodului, ca intiolese rapede partea practica a causei inventarieloru, si lu decisaiunea corecta, de dupa carea acesta afacere, si respunsabilitate pentru dens'a se puse pe umerii Consistoriului, carele ex officio este pururi responsabile sinodului diecesanu, si din care conslsforiu, sinodulu pe flecarele membru ce si-ar permite veri unu abusu, Tar put d in lege, fora ca prin acst'a s isbsca in respectulu ce detorimu orduriloru ierachice, si fora a sgudu consciinti'a religisa a acelor'a, cari de comunu s'au indatinatu a identifica biseric'a cu ierarch'a. Unu membru alu sinodului diecesanu, s-lu numimu E, dise c ar fi competinti'a sinodului ordinariu, a lu despiisetiune in privinti'a inventariului, si nici va fi tardu a se amen caus'a la ordinariu, de race alesulu de episcopu are mai antaiu s se clv garasra," si acst'a va recere timpu ; prin urmare introducerea in scaunulu episcopescu nu se va put inlempl nainte de sinodulu ordinariu, ce are s se intrunsca preste due luni. Aseriunea lui E, purcede apriatu din due punte de manecare, ce sunt amendue false; unulu cu refrinti a la timpu, cela lalta cu referintia la clugria; si a nume : 1. In privinti'a timpului, elu presupune, ca numai dupa 23 luni va s avemu in fruntea diecesei pre capulu ordinariu. Acesta presupunere e in contradicere cu legea positiva, care pretinde capu ordinariu in timpu de 3 luni. Citmu canonulu 25, din sinoduluj ecumenicu alu IY-lea: Fiindu c unii metropoliti amena hirotoniele episcopiloru, santulu sinodu hotaresce, ca in decursu de tr6 luni se se faca hirotoniele episcopiloru, ra de n'ar face acst'a, se se supun pedepsei canonice." Invedei za c cele trei luni stau aci casf die ad quem* dar nu a guo." Yulgarisandu ne esprimemu: pana in 3 luni se recere capu ordinariu, dar nu pana dupa 2-3 luni. Intre aceste due, desclinirea e mare si adec: dupa canonu, in 3 luni se recere capu; ra de dupa presupunerea numitului membru sinodalu; de la 23 luni in colo se pote impiinge caus'a. Numai o maliia ar put presupune c parintele metropolitu, (despre care s scie c e omu de consciintia si de puutualitate,) nu ar voi se tiena la despusetiunea canonului. Daca am adopta acesta presupunere malitisa, atunci caus'a inventariului se putea amen

U sinodulu ordinariu. Dar pana candu presupuneam despre par. metropolitu ceea ce este, si ce trebue s fie, adec unu custode alu canoneloru, pana atunci nu ne putemu dispensa de sub oblegamentulu de a dispune indata facerea inventariului, ca asia par. metropolitu se nu intimpine pedeci in essercerea si essecutarea detorintiei sale canonice, de dupa carea pana in 3 luni se recere s avemu in diecesa pre capulu ordinariu. Daca facerea inventariului nu ar fi o consecintia necesaria si logica a alegerii de episcopu, adec, daca sinodulu electoralu nu ar fi competinte, per ronnexitatem," a despune inventarea, atunci ar veni insusi intielesulu logicu alu canonului oitatu, ca se -i impun acesta competintia. S ilustrmu cu unu essemplu acosta competintia: S presupuuemu, c in lun'a lui maiu su juliu s'ar alege unu episcopu, omu cu avere, ra facerea inventariului s'ar atepta, ca s'o despuna sinodulu ordinariu, ce ar urma. Intre ambele sinde ar fi unu restimpu de 912 luni. re in att'a timpu nu s'ar put amesteca averea eppului cu a diecesei, si nu ar put s inghita un'a pre alt'a? P r e ctu timpu tienemu la onrea eppului, trebue s cercmu a l u feri de suspitiunile de lcomia. 2. In privinti'a clugriei, membrulu sinodalu numitu dise, c episcopulu alesu, va trebui, mai nainte de consecrare, s se calugarsca. Cu adeveratu, caut se ne mirmu, c de unde esu, si pre ce se basdia asemeni aseriuni ? In opurile recept, nu este nici urma de asi ceva. Sinodulu localu din Oonstantinopole, tienutu in biseric'a santiloru. Apostoli, la can. 17 prescrie : c acel'a, carele are a se hirotoni (de eppu,) se fie trecutu prin graduile sacerdotali" E r a canonulu 10 din Sardica, se pronuncia tom asia, insirandu gradurile sacerdotali, candu dice : Celu vrednicu a se face eppv, mai nainte va trece prin servitiulv cetitriului, ipodiaconului, diaconului si alu presbiteruhii. Va s dica cannele demanda, ca presbiteratulu, dar nu clugria s premrga episcopiei. In consonantia cu ss. canne este sl statutulu organicu, candu arta c din presbiteru* pote fi si metropolitu. Stadiulu de astadi alu culturei, (oi biseric'a totu-de-aun'a tiene socta de faptorii esistinti,) nu recere immultirea orduriloru ierarchice, in tocma precum nu recere sporirea dogmeloru. Scimu din canonulu 2, alu sinodului localu din Oonstantinopole, ce s'au tienutu in )iseric'a sntei Sofie, c se desaprba fapt'a presbiterului ce se calugaresce, ra pre episcopulu ce se retrage in monastire, lu-supune censurei sententia lata. Necum s se recra ca presbiterulu su episcopulu alesu, s se calugarsca, ci tocma din contra, daca unu calugeru s'ar alege de episcopu, (la ce inca avemu dreptu, numai c alugarii nu au preferintia,) incta calugari'a ui; pentru c calugarulu dupa canne caut s fie pururi in vetiacelu smeritu, dar episcopulu este invetiatoriu, celu mai mare invetiatoriu in eparchia, nimene in diecesa mai pre sus de elu. Nici nu ni aducemu a minte a se fi intemplatu candu-va acelu abusu,ca unu episcopus electus s trebuaca a se clugri, pentru ca s pta ajunge la consecratiune ! Unu episcopu alesu, in opiniunea tnturoru canonistiloru, are degi jus ad rem," (deci nu se pt clugri; cci unu asemene dreptu nu pote competi clugrului, pe a cruia umeri apsa votulu !) ra jus in re" vine dupa consecratiune si introducere. De altmintre cestiunea acesta ultima, pentru noi, eete numai de interesu doetrinariu, cci in practica are s'o decid sinodulu eppescu, carele nu ne putemu indoiscie, vr, si o va decide precum se cuvine. Daca totui ne apucaramu de acesta cestiune in doct r i n a ^ feceramu acst'a in dorinti a de a d mcar ansa, ca s se latisca cunoscintiele necesarie bisericesci, ca apoi la alte asemenea sinde s nu mai fimu silii a asculta aseriuni nebasate, culese din ven tu, cari pentru c sunt nepotrivite si reu plasate, impedeca desmterile, su le prolungescu fora de necesitate, prin ce constitutioualismulu nostru bisericescu devine forte scumpu, putienu roditoriu, desgusia aderintii sei si incuragza reactiunea.
a a

Besultatulu oonsorleriloru de alegetori.

