Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nr. 13
se de due ori in septemana: J o l - a si lomineo'a; ra candu va pretinde imrtanti'a materieloru, va esi de trei su de patru ori in septemana.
Vetiulu
de
prenumeratiune
pentru Austria : p e anu intregu 8 fl. v. a. , diumetate de anu 4 fl. v. a. , patrariu 2 fl. v. a. pentru omacia si strintate: anu intreg 12 fl. v. a. diumetate de anu 6 fl. v. a.
ALBINA
Pentru a n u n c l e si alte comunicatiuni de interesu privatu se respunde cte 7 cr. pe linia; repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Fretiulu timbrului cte 30 cr. pentru una data se anticipa.
in 12 martiu n. 1874. I este, ceea'Ce publicaramu mai susu, ci Nu'a situatiune, noulu mini- numai spiritulu, precum l'am cuprinsu steriu magiaru, nou-format'a partita, fu- noi, din respicrile si enuncirile fcute. nmata si metamorfosata si apoi asia nu- Testu formulatu nu essiste inca. In fine insemnmu, c prin acsta mita liberale, in fine pretinu'a nua programa a ministeriului si a partitei politica comuna de feliu nu se impedeca ale, aceste schimbri politice, fecera activitatea deputatiloru naionali in capre deputaii, membri ai clubului n a t i o - uri speciali. nale de la Dieta, a se aduna, a se consulta, a-si trage socotl'a cu intempleBudapesta, in 12 martiu n. 1875. mintele, ai a lu pusetiune facia de ele. Telegrafulu din Viena ni aduse ieri Toti domnii abseni din capitala o scire, pe carea foile celoru de la p o in decursulu septemanei trecute fusera tere punu forte mare valre. Este scirea provocai cu telegrafulu si prin epistole, c MSa, Imperatulu. si Begele nostru, pentru de a se infacisi pre marti'a tre- plecandu in 2 aprile spre cercetarea cuta la conferintie, si toti ci prin Dalmaiei, in data la 4 aprile se va abate mprejurri nedevingibili nu erau im- la Veneia, unde se va intelni cu Regele pedecati intr'adeveru se si intrunira Italiei, Victore Emanuilu, pentru de a-i marti si mercuri, in orele de dupa red vediut'a, ce o fece acest'a la curtea mdiadi, si dupa desbateri mature si se- imperiale din Viena, pe timpulu esposirise, asi dicendu in unanimite consta- tiunii. tar si respectivminte statorira urmatDin acestu incidinte politicii notri riele: de statu deducu consecintie pr imporRecunoscendu, c calamitatea fi- tanti. Ei credu a afla in acestu pasu alu nantiaria si administrativa in tira monarchului nostru uitarea si iertaattu este de generale si apesatria, in rea fapteca a tristului trecutu de natu tragtlnarea delaturrii ei invlve inte de 9 si de 16 ani, candu adec prin celu mai mare periclu pentru tira si resbelu i se rapira prtile italice, LomIote poporale ei; c dara este o detorintia bardia si Veneia, cele mai frumse marpatriotica a fiecrui cetatianu, a nu n- garitarie din corona; credu mai de parte, greuna, ci dupa poteri a usiur guver- c prin acsta intelnire a monarchului nului mplinirea ingagiamenteloru, es- nostru cu monarchulu Italiei, si inca in fresu luate asupra-si, pentru delaturarea frums'a Veneia, ce nainte cu 9 ani er tatu mai curendu a marei calamiti; inca a Austriei, Regele Victore Emanuilu ffiftentfo mai departe pretiu pe se- juaisag&JBajalu JLJa^ia.ifiigatur'a oe Jrwsilaf Jwo~mlsTmlbru noutin guverniu loru trei mari Imperati, r prin acst'a in privinti'a aplicrii cu rigre si leiali- se garantdia in celu mai validu modu tate a tuturoru legiloru essistinti, prin pacea si ordinea de astadi in Europa, wmare sl a aceloru infavorea nationalit- totu d'o data reactiunea din Apusu se tiloru nemagiare, si astfeliu sperandu c margin esce asupra tiereloru concerninti te va pune stavila multeloru abusuri si de la apusu! volnicii, de cari pana aci a avutu a suS de Ddieu, ca s fie asia; noi feri poporulu peste totu si poporale ne- insa scimu, c nici o combinatiune si mgiare desclinitu: conventiune sub sre, mcar de ar fi ea Clubulu nationale adopta pentru sta toritaintre toti domnitorii luaiei, nu are durat'a acestei sessiuni acea atitudine le- valre si durata, prectu timpu ea n u iah facia de straduintiele guverniului in- va fi ntemeiata pe scopurile umanitii, privinti'a finantieloru si a reformeloru intru interesele popraloru, su cum administrative, in ctu nu numai c nu se sprimase odeniora pater Ventura, pre va ntreprinde nemica ce ar pot se im ctu timpu ele nu vor fi subscrise de ptdece su ingreunedie activitatea guver- Ddieu! niului in acele direciuni, ci inca va spri Noi, dupa a nstra anima curata, gini atari propuneri ori unde le va afla am mai dori ca monarchulu nostru s corespundietrie scopului;r in ctupen impace pe poporale sale cele forte tm pre tensiunile sale naionali dupa pro leial, dar forte nedreptite si nemultiagram!a sa, acelea in principiu remanendu mite, de ctu s se impace cu aceia, cari te-alterate, de ocamdata va atept s l'au vatematu si despoiatu; am mai dori lda actele positive ale noului ministeriu, ca se nu trca cu vederea eredinti'a si pentru ca conformu acelora se-si normedie alipirea Romaniloru si a celoralalte napitirea mai departe spre scopulu reali- iuni sie-si pururi devotate din imtam aceloru pretensiuni. periulu seu, dectu s uite necredinti'a Clubulu remanendu in solidaritate, si marile daune ce i-au facutu alii I w justific acsta tienuta a sa facia de tlegetori, si la timpu si locu potrivitu, ceBudapesta, in 12 martiu n. 1875. rendu necesitatea i va d espresiuni In siedinti'a de ieri a Casei repnsentata cuvenita. tive unguresci, deputatulu TJ g r o n interVa s i dica: deputaii naionali se pela la bugetulu instructiunei publice pe diu ingagiara a-si manifesta in celu mai min. T r e f o r t u , in privinti'a s u bce u n u s t a t u veeclatant modu patriotismulu si loiali- v e n t i u n e i tatea in acestu timpu greu pentru c i n u , p r i n b u g e t u l u s e u , v o t a g i m n a s i u l u i d i n B r a s i o v u." itatu si guverniu, asteptandu c prin Ministeriulu respunse, c are cunoacsta tienuta voru face se incete fie sciintia despre acestu lucru, si deja a inceputu eredinti'a, seu mcar numai pretestulu, desbaterile, pentru ca acsta abnormitate d'a considera in opositiunea nationale o (visszs llapot,) se incete ; c de altmininamicia sistemateca ctra tira si con- tre lucrulu fiindu de natura forte delicata, dupace elu este tocmai ,,i n f i e r i , " ttutiunea ei. Va fi sl in partea celoru se rga, s fie dispensatu a spune mai multe ; A potereasemenea leialitate si inten- att'a inso pt se asecure, c va starul, ca tiune adeveratu patriotica, atunci de se- acsta stare s incete. Cu acsta dechiaratiune domnii maenru voru urm mai bune relatiuni intre giari se multiamira deplinu. Deputaii rodomnii magiari si intre naionaliti; de mani nu erau pregtii la incidinte si in nu, nemultiamirea in tira nu va nceta, momentu se temeau chiar a strica causei prin H vin'a nu va fi la noi! cererea de desluciri mai de aprpe. De altmintre insemnmu espresu, Ori cum, caus'a se vede, c ia o direca - nu testulu conclusului clubului iune nefavorabile si asia dara, c are s de-
Budapesta,