Ddieu nu bate cu botfa, ci luandu mintea* este proverbulu poporului. Este sciutu, c domnii de la potere, candu compusera si votar novel'a electorale, din svatu in svatu, din conferintia in conferintia, din comissiune in comisiune, din Casa in Casa totu cu aceea si-frementau minile, intru aceea si-concentrau ptriotismulu magiaru, ccum s faca si intocmsca legea, ca prin aceea, in modu frumosu, se scota pre poporale nemagiare si anume pe Romani din dreptu si se asecure pentru totu de a un'a preponderanti'a magiarimei in tira. Si candu domnii de la petere vediura, c -- in modu frumosu, cu crn 'a si cu mintiun'a nu morge, depusera masc'a, si pasira pe facia, ca cei mai genuini tirani si barbari, si decretar pe facia, in contra Romaniloru Transilvneni, pentru prtile transilvanice unu censu de 3, 4 si 5 ori mai mare, dectu pentru prtile ungurene, si totu o data lsare neatinsa mprirea cea mai nedrpta si absurda o oercuriloru, dupa care pe sm'a magiariloru se vine unu deputatu cam la 10,000 de suflete, r pe a romaniloru cam la 100,000! Negresitu, domnii de la potere, socotiau a dovedi prin resultatele legii loru, c in Ungaria cu Bnatain si Transilvania elementulu magiaru precumpenesce absolutminte in valt ea sa politica, in capacitatea de statu ; ceea-ce va se dica, c intre ori -ce mprejurri, ori ce conditiuni grele, totu elementulu magiaru se va adeveri celu mai numeroBu si valorosu iniru ndreptirea publica j>olitica. S'au procop8itu domnii magiari! Din cte roporturi si cu date positive esu la lumina, despre resultatulu conscrieriloru de alegetori in prtile locuite de magiari se dovedesee c mai pretotindenea numerulu alegetoriloru a scadiutu la diumetate, ba sl la a treia si chiar a patr'a p a r t e ! Asia ca de essemplu, citmu comitatulu Borsodit lui, unulu dintre cele mai curate magiare, unde la alegerea din 1872 nrulu alegetoriloru er 'p^se_ 18.000, r asta, data abia ajunse j^e_ya, peste 8.000 ; - - citmu mai d parte cerculu Fgd din comitatulu Heves, asemenea magiaru, unde la 1872 erau nscrii alegetori 2168, r asta data abia potura fi susceputi in listele electorali biei 599 alegetori! Chiar iu urbea Debreinului, sufletulu magiarimei, unde la 1872 nrulu alegetoriloru era 4118, astadata acestu nru abia se urca la 2101 !! Sunt comune magiare, d. e. Ungra, Ludas, Szarnk in Heves, de unde la 1872 erau nscrii cte 63, 70, 81 alegetori, r acuma abia potura fi susceputi cte 1, 2, 3 ! Si acst'a, precandu totu d'o data, nu scimu cu cale su fora cale, totu foile magiare respandescu fai ,'a, c prin prtile locuite da nemagiari, specialminte de slavi si de Romani, numerulu alegetoriloru sa sporiii tonsiderabilminte. Noi credemu c sporirea, dca va fi, de buna sma nu va fi in Transilvania, celu pu cinu nu peste totu ; att'a insa am int.ielesu si noi din reporturi directe, c prin multe cercuri din Banatu, precum si din prtile Crisiurilori, alegetorii susceputi in listele electorali sunt forte numeroi; ceea ce noi usioru ni splicmu l)din conscrierea ex oficio ; 2) din platirea mai acurata de dare din partea Romaniloru, facia de cari domnii de la potere firesce c nu au avu tu mila si crutiare !
t

ori-oe isbiri n i *eptein capulutaoitM ^telel din u r m a el se descarc in capulu loru. Bar; noi si pre liberalii magiari, anumo pre, Tiszoisti, ii tienemu greu vinovai pentru miserabilitatea legii. Fora conoursuju aoelora aceea nu se potea vota attu de inamic poporului. De altmintrej dca liberalii magiari n'au priceputu pona acuma, mcarcliam splicat'o de repetite or i, apoi ta asta data o potu prinde cu man 'a adeverat'u intentiune machiavelietica a legii electorali, carea dupa a nstra conviciune este : ca numerulu alegetoriloru magiari sl se reduc h unu minimii inctu acesti-a se nu pta altat democrai, de cori vnici se temu cei de la ptert, pro candu cu alegetorii nationlittiloru ei paruria au faoutu ai spera c voru faceft place, alegendu prin ei totu mameluci, gat'i d'a vota ori ce s'ar cere de svsn ! Sciutu este, c domnii do la potere, facia de alegetorii nemagiari, n'au nici ceh ; mai pucinu respectu de lege si dreptate, j in cercurile nemagiare coruptiunea, insie*' latiunea, terorismulu s'au practicatu fora nici' o margine si sfila ; c prin urmare majoritatea servile a guverniului pururi s'a recrtitatu din cercurile nemagiare. Inchi aimu repetiendu si la acesta ooa siune, c suprem'a miestria a politicei dualistice magiare de 8 ani este : a infrensit] pune pre naionaliti prin magiari, si premiu giari prin naionaliti.
1 1

C corifeii, c patrioii cei mari magiari nu pricepu acst'a, este cciDdieui ii-a batutu, nu cu bt'u, ci intunecandu-lij mintea! ]

O aparitiune forte interesante.

Hijjuk hazaalegnagyofck bazafit, KoSSUthut!' adec: S ekirnm u a c a s a p r e c e l u m a i mare p a t r i o t u , KoSSllth! Acst'a este titlulu. brusiurei, ce ni st pre msa, si carea ia form'a unei E p i s t o l e d e s c h i s e , eat r a p o p o r u l u p a t r i e i , " scrisa de E r b a O d e s c a l c h i I n c z e , se ocupa pe 15 pagine in oplavu mare de ticalg'a stare de astadi a tierii, constata c patria, este reu morbsa sub manele netrebniciloru 1
* " f

--i

Jim disu.

Dar noi totu credemu, c Romanii in multe prti, dca nu voru av brbai intieliginti si energici, cari e-ii apera si fersca, tare voru fi pclii si dieciuiti de comisiunile consoriitrie, loru mai pretotindeni contrarie. Destulu c foile magiare liberali se vaiera infricosiatu si nu sciu condamna destulu de aspra pecatulu celoru-ce compusera si votar nefericita nua lege electorale, Liberalii magiari tien u c prin acestu resultatu tristu alu conscrieriloru de alegetori, pe langa calamitatea politica si finantiaria ce sugruma poporulu, se va mai produce B ! una nepsare a elementului magiaru de patria, n a t i o n a l s t e , constittiune, si atunci mrtea magiarismului este aprpe ! Noi n'am lipsitu de o suta de ori a reflecta pre domnii magiari de la potere c,

ei ocrotitori de astadi, si crede c, alta 1 mntuire nu mai e, dectu in K o s s u t h , in celu mai bunu, mai intieleptu, mai mare fiiu alu patriei, carele tocmai de aceea, prin adrCSO, subscrnde de toti cei-ce dorescu mntuirea de attea rele si necasuri,si adresande ctra L. K o s s u t h , in Italia, Torr i n o, Baraccone di Collegno, s-i sprimeaw, stui'a simplu, in ori-ce limba a t t ' a : Mai m a r e fiiu a l u patriei nstra, v i n a a C a s a c a s ni vindeci relele patriei! Pote c se va gsi cineva, ca se traduc pe romnia acesta memorabile e p i s t o l a , d e s c h i s a c a f c r a p o p o r u ; pentru f'a \ nstra asia tredemu c ajunge a fi spusu, j care este tendintia e i ; si mai adaugemu nu-' mai att'a, c precandu politic'a si admiuistratiunea de astadi se jcondamna ca un'a de totu corupta si corumpatoria si ruinatria, cu o cale popraloru nemagiare, n a t i o n l i t t i l o r u , se facu concesiuni si promisi uni, casi cari acestea de multu n'au auditn din gura magiara ! Kossuth, asia se incredintiadia, pune m u l t u t e m e i u pe bun'aiai t i e l e g e r e i n t r e p o p r a ; e l u tiene, c c e s t i u n e a nationlittil o r u a r fi a s e d e s l e g , f o r ' a des c o m p u n e t i r ' a , m c a r trecendu peste marginele d r e p t t i i si e citaii, ne8pariindu-se den s u l u n i c i c h i a r d e i n t r e b u i ntiar e a l i m b e l o r u n a i o n a l i i n Diet a , p r e c u m n i c i d e a c e e a , ca a c o l o , u n d e n a t o n a i i t t i l e locuuscu n d e s a t e , c o m i t a t e l e a se arondedie d u p a i n t e r esulu loru." Despre Romni desclioitu se reconsce, c ei au interesu mare, d o c u p a o p u s e t i u n e mai buna, f a c i a de c o n n a t i o n a li i l o r u de p e s t e C a f p a t i." Cu unu cuventu, acestu actu tiene retornarea in patria a lui K o s s u t h, de me^ diloculu celu mai securu B junicu, penfcnu d't fi toti scpai de tote relele !
- 1

nostru pentru acsta dmna vce a unei Nimica! anime curate, in a nnu-spre-dcea ra. Si pentru ce nemica ? De ceriulu, ca ea se nu sune in puPentru c poterea e in man'a contraritia ! loru, pentru c sclele ceru multu sarificiu, multa interesare fora interesu, si eine s Despre procesulu Ofenheim, se interesedie astadi de ceva, fora interesu a crui natura am descris'o si noi la pentru elu ! Lumea deci nu pt pofti de la rondulu nostru, avemu s iuformmu pre nime sacrificia, sacrificare, opintiri, necasuri, onorebilii cetitori, cumca acei'a vineri in 19 fora folosii directu pentru acelai, nu pt fauru ajunsesa a se ncheia pana la reBU- judeca si condamna pre nimo pentru c nu se matulu piesiedintelui; preedintele tribuna- sacrifica fora cstigu pe sm'a s a ; si asia lului, b. Wittmann, se apucase de acesta grea suntemu toti omeni de omenia si romani buni. detorintia a sa, si amintindu, c acusa s'a re- Ne pitulimu bine, ni facemu, cum podusu la 9 punturi, incep a precisa aceste temu trebsirele, si am scapatu de persepunturi, ajungendu pana la alu 6 -lea; aci de cutiuni, de blamuri, chiar si de judecata puo data incepi a gngavi, in scurtu se impe- plica, caro de comunu cadt. asupra celoru nedec de totu, sari de po scaunu vrendu a, esi odihnii ! Si re e dreptu acst'a ? la aeru, camlu insa de odat caditi la pamentu Forte dreptu ; pentru c sclele nsi lein ! Do atunci elu jace, r flnaliaarea stre confesiunali si-au supravighiarea loru procesului si aducerea sentintiei s'a amenatu Ni s'a tramisu, si o frundiariramu iute, de pre o dia pre alt'a, pana astadi. Intr'acea a legale in archidiecese, la Blasiu si la Sibiiu ; imul ta plcere brosiur'a d-lui L&dislaU esuflatu, c o epistola a presicdintelui curii oi, si ce re mai vremu ? De ce am creiatu lida, aparuta de curendn in limb'a magiara, apelative de Yiena, b. Hein, ctra b. Wittmann, intr'un'a autonomi'a bisericii si a scloi, si CIUBU, sub titlulu: care epistola l'ar provoca la mai multa rigre, de ce ne luptmu, alegemu la congresu si la Egy j czlzatn romn felszlals," etc. acst 'a ar fi fost caus'a necasului si tabe- sinde pentru aperarea si sustienerea aceleca. /nw cuventu romanv cu intentiune ririi, si astadi a morbului presiedintelui de la lei autonomie ! E dreptu, c din sinulu senatu' buna, tribunalulu de I. instantia. Destulu c inci- lui scolariu nu ni aducemu a minte, s ni se ca respunsu la unu articlu in contra dintele a alarmatu spiritele; s'a facutu inter- fie tramisu candu-va vr'unu membru in prooman iloru si si in contra d -lui autore, pelatiune in senatulu imperiale; unele foi au topopiatele de aici spre cercetarea strii sctblicat in Kellet" nr. 27 de estu tiinpu. atacatu ageru pre guverniu, c vr s faca leloru nstre, pentru ca se vda ticalosi'a ce Crticic'a cuprinde 43 pagine in 8, si presiune in modu nepermisibile, si mai cte este devenita deja regula generale ;e dreptu c inspectorii districtuali colari, nu voiu a ierita se fie cetit cu (ta ateniunea de toti de tte. In fine precandu se suna, c pre asfredi dice proste totu, dar partea cea mai mare, nu laiarii, ci au o minte si anima nestricata i-si iubescu patri'a, asia cum este ea ratio- smbtain27 fauru, procesulu are s se con- se interesdia de scle, pentru c de, s'o abilminte posibile, r nu cum anime stri- tinue si termine mcar sub unu pre- spunu rasi, pentru c nu au interesu; tte si capete sclintite tindu a si-o forma, siedint-' substitutu, de o data telegrafulu nu-ii vedi cercetandu sclele din tractulu loru la-ce insa este neposibile, pentru c ni aduce scirea, c MSa a datu ministrului Ban- peste totu anulu, cte o data pt la essamene, ite nenaturale, este o utopia. Dar crticic'a hans, contrariului celui mare alui Ofenheim, si si acst'a o dicu pt! ra directorii loierita a fi bine studiata sl de crturarii ro- carele propriamente a provocatu procesulu cali, Cinstele loru, se interesdia de ini, mai vertosu de acei'a, cari credu c in contra acestuia, i -a datu unu concediu de interesu, adec ca in locu s devin invetiaitadi este greu, este unu mare sacrificiu, a due luni de dile, pentru d'a calatori spre tori apti in comunele mai mari si cu salaria pune magiariloru de la potere adeverulu, sudu, la o clima mai blnda, fiindu-i cea mai bunisire, atari s se delature si se faca locu cutarui individu, esitu din miliia, ntru interesulu natiunei romane, este aspra dela noi nesuferita! _ i - a facutu cursurile preparandiali sj reu, este pectu, a-si mrturisi conviciunile Aci tta lumea vede, c Sa inca naumane francameute naintea potericiloru di- inte d'a se aduce sentintia contra lui Ofen- es8aminele de calificatiune - nu scimu unde i, este greu si chiar periculosu mai heim, s'a ingrigitu a delatur pre ministrulu numai se nu dica lumea, c nu este scla si invetiatortu ! nu pentru unu functionaria su pensiuna- seu, compromisu in acestu procesu.