vin obieptu de discusiuni serise pentru vii- ! trunde cei de la tira in capitale. Astfeliu capitri'a Dieta ungursca. talea er ameuintiata chiar de fmete si subAtragemu ateniunea acelora, pre cari urbiele diu'a la mediadi cercetate de lupi, cari atacau pre cei-oe esiau din case, ca se-si ii interesdia forte de aprpe. caute bucate ! Acum temerea cea mare e, c intrandu o cldura mai mare, prin topirea B u d a p e s t i t , in l martiu n. 1875. ometului vastu se vor nasce cumplite versri De luni ser'a, pana mane deminetia Esc. de ape. Sa, parintele archiepiscopu si metropolitu Sl de prin alte prti ale Europei si ale M i r o n u petrece in oapital'a Ungariei, monarchiei austriaco se scrie despre asemevenindu pre cum intielegemu, pentru d'a nea calamiti. regula unele afaceri bisericesci cu noulu ministeriu magiaru. In caus'a episcopiei de Aradu ni se reLa nu'a situatiune. porta din Aradu, si prin gur'a printelui meDiu Cserndtony , si cu organulu seu tropolitu primiramu adeverire, cumca parintele nou-alesu episcopu I o a n e M e t i a n u , Ellenr," a fost, si treoe pana astadi de celu dupa c e a s u s t i e n u t u cu s u c c e s u mai de aprpe, mai genuinu amicu si consiprescrisulu esamenu canonicu si si-a regulatu liariu intimu alu d-lui Colomanu Tisza; de cele necesari in privinti'a averii si familiei, unde apoi vederile si manifestatiunile redacdominec'a trecutu, in mnstirea Bodrogului ionali din Ellenr* tta lumea informata f imbracatu de calugeru ; mane va fi inain- le ia de identice, seu celu pucinu de aprpe tatu la trpt'a de protosincelu, poimane la cea rudite cu ale lui Tisza. de archimandritu si ca atare in data substerAcst'a premitiendu, vremu se spunemu, nutu MSale spre a confirma alegerea sa de eppu cum diu Cserndtony, sub nsui alu seu nume alu Aradului. spiica si motivdia prsirea positiunei de Este tta speranti'a, c inca pe domi- pana acum a stngei centrali si fusionorea ei nec'a floriloru dieces'a Aradului si-va av cu drept' a dekiana, cu acst'a pre care pre capulu seu santitu si chiar instalatu chiar diu Cserndtony si firesce cu toti partesanii sei, pana mai ieri o numiu mameluca, in scaunu. Att'a spre linisoirea spiriteloru ingri- retacita si condusa numai de interese partegite, ce din mai multejprti ni feoera ntrebri culari. in acsta privintia. Diu Cserndtony in nrulu de dominec'a trecuta alu foii sale, ta astfeliu precisedia Din tte prtile de diosu, si anume din in pucine cuvinte in te cuplarea si caus'a: Partit'a din drpt'a, dekistii recrutai mai tte cercurile nstre electorali din Bnat ni vinu reporturi despre miscamintele din totu feliulu de elemente, fcuser; monoelectorali, pr.e cari firece, contrarii notri polu din potere. Basea loru er teea, c pre naionali dej le-au provocatu si continua a ctu timpu opositiunea combate pactulu dc le ' nscena pre unde cum potu, in unele statu de la 1867, nu pt fi capace de guverniu. Astfeliu ori-ce oale greita, ori-ce atacuri in locuri chiar sl cam cu scandalu. Dmtee~-toto--nM--te--ni se scriu, mai contra retaciriloru guverniului r emane au?, multu ne suprinde comedi'a ce o facu intri- fora resultatu; cci chiar dca pentru acelea ganii de profesiune cu person'a, su dra nu- trebuia s se schimbe ministeriulu, se renoi mai cu n u m e l e amicului nostru M i- din aceeai partita, in acelesi conditiuni; si s i c i u I o n i din Temesiora in cer- asia responsabilitatea devenise de totu ilusoria, o frasa gla. culu B i s e r i c e i - a l b e . Acsta stare abnormale trebuia delatuNu se face, ce se face pentru diu M is i c i u , pre carele attu de bine lu-cunoscu rata cu ori-ce pretiu, si modulu delaturrii si cei de susu si cei de diosu, dar se face forma problem'a politicei sanetsede atunci, in contra l u i B a b e s i u , pre carele ase- de candu se observa c ruin'a materiale si menea lu-cunoscu. morale a tierii se manifesta in mesura inNoi am disu si repetimu, c ori-ce grozitoria naintea oohiloru patrioiloru ademicare, activitate, ncercare de grupri si verati. ingagiri in acsta privintia sunt p r m a Cci haide, candu monopolulu poterii t u r e si n e o p o r t u n e , sunt la tim- se ar ta spre binele tierii, atunci se pute pulu c e l u m a i n e p o t r i v i t a si mcar justific cu succesulu, pre care si-lu p6te - nu potu av al tu scopu, de ctu a ne n - atribui privilegiului seu. Dar candu tte se c r c a si impedeca intru dejudecarea si prepadescu sub man'a sa, atunci nu mai pt deciderea cu buna socotla, la t i m p u l u fi scusa pentru sustienerea lui. Si de aceea elu a s e u , spre binele comunu, a intereseloru trebuita se-si afle capetulu."nstre legate de alegerile viitor ie. Vorb'a e, c Tiszaistii, intru interesulu De aceea noi r svatuimu conducetori- patriei, cu ori-ce pretiu trebuiau se puna caloru coloru credintiosi ai poporului nostru, petu monopolului Dekistiloru, carele ruina ca s a t e p t e timpulu, s tir'a. atepte faptele guverniului nou si oteririle ce Totu cam asemenea motivdia fusiunarea va fi se lumu cu toii, si ori-ce ncercri de la cea lalta fia s'ar face de a-ii amgi si rpi in care-va di- diu Jk ay, a fostului centru stangu. Sl elu intonedia reciune mai nainte de a ne fi co'ntielesu periclulu celu mare, intru carele aruncaser cei cu toii, s le resping cu resolutiune. din drpt'a, dekistii biet*a patria; si elu afirma, c pentru marea maioritate a acestora, a mameluciloru, nu er cu poBudapesta, in 12 fauru n. 1875. tintia a ndrepta treburile tierii altfeliu, deNumai alu nostru, celu ungurescu mi- ctu renunciandu de ocamdata stng'a la nisteriu, s'a nascutu attu de ane voia, cum principale ei s fusionandu-se cu drpt'a, alise nscu celu francesu. andu-se cu elit'a acelei mari partite dekiane. De diece ori telegrafulu ni anunci, c Dupa tte acestea constatri si respi Bffet s'a intielesu cu Dufaure, dar c nu se pt intielege cu Mac-Mahon; apoi cri, asia credemu c due ntrebri mai rasi, c s'a intielesu cu Mac-Mahon, dar mari trebue se se nasc in sufletulu fie-crui c nu pt cascig persnele cercate, pentru patriotu luminatu: d'a compune unu ministeriu, carele s fie rAntaiu: re prin intrarea a 100 din publicanu, dar totu d'odata si conservativu, stng'a, in 200 din drpt'a, in acea drpta, si dra mcar si numai unu picutiu de attea ori reconoscuta si timbrata de strimonarchistu ! cata, indrept-vor cei 100 Tiseaistii pre cei In fine totu succese crpel'a. O depesia 200 Deki8ti, su strica-vor cesti-a pre de ieri din Parisu ni spune, c ministeriulu s'a acei-a? conBtituitu a8tfelu: Bufetla. interne, Dufaure A doua: re fusionatii, si specialminte la justiia, Say la finantie, Watton Ia instruc- Tiszaisii, dupa reconosciinti'a si constatarea iune, Meaux (acest'a din drpt'a,) la agricul- attu de ndreptit, positiva si serios a a t u r a ; la celelalte resorturi remanendu mini- periclului, ce monopolulu poterii, in man'a trii de pana aci. unei prti a tierii, a adusu tuturoru intereseloru patriei, aduoe-si-vor a minte, fi-vor Din Bucuresci mai alalta-ieri primiramu dispui a reconsce, c si atepanirea pura gazetele si epistole ce ni restau de 15 dile. Dupa magiara a tierei inca este unu monopolu, ncele ce cetiramu, apoi o ne'ua mai grozava tocmai forte periculosu pentru patria ? ! ca estu timpu nu s'a pomenitu in BoViitoriulu ni va respunde credemu mania. Bucurescii au fost attu de cutropiti, curendu. in ctu omenii mai nici nu poteau esi din case si peste strate, cu attu mai pucinu a pe1 1 v
Aparitiuni.