Ce alt'a va s dica acst'a, de ctu c : i t m cei a s ta di la p o t e r e , su ri c a r i l i - a r u r m a p e m a n e , n u Bte m n t u i r e , ci n u m a i a m a ire ! Si re poporulu, su propriamente oprale patriei ce vor dice la acesta proooare ? Ce vor dice ? Dieu, tare ne lememu, i dej vor fi ajunau, a nu mai crede de iliu domniloru, pentru cei rei si celi, nici iloru buni si de omenia dra ! De altmintrelea pre ra a n t u i t u io r i u l u c e l u a d e v e r a t u , ori de ude ar veni elu, ori cum s'ar chiam elu, l'ar primi firesce, ou braciale deschise. Numai de l'ar aduce Ddieu !

) scriere de politicanationale.

r in fine, dca tocmai s'ar dovedi, c biseric'a nstra, prin organele ei nu pt apera si sustien sclele nstre conformu trebuintiei si dorintiei comune, atunci s se cerce remediale spre mntuires se essaminedie si constate, c re este destulu din partea nstra, ca sc ne lasmu pasivi si s permitemu simplu a se preface sclele confesiunali in comunali simultane, precum se intempla in tir'a Hatiegului ? ori c dra s incercmu a pact, su c preotimea nstra cu poterea cuventului s se opun prefacerii scleloru nstre si mortisiu s apere sclele confesiunali ? Sunt acestea - dupa mine ntrebri de doslegare ctu mai urginte, intru interesulu celu mai inaltu bisericescu si nationale alu natiunei romane. Videant consules!

Unulu pentru mai muli.

BoCSia-montana in februariu 1875: (Unu dreptu avtonomu comunalii alu poporului esserciatu in spiritulu legii.) Autonomi'a in adeveratulu intielesu alu cuventului, procurandu fiecrui individu independinti'a intre marginile legii, i d libertatea de a-si eserci dreptulu de cetatianu dupa convingerea si conscientiositatea sa propria. Autonomi'a, acestu dreptu frumosu si nobile, dca se essecuta cu seriositate si loialitate, garantdia flecarii comune libertatea de a-si regula afacerile ei administrative dupa interesulu, co victiunea si plcerea cetatieniloru concerninti. Totu densa face si dispune, ca intr'o tira, ce se numesce libera, liberale si constituionale, poporulu prin representantii sei si incurga in legelatiunea tierii, se aduc legi in tte privintiele si s controledie aplicarea loru punctuale. Preste totu autonomi'a este attu pentru o tira, ctu si pentru o comuna, dar sl pentru fiecare cetatianu unu dreptu pr frumosu si sublime, unu dreptu ce redica pre omu susu de asupra animaleloru si-lu face civele statului de cultura. De unu asemenea dreptu de autonomia comunitatea si respeptive cetatienii comunei nstre avur ocasiune nu de multu a se folosi si resp. a se bucura. Anume : sciindu cetatienii comunei nstre, c comun'a, attu cea satsca ctu sl cea orasiensca este factorele de basa 'alu statului, este medilocitoriu alu legaturei intre singurateci si famijii, si seiindu, c comunitatea prin antisti'a comunala are a esecut dispositiunile legii privitrie la cele din laintru ale ei, precum si la cele privitrie la scopurile statului, cu vi ua plcere si interesare a astepatatu diu'a adunrii comunali restaurtori, respeptive diu'a alegerii antistiei comunali, ce in spiritulu legii comunali din an. 1872 art. X V I I I are a se efeptui totu la trei ani, r aei la noi se tienu in 3 l ian. a. c. Decurge-, rea acestei alegeri merita o descriere publica si speciala din mai multe consideratiuni, si de aceea cu permisisunea onoratei Redactiuni ni lumu voia a las s urmedie : In diu'a prefipta, destulu de timpuriu locuitorii comunei nstre in numeru forte considerabile, romani si germani, intiliginti'a, miestrii si economii se afiara la cas'a comunala. Nainte de a se enunci decisiunea corului representativu, privitoria la candidarea de jude, conformu legii, poporulu adunatu, sciindu inca din conferinti'a corpului representativu premrsa, cumca candidai pentru acestu postu voru fi: B'sz Hedvig, proprietariu mare, judele comunalu de pana aci, de de naionalitate germanu, Mihailu Rusu, comerciante, de naionalitate romanu, si Antoniu Veigand, mesariu, de naionalitate germanu, au proruptu cu intusiasmu, in strigri frenetice s& irasca sz", care intusiasmu abia tardiu, demnulu nostru pretore Stefanu Antonescu, cu cunoscutu-i tactu l'a potutu domoli indrumandu prin cuvin te demne pe alegetori, s aiba rbdarea necesaria pana ce se va face candidatiunea amesuratu legii. Dupa o esplicare chiara a dispositiuniloru legii si a insemnettii alegerii, se enunci din partea pretorelui candidarea numite]pru 3 persne, in urmarea creia mai toti alegetorii pe data r prorupsera in strigate : Sl traisca Bszl* Numai o forte nensemnate fraciune, care er pentru alu doilea