Budapesta, in 9 m a r t i u n. 1 8 7 5 P. Napl* in nrulu seu de dominec'a trecuta, vorbindu despre gruparea partiteloru, resp. despre luarea de pesetiune facia de noulu guverniu si program'a sa, despre representantii nationlittiloru se pronuncia, cj, si cum nu numai nu. ar dori a-ii cscigd pre cei afara de partit'a guverniulu, ci ar vr a alunga din mediloculu acelei partite si pre mamlucii naionali, ce pona aci crbisiu mer sera cu guverniulu. Elementele nationtlittiloru abia ajunser a se pune in micare ; suflarea noului spiritu abia ajunse a-ii atinge. Dar cadrele de formare sunt croite si pentru ei. Su se voru desface intre partitele naionali, (nota bene, dupa organulu deakistiloru, partitele cte sunt in Dieta, sunt astadi tote magiare naionali! O nou'a pedeca pentru mpreunarea nemagiariloru cu ele ;) su vor forma o fraciune separata. Na, celoru de partit'a liberale, pucinu ni pasa de acst'a. Au trecutu timpi rile, candu partitele naionali, pentru asecurarea vieii loru proprie, ei au neces tte, a-si cscigd buna vointi'a nationlittiloru cu pretivlu de concesiuni cu due taisivri.* Din acesta dechiaratiune credemu a pot constata in faci'a tierii due: O data, c P. Napl* reconsce fora tta sfira, cumca ori cte ni-au promisu si chiar acordatu domnii magiari pre timpulu candu nu se sentiau asecurati in potere, au fostu nu din anima, nu serise, ci pentru de a ne amgi si insiell A du'a, c lui P. Napl* adec celoru ce prin fusiune cadira de la primata in tira, de feliu nu li ar place, se prind ncredere deputaii naionali ctra Tisza si creatiunile lui si se se apropie de partit'a nua. Va s dica, P . N a p i ," desi peste npte se metamorfos in organu l i b e r a l e guvernamentale, in anim'a sa, asia se vede c totu este celu vechiu, contrariu de mrte alu fusiunei, alu ideii Tiszaistiloru. Mai francamente si directu agita ,,K z-T-dfl k", fi'a creata de guvernulu lui B i t t , mcar c acest'a si cu toti ai sei fusionara. Acsta fi'a provoca si esra ateniunea lui T i s z a asupr'a C r o a i l o r u: ii deuuncia pre acetia de contari no impacabili ai statului magiaru, si in tendintiele loru, ii nume8ce - - cei mai periculoi intre c o n t r a r i i n a t i o n a l i ai magiariloru, de contrari croru nu e de a se d crediementu, ori ctu de cu resolutiune s'ar dechiar ei aderinti p a r t i t e i l i b e rali! C pricepe-va diu Min. Tisza bin marea si maliti'a nuoiloru sei soci? Yiito riulu ni va devedi.
D. Irnyi dechiara in numele partesaniloru sei, c elu si ai sei vor face opusetiune si guvernului actuale, de-ra-ce acest'a st pe aceasi basse, pe carea au statu b cele de pan'ac, si apoi si de aceea c in program'a ministoriului actuale uu se face nici amintire do afaceri de acelea, a caroru resolvere ctu de curunda o recere ocrea si interesulu tierei, asia spre essemplu : cestiunea drumului de feru orientale, afacerea paduriloru naseudene etc. E, Zsednyi cere de la guvernu s se pronuncia asupra modului de desbatere a bugetului pro 1875. C. Szli, min. finantieloru, respunde autovorbitoriului, c guvernulu are de cugetu ca in siedinti'a prossima se-si precisedie pusetiunoa facia de bugetulu pro 1875 si se se pronuncia totu odat si asupra tempului candu, si asupra modului cum, dorosce se se desbata ctu mai iute acestu proieptu. Dupa acestea se ndrepta catra minitrii unele interpelatiuni de intresu secundariu cari se voru impartesi cu concernintii minitri. Urma alegerea de presiedinte a casei si resultatulu e c C. Ghiczy intruni 297 de voturi din 317. Siedinti'a se redica. I siedinti'a Casei representative do de luni, 8 1. c. sub presidiulu ordenariu, dupa cele formali interpela I. Hilfy pe minisrulu de interne, C. Tisza, c nu are de cugetu de a cerca s ajute pre vr'o cale multimei de cetatieni ce nu se potura inscrie intre alegetori, in urm'a nepotintiei de a-si solvi drile din anulu trecutu, conforme dispusetiuniloru legii eleptorali. Acesta interpelatiune se va comunica cu ministrulu concerninte. Ministrulu-presiedinte, br. B. Wenckheim, impartesiesce, c guvernulu intentiunedia s se incpa desbaterea asupra proieptului de bugetu pro 1875 mercuri-a viitria, 10 1. c. r dupa finirea acestei desbateri s se puna pe tapetu proieptele de dri nue si apoi s se discute si asupra proieptului catastrale. De aceea dechiara, e regim! primesce proieptulu de bugetu pro 75 dupa cum l'a votatu comissiunea finantiale, si asemenea considera do ale sale sl proieptele de dri nue, cari s'au statoritu si primitu deja in comissiunea contributiunale. Dupa acestea insira proieptele de legi ce mai doresce regimulu se se discute in sessiunea presente, intre cari si cele despre modificarea institutiunii esseoutoriloru, reducerea tribunalieloru de prim'a instantia etc. C. Szli, min. finantieloru, dechiara c intru a statori bilantiulu in cass'a statului regimulu va s nisuesca, ca s faca reducerile possibili si s marsca venitele statului. Intona inse aci c imprejurrile actuali au adusu cu sene de regimulu actuale trebue se-si considere de alu seu proieptulu de bugetu, votatu deja in generale. Da aci apoi dechiara, c guvernulu va s-si precisdia pusetiunea sa in asta privintia la desbaterea speciale ; inse insmna, c statulu speseloru are s se micsioredie cu vre o duoue milliono, dera-ce regimulu a aflatu c se mai potu face unele crutiri, r statulu voniteloru inea are s se micaiorodie, de-ra-ce se cam in tardi introducerea driloru nue. D Irnyi si-sprime dorinti'a de a fi auditu insirandu-se intre agendele seasiunii presinti si resolverea cestiunii paduriloru naseudene si proieptulu asupra casetoriei civili. Min. presiedinte respunde, c de va fi gat'a cu raportulu seu comissiunea, esmisa in caus'a paduriloru naseudene, regimulu e gat'a s reslve in sessiunea presente sl acosta cestiune ; in ctu pentru casetori'a civile inse insmna, c regimulu nu se pote dechiar resolutu nainte de a se fi ocupatu mai meritorialmente cu acesta cestiune. Br. P . Sennyey si-sprime dorinti'a, ca s se incpa ctu de iute desbaterea speciale asupra bugetului, ca asi s se pta fini ctu de curendu sessiunea presente, pentru ca regimulu s aiba tempu liberu se pregatsca proieptele de lege in consonantia cu programulu ce l'a desfasiuratu; de aceeu dechiara in numele seu si alu adictiloru sei, c vor cerca se nu lungsca discussiunea prin oratiuni nepotrivite, cu attu mai vertosu,
cci votarea bugetului o tiene de nececsitate pentru guvernare, si cci se pote spera c dola regimulu actuale, ce chiar sl acu vine a propune economisri, se pote spera c-si va d tta nisuinti'a pentru r stabilirea bilantiului in cass'a statului. E. Simonyi doresce s scie cum cugeta min. finantieloru c va se se acopere deficitulu. Min. fin. C. Szli dechiara c in asta privintia va d unu respunsu precisu si detaiatu cu ocassiune desbaterii asupra proieptului de bugetu. Siedinti';i se redica.
In siedinti 'a Casei representative de mercuri, 10 1. c. sub presidiulu ordenariu,
rea inspectiunii in manele autonomioe ale comitateloru. S'a accentuatu inse din partea lui A. Mol nr, c ispectorii de astadi, des! m corespunde chiamrii, totui institutiunei e 8alutaria cci fora de inspectiune 8e neglige instruciunea; de aceea recomanda votarea aeestoru apese, accentua inse c aci trebue ingrigitu s fio aplicai omeni de specialitate. Baia-de-CriSU, 6 martiu n. 1875. Die Redactore! In Albina" de la 4 martiu a. c. nr. 11. diu Elia Ooga, subinspectore scol. reg. publica unele Rectificri in mai multe privintia* la cele ce a scriau corespundintele D. vostra llie" in nrulu 91 ah Albinei din anulu trecutu, despre decursulu siedintiei senatului scolasticu din 18 novembre 1874 si despre scl'a din Baia-de crisiu. Nici corespondintele Dvstre Ilie" n cu attu mai pucinu noi ne potemu semti ndemnai, a intra in polmia mu ti le cu diu subinspectore Ooga. Pentru ca inse onorabilulu publicu cetttoriu s nu fia indusu in erre prin rectificrile,' noi amu dice mai bine mistificrih dlui Ooga, constatmu prin acst'a, c tote ce a scriau corespondintele dvostra Ilie* dupre siedinti'a senatului scolasticu din 18 novembre 1874 si despre scl'a din Baia-itCHsiu, sunt purulu adeveru ; sunt fapte, ce ca ochii notri le-amu vediutu si cu urechiele nstre le-amu auditu. Prin urmare rectificrile dlui Goga nu sunt alta de efitu mistificri si pure ne-adeveruri. Si dca mai trebe proba, apoi ca inca un'a: ministrulu de culte si instruciune publica prin resoriptulu seu din 22 fauru a. c. nr, 2904, disaprobandu purtarea dlui subinspectore scol. reg. Elia Ooga in siedinti'a menionata mai in susu a senatului scolasticu, l'a destituitu din ouorea de a mai duce presidiulu in acelu senatu, insaroinandu cu acst'a pe diu inspectore Rthy. Credemu c diu Ooga este insciintiatu despre acesta in modu oficialu. Oeorgiu Secvla mp. Hedosiu mp. adv. si membru in cons. scol. vice-comie. Liviu Iancn mp. Nicolau Hentiu mp. membru consiliului scol. pedurariu de cottu si membru alu cons. scol. N. I. Miheltianu mp. Protop. si membra oonsiliului.seol.
1
dupa cele formali se trece la ordinea dilei desbaterea speciale asupra bugetului pro 1875.
La pusetiunoa prima sustienerea curii
lege.
C. Sz4U respunde la acesta nvinuire, c acestu postu este fissatu prin l e g e pana la
din 1870. Punendu-se pusetiunea la votu B'a primitu teatulu prin o maioritate imposante. S'au votatu apoi, fora dificulti, 74.295
fl. pentru cancelari 'a cabinetului regescu.
La postulu de 905.173 fl. pentru rece rintiele Dietei, c. F. Nemes accentua, c insasi Cas'a representativa ar fi bine s premrga cu essemplu de economisare ; de aceea propune se se aviBedie regimulu, ea s presente
Diet'a Ungariei.
In siedinti'a Casei representative de veneri, 5 mart. n. sub presidiulu vpresiedintelui 1. Bn, dupa cele formali si dupa presentarea de petitiuni ce se stramesera comisiunii de petitiuni se anuncia trecerea din acosta vitia a deputatului A. Buda, despre carea Diet'a ia cunosciintia cu prere de reu protocolarmente. Ministrulu-presiedinte, B. Wenckheim comunica, c ministeriulu intentiunedia s se desbata in seswiu'.ea presente inca proieptele de legi asupra bugetului pro 1875, asupra driloru celoru nue si inca alte cte-va, precum este celu asupra penssiunrii invetiatoriloru etc. Roga inse totu odat deputaii, ca se cerce a vota ctu de iute aceste proiepte, cci intentiunea guvernului e s se finsca ctu du curendu acesta sessiune, ca asia guvernulu s aiba tempu liberu penru de a pre gati proieptele de legi, ce doresce a le present in sessiunea viitria, conforme programei ce si-a propusu se o essecute. E. Simonyi si-sprime dorinti'a, ca se se dechiare regimulu specialmente, c ce programa are cu privire la restabilirea ecilibriului in cass'a statului, cci program'a presentata in siedinti'a precedinte e ne-indestulitria, de-ra-ce e numai in generalitti. Min. finantieloru, C. Seil, respunde la dorinti'a lui E. Simonyi, c guv.rnulu si-va precisa acesta programa si in specialu inse cu ocasiunea desbateriloru asupra proieptului de bugetu si de dri nue.
dupa
Dupa acestea s'au votatu spesele comune in sum'a de 29,019,340 fl. siapoispe
sele pentru ministrulu-presiedinte in sum 'a
de 75180 fl.
La poBtul u de 100.00 dispusetiuue, s'a naecutu o ndelungata, dechiarandu -se stang'a estrema, c atare fl. ca fondu de discusaiune mai mai muli din votare involve
S'au votatu apoi, fora dificulti, pentru miniBtrulu de langa person'a MSale 51.794 fl; r pentru celu croato -slavonu s'au votatu 34.340 fl.
Urma bugetulu ministrului de instruciune si so votar pentru direciunea centrale 212.875 fl. pentru direptorii supremi
LagOSin, in martiu n. 1875. (Sosirea noului domnu episcopu Victort Mihali in eparchi'a si resiedinti'a sa si primirea sa solena de c ra poporatiune.) Respan dindu-se inca de ieri scirea in orasiulu no stru, cumca Ilutritatea sa, noulu eppu romano gr. cat. are astadi s sossca, venindu din Blasiu prin Soborsinu, poporatiunea roman fora diferintia de confesiune se pregti serbatoresce, ca s-i faca primirea ouvenita. Trecutulu, caracterulu romanu neptata alu familiei Mih'Uesciloru, au fost preocupatoriu pentru toti romanii din prtile acestea fli asia denumirea de episcopu a printelui Victore Mihali, desi a fost cu preterarea unora persane, romaniloru stimate, cari dupa etatea si dupa meritele servi tialoru loru ar fi trebuitu se succeda in scaunulu episcopescu devenitu vacante, totui n'a scadiutu intru nemica stim'a si ncrederea comuna ctra tenerulu d. episcopu. Astfeliu fiindu, in diu'a de adi, orei" postmeridiane, muli cetatiani romani, ia frunte cu noulu nostru primariu cetatieneacu, diu Iulianu lanculescu, si cu antisti'a comunale, esira cu mai multe carutie spre intimpinarea pr demnului d. Episcopu, carele cam dupa 4 re ajunsu pe teritoriulu orasiuhi, fuse placutu suprinsu, vediendu-se aci asteptatu de mulimea tetatieniloru; deci descinse din trsura si primi prin rostulu dlui primariu lanculescu, in numele cetatieniloru si i comunei Lugosiu, bineventarea cea mai cor diale attu ca archipastoriu ctu sl canon cive alu orasiului nostru. Diu episcopu re punse sl elu in termini asemenea scuri, du caldurosi, observandu case tienepr onora' a fi primitu in indoita calitate de ctra concetsticnii si connationalii sei, si multiamindu pentru dragostea si onrea ce-i manifestar, li impartasl binecuventarea archieresca. Acum corni ut; tul u de vr'o 20 de trasuri se puse in micare si astfeliu curendu urmi intrarea in orasiu sub sunetulu clopotelor! dela ambele biserico romane, adec sl cea gr, orientale si cea gr. catolica; naintea cea' din urma biserica, a catedralei, parintele eppa f intimpinatu de capitululu eparchiei sale, carelu-condusa imbracatu in ornatuluarchierescu in intrulu bisericei. Dupa te deum* usitatu, diu prepositt St. Moldovanu, tien noului capu dieceaanf unu cuventu de bineventare, la care Presanti'a sa, cu o voce plina si sonora, respunse in termini vivaci, dupa ce istorisi despre denumirea sa din partea MSale, despre aprobarea denumirei prin santulu Printe din Ron sl apoi despre santirea sa in Blasiu intra episcopu, amintindu missiunea sa de episcop asecurandu despre iubirea sa ctra mirs'aM biserica, despre ingrigirea sa pastor osca, implornd u binecuventarea cersoa asupra iatregu poporului.