c e

u de statu! Diu L. Vaida, de multu bine conoscutu Itiunei nstre de pre sentiemintele si vertue sale politice-nationali, prin acesta scriere, dresata chiar d-loru magiari, in limb'a loru ropria, ni arta in fapta, in modu eclatante, i ce va se dica, de ce este capabile o conictiune basata pre o consciiintia luminata si urata. Dsa, ilustrulu nostru barbatu, esplica imniloru magiari radimatu pe date positive, ttdintiele si tendintiele leiali si naionali li RomanilorU, pentru ca s li arate, ctu de iu conoscu si ctu de nedreptu judeca ei pre omani, si pentru ca s trag consecinti'a, Idca astadi essiste mare nemultiamire in, Romani si sl mai mare ne'ntielegere cu lagiarii, apoi vin'a este la domnii magiari, a la romani. Plinu de demnitate, demu,u de tota reraosciinti'a este modulu, cum diu L. Vaida, lapera in contra imputatiuniloru magiare, l densulu mai naince, in junti'a sa, a fost agiaru esceinte, r acuma se fece daco-ronittu, datatoriu de tonu in acesta diciune. Laudatulu barbatu a vediutu nedreptea magiariloru si a observatu instrainarea crescendu se manifesta intre ambele popo, pre cari comun'a sorte le-a avisatu la cea ii sincera nfrire; deci ca sinceru fiiualu tiunei romane si chiar attu de sinceru triotu, si amicu alu naiunii magiare, n'a tutu reman indiferinte, ci trebui se pakca act'vu pe facia ca medilocitoriu, imcatoriu si apropiatoriu. C - - struintiele le patriotice av -Toru succesu? Ddieu ia; dar densulu va av mngierea, c a facutu detorinti'a.
4

Si asia, ori cum s se termine acestu procesu, att'a este nenegabile, c prin pertractarea lui publica s'au dsgolitu unu morbu greu alu societii, si inca din peturele cele superiori; multe si afunde rane in moralitatea si in statulu publicu alu monarchiei !* Se afirma positivminte, c cancelari'a de corespon intie telegrafice din Viena, pana alalta -ieri a primitu din diferite prti ale Europei 340 de nsrcinri pentru comunicarea in data a judecii j u r i u l u i ; ceea-cedovedesce mult'a si generale interesare a lumii de sortea acestui procesu. *

Pana candu domne? ! P a n a candu pr mariteloru consistoria 'sTsenate colari ? ! P a n a candu intielpt si venerabile preoime ? ! ' re sfe nu sefieimpluta inca mesur'anepasarei? si - nu ve temei, c intru o bunademintia o s ne tredimu, cumca nu mai avemu scle langa biserica; c biseric'a si-a perdutu caracterulu invetiatoriu si luminatoriu, a devenitu o ceremonia, o parada gla, unu hocus-pocus* in contra chiamrii sale evangelice. Vighiati,ca s nu cademu cu toti ncercare se nu ni aducemu prin nepsarea nstra religiunea, biseric'a in periclu! Dorescu din sufletu curatu se fiu combatutu in acesta temere su retacire a mea eonfesiunale ; se mi se arete si dovedsca buntile scleloru comunali, dupa art. de lege X X X V I I I , din 1868, bunettile ce au adusu la acele comune, unde in locu de scla confesiunala, s'a introdusu scla comvnale simultana, pentru Romani pururi strina; vreu s fiu capaoitatu, ca asi in privinti'a scleloru s fimu in curatu, linisciti; cci in acsta neinteresare de scle, precum se manifesta ea astadi, nu pt merge mai departe ; cci cu idei'a ce ni-o insusiseramu noi despre scla si progresu, pre langa tta buna vointi'a, suntemu cu manele legate, si debue s 10simu in facia, candu vedemu, cum strinii pre cte unu tantalu, ce pana aci nu-lu primi nime nici la lucru odinariu, ni-lu facu invetiatoriu esaminatu, crescetoriu copiiloru ! Am date secure, cum in multe cause colari senatulu colare nu are nici ideia, nice conosciintia despre cele ce se petrecu in realitate ; pentru c serman'a chrtia este multu rabdatria; si de aceea ar debui ctu mai curendu, ba fora amenare, s se esmita unu barbatu de specialitate si de vdia in cottulu nostru, ca s se conving cu ochii, despre starea poporului si a scleloru lui; s se conving, c instruciune si lumina nu pt esi din atari scle, ci numai umbr'a morii nstre naionali, si apoi dra adeverulu constatata pre acesta cale va indemn pre cei chiamati, de a-si face detorinti'a mcar si cu recerutele sacrificia!

Sclele nstre in comitatulu Uneorii.

Sub acestu titlu s'au publicatu prin foi articli alarmatori, despre starea scleloru nstre in comitatu. Inteleginti'a nstra insa si cu c i specialminte chiamati, asia se vede c nu punu nici unu pondu pre vocile atinse, nu, pentruc a sustien scle, este a se supune la mari lupte si g r e u t i ; a se interesa cineva pentru scule, este fora folosii particularii!. Acst'a o potu mrturisi cu tta apesarea cuventului si cu date positive - - in timpulu de astadi. Ce s'a facutu pentru sustienerea scleloru nstre confesionali in acestu comitatu ? (De alte comitate, neconoscendu mprejurrile bine, nu voiu se me atingu.) Precum se lauda unu stranepotu a lui Attila in fi'a Kzrdek,* in tir'a Hatiegului, sub bravulu szolgabireu Bagya, s'au infiintiatu 12 14 scle comunali, se lauda corespondintele c : acum a sositu tempulu multu doritu, pentru realisarea scopului mgira, (pre care cine nu-lu scia, c este magiarisarea!) dupa acst'a incarca cu lauda pre numitulu bravu szolgabireu: cci aci sunt meritele cele mari ale szolgabireiloru, pentru cari tte alte pecate li se ierta, de unde apoi vine, c astadi pre ntrecute szolgabireu crca a face scle si numai scle comunali! De atari scle si inca parte mai mare de adreptulu magiare este vorb'a; de invetiatura si culturanime nu se ingrigesce. Ce facemu noi confesiunalii la aceste aparitiuni de naintea ochiloru notri ?

Sl diaristic'a nstra nationale o apera zelu si sinceritate, in contra imputatiuni:u ce i se facu orbisiu, cumca ar interit timele si ar stinen ura in contra natiunei igiare. Stringendu in spiritu man'a dlui Vaida Btru dmn'a sa voce, redicata intru interelu dreptii si alu naionalitii, ce attu de nltu ni se mistifica si denga prin domnii iari de la potere, credemu c prin le pucine, mai susu atinse, vom fi desftatu diu destulu interesarea publicului

1
vieii naionali, dca are din fiii sei represen dede ascultare acestei invitri a tenerimei, tanti prin tote ramurile de cultura: indus pentru de a o incuragi in ntreprinderi. triasi, comerciani, economi de tote catego Frumosu essemplu si demnu deimitatu!Au mai luatu parte apoi sl strini, intre cari roriele, de asemenea literai si artiti dar manii fura in unu numeru forte considerabile. 1 votu. tocmai de acetia noi avemu mare lipsa, si Productiunile se essecutara spre mulAlegerea acst 'a a fostu forte interesan- dca romanului i ar lipsi si ta'entul b ver tiumirea generale a celoru presenti, r petrete si importante in tta privinti'a, nu numai tutea, apoi de multu ar fi peritu, dar lauda cerea de dantiu, ce urm acestora, fii forte pentru c a decursu cu multu zelu si mare ceriului, c virtute si talentu s'a datu roma animata si c ntrerupse abia ivirea dioriloru. In crepu8culii dilei dupa deprtarea intusiasmu si cu stricta observare a disposi- rului in mesura rara, precum se pt deduce dameloru - serbii se puser la o msa de tiuniloru si formeloru legali, ci si pentru oh. acst'a de acolo, c elu cu pucina deprin dejunu, la carea invitaser sl pe Romani. chiar romanii in precumpenintia votar pen- dere practica si buna, devine a rivlisa cu A urmatu aci apoi unu dialogu seriosu; tru diu Bsz, conoscutu loru prin esperinti'a strinii, multu mai favorii de medilcele intre erbi si Romani, asupra situatiunii nationalittiloru nemagiare in Ungaria do asde pona acuma in tocmai easi conationa- culturei. tadi. S'a constatatu si recunoscutu mai antai lulu loru Busu. Dca dara a fost resultatulu Unu asemenea essemplu, resp. unu atare din ambele pri nedreptatirile ce se facu ei onoratoriu pentru germanulu Bsz, apoi artistu se arata nu de multu si in prtile n- nationalittiloru nemagiare din partea neacetitoriulu va soi se-si faca cousecintiele in stre in persn'a tenerulu Filipu Metiv pic- mului ce este astadi la crma in Ungaria; de privinti'a candidatului romana. Bagati bine tore nascutu in comun'a Igrisiu din comit aci apoi s'au facutu provocri mprumutate, sem'a romaniloru, c nu este mai multu tulu Torontalului, carele se afla in jurnlu pentru a se lucra fora astemperu, ca intre poporulu romanu si celu serbescu s se medestulu ca s fti si s ve numii romani, r Oravitiei, essecutandu mai multe picture bidilocsca cea mai strinsa legtura si o acfaptele su portarea s vi fie strine ! sericesci din comunele invecinate, prin cari iune solidaria, intre marginile legii, contra Asemenea interesante a fostu si alege- atrage ateniunea generale asupra sa. Asia a planuriloru nimicitrie ce tiesu dnii magiari rea vice-j udelui, si a celoralalti duoi jurai lucratu si in comun'a nstra Racasdia pentru ambeloru acestor'a popora. S'a mai accentucomunali. s. biserica 6 ripide si due steaguri, dupa unu atu apoi din partea Romnniloru, ca fraii erbi s-si tiena de detorinti'a snta, a lucra Dupa ce pretorele cercualu proclama pe modulu si cu o desteritate ce i servesce spre acas la ei, pentru delaturea si spulberarea alesulu jude alu comunei, si dupa ce pro- onre; ctra acst'a le-a lucratu cu pretiuri ori crei preocupatiuni si ostiliti a popoolam si pe cealalti oficiani din an tiat ia, attu de moderate, cum abi le pt produc e rului serbu facia de romani, chiar sl in cestiuni ce privescu numai pe aceste due naintre cari vicejudele si alu doilea j u r a t u sunt altulu. romani, se adresa apoi ctra antisti'a noua Intre alte lucruri pr'vate a depinsu si iuni ; acestui apelu s'a datu unu resunetu in aoestasi intielesu din partea serbiloru cu o vorbire ad rem, spunendu-i detorintiele pe unu economu cu socf'a sa, nimerindu-ii de Astu-feliu s'au luatu ingagiaminte recichiamrii e i ; se adresa de asemenea si ctra minune. Dar dorere! seracimea nstra pu proce, pentru a se lucra din respoteri ca s poporu laudandu-i viu'a interesare, zelulu si cinu interesu pt s aiba pentru arte ; si asia se medilocsca o aciune comuna a Serbiloru priceperea manifestate la alegere, invetian- in locu de a incuragi si anima pe unu ase si Romaniloru contra asupririloru comune si du-lu, ca si pre viitoriu la cauri de aseme- mene teneru, i detrage ajutoriulu, ba in casulu nedrepte, si pentru delatururea pre cea mai potrivita si pacinica cale a diferintieloru ce ar nea natura se-si eserciedie dreptulu dupa de facia nime nici nu a aflatu de bine a scote subvers intre Romani si erbi. prescrisele legii, ntocmai casi asta data. in publicitate essistinti'a si valrea tenorului Fie ca acestu inceputu se-lu imite tote Acum realesulu nostru jude tianii unacuven- romanu, pentru ca on. publicu s scie de elu natiunalittile asuprite din Ungaria, cci tare in limb 'a romana, intru caroa are mai spre a-lu sprigini celu pucinu prin concrederea unite vor s faca ilusiorie ori ce planuri inmulta fluiditate si desteritate, de ctu muli de lucrri pentru bisericele romane, unde cu fernali contra loru! De ceriululu ca acestu pasiu se fie inromani, amintindu de activitatea sa desvoltata dreptu cuventu ar merita a fi spriginitu, ca coronatu de resultatulu dori tu ! in cei trei ai espirati, in interesulu naintrii romanu, cu preferintia. O data tenerulu nosbinelui toporului din comun 'a nostra preste tru mi-a cerutu svatulu, c ce ar avo de facutu P u b l i c a t i u n i t a c s a b i l i . totu si in specia intru interesulu celoru sraci pentru a se face cunoscutu lumei ? Eti i-am din comuna, dcchiarandu, c amesuratu disu: In Oravitia s'a infiintiatu o casina rodetorintiei sale si de aci nainte totu cu acelu mana, ai crei fundatori si spriginitori, si zelu va lucra si ntreprinde tt cte voru fi totu-o data functiunari, sunt parte mai mare spre salutea comunei. Totdeodat a intonatu din intieleginti'a locale, carea va sei apretiu A VI. adunare generala ordinaria sl aceea, c precum salariulu seu de pe anii o opera de arte; ar fi dara forte consultu, a va av locu in 21 martiu c. n.'9 marti u e. v. trecui ce face 900 fl. lu-iertatu poporului, depinge pentru sal'a de lectura unu tablou a a. c. la 3 re dupa prandiu, in sal'a magistratului de aici. servindu gratia, asia sl de acuma incoli, sa- vre unui barbatu bine meritatu alu natiunei." Obiecte de pertactare: t a f u l s u : i u - v dn comtmef rpTe-rmtrscopn -Otaulu a priceputu, si &a warn, 1. Raportulu despre decursulu afacerifilantropicu. pe Mihaiu eroulu, dar densulu mi-a observat, A urmatu dupa acst'a prin unu oratore c acelu tablou l'a vediutu acolo dej, Apoi i Ioru in anulu 1875. 2. Bilantiulu pentru anulu 1875. alu poporului laude si multiamita attu recomendi pe nemoritoriulu bardu nationale 3. ntregirea consiliului administrai vu. judelui alesu, ctu sl mai vertosu pretorelui Andrem Muresianu. Ah, ce bucuria pentru 4. Alegerea comitetului pentru revinostru pr iubitu, pentru tactulu si intielep- tenerulu artistu ! Curendu lu-depnse in m- 8unea computeloru pe anulu 1875. 5. Alte propuneri incurse. tiunea conducerii actului de alegere. Sr'a so- rime naturala, si-i-a reesitu de minune, si A se infacisi la adunarea generala si a cietatea Industriasiloru din locu aduse ova- tocmai pe tempulu adunrii generali pentru eserci conformu statuteloru dreptulu de votiuni judelui realesu, carele totdeodat" este fondulu teatrale, la care ocasiune Ta donatu tare, e indreptatitu fiiacare membru. Uasinei. Toti ci priviau tabloulu, admirau sl presiedintele acelei societi. Propuneri din partea membri loru sunt talentulu tenerului nostru artistu , totui pa#a de-a se substerne, in conformitate cu art. 22 Si acum ca de incheiare s spunemu pe scurtu motivele, pentru cari noi romanii ne adi nime nu a aflatu de bine a publica o lauda lit. c) a statuteloru, 14 dile inaintea adunrii gruparamu pelangadiu B'sz, neromanu. DSa si reconoscintia spre recomendarea artistului! generali, directiunei nstre generali, ca s pta fi puse la ordinea dilei. 1 1 de candu lu-cunoscemu, la tote ocasiunile s'a Si acst'a este caus'a, c eu de asta data, in Sibiiu, in 19 fauru c. n./7 fauru c. v. aretatu omu iubitoriu de dreptate, iubitoriu de ctu cunoscu pe des-mentionatulu d. pictore, 1875. Consiliulu administrativa. totu ce e bunu si frumosu, iubitoriu c'e armonia nu mai potiti tace asupra sa si talentului si mesi bunacuvintia, iubitoriu interesele comunei ritului seu. Mi place a crede, c onoratulu Concurse: noatre, la acaroru naintare multu a con- publicu intru interesulu natiunalu nu mi-va Se escrie prin acst'a pentru vacant'a tribuitu si contribue attu materialminte lu in nume de reu publicare acestoru ron- parochia din comun'a Gataia, protteratulu S. M. Versietiului, Cottulu Timisiului, cu terminu ctu spiritualminte. DSa pe langa tote c durele in pretiuitulu diariu A.lbina. pana in 16 martiu st. vechiu. este proprietariu mare, totui e omulu popoEmolumintele sunt: una seiune de 31 rului, e unu omu cultu, nobilu si cu anima, in jugere, birulu si stol'a ndatinata dela 150 de ctu trebue se marturisimu, c se bucura nu (NecrolOgU.) Orud'a morte in 3 febr. v. case. Doritorii de a ocupa acesta parochia numai de o mare vdia si ncredere n eomun'a smulse din sinulu familiei sale pre celu mai sunt avisati a si tramite recursurile instruate nstra, ci peste totu si in comitatu. Deci facia bravu economu si totu de o data carturariu cu tote documintole prescrise in statutulu org de unu asemenea individu pr demnu fi rece poporale, I a s i a P e s c r i a , din Moderatu, aisericescu, adresandu-le Comitetlui parochialu, ctra diu protopopu Ioane Popoviciu in c cetatienii nsufleii pentru binele pu- comit. Aradului, in poterea vieii barbatesci de 36 de ani, lasandu in doiu nu numai nume- Mercina per Varadia ; totu deodat au de a-se blicu, nici a minte nu-si potu aduce de alti ra'a familia, dar si pre toti ci lu-conosceu present in o dominica seu serbatoro in sant'a competinti, fora destule virtui, dar in multe si stimau. A fost barbatulu celu mai distinsu biserica. Qtataia in 3 fauru 1875. alu bisericii si sclei, si celu mai mare fiiu slabitiuni. alu seu se afla in a VI. classa gimnaaiala. Comitetulu parochialu, In fine la acestu locu trebue s atinImmormentarea i se fao domineca in 9, cu In cointielegere cu diu protogeam si aceea, ca unu domnu dela oficiulu cea mai mare pompa. Fie-i tierin'a usira ! -3 popu tractualu. judectoriei regie din locu se suscipiciondia (O manifestatul ne de alianha intre Hode ctra poporu, cumca s'ar fi sculatu si ar fi mani si Se' bi.) Serbii din Bpesta si juru se Pentru ocuparea unei staiuni vacani agitatu cu auctoritatea sa oficiale in contra ntrunir mercuri sr'a, 24 . c. in pomps'a de profesore la gimnasiulu romanu gr. or. dlui Bsz, cu tote c ca judecatoriu n'are sala a localittiloru Reuniunii de cntri* din Bradu, si a unei staiuni vacani iuvetiatoresci la scol'a normala g. or. totu de aci dreptulu d'a se mesteca in afacerile comunei. din locu. Sal'a era plina plinutia mai numai de prin acst'a se escrie concursu pana in 8 De asta data i retacemu numele si-lu indruerbi, in ctu ai pot afirma fora a cad in martiu st. vechia. mmu se-si caute de cancelari'a sa, cci alt- pccatulu essagerrii c din cunun'a de Salariulu anualu pentru postulu profemintre vom pasi cu aretri la superioritate ospeti presinti n'a potutu s lipssca dora sorale este: 600 fl, v. a ; r pentru postulu innici o familia serba din locu si juru. vetiatorescu 450 fl. v. a. si se redica in rate in contra-i. Mai muli alegatori Indemnu la acesta ntrunire dede juni- lunari anticipative, incependu din diu'a inmea serba ce studiedia aci in capitale, si ca- trrii in oficiu. Racasdia (Oarasiu) 7/19 fauru 1875. Doritorii de a competi la acestea sta{Unu artistu talentatu, carele merita a fi rea anunciaso pe acsta sra o beseda* productiuni muscali a societii loru literarie, iuni au a dovedi in generalu : conoscutu publicului romanii.) O naiune nu- insocite sl de o petrecere de dantiu. La acesta J. C sunt romani de religiunea gr. or. mai atunci pt secur essiste si prin urmare petrecere se invitaser familiele serbe si si 2. Oum-c au avutu pana acuma o porare poterede a se opune tuturor* valuriloru strini. Tta suflarea serbsca din locu si juru tare morala neptata; r in apecialu :
t