-
Finindu-se ceremoniale, episoopulu fu todusu pan' la resiedintia, cu aceeai pompa, aceeai mulime. E de inseranatu c la acesta intempinare noului d. episcopu nu partccip nici unu dividu neroman u, ci toti ambilii concetaeni ai notri de alta naionalitate escelara prin enti'a loru. Singuru advocatulu capitulare ntnik, de buma sma ca atare, a fost veutu intre mulimea romaniloru. Dar cu tu mai vertosu romanii, fora deosebire de onfesiune si-aretara frietatea natio,ale prin onorarea pr demnului fiiu alu naianei, carele ajungendu la o demnitate attu nalta, din positiunea sa, securu c cu nima si ouragiu de romanu va fi adeveratu arinte si anteluptatoriu in tte cuele sare naionali. Unu semnu invederatu, c noulu episopu este conoscutu de o anima romana buna, - pare -mi-se c este tocmai mprejurarea le'ateresrii strainiloru do densulu. Acosta paritiune ni aduce v i u amente de timpulu ,a de multu trecutu, candu veni episoopulu )Ueanu la noi, cum a fostu elu primitu, cum a esitu spro intempinare tta jidovi mea si Ate elementele strine contrarie natiunei omane ! A Bl urmatu apoi, o poporulu cam a rondulu lu-mai numi Episcopulu idovlorv, dectu alu seu. Fructele activitii sale de aici se vor Dnosce inca lungu timpu . . . . . . Dar se revenimu la obiectu. Infacisiarea, irecum peste totu tienut'a noului episcopu 'ictora Mihali, a facutu o impresiune plcuta mpra ntregului poporu romanu. Dorinti'a omuna fu se avemu o data unu omu de onre vitia in fruntea nstra; apoi acst'a spenmtia esiste. De Ddieu c precum ni-a fost plcuta rim'a lui infacisiare, asia prin faptele sale siali si naionali s cscige totu mai multu nmpatiele nstre! Poterile sale tenere, in raitiunea sa inalta, de Dieu, s le esercitedie otu spre folosulu patriei comune si alu naiunei nstre, attu de reu considerate n acla patria comuna! De Ddieu, c precum smnulu archipastoriu astadi implora binemventarea cersca asupra poporului cui impartas bineventrile sale, asia poporulu romanu si cu elu naiunea intrga, din leamu in neamu se pta implora binecuventarea cersca asupra lui si pantecelui ce l'a ortatu si ni l'a d a t u ! ! Unulu, pentru muli cetatieni romani in Lugosiu. Aradtt in 1. fauru 1876. (Multiamita publica.) Cu finea anului sol. 1872/3, dupa-ce subsemnatulu am absolttu cu succesu emininte a dou 'a classa ciila in opidulu Versietiu, eram s intrerumpu arier'a studieloru, lipsindu-mi midilocele baiu. Providentia inse porta grige sl de mine. Respectabilulu domnu Stefanu Antoneicu, onoscutulu si pr demnulu pretore din Bocsianntana, in alu crui cercu me aflam pe tanci la Binisi, ounoscendu-mi starea matriale misera, a binevoitu a-mi intinde pe nulu scol. 1873/4 unu ajutoriu de 50 fl. v. cu care am absolvatu a III. clasa civila ; demnulu invetiatoriu rom. gr. or. din loosia-montana, Ioane Marcu, a binevoitu a colecta si preda una suma de 18 fl. 40 cr. tla urmtorii domni: Iul. Qatrvsica, advocatu 5 fl; I. Maren, iretiatoriu, 2 fl; I. Popoviciu, not. subst. 1 Is. Bobora, diurnistu 1 fl; Fmmel, not. im. 1 fl; Peez . farmacistu, 1 fl; Iul. Bilir, 1 fl ; B. Pu/atc, 1 fl; Mozer, not. comun. Dem. Mustt ia, not. comun. 1. fl; I. olvvegea, not. comun. 1 fl: Lud. Bir, not. mn. 1 fl ; si dela coritii romani de colo, preuna 1 fl. 40 cr. Deci pentru astfeliu de fapte binefacere, mi-tienu de strinsa si plcuta detorinii, a esprime mai antaiu profund'a si cldura mea multiamita publica dlui Stefanu Monescu, attu pentru ajutoriulu amintitu tanulu scol. 1875 ctu sl pentru asemenea joriu pe anulu urmatoriu, asecurandu pe I demnulu meconate, c voiu nesul din resfibri, a me face demnu de asemenea mariniUitate. Totu asia publicu multiamita domnunl. Marcu, pentru colect'a amentita si pentru a binevoitu cu cldura a me recomend ^tectiunei dlui pretore Antonescu. *' In fine primsca profund'a mea muliasi ceialalti contribuitori spre usiurarea rt ii mele. Petru Borcanu, m p . preparandu in curs. I. BeinSl, 4 martiu st. n. 1875. (Insciintiare.) Ou dorere trebue se aduffliu la cunoscinti'a multu onoratului pubcetitoriu din partea societtii nstre de tura din Beiusi, cumca tienerea teatrului iblicatu in nrulu 9 alu Albinei, prin unu flu straordinariu ce intre veni chiaru in diit acestea nu se pt esecut, astfeliu amendu-se tienerea pana la unu tempu recare ejeterminatu. Vsiliu Lesianu mp. Andrei CigJii mp. conduc, societtii. notariu coresp.
Caransebesin in 15 fauru n. 1875. (Multiamita publica.) Lovitur'a so tui cea mai cumplita cadiii asupra subscrisulu si familiei sale in 12 fauru a. c. candu scump'a sa socla luliana, nscuta Jivancu, in etate abia de 28 de ani dupa o scurta, dar forte grea boia, de aprindere de oreri, repos in Domnulu. Amaratiunea si dorerea animei subscrisului r cu attu mai adunca, cu ctu intemplandu-ee casulu in absenti'a sa, nesciindu deusulu de morbulu ei, nici n a potutu s-i ste intru ajutoriu langa patulu doreriloru, cl pr bunii vecini si concetatierii, inspirai de adeverata umanitate si cretintate, i dedera celu din urma ajutoriu, ingrigindu-se de ficele minorene: Letitia, Constantia si Veturia. Pentru acesta nepretiuita bunetate, subscrisulu vine a li a l u c e in publicu cea mai adenca multiamita. Nu mai pucinu se semte deobligatu cu deosebita recunosciintia ctra pr stimaii sei domni superiori, ctra stimaii sei colegi, precum sl ctra dnii profesori de teologia si intrg'a tenerimea dela acelasiu institutu, pentru simpatiele ce manifestar facia de sine si de famili'a sa la acea durersa ocasiune.
loachimu
Georgiu,
invetiatoriu. Din ToiteCU, cott. Temesiului in fauru, Ni se scrie despre trist'a srte a Romaniloru, 400 suflete la nru, din comun'a Gaadu, comitatulu Torontalului, cari Romani neavendu unu preotu, pentru mngiere sufletsca in limb'a loru, ne-avendu scla si docente, pentru de a li cresce copii in limb'a strbuna, mereu scadu si peru, prefacendu-se in erbi, sub a crora ierarchia stau si de la a crora capricie naionali aterna. Apoi ni se enumera cauri de jfuiri diu partea preotimei serbesci, precum sl cauri de nepsare din partea romaniloru din Gaadu. Ni se spune c cutare preotu serbescu face facia de Romani essactiuni mari, cerendu si luandu cte 7, 10 si mai muli florini pentru o cununia simpla, etc. etc. In tote noi nu vedemu nemic a straordinariu. Essactiuni, ca cele imputate preotului serbescu din Gaadu, dupa sutele de plansori de prin alte prti, sunt destule si la noi, dar ncetarea acelora aparine pre calea regularii legali si a unei coutrole bune din partea superioritii. Er in ctu pentru perirea Romaniloru notri din Gaadu sub ierarchi'a serb8ca, apoi este tristu, c acei cretini ai notri n'au avutu pre nimenea, carele se-ii detepte si ndrepte a-si cere desprirea admisa de lege, de ctra ierarchi'a serba si incorporarea la ierarchi'a romana. Dar calea legii pururi remane deschisa.
de locu dupa defimarea mea in nrii 85 si 86 ai Federatiunei din 1874, precum a dove ditu celu pucinu Gaz. Trans." si vedu c si Fdtratiunea: am s observu numai, c atunci pre terenulu inceputu nu ni sunt armele egali; prin urmare s'a portatu in contra-mi una lupta ignobile, ma sl fara de tta lipa'a; pentru c io am venitu incci la locu golu, n'am batutu urm'arecui, si n'am avutu nici de atunci ctu e u n a data grigia de aceeoa c re voiu fi in postulu meu mai departe de ctu pana mane-poimane ! su c ven. con sistoriu, care la 23 maiu 1870, mi-a datu on rea d'a me chiam la acestu postu , chiar mane poimane me va absolv si va chiam pre altulu mai demnu. Deci dara ar fi tre buitu a se incepe negotiatiunile pentru schim barea mea cu altulu de adreptulu la ven con8istoriu; si acst'a se pt face in fia-care diua. Si asia eugetu, c mai mare libertate nu li potu aplacid celoru ce-mi dorescu postulu pentru sene ori pentru favoriii loru; ce intielesu pt s aiba dara lupt'a cea dusa iu contra-mi att'a tempu si dia attea prti cu urme attu de ignobili, nu potu s pricepu altfeliu, dectu c acea ligutia, ce mi s'ar fi angagiatu de inamica, cu buna sma pentru multe lucruri de aici, in privinti'a caroru ar dori a se interesa pentru portmonetariulu propriu, pre mene me cugeta de mtia, si voru fi auditu de dical'a, c unde mti'a nu-e a casa, siorecii joca pre masa." Cu Gaz. Trans." procesulu de pressa mi-st intr'aoeea, c precum audu, cercetarea este finita, si urmedia s-mi formulezu aciunea. Primii, ve'rogu, acestea ca chiarificare a strii lucrului, iu privinti'a cruia sunt interpelata, si intrebatu din parte-ve si mai de demultu, si mai de curendu. ra de DYstra, d-le Redaotore, ca unu vechiu stimatoriu si prenumerante alu fiei Albina," me rogu a d publicare acestei comunicatiuni intr'unu locu deschisu in pretiuitulu Dvstre diuariu.
firmele de mai susu, si va primi unu essemplariu, in legtura crucisia, franco, r cei ce vor a trage 10 si mai multe essemplaria de odat, vor primi dela 10 unulu rabatu.
Varieti.