candidaii, eer Yotisare. Votisarea a decurs u in modu demnu de tta laud'a, ra resultatulu ei a fostu, c Bsz Hedvig a intrunitu 154 de TOturi, Mihailu Susu abia 38, r Yeigandu

3. Oumca competintele pentru postulu j profesorale a facutu cu suc.cesu bunu cursulu .] filosofcu si filologica la vre-o academia din; patria seu din strintate seu celu pucinu au > depusu esamenu de maturitate si au terlinatu cursulu de 3 ani la vre-unul din institutele teologico-pedagogice romane gr. or.I din patria; r eompefcintle pentru po tulu invetiatorescu cumca au absolvatu celu' pucinu 4 cls8i gimnasiali si cursulu teologico pedagogicu la vre unu institutu gr. or. c este initiatu in cantri intru att'a, ca pota conduce corulu vocale. Petentii si-voru adresa petitiunile loru la subsemnatulu comitatu in Bradu, comitatulu Zarandului. Bradu in 8 fauru 1875. 2-3 Comitetulu Representantiei gimnatiali,

Pentru deplinirea postului invetiatore-^ seu dela scol'a confesionale gr. or. roman din comun'a Valea-dienii, protteratulu Caransebesiului, cottulu Carasiului, se publica i nou concursu cu terminu pana la finea lui fauru a. c. st. v. Dotatiunea anuala se cuprinde din 159 fl. in bani, 25 meti de cucurudiu, 8 staBfM de lemne, 2 jug. de livada, si cortelu liberii cu gradina de legumi de 3/4 jugerui } Doritorii de a ocupa acestu postu aii pana la terminulu prefiptu se-si ndrepte petitiunile ctra Sinoduln parochialu prin pre-topresbiteratu, alaturandu tote atesatele originali cte sunt prescrise prin statutulu organicu si presentandu-sesi in persona la comun in vre o dia de domineca seu serbatore pentru a d dovedi despre desteritatea in cutrile bisericesci. Valeadienii in 3 fauru 1875.
1

Comitetulu parochialu^
in contielegere cu pr on. domnu protteru Nicol. Andreviciu. 2, Pentru vacant'a Staiune invetiatoresia, din comuna Sirbova, cottulu Timisiului, pro-; topresbiteratulu Jebelui, se deschide concurat pana in 10 martiu a. c. st. v. Emolumentele s u n t : 86 fl. r . a. ini 16 meti de gru, 16 meti de cucurudiu, stengini de lemne, 6 stengeiii de paie, 4 jugere de livada, '/ jugeru gradina intra-vil na, si 200 estravilana, cortelu liberu si i fl. pentru chrtia si negrela. Doritorii de a ocupa acestu postu, a? a-si tramite recursele, instruate cu tote documentele ce se prescriu in stat. org. bis. adresate ctra comitetulu paroch, Itxdlu prob presv, Ales. loanoviciu in Jebelu. Sirbova in fauru 1875

Baun generala ie assecuratiie reciproca

Transilvania."

Comitetulu

parochiak

in contielegere cu diu protopresvit tractuale. 2- Se escrie prin acst'a pentru vaoauti parochia din comun'a Straja, protteratulu j Versietiului, cu terminu pana in 9 martiu a. c j st. vechiu. Emolumintele sunt: una sasiune dej pamentu, birulu si stl'a ndatinata dela 204] case. Doritorii de a ocupa acesta parochia an] a-si tramite recursele instruate cu tote doou-j mintele prescrise in statutului organicu bes.] si adresate comitetului parochialu, dinii protopotu Ioane Popoviciu in Mercina pj Varadia; totu deodat au a-se present in dumineca su serbatore in s. baserica spH a-si aret poporului versulu cntrii si dii prinderea oratorica. Straja in 2 fauru 1877.

Comitetulu parochialu,
23 in contielegere cu Diu protopresbiteru tractualu.

Varieti.

Se recomenda onoratului publicu caletoriu: Otelulu

la Curtea Mediasiului,"

cu localiti de restauratiane frumosu # ] nou decorate, cu 12odi depaaagieri, 01 acomodate recerintieloru de astadi, cu curte larga si grajduri calde. Spre mai mare comoditate, o crutia comunica in tta diu'a intre otelu si gar'a drumului de feru. Se primescu mai de parte abO' nemente pentru prandiu, in otelu si afora, si in ori-ce timpu peste dia se pt manca dupa tarifa. Pentru e8cursiuni mai mari su mai mice se afla pururi de datu cai, crutie si snii. De ctu mai numersa cercetare rga Arendatoriulu de acum:
1 - 3

losefu

Gross.

In tiporgrafia lui Emericu Bartalits-

Redactoru respundietoriu TincentJU BabCSiU.