% (Baiu serbescu, dar forte simpatecu Romaniloru in Ciacova.)Unu d. corespundente, din intemplare calatoriu prin Ciacova in Bnat, avendu toamai o lasiune d'a pertecip la balulu serbescu ce se tienea sambet'a trecuta in 6 martiu, nu pt s ni descrie cu colori destulu de viue plcerea ce a gustatu la acea petrecere, unde desi mulimea er serba, conversau toti in limb'a romana, music'a cant cele mai melodise arie romane, chiar sl unu coru vocale serbescu essecut unele fruinse versuri naionali romane. P r e regin'a balului ni-o numesce Draga Tioco, o domnisiora serba incantatorie prin frumostia si tienuta. Peste totu se manifesta, c fraii erbi au tote calitile pentru d'a merita si sustien cele mai bune relatiuni intre noi si ei. I (Nu mai potemu retacl) Dej din a treia parte, si acum de unu d. preotu 1.1. din tractulu Fgetului, diecesea Caransebesiului, ni vine spre publicare in forma de interpelatiune acui catra consistoriu, acui ctra diu protopresviteru Atanasiu loanoviciu rogarea de esplioatiuni, despre aceea c : Cum vine de nu mai scimu a ctea ra, dar numai pentru protopresviteratulu Fgetului se publica concurse pentru parochii seu staiuni docentali, de a dreptulu prin consistoriu, cu incunjurarea protopresviterului si se facu si alegerile prin comisari ad hoc, totu cu eschiderea protopopului ? Motivrile acestoru intrebri nu l'am potutu afla potrivite de publicatu, dar si de prisosu, de ra-ce insasi fapt'a, aparitiunea este in sine destulu motivu, pentru d'a se interesa omulu ordinei despre causa. * (Incredintiare!) Dupa o scire ce primiramu din Versietiu, in diu'a de 28 fauru n. diu cond. de advocatura Ioane M. Roaiu si-incredinti de fiitria socia pe pr amabil'a domnisiora, Tesalia, fiic'a dlui protopresviteru romanu gr. or. alu Versietiului Ioane Popoviciu, care totu o data este aepota naltu prsantitului printe patriarchu serbescu Procopiu Ivacicoviciu, precum sl a supremului comite din Carasiu Georgiu Ivacicoviciu. Astfeliu tenerulu nostru amicu I. Rosiu este tocmai s intre prin cele mai intime si plcute legature intr'o familia ce astadi ocupa inal te positiuni in statu. Fie spre fericirea dragalasiloru j uni, si spre folosu Romniei'. * ( A b u s a r e a de i n c r e d e r e d e v e n i t a v e r t u t e , ) asia ni se carapterisedia urmatoriulu faptu : La 16 ianuaria a. c. s'a tienutu in scol'a din O. siedinti'a comitetului parochiale, sub presiediuti'a dlui preotu locale, pentru revederea socotiloru pro 1874. Siedinti'a inse nu se pot deschide la r'a prefipta, cci membrii nu se infacisiasera punctualu, derace diu presiedinte nu ii conchiaraase chiar la tempu. P r e cei pesenti ii-a apucatu deci uritulu, r pentru de a li procura distragere, si pt sl pentru a-ii lumina si pregti pentru censurarea ctu mai acurata a socotiloru, parintele )resiedinte propuse o colectare pentru a procura bere s-si aline cei presenti setea. L a momentu se primi propunerea, cci er a pastoriului sufletescu. Se incredinti deci cu procurarea berei unu anumitu dnu F., care se indepart numai de ctu pentru a impleni comissiunea. Comissionariulu inse reflectandu la santieni'a locului unde se tienea sinodulu, la scola, si cumpanindu agendele acestui comitetu, n'a esitatu unu minutu, ci s'a resolvitu a abus de ncrederea ce i se dede. Elu adec n'a rentorsu la santi'a sa, ci l'a lasatu cu gtulu uscatu, r in domineo'a viitria se presint la epitropulu bisericei, si 8um'a adunata pentru bere o predede acestui-a ca jertfa pe sem'a sntei biserice. Frumsa lectiune pentru santi'a sa printele presiedinte ! Se intona apoi la finea acestui raportu, din partea dlui corespundinte alu nostru, c fapte de asta natura sunt celea ce nstrina pe poporu de catra muli pastori sufletesci, si specialminte facia de cestu din cestiune, care avii nefericirea de in urm'a fapteloru sale la botezulu Domnului din estu-timpu muli cretini nu l'au primitu in casele loru cu crucea. Do aci apoi se arta, cum nustautulu organicu, dupa cum dieu muli neprecugetati, este caus'a c poporulu nostru incepe a nu av respectu facia de unii preoi, ci insesi faptele nedemne ale unoru dni preoi ce nu-si cunoscu ori nu vreu a-si cunsce si indepleni chiamarea. -
!pr.
lac.
Brendusianu,
In caus'a
Blasin, 5 martiu 1875. Ba nu am remasu detoriu cu respunsu la comunicatulu vatematoriu pentru mene, ce s'a publicatu in nrii 85 86, cu datulu din Blasiu, 8/20 dec. 1874 sub numele lui Nicolau Russanu. Respunsulu meu este datatu din dec. 28. a. tr. si tramisu la adress'a redactiunei dela Federahunea" in Pesta prin posta, in care se areta de mintiuna gla tote clevetele publicate sub numele mai susu atinsu, firesce, de eroulu celu ascunsu ; ba in acestu respunsu se cuprindu si atestate autentece chiar dela Dniel Mihly, Simon Mendel si Petru Russanu, carii demintiescu afirmatiunilc publicate sub numele de Nioplau RusA se lua spre sciintia! sanu, si sunt in consunantia cu cele ce s'au Cartea despre mesurele cele noue, cari potutu intielege despre lucru din domunicase vor introduce in modu obligatoriu dela tulu meu sub nrii 7078 ai Fedferatiunei 1. ianuariu 1876, compusa de professoriulu si pin 1874, care si-a fosteapetatu una publicaredactoriulu Economului, Stefanu Pop?/, sub tiune in multe locuri diformat, rania, si titlulu: mutilata, intr'att'a, de nice insu-mi nu-mi Mesurele metrice," cunosceamu fetulu propriu! ce contiene pertractarea frangeriloru In pachetulu cu acelu Respunsu, pre langa una epistola scurta, adresata la person'a diecimali, sistemulu metricu in alturare cu dlui redatore Aless. Romanu, am tramisu de- mesurele cele vechi, si geometri'a aplicata, sigilai cu a mea mana propria si 5 fl. bani cu figure; se vinde numai cu 40 cr. v. a. de prenumeratiune pentru Federatiunea" essemplariulu la au tori u in Blasiu si la domnii din urmatriale locuri: pre sem. I. 1875. In Sibiiu la W. Krafft; in Brasiovu la De atunci inse nici publicare de respunsu,nici celu putienu vre-unu nru din Fede- H. Zeidner, librari; in Deesiu la Radactiunea ratiuuea prenumerata, n'am vediutu, nu mi- Predicatorului;" in Lugosiu la Adolf Auspitz, a venitu ; ba de feliu n'am vediutu Federa- librariu; in Oravitia la T. E. Tieranu, comertiunea" de estu tempu cu ai mei ochi, nedan- ciante ; in Beiusi la Al. Wchter, librariu ; du-mi-se nicairi ocasiune ; pro langa tote, c in Reginu la diu Georgiu Maioru, invetiatoriu primariu. audu, cumca inca n'a incetatu de a esi. Despre valrea acestei crti credemu Am reclamatu acelu pachetu, si mi-a sositu urmatori'a subscriere : Az iromnyo- ' c e destula dovda mprejurarea, c s'a rekat Romt Sndor urnk kzbestettem. Kocsi comendatu si introdusu, afora de un'a, in tote j veneratele diecese romane; s'a recomendatu Sndor." -*) Acum io si din acestu lucru nu voiescu mai departe prin unii din inspectorii regesei a face procesu ; dca domnii Redactori inca I scola8teci, prin unele oficiolate comitatense sunt angagiati pentru nu sciu ce liga, ce aru si districtuali; e introdusa ca carte scolasteca dori, precum se aude, a aduce in locu-mi pre gimnasiale romane, si autoriulu ei este acelai advocatu, care este laudatu do minune, j provocatu, prin autoriti competeni, a o ed si in limb a magiara; r in restempu de *) Onorabilulu d. amicu alu nostru cre- 2 luni s'au vendutu la 1500 essemplaria, demu c trebuia s reclame si de a dreptulu Ia o raritate in literatur'a romana de din respectiv'a Kedactiune si apoi sl la person'a spe- cci de Carpati! ciale a redactorelui; cci dieu, scimu din eSpeCine vr a trage cte unu essemplariu, riintia, cum uneori se intempla pedece fara cea s tramita prin asemnatiune potale 45 cr. v. mai mica vina a Redactiuniloru. Red. Alb. a. la Redactiuma Economului in Blasiu, ori la
u 9 B K u a m
Stimate Domnule Redaotore ! ncrederea in o corporatiune, care este a visata mai multu pe spriginulu marinimosiloru binefacetori, dectu pe puterile sale proprie, cresce, i~ (NecrOlOgnJ in Sistarovetiu, comit. daca 1 se d onoratului publicu ocasiunea, de Temesiu, in diu'a do 20 fauru repos, de o a centrol administrstiunea ei ctu se pt data, venindu pre cale de la grasdulu vite- de adese. Drept-acst'a comitetulu subsemnatu se loru sale unulu dintre cei mai bravi economi ei notri Rista Suricescu, in culmea vie- semte indatoritu a publica cu finea semestiei, de 38 ani, deplansu de rudenii si toti trului 1. diu anulu 1874/5, din actele sociebunii romani ci l'au cunoscutu. Immorcnen- tii Romnia juna* unele date principali, tarea urma in 21, cu multa, dar cuvenita cari sunt menite de a caraetoiis pe deplinu starea acestei june societi dela publicarea pompa. Si-t fie tieriri'a usiora! GEB. reportului anuale, anume dela octomvre 1874 pana acuma. Societatea academica romana, Cu plcere comuDicmu, cumca intre conformu decisiuniloru luate insessiunea membrii onorari avemu fericirea de a nresa din anulu 1874, publica urmatriele gistra pre multu meritaii brbai ainatiunei romane, domnii: limoteiu Cipariv, Aless. concursuri: *) Odobescu, T. L. Maiorescu, I. Laurianu, denumii ca membri onorari in adunarea generale A. P r e m i u Z a p p a . Pentru cea mai bona lucrare a unei din 24 noemvre 1874. Ga membri emeritati se denumir domnii: Dr. Aronovici, Bumbacu syntactice romane: I. Programm. Partea syntactica a gra Vasile si oanu G.Baleanu, Dragosiu, Eminescu, Dr. Moga, V. Morariu, Nica, Stefaniucu^ Slamaticei romane va coprende : 1. Una introductione generale, in care viciu, Oncn, cari s'au destinsu cu activitate se voru stabili prin essemple trasse attu deosobita pentru societate. Iutre membri d'in liuib'a propria, ctu si d'in alte limbe fundatori se denumi Diu cav. George daHurmuznehi. classice si sorori cu a nostra, diversele reia Pe ctu de micu er numerulu membritioni, in cari se potu pone conceptele spre enuntiarea cugetariloru, stabilindu-se totu lor u ordinari in anulu 1873/4 (34 dupa rauna data si terminologi'a syntactica cea mai portu,) pe att'a de mare este elu acum; si buna ce s'ar pot d dupo celle mai noue lu astfeliu vedemu realisate dorintiele nstre, esprimate in reportulu anului trecutu, vecrari grammaticali. 2. Syntassea speciale a limbei romanesci demu mai pe totu studintele academiou ca in care se se desvolte in detalie tote modu- membru alu societii. Societatea numera rile de espressiune a fia carei-a d'in relatio- acuma 90 de membri ordinari, cari cu toii nile stabilite in partea generale, cautandu se au implinitu pe deplinu conditiunile statuse d pentru fia-care d'in aceste forme de tarie. Aici este loculu s amintimu, cumca espressione essemple covenite d'in limb'a re- sl anulu trecutu erau mai muli de catu 70 spectiva, cumu si essemple d'in limbele ana- membri nscrii, comitetulu insa in reportulu anuale a indusu numai pre aceia, ce si-au Nr. 4. In comissiunea censuratoria se loge limbei romanesci, cautandu in fine pre implinitu tote conditiunile recerute. propunu si alegu de membrii de una parte se se allega celle mai correte Sub presiedinti'a ReverendissimuTrecandu la averea societii, constaespressioni, era pre de alta parte se se pona lui presiedinte loanu Metianu, urmtorii tam u cu multiamire, c acst'a a crescutu in in vedere solecismii si frasele neadmissibili domnii: Paulu Botariu, Iosift Botto, modu considerabile, si anume au incursu: in limb'a nostra. Mircea B. Stanescit, si Georgiu PurI. La fondulu ne-atacabile: 3. Topic'a romanesca, in care se va stacarii'. 1. ca tacse de intrare dela membili pre de una parte care este constructionea Nr. 5. Iu meritulu terminului adunrii brii ordinari , 120 fl. v. a n ""romana commune, ero pre de alfa se voru generali fiitrie airet abaterile de acesta constructione, po- 2. ca tacse dela membrii fundatori 153 fl. v. a. Reverendissimulu d. presiedinte nendu-se in lumina, prin essemple indestuleste incredintiatu, prin diurnalulu ofi Sum'a 273 fl. v. a. latorie, necessitatile de espressione d'in cari ciosu alu Asociatiunei, a conchiam adu II. La fondulu disponibile: nscu inversionile constructionei commune. narea pre re careva dia dupa domine4. Regulele detaliate de ortografia, cumu 1, ca tacse semestrali dela memca Tomei, in decursulu sinodului eparbrii ordinari si estraordinari 152 fl. 60 cr. si de punotuatione. chialu din anulu ourin te. 5. Unu conspectu istoricu allu diverse- 2, contribuiri binefacetrie, inNr. 6. Se propune alegerea unei comis teresele capitalului B ale imloru fase prin care a trecutu limb'a romaneprumuturiloru . . . . 151 fl. 94. cr. 8uni pentru autenticarea protocolului. sca si syntassea ei, pentru ca d'in acesta-a se se trag conclusionile asupr'a calitatiloru Se primesce, si se alegu de membri Sum'a: 304 fl. 54. cr. generali alle frasei romanesci. domnii: Aless. Popoviciu, Georgia Popa, Siedintie s'au tienutu 11, dintre cari Acestu conspectu inse nu se cere de ri- 7 sociali, celelalte literarie. Regretmu numai, Petru Petroviciu, loanu Popoviciu-Desgore, ci se lassa in voia concurrentiloru. cumc activitatea literaria er inadusita prio seanu si loanu Moldovanu. II. Conditionile concursului sunt: unele cestiuni secundarie, ce se pertratau in Prin acst'a obiectele adunrii generali 1. Mrimea opului are se fia cellu pu- siedintele literaie cu predilectiune, postpu- presenti fiindu esauste, siedinti'a se dechiara oinu de 20 colle typarite cu littere garmond. nendu-se prelegerile insinuate, si cu acestea de nchisa. 2. Terminulu pusu, candu manuscrip- scopulu literariu alu seciettii. Viti'a sociale Datu ca mai susu. tele concurrentiloru au se fia tramisse socie- s'a alimentatu prin arangiamentele musicali, S'a cetitu si s'a autenticatu, conformu declamatorice, cu ocasiunea adunrii generali insaroinrii de sub Nr 6, in Aradu, 6/18 tatei, este 15 Augustu 1875. Manuscriptele venite in urm'a acestui si ajunului anului nou, r balulu romanu, fauru 1875. arangiatu la 27 fauru a. c. a datu dovda, c terminu nu se voru lua in consideratione. 3. Manuscriptele voru fi scrisse in modu junimea romana Vienesa are in sine tote loanu Metianu, mp- Giovgiu Popa mp. vice -pre8j ii te. Petru Petroviciu mp. legibile de mana strina, {paginate si legate conditiunile ce caracterisdia pe deplinu culmea vietiei sociale desvoltate. in fasciculu. losifu Botto mp. loanu Moldovanu mp. P r e pagin'a antia voru porta una deAstfeliu e starea Romniei june cu notariu. V8?< in veri-ce limba, scrissa de assemine de finea semestrului de ierna; reportulu ce va mrna strina. Acea-asi devisa se va scrie si apare in noemvre, va d date mai detaiate. Burs'a de Yiena. pre unu plicu sigi.latu cu sigiliu fora initiaViena, in 4 martiu 1875 st. n. lile auctorralui, in care plicu se va afl inPetru Comitetu: De luni de dile cursurile stagnau, fireohisu numele concurrentelui. sce, cci nime nu se ingagi in speculatiune Presiedintele: Secretariule: 4. Manuscriptele se voru cerceta si juserisa. De aceea noi nu tieneamu demnu Dr. '. Danu mp. B. Popescu mp. deca de 8eotionea filologica, care va propune de locu, a publica reporturi fora efeptu. stud. la philosofia. societatei academice, in siedintia plenaria, Candu coli de sambat'a trecuta, fora veste priimirea acellui-a d'intre operate, care va ncepu a pulsa o vitia noua in spaciurile Protocolulu morte ale palatului hrtieloru! satisface programii. generali a Asociatiunei naManuscriptele respinse se voru pstra adunrii Lucrulu se splica asia. Speculatiunea la in archivulu societatei, pona ce se voru re- ionali din Aradu, pentru cultur'a popo- noi a fostu devenitu cu totulu dependine de clama de auctorii loru. a caroru nume re- rului romanu, tienuta in Aradu la 4/16 B e r 1 i n u si Francofurt; astfeliu in ctu fauru 1875, sub presidiulu Reverendis- dca de acolo nu venia vr'o comanda, apoi *) Inca sub datulu de 19 fauru ni se tra- simului doranu loanu Metianu, vicariu la noi nimo nu so misc. F r a n c i a acum, dupa-cecum se d misera, dar noi abi alalta-ieri le primiramu aceste concursuri, siesse la nru, pre cari, dupa perinissiu- episcopescu din Oradea-mare, vicepresie- cu soct'a, se afla in prisosintia de bani ne'nnea spaciului, ne grabimu a le publica unulu cte dinte alu asociatiunei, notariu losifu gagiati, si dupa-ce republic'a i este asecurata, de o data se arunc in piati'a nostra si unulu, si le publicmu chiar cu ortografi'a originale Botto, advocatu in Aradu. cursurile de o data se urcar intr'o dia, cum a societii academice, pentru Ca on. cetitori ai Nr. 1. De-ra-ce nici unulu din notarii pana aci in luni de dile nu s'au urcatu. notri s-si cscige si ei o ideia despre acestu modu speciale de scriere. Observmu, c ca adausu adunrii generali ai Asociatiunei* nu suntu Smbta in 6 martiu de ess. aciunile de onorabil'a societate erudita romana a mai publicatu de facia, presiedintele provoca adunarea gene- creditu austr. mobile, se redicara de la 218 unu concurau cu unu premiu de 1200 lei nuoi, rala la alegerea unui notariu ud-hoc. la 221 ; manedia dornica, ele ajunser 230; si Prin aclamaiune s'a alesu de no- asia in 2 dile 12 fl. urcare! In asemenea pentru deslegarea unoru cestiuni geografice antice, tariu ad-hoc losifu Botto, advocatu in proportiune se urcar sl mai alte hrtii de cu privintia la program'a congresului internatioAradu. nale, ce este s se deschid in Parisu in lun'a lui speeulatiune, si mai tote valorile ; inctu luni aprile a. c ; dar terminulu acestui concurau espiNr. 2. Pesiedintele d spre cetire chr- telegrafulu vestea, c pirea la medilocu a randu dej, publicarea acestui ni se pare de ti'a Escelentiei Sale printelui Metropolitu speculatiunei francese, a trantitu pretotindeni prisosu. R e d. Mironu Romamlu, de datulu 4/16 1. c. prin contramin'a germana.
0< n 11
t (lecrologn) E u t i m i a N o v a o u , preotu in Somosicheiu, comit. Aradului si asesore consistorialu, unulu dintre cei mai demni servitori ai bisericei si pastori ai turmei lui Christosu, in 14 fauru c. v. parai acsta vitia trecetoria, in etate de 68 de ani. Ludeplange veduv'a sa Florea nasc. Novacu, fiic'a sa Elena, maritata Bubenescu si cu sociulu ei, si multe alte rudenii si toti ci luconosceau. Immormentarea a avutu locu in 16 fauru v. cu multa pompa, functionandu 8 preoi si cu diu protopresviteru alu Ienopole i Const. Gurbanu, carele rosti o frumaa cuventare funebrale. In veci pomenirea lui\
manu neconnoscute, fiendu co plicurile ce le voru coprende nu se voru deschide. 5. Premiulu destinatu pentru cea mai bona lucrare va fi de lei 10,000 (franci diece mii). (Va urm.) Nr. 97. 1874/5
care se face cunoscutu adunrii, ,,e Esce Ipti'a Sa nu mai pt st in fruntea acestei Asooiatiuni ca presiedinte, dupa ce s'a stra mutatu la Sibiiu asecurainse adunarea ge nerala despre sincer'a sa intereBare pentru acsta asociatiune. Adunarea ia la cunoscintia abdii cerea Escelentiei Sale, si priinesco cu bucuria asecurarea de interesare a Es celentieiSale pentru prosperarea Asociatiunei Prin acst'a abdicere devanindu in vacantia looulu de presiedinte, la acestu locu s'a alesu cu aclamatiune Reverendissimulu Domnu vicariu, vice presiedinte loanu Metianu, r in loculu lui r cu aclamatiune Domnulu Dr Alesandru Mocioni. Nr. 3. Se cetesce si i la desbatere re portulu com8unei censuratorie, esmise prin adunarea generala din anulu 1874, pentru essimenarea soootiloru si a re portului directiunalu, prin oare reportu se aduce la cunoscinti'a adunrii generali c pana acuma, din mai multe motive, oomisiunea nuapotutu corespunde esmisiunei si incredintirii primite. Dupa-ce din comissiune duoi insi au abdisu, r alti duoi s'au mutatu din Aradu, adunarea constata: c comissiunea nu mai e completa, deci o absolv de sarcin'a esmisiunii si Se decide alege rea unei nue comissiuni. Acst'a comis siuue va av detorinti'a, a-si gati elaboratulu seu nesmintitu pana la Ss. Pagei a. c. adec 8 dile inainte de Adunarea generala tienenda cu ocasiunea siiiodului eparchialu aradanu din an. cur. candu are se-si substerna ela boratulu Directiunei, ca acst'a s-si pta face reflessiunile sale. Gomissiuneaesmisa se impoteresce a-si essarend o chilia de localitate a sa oficisa si a face dispusetiunile necesarie conformu imputeririi date comis siunei de mai nainte. Elaboratulu si reportulu comissiunei, mai nainte de adunarea generala va fi espusu in loca litatea comissiunei pentru d'a pot fi eaaminatu prin ori-care membru alu Asociatiunei.
E t a cum stau-jutafli in 12.martiu t. n, pretiurile efepeloru mai cunoscute in Tiena si sl inPesta: Aciunile de cred. auBtr 235' n a ung 218 banca nation '964'-r I. Gass, de pastr. d. Pesta 2400'iunpjtum. de st. 5 % in arg. . . . 75*90 , , hrt. . . . 71-70, Obleg. urbar, d. Ungaria . . . . 79 , Banatu . . . . 77v Transilvania . . . 76*75 Bucovina . . . . 84Imprumi. ung. de drum. fer. . . . 99*95
B
37'-
P u b l l c a t t u n i tosabiliT
Concurse:
Pentru ocuparea postului de Invetiatoriu. in comun'* Ciordn, Protopresbiteratulu Bir sericei-albe, comitatulu Garasiu, se deschide concurau de! siesse septemani. Emolumiitele suntu, in bani gat'a 340i 2 juguri de pamentu aratoriu; 3 orgii de lemm pentru invetiatoriu, 5 orgie de paie pentru incalditulu scolei; in fine cuartiru liberu, nou edifioatu. Doritorii de a ocupa acestu postu invetiatorescu, au a-si tramite recursele, instruate cui tote documentele ce se prescriu in stat. org ..bo9 .,*dcosate comitetului parochialu, ctra p. on. d. Protodresbiteru : losifu Popoviciu in Iam. De odat recurenii sunt poftii nainte de alegere a se aret in s. biserica la vre o domineca su serbatore. Ciorda, 18 .ian. 1875.
Comitetulu parochialu,
in co'ntielegere cu P . on. d. Protoprejbiteru tractuale. 1-3 Prin acst'a se esorie pentru vacantei staiune invetiatorsca din comun'a Ferendi, pro topres viter ulu Versietiului, cottulu Timisiului, cu terminu pana in 30 martiu a. c stilulu veehiu. Emolumintele sunt: 300 fl. v. a ; due jugere de pamentu si cartiru liberu cu una gradina de ' / jugeruestra, si una intra-vilana. Doritorii de a ocupa acsta staiune sunt avisati a-si tramite recursele instruite in senaula statutui org. bis. pr onoratului d. protteru Ioane Popoviciu in Mercina, post'a ultim Taradia. Ferendia, in 21 fauru 1875. Comitetulu parochialu, In co'ntielegere cu diu protopresbitera tractualu. 13
2 1
Diu
DEMETRIU MIHAILESCU
in Pesta
se recomanda onoratului publicu romanu pentru ori-ce afaceri comerciali ca comisiunariu si espeditoriu pentru Orientu. Locuinti'a: Waitznergasse Nr. 16, i_3 1. Stock.
Iosefu
Gros*